Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Situatii Financiare Referat
Situatii Financiare Referat
Situaţiile financiare ale unei entităţi economice sunt cel mai important cadru prin care
informația contabilă este pusa la dispoziția utilizatorilor săi. La nivel global, poziţia şi
performanţa financiară a entităţilor este reglementată prin modul cum ar trebui întocmite
situaţiile financiare cu ajutorul Standardelor Internaţionale de Contabilitate.
Pentru luarea celor mai bune deczii economice, utilizatorii se axează pe situaţiile
financiare, ca fiind principală sursă de informaţie şi de aceea astfel de situaţii financiare
trebuiesc elaborate şi prezentate având în vedere necesităţile.
1
Legea contabilităţii, legea nr.82/1991, actualizată prin OUG nr. 79 din 10 decembrie 2014
1.1.1 OBIECTIVELE ŞI IMPORTANŢA SITUAŢIILOR FINANCIARE
ANUALE
2
OMFP 1802/2014 pentru aprobarea Reglementărilor contabile privind situaţiile financiare anuale individuale şi
situaţiile financiare anuale consolidate
3
Ristea M. & colectiv „Contabilitatea societăţilor comerciale, Ed. Bucureşti 2009, pag. 231
4
Feleagă N., Malciu L., Bunea Şt, „Bazele contabilităţii”, Ed. Edecon, 2002, pag.45
,,Poziţia financiară a entității este definită de resursele economice pe care le
controlează, de structura financiară a activelor, datoriilor şi capitalului propriu, de lichiditatea
şi solvabilitatea valorilor economice şi de capacitatea sa de a se adapta la schimbările
mediului în care îşi desfăşoară activitatea’’5.
Pentru ca informaţiile financiare să fie utile, ele trebuie să fie relevante şi să reprezinte
exact ceea ce îşi propun să reprezinte. Utilitatea informaţiilor financiare este amplificată dacă
acestea sunt comparabile, verificabile, oportune şi inteligibile6.
7
Pct. 30, idem
8
Pct. 39, ibidem
9
Pct. 43 din Anexa1 la OMFP 1802/2014 pentru aprobarea Reglementărilor contabile privind situaţiile
financiare anuale individuale şi situaţiile financiare anuale consolidate
Inteligibilitatea reprezintă o caracteristică importantă a informaţiilor furnizate de
situaţiile financiare în sensul că acestea trebuiesc înţelese uşor de către utilizatori, cu condiţia
ca aceştia să posede cunoştinţe suficiente privind afacerile, activităţile economice şi
contabilitatea. Dar nu trebuiesc omise informaţiile complexe pe motiv că acestea sunt prea
dificil de înţeles pentru unii utilizatori.
Un activ, respectiv o datorie, se recunoaşte atunci când este posibil ca acesta să aducă
entității beneficii economice viitoare, respectiv să genereze ieşirea acestora şi costul său
poate să fie evaluat în mod credibil. Activele reprezintă o resursă controlată de entitate, ca
rezultat al unor evenimente trecute şi de la care se aşteaptă beneficii economice viitoare.
Datoriile reprezintă obligaţii actuale ale entității, rezultate din evenimente trecute şi prin
decontarea cărora se aşteaptă să rezulte o ieşire de resurse care să încorporeze beneficii
economice.
Criteriile care stau la baza recunoaşterii datoriilor sunt: probabilitatea unei ieşiri de
resurse, purtătoare de beneficii economice şi evaluarea să se poată facă în mod credibil.
Entitățile mici definite prin același OMFP, care la data bilanțului nu depășesc limitele
a cel puțin două din criteriile: total active 4.000.000 euro, cifra de afaceri 8.000.000euro și
numărul de salariați 50) vor întocmi situații financiare formate din bilanț prescurtat, cont de
profit şi pierdere, notele explicative la situaţiile financiare anuale. Opţional ele pot întocmi
situaţia modificărilor capitalului propriu şi/sau situaţia fluxurilor de numerar12.
11
Ghid pentru înţelegerea şi aplicare Standardelor Internaţionale de Contabilitate, IAS 1 Prezentarea situaţiilor
financiare, Ed. CECCAR, Bucureşti, 2004, pag. 52
12
OMFP nr. 1802/2014
Entitățile mijlocii și mari, acele persoane juridice care depașesc la data bilanțului cel
puțin două din criteriile definite la entitățile mici, vor depune situații financiare formate din:
bilanţ, cont de profit şi pierdere, situaţia modificărilor capitalului propriu, situaţia fluxurilor
de trezorerie, notele explicative la situaţiile financiare anuale.
,,Activul este o sursă controlată de entitate ca urmare a unor evenimente trecute şi din
care se prevede că se vor obţine beneficii economice viitoare ( OMFP nr.1802/2014).”
13
Suciu G., Analiză economico-financiară, Editura Infomarcket, Braşov, 2009, pag. 120
14
Ordinul ministrului finanţelor nr. 1802/2014
pe baza informaţiilor focalizate asupra poziţiei financiare, performanţei şi modificărilor
poziţiei financiare ale unei entităţi.
15
Toma C., Dumitrean E., Berheci I., Haliga I., ,,Contabilitate financiară I”, Ed. Universităţii „Alexandru Ioan
Cuza”, Iaşi, 2005, pag. 113
16
Ristea M., Dima M., „Contabilitatea societăţilor comerciale”, Ed. Universitară, 2004, pag. 194
17
Bojian O., ,,Contabilitatea întreprinderilor, contabilitate financiară, contabilitate de gestiune’’, Ed.
Economică, 2006, pag. 114
18
Caraiani Chiarta, Dumitrana Mihaela coordonatori ,,Bazele contabilităţii – aplicaţii şi studii de caz “ , Editura
Universitară , Bucureşti 2011, pg 48
Rentabilitatea poate fi definită ca fiind „capacitatea unei entități de a obţine profit
realizând comparaţia între rezultatul obţinut şi mijloacele utilizate pentru a obţine acest
rezultat19.
19
Jianu I., „ Evaluarea ,prezentarea şi analiza performanşei intreprinderii ”, Editura CECCAR, Bucuresti,
2007, pag.418
o CAPACITATEA DE AUTOFINANŢARE – CHELTUIELI CU
AMORTIZAREA ŞI PROVIZIOANE ═ REZULTATUL EXERCIŢIULUI
Contul de profit şi pierdere sub formă de listă răspunde mai bine nevoilor
informaţionale ale managerilor, deoarece oferă în mod direct datele necesare gestiunii firmei.
20
Iacovoiu V., Străoanu Boni M., Teodorescu C. D., „Instrumente şi tehnici de analiză a stării economico –
financiare a firmei”, Ed. Karta – Graphic, Ploieşti, 2011 pag. 88
O cheltuială este definită ca o diminuare de avantaje economice în cursul unui
exerciţiu sub forma diminuării unor active sau creşterii unor pasive şi care au generat o
scădere a capitalului propriu, alt decât distribuirile către proprietarii de capital.
Orice cheltuială este înregistrată în contul de profit şi pierdere atunci când s-a produs
o diminuare de activ şi o creştere de pasiv şi atunci când această diminuare poate fi măsurată
în mod fiabil.
Cheltuielile ce apar în cursul activităţii curente ale entității includ contul vânzărilor,
salariile şi amortizarea. Ele sunt regăsite de obicei sub forma ieşirilor sau scăderii valorii
activelor, cum ar fi: numerarul sau echivalentul în numerar, stocurile, terenurile şi mijloacele
fixe. Pierderile reprezintă cheltuieli care pot apărea sau nu pot apărea pe parcursul
desfăşurării activităţilor curente ale entității. În categoria pierderilor sunt incluse de exemplu,
cele rezultate din dezastre, cum ar fi inundaţiile sau incendiile, precum şi cele rezultate din
ieşirea activelor pe termen lung. ,,Cheltuiala poate fi comparată cu o pierdere sumară”22.
Aceste clasificări prezintă diferite grade de cuprindere, spre exemplu, contul de profit
şi pierdere poate include marja brută, profitul din care activităţile curente după impozitare şi
profitul net.
Pentru a calcula rezultatul net al exerciţiului trebuiesc luate în calcul toate veniturile şi
cheltuielile înregistrate în cursul exerciţiului, în afară de cazul când o normă contabilă
internaţională dispune sau autorizează o altă soluţie contabilă.
În cazul în care anumite venituri sau cheltuieli prezintă o importanţă, o natură sau o
incidenţă, a căror menţionare este utilă pentru a explica performanţa entității în cursul
exerciţiului natura şi suma acestor elemente trebuie specificate separat în contul de profit şi
pierdere. Contul de rezultate prezintă, deci, fluxurile economice, respectiv cheltuielile şi
23
Feleagă N., Malciu L., „Politici şi Opţiuni contabile”, Ed. Economică, Bucureşti, 2009, pag.45
24
Işfănescu A., Analiza Economico - Financiara, Suport de curs CIG - ID, anul III, 2009, pag. 62
veniturile perioadei de gestiune, rezultate din activitatea de exploatare, financiară şi
extraordinară.
Veniturile cuprind valoarea tuturor actelor de îmbogăţire (legala a entității) legate sau
nu de activitatea sa normală şi curentă. Partea predominantă a veniturilor o constituie cifra de
afaceri realizată de entitate cu terţii in cursul exerciţiului activităţilor sale normale şi curente.
Drept urmare, la venituri se cuprind: vânzările (facturate clienţilor), creşterea stocurilor de
producţie in curs (neterminată) şi a stocurilor de produse finite, reluări asupra amortizărilor şi
provizioanelor şi dobânzile (asupra plasamentelor, etc.).
25
Legea contabilităţii, legea nr.82/1991, republicată în Monitorul Oficial nr. 454/18.06.2008 actualizată prin
OUG 79/2014
În cadrul contului de profit şi pierdere întâlnim trei mari categorii de cheltuieli şi
venituri şi anume: cheltuieli de exploatare şi venituri din exploatare, cheltuieli financiare şi
venituri financiare.
Veniturile din exploatare sunt generate de activitatea curenta, si reprezintă sumele sau
valorile încasate sau de încasat şi cuprind următoarele subdiviziuni: venituri din producţia
vândută; venituri din producţia stocată; venituri din producţia imobilizată; venituri din
subvenţii de exploatare; alte venituri de exploatare; venituri din provizioane privind
exploatarea.
vânzarea de produs finit reprezintă din punct de vedere contabil un venit, chiar
dacă această creanţa va fi încasată mai târziu sau în exerciţiul financiar următor. În schimb,
încasarea unei creanţe constituită anterior nu va avea un nou venit (contabil): se va înregistra
încasarea şi se va stinge creanţa;
un consum de energie este o cheltuială pentru entitate chiar dacă furnizorul nu
va fi plătit până la sfârşitul exerciţiului. Plata furnizorului în exerciţiul următor nu va genera o
noua cheltuială pentru acest exerciţiu, ci va fi doar plata unei datorii;
amortizarea anuală a imobilizărilor se înregistrează la cheltuieli de exploatare,
dar nu are nici o incidenţă asupra trezoreriei decât dacă într-o zi se impune, de exemplu,
înlocuirea unei maşini complet amortizate iar pentru aceasta se va efectua o plată ;
ajustările constituite pentru acoperirea (în viitor) a deprecierii unor active sau
provizioane pentru acoperirea unor riscuri se vor contabiliza la cheltuieli şi vor diminua
rezultatele exerciţiului, fară consecinţe asupra trezoreriei. Dacă în viitor riscurile au efective,
atunci va avea loc o plată. Daca riscul este total acoperit, provizionul rămâne fară obiect şi
atunci ele se vor înregistra într-un cont de venituri. El va majora rezultatul exerciţiului dar nu
v-a influenţa trezoreria (decât sub incidenţa unor aspecte fiscale).
,,Suma veniturilor26 obţinute din vânzarea de mărfuri, din producţia vândută,
producţia stocată, producţia imobilizată, subvenţii de exploatare, alte venituri din exploatare
şi veniturile din provizioane privind exploatarea formează veniturile din exploatare.”
27
Bojian, O., Bazele contabilităţii - 2003, Ed. Economică. Bucureşti, 2003, pag. 55
28
idem
29
Vâlceanu Gh., Robu V., Gerogescu N., Analiză economico-financiară, Ediţia a-II-a, Ed. Economică,
Bucureşti, 2005, pag. 239
30
Niculescu, M., Diagnostic financiar, vol. 2, Ed. Economică. Bucureşti, 2011, pag. 243
În baza prevederilor Ordinului Ministerului de Finanţe Publice nr. 1802/2014,
veniturile sunt recunoscute în contul de profit şi pierdere atunci când a avut loc o creştere a
beneficiilor economice viitoare aferente creşterii unui activ sau diminuării unei datorii,
modificare ce poate fi evaluată în mod credibil. Aceasta presupune că recunoaşterea
veniturilor se realizează simultan cu recunoaşterea creşterii activelor sau a reducerii
datoriilor. Pentru recunoaşterea veniturilor acestea trebuie în primul rând să fi fost obţinute pe
baza unor proceduri adaptate în practică şi în mod normal.
31
Vâlceanu Gh, Robu V, Georgescu N, Analiza economico-financiară, ed. A II a, Ed. Economică, Bucureşti,
2005,pag.239
(inclusiv corectările de valoare) separată a celor care provin de la entități legate
4. Corectările de valoare privind 4. Venituri care provin din alte valori mobiliare şi din
imobilizările financiare şi valorile mobiliare creanţe ale activului imobilizat, cu menţionarea
aparţinând activului circulant separată a celor care provin de la entitățile legate
5. Dobânzi şi cheltuieli asimilate, cu 5. Alte dobânzi şi venituri asimilate, cu menţionarea
menţionarea separată a celor care vizează separată a celor care provin de la entitățile legate
entitățile legate
6. Impozitul asupra rezultatului care provine 6. Rezultatul care provine din activităţi ordinare
din activităţi ordinare, după impozitare
7. Rezultatul care provine din activităţi 7. Venituri excepţionale
ordinare, după impozitare
8. Cheltuieli excepţionale 8. Rezultatul exerciţiului
9. Impozitul asupra rezultatului excepţional --
10. Alte impozite care nu figurează la --
posturile anterioare
11. Rezultatul exerciţiului --
În ţara noastră, situaţiile financiare ale entităților mari folosesc Conturile de Profit şi
Pierdere de tip format "listă" pentru a deduce performanţele lor la sfârşitul fiecărui exerciţiu
financiar32.
32
Lezeu, D.N., Analiza situaţiilor financiare ale întreprinderii, Ed. Economică, Bucureşti, 2010, pag. 152
7. a) Ajustări de valoare privind imobilizările corporale şi imobilizările necorporale
b) Ajustări de valoare privind activele circulante, în cazul care acestea depăşesc suma
ajustărilor de valoare care sunt
normale în entitatea în cauză
8. Alte cheltuieli de exploatare
9. Venituri din interese de participare, cu indicarea distinctă a celor obţinute de la
entităţile afiliate
10. Venituri din alte investiţii şi împrumuturi care fac parte din activele imobilizate, cu
indicarea distinctă a celor
obţinute de la entităţile afiliate
11. Alte dobânzi de încasat şi venituri similare, cu indicarea distinctă a celor obţinute de
la entităţile afiliate
12. Ajustări de valoare privind imobilizările financiare şi investiţiile deţinute ca active
circulante
13. Dobânzi de plătit şi cheltuieli similare, cu indicarea distinctă a celor de plătit
entităţilor afiliate
14. Impozitul pe profit
15. Profitul sau pierderea după impozitare
16. Alte impozite neprezentate la elementele de mai sus
17. Profitul sau pierderea exerciţiului financiar
Noţiuni generale privind calculul principalilor indicatori ce evidenţiază performanţele
unei societăţi comerciale sunt: starea patrimoniului si rezultatul economic, analiza structurii
activului, analiza structurii surselor de finanţare ale entității, analiza rezultatului economic.
Profitul înseamnă succesul în afaceri, ocuparea unei poziţii favorabile pe piaţă. Un rol
important în gestiunea activităţii unui agent economic îl are managementul. Acesta trebuie să
cunoască înca de la debutul oricărei activităţi economice mecanismele de stabilire a cererii, a
preţurilor, a costurilor, numărul de concurenţi si forţa lor, pentru a putea estima
profitabilitatea şi a acţiona în vedera maximizării ei. Profitul reprezintă beneficiul activităţii
economice şi se determină ca diferenţă între veniturile şi cheltuielile ocazionate de activitatea
unui agent economic. De aici rezulta că profitul este avantajul realizat sub forma băneasca,
dintr-o acţiune, operaţie sau activitate economică. Orice activitate sau agent economic nu
poate progresa, nu se poate dezvolta dacă nu obţine profit. În lipsa profitului, situaţia
agenţilor economici şi activitatea lor rămân neschimbate, „îngheaţă” la aceeaşi parametri şi în
cele din urmă se degradează.
Entitatea reprezintă o formă de organizare a activităţilor economice ce reuneşte şi
combină factorii de producţie sub conducerea întreprinzătorului în vederea obţinerii de profit
realizat din vânzarea producţiei sau închirierea serviciilor. Profitul total al entității reprezintă
diferenţa dintre valoarea totală încasata din distribuirea producţiei şi cheltuielile efectuate
considerate ca şi cost total de producţie.
Directiva a IV-a a CEE precizează pentru asigurarea imaginii fidele a entității scheme
obligatorii pentru stabilirea bilanţului şi contului de profit şi pierdere, fixarea conţinutului
minimal al anexei şi al raportului de gestiune. Conform Directivei a IV-a, conturile anuale
trebuie să dea o imagine fidelă a patrimoniului, a situaţiei financiare şi a rezultatelor entității.
33
OMFP1802/30.12.2014 pentru aprobarea Reglementărilor contabile privind situaţiile financiare anuale
individuale şi situaţiile financiare anuale consolidate
prezentate în celelalte documente de raportare financiară şi prezintă, narativ sau prin tabele de
analiză, situaţii şi indicatori care nu sunt prezentate în altă parte34.
34
Petrescu S. ,, Analiză şi diagnostic financiar-contabil ”, CECCAR, Bucureşti, 2006, pag. 22
Nota 8 „Informaţii privind salariaţii şi membrii organelor de administraţie,
conducere” cuprinde detalii despre număr mediu salariaţi, credite acordate, avansuri, salarii
plătite, asigurări sociale, contribuţii la pensii;
şi
Se v-a prezenta orice detaliere a situaţiilor financiare anuale atunci când aceste
elemente sunt relevante şi importante pentru utilizatorii situaţiilor financiare.
1.2.4. RAPORTUL ADMINISTRATORILOR
,,Consiliul de administraţie (asociatul) pentru fiecare exerciţiu financiar elaborează un
raport care cuprinde cel puţin o prezentare fidelă a dezvoltării şi performanţei activităţii
entităţii şi a poziţiei sale financiare, împreună cu o descriere a principalelor incertitudini cu
care se confruntă. În raportul administratorilor se va face o referire şi la controlul intern al
entităţii. Raportul va conţine şi informaţii despre35:
35
Ordinul ministrului finanţelor nr. 1802/2014, pentru aprobarea Reglementărilor contabile conforme cu
directivele europene, M.O. nr. 766 din 10.11.2009, punctul 305
36
Petre Brezeanu , ,, Analiză Financiară “, Ed. Meteor Press, Bucureşti 2006, pag.287