Sunteți pe pagina 1din 26

MOOLDCOOP

Colegiul Cooperatist din Moldova

Portofoliu
La disciplina:

Limba straina de afaceri

A eleborat :Caldarasan Maxim


Grupa : 1TPAP-41
Profesor :Gutu Irina

Chisinau 2018
MOOLDCOOP

Colegiul Cooperatist din Moldova

Portofoliu
La disciplina:

Evidenta si calculul produselor in UAP

A eleborat :Caldarasan Maxim


Grupa : 1TPAP-41
Profesor :Metiolchina Jana

Chisinau 2018
Contabilitatea imobilizarilor corporale
Imobilizarile corporale sunt active care:

a)     sunt detinute de o persoana juridica pentru a fi utilizate în productia de bunuri sau prestarea
de servicii, pentru a fi închiriate tertilor sau pentru a fi folosite în scopuri administrative;

b)     sunt utilizate pe parcursul unei perioade mai mare de un an, si

c)      au valoare de intrare mai mare decât limita prevazuta de reglementarile legale în vigoare.
Aceasta valoare, în prezent de peste 5000000 lei, va fi actualizata periodic în functie de
indicele de inflatie.

   Un activ corporal trebuie recunoscut în bilant daca se estimeaza ca va genera beneficii
economice pentru persoana juridica si costul activului poate fi evaluat în mod credibil.

Amortizarea reprezinta alocarea sistematica a valorii amortizabile  a unui activ pe întreaga sa


durata de viata utila.

Durata de viata utila  reprezinta:

- perioada pe parcursul careia se estimeaza ca întreprinderea va utiliza activul supus amortizarii,


sau

-         numarul unita&# 414y2423e 355;ilor produse sau al unor unitati similare estimate a fi
obtinute prin folosirea activului respectiv.       

Costul reprezinta suma platita în numerar sau echivalente de numerar ori valoarea justa a altor
contraprestatii efectuate pentru achizitionarea unui activ, la data achizitiei sau a constructiei
acestuia.

Valoarea reziduala reprezinta valoarea neta pe care o întreprindere estimeaza ca o va obtine


pentru un activ la sfîrsitul duratei de viata utila a acestuia, dupa reducerea prealabila a costurilor
de cesiune previzionate.

Valoarea justa reprezinta suma pe care un activ ar putea fi schimbat de bunavoie între doua
parti aflate în cunostinta de cauza, în cadrul unei tranzactii cu pretul determinat obiectiv.

Pierderea din depreciere reprezinta diferenta dintre valoarea contabila si valoarea recuperabila.

Valoarea contabila reprezinta valoarea la care un activ este recunoscut în bilant dupa scaderea
amortizarii cumulate pîna la acea data, precum si a pierderilor cumulate din depreciere.

Valoarea amortizabila este costul activului sau o alta valoare substituita costului în situatiile
financiare, din care s-a scazut valoarea reziduala.

Contabilitatea sintetica a imobilizarilor corporale se tine pe categorii, iar contabilitatea analitica


se tine pe fiecare obiect de evidenta, prin care se întelege obiectul singular sau complexul de
obiecte cu toate dispozitivele si accesoriile acestuia, destinat sa îndeplineasca în mod
independent, în totalitate, o functie distincta.
   În structura imobilizarilor corporale se identifica doua mari grupe : terenurile si mijloacele fixe. În
cadrul imobilizarilor corporale sunt evidentiate în mod distinct imobilizarile corporale în curs.

   Din punct de vedere al contabilitatii sunt considerate mijloace fixe, obiectul singular sau complexul
de obiecte care se utilizeaza ca atare si îndeplineste cumulativ doua conditii: au o durata normala de
utilizare mai mare de un an si o valoare mai mare decît limita stabilita de lege. Cele care îndeplinesc
numai una din aceste doua conditii sunt considerate active circulante sub denumirea de obiecte de
inventar de mica valoare sau scurta durata.

     Pentru organizarea rationala a contabilitatii imobilizarilor corporale din orice întreprindere


este necesara clasificarea acestora dupa mai multe criterii, astfel:

     Dupa natura si caracteristicile lor tehnice , mijloacele fixe pot fi grupate astfel:

- constructii;

- echipamente tehnolgice (masini, utilaje si instalatii de lucru);

-         aparate si instalatii de masurare, control si reglare

-         mijloace de transport;

-         animale si plantatii;

- mobilier, aparatura birotica, echipamente de protectie a valorilor umane si materiale si alte


active corporale.

-         imobilizari corporale în curs


44

Clasificarea respectiva sta la baza codificarii mijloacelor fixe, la organizarea evidentei operative
si a contabilitatii analitice. De asemenea este utilizata la elaborarea catalogului duratelor de
serviciu normale si a normelor de amortizare.

-                      Dupa apartenenta la patrimoniul întreprinderii, mijloacele fixe pot fi :

-                     mijloace fixe proprietatea unitatii patrimoniale (mijloace fixe proprii), care fac


obiectul conturilor bilantiere ale agentului economic ce le detine si le utilizeaza. Mijloacele fixe
proprii apartin de drept proprietarului, fiind proprietate neconditionata a acestuia, evidentiate în
conturi separate, iar amortizarea acestora se face de catre înteprindere;

-                     mijloace fixe in folosinta temporara în categoria carora intra: mijloace fixe


concesionate , mijloace fixe închiriate sau luate în locatie de gestiune sunt acele mijloace aflate
temporar în gestiunea întrepriderii spre a fi exploatate, ele apartinînd altor proprietari.
Întreprinderea are asupra lor numai drepturi limitate. Amortizarea acestora se face de catre
întreprinderea proprietara. Ele fac obiectul conturilor extrapatrimoniale.

           Dupa destinatia pe care o au în cadrul întreprinderii, mijloacele fixe se clasifica în :

-mijloace fixe productive;


-mijloace fixe cu destinatie sociala;

-mijloace fixe în conservare.

 Evidenta separata a acestor trei categorii este necesara pentru calcularea unor indicatori de
eficienta a folosirii mijloacelor fixe, cum sunt: rata activelor fixe, rata de imobilizare a activelor
fixe, rata capitalului fata de activele fixe, amortizarea mijloacelor fixe etc.

    Nu sunt considerate mijloace fixe conform legii 15/1994 :  

a) Motoarele, aparatele si alte subansambluri ale mijloacelor fixe procurate în scopul înlocuirii
componentelor uzate cu ocazia reparatiilor de orice fel, care nu modifica parametrii tehnici
initiali ai mijlocului fix;

 b) Sculele, instrumentele si dispozitivele speciale care se folosesc fie la fabricarea anumitor
produse în serie, indiferent de valoarea si durata lor de functionare normala;

  c) Constructiile si instalatiile provizorii executate din fondurile de investitii;

  d) Animalele care nu au îndeplinit conditiile pentru a fi trecute la animale adulte, animale la
îngrasat, pasarile si coloniile de albine;

  e) Padurile;

  f) Investitiile efectuate pentru realizarea lucrarilor miniere din afara perimetrului de exploatare
precum si cele pentru foraj executate pentru explotari, prospectiuni geologice si geofizice etc;

  g) Prototipurile, atîta timp cît servesc ca model la executarea productiei de serie, inclusiv seria
zero sau sunt supuse încercarilor, în vederea omologarii la producator;

  h) Echipamentul de protectie si de lucru, îmbracamintea speciala, precum si accesoriile de pat,


indiferent de valoarea si durata lor de utilizare.

   Terenurile sunt acea parte a imobilizarilor corporale care este legata de sol si care prin natura
lor sunt în totalitate imobile.

   Contabilitatea terenurilor este structurata pe doua categorii: terenuri (propiu-zise) si amenajari


de terenuri.

  Terenurile sunt întinderi de pamînt bine delimitate care pot avea diverse destinatii.

În contabilitatea analitica, terenurile pot fi evidentiate pe urmatoarele grupe: terenuri agricole,


silvice, terenuri fara constructii, terenuri cu zacaminte, terenuri cu constructii, terenuri cu
amenajari si altele. Terenurile nu se pot deprecia ireversibil si, ca atare, nu pot fi amortizate. O
eventuala depreciere temporara este înregistrata prin sistemul provizioanelor. În schimb,
investitiile legate de amenajarea terenurilor (lacurilor, baltilor, iazurilor si alte lucrari asimilate)
sunt supuse amortizarii. De asemenea, terenurile de natura zacamintelor sunt supuse si ele
amortizarii. Imobilizarile corporale în curs de executie reprezinta investitiile si mijloacele fixe
sau amenajari de terenuri, neterminate la sfarsitul perioadei de gestiune sau exercitiului financiar,
efectuate în regie proprie sau antrepriza, care se evalueaza la costul de productie sau de achizitie,
ele urmînd a fi trecute în categoria imobilizarilor corporale finalizate, dupa receptia, darea în
folosinta sau punerea în functiune a acestora, dupa caz.
OBIECTIVE a) Definirea notiunii de imobilizari corporale si
prezentarea continutului acesteia din punctul de vedere al
contabilitatii;

b) Contabilizarea operatiilor privind intrarile, amortizarea


si iesirile de imobilizari corporale.
NOTIUNI CHEIE Imobilizari corporale; amortizare liniara, degresiva,
accelerata; Ajustari pentru depreciere; depreciere
ireversibila versus depreciere reversibila,
Recunoasterea si evaluarea imobilizarilor corporale
Un activ corporal trebuie recunoscut in bilant daca se estimeaza ca va genera beneficii
economice pentru intreprindere si costul activului poate fi evaluat in mod credibil.
Incadrarea unui activ in categoria imobilizarilor corporale presupune indeplinirea urmatoarelor
conditii:
1.      sunt detinute de catre persoana juridica pentru a fi utilizate in productia proprie
de bunuri sau prestarea de servicii, pentru a fi inchiriate tertilor sau pentru a fi
folosite in scopuri administrative;
2.      sunt utilizate pe parcursul unei perioade mai mari de un an; si
Initial, o imobilizare corporala recunoscuta ca activ trebuie evaluata la cost determinat in
functie de modalitatile de intrare, asa cum s-a precizat in capitolul imobilizari, iar cheltuielile
ulterioare se recunosc , de regula, ca si cheltuieli in perioada in care s-au efectuat.
In bilant imobilizarile corporale se prezinta la cost, sau la o valoare substituibila acestuia,
mai putin amortizarea cumulata aferenta si ajustarile cumulate din depreciere.Imobilizarile
corporale se supun reevaluarii, conform reglementarilor legale.

Structural, imobilizarile corporale cuprind: terenuri si amenajari de terenuri; constructii, instalatii


tehnice, mijloace de transport, animale si plantatii; mobilier, aparatura birotica, echipamente de
protectie a valorilor umane si materiale si alt 757f52h e active corporale, avansuri si imobilizari
corporale in curs de executie.

Evidenta operativa si contabilitatea analitica a imobilizarilor

Fluxurile reale de intrare a imobilizarilor  in intreprinderi sunt de o mare diversitate, revenindu-i


evidentei operative si contabilitatii analitice a imobilizarilor sarcina de a observa, consemna si
reflecta in documente justificative miscarea acestora.Alaturi de documentele justificative privind
imobilizarile prezinta importanta pentru asigurarea integritatii acestora organizarea si conducerea
contabilitatii analitice a acestora. Aceasta se conduce pe locuri de folosinta, respectiv pe: sectii,
ateliere, laboratoare, servicii, birouri, compartimente etc.; avandu-se in vedere categoriile de
imobilizari, iar in cadrul acestora, evidenta se organizeaza pe obiecte de evidenta.Prin obiect de
evidenta ca unitate de masura a imobilizarilor se intelege obiectul singular sau complexul de
obiecte in masura sa indeplineasca in mod independent o functie distincta.Instrumentele de lucru
utilizate pentru organizarea si conducerea contabilitatii analitice a imobilizarilor sunt:

1) Registrul numerelor de inventar completat de catre compartimentul financiar-contabil,


servind pentru identificarea pe teren a fiecarei imobilizari de natura mijloacelor fixe. In acest
sens se atribuie fiecarui mijloc fix ce constituie obiect de evidenta un numar de inventar in
ordinea succesiva a numerelor, pentru fiecare grupa de mijloace fixe.
2) “Fisa mijlocului fix” care se intocmeste de catre compartimentul financiar-contabil pentru
fiecare mijloc fix, sau pentru mai multe mijloace fixe de acelasi fel si de aceeasi valoare care in
cazul unitatilor economice au aceleasi cote de amortizare, cu conditia sa fie puse in functiune in
aceeasi luna.

Miscarea interna a imobilizarilor de natura mijloacelor  fixe, de la un loc de folosinta la altul, se


realizeaza cu ajutorul documentului “Bon de miscare a mijloacelor fixe”, care este utilizat si ca
document justificativ pe timpul transportului.

Amortizarea, cedarea si casarea  imobilizarilor corporale

Amortizarea este procesul de recuperare treptata a valorii amortizabile a unui bun, de regula pe


parcursul duratei de viata utila, prin includerea in cheltuielile exercitiului a unei parti din
valoarea de amortizat sub forma amortismentului. Deci amortizarea este un proces, iar
amortismentul este rezultatul acestui proces.Amortizarea apare in cazul bunurilor (imobilizarilor)
care sunt folosite in cadrul mai multor cicluri de exploatare (exercitii financiare) cand, ca urmare
a folosirii lor, se inregistreaza deprecierea (ireversibila) a valorii initiale a acestora. Deprecierea
ireversibila a valorii unei imobilizari prin folosirea acesteia nu trebuie interpretata ca o pierdere
de valoare ci mai degraba ca un transfer al valorii imobilizarii respective asupra bunurilor si
serviciilor realizate cu ajutorul ei.Amortismentul imobilizarilor amortizabile se calculeaza pe
baza unui plan de amortizare, din luna urmatoare punerii acestora in functiune si pana la data
recuperarii integrale a valorii lor de intrare, conform duratelor de viata utila si conditiilor de
utilizare a acestora, presupunand cunoasterea urmatoarelor elemente:

        Valoarea de amortizat care poate fi reprezentata de costul de achizitie, costul


de productie sau valoarea de utilitate, iar in unele cazuri chiar valoarea de
inlocuire, sau o alta valoare substituibila acestora.

        Durata de utilizare a imobilizarii. In acest context putem vorbi de doua durate


de utilizare:

o       durata normala de functionare (Dnf), care este stabilita prin Hotarare de


Guvern. Durata normala de functionare reprezinta durata de utilizare in
care se recupereaza, din punct de vedere fiscal valoarea de intrare a
mijloacelor fixe pe calea amortizarii. Pentru fiecare mijloc fix nou
achizitionat se utilizeaza sistemul unor plaje de ani cuprinse intre o
valoare minima si una maxima, existand astfel posibilitatea alegerii
duratei normale de functionare cuprinsa intre aceste limite. Astfel stabilita,
durata normala de functionare a mijlocului fix ramane neschimbata pana
la recuperarea integrala a valorii de intrare a acestuia sau scoaterea sa din
functiune.

o        durata de viata utila, care este perioada in care intreprinderea


estimeaza ca va folosi in activitatea sa imobilizarea respectiva.

Prin urmare, pot sa existe diferente intre cele doua valori, in ambele sensuri, insa daca ar
exista o asemenea situatie, din punct de vedere fiscal, se recunoaste amortismentul calculat in
functie de durata normala de functionare si nu cel contabil, calculat in functie de durata estimata
de intreprindere.

           Metodele de amortizare, aplicabile in Romania sunt:


        Amortizare liniara;

        Amortizare degresiva, si

        Amortizare accelerata

Regimul de amortizare liniara consta in includerea uniforma in cheltuielile de exploatare a


unor sume fixe, stabilite proportional cu durata normata de utilizare a imobilizarilor
respective.Conform regimului degresiv de amortizare se includ in cheltuielile de exploatare
valori variabile, mai mari in primii ani de utilizare a imobilizarii corporale si valori mai mici in
ultima perioada de viata a acesteia. Aceasta metoda are doua variante: varianta AD1 – fara
influenta uzurii morale si varianta AD2 – cu influenta uzurii morale.Potrivit regimului degresiv
de amortizare, varianta AD1, se includ in cheltuielile de exploatare valori variabile, mai mari in
primii ani de utilizare a imobilizarii corporale si valori mai mici in ultima perioada de viata a
acesteia.

Astfel, in primul rand se determina cota degresiva de amortizare (qd) prin multiplicarea
cotei liniare (ql) cu un coeficient (k) stabilit in functie de durata normala de functionare:

k=                    

Amortismentul anual se calculeaza prin aplicarea la valoarea ramasa de amortizat a cotei


degresive de amortizare pana in anul in care amortismentul calculat dupa regula de mai sus este
mai mic sau egal cu amortismentul rezultat prin raportarea valorii de amortizat in anul respectiv
la durata de functionare ramasa. Din acel an si pana la terminarea duratei de functionare
amortismentul se va determina prin metoda liniara, adica prin impartirea valorii ramase de
amortizat la durata de functionare ramasa.In cazul in care se aplica metoda degresiva de
amortizare, varianta AD2, valoarea de amortizat se recupereaza intr-o perioada mai mica decat
durata normala de functionare, diferenta fiind reprezentata de influenta uzurii morale. Deci
durata de amortizare efectiva (Da) este mai mica decat durata normala de functionare si cuprinde
o durata in care amortizarea se realizeaza in regim degresiv (Dd) si durata in care amortizarea se
realizeaza in regim liniar (Dl). Pentru a putea fi aplicata aceasta metoda de amortizare, este
necesar, potrivit legii, ca durata de normala de functionare sa fie mai mare de 5 ani.

Algoritmul de calcul in cazul aplicarii acestei metode este urmatorul:

1. determinarea duratei de amortizare in regim liniar (Dl):

Dl =  ;

2. determinarea duratei totale de amortizare (Da):

Da= Dnf - Dl;

3. stabilirea duratei de amortizare in regim degresiv[2] (Dd):


Dd= Da - Dl

Amortizarea accelerata consta in includerea in primul an de functionare in cheltuielile de


exploatare a unei amortizari de pana la 50% din valoarea de intrare a imobilizarii corporale.
Amortizarile anuale in exercitiile urmatoare de utilizare normala a imobilizarii se calculeaza la
valoarea ramasa de amortizat dupa regimul liniar, prin raportarea acesteia la numarul de ani de
utilizare ramasa.Imobilizarile corporale se scot din evidenta cu ocazia cesionarii sau casarii,
atunci cand nici un beneficiu economic viitor nu mai este asteptat din utilizarea lor
ulterioara. Cesionarea desemneaza toate modalitatile de iesire din intreprindere a imobilizarilor,
pe langa cele casate, si anume: prin vanzare, donatii, lipsuri, schimb cu alte active, restituiri
pentru actionarii sau asociatii iesiti din societate si diverse alte iesiri.Cu ocazia cedarii sau casarii
imobilizarilor corporale se realizeaza castiguri sau pierderi care trebuie recunoscute ca venit sau
cheltuiala in contul de profit si pierdere.

Contabilitatea  imobilizarilor corporale

Corespunzator structurii imobilizarilor corporale, conturile alocate fiecarei categorii de


imobilizari sunt:

        211 „Terenuri si amenajari de terenuri ”


      2111 „Terenuri”
      2112 „Amenajari de terenuri ”

        212  „Constructii”

        213 „Instalatii tehnice, mijloace de transport, animale si plantatii”

      2131 „Echipamente tehnologice (masini, utilaje si instalatii de lucru)”;

      2132 „Aparate si instalatii de masurare, control si reglare”;

      2133 „Mijloace de transport”;

      2134 „Animale si plantatii”;

        214 „Mobilier, aparatura birotica, echipamente de protectie a valorilor


umane si materiale si alt 757f52h e active corporale”

        231 „Imobilizari corporale in curs”

        232 „Avansuri acordate pentru imobilizari corporale”

Toate conturile mentionate, mai sus, sunt conturi de activ, sintetice, de gradul I sau II,
operationale, care se debiteaza cu majorarile sau cresterile de valoare a imobilizarilor corporale
mentionate, creditandu-se cu iesirile, diminuarile de valoare ale imobilizarilor, putand avea
solduri debitoare, care exprima dimensiunea valorica a  imobilizarilor corporale aflate in
gestiunea intreprinderii.Pentru contabilizarea amortizarii imobilizarilor corporale, conform
OMFP nr. 1752/2006 se foloseste contul 281 „Amortizari privind imobilizarile corporale” in
cadrul caruia au fost instituite urmatoarele conturi operationale de gradul II:

      2811 „Amortizarea amenajarilor de terenuri”;


      2812 „Amortizarea constructiilor”;

      2813 „Amortizarea instalatiilor, mijloacelor de transport, animalelor si


plantatiilor”;

      2814 „Amortizarea altor imobilizari corporale”

Toate aceste conturi sunt functionale, au functie de pasiv, creditandu-se cu marimea


amortizarilor calculate, in corespondenta cu conturile de cheltuieli corespunzatoare si debitandu-
se cu ocazia cedarii sau casarii imobilizarilor corporale amortizabile.Soldul lor exprima marimea
amortizarilor calculate aferente imobilizarilor corporale existente in societatea comerciala.Pentru
deprecierea reversibila a imobilizarilor corporale s-au prevazut in lista de conturi, cuprinsa in
continutul OMFP nr. 1752/2006, in grupa de conturi 29 „Ajustari pentru deprecierea
imobilizarilor” urmatoarele conturi:

        291 „Ajustari pentru deprecierea imobilizarilor corporale”

2911 „Ajustari pentru deprecierea terenurilor si amenajarilor de terenuri”

2912 „Ajustari pentru deprecierea constructiilor”

2913 „Ajustari pentru deprecierea instalatiilor, mijloacelor de transport,


animalelor si plantatii”

2914 „Ajustari pentru deprecierea altor imobilizari corporale”

        293 „Ajustari pentru deprecierea imobilizarilor in curs de executie”

                  2931 „Ajustari pentru deprecierea imobilizarilor corporale in curs


de                  executie”

Toate conturile din grupa 29 sunt conturi operationale, cu functie de pasiv, reflectand in creditul
lor marimea deprecierilor imobilizarilor corporale.Facem mentiunea ca din categoria
imobilizarilor corporale terenurile nu se amortizeaza pe motiv ca nu au o durata limitata de
utilizare, iar pe masura utilizarii rationale a acestora isi sporesc fertilitatea si valoarea.
Amenajarile de terenuri, insa, se amortizeaza, folosindu-se contul 2811 „Amortizarea
amenajarilor de terenuri”.Ambele, atat terenurile cat si amenajarile de terenuri pot fi supuse
deprecierii reversibile, utilizandu-se pentru aceasta contul 2911 „Ajustari pentru deprecierea
terenurilor si amenajarilor de terenuri”.

Redam in continuare cateva exemple practice privind imobilizarile corporale:

1.   Se achizitioneaza o masina de slefuit cu pretul de cumparare (de facturare) de


100.000 lei si  TVA 19%. Cheltuielile de transport facturate de caraus sunt de 5.000 lei si TVA
19%. Ambele facturi se achita ulterior cu ordin de plata. Durata de utilizare a masinii este de 10
ani. Regimul de amortizare este liniar. Dupa 8 ani de utilizare, masina se vinde cu pretul de
40.000 lei si TVA 19%, factura incasandu-se ulterior prin banca. Se inregistreaza in
contabilitate aceste operatii, inclusiv amortizarea lunara si scoaterea din evidenta a masinii
vandute.

Inregistrarea facturii de cumparare a masinii de % = 404 119.000


slefuit
2131 100.000

4426 19.000
Inregistrarea facturii privind cheltuielile de % 5.950
transport
2131 = 401 5.000

4426  950
Achitarea datoriei catre furnizorul de imobilizari 404 = 5121 119.000
Achitarea datoriei catre caraus 401 = 5121 5.950

Amortizarea lunara a masinii de slefuit 6811 = 2813 875

(105.000: 10) : 12
Vanzarea masinii de slefuit % 47.600

461 = 7583 40.000

4427 7.600
Scoaterea din evidenta a masinii vandute % 105.000

2813 = 2131 84.000

6583 21.000
Incasarea creantei 5121 = 461 47.600

2. Se inregistreaza in contabilitate urmatoarele operatii:

a)            se constata lipsa la inventar un mijloc de transport a carui valoare contabila este
de 20.000 lei iar amortizarea inregistrata este de 8.000 lei; aceasta lipsa la inventar nu
este imputabila.

b)            se primeste cu titlu gratuit un mijloc de transport a carui valoare de inregistrare
este de 38.400 lei, amortizabil in 4 ani prin regimul liniar. Dupa doi ani de folosire
mijlocul de transport respectiv se caseaza, subventia ramasa nerambursandu-se.
Valoarea neamortizata se trece integral asupra cheltuielilor.

c)             se incheie un act de donatie privind un strung inregistrat la valoarea contabila de
20.000 lei, amortizarea cumulata fiind de 15.000 lei.

a)  Inregistrarea lipsei la inventar % 20.000

2813 = 2133 8.000

6583 12.000
TVA-ul colectat aferent valorii 635 = 4427 2.280
neamortizate  (12.000 x 19%)
b) Primirea cu titlu gratuit a mijlocului de 2133 = 131 38.400
transport
Inregistrarea amortizarii lunare (38.400 : 4 : 12) 6811 = 2813 800
Trecerea asupra veniturilor a unei cote-parti din 131 = 7584 800
subventia pentru investitii
Casarea mijlocului de transport dupa 2 ani % 38.400

2813 = 2133 19.200

6588 19.200
Trecerea asupra veniturilor a subventiei pentru 131 = 7584 19.200
investitii ramase
c) Donatia unui strung % 20.000

2813 = 2131 15.000

6582 5.000
TVA-ul aferent valorii neamortizate 635 = 4427 950

3. Se achizitioneaza un teren cu pretul de 50.000 lei, TVA 19% care se achita cu ordin de
plata. Pe acest teren se efectueaza apoi lucrari de desecare de o firma specializata. Lucrarile de
amenajare sunt facturate la suma de 20.000 lei si   TVA 19% iar apoi se face receptia finala.
Investitia se amortizeaza intr-o perioada de 4 ani. Dupa 3 ani se vinde terenul impreuna cu
amenajarile aferente pentru suma de 80.000 lei, TVA 19%.

Cumpararea terenului % 59.500

2111 = 404 50.000

4426 9.500
Plata furnizorului prin banca 404 = 5121 59.500
Inregistrarea facturii privind investitia realizata % 23.800

231 = 404 20.000

4426 3.800
Achitarea furnizorului 404 = 5121 23.800

Receptia lucrarilor de desecare a terenului 2112 = 231 20.000


Inregistrarea amortizarii lunare 6811 = 2811 416,66

[(20.000 : 4) : 12] =  416,66


Vanzarea terenului % 95.200

461 = 7583 80.000

4427 15.200
Scoaterea din evidenta a terenului vandut 6583 = 2111 50.000
Scoaterea din evidenta a amenajarilor de % 20.000
terenuri vandute odata cu terenul
2811 = 2112 15.000

6583 5.000

                 4.  Sa se calculeze amortismentul anual si lunar prin aplicarea regimului liniar si
accelerat, pentru un autoturism achizitionat in 18 iulie 2004 cu pretul de 60.000 lei. Data
punerii in functiune este 21 iulie 2004 iar durata normala de functionare este de 5 ani.

Se cere, totodata, ca pe baza datelor de mai sus, sa se intocmeasca si Planul de amortizare


liniara, accelerata si degresiva (AD1)

I. Amortismentul anual (Aa), in conditiile aplicarii regimului liniar de amortizare:

Aa= 60.000 x 20% =  = 12.000 lei;

Amortismentul lunar (Al) este:

Al = lei;

Pentru ca autoturismul analizat a fost pus in functiune in data de 21 iulie 2004,


amortizarea acestuia incepe sa se realizeze incepand cu luna august 2004 si se va incheia in luna
iulie 2009.

        Planul de amortizare liniara este:

Amortisment anual Valoarea


Anul Amortisment cumulat
liniar ramasa
0 1 2 3
2004 5.000 5.000 55.000
2005 12.000 17.000 43.000
2006 12.000 29.000 31.000
2007 12.000 41.000 19.000
2008 12.000 53.000 7.000
2009 7.000 60.000 0

II. Amortismentul, in conditiile aplicarii regimului accelerat de amortizare, se


determina astfel:

      Amortismentul in primul an de functionare (A1):

A1= Valoarea de intrare(VI) x 50% = 60.000 x 50% = 30.000 lei

Valoarea ramasa de amortizat dupa primul an (VR1) :

VR1 = VI – A1 = 60.000 – 30.000 = 30.000 lei


      Amortismentul anual (Ai) in anii ramasi ai duratei normale de
functionare(Dnf):

Ai =  lei, i = 2,3,4,5

Amortismentul lunar, in primul an de functionare, va fi (Al1):

Al1= (lei)

Amortismentul lunar, in anii urmatori, pana la sfarsitul duratei normale de


functionare va fi (Ali, i = 2,3,4,5):

Ali = (lei)

Dar pentru ca amortizarea autoturismului incepe in luna august 2004,


amortismentul in anul 2004 va fi:

A2004 = Al1 x 5 = 2.500 x 5 = 12.500 (lei)

In anul 2005, amortismentul inregistrat va fi:

A2005 = Al1 x 7 + Al2 x 5 = 2.500 x 7 + 625 x  5 = 17.500 +3.125 = 20.625 

In anii 2006, 2007 si 2008 amortismentul anual va fi:

A = 7.500 (lei).

 In anul 2006, amortismentul va fi:

A2009 = Al2009 x 7 = 625 x 7 = 4.375 (lei)

        In aceste conditii, planul de amortizare accelerata este:

Amortisment anual Valoarea


Anul Amortisment cumulat
accelerat ramasa
0 1 2 3
2004 12.500 12.500 47.500
2005 20.625 33.125 26.875
2006 7.500 40.625 19.375
2007 7.500 48.125 11.875
4.375

2008 7.500 55.625

2009 4.375 60.000 0


5. Sa se calculeze amortismentul anual (Aa) si lunar (Al) prin aplicarea regimului
degresiv de amortizare – varianta AD2, pentru un utilaj a carui durata normala de functionare
este de 8 ani (Dnf). Utilajul respectiv a fost pus in functiune la data de 18.12.2004, costul de
achizitie (Va) fiind de 60.000 lei
Se cere, totodata, sa se intocmeasca si Planul de amortizare degresiva (AD2).

Algoritmul de calcul al amortismentului in aceasta varianta este urmatorul:


1)      Determinarea duratei de utilizare in care se aplica regimul liniar de amortizare (Dl):

Dl   qd  (%); Dl  (ani).


2)      Stabilirea duratei de utilizare in care se realizeaza amortizarea integrala (Da):
Da = Dnf - Dl = 8 – 4 = 4 (ani);
3)      Durata de utilizare in care se aplica regimul degresiv de amortizare (Dd):
Dd = Da – Dl = 4 – 4 = 0 (ani).
Asa cum rezulta din datele de mai sus, valoarea de intrare (Va) se recupereaza liniar intr-
un numar de ani ce reprezinta jumatate din durata normala de functionare. De fapt aceasta
afirmatie este valabila pentru toate situatiile in care durata normala de functionare este cuprinsa
intre 6 si 10 ani, inclusiv.
In cazul aplicatiei noastre, amortismentul in fiecare din primii ani ai duratei normale de
functionare este:

A1 = A2 = A3 = A4 =  (lei);

Amortismentul lunar: Al =   (lei).


Deoarece utilajul este pus in functiune in luna decembrie, amortizarea acestuia se va face
incepand cu luna ianuarie a anului urmator, ceea ce inseamna ca amortismentul in fiecare an al
duratei de amortizare se va suprapune cu amortismentul aferent anului calendaristic.
        Planul de amortizare degresiva, varianta AD2 este:
Amortisment anual Valoarea
Anul Amortisment cumulat
degresiv ramasa
0 1 2 3
2005 15,000 15,000 45,000
2006 15,000 30,000 30,000
2007 15,000 45,000 15,000
2008 15,000 60,000 0
2009 0 0 0
2010 0 0 0
2011 0 0 0
2012 0 0 0
6. La sfarsitul exercitiului 2006 se constata ca valoarea de piata a unui teren achizitionat
anterior cu pretul de 100,000 lei, este de 90,000 lei. La sfarsitul exercitiului 2007, valoarea de
piata a terenului respectiv este 95,000 lei, iar in exercitiul 2008 terenul respectiv a fost vandut.
Constituirea la sfarsitul exercitiului 2006 a 6813 = 291 10.000
ajustarii pentru depreciere [deprecierea
reversibila (ajustare necesara) = valoarea de
intrare – valoarea de piata]
Diminuarea ajustarii in exercitiul 2007 291 = 7813 5.000
Anularea provizionului in exercitiul 2008 care 291 = 7813 5.000
ramane fara obiect ca urmare a vanzarii terenului
7. Se dau urmatoarele date: Valoarea de intrare a unui utilaj = 60,000 lei; Amortismentul
cumulat pana la sfarsitul anului N = 30,000 lei; Amortisment anual = 6,000 lei; Valoarea justa
a utilajului la 31.12.N = 25,000 lei; Valoarea justa a utilajului la 31.12.N+1 = 17,000 lei;
Valoarea justa a utilajului la 31.12.N+2 = 12,000 lei; In exercitiul N+3 se vinde utilajul
respectiv. Sa se inregistreze in contabilitate ajustarile pentru deprecierea utilajului, daca este
cazul, incepand cu exercitiul N.
Nota: Consideram ca deprecierea suplimentara, asa cum a fost definita   daca apare, este
reversibila.
Constituirea ajustarii in exercitiul N [marimea 6813 = 291 5.000
ajustarii = Deprecierea totala – Deprecierea
ireversibila = (Valoarea de intrare – Valoarea
Justa) – Amortismentul cumulat = (60,000–
25,000) – 30,000 = 5,000 lei]
Suplimentarea ajustarii la sfarsitul exercitiul N+1 6813 = 291 2.000
[ajustare necesara = Deprecierea totala –
Deprecierea ireversibila = (Valoarea de intrare –
Valoarea Justa) – Amortismentul cumulat =
(60,000 – 17,000) – 36,000 = 7,000 lei;
Suplimentarea ajustare = ajustare necesara –
ajustare existenta = 7,000 – 5,000 = 2,000 lei]
Diminuarea ajustarii la sfarsitul exercitiul N+2 291 = 7813 1.000
[ajustare necesara = Deprecierea totala –
Deprecierea ireversibila = (Valoarea de intrare –
Valoarea Justa) – Amortismentul cumulat =
(60,000 – 12,000) – 42,000 = 6,000 lei;
Diminuarea ajustare = ajustare existenta –
ajustare necesara = 7,000 – 6,000 = 1,000 lei]
Anularea ajustarii in exercitiul N+3 care ramane 291 = 7813 6.000
fara obiect ca urmare a vanzarii utilajului

 A. Particularitati

        Elementele patrimoniale de activ incluse in sfera acestor imobilizari mai sunt


denumite active fixe tangibile sau valori economice de investitii materiale. Aceste elemente se
identifica prin urmatoarele particularitati:

·       au o existenta materiala concretizata in terenuri si mijloace fixe;

·      asupra lor intreprinderea are drepturi reale (drept de proprietate, utilizare, uzufruct);

·       pot fi achizitionate, obtinute in cadrul unitatii sau primite pe alte cai, in scopul unei
exploatari durabile si nu pentru a fi vandute;

·       durata relativ lunga de folosinta, permite utilizarea repetata a lor in mai multe cicluri de
productie;

·       nu sunt incorporate fizic, ca materiile prime si materialele, in structura produselor fabricate
si destinate vanzarii;
·       costul imobilizarilor corporale este inclus in cheltuielile unui anumit numar de exercitii in
care ele participa la obtinerea profitului, operatie denumita amortizarea imobilizarilor;

·       anumite cheltuieli ocazionate de imobilizarile corporale constituie, ele insele, imobilizari,


ca de exemplu: cheltuieli de punere in stare de functionare a unui mijloc fix nou achizitionat,
cheltuielile de modernizare a imobilizarilor existente care au ca efect o crestere de valoare a
acestora etc.;

·       se evalueaza la preturi diferite, in patru momente distincte: intrarea in patrimoniu,


inventariere, intocmirea bilantului contabil, iesirea din patrimoniu;

imobilizarile corporale aflate in diferite faze de executie sau sunt finalizate dar nereceptionate,
sunt denumite imobilizari corporale in curs (investitii in
curs).                                                                                                                                                   
 B. Cadrul normativ

  Art. 3 – Activele corporale aferente capitalului imobilizat sunt: 

1.     terenurile, inclusiv investitiile pentru amenajarea acestora;

2.     mijloacele fixe.

         Sunt considerate mijloace fixe obiectul sau complexul de obiecte ce se utilizeaza ca atare si
indeplineste cumulativurmatoarele conditii:

a)     are o valoare de intrare mai mare decat limita stabilita prin hotarare
a  guvernului.Aceasta valoare va fi actualizata periodic in functie de indicele de inflatie;

b)     are o durata de utilizare mai mare de un an.

 Pentru obiectele care sunt folosite in loturi, seturi, sau care formeaza un singur corp, la
incadrarea lor ca mijloace fixe se are in vedere valoarea intregului cop, lot sau set.

  Art. 4 – Sunt, de asemenea, considerate mijloace fixe supuse amortizarii:

1.     investitiile efectuate la mijloacele fixe luate cu chirie;

2.     capacitatile puse in functiune partial, pentru care nu s-au intocmit formele de


inregistrare ca mijloace fixe.Acestea se cuprind in grupele in care urmeaza a se
inregistra, la valoarea rezultata prin insumarea cheltuielilor efective ocazionate de
realizarea lor;

3.     investitiile efectuate pentru descoperta in vederea valorificarii de substante minerale


utile cu carbuni si alte zacaminte ce se exploateaza la suprafata, precum si cele pentru
realizarea lucrarilor miniere subterane de deschidere azacamintelor;

4.     investitiile efectuate la mijloacele fixe in scopul imbunatatirii parametrilor tehnici


initiali.

  Art. 5 – Sunt considerate active corporale, dar nu se supun amortizarii: mijloacele fixe
apartinand proprietatii publice, lacurile, baltile, iazurile care nu sunt rezultatul unei invetitii,
precum si terenurile, inclusiv cele impadurite.
  Art. 6 – Nu sunt considerate mijloace fixe:

1.     motoarele, aparatele si alte subansambluri ale mijloacelor fixe procurate


in                  scopul inlocuirii componentelor uzate cu ocazia reparatiilor, de orice fel,
care nu modifica parametri tehnici initiali ai mijlocului fix;

2.     sculele, instrumentele si dispozitivele speciale ce se folosesc fie la fabricarea anumitor


produse in serie, fie la executarea unei anumite comenzi, indiferent de valoarea si durata
lor de functionarenormala;

3.     constructiile si instalatiile provizorii;

4.     animalele care nu au indeplinit conditiile pentru a fi trecute la animale adulte,


animalele de ingrasat, pasarile si coloniile de albine;

5.     padurile;

6.     investitiile efectuate pentru realizarea lucrarilor miniere din afara perimetrelor de


exploatare, precum si cele pentru foraj executate pentru exploatari, prospectiuni
geologice si geofizice, forajele pentru alimentarea cu apa care nu au dat rezultate,
sondele situate in gaz – capul unor zacaminte de titei, precum si sondele de cercetare
geologica care au pus in evidenta acumulari de hidrocarburi, din care, din motive
geologo-tehnice si economice obiective, nu pot fi exploatate;

7.     prototipurile, atat timp cat servesc ca model la executarea productiei de serie, inclusiv
seria zero, sau sunt supuse incercarilor in vederea omologarii la producator;

8.     echipamentul de protectie si de lucru, imbracamintea speciala, precum si accesoriile de


pat, indiferent de valoarea si durata lor de utilizare. 

 (Legea nr. 15/1994, republicata, M.O.nr.242/31.05.1999)   

Nota: actualmente, conform H.G. nr. 424/2001, M.O. nr. 228/14.05.2001, limita valorica pentru
incadrarea unui activ corporal in categoia mijloacelor fixe este de 8.000.000 lei.  Aspectele
contabile “derivate” din acest text legislativ, care fac obiectul Reglementarilor contabile
simplificate, armonizate cu directivele europene stipuleaza ca:

  Pct. 4.25 – Un activ corporal trebuie recunoscut in bilant daca se estimeaza ca va genera
beneficii economice pentru persoana juridica si costul activului poate fi evaluat in mod credibil.

Imobilizarile corporale sunt active care:

a)     sunt detinute de o persoana juridica pentru a fi utilizate in productia proprie de


bunuri sau prestarea de servicii,pentru a fi inchiriate tertilor sau prntru afi folosite in
scopuri administrative;

b)     sunt utilizate pe parcursul unei perioade mai mari de un an;

c)     au ovaloare mai mare decat limita prevazuta de reglementarile legale in vigoare.     

  Pct. 4.26 – Imobilizarile corporale cuprind terenuri, constructii, instalatii tehnice si masini, alte
instalatii, utilaje si mobilier, avansuri si imobilizari corporale in curs de executie.
  Pct. 4.27 – Contabilitatea terenurilor se tine pe doua categorii: terenuri si amenajari de terenuri.

         In contabilitatea analitica, terenurile pot fi evidentiate pe urmatoarele grupe: terenuri


agricole, silvice, terenuri fara constructii, terenuri cu zacaminte, terenuri cu constructii si altele.

  Pct. 4.28 – Imobilizarile corporale detinute in baza unui cotract de leasing se evidentiaza in
contabilitate in functie de natura contractului de leasing.

  Pct. 4.29 – Contabilitatea sintetica a imobilizarilor corporale se tine pe categorii, iar


contabilitatea analitica se tine pe fiecare obiect de evidenta, prin care se intelege obiectul
singular sau complexul de obiecte cu toate dispozitivele si accesoriile acestuia, destinat sa
indeplineasca in mod independent, in totalitate o functie distincta.

  Pct. 4.30 – In cadrul imobilizarilor corporale sunt evidentiate in mod distinct imobilizarile
corporale in curs.

 (Reglementari contabile aprobate prin OMPF nr. 306/2002)      

 C. Organizarea evidentei operative a imobilizarilor corporale

 Documentele tipizate utilizabile pentru evidenta operativa a imobilizarilor corporale sunt:

1. Registrul numerelor de inventar (cod 14-2-1) care se intocmeste de catre compartimentul


financiar-contabil in scopul asigurarii controlului existentei mijloacelor fixe. Pe baza acestui
registru se atribuie fiecare mijloc fix care constituie un obiect de evidenta distinct, un numar de
inventar la data intrarii mijlocului fix in patrimoniuprin achizitionare, construire, confectionare,
transfer, etc. (cu exceptia celor luate cu chirie). Pentru o identificare rapida a mijloacelor fixe “in
teren” se impune ca numerele de inventar atribuite sa se “imprime” pe acestea, cu exceptia celor
care circula prin schimb, cum ar fi tuburi de oxigen, ambalaje de natura mijloacelor fixe, etc.
Atribuirea numerelor de inventar se face serial, pe grupe de mijoace fixe. In cadrul fiecarei serii
de numere de inventar se poate constitui subserii atribuite unor subgrupe de mijloace fixe, daca
acest lucru se considera necesar. Numarul de inventar odata atribuit unui mijloc fix, urmeaza a fi
mentionat in toate documentele care privesc existenta si miscarea mijlocului fix respectiv. Acest
document nu circula, fiind un document de evidenta contabila operativa, arhivandu-se la
compartimentul financiar-contabil. Daca acest registru se tine computerizat, apreciem ca ar
trebui periodic, eventual anual, listat pe suport de hartie si arhivat la compartimentul financiar-
contabil.

2. Fisa mijlocului fix (cod 14-2-2) care se intocmeste intr-un singur exemplar, de catre
compartimentul financiar-contabil pentru fiecare mijloc fix sau pentru mai multe mijloace fixe
de acelasi fel, daca acestea au aceeasi valoare de intrare, aceleasi cote de amortizare si sunt puse
in functiune in aceeasi luna. Fisa mijlocului fix este un document de evidenta contabila analitica,
prin urmare nu circula, se arhiveaza la compartimentul financiar-contabil.

3. Bon de miscare a mijloacelor fixe (cod 14-2-3A) – document justificativ de predare-primire


a mijloacelor fixe intre doua locuri de folosinta ale aceleiasi unitati patrimoniale precum si
document de insotire a mijlocului fix pe timpul transportului. Circulatia “Bonului de miscare a
mijloacelor fixe” este prezentata astfel:

     
     Bonul de miscare a mijloacelor fixe

                                                      |

    Se intocmeste in doua exemplare la:

Compartimentul care dispune miscarea interna a mijloacelor fixe:

           - compartimentul mecanic-sef             

           - compartimentul energetic-sef

           - compartimentul administrativ

                                                      |

                       Circula la:

- predator (ambele exemplare pentru semnare predare-


primire)                

- primitor

- compartimentul financiar-contabil                

                                                       |

                    Se arhiveaza la:

- compartimentul financiar-contabil                          

- predator                         

Figura nr.1. Circulatia “Bonului de miscare a mijloacelor fixe”

       D. Subsistemul conturilor de imobilizari corporale                                                       

Remarcam ca aceste structuri de conturi nu sunt concordante cu actualul Catalog privind


clasificarea si duratele normale de functionare a mijloacelor fixe (aprobat prin H.G. nr. 964/’98,
publicat in M.O. nr. 520/’98). Pentru realizare unei concordante necesare, in special pentru
contabilitatea analitica, se impune o “reclasificare” a mijloacelor fixe in functie de aceste
structuri de conturi. Aceasta reclasificare poate fi facuta de fiecare agent economic dar pentru o
metodologie unitara credem ca ea trebuie realizata pe plan reglementar fie prin elaborarea unui
nou catalog fie prin elab. unui “tablou de conversie” a catalogului actual in raport cu structurile
de conturi aprobate prin OMFP nr. 94/2001 si 306/2002.

          Se folosesc urmatoarele conturi sintetice:

 CONTURI DE IMOBILIZARI CORPORALE


                               |                                          |

    Conform OMFP nr. 306/2002       |        Conform OMFP nr. 94/2001

                                                   

 211 Terenuri si amenajari de terenuri  211 Terenuri si


amenajari de terenuri
·        2111   Terenuri
·        2111   Terenuri
·        2112   Amenajari de terenuri         
·        2112   Amenajari
 212 Constructii de terenuri         

 213 Instalatii tehnice, mijloace de transport, animale si  212 Constructii


plantatii
 213 Instalatii tehnice,
·        2131   Echipamente tehnologice (masini, utilaje si instalatii mijloace de transport,
de lucru) animale si plantatii

·        2132   Aparate si instalatii de masurare, control si reglare ·        2131   Echipament


e tehnologice
·        2133   Mijloace de transport (masini, utilaje si
instalatii de lucru)
·        2134   Animale si plantatii
·        2132   Aparate si
 214 Mobilier, aparatura birotica, echipamente de protectie a instalatii de
valorilor umane si materiale si alte active corp. masurare, control si
reglare
 281 Amortizari privind imobilizarile corporale
·        2133   Mijloace de
·        2811   Amortiz. Amenajarilor de terenuri transport

·        2812   Amortizarea constructiilor ·        2134   Animale si


plantatii
·        2813   Amortizarea instalatiilor, mijloacelor de transport,
animalelor si plantatiilor  214 Mobilier,
aparatura birotica,
·        2814   Amortizarea altor imobilizari corp. echipamente de
protectie a valorilor
 291 Provizioane pentru deprecierea imobilizarilor corporale umane si materiale si
alte active corp.
·        2911   Provizioane pentru deprecierea terenurilor si
amenajarilor de terenuri  281 Amortizari
privind imobilizarile
·        2912   Provizioane pentru deprecierea constructiilor corporale

·        2913   Provizioane pentru deprecierea instalatiilor, ·        2811   Amortiz.


mijloacelor de transport, animalelor si plantatiilor amenajarilor de
terenuri
·        2914   Provizioane pentru deprecierea altor imobilizari
corporale.                                                                                        ·        2812   Amortizare
                                        a constructiilor

·        2813   Amortizare
a instalatiilor,
mijloacelor de
transport, animalelor
si plantatiilor

·        2814   Amortizare
a altor imobilizari
corp.

 291 Provizioane
pentru deprecierea
imobilizarilor
corporale

·        2911   Provizioane
pentru deprecierea
terenurilor si
amenajarilor de
terenuri

·        2912   Provizioane
pentru deprecierea
constructiilor

·        2913   Provizioane
pentru deprecierea
instalatiilor,
mijloacelor de
transport, animalelor
si plantatiilor

·       2914   Provizioane
pentru deprecierea
altor imobilizari
corporale.                   
              

Figura nr.2. Subsistemul conturilor de imobilizari corporale

        E. Cele doua categorii de imobilizari corporale (terenurile si mijloacele fixe) sunt
definite si caracterizate astfel:

1.     Terenurile se refera la: terenurile propriu-zise, amenajarile de terenuri (cheltuieli de


investitii pentru imprejmuiri, lucrari de acces, racordarea la sistemul de alimentare cu energie
etc.), terenuri de natura zacamintelor miniere si petroliere (resurse naturale neregenerabile).
         Terenurile propriu-zise nu se amortizeaza, deoarece ele nu se pot deprecia
ireversibil. Pentru eventualele deprecieri temporare ale terenurilor se pot constitui provizioane
de deprecieri (rezerve banesti formate pe seama cheltuielilor).

         In schimb, sunt supuse amortizarii cheltuielile cu investitiile ocazionate de amenajarea


terenurilor, precum si terenurile de natura zacamintelor.

2.     Mijloacele fixe sunt bunuri tangibile de natura mijlaocelor de munca, obiecte singulare sau
un complex de obiecte, folosite ca atare, care indeplinesc cumulativurmatoarele doua
conditii:

·       au o durata normala de utilizare mai mare de un an;

·       au o valoare mai mare decat limita stabilita prin lege (in prezent,5.000.000 lei).

         Trebie facuta distinctia intre mijloacele fixe si obiectele de inventar de mica valoare sau
scurta durata care desi sunt, ca si mijloacele fixe, bunuri de natura mijloacelor de munca, nu
indeplinesc cumulativ cele doua conditii, ci in mod alternativ, adica: au o durata de utilizare mai
mica de un an indiferent de valoare, sau o valoare sub limita celei stabilita de lege, indiferent de
durata de utilizare.

         Ca urmare a acestei particularitati, obiectele de inventar nu fac parte din categoria activelor
fixe, ci a activelor circulante. In contabilitatea curenta a intreprinderilor mijloacele fixe sunt
reflectate, sub aspectul existentei si miscarii, pe urmatoarele categorii de mijloace fixe.

1.      Constructii;

2.      Echipamente tehnologice (masini, utilaje si instalatii);

3.      Aparate si instalatii de masurare, control si reglare;

4.      Mijloace de transport;

5.      Animale si plantatii;

6.      Mobilier, aparatura birotica, echipament de protectie a valorior umane si


materiale si alte active corporale.

         Mijloacele fixe mai pot fi clasificate si dupa alte criterii, ca de exemplu:

·       dupa natura activitatii pentru care sunt folosite: mijloace fixe productive si mijloace


fixe neproductive (pentru activitati social-culturale);

·       dupa apartenenta: mijloace fixe proprii si mijloace fixe primite cu chirie, acestea din urma
nefiind inscrise in bilantul unitatii patrimoniale (sunt elemente extrabilantiere).

         Indiferent de natura si destinatia lor, mijloacele fixe pot ocaziona anumite operatii
economice si financiare care se inregistreaza in contabilitate, ca:

·       operatii privind intrarea mijloacelor fixe in gestiunea unitatii, pe urmatoarele cai


principale: achizitionare; obtinerea din productie proprie; aportarea la capitalul
social;primirea cu titlu gratuit;
·       operatii privind amortizarea mijloacelor fixe constand in recuperarea treptata, prin
includerea in cheltuieli, a pierderii de valoare determinata de uzura fizica si uzura morala a
bunurilor respective, de la data punerii acestora in functiune si pana la recuperarea integrala a
valorii lor de intrare;

·       operatii  privind iesirea  mijloacelor fixe din gestiunea unitatii, prin: scoaterea definitiva din


functiune (operatie de casare); cedarea (cesiunea) cu titlu oneros sau cu titlu gratuit.

Cuprins:
Studiul individual nr 1
1.1: Continutul si rolul sectiei de cofetarie-patiserie
1.2: Descrierea modului de prelucrare preliminara a materiei prime: laptelui si produselor de
lapte, substantelor gustative si aromatice, gelatinoase si colorantilor

Studiul individual nr 2
2.1: Umpluturi. Clasificarea umpluturilor. Sortimentul, caracteristica, cerinte de calitate
2.2: Studierea metodelor de ornare a produselor gata

Studiul individual nr 3
3.1: Prepararea produselor din aluat dospit prajit in grasime. Sortiment, caracteristica, cerinte de
calitate

Studiul individual nr 4
4.1: Checurile din aluat fraged, sortimentul, caracteristica, cerinte fata de calitate

Studiul individual nr 5
5.1: Produse din aluat foietaj nedospit: pateuri, placinte deschise, culebeaka, curnic,
caracteristica lor, cerinte fata de calitate
5.2: Sortimentul produselor din aluat foietaj dospit: chifle, brinzoaice, crucenic, caracteristica
lor, cerinte fata de calitate

Studiul individual nr 6
6.1: Particularitatile de preparare a ruladelor din pandispan, caracteristica lor, sortimentul, cerinte
fata de calitate
6.2: Torturi din pandispan: sortimentul torturilor, schema tehnologica de preparare a torturilor
din pandispan, regulile de preparare, caracteristica operatiunilor

Studiul individual nr 7
7.1: Sortimentul de produse din aluat de cozonac: pateuri cu diverse umpluturi, brinzoaice,
placinte descoperite, caracteristica lor, cerinte fata de calitat

Studiul individual nr 8
8.1: Preparate frantuzesti din aluat oparit: ecleruri, sortimentul lor, caracteristica, cerinte fata de
calitate

Studiul individual nr 9
9.1: Prepararea prajiturilor cu migdale, sortimentul, caracteristica, cerinte fata de calitate.
Torturile din bezea si din bezea cu nuci, sortimentul, caracteristica, cerinte fata de calitate
9.2: Prepararea torturilor din vafel, sortimentul lor, caracteristica, cerinte fata de calitat

Studiul individual nr 10
10.1: Glazurarea turtelor dulci. Sortimentul si caracteristica produselor din semifabricate de turte
dulci, cerinte fata de calitate. Regulile si durata pastrarii produselor din aluat de turte dulci

Studiul individual nr 11
11.1: Studierea specialitatilor de cofetarie- patiserie a diferitor nationalitati

S-ar putea să vă placă și