Sunteți pe pagina 1din 12

Ministerul Agriculturii, Industriei și Dezvoltării Regionale

Colegiul Agroindustrial Ungheni

Referat
Disciplina:Contabilitatea fiscală
Tema:Taxele rutiere

Elaborat:Tolocica Carolina
Profesor:Mihalachi Angela

Ungheni ,2017

Ministerul Agriculturii, Industriei și Dezvoltării Regionale


Colegiul Agroindustrial Ungheni

Referat
Disciplina:Contabilitatea internațională
Tema:Imobilizările corporale

Elaborat:Tolocica Carolina
Profesor:Mihalachi Angela

Ungheni,2017

Standardul International de Contabilitate nr. 16 ,,Imobilizari corporale are ca


obiectiv ,,descrierea tratamentului contabil pentru imobilizari corporale astfel incat
utilizatorii situatiilor financiare sa poata discerne cu privire la informatiile despre
investitia unei entitati in imobilizarile sale corporale si la modificarile dintr-o astfel de
investitie. Problema principala in contabilizarea imobilizarilor corporale este
identificarea momentului de recunoastere a acestor active, a valorii contabile si a
cheltuielilor cu amortizarea si cu pierderile din depreciere aferente.

        IAS 16 trebuie aplicat in contabilitatea terenurilor si a mijloacelor fixe,


exceptand cazul cand un standard prevede sau permite o abordare contabila diferita.

       

IAS 16 spune ca o imobilizare corporala este un activ tangibil detinut:

-          pentru a fi utilizat in productia de bunuri sau prestarea de servicii, pentru


a fi inchiriat tertilor sau pentru scopuri administrative

-          de la care se asteapta sa fie utilizat pe o perioada mai mare de un an

Un element de imobilizari corporale este recunoscut in activ atunci cand:

1.      este probabil ca intreprinderea sa beneficieze de avantajele


economice viitoare asociate acestuia;

2.      costul lui poate sa fie evaluat in mod fiabil.

Standardul IAS 16 foloseste si urmatorii termeni:

-          valoare contabila – este valoarea la care un activ este recunoscut in


bilant dupa scaderea amortizarii acumulate pana la acea data, precum si
a pierderilor cumulate prin depreciere;

-          valoare justa – reprezinta suma pentru care un activ ar putea fi


schimbat de buna voie intre doua parti aflate in cunostinta de cauza, in
cadrul unei tranzactii cu pretul bunului determinat obiectiv;

-          amortizarea – este alocarea sistematica a valorii amortizabile a unui


activ pe intreaga sa durata de viata utila;

-          valoarea amortizabila – reprezinta costul activului sau o alta valoare


substituita costului in situatiile financiare, din care s-a scazut valoarea
reziduala;

-          costul – reprezinta suma platita in numerar sau echivalente de numerar,


ori valoarea justa a altor contraprestatii efectuate pentru achizitionarea
unui activ, la data achizitiei sau la data constructiei acesteia;

-          durata de viata utila – este perioada in care un activ este prevazut a fi


disponibil pentru utilizare de catre o entitate, sau numarul de unitati de
productie similare preconizate sa se obtina din active de catre o entitate;

-          valoarea reziduala – reprezinta valoarea neta pe care o intreprindere


estimeaza ca o va obtine pentru un activ la sfarsitul duratei de viata utila
a acestuia, dupa deducerea prealabila a costurilor de cesiune
previzionate;

-          valoarea recuperabila – este cel mai ridicat pret net de vanzare al unui
activ si valoarea sa in utilizare;

-          pierderea din depreciere – reprezinta diferenta dintre valoarea contabila


si valoarea recuperabila.

Costul de intrare include:

-          pretul de cumparare, inclusiv cheltuielile de import, taxele vamale si


taxele nerambursabile (din costul de intrare sunt deduse rabaturile si
remizele);

-          toate costurile atribuite in mod direct pentru a aduce bunul in starea si


in locul necesare utilizarii sale (in aceste costuri nu sunt incluse cheltuielile
generale si administrative);

-          costurile obligatorii de dezafectare si reamenajare a zonei.

Achizitionarea pe calea schimbului  a unei imobilizari corporale se face la costul


de intrare care reprezinta valoarea justa, exceptand situatia in care tranzactia nu are
continut economic sau daca valoarea justa nu poate sa fie determinata fiabil.

Cheltuielile pentru inlocuirea sau innoirea unei componente trebuie sa fie


contabilizate ca o achizitie a unei imobilizari separate.

Cheltuielile ulterioare care vizeaza o imobilizare trebuie sa fie adaugate la


valoare contabila a activului, daca ele raspund conditiilor de recunoastre a unor
imobilizari corporale. Toate celelalte cheltuieli afecteaza rezultatul exercitiului, in
perioada angajarii lor.

Daca partile componente ale unei imobilizari corporale au durate de viata utila diferite
sau aduc beneficii intreprinderii intr-un mod diferit, utilizandu-se rate si metode de
amortizare diferite, standardul recomanda recunoasterea lor separata.

In anumite situatii se pot achizitiona terenuri si mijloace fixe cu scopul sporirii


gradului de siguranta sau de protectie a mediului si al obtinerii de catre intreprindere
a unor noi beneficii viitoare, chiar daca nu cresc in mod direct beneficiile economice
viitoare ale unui mijloc fix, poate fi necesara pentru ca intreprinderea sa obtina
beneficii economice viitoare din celelalte active ale sale.

Evaluarea imobilizarilor corporale se poate face dupa mai multe modele,


intreprinderea trebuie sa aleaga unul din modelelele urmatoare:

1.      Modelul costului:  dupa contabilizarea initiala, o imobilizare corporala


trebuie sa fie evaluata la costurile istorice, diminuate cu amortizarile si/sau
pierderile de valoare cumulate.

2.      Modelul reevaluarii: imobilizarile corporale pot sa fie reevaluatre la


valoarea lor justa, la data operatiei, diminuata cu amortizarile si/sau
pierderile de valoare cumulate.
Reevaluarile trebuie sa fie realizate sufcient de frecvent, pentru ca valoarea contabila
sa nu difere de maniera semnificativa de valoarea justa la data bilantului.Aceasta
antreneaza operatia de reevaluare a tuturor imobilizarilor din categoria vizata.

Cresterea de valoare afecteaza direct capitalurile proprii, la postul Rezerve din


reevaluare, cu exceptia cazului in care ea vine sa compenseze o scadere de valoare,
referitoare la acelasi activ, recunoscut anterior la cheltuieli.In acest caz, cresterea de
valoare va fii contabilizata la venituri.

Orice pierdere de valoare constatata cu ocazia unei reevaluari trebuie


contabilizata la cheltuieli, exceptand situatia in care ea compenseaza o crestere de
valoare, referitoare la acelasi activ, inregistrata direct la capitaluri proprii.In aceasta
situatie, pierderea de valoare conduce la diminuarea rezervei din reevaluare, in limita
cresterii precedente.

Amortizarea activului este o cheltuaiala, calculata pe o baza sistematica pe


durata sa de viata utila.Baza de amortizare este constituita din costul diminuat cu
valoarea reziduala.Confort metodei care reflecta cel mai bine consumul de avantaje
economice asteptate de la activul in cauza (lineara,degresiva,pe baza unitatilor de
productie,etc.).

Valoarea reziduala si durata de viata utila trebuie sa fie revizuite cel putin la
inchiderea fiecarui exercitiu.Se vor ajusta in mod prospectiv amortizarile din exercitiul
schimbarii si, eventual, din exercitiile viitoare.

Daca acelasi activ contine diferite componente ce au durate de viata diferite, fiecare
componenta trebuie sa fie prezentata in mod distinct, convenindu-se atunci sa se
utilizeze metode si cote de amortizare adecvate.

Activele patrimoniale imobilizate sunt achizitionate de catre o unitate patrimoniala cu


scopul de a le utiliza pe parcursul unei perioade indelungate de timp in scopul de a
obtine avantaje economice pe toata durata de utilizare a acestora.

        Potrivit interpretarii economice, amortizarea presupune a include in cheltuielile


fiecarui exercitiu suma totala a deprecierilor suferite de imobilizari; iar conform
interpretarii financiare amortizarea este o metoda de reinnoire a capitalului investit.

        Esalonarea includerii in cheltuieli a amortizarii imobilizarilor corporale pe


intreaga lor durata de utilizare se face prin intocmirea unui tablou previzional numit
plan de amortizare, care trebuie sa cuprinda pentru fiecare imobilizare in parte
valoarea de intrare sau contabila, amortizarea aferenta deprecierii anuale si valoarea
neta contabila la finele fiecarui exercitiu.

        Amortizarea unui activ incepe cand acesta este disponibil pentru folosinta, adica
atunci cand se afla in amplasamentul si conditia necesara pentru functionarea sa in
maniera dorita de conducere. Amortizarea unui activ nu inceteaza atunci cand activul
se strica sau este retras din folosinta, ci cel mai devreme la data cand el este
clasificat ca detinut pentru vanzare, la data cand este derecunoscut sau este complet
amortizat.

        Cheltuielile de amortizare pentru o perioada sunt recunoscute in general in profit


sau pierdere. Beneficiile economice viitoare cuprinse intr-un activ sunt absorbite de
producerea altor active, deci cheltuielile cu amortizarea constituie o parte a costului
unui activ si sunt cuprinse in valoarea sa contabila.

        O entitate aloca o suma recunoscuta initial cu privire la un element de


imobilizari corporale pentru partile sale semnificative si se amortizeaza separat, chiar
atunci cand sunt achizitionate impreuna. Terenurile si cladirile sunt active separabile
si sunt contabilizate separate, chiar si atunci cand sunt achizitionate impreuna.

        Unul dintre cele trei elemente cuprinse in planul de amortizare este metoda de
amortizare. Metoda de amortizare utilizata va reflecta modelul dupa care beneficiile
economice viitoare ale unui activ vor fi consumate de catre unitate. Metoda de
amortizare aplicata activelor va fi revizuita cel putin la fiecare sfarsit de an financiar.

        Metodele de amortizare practicate pentru determinarea si repartizarea


cheltuielilor cu amortizarea imobilizarilor pe durata de utilizare a acestora, dintre cele
mai reprezentative, sunt :

Metoda liniara
Metoda degresiva
Metada volumului de productie

Si conform Codului Comercial German, entitatile trebuie sa verifice regulat daca


exista indicii de depreciere, datorita principiului valorii minime din dreptul comercial.

Conform Art. 253 Paragr.2 Cod Comercial German pentru activele imobilizate trebuie
efectuate obligatoriu amortizari neplanificate ale valorii juste de la data inchiderii daca
se preconizeaza o depreciere definitiva. Daca dimpotriva, deprecierea se preconizeaza
a fi temporara, exista un drept de optiune de amortizare, care in cazul societatilor de
capital si al societatilor de persoane cu raspundere limitata (de exemplu societatile in
comandita cu raspundere limitata), se limiteaza la imobilizarile financiare (Art. 279
Paragr.1 HGB). Aici apar probleme deosebite de aplicare cu privire la faptul daca o
depreciere este preconizata ca definitiva sau nu.

Principiului „atenuat” al valorii minime in cazul activelor imobilizate ii corespunde, in


cazul activelor circulante, principiul „strict” al valorii minime. Conform Art. 253
Paragr.3 Cod Comercial, in cadrul activelor circulante trebuie efectuate obligatoriu
deprecieri. Pentru ca aceste active nu sunt destinate sa serveasca intreprinderii pe o
perioada mai lunga de timp, posibilul caracter durabil al deprecierii iese din discutie.
In cazul activelor circulante, criteriile de comparatie pentru testul valorii minime sunt
pretul de bursa sau de piata si valoarea justa, in caz ca pretul de piata nu este
disponibil.

In timp ce un pret de bursa sau de piata observabil reprezinta un construct valoric


relativ obiectiv, intervin spatii de manevra in evaluare mai ales in cazul activelor
imobilizate, din cauza faptului ca din lege nu reiese cum se calculeaza valoarea justa.
De aceea, ea trebuie concretizata ca notiune juridica nedeterminata, in conformitate
cu obiectivul normei si in functie de situatie. Folosirea valorii castigului estimat ca
ideal teoretic intampina, dupa caz, dificultatea de a atribui fiecarui activ individual
incasarile excedentare viitoare in conformitate cu principiul evaluarii independente.
De aceea valoarea justa se deduce de cele mai multe ori din valoarea de inlocuire
(orientata pe piata de achizitie) sau din pretul unitar de vanzare (orientat pe piata de
desfacere).

Conform Art.280 Paragr.1 Cod Comercial, in cadrul activelor imobilizate trebuie


efectuata obligatoriu o reluare a pierderii din depreciere. Exceptie fac intreprinzatorii
individuali si societatile de persoane cu raspundere limitata, carora li se acorda in Art.
253 Paragr.5 Cod Comercial un drept de optiune de mentinere, chiar daca deprecierea
nu mai exista. In cazul reluarii pierderii din depreciere, limita superioara este egala
(in mod similar cu IAS 36), cu acea valoare care s-ar stabili daca deprecierea nu ar fi
aparut, asadar egala cu valoarea costurilor de achizitie sau productie – actualizate,
daca este cazul, cu amortizarile planificate.

In comparatie cu Directiva a patra, care face referire doar la evaluarea initiala si la


bilant a imobilizarilor corporale, OMFP 1752/2005 prezinta cele patru momente in
care trebuie

realizata evaluarea. In plus, acesta prezinta si aspecte privind cheltuielile ulterioare


preluate din IAS 16. Astfel, cheltuielile ulterioare aferente unei imobilizari corporale
trebuie recunoscute drept cheltuieli in perioada in care au fost efectuate. Sunt
recunoscute ca o componenta a activului investitiile efectuate la imobilizarile
corporale care trebuie sa aiba ca efect imbunatatirea parametrilor tehnici initiali ai
acestora si sa conduca la obtinerea de beneficii economice viitoare, suplimentare fata
de cele estimate initial. Obtinerea de beneficii se poate realiza fie direct prin cresterea
veniturilor, fie indirect prin reducerea cheltuielilor de intretinere si functionare.

Metodele de amortizare permise de OMFP 1752/2005 raman aceleasi ca si pana


la intrarea in vigoare a acestuia (liniara, degresiva si a volumului de prouctie), desi pe
de o parte Directiva a patra nu face nicio referire in acest sens, iar pe de alta parte
metoda accelerata de amortizare nu poate reflecta vreun model dupa care beneficiile
economice viitoare ale unui activ sa fie consumate in intreprindere.

Nici in cadrul Directivei a patra si nici in cadrul OMFP 1752/005 nu exista prevederi
privind tratamentul costurilor estimate cu demontarea, mutarea activului si
restaurarea amplasamentului.

CONCLUZII

Peisajul raportarii financiare din toate tarile se modifica fundamental in acesti


ani.

Cuvantul „schimbare de paradigma” nu apare des, dar reda totusi in mod adecvat
caracterul acestei transformari revolutionare.

In viitorul apropriat, pentru toti care se ocupa cu raportarea financiara


in Germania vor fi relevante si mai multe sisteme de raportare financiara: ramane
Codul Comercial, poate chiar un drept fiscal independent, IFRS si pentru unii si US-
GAAP. In viitor, Codul Comercial German va dobandi, eventual, o pozitionare de
„produs de nisa” pentru intreprinderile mici.
Este posibil ca legiuitorul german sa comita o greseala daca acum configureaza Codul
Comercial si pe „obiceiuri” internationale si ii rapeste acestei legi avantajele sale de
specializare pentru aceasta grupa de utilizatori. Efectele suplimentare deja se prevad.
Ramane de vazut insa daca IFRS va fi impus drept sistem orientat pe piata de capital
acceptat international.

Contabilul va trebui sa se obisnuiasca cu multe lucruri noi. Astfel, dinamica


evolutiei continutului in directia unei „contabilizari integrale la valoarea justa” va
contribui la faptul ca noi trebuie sa ne despartim mai intai de ceea ce numim
raportare verificabila. Teoreticienii bilantului vor cunoaste deja aceasta evolutie,
deoarece in acest caz este vorba de o alta incercare de apropriere de vechea idee a
„profitului economic”. Aceasta idee fascinanta teoretic a fost totusi legata de
problema ca este dificil de transpus in realitate. In aceasta privinta se spera ca cei
responsabili din IASB stiu intr-adevar ce asteapta de la intreprinderea raportoare, de
la auditorii ei, insa mai ales de la utilizatorii raportarii. Subiectivizarea recunoasterii si
evaluarii bilantiere este simultana cu standardele cuprinzatoare, detaliate si care nu
sunt formulate mereu exact din punct de vedere juridic si care cu greu pot fi
interpretate teleologic (in raport cu obiectivele). In ciuda posibilelor aspiratii catre o
contabilitate bazata pe principii, valoarea redusa a pozitiei cadrului conceptual IASB
(sau FASB) si nevoia raportorilor si auditorilor de siguranta juridica in intocmirea
situatiilor financiare anuale arata ca regulile detaliate vor continua sa se afle in prim-
plan. In acest caz, nu se preconizeaza sisteme consistente de reguli. Acest proces ar
putea transforma situatiile financiare anuale dintr-un calcul decizional pentru
investitori intr-un calcul de ocolire a responsabilitatii pentru management si auditori.

Cu o astfel de contabilitate bazata pe reguli, si valoarea comentariilor va


scadea, daca IFRS vor deveni din ce in ce mai detaliate si mai cuprinzatoare si
competenta maxima de interpretare se afla la IASB, respectiv IFRS.

O piata globala pentru raportare apare simultan si cu un schimb international de


experti in raportare ai altor tari. Aceasta este provocator si palpitant, insa pune sub
semnul intrebarii starea materiala de pana acum. Aceasta inseamna o concurenta
crescuta pe pietele raportarii, care pana acum au fost protejate destul de mult de
influentele din exterior, cum ar fi piata auditorilor si consultantilor, piata perfectionarii
si formarii sau piata manualelor. In acest sens este sugestiva pentru raportare,
reglementatorii ei, pentru toti utilizatorii si chiar pentru profesorii universitari .

BIBLIOGRAFIE

-                Niculae FELEAGA , Liliana FELEAGA (2007). Contabilitate financiara – O


Abordare Europeana si Internationala, editia a doua vol. I, vol. II Editura Economica,
Bucuresti

-                Standardele Internationale de Raportare Financiara (IFRS), inclusiv Standardele


Internationale de Contabilitate (IAS 16), Editura CECCAR, Bucuresti, 2005

-                Ordinul Ministerului de Finante Publice nr 1752 / 2005.

Taxele rutiere
 sint taxe percepute pentru folosirea drumurilor si/sau a zonelor de protectie a drumurilor din
afara perimetrului localitatilor

Taxele rutiere au o destinaţie specială, fiind utilizat pentru finanţarea:

 intreţinerii, reparaţiei şi reconstrucţiei drumurilor publice naţionale şi locale;


 Proiectări de drumuri;
 Dezvoltării bazei de producţie şi unităţilor care deservesc drumurile;
 Producerii de materiale de construcţie rutieră;
 Procurării de tehnică şi utilaj pentru intreţinerea drumurilor;
 Lucrărilor de cercetare ştiinţifică, de proprietate şi construcţie in domeniu;
 Administrării gospodăriei drumurilor.

.
Sistemul taxelor rutiere include:

 taxa pentru folosirea drumurilor de catre autovehiculele inmatriculate in Republica Moldova;


 taxa pentru folosirea drumurilor Republicii Moldova de catre autovehiculele neinmatriculate
in Republica Moldova;
 taxa pentru folosirea drumurilor de catre autovehicule a caror masa totala, sarcina masica
pe osie sau ale caror gabarite depasesc limitele admise;
 taxa pentru folosirea zonei de protectie a drumurilor din afara perimetrului localitatilor
pentru efectuarea lucrarilor de constructie si montaj;
 taxa pentru folosirea zonei de protectie a drumurilor din afara perimetrului localitatilor
pentru amplasarea publicitatii exterioare;
 taxa pentru folosirea zonei de protectie a drumurilor din afara perimetrului localitatilor
pentru amplasarea obiectivelor de prestare a serviciilor rutiere.

Inepind cu 1 noiembrie 2012, se introduce taxa pentru folosirea drumurilor din Republica Moldova
de către autovehicule neinmatriculate in Republica Moldova ale persoanelor fizice (vinieta).

Taxa pentru folosirea drumurilor de catre


autovehiculele inmatriculate in Republica Moldova
Subiectii impunerii sint persoanele fizice si persoanele juridice posesoare de autovehicule
inmatriculate in Republica Moldova.
Obiectul impunerii sint autovehiculele inmatriculate permanent sau temporar in Republica
Moldova, folosite de catre persoanele fizice in scopuri personale, iar de catre persoanele juridice
si persoanele fizice, care practica activitate de intreprinzator - in activitatea de intreprinzator:
motociclete, autoturisme, autocamioane, autovehicule pentru utilizari speciale pe sasiu de
autoturism sau de microbuz, autovehicule pentru utilizari speciale pe sasiu de autocamion,
autoremorchere, remorci, semiremorci, microbuze, autobuze, tractoare, orice alte autovehicule cu
autopropulsie.
Nu constituie obiect al impunerii: tractoarele si remorcile folosite in activitatea agricola;
autovehiculele pentru transportul in comun pe fir electric.
Cotele taxei se stabilesc conform anexei nr.1 Titlul IX.
Perioada fiscala este anul calendaristic. Subiectii impunerii achita taxa:
 la data inmatricularii de stat a autovehiculului;
 la data inmatricularii de stat curente a autovehiculului, daca pina la aceasta data taxa nu a
fost achitata;
 la data efectuarii reviziei tehnice/testarii tehnice anuale a autovehiculului, daca pina la
aceasta data taxa nu a fost achitata.

Modul de calculare si de achitare a taxei: Taxa se calculeaza de catre subiectul impunerii de


sine statator, in functie de obiectul impunerii si de cota impunerii.
inlesniri: Sint scutiti de taxa invalizii posesori de autovehicule cu actionare manuala.

Taxa pentru folosirea drumurilor Republicii Moldova


de catre autovehiculele neinmatriculate in Republica
Moldova
Subiecti ai impunerii sint persoanele fizice si persoanele juridice posesoare de autovehicule
neinmatriculate in Republica Moldova, care intra pe teritoriul Republicii Moldova sau care il
tranziteaza. Nu sint subiecti ai impunerii:

 persoanele fizice si persoanele juridice rezidente care plaseaza autovehicule in regim


vamal de import;
 posesorii de autovehicule inmatriculate in alte state, care dispun de autorizatie de transport
rutier international tip "Scutit de plata taxelor".

Obiect al impunerii este autovehiculul neinmatriculat in Republica Moldova care intra pe teritoriul


Republicii Moldova sau care il tranziteaza.
Cotele taxei se stabilesc in euro, conform anexei nr.2 la Titlul IX. Taxa se achita in lei
moldovenesti sau in valuta liber convertibila, la cursul stabilit de Banca Nationala a Moldovei la
data trecerii frontierei de stat a Republicii Moldova.
Pentru autovehiculele care transporta marfuri periculoase, cota stabilita a taxei se dubleaza.
Modul de calculare si de achitare a taxei. Taxa se calculeaza, pentru fiecare obiect al impunerii,
de catre intreprinderea de Stat "Agentia Moldovei Trafic Auto International" si se achita la punctele
de trecere a frontierei de stat a Republicii Moldova.in cazul autovehiculului neinmatriculat in
Republica Moldova care tranziteaza teritoriul Republicii Moldova, se achita doar taxa pentru
tranzitarea tarii, nu si pentru intrare.
Subiectii impunerii achita taxa prin intermediul institutiilor financiare, in numerar, in lei
moldovenesti sau in valuta liber convertibila, la cursul stabilit de Banca Nationala a Moldovei la
data trecerii frontierei de stat. in cazul lipsei institutiilor financiare la punctele de trecere a frontierei
de stat, taxa se achita prin intermediul intreprinderii de Stat "Agentia Moldovei Trafic Auto
International", care varsa sumele incasate la bugetul de stat in aceeasi zi sau in ziua lucratoare
imediat urmatoare.
Persoanele juridice subiecti ai impunerii, precum si posesorii de autovehicule de pasageri care
efectueaza rute internationale regulate pot achita taxa in prealabil, prin virament. La punctul de
trecere a frontierei de stat, ei vor prezenta originalul documentului de plata ce confirma achitarea
taxei si vor lasa copia acestuia.
intreprinderea de Stat "Agentia Moldovei Trafic Auto International" prezinta Inspectoratului Fiscal
Principal de Stat de pe linga Ministerul Finantelor, trimestrial, pina in ultima zi a lunii imediat
urmatoare trimestrului de gestiune, o informatie privind sumele calculate si achitate ale taxei, in
forma stabilita de Inspectoratul Fiscal Principal de Stat.
inlesniri: N u se aplica autovehiculelor inmatriculate in statele cu care Republica Moldova a
incheiat acorduri bi- si multilaterale privind transportul rutier fara achitarea taxelor rutiere.

Taxa pentru folosirea drumurilor de catre autovehicule a caror masa totala,


sarcina masica pe osie sau ale caror gabarite depasesc limitele admise
Subiecti ai impunerii sint persoanele fizice (cetateni ai Republicii Moldova, cetateni straini,
apatrizi) si persoanele juridice (rezidente si nerezidente) posesoare de autovehicule a caror masa
totala, sarcina masica pe osie sau ale caror gabarite depasesc limitele admise.
Obiect al impunerii sint autovehiculele inmatriculate, precum si cele neinmatriculate in Republica
Moldova, a caror masa totala, sarcina masica pe osie sau ale caror gabarite depasesc limitele
admise si care folosesc drumurile Republicii Moldova.
Cotele impunerii: Taxa pentru autovehiculele inmatriculate in Republica Moldova a caror masa
totala, sarcina masica pe osie sau ale caror gabarite depasesc limitele admise se achita conform
cotelor stabilite in anexa nr.3 Titlul IX.
Modul de calculare si de achitare a taxei, de prezentare a darilor de seama: Taxa se
calculeaza:

 pentru autovehiculele inmatriculate in Republica Moldova - de catre Ministerul


Transporturilor si Gospodariei Drumurilor, conform anexei nr.3 la prezentul titlu;
 pentru autovehiculele neinmatriculate in Republica Moldova - de catre intreprinderea de
Stat "Agentia Moldovei Trafic Auto International", conform anexei nr.4 la prezentul titlu.

Subiectii impunerii achita taxa, in marime deplina, pina la obtinerea actelor ce permit transportul
rutier cu autovehicule a caror masa totala, sarcina masica pe osie sau ale caror gabarite depasesc
limitele admise.

Taxa pentru folosirea zonei de protectie a drumurilor din


afara perimetrului localitatilor pentru efectuarea lucrarilor de
constructie si montaj
Subiecţi ai impunerii sint persoanele fizice şi persoanele juridice care solicită autorizaţie pentru
efectuarea, in zona de protecţie a drumurilor din afara perimetrului localităţilor, a lucrărilor
subterane şi/sau supraterane de montare a comunicaţiilor inginereşti, a lucrărilor de construcţie a
căilor de acces la drumuri, a parcărilor, a clădirilor şi amenajărilor, cu excepţia obiectivelor
de prestare a serviciilor rutiere.
Obiect al impunerii sint proiectele de lucrări de construcţie şi montaj, lucrările subterane şi/sau
supraterane de montare a comunicaţiilor inginereşti, lucrările de construcţie a căilor de acces la
drumuri, a parcărilor, a clădirilor şi amenajărilor. Cotele taxei se stabilesc conform anexei nr.5 la
prezentul titlu
Taxa se calculează de către organul abilitat al administraţiei publice centrale, prin inmulţirea cotei
taxei cu:

 numărul de proiecte prezentate


 fiecare metru pătrat de suprafaţă folosită
 fiecare metru liniar de suprafaţă folosită

Taxa pentru folosirea zonei de protectie a drumurilor din afara


perimetrului localitatilor pentru amplasarea publicitatii exterioare
Subiecţi ai impunerii sint persoanele fizice şi persoanele juridice care solicită autorizaţie pentru
amplasarea publicităţii exterioare in zona de protecţie a drumurilor din afara perimetrului
localităţilor.
Obiect al impunerii sint proiectele de amplasare in zona de protecţie a drumurilor din afara
perimetrului localităţilor a obiectivelor de publicitate exterioară, obiectivele de publicitate exterioară
amplasate in zona de protecţie a drumurilor din afara perimetrului localităţilor, inclusiv pe terenuri
proprietate a subiectului impunerii: afişe, panouri, standuri, instalaţii şi construcţii (situate separat
sau pe pereţii şi pe acoperişurile clădirilor), firme tridimensionale, firme luminoase, tablouri
suspendate electromecanice şi electronice, alte mijloace tehnice publicitare.
Cotele taxei se stabilesc conform anexei nr.6 la prezentul titlu.
Perioada fiscală este anul calendaristic.
Pentru obiectivele de publicitate exterioară amplasate in zona de protecţie a drumurilor din afara
perimetrului localităţilor, taxa se calculează prin inmulţirea cotei taxei cu:

 numărul de proiecte prezentate


 fiecare metru pătrat de suprafaţă publicitară

Taxa pentru folosirea zonei de protectie a


drumurilor din afara perimetrului localitatilor
pentru amplasarea obiectivelor de prestare a
serviciilor rutiere
Subiecţi ai impunerii sint persoanele fizice şi persoanele juridice care solicită autorizaţie pentru
amplasarea obiectivelor de prestare a serviciilor rutiere in zona de protecţie a drumurilor din
afara perimetrului localităţilor.
Obiect al impunerii sint proiectele de amplasare in zona de protecţie a drumurilor din afara
perimetrului localităţilor a obiectivelor de prestare a serviciilor rutiere şi obiectivele de prestare a
serviciilor rutiere amplasate in zona de protecţie a drumurilor din afara perimetrului localităţilor,
inclusiv pe terenuri proprietate a subiectului impunerii: staţii de alimentare cu combustibil, staţii de
deservire tehnică, puncte de vulcanizare, tarabe, unităţi de comerţ cu amănuntul, intreprinderi de
alimentaţie publică, structuri de primire turistică cu funcţii de cazare şi de servire a mesei.
Cotele taxei se stabilesc conform anexei nr.6 la prezentul titlu.
Perioada fiscală este anul calendaristic.
Pentru obiectivele de prestare a serviciilor rutiere amplasate in zona de protecţie a drumurilor
din afara perimetrului localităţilor, taxa se calculează prin:
a) inmulţirea cotei taxei cu numărul de proiecte prezentate
b) inmulţirea cotei taxei cu numărul:

 contoarelor de evidenţă a combustibilului livrat


 posturilor de prestare a serviciilor
 punctelor de vulcanizare;

c) inmulţirea cotei taxei cu numărul de obiective amplasate.

S-ar putea să vă placă și