Sunteți pe pagina 1din 24

Monografia contabila a imobilizarilor necoroprale

PREDOI ANDREEA Specializare:finante si banci Grupa: 222

Monografia contabila a imobilizarilor necorporale Am ales aceasta tema,deoarece prin prisma imobilizarilor necorporale se poate observa care este patrimoniul firmei si marimea ei.Imobilizarile necorporale fac parte din activul patrimonial al societatii.Ele ajuta foarte mult la evaluarea patrimoniului.Marimea imobilizarilor necorporale ne ajuta sa vedem evolutia in timp a societatii si capacitatea ei de dezvoltare. Imobilizarile necorporale reprezinta o componenta importanta a activului patrimonial si constituie baza tehnico -materiala si financiara a activitatii agentului economic.Prezinta urmatoarele caracteristici: -sunt destinate sa serveasca o perioada indelungata,mai mare de un an,in activitatea unitatii; -isi pastreaza valoarea de intrare in patrimoniu pe toata durata de folosire; -nu se consuma la prima utilizare,ele participa la mai multe cicluri de utilizare; -valoarea lor se recupereaza in mod treptat,pe calea amortizarii prin includerea unor cote de amortizare in costul activitatii la care participa. Controlul imobilizrilor necorporale O intreprindere controleaz un activ, daca ea are putere sa obtina avantaje economice viitoare ce decurg din resursa implicata si daca ea poate, de asemenea,sa restrangaaccesul.Capacitatea unei intreprinderi de a controla avantajele economice viitoare alea unei imobilizari necorporale rezulta,in mod normal,din drepturile pe care intreprinderea le poate obtine intr-un tribunal.In absenta drepturilor,demonstrarea controlului este mai dificila.Totusi,faptul de a obtine,din punct de vedere juridic,un drept nu constituie o conditie necesara a controlului,in masura in care o conditie poate sa fie ea insasi capabila sa controleze avantajele economice viitoare,intr-un alt mod. Cunosterea pietei si cunostintele tehnice pot sa genereze avantaje economice viitoare.O ntreprindere controleaza aceste avantaje daca,de exemplu,cunostintele sale sunt din punct de vedere juridic protejate,de exemplu datorita drepturilor de autor,prin restrictii in acordurile comerciale sau printr-o obligatie juridica a membrilor personalului de a mentine confidentialitatea. Totusi,ca regula generala,controlul avantajelor economice viitoare asteptate de la o echipa de persoane calificate si dintr-un efort de formare nu este suficient pentru a considera ca aceste elemente satisfac definitia unei imobilizare necorporale.

Avantajele economice viitoare,care rezulta dintr-o imobilizare necorporala,pot sa includa venituri ce provin din vanzarea de bunuri sau de servicii,economiile de costuri sau alte avantaje ,rezultand din utilizarea activului de catre ntreprindere. Imobilizarile necorporale Imobilizrile cuprind, n general, valorile economice de investiie care constituie baza i mijloacele de aciune ale unitii patrimoniale, concretizndu-se att prin durata i durabilitatea lor mai ndelungat (mai mare de un an) ct i participarea repetat la circuitul economic. n literatura de specialitate, imobilizrile sunt definite ca acele valori patrimoniale destinate de a servi de o manier durabil, pe o perioad mai mare de timp (de regul mai mare de un an) activitatea ntreprinderii. Deci funcia acestor bunuri este fixat n activitatea economic i social a unitii patrimoniale, fr ca prin destinaia lor s se delimiteze ca bunuri destinate direct comercializrii. Caracteristica lor de baz const n faptul c ele nu se consum i nu se nlocuiesc dup prima utilizare. Imobilizrile prevzute n activul bilanului sunt numai bunurile sau drepturile reale ce constituie proprietatea unitii patrimoniale. Bunurile pe care aceasta le utilizeaz, dar care nu sunt proprietatea sa, nu trebuie s figureze n bilan. Avnd n vedere modul de participare la exploatare, structura tehnic i comportamentul lor economic, activele imobilizate sunt grupate n urmtoarele categorii: a) Active imobilizate necorporale (imobilizri necorporale sau active intangibile). Sunt acele valori ce se utilizeaz o perioad mai mare de un an, contribuind direct sau indirect la profitul ntreprinderii. Caracteristica de baz a acestor imobilizri este dat de faptul c ele nu mbrac o form concret material. b) Active imobilizate corporale (imobilizri materiale, active fixe tangibile). Sunt reprezentate de acele bunuri materiale obinute de o unitate patrimonial pentru a fi utilizate o perioad ndelungat, n producia de bunuri sau prestare de servicii, fie pentru a fi nchiriate terilor, fie pentru susinerea activitii administrative. Ele dein ponderea cea mai mare n totalul activelor imobilizate. c) Active imobilizate financiare (active fixe financiare, investiii financiare sau de portofoliu). Cuprind acele valori financiare investite de o unitate patrimonial n capitalul altor societi, pe o perioad mai mare de un an, i care aduc profit investitorului sub form de dividend sau dobnd. d) Active imobilizate n curs (neterminate). Se concretizeaz n lucrri de investiii care la sfritul exerciiului nu sunt terminate i care la finalizare

se regsesc, de regul, sub form de imobilizri corporale i mai rar, sub forma imobilizrilor necorporale. n ceea ce privete evaluarea activelor imobilizate, aceasta se face diferit, n funcie de modul de dobndire. Ca regul general, elementele activului imobilizat sunt nscrise n bilan la valoarea lor de intrare (contul istoric) sau , dac este cazul, la cea rezultat din reevaluare. Ele figureaz la aceast valoare pe toat durata existenei lor, chiar dac sunt parial amortizate. Valoare de intrare a unei imobilizri corespunde costului su de achiziie sau costului de producie dac este produs n cadrul aceleai uniti patrimoniale, sau la valoarea de utilitate, dac bunurile de aceast natur intr n patrimoniul unitii cu titlu gratuit. Costul de achiziie al unei imobilizri este egal cu preul de cumprare, taxele nerecuperabile, cheltuieli de transport-aprovizionare i alte cheltuieli accesorii necesare pentru punerea n stare de utilitate sau intrare n gestiune a bunului respectiv. Costul de producie al activelor imobilizate create n aceiai unitate patrimonial include costul de achiziie al materialelor i utilajelor ncorporate, celelalte cheltuieli directe de producie, precum i cota cheltuielilor indirecte repartizate raional asupra bunului obinut. Valoarea de utilitate a imobilizrilor intrate cu titlu gratuit se apreciaz n funcie de preul pieei din momentul intrrii, gradul de uzur estimat (atunci cnd acestea sunt parial uzate) i utilitatea acestora pentru unitatea patrimonial respectiv. Imobilizri necorporale Imobilizarile necorporale sunt active nemateriale identificabile nereprezentate printr-un bun fizic concret.Un activ necorporal trebuie recunoscut in bilant daca se estimeaza ca va genera beneficii economice pentru persoana juridica si costul activului poate fi evaluat in mod credibil.Pentru inregistrarea in contabilitate a unui activ necorporal acesta trebuie sa fie identificabil si sa poata fi exercitat un control asupra acestuia. Se cuprind in categoria imobilizarilor necorporale: -cheltuielile de constituire; -cheltuielile de dezvoltare; -concesiunile,brevetele,licentele,marcile comerciale si alte valori similare; -fondul comercial; -imobilizari necorporale in curs de executie; -alte imobilizari necorporale. Perioada de amortizare a unei imobilizari necorporale trebuie sa corespunda celei mai bune estimari a duratei sale de viata utile.Amortizarea trebuie inceputa atunci cand activul este pregatit pentru utilizare.

In masura in care nu sunt amortizate complet cheltuielile de constituire si dezvoltare este interzisa orice distribuire a profiturilor daca suma rezervelor disponibile pentru distribuire si a profiturilor reportate nu este cel putin egala cu suma cheltuielilor neamortizate cu exceptia situatiei in care legislatia nu prevede altfel. Activele necorporale se inregistreaza initial la costul de achizitie sau de productie.Un activ necorporal reportat drept cheltuiala nu poate fi recunoscut ulterior ca parte a costului acestuia.In bilant,un activ necorporal trebuie prezentat la cost mai putin amortizarea si provizioanele din depreciere. Cheltuielile ulterioare efectuate cu un activ necorporal dupa cumpararea sau finalizarea sa se inregistreaza in conturile de cheltuieli atunci cand sunt efectuate.Aceste cheltuieli vor majora costul activului necorporal atunci cand este probabil ca aceste cheltuieli vor permite activului sa genereze beneficii economice viitoare peste performanta prevazuta initial,evaluabile credibil. Castgurile sau pierderile care apar odata cu incetarea utilizarii sau iesirea unui activ necorporal se determina ca diferenta intre veniturile generate de iesirea activului si valoarea sa neamortizata,inclusiv cheltuielile ocazionate de cedarea acestuia si trebuie recunoscut ca venit respectiva cheltuiala in contul de profit si pierderi. Evaluarea initiala a unei imobilizari necorporale trebuie efectuata la costul de achizitie sau de productie dupa caz. Un element necorporal raportata drept cheltuiala nu poate fi recunoscut ulterior ca parte din costul unui activ necorporal.Cheltuielile ulterioare efectuate cu un activ necorporal dupa achizitia sau finalizarea lui se inregistreaza in conturile de cheltuieli. Un activ necorporal trebuie prezentat in bilant la valoarea de intrare mai putin ajustarile cumulate de valoare. Avnd n vedere coninutul eterogen al activelor fixe necorporale, precum i unele particulariti ce intervin n comportamentul financiar al fiecruia din elementele constitutive, a aprut necesitatea de a asigura contabilitatea separat a fiecrei componente. Cheltuieli de constituire Cheltuielile de constituire sunt imobilizri necorporale reprezentate prin cheltuieli ocazionate de nfiinarea sau dezvoltarea agentului economic cum ar fi: taxe i alte cheltuieli de nscriere i nmatriculare, cheltuieli privind emiterea i vnzarea de aciuni i obligaiuni, cheltuieli de prospectare a pieei i de publicitate etc. Reflectarea n contabilitate a acestor cheltuieli se realizeaz cu ajutorul contului 201 Cheltuieli de constituire.. Este un cont de activ i nregistreaz n debit cheltuielile ocazionate de nfiinarea i dezvoltarea societilor comerciale, iar n credit cheltuielile de constituire sau dezvoltare amortizate

integral. Soldul debitor al contului reprezint cheltuielile de constituire efectuate i neamortizate nc. Aceste imobilizri necorporate trebuie s se amortizeze ntr-o perioad de cel mult cinci ani, de la producerea lor.

Cheltuieli de cercetare-dezvoltare Cheltuielile de cercetare-dezvoltare cuprind cheltuielile ocazionate de efectuarea unor lucrri sau obiective de cercetare care s prezinte garania eficienei scontate n urma realizrii acestora, pentru necesitile proprii ale unitii patrimoniale. Sunt excluse din categoria imobilizrilor necorporale acele cheltuieli de cercetare-dezvoltare efectuate pe baz de comenzi primite de la teri i incluse n costul comenzilor. n virtutea principiului prudenei, cheltuielile de cercetare-dezvoltare ar trebui nregistrate asupra contului de rezultate, dar ele pot fi nregistrate n: -activul bilanului ca imobilizri necorporale dac ndeplinesc cumulativ urmtoarele condiii: conducerea unitilor patrimoniale trebuie s aib precizat intenia de a produce i comercializa sau de a utiliza produsul sau procedeul obinut; delimitarea strict a proiectelor de cercetare-dezvoltare; stabilirea costului pe fiecare proiect n parte; fiecare proiect trebuie s prezinte anse mari de reuit tehnic i de rentabilitate comercial. Evidena cheltuielilor de cercetare-dezvoltare de natura imobilizrilor se realizeaz n contabilitate cu ajutorul contului 203 Cheltuieli de cercetaredezvoltare. Este un cont de activ care nregistreaz n debit valoarea lucrrilor i proiectelor de cercetare i dezvoltare efectuate pe cont propriu, iar n credit cheltuielile de cercetare-dezvoltare amortizate integral. Soldul debitor al contului reflect cheltuielile de cercetare-dezvoltare existente. Evidena analitic a cheltuielilor de cercetare-dezvoltare se ine pe categorii de lucrri sau pe obiective. Ca i cheltuielile de constituire, cheltuielile de cercetare-dezvoltare se amortizeaz ntr-o perioad de maximum 5 ani, de la producerea lor. Concesiuni,brevete,licente si alte drepturi si valori similare n cadrul activelor imobilizate n concesiuni i alte drepturi similare se cuprinde valoarea bunurilor preluate cu acest titlu n patrimoniu de ctre unitatea primitoare potrivit contractelor ncheiate. Concesiunea se definete drept modalitate juridic prin care activiti sau bunuri ale statului sunt date, pe timp ndelungat, n posesia, folosina i

exploatarea unei persoane fizice sau juridice, autohtone sau strine, contra unui pre care se numete redeven. n ara noastr, concesiunea, ca modalitate de utilizare a obiectului proprietii publice de ctre persoane particulare n mod individual sau organizate n asociaii, este reglementat prin Legea nr. 15/1990 privind reorganizarea unitilor economice de stat ca regii autonome i societi comerciale. Obligaiile concesionarului se stabilesc prin contractul sau acordul de concesiune, iar durata concesionrii nu poate fi mai mare de 20 de ani. n categoria altor drepturi similare concesiunii se cuprind nchirierile i locaia de gestiune. nchirierea reprezint darea n folosin temporar a unui bun unei persoane fizice sau juridice, n schimbul unei sume de bani numit chirie. Bunurile ce pot fi nchiriate sunt: cldiri, spaii comerciale, hoteluri, ntreprinderi, uniti economice i altele. Valoarea chiriei ce se stabilete de cei doi parteneri trebuie s in cont de valoarea bunului nchiriat, dotrile de care dispune acesta, precum i de nivelul chiriei similare pe plan mondial. Locaia de gestiune const n transferarea de ctre o persoan, unei alte persoane a posesiei, folosinei i exploatrii unor cldiri, terenuri sau alte bunuri. n acest caz, relaiile dintre cele dou pri ale contractului de locaie sunt mai complexe, existnd prestaii i angajri reciproce, astfel nct fiecare s obin un ctig maxim. i aceste drepturi, adic nchirierea i locaia au la baz Legea 15/1990. n ceea ce privete brevetele, licenele, mrcile de fabric i de comer, i alte drepturi de proprietate industrial i intelectual similare, aduse ca aport, achiziionate sau dobndite pe alte ci, sunt nregistrate n conturile de imobilizri necorporale la valoarea de aport, costul de achiziie sau costul de producie dup caz. Brevetul este un titlu eliberat de o instituie de stat competent, prin care se confirm caracterul de invenie al obiectului su i care confer inventatorului o serie de drepturi, principalul fiind dreptul exclusiv de a utiliza invenia. Brevetul de invenie poate fi transmis unei alte persoane prin contract de cesiune, iar dreptul de utilizare a inveniei se transmite prin contract de licen. Licena, ca modalitate de utilizare a rezultatelor cercetrii, reprezint un contract prin care posesorul unui brevet de invenie, al unei mrci fabric sau de comer, cedeaz dreptul altei persoane fizice sau juridice i chiar statului, n schimbul unei sume de bani, pentru a utiliza total sau parial, de a valorifica n mod liber sau limitat brevetul su. n categoria altor valori asimilate se cuprind mrcile de fabric, de comer, drepturile de proprietate industrial i intelectual (dreptul de autor, de traductor etc.). Activele imobilizate n concesiuni i alte drepturi similare se amortizeaz pe durat stabilit conform contractului, iar brevetele i alte

valori asimilate se amortizeaz pe durata prevzut pentru utilizarea lor de ctre unitatea patrimonial care le deine. Pentru reflectarea n contabilitate a imobilizrilor necorporale de aceast natur se utilizeaz contul 205 Concesiuni, brevete i alte drepturi i valori similare. Este un cont de activ i funcioneaz astfel: nregistreaz n debitul su concesiunile, brevetele i alte drepturi i valori similare achiziionate, realizate pe cont propriu, aduse ca aport la nfiinarea societii i redevenele aferente concesiunilor, iar n credit: concesiuni, brevete, licene i alte drepturi i valori asimilate, amortizate integral precum i valoarea neamortizat la cedarea imobilizrilor Soldul debitor al contului reprezint concesiunile, brevetele i alte drepturi i valori similare existente. Fondul comercial Fondul comercial cuprinde partea din fondul de comer care nu figureaz n cadrul celorlalte elemente de patrimoniu, dar care conduce la meninerea sau la dezvoltare activitii, cum ar fi: clientela, vadul, debueele, reputaia i alte elemente necorporale. Cu alte cuvinte, fondul comercial reprezint acel ceva n plus care-l determin pe consumator s cumpere de la o anumit societate comercial. El se determin ca diferen ntre valoarea de aport sau costul de achiziie, dup caz, a fondului de comer i valoarea elementelor de activ nregistrate n conturile corespunztoare. n contabilitate, fondul comercial se evideniaz cu ajutorul contului 207 Fond comercial. Este un cont de activ, care se debiteaz cu valoarea fondului comercial achiziionat, precum i a celui adus ca aport la capitalul societii i se crediteaz cu valoarea fondului comercial cedat. Soldul debitor al contului reprezint valoarea fondului comercial existent. Fondul comercial, de regul, nu este supus amortizrii, iar dac se amortizeaz, contul 207 Fond comercial se va credita i cu valoare fondului comercial complet amortizat i scos din activul societii (2807 Amortizarea fondului comercial). Alte imobilizri necorporale n aceast categorie se regsesc acele imobilizri necorporale care nu s-au avut n vedere n categoriile menionate pn acum. n categoria altor imobilizri necorporale se cuprind programele informatice create de unitate sau achiziionate de la teri pentru necesitile de utilizare proprii, evaluate la costul de producie sau la costul de achiziie, precum i alte imobilizri necorporale. Contabilitatea acestor imobilizri necorporale se realizeaz cu ajutorul contului 208 Alte imobilizri necorporale. Este un cont de activ i

nregistreaz n debit valoarea altor imobilizri necorporale achiziionate, realizate pe cont propriu sau aduse ca aport la capitalul societii, iar n credit valoarea altor imobilizri necorporale scoase din activ sau cedate. Soldul debitor al contului reprezint valoarea altor imobilizri necorporale aflate la dispoziia societii. Valoarea programelor informatice se amortizeaz n funcie de durata probabil de utilizare, care nu poate depi trei ani. Documente folosite n contabilitatea imobilizrilor necorporale n funcie de natura operaiilor care intervin n evidenierea existenei, micrii i deprecierii activelor imobilizate, de cile de intrare i ieire din patrimoniu, se ntocmesc documente specifice, care se pot grupa pe trei categorii: - documente privind intrarea n patrimoniu a imobilizrilor necorporale; - documente ce consemneaz deprecierea lor; - documente privind ieirea din gestiune a imobilizrilor necorporale 1) Documente privind intrarea n patrimoniu a imobilizrilor necorporale a) cumprare: - contract de vnzare-cumprare; - factura; - chitan fiscal; - proces-verbal de recepie b) aport de la asociai n natur: - contract de societate; - statutul societii; - expertiza tehnic; - declaraia de subscriere; c) concesionare, locatie de gestiune, chirie:- contract de concesiune, locaie de gestiune,nchiriere; - caiet de sarcini al concesiunii; d) producie proprie: - proces- verbal de predare-primire; - proiecte i devize pentru cercetare, studii, lucrri executate; - procese - verbale de recepie; - documente de eviden a consumurilor de valori materiale; e) donaii: - proces - verbal de predare primire; f) plusuri la inventariere: - proces - verbal de inventariere; - documente de eviden a consumurilor de valori materiale 2) Documente privind deprecierea imobilizrilor necorporale: a) deprecieri ireversibile (amortizarea): - plan de amortizare; - fia de calcul a amortizrii;

b) deprecieri reversibile (provizioane): - proces-verbal de inventariere i evaluare; 3) Documente de ieire a imobilizrilor necorporale din patrimoniu a) vnzare: - factur; - chitan fiscal; - contract de vnzare-cumparare; b) concesionare: - contract de concesiune; c) retrase de asociai: - cerere de retragere aprobat de adunarea general a asociailor; d) transformarea imobilizrilor n curs n imobilizri necorporale n urma terminrii irecepionrii: - proces-verbal de recepie; Sistemul de conturi folosit in contabilitatea imobilizrilor necorporale Evidena existenei i micrii imobilizarilor necorporale se realizeaz prin conturile ceformeaz coninutul clasei a 2- a din Planul de conturi general, denumit Conturi de activeimobilizate. 20 IMOBILIZRI NECORPORALE 201 Cheltuieli de constituire 203 Cheltuieli de dezvoltare 205 Concesiuni, brevete, licene, mrci comerciale i alte drepturi i valori similare 2051 Concesiuni, brevete, licene, mrci comerciale i alte drepturi i valorisimilare achiziionate 2052 Concesiuni, brevete, licene, mrci comerciale i alte drepturi i valorisimilare obinute cu resurse proprii 207 Fond comercial 2071 Fond comercial 2072 Fond comercial negatiev 208 Alte imobilizri necorporale 28 AMORTIZRI PRIVIND IMOBILIZRILE 280 Amortizri privind imobilizrile necorporale 2801 Amortizarea cheltuielilor de constituire; 2803 Amortizarea cheltuielilor de dezvoltare; 2805 Amortizarea concesiunilor,brevetelor,licentelor,marcilor comerciale si a altor drepturi si valori similare; 2807 Amortizarea fondului comercial; 2808 Amortizarea altor imobilizri necorporale; 29 PROVIZIOANE PENTRU DEPRECIEREA IMOBILIZRILOR 290 Provizioane privind deprecierea imobilizrilor necorporale 2903 Provizioane pentru cheltuielile de dezvoltare;

2905 Provizioane pentru concesiuni, brevete, licene, mrci comerciale i alte drepturi ivalori similare; 2907 Provizioane pentru fondul comercial; 2908 Provizioane pentru alte imobilizri necorporale Imobilizrile necorporale prin prisma standardelor internationale de contabilitate Evaluarea initiala a unei imobilizri necorporale. Un activ necorporal trebuie msurat iniial la cost. COSTUL DE ACHIZITIE.Dac un activ necorporal este achiziionat separat, costulacestuia poate fi evaluat cu fidelitate. Costul unui activ necorporal conine preul su decumprare, inclusiv: a) orice taxe i impozite nereturnabile; b)orice cheltuial direct atribuibil pregtirii bunului pentru folosirea cum sunt comisioanele profesionale pentru servicii legale. Orice sconturi comerciale i rabaturi sunt deduse pentru a ajunge la valoarea de cost. Dac plata pentru un activ necorporal este amnat mai mult dect termenul normal de creditare, costul su este echivalentul n numerar al preului; diferena dintre aceast sum itotalul plilor este recunoscut drept cheltuial cu dobnda pe toat perioada creditului. Dac un activ necorporal este achiziionat n schimbul instrumentelor de capital propriu ale societii, costul activului este valoarea just a instrumentelor de capital propriu emise, care este egal cu valoarea just a activului.Costul unui activ necorporal achiziionat intr-o combionare de ntreprinderi de tipul achiziiei se bazeaz pe valoarea sa just la data achiziiei. COSTUL DE PRODUCIE. Uneori este greu s se precizeze dac un activ necorporal produs din resurse proprii poate fi recunoscut. Pentru a preciza dac un activ necorporal realizat cu resurse proprii criteriile pentru recunoatere se impune separarea n dou faze a procesului de realizare a activului necorporal, n vederea recunoaterii acestuia: o faz de cercetare; i o faz de dezvoltare. Dac o societate nu poate distinge cele dou faze ale unui proiect intern pentru crearea unui activ necorporal, societatea trateaz cheltuiala cu acel proiect ca i cum ar fi fost realizat numai n faza de cercetare. Faza de cercetare. Nici un activ necorporal provenit din cercetare (sau din faza de cercetare a unui proiect intern) nu trebuie recunoscut. Cheltuiala de cercetare (sau din faza de cercetare a unui proiect intern) trebuie recunoscut ca o cheltuial atunci cnd este efectuat.Exemple de activiti de cercetare:activiti desfurate n scopul obinerii de noi cunotine;cutarea, evaluarea i selecia final a aplicaiilor din cercetare sau alte cunotine; cercetarea pentru alternative de materiale, aparate, produse, sisteme sau servicii; i formularea, designul,evaluarea i

selecia final a alternativelor posibile pentru materiale noi sau mbuntite,aparate,produse, procese, sisteme sau servicii.

Faza de dezvoltare Un activ necorporal provenit din dezvoltare (sau din faza de dezvoltare a unui proiect intern) trebuie s fie recunoscut dac i numai dac o societate poate demonstra urmtoarele: fezabilitatea tehnic pentru finalizarea activului necorporal, n aa fel nct s fie disponibil pentru utilizare sau vnzare; intenia sa de a finaliza acel activ necorporal spre a fi folosit sau vndut; abilitatea sa de a folosi sau vinde activul necorporal;modul n care activul necorporal va genera probabile beneficii economice viitoare. Printre altele, societatea trebuie s demonstreze existena unei piee pentru produsele obinute de acel activ necorporal,sau pentru nsui activul necorporal respectiv sau, dac este folosit intern, utilitatea activului necorporal; existena resurselor tehnice, financiare i a altor resurse adecvate pentru a duce la bun sfrit dezvoltarea sa n vederea utilizrii sau vnzrii activului necorporal; i abilitatea sa dea evalua fidel cheltuiala atribuibil activului necorporal n timpul dezvoltrii sale. Exemple de activiti de dezvoltare: designul, construcia i testarea preproducie sau prefolosire a prototipurilor i modelelor; designul uneltelor i matrielor care implic tehnologie nou; designul, construcia i operarea unei uzine-pilot care nu este fezabil din punct de vedere economic pentru producia pe scar larg; designul, construcia i testarea unei alternative alese pentru aparatele, produsele, procesele, sistemele sau serviciile noi sau mbuntite. COSTUL UNUI ACTIV NECORPORAL PRODUS DIN RESURSE PROPRII.Costul unui activ necorporal produs din resurse proprii este cheltuiala suportat de la data la care activul necorporal ntrunete pentru prima oar criteriile de recunoatere i cuprinde toate cheltuielile care pot fi atribuite sau alocate pe o baz rezonabil i consecvent producerii i pregtirii activului pentru folosina. Costul include:cheltuiala cu materialele si serviciile folosite sau consumate pentru producerea activului necorporal;salariile si alte costuri legate de personalul angajat direct n producerea activului necorporal; orice cheltuial direct atribuibil generrii activului; cheltuielilefixe care pot fi alocate pe o baz rezonabil pentru activ. Costul producerii unui activ nu include:cheltuielile de regie pentru comercializare,administrative sau generale, cu excepia cazului n care aceste cheltuieli pot fi direct atribuite procesului de pregtire a activului pentru folosin ineficienele identificate n fazele de nceputi n pierderile din exploatarea iniial, aprute nainte ca un activ s realizeze performana planificat cheltuiala cu pregtirea personalului pentru exploatarea activului.

Recunoasterea unei cheltuieli Cheltuiala cu un element necorporal trebuie s fie recunoscut direct n contul de profit i pierdere atunci cnd este efectuat, cu excepia cazului n care: -face parte din costul unui active necorporal care ntrunete criteriile de recunoatere; -elemental este achiziionat n combinri de ntreprinderi de tipul unei achiziii i nu poatefi recunoscut ca un activ necorporal.Exemple de alte cheltuieli recunoscute la realizare: cheltuielile de constituire, pn cndacestea sunt incluse n costul unui element din categoria terenuri i mijloace fixe; cheltuielile cu activitile de specializare;cheltuielile cu activitile promoi onale i de publicitate; i cheltuielile cu mutarea i reorganizarea parial sau total aunei societi. Cheltuielile ulterioare cu un activ necorporal dup cumprarea sau finalizarea sa trebuie recunoscute atunci cnd sunt efectuate, cu excepia cazului n care: este probabil c aceast cheltuial s permit activului s genereze beneficii economice viitoare suplimentare fa de cele estimate iniial; i aceast cheltuial poate fi evaluat cu fidelitate i atribuit activului. Dac aceste condiii sunt ntrunite, cheltuielile ulterioare trebuie s fie adugate la costul activului necorporal. Cheltuielile ulterioare pentru un activ necorporal sunt recunoscute dac acestea sunt necesare pentru a menine activul la standardul de perforrnan stabilit iniial. Datorit naturii activului necorporal, n multe cazuri nu este posibil s se determine dac toate cheltuielile ulterioare mresc sau menin beneficiile economice care vor intra n societate prin exploatarea acestor active. n consecin, numai rareori cheltuiala efectuat dup recunoaterea iniial a unui activ necorporal achiziionat sau finalizat din resurse proprii va fi adugat costul unui activ necorporal. Evaluarea ulterioar a recunoasterii initiale Prelucrarea de referint Dup contabilizarea sa initial, o imobilizare necorporal trebuie s fie contabilizat la costul su, diminuat cu suma amortizrilor si suma pierderilor de valoare. Cealalt prelucrare autorizat Dup contabilizarea sa initial, o imobilizare necorporal trebuie s fie contabilizat la nivelul mrimii sale reevaluate, corespunztoare valorii sale juste la data reevalurii, diminuatcu suma amortizrilor ulterioare si suma pierderilor de valoare ulterioare.Reevalurile trebuie s fie efectuate cu o regularitate suficient, pentru ca valoarea contabil s nu difere de o manier semnificativ de cea care ar fi fost determinat, prin utilizarea valorii juste la data nchiderii. Cealalt prelucrare autorizat nu permite: - contabilizarea initial a imobilizrilor necorporale pentru alte valori dect costul lor;

-reevaluarea imobilizarilor necorporale ce au fost in prealabil contabilizate in categoria activelor. Cealalt prelucrare autorizat este aplicat dup ce un activ a fost initial contabilizat la costul su. Totusi, daca numai o parte a costului unei imobilizri necorporale este contabilizat n activ, pentru c ea nu a satisfcut criteriile de contabilizare dect ncepnd cu un moment data procesului, cealalalt prelucrare autorizat poate s fie aplicat la totalitatea activului. Deasemenea, cealalt prelucrare autorizat poate s fie aplicat la o imobilizare necorporal, primitca urmare a unei subventii publice si contabilizat la o valoare simbolic. Se ntmpl foarte rar ca, pentru o imobilizare necorporal, s existe caracteristicile descrise anterior, dar aceast situatie poate s apar. De exemplu, n unele jurisdictii, o piat activ poate s existe pentru licente de taxiuri, licente de pescuit sau cote de productie, ce se ntrerup in mod liber. Totusi, nu exist o piat actv pentru mrci, titluri de ziare, drepturi pentru editie muzical si cinematografic, brevete sau mrci comerciale, pentru c fiecare dintre aceste active este unic. De asemenea, cu toate c imobilizrile necorporale se cumpr si se vnd, contractele se negociaz ntre vnztori individuali si cumprtori, iar tranzactiile sunt relativ putin frecvente. Pentru toate aceste motive, pretul pltit pentru un activ poate s nu furnizeze o indicatie suficient a valorii juste a unui alt activ. n sfrsit, adesea, preturile acestor active, nu sunt puse la dispozitia publicului. Frecventa reevalurilor depinde de valabilitatea valorii juste a imobilizrilor necorporale,care sunt reevaluate. Dac valoarea just a unui activ reevaluat difer n mod semnificativ de valoarea sa contabil, este necesar o reevaluare necesar. Unele imobilizri necorporale pot scunoasc variatii importante si volatile ale valorilor juste, ceea ce face necesar o reevaluare anual. Pentru imobilizrile necorporale a cror valoare just nu cunoaste dect variatii putin importante, este necesar s se procedeze la reevaluri la fel de frecvente.Dac o imobilizare necorporal este reevaluat, suma amortizrilor la data reevaluriieste: - fie retratat n functie de prorata evolutiei valorii brute contabile a activului, astfel nct valoarea contabil a activului, dup reevaluare, s fie egal cu mrimea sa reevaluat; - fie dedus din valoarea brut contabil a activului, iar valoarea net este retratat pentrua obtine mrimea reevaluat a activului. Dac o imobilizare necorporal este reevaluat, toate celelalte active ale categoriei sale trebuie, de asemenea, s fie reevaluate, cu conditia s existe o piat activ, pentru aceste active. Dac o imobilizare necorporal ce apartine unei categorii de imobilizri necorporale reevaluate nu poate sa fie reevaluat, deoarece nu exist o piat activ pentru acest activ, imobilizarea trebuie s fie contabilizat la costul su, diminuat cu suma amortizrilor si suma

piederilor de valoare.Dac valoarea just a unei imobilizri necorporale reevaluate nu mai poate sa fie determinat prin referire la o piat activ, valoarea contabil a acestui activ trebuie s fie mrimea sa reevaluat, la data ultimei reevaluri fcute prin referire la o piata activ, diminuat cu suma amortizrilor si suma pierderilor de valoare ulterioare.Atunci cnd valoarea contabil a unei imobilizri necorporale este majorat ca urmare a unei reevaluri, creterea trebuie s fie creditat n capitaluri proprii la rubrica diferente din reevaluare. Totusi, o reevaluare pozitiv, trebuie s fie contabilizat la venituri, n msura n care ea compenseaz o reevaluare negativ a aceluiasi active, anterior contabilizat la cheltuieli. Atunci cnd, ca urmare a unei reevaluri valoarea contabil a unui active scade, aceast diminuare trebuie s fie contabilizat la cheltuieli. Totodat, o reevaluare negativ trebuie s fie indirect imputat asupra diferentei din reevaluare corespondente, n msura n care diminuare nu depseste mrimea contabilizat la diferente din reevaluare, n numele aceluiai activ. Deprecierea imobilizrilor necorporale Imobilizrile necorporale ca de altfel toate imobilizrile sunt supuse unui proces dedepreciere prin care i pierd n timp, treptat, din valoarea de utilitate i din potenialul lor economic.Dup cum se manifesta se cunosc dou tipuri de deprecieri: a)deprecieri ireversibile ce au loc ca urmare a uzurii fizice i morale a imobilizrilor necorporale i corporale Pentru aceste deprecieri exist posibilitatea determinrii mrimii valoriicare se depreciaz n timp, prin procedee i sisteme de amortizare. b) deprecieri reversibile ce constau n posibilitatea ca n perioada viitoare activel eimobilizate necorporale s cunoasc o scdere a valorii lor de utilitate i prin aceasta, preul lor de pia s fie inferior valorii lor de intrare. Astfel de depreciere se constat la sfritulexerciiului cu ocazia inventarierii. ntruct deprecierile reversibile sunt probabile, deci nu sunt certe, efectul lor este preluatn calculele de gestiune, prin sistemul provizioanelor. Prezentarea informaiilor privind imobilizrile necorporale n cadrul situatiilor financiare Pentru fiecare categorie de imobilizri necorporale,situatiile financ iare trebuie s furnizeze urmtoarele informatii, prin efectuarea unei distinctii ntre imobilizrile necorporale generate intern si celelalte imobilizri necorporale: a) duratele de utilitate sau normele de amortizare utilizate; b) modurile de amortizare utilizate; c) valoarea brut contabil si suma amortizrilor (grupat cu suma pierderilor de valoare), la deschiderea si la nchiderea exercitiului;

d) postul contului de profit si pierdere n care sunt incluse cheltuielile privind amortizrile imobilizrilor necorporale; e) o comparatie ntre valorile contabile la deschiderea si la nchiderea exercitiului, n care s apar: - intrrile de imobilizri necorporale, prin indicarea separat a celor generate intern si a celor ce rezult din gruprile de ntreprinderi; - scoaterile din functiune si celelate iesiri; - creterile sau diminurile n cursul exercitiului ce rezult din reevaluri si pierderi de valoare contabilizate sau reluate direct, la capitaluri proprii. O categorie de imobilizri necorporale este o grup de active de natur si de utilizare similare n cadrul activittii unei ntreprinderi. Exemple de categorii de imobilizri necorporale: a)mrcile; b) titlurile de ziare si de reviste; c) produsele program; d) licentele; e) drepturile de reproducere, brevete si alte drepturi de proprietate industriale, drepturi de serviciu si de exploatare; f) retete, formule, modele, schite si prototipuri; g) imobilizrile necorporale n curs de dezvoltare. O ntreprindere furnizeaz,informatii privind imobilizrile necorporale ce s-au depreciat. O ntreprindere indic natura si incidenta unei schimbri de estimare contabil ce are un impact semnificativ asupra exercitiului sau de la care se ateapt s aib un impact semnificativ asupra exercitiilor ulterioare. Aceast informare trebuie s fie furnizat ca urmare a schimbrii: - duratei de amortizare; - modului de amortizare; - valorilor reziduale. De asemenea, situatiile financiare trebuie s indice: a) dac o imobilizare necorporal este amortizat, dincolo de douzeci de ani,motivele pentru care este respins prezumtia conform creia durata de utilitat e a unei imobilizri necorporale nu depseste douzeci de ani, ncepnd de la data la care activul este pus n serviciu; prin indicarea acestor motive, ntreprinderea trebuie s descrie factorul ce a jucat un rolimportant n determinarea duratei de utilitate a activului; b) o descriere a oricrei imobilizri necorporale semnificative pentru situatiile financiare ale ntreprinderii, luate n ansamblul lor, cts i valoarea sa contabil si durata sa ramas de amortizare;

c) pentru imobilizrile necoporale achizitionate ca urmare a unei subventii publice si contabilizate initial la valoarea lor just: - valoarea lor just contabilizat initial pentru aceste active; - valoarea lor contabil; - dac ele sunt contabilizate, pentru evaluarea lor posterioar, conform prelucrrii de referint sau conform celeilalte prelucrri autorizate; d) existenta si valorile contabile ale imobilizrilor necorporale a cror proprietate este supus restrictiilor si valorile contabile ale imobilizrilor necorporale, date drept garantie pentru datorii. e) mrimea angajamentelor pentru achizitionarea de imobilizri necorporale. Imobilizarile necorporale contabilizate conform celeilalte prelucrri autorizate Dac imobilizrile necorporale sunt contabilizate la nivelul mrimii lor reevaluate,urmtoarele informatii trebuie s fie furnizate: a) pe categorii de imobilizri necorporale; - data la care a fost efectuat reevaluarea; - valoarea contabil a imobilizrilor nocorporale reevaluate; -valoarea centabila care a fost inscrisa in situatiile financiare , dac imobilizrile necorporale reevaluate ar fi fost contabilizate conform prelucrrii de referinta b) mrimea diferentei din reevaluare ce raporteaz la imobilizrile necorporale la deschiderea si la nchiderea exercitiului, prin indicarea schimbrilor survenite n cursul exercitiului si orice restrici e relativ la distribuirea acestui sold, actionarilor. Cheltuielile de cercetare si de dezvoltare Situatiile financiare trebuie s indice mrimea global a cheltuielilor de cercetare si de dezvoltare, contabilizate la cheltuielile exercitiului. Cheltuielile de cercetare si de dezvoltare cuprind toate cheltuielile direct atribuibile activittilor de cercetare sau de dezvoltare sau care pot s fie afectate acestor activitti pe o baz rational, coerent si permanent. Alte informatii O ntreprindere este ncurajat, dar nu obligat, s furnizeze urmtoarele informatii: a)o descriere a oricrei imobilizri necorporale integral amortizate,care mai este si utilizat. b)o desriere succinta a imobilizarilor necorporale importante,controlate de intreprindere dar necontabilizate ca active, pentru c ele au fost deja achizitionate sau generate, inaintea intrrii n vigoare a prezentei norme.

Studiu de caz privind imobilizrile necorporale la S.C. VANO S.A PREZENTAREA SOCIETTII S.C.VANO S.A. are sediul principal n judetul Gorj. Este o societate comercial pe aciuni, deinute de acionari privai, nregistrat la Registrul Comerului cu nr. J/ 17/ 135/ 2011. Acionarul majoritar este compania american TRINITY INDUSTRIES COMPANY, TEXAS care deine 60% din aciuni. Sediul social al societatii este in Strada Castanilor,nr.15,Tg-Jiu. DOMENIUL DE ACTIVITATE n prezent, ntreprinderea dispune de dou uniti de producie pentru fabricareavagoanelor pentru transportat mrfuri cu suprafeele de 10.000 mp, respectiv 15.000 mp, fiecare unitate avnd capacitatea de fabricaie a produsului finit.Societatea VANO SA Tg-Jiu poate executa i livra urmtoarele: - vagoane marf de uz general - vagoane marf pentru transportat crbune, cereale; - vagoane platform, - vagoane cistern pentru transportat produse petroliere grele i uoare; - vagoane specializate pentru transportat produse purverulente cu descrcare pneumatic; - modernizri de vagoane din gama de mai sus; - containere specializate; - recipieni statici de diferite forme i capaciti; - piese de schimb pentru vagoane marf. De asemenea VANO SA ofer servicii de reparaii vagoane (reparaii periodice, reparaii generale, reparaii capitale). Capitalul social este n prezent de 420.000.000 lei. Firma este constituita ca societate comerciala cu activitati n domeniul producerii de vagoane pentru transportat marfuri.

Pentru a evidentia situatia economico-financiara a firmei, prezentam n tabelul de mai jos date din bilantul contabil pe anii 2010, 2011:
- mii lei -

2010 Cifra de afaceri Venituri din productia de imobilizari necorporale Venituri financiare Cheltuieli Cheltuieli financiare Rezultatul exploatarii Rezultatul financiar Rezultatul net 1205450 55,13 44581561 55,25

2011 1967965 89,99 72631624 90

1840439 36678470 1299061 7903091

52,42 55,47 68,04 53,53

3154876 61131915 2648714 11499709

89,86 92,45 138,72 78,92

641378 39,82 6318614 52,17

519162 32,23 8995035 74,26

Se poate observa ca cifra de afaceri a crescut in anul 2011 fata de anul 2010 cu 9,6%. Veniturile din productia de imobilizari necorporale a crescut cu 9,4 procente fata de anul anterior ,iar veniturile financiare cu 15,04%. Cheltuielile din primul an au crescut cu 9,07% fata de al doilea an,iar cheltuielile financiare cu 11,58 procente.

Puncte tari: Societatea dispune de o capacitate de productie optima; Utilajele din dotare sunt performante; Program de lucru mai ndelungat; Concurenta n domeniu nu este foarte puternica; Firma are contracte ferme de durata si un volum mare de comenzi; Organizarea buna a compartimentelor de desfacere si transport;

Puncte slabe: Pretul relativ mare al produselor; Cunoasterea pietei si a potentialului pot fi mbunatatite; Lipsa unui program adecvat de promovare a produselor proprii pe piata; Activitatea de marketing necesita mai multa atentie si mai multe resurse financiare si trebuie sa vizeze toate elementele mix-ului de marketing (produs, pret, promovare, distributie). Eficienta utilizarii fortei de munca este pusa n evidenta de indicatorul productivitatii muncii. Productivitatea globala a muncii = Cifra de afaceri/ Nr. de personal total -mii leiSPECIFICATIE Anii 2010 Cifra de afaceri Nr. de personal Total Productivitatea globala a muncii 1205450 35 34441,43 2011 1967965 55 35781,18

Cifra de afaceri ce revine pe un salariat a crescut n 2011 fata de anul 2010 cu 3,89% (1339.75 mii lei).

MONOGRAFIA PRIVIND OPERATIILE DIN CURSUL LUNII AUGUST

In cursul lunii august se efectueaza urmatoarele operatii privind imobilizarile necorporale: 1)In data de 03.08 se achizitioneaza conform facturii nr 34 o lucrare de cercetare-dezvoltare in suma de 15946 lei: %=404 15946 203 12859,7 4426 3086,3 2)In data de 05.08 se achizitioneaza un magazin conform facturii nr. 37,valoarea achizitiei fiind de 83300 inclusiv TVA,iar 20000 reprezinta fond comercial. %=404 83300 2121 47177,5 207 20000 4426 16122,5 3)Se achizitioneaza pe 09.08 un program informatic in valoare de 2300,TVA 24%,conform facturii nr.58. %=404 2852 208 2300 4426 552 4)In data de 10 a lunii se inregistreaza un studiu de cercetare-dezvoltare obtinut cu forte proprii in valoare de 2300 203=721 2300 5)In data de 11.08 se plateste furnizorul in suma de 15946 conform ordinului de plata nr.43 404 =512 15946 6)In data de 12 se inregistreaza obtinerea de forte proprii a unui profram informatic in valoare de 1150 208 =721 1150 7)Se vinde programul creat de unitate in data de 16.08 la un pret de 1500 plus TVA a)vanzarea propriu-zisa 461=% 1860 7583 1500 4427 360 b)scoaterea din gestiune a programului informatic 6583=208 1150

8)Se inregistreaza imbunatatirea lucrarii de cercetare-dezvoltare si trecerea acestuia la brevete: 205 =% 2852 203 2300 721 552 9)Conform facturii nr 243 din data de 26.08 se vinde un brevet in valoare de 3000 TVA 24%,amortizarea pana la data vanzarii fiind de 500 lei a)vanzarea 461=% 3720 7583 3000 4427 720 b)scoaterea din gestiune a brevetului %=205 2300 6583 1800 2805 500 10)Se achizitioneaza licenta oentru programul informatic conform facturii nr. 279 din 27.08 in valoare de 952: %=404 952 205 767,8 4426 184,2 11)Pe 29.08 se plateste furnizorul conform ordinului de plata 404=512 952 12)Pe data de 30.08 are loc concesionarea unei cladiri pe baza contractului de concesiune nr.12: 205=167 24000 13)La sfarsitul lunii se inchid conturile de TVA si cele de venituri si cheltuieli si se inregistreaza si amortizarea imobilizarilor necorporale: a)inregistrarea amortizarii aferente imobilizarilor necoroprale 680=280 700 b)inchiderea conturilor de TVA: %=4426 19945 4427 1080 4424 18865 c)inchiderea conturilor de venituri si cheltuieli: %=121 8502 721 4002 7583 4500 121=% 3650

6583 608

2950 700 Concluzii

O imobilizare necorporal e un activ nemonetar identificabil, fr substan fizic, deinut n scopul utilizrii n producia sau furnizarea de bunuri sau servicii, n scopul nchiderii sau n scopuri administrative.Un activ necorporal poate fi recunoscut doar dac: -este controlat de unitate -activul va genera beneficii economice viitoare -costul activului poate fi masurat credibil -activul poate fi separat de fondul comercial. Dac un activ nu corespunde definiiei date,cheltuiala cu producerea sa este recunoscut n cheltuieli atunci cnd se efectueaz. Evaluarea ulterioar Exista dou metode de evaluare a unui activ necorporal dup evaluarea iniiali anume: - prelucrarea de referint dupa contabilizarea sa initiala,o imobilizare necorporal trebuie s fie contabilizat la costul su, diminuat cu suma amortizrilor si suma pierderilor de valoare. - cealalt prelucrare autorizat dup contabilizarea sa initial, o imobilizare necorporal trebuie s fie contabilizat la nivelul mrimii sale reevaluate, corespunztoare valorii sale juste la data reevalurii, diminuat cu suma amortizrilor ulterioare si suma pierderilor de valoare ulterioare. Cheltuieli ulterioare Cheltuielile ulterioare cu un activ necorporal trebuie recunoscute atunci cnd sunt efectuate, cu excepia cazului n care aceast cheltuial va permite activului s genereze beneficii economice viitoare n exces fa de standardul de performan original preconizat. In acest caz cheltuielile ulterioare trebuie s fie adugate la costul activului necorporal. Evidena contabil In planul general de conturi imobilizarile necorporale sunt prezentate n cadrul grupei 20Imobilizri necorporale. Conturile de imobilizri sunt conturi de activ ce i ncep funciunea prin debitare odat cu intrarea n gestiune a imobilizrilor necorporale i se crediteaza la ieireadin gestiune a imobilizrilor necorporale. Soldul conturilor reprezint imobilizrile necorporaleexistente n patrimoniul entitii economice

Bibliografie
1.Doina Maria Robu - Contabilitate generala 2.Gheorghe Lepadatu Contabilitate financiara 3.Mihai Ristea Contabilitate aprofundata 4.Niculae Feleaga Contabilitate financiara 5.Paliu Popa Lucia Contabilitate financiara 1