Cap.II.

Contabilitatea imobilizarilor corporale

2.1. Contabilitatea sintetica a intrarii si iesirii imobilizarilor
corporale
La intrarea în patrimoniu, terenurile se înregistreaza în contabilitate:

la valoarea stabilita potrivit legii în functie de clasele de fertilitate, suprafata, amplasare

si alte criterii;

la costul de achizitie;

- la valoarea de aport stabilita prin expertize tehnice.

La intrarea în patrimoniu, mijloacele fixe se înregistreaza în contabilitate la valoarea de

intrare, prin care se antelege :

 Costul de achizitie al mijloacelor fixe achizitionate cu titlu oneros, format din pretul
de cumparare, taxele vamale, alte taxe nerecuperabile, cheltuieli de transport-
aprovizionare, precum si toate celelate cheltuieli direct legate de punerea în functiune a
activului. Toate reducerile comerciale sunt scazute pentru a calcula pretul de achizitie.

 Costul de productie pentru mijloacele fixe realizate prin activitate proprie,

determinat ca suma a costului de achizitie a materiilor prime, materialelor consumabile,
cheltuielilor directe de productie, cota cheltuielilor indirecte.

 Valoarea actuala pentru mijloacele fixe dobandite cu titlu gratuit, reprezentând

valoarea estimata la înscrierea lor in activ tinând seama de valoarea mijloacelor fixe cu
caracteristici tehnice similare sau apropiate .

 Valoarea de aport (utilitate) reprezinta valoarea acceptata de parti pentru

mijloacele fixe intrate în patrimoniu cu ocazia asocierii, fuziunii, conform statutelor sau
contractelor.

 Valoarea de reevaluare, rezultata în urma reevaluarii unor mijloace fixe în baza

unei dispozitii legale exprese.

Valoarea de intrare se mai numeste si valoare contabila sau valoare de inventar,

deoarece la aceasta valoare, mijloacele fixe ramân înregistrate în patrimoniul
întreprinderii. Aceasta se schimba numai cu ocazia reevaluarilor. Imobilizarile corporale
pot fi supuse reevaluarii care se efectueaza potrivit reglementatilor legale, caz în care
sunt prezentate în bilant la valoarea reevaluata si nu la costul lor istoric.
Reevaluarea acestora se face cu exceptiile prevazute de reglementarile legale, la
valoarea justa. Valoarea justa se determina pe baza unor evaluari efectuate, de regula,
de evaluatori autorizati.

În cazul în care, ulterior recunoasterii initiale ca activ, valoarea unui activ imobilizat este
determinata pe baza reevaluarii activului respectiv, valoarea rezultata din reevaluare va
fi atribuita activului în locul costului de achizitie/costului de productie sau a oricarei alte
valori atribuite înainte acelui activ. În astfel de cazuri, regulile privind amortizarea se vor
aplica activului având în vedere valoarea acestuia, determinata în urma reevaluarii.

Elementele dintr-o clasa de imobilizari corporale sunt reevaluate simultan pentru a se

evita reevaluarea selectiva si raportarea în situatiile financiare anuale simplificate a unor
valori care sunt o combinatie de costuri si valori calculate la date diferite.

Daca un activ imobilizat este reevaluat, toate celelalte active din clasa din care face
parte trebuie reevaluate, cu exceptia situatiei când nu exista nici o piata activa pentru
acel activ.

O clasa de imobilizari corporale este o grupare de active de aceeasi natura si utilizari

similare, aflate în exploatarea unei persoane juridice.

Exemple de astfel de clase sunt urmatoarele: terenuri; cladiri; masini si echipamente;

nave; aeronave etc.

Reevaluarile trebuie facute cu suficienta regularitate, astfel încât valoarea contabila sa

nu difere substantial de cea care ar fi determinata folosind valoarea justa la data
bilantului.

Daca un activ dintr-o clasa de active reevaluate nu poate fi reevaluat din cauza ca nu
exista piata activa pentru acel activ, activul trebuie prezentat în bilant la cost, mai putin
amortizarea cumulata si pierderile din deprecierile cumulate.

O piata activa este o piata unde sunt îndeplinite cumulativ urmatoarele conditii:

a)         elementele comercializate sunt omogene;

b)         pot fi gasiti în permanenta cumparatori si vânzatori interesati; si

c)          preturile sunt cunoscute de catre public.

Daca valoarea justa a unei imobilizari corporale reevaluate nu mai poate fi determinata
prin referinta la o piata activa, valoarea activului prezentata în bilant trebuie sa fie
valoarea sa reevaluata la data ultimei reevaluari din care se scad amortizarea si
provizioanele pentru depreciere cumulate.
Daca rezultatul reevaluarii este o crestere fata de valoarea contabila neta, atunci acesta
se trateaza ca : -o crestere a rezervei din reevaluare din cadrul capitalurilor proprii, daca
nu a existat o descrestere anterioara recunoscuta ca o cheltuiala aferenta acelui activ
sau

- ca un venit care sa compenseze cheltuiala cu descresterea recunoscuta anterior la

acel activ.

Daca rezultatul reevaluarii este o descrestere a valorii contabile nete, atunci aceasta se
trateaza ca :

- o cheltuiala cu întreaga valoare a deprecierii, daca în rezerva din reevaluare nu este

înregistrata o suma referitoare la acel activ (surplusul din reevaluare) sau - ca o scadere
a rezervei din reevaluare din cadrul capitalurilor proprii, cu minimul dintre valoarea
acelei rezerve si valoarea descreserii, iar eventuala diferenta ramasa neacoperita se
înregistreaza ca o cheltuiala.

Surplusul din reevaluare este inclus în rezultatul reportat atunci cand acesta este realizat.

Surplusul din reevaluare este tratat ca realizat în urmatoarele situatii :

la casarea sau la cedarea activului, sau

pe masura utilizarii activului de catre întrepridere (prin înregistrarea în rezultatul reportat a

diferentei dintre amortizarea calculata la valoarea reevaluata si cea calculata la costul
istoric).

Orice valoare realizata ca surplus din reevaluare se transfera direct în rezultatul reportat si
nu se recunoaste în contul de profit si pierdere.

Lichidarea mijloacelor fixe

Mijloacele fixe ajunse la limita maxima de folosinta pot fi scoase din evidenta, respectiv din
activul patrimonial, indiferent daca în perioada de functionare au fost complet sau numai
partial amortizate.

Pentru mijloacele fixe complet amortizate, valoarea lor contabila coincide cu amortizarea
calculata si înregistrata în contabilitate. În acest caz întreaga valoare contabila va fi
acoperita din amortizarea mijloacelor fixe scoase din functiune.

Pentru mijloacele fixe amortizate partial, valoarea lor contabila nu coincide cu amortizarea
calculata si înregistrata în contabilitate. În acest caz valoarea contabila va fi acoperita doar
partial din amortizarea mijloacelor fixe scoase din functiune. Valoarea neamortizata a
mijloacelor fixe în cauza se acopera, în primul rând, din sumele rezultate în urma valorificarii
acestora. Diferenta ramasa neacoperita în acest mod se include în cheltuielile exceptionale
nedeductibile fiscal pe o perioada de maximum 5 ani sau diminueaza capitalurile proprii.
La scoaterea din functiune a mijloacelor fixe se urmareste valorificarea la maximum a
reperelor ce rezulta din dezmembrare ca piese de schimb sau alte bunuri refolosibile an
unitate sau valorificabile în afara ei.

În acelasi timp, scoaterea din functiune a mijloacelor fixe necesita o serie de operatii
generatoare de cheltuieli privind: demontarea utilajelor, demolarea cladirilor, dezmembrarea
subansamblurilor etc. Astfel de operatii pot fi efectuate de atelierele auxiliare ale unitatii,
situatie în care intervin cheltuieli cu salariile, CAS, fondul de somaj, consumuri de materiale
auxiliare etc, sau se apeleaza la terti carora li se va deconta un anumit volum de prestatii.

Operatiile privind lichidarea mijloacelor fixe vor fi înregistrate în contabilitate sub forma:

cheltuielilor ocazionate cu casarea, pentru care se vor folosi conturile care reflecta
asemenea cheltuieli dupa natura lor, indiferent de locul sau obiectul pentru care se
efectueaza;
materialelor rezultate din casare care se înregistreaza la conturi de stocuri, dupa natura lor,
indiferent de modalitatea utilizarii sau valorificarii lor.

Diferentele în plus rezultate din operatiile de lichidare a mijloacelor fixe se regularizeaza

astfel:

în cazul mijloacelor fixe neamortizate integral, sumele realizate din valorificarea materialelor
provenite din casare, diminuate cu cheltuielile efectuate cu casarea, se înregistreaza în
contabilitate în contul amortizarii mijloacelor fixe respective, în limita valorii de intrare
ramasa de amortizat. De asemenea, diferentele respective pot fi utilizate pentru acoperirea
valorii neamortizate a mijloacelor fixe scoase din functiune;
în cazul mijloacelor fixe amortizate integral se realizeaza un profit din operatiunile de casare
ce reprezinta diferenta între materialele recuperate si cheltuielile efectuate pentru casarea
mijloacelor fixe. El va fi prelevat pentru constituirea fondului de investitii, sub forma profitului
net ramas dupa impozitarea rezultatului favorabil brut.

Diferentele de minus rezultate din opertatiile de lichidare a mijloacelor fixe apar atunci când
cheltuielile cu casarea lor depasesc recuperarile din operatiile de lichidare. Ele vor majora
pierderea totala realizata de unitate când rezultatul exercitiului este nagativ ori va micsora
profitul total realizat de unitate.

Iesirea mijloacelor fixe din unitatea patrimoniala poate avea loc prin scoaterea din
patrimoniu ca urmare a casarii, vânzarii, restituirii catre întreprinzatorul individual, retragerea
în natura de catre asociati.

Compensatii de la terti

În cazul distrugerii totale sau partiale a unor imobilizari corporale, creantele sau sumele
compensatorii încasate de la terti, legate de acestea, precum si achizitionarea sau
constructia ulterioara de active noi sunt operatiuni economice distincte si trebuie
înregistrate ca atare pe baza documentelor justificative.
Astfel, deprecierea activelor se evidentiaza la momentul constatarii acesteia, iar dreptul
de a încasa compensatiile se evidentiaza conform contabilitatii de angajamente.

Exemple de asemenea compensatii pot fi înregistrate în urmatoarele situatii.

-sume platite de societatile de asigurare pentru deprecierea sau pierderea unor

imobilizari corporale, cauzata, de exemplu, de dezastre natuale sau furt.

-îndemnizatii acordate, de guvern, în schimbul unor imobilizari corporale, de exemplu,

terenuri care au fost expropriate.

2.2. Functionarea conturilor de imobilizari corporale

Datele din documentele primare dupa ce au fost prelucrate în sistemul evidentei

operative la nivelul gestiunilor, sunt prelucrate în sistemul conturilor sintetice si
analitice, unde se desavârsesc sub forma indicatorilor contabili.

Existenta si miscarea imobilizarilor se evidentiaza cu ajutorul clasei 2 din Planul de

conturi general, denumita "CONTURI DE IMOBILIZĂRI". Conturile din aceasta clasa
sunt grupate pe categorii mari de imobilizari si cuprind urmatoarele grupe:

20 "Imobilizari necorporale",

21 "Imobilizari corporale",

23 "Imobilizari in curs",

26 "Imobilizari financiare",

28 "Amortizari privind imobilizarile",

29 "Provizioane privind deprecierea imobilizarilor".

Din grupa 21 "Imobilizari corporale" fac parte:

Contul 211 "Terenuri si amenajari de terenuri"

Cu ajutorul acestui cont se tine evidenta terenurilor si amenajarilor de terenuri

(racordarea lor la sistemul de alimentare cu energie, împrejmuirile lucrarile de acces
etc.).
Contul 211 "Terenuri" este un cont de activ.

În debitul contului 211 "Terenuri" se înregistreaza:

valoarea terenurilor achizitionate, a celor reprezentând aport la capital, valoarea

terenurilor primite cu titlu gratuit si a celor în regim de leasing financiar (404, 456, 131,
167);

valoarea la cost de productie a amenajarilor de terenuri realizate pe cont propriu (231,

722);

valoarea cresterii rezultate din reevaluarea terenurilor (105).

În creditul contului 211 "Terenuri" se înregistreaza:

valoarea terenurilor respectiv amenajarilor de terenuri cedate, amortizate (281, 658);

valoarea terenurilor aportate, retrase (456);

valoarea descresterii rezultate din reevaluarea terenurilor (105);

valoarea terenurilor care fac obiectul participarii în natura la capitalul social si al

societatii comerciale (261, 262, 263).

Soldul contului reprezinta valoarea terenurilor si costul efectiv al emenajarilor de

terenuri.

Contul 212 "Constructii"

În cadrul acestui cont se includ cladirile si constructiile speciale.

1.Cladiri.

Fac parte din aceasta grupa si constituie obiect de evidenta, fiecare cladire
delimitata spatial si caracterizata printr-o anumita destinatie functionala. În
cazul unei cladiri cu mai multe destinatii functionale care nu pot fi delimitate
între ele, întreaga costructie se considera un obiect de evidenta si se
încadreaza în grupa cladirilor corespunzatoare destinatiei functionale cu
ponderea cea mai mare.

În componenta cladirii, în afara elementelor sale principale de constructie

(fundatie, pereti, plansee, acoperi) intra si toate celelalte elemente care
alcatuiesc un tot unic împreuna cu cladirea propriu-zisa si care concura la
realizarea functiei pentru care a fost construita si anume:
a) scari, terase si alte elemente de constructie propriu-zisa

b) instalatii electrice de iluminat

c) instalatii interioare sanitare (apa si canalizare)

Instalatiile interioare sanitare care deservesc procesul tehnologic se includ în grupa

conductelor tehnologice.

d) instalatii interioare de încalzire inclusiv centrala termica, daca este situata în interiorul
cladirii si satisface numai nevoile functionale ale acesteia fara a deservi si procesul
tehnologic sau alte cladiri.

e) instalatii interioare de gaze

f) instalatii interioare de ventilatie si conditionare a aerului, cu toate utilajele ce

deservesc aceste instalatii, la cladirile de locuit social-culturale si administrative.
Instalatiile interioare de ventilatie si conditionare a aerului la celelalte cladiri se
considera instalatii tehnologice.

g) instalatiile interioare de curenti slabi (telefoane, radio)

h) ascensoare destinate transportului de persoane.

2.Constructii speciale

"Constructiile speciale" sunt acele obiecte de constructii care nu îndeplinesc

caracteristicile de cladiri si care au drept scop crearea conditiilor pentru desfasurarea
proceselor de productie, comert sau servicii ori pentru activitatea institutiilor.

În categoria "constructii speciale" se include:

piste si platforme exterioare, sonde, platforme de foraj marin, terenuri de extractie

miniera, centrale hidroelectrice, centre termoelectrice, centrale nucleare, cai de rulare,
rampe de încarcare/descarcare, puturi, cosuri de fum, turnuri de racire etc. (industriale)

helestee, iazuri, bazine, ecluze si ascensoare, constructii si împrejurimi pentru cresterea

animalelor si pasarilor, sere, solarii, padocuri etc. (agricole)

baraje, diguri, lacuri artificiale etc. (hidro)

cai ferate, linii de tramvaie, alei, drumuri, autostrazi cu accesoriile (trotuare, borne,
parcaje, semne de circulatie) piste pentru aeroporturi, canale pentru navigatie, poduri,
viaducte, tuneluri, cabine etc. (transpoturi si telecomunicatii)

depozite, rampe, silozuri, ghetari, patule etc. (depozitare comert)

retele de alimentare sau de iluminat si de forta (energie electrica)

puturi sapate sau forate, prize de apa, conducte pentru canalizare, castele de apa, statii
de pompare a apei etc. (alimentare cu apa, canalizare, îmbunatatiri funciare)

conducte de termoficare, conducte si bransamente pentru gaze (transport lichide, gaze

etc.)

împrejmuiri, WC, panouri de afis si reclama , bai publice si baze de tratament, centrale
si puncte termice (alte constructii speciale)

Cu ajutorul contului 212 se tine evidenta existentei si miscarii constructiilor.

Contul 212 "Constructii" este un cont de activ.

În debitul contului 212 "Constructii" se înregistreaza:

valoarea constructiilor achizitionate, realizate din productie proprie, primite cu titlu

gratuit, aport la capitalul social, primite în regim de leasing financiar (404, 231, 722,
131, 456, 167);

valoarea cresterii rezultate din reevaluarea constructiilor (105);

valoarea amortizarii investitiilor efectuate de chiriasi la constructiile primite cu chirie si

restituite proprietarului (281).

În creditul contului 212 "Constructii" se înregistreaza:

valoarea constructiilor cedate sau scoase din evidenta (281, 658);

valoarea constructiilor distruse de calamitati (671);

valoarea constructiilor aportate si retrase (456);

valoarea constructiilor cedate în regim de leasing financiar (267);

valoarea descresterii rezultate din reevaluarea constructiilor (105);

valoarea cladirilor care fac obiectul participarii în natura la capitalul social al altei
societati comerciale (261, 262, 263).

Soldul contului reprezinta valoarea constructiilor existente.

Contul 213 "Instalatii tehnice, mijloace de transport, animale si

plantatii"
Cu ajutorul contului 213 se tine evidenta existentei si miscarii instalatiilor tehnice,
mijloacelor de transport, animalelor de reproductie si munca a plantatiilor.

Prin "Masini si instalatii de lucru", se întelege acele mijloace de munca care

actioneaza direct (mecanic, termic, chimic) asupra obiectelor muncii si le modifica
însusirile materiale (fizice, chimice).

În grupa "Masini, utilaje si instalatii de lucru" , obiect de evidenta se considera orice

masina, aparat, agregat si instalatii cu toate dispozitivele, accesoriile, motoarele,
aparatele de control si masurare, împrejmuirea individuala si fundatia.

Pentru instalatiile complexe (din industria chimica, de prelucrare a titeiului) obiect de

evidenta il constituie fiecare agregat sau utilaj de pe ultima treapta a clasificarii
(subclasa, familia sau conditiile speciale de exploatare).

Nu formeaza obiect distinct de evidenta, fiind componente ale acestora :

motoarele, ambreajele etc. în toate cazurile în care sunt destinate în mod permanent
punerii în miscare a partilor mobile ale aceluiasi obiect de evidenta.

Pompele si dispozitivele care asigura vehicularea materiilor prime sau a materialelor

auxiliare în cadrul obiectului de evidenta sau pâna la obiectul de evidenta urmator.

Aparatele de masurare si control montate pe utilaje.

Fundatia, placa de fundatie pe care sunt montate mai multe utilaje.

Împrejmuirea individuala a unui utilaj.

Prin "Aparate si instalatii de masurare, control si reglare" se înteleg acele aparate

si instalatii care în mod independent se folosesc pentru operatiuni de masurare,
încercari tehnologice, reglare si comanda automata, analize, probe de laborator.

Din grupa "Aparate si instalatii de masurare , control si reglare" fac parte:

Aparate si instalatii de masurarea marimilor geometrice, mecanice si acustice:

Marimi geometrice:

Lungime: rigle, rulete, panglici, fire, compase, sublere, micrometre, altimetre;

Arie (planimetre, determinari de puncte);

Volum (capacitate) baloane cotate, cilindri gradati, pahare cotate, dozatoare

volumetrice;
Unghiuri: echere, raportoare, busole, goniometre, sextante, tachimetre.

Marimi mecanice:

Masa: greutatea, etalon, balante (simple, compuse, automate) bascule (zecimale,

romane);

Forta: dinamometre;

Presiuni: manometre, vacuummetre, barometre;

Debit si cantitate de fluide: debit metru, contoare de volum pentru gaze si lichide;

Marimi acustice:

Fonometre, microfoane, surse de zgomot, tuburi acustice, sonometre etc.

Aparate si instalatii de masurarea timpului, frecventei si marimilor cinematice:

Masurarea timpului: orogolii cu cuart, pendule, ceasornice, cronometre, calculografe;

Masurarea frecventei: etaloane de frecventa, frecventmetre;

Masurarea vitezei si acceleratiei: vitezometre, anemometre, anemografe, stroboscoape;

Aparate de numarat rotatii, impulsuri.

Aparate si instalatii de masurarea marimilor electrice, electromagnetice si radiometrice:

Masurarea intensitatii curentului electric: ampermetre, microampermetre

Masurarea tensiunii electrice: volmetre

Masurarea puterii electrice: wattmetre

Masurarea energiei electrice: contoare de energie electrica, coulombmetre.

Aparate si instalatii pentru masurarea marimilor termice si fotometrice:

Marimi termice: termometre, termocupluri, lampi de temperatura, pirometre;

Marimi fotometrice: lampi etalon de intensitate luminoasa, bancuri fotometrice,

fotometre, luxmetre, aparate pentru masurarea culorii.
Aparate si instalatii pentru masurarea marimilor analitice de material, de structura si de
compozitie:

Aparate pentru masurarea densitatii solidelor si lichidelor (alcoolmetru, zaharimetre)

Aparate si instalatii pentru încercarea materialelor, elementelor si produselor,

dilatometre, refractometre, polarimetre, aparate de conditionare, higrometre, ph-metre
(aparate pentru masurarea activitatilor ionilor de hidrogen), masini pentru încercari la
tractiune, soc, duroscopale.

Utilaje si accesorii de laborator:

Aparate optice de vânzare si examinare (microscoape, cuptoare, sutocave), aparate si

instalatii termice, acustice, electrice (acumulatoare, transformatoare, redresoare)

Aparate si instalatii pentru cercetare stiintifica.

Instalatii pentru comanda si reglarea automata a proceselor tehnologice pentru

semnalizare si telemasurare ( instalatii de comanda si reglare automata si
semiautomata de procese tehnologice, statii metrologice automate ).

9. Calculatoare electrice si echipamente periferice.

Prin "Mijloace de transport" se antelege acele mijloace de munca, care prin miscarea

lor îndeplinesc functia de deplasare în spatiu a bunurilor si a persoanelor.

Din cadrul grupei "mijloace de transport" fac parte:

Mijloace de transport feroviar: locomotive, vagoane de marfa si calatori, vagoane

subterane;

Mijloace de transport auto: autoturisme, autobuze, microbuze, biciclete, autocamioane,

autocisterne, motociclete, triciclete pentru transpotul de marfuri, autotrailere;

Mijloace de transport naval: nave maritime de calatori, remorchere, doc plutitor, nave
maritime de pescuit, nave fluviale, fery-boat-uri, bacuri de trecere, barci de agrement,
barci pescaresti;

Mijloace de transport aerian: avioane pentru transportul de marfuri, calatori, elicoptere,

avioane cu destinatie speciala (sanitare);

Mijloace de transport urban de calatori: mijloace de transport electric urban pe sine,

mijloace de transport electric orasenesc pe pneuri;

Utilaje si instalatii de transport si ridicat, mecanisme de ridicat, macarale, ascensoare,

elevatoare, încarcatoare, împingatoare;
Mijloace de transport cu tractiune animala.

Se considera ca fac parte din subgrupa "animale", ca mijloace fixe, animalele de

munca si de reproducere:

Cai de reproducere si de munca;

Boi si bivoli de munca;

Vaci de lapte si tauri pentru reproducere;

Oi pentru reproducere;

Magari si catari.

Nu se include în aceasta grupa a mijloacelor fixe, animalele tinere si la îngrasat,

pasarile si coloniile de albine, animalele din circuri, gradini zoologice.

Obiect de evidenta se considera fiecare animal.

Se considera ca fac parte din subgrupa "plantatii" : plantatiile de pomi fructiferi,

plantatiile de vita de vie, plantatiile de hamei, rachitariile.

Obiect de evidenta în subgrupa "plantatii" se considera fiecare plantatie, pe specii si nu

fiecare pom, astfel:

Plantatii de meri, pruni, gutui, duzi, migdali, castani;

Plantatii de ciresi, visini, piersici, aluni, caise;

Plantatii de nuci;

Plantatii de agrisi, coacaze, trandafiri de dulceata;

Plantatii de zmeura si alti arbutti si subarbusti (muri, capsuni, smochini);

Plantatii de hamei;

Plantatii de protectie si de consolidare a terenurilor;

Foioase si rasinoase;

Plopi, salcâmi si salcii;

Rachitarii .
Contul 213 "Instalatii tehnice, mijloace de transport, animale si
plantatii" este un cont de activ.

În debitul contului 213 "Instalatii tehnice, mijloace de transport, animale si plantatii" se

înregistreaza:

valoarea instalatiilor tehnice, mijloacelor de transport, animalelor si plantatiilor

achizitionate, realizate din productie proprie, primite cu titlu gratuit, aport la capitalul
social, primite în regim de leasing financiar (404, 446, 231, 722, 131, 456, 167);

valoarea amortizarii investitiilor efectuate de chiriasi la imobilizarile corporale primite cu

chirie si restituite proprietarului (281);

valoarea cresterii rezultate din reevaluare (105).

În creditul contului 213 "Instalatii tehnice, mijloace de transport, animale si plantatii" se

înregistreaza:

valoarea instalatiilor tehnice, mijloacelor de transport, animalelor si plantatiilor cedate

sau scoase din evidenta (281, 658);

valoarea instalatiilor tehnice, mijloacelor de transport, animalelor si plantatiilor aportate,

retrase (456);

valoarea instalatiilor tehnice, mijloacelor de transport, animalelor si plantatiilor cedate în

regim de leasing financiar (267);

valoarea descresterii rezultate din reevaluare (105).

Soldul contului reprezinta valoarea instalatiilor tehnice, mijloacelor de transport,

animalelor si plantatiilor, existente.