Sunteți pe pagina 1din 15

Tema

Intocmirea situatiilor financiare

Cuprins

1.

Argument

2.

Capitolul 1: Situatiile financiare

3.

Capitlul 1.1: Obietivele, importanta si caracteristicile situatiilor

financiare

4. Capitolul 1.2: Principii contabile cu privire la situatiile financiare

5. Capitolul 2: Intocmirea situatiilor financiare

6. Capitolul 3: Studiu de caz SC. Enid Impex SRL

7. Bibliografie

Argument

Problema gestionării si administrării unei interprinderi indiferent de obiectul de activitate şi de scopul propus este complexă. Aprecierea diferenţelor de performanţă şi poziţie financiară depind de natura întreprinderii, de sistemul instrumentelor utilizate în gestionarea patrimoniului. Pentru a putea supravieţui, orice întreprindere are nevoie de informaţii, fără de care procesul decizional prin care se conduce întreprinderea nu ar putea avea loc. Pentru a obţine aceste informaţii este necesară o analiză a situaţiilor financiare anuale care permit aflarea poziţiei financiare şi a performanţelor acesteia. De aceste informaţii beneficiază atât întreprinderea (ca factor intern) a căror situaţii financiare sunt analizate cât şi furnizorii, clienţii, potenţialii investitori şi orice altă persoană care doreşte să afle informaţii despre întreprindere (ca factori externi). Deciziile economice care sunt luate de utilizatorii situaţiilor financiare necesită evaluarea capacităţii unei întreprinderi de a genera numerar sau echivalente ale numerarului şi a perioadei şi siguranţei generării lor. Bilanţul contabil, împreună cu celelalte documente de sinteză anuale, are rolul de a generaliza periodic datele contabilităţii curente şi de a stabili pe această cale o serie de indicatori economico-financiari, ceea ce îi conferă caracterul de model contabil şi informaţional, dar şi model de gestiune a valorilor materiale şi băneşti delimitate patrimonial.

Capitolul 1: Situatiile financiare

Situatiile financiare sunt o reprezentare financiara structurata a poziţiei financiare a unei întreprinderi si a tranzacţiilor efectuate de aceasta. Obiectivul situaţiilor financiare generale este de a oferi informaţii despre poziţia financiara, performanta si fluxurile de numerar ale unei întreprinderi, utile pentru o gama larga de utilizatori in luarea deciziilor economice. Situatiile fmanciare prezinta, de asemenea, rezultatele gestiunii resurselor incredintate conducerii intreprinderilor. Aceste informaţii, împreuna cu alte informaţii din notele la situaţiile financiare, ajuta utilizatorii la estimarea viitoarelor luxuri de numerar ale întreprinderii si, in special, a momentului si gradului de certitudine a generării numerarului si echivalentelor de numerar. Situaţiile financiare ale unei întreprinderi reprezintă cel mai important mijloc, prin

care informaţia contabilă este pusă la dispoziţia factorilor decizionali. De aceea, întreprinderile îşi publică situaţiile financiare, într-un mod cât mai explicit, pentru a putea fi înţelese de către cititorul interesat. La nivel global, poziţia şi performanţa financiară a întreprinderilor este reglementat prin modul cum are trebui întocmite situaţiile financiare cu ajutorul Standardelor Internaţionale de Contabilitate. Cadrul general de întocmire şi prezentare a situaţiilor financiare este elaborat de Comitetul pentru Standardele Internaţionale de Contabilitate. Acest cadru general nu constituie un Standard Internaţional de Contabilitate şi prin urmare nu defineşte standarde privind evaluarea sau prezentarea unor anumite elemente de evaluare sau informaţii. Prevederile acestui cadru general nu primează în faţa standardului Internaţional de Contabilitate specific. Cadrul general abordează:

a) obiectivul situaţiilor financiare;

b) caracteristicile calitative care determină utilitatea informaţiilor din situaţiile financiare

c) definirea, recunoaşterea şi evaluarea elementelor pe baza cărora sunt întocmite situaţiile

financiare;

d) conceptele de capital şi menţinere a nivelului capitalului.

Situatiile financiare cu scop general trebuie sa ofere o imagine fidela a rezultatelor si pozitiei financiare a unei societati la sfarsitul exercitiului financiar, oferind informatii utile unei

categorii largi de utilizatori. In functie de natura si dimensiunea evenimentelor ce au loc intre data

bilantului si data la care sunt semnate situatiile financiare, aceste tranzactii pot fi, de asemenea, incluse in situatiile financiare sau prezentate in notele la situatiile financiare. Utilizatorii vor fi interesati sa aiba acces la aceste informatii deoarece deciziile pe care le iau cu privire la societatea respectiva sunt afectate de acestea. Valorile ce trebuie incluse sau prezentate in situatiile financiare cu scop general se stabilesc utilizandu-se rationamente profesionale. Aceste decizii vor fi fundamentate pe anumiti factori ca de exemplu, cat de semnificative sunt informatiile si daca acestea trebuie prezentate separat fie in bilant, fie in contul de profit si pierderi, fie in notele la situatiile financiare, precum si cat de interesati sunt utilizatorii situatiilor financiare sa aiba acces la aceste informatii, chiar daca acestea pot sa nu se refere la tranzactii de valoare. Situatiile financiare intocmite raspund nevoii de informare a utilizatorilor despre pozitia financiara, performanta si cash-flow-ul agentului economic. Drept urmare, ele trebuie sa fie transparente pentru utilizatori si comparabile in timp si spatiu;

Capitolul 1.1 Obiectivele, importanta si caracteristicile situatiilor financiare

Obiectivul principal al situaţiilor financiare este furnizarea de informaţii despre poziţia financiară, performanţele financiare şi modificările poziţiei financiare a întreprinderii, în scopul utilizării acestor informaţii de către utilizatorii interni şi externi, în vederea fundamentării unor decizii economice. Pentru a atinge acest obiectiv, situaţiile financiare ofera informatii despre:

activele controlate de întreprindere;

datoriile întreprinderii;

capitalurile proprii, ca interes rezidual al proprietarilor in activele controlate de întreprindere

veniturile si cheltuielile, inclusiv castigurile si pierderile, rezultatul net al întreprinderii si, intr-o acceptie mai larga, performanta sa economica, redate prin reflectarea evolutiei capitalurilor proprii (activului net), evoluţie din care sunt excluse efectele operatiilor efectuate de întreprindere direct cu proprietarii săi;

fluxurile de trezorerie trecute , ce se pot constitui in baza pentru determinarea fluxurilor de trezorerie viitoare Mai mult, acolo unde nu exista cerinte specifice ale IAS privind politica contabila ce

trebuie aplicata unui anumit element, conducerea trebuie sa selecteze politicile contabile care sa asigure faptul ca situatiile financiare ofera informatii care sunt relevante pentru nevoile decizionale ale utilizatorilor; si credibile, in sensul ca:

reprezinta fidel rezultatele si pozitia financiara a intreprinderii; reflecta substanta economica a evenimentelor si tranzactiilor si nu doar forma lor juridica; sunt neutre (adica nepartinitoare); sunt prudente (adica estimarea valorilor incerte se face cu precautie, astfel incat activele sau veniturile nu sunt supraevaluate, iar datoriile sau cheltuielile nu sunt subevaluate); si sunt complete sub toate aspectele semnificative. Informaţia contabilă pentru a fi utilă pentru utilizatori trebuie să îndeplinească anumite atribute denumite caracteristici calitative. Aşa cum prevede cadrul general IASB pentru elaborarea şi prezentarea situaţiilor financiare cele patru caracteristici calitative principale sunt:

IA SB pentru elaborarea şi prezentarea situaţiilor financiare cele patru caracteristici calitative principale sunt:
IA SB pentru elaborarea şi prezentarea situaţiilor financiare cele patru caracteristici calitative principale sunt:
IA SB pentru elaborarea şi prezentarea situaţiilor financiare cele patru caracteristici calitative principale sunt:
IA SB pentru elaborarea şi prezentarea situaţiilor financiare cele patru caracteristici calitative principale sunt:
IA SB pentru elaborarea şi prezentarea situaţiilor financiare cele patru caracteristici calitative principale sunt:

1) Relevanţa informaţiei, se referă la capacitatea informaţiei de a fi utilă în ceea ce priveşte necesităţile de luare a deciziilor de către utilizatori şi este determinată de natura informaţiei şi de pragul său de semnificaţie. 2) Credibilitatea, se referă la o prezentare reală, fidelă a tranzacţiilor şi evenimentelor şi are în vedere: prudenţa, neutralitatea, integralitatea informaţiei, prelevanţa economicului asupra juridicului în contabilizarea evenimentelor şi tranzacţiilor. 3) Prudenţa, se referă la incertitudinile care planează asupra multor evenimente şi tranzacţii ale entităţii impun în mod obiectiv elaborarea unei informaţii prudente. Prudenţa presupune evitarea supraevaluării activelor şi veniturilor, a subevaluării cheltuielilor şi economice şi contabilitatea. Nu toate informaţiile sunt accesibile pentru orice categorie de utilizatori. 4) Comparabilitatea reprezintă o altă calitate a situaţiilor financiare, deoarece utilizatorii trebuie să poată compara situaţiile financiare în timp pentru a determina poziţia financiară şi performanţele întreprinderii, trebuind totodată să poată compara situaţiile financiare ale diverselor întreprinderi pentru a le evalua poziţia financiară, performanţele şi modificările poziţiei financiare. Conform IAS 1 , un set complet se situaţii financiare anuale include:

a) bilanţul;

b) contul de profit şi pierdere;

c) o situaţie care să reflecte, după caz:toate modificările capitalului propriu; fie modificările capitalului propriu, altele decât cele care rezultă din tranzacţiile de capital cu proprietarii şi

distribuirile către proprietari;

d) situaţia fluxurilor de trezorerie (numerar)

e) politicile contabil şi notele explicative.

Capitolul 1.2 - Principii contabile cu privire la situatiile financiare

IAS 1 cere prezentarea tuturor politicilor contabile semnificative care sunt utilizate la intocmirea situatiilor financiare. De asemenea, indica unele principii care stau la baza tuturor aspectelor privind politica contabila:

Principiul continuitatii activitatii - situatiile financiare trebuie intocmite pornind de la presupunerea ca entitatea isi va continua activitatea in viitor (mai putin daca acest lucru este in mod clar neadecvat, si in aceasta situatie trebuie prezentate motivele pentru care entitatea nu poate sa-si continue activitatea pe baza principiului continuitatii activitatii). Principiul consecventei - modul de prezentare si clasificare a diferitelor elemente din situatiile financiare trebuie mentinut de la o perioada la alta. Contabilitatea de angajamente - tranzactiile si evenimentele trebuie recunoscute atunci cand acestea se produc (si nu atunci cand se primeste sau se plateste numerarul) si raportate in perioadele aferente. Pragul de semnificatie - un element este semnificativ si trebuie prezentat daca poate influenta deciziile economice ale utilizatorilor, luate pe baza situatilor financiare. Cumularea / compensarea - fiecare element semnificativ trebuie prezentat in mod separat in situatiile financiare: elementele semnificative nu trebuie cumulate sau compensate.

Capitolul 2 Intocmirea situatiilor financiare

Intocmirea situatiilor financiare reprezinta un proces complex al carui derulare se concretizeaza intr-o suita de lucrari, dintre care unele cu caracter preliminar, iar altele se refera la redactarea sau completarea propriu-zisa a formularelor corespunzatoare. Etapele ce trebuie parcurse in vederea intocmirii situatiilor financiare sunt:

1) Intocmirea balantei conturilor inainte de inventariere 2) Inventarierea generala a patrimoniului Prin inventariere se stabileste situatia reala a activelor si datoriilor. Existenta elementelor inventariate se constata prin:

observare directa, respectiv numarare, cantarire, masurare, cubare si calcule tehnice, dupa caz. Aceasta metoda se utilizeaza pentru bunurile corporale.

pe baza de registru sau documente pentru elementele necorporale (imobilizari necorporale, creante, datorii) si disponibilitati. La institutiile publice este obligatorie si inventarierea bunurilor aflate temporar in

institutie, a celor trimise spre prelucrare catre terti si a celor inchiriate. Ca si in cazul societatilor comerciale, inventarierea respecta principiul anualitatii, efectuandu-se anual, la inchiderea exercitiului bugetar. Totusi exista si exceptii in inventarierea faptica, precum:

bunurile unitatilor de invatamant si cultura sunt inventariate vara si doar cu titlu de

exceptie la 31 decembrie;

disponibilitatile, cecurile si alte valori se inventariaza lunar;

materialele perisabile si animalele tinere se inventariaza trimestrial;

cladirile, constructiile si celelalte bunuri ale misiunilor diplomatice se inventariaza odata la trei ani. De asemenea, institutiile publice efectueaza inventarierea si in urmatoarele situatii:

atunci cand intervine predarea/primirea de gestiuni;

cand sunt sesizate nereguli ce nu pot fi evaluate decat cu ajutorul inventarierii;

la cererea organelor de control;

dupa calamitati naturale. Inventarierea se realizeaza de catre comisii de inventariere unice pentru fiecare

ordonator de credite. Bunurile inventariate sunt inscrise in liste de inventariere atasate.

Registrului-inventar sau chiar in acest registru. Rezultatele inventarierii si modalitatile de regularizare a diferentelor se consemneaza intr-un proces-verbal de inventariere. 3) Contabilizarea operatiilor de regularizare Odata stabilite rezultatele inventarierii, plusurile si minusurile de inventar, se procedeaza la inregistrarea si decontarea lor. In principiu, plusurile se consemneaza ca intrari in patrimoniul institutiei iar minusurile se imputa in sarcina persoanei vinovate sau se deconteaza asupra cheltuielilor sau veniturilor institutiei. La sfarsitul exercitiului bugetar, se analizeaza necesitatea constituirii provizioanelor si se estimeaza valoarea acestora. In functie de provizioanele deja inregistrate in contabilitate, se decide fie constituirea de noi provizioane fie suplimentarea, diminuarea sau anularea celor existente. Institutiile publice pot inregistra ajustari pentru deprecierea sau pierderea de valoare a activelor fixe, ajustari pentru deprecierea stocurilor, a productiei in curs de executie, a creantelor precum si ajustari privind pierderea de valoare a conturilor de trezorerie. Sunt vizate acele elemente de activ neamortizabile a caror valoare de inventar la sfarsitul exercitiului bugetar este mai mica decat valoarea contabila de intrare, pierderile de valoare avand un caracter reversibil. Contabilizarea ajustarilor pentru depreciere a fost prezentata in capitolele anterioare. Bilanţul arată poziţia financiară a întreprinderii doar la un moment dat, respectiv la sfârşitul exerciţiului financiar, însă această poziţie financiară este consecinţa rezultatelor obţinute de întreprindere de la înfiinţare până la data bilanţului. Notele explicative prezintă informaţii despre bazele de întocmire a situaţiilor financiare şi politicilor contabile adoptate, completează şi detaliază toate informaţiile prezentate în celelalte documente de raportare financiară şi prezintă, narativ sau prin tabele de analiză, situaţii şi indicatori care nu sunt prezentate în altă parte. Poziţia financiară a întreprinderii este definită de resursele economice pe care le controlează, de structura financiară a activelor, datoriilor şi capitalului propriu, de lichiditatea şi solvabilitatea valorilor economice şi de capacitatea sa de a se adapta la schimbările mediului în care îşi desfăşoară activitatea. Bilanţul funcţional oferă o imagine asupra modului de funcţionare din punct de vedere economic a întreprinderii, evidenţiind atât utilizările cât şi resursele corespunzătoare fiecărui ciclu, respectiv de investiţii, de exploatare şi cel de finanţare.

Bilanţ financiar

 

Nevoi = Activ

 

Resurse = Pasiv

I.

Activ imobilizat net (> 1 an)

III.

Capitalurile permanente

Imobilizări necorporale Imobilizări corporale Imobilizări financiare > 1an Clienţi cu scadenţă mai mare de un an Creanţe cu scadenţă mai mare de un an

Capitalul social Rezerve Subvenţii Rezultat nerepartizat Provizioane reglementate (> 1an) Datorii pe termen mediu şi lung (>

 

1an)

II. Activ circulant (< 1 an) Stocuri Creanţe – clienţi (< 1an) Disponibilităţi băneşti, Imobilizări financiare (< 1an)

IV.

Datorii pe termen scurt

(<1 an) Financiare (credite bancare curente) Nefinanciare, Provizioane < 1an

Bilantul functional

 

Activ

Pasiv

I.

Active stabile (aciclice) AS

I. Surse stabile (aciclice) SS

II.

Active ciclice (temporare)

II. Surse ciclice (temporare) SC Surse ciclice de exploatare (SCE) Surse ciclice din afara exploatării (SCAE) Trezorerie de pasiv (TP)

AC Active ciclice aferente exploatării (ACE) Active ciclice din afara exploatării (ACAE)

Trezorerie de activ (TA)

 

Capitolul 3 - Studiu de caz Firma: SC. Enid Impex SRL

Societatea comerciala ENID IMPEX SRL s-a infiintat in data de 6 decembrie 1994 si este persoana juridica romana care isi desfasoara activitatea in conformitate cu dispozitiile legii privind societatiile comerciale si cu dipozitiile legislatiei romane ce-i sunt aplicabile , precum si cu prevederile statutului si ale contractului de societate . Societatea comerciala ENID IMPEX SRL este constituita sub forma unei societati cu raspundere limitata .In toate actele , facturile , anunturile publicitare si alte documente emanand de la societate, se va indica in mod obligatoriu denumirea societatii , urmata de cuvintele `` SRL``, capitalul social, sediul si numarul de ordine din registrul comertului. Sediul societatii este in Romania , oras Bucuresti , sos.N.Titulescu , nr.163, durata de functionare a societatii fiind nelimitata. Obiectul de activitate al societatii este:

Import-export de produse industriale , agro-alimentare si mestesugaresti , comercializarea acestora si intermedierea unor asemenea operatiuni

Comert intern cu produse industriale , agroalimentare si mestesugaresti

Productie de mobilier si alte produse din lemn

Prestari servicii in domeniul turismului , de agrement baruri, cluburi, alimentatie public Servicii:

Oferim beneficiarilor nostrii o gama de produse termo-fono-hidroizolatoare avind marca furnizorilor celor mai cunsocuti in domeniu. Produsele sunt atât materiale si sisteme constructive uzuale, accesibile si competitive, cit si produse speciale cu aplicatii industriale. Pachetul de produse oferit de ENID este completat cu o gama diversa de accesorii in domeniu. Echipa de vanzari sta la dispoziţie prin consiliere cu privire la alegerea produsului dorit, calculul necesarului de materiale si prin îndrumări tehnice pentru aplicarea corecta a acestora. Oferta ENID include servicii de aprovizionare prompte, transportul efectuat in timpul cel mai scurt, oferit gratuit de noi, fiind dovada seriozitatii cu care privim afacerile beneficiarilor nostrii.

Capitalul social al societatii este de 200 lei si s-a constituit prin aportul partilor in numerar in urmatoarea proportie:

Mihaela Stefanescu - 50% adica suma de 100 lei pentru care ii revin 10 parti sociale

Stanca Vass Geza - 50% adica suma de 100 lei pentru care ii revin 10 parti sociale Aportul de capital social in lei al asociatilor a fost depus in contul curent deschis la Banca Transilvania sucursala Lipscani pe numele si la dispozitia societatii. Partile sociale pot fi transmise intre actionarii, iar transmiterea lor catre persoane din afara societatii este permisa numai daca a fost aprobata de asociati , reprezentand cel putin ¾ din capitalul social.Transmiterea partilor sociale trebuie inscrisa in registrul comertului si in registrul de asociati ai societatii. Administratorul va elibera , la cerere , un certificat constatator al drepturilor asupra partilor sociale cu mentiunea ca nu poate servi pentru transmiterea drepturilor , sub sanctiunea nulitatii transmiterii. Societatea are deschise conturi bancare la Banca Transilvania si la Unicredit Romania , prin care se efectueaza incasarile si platile in lei si valuta . Situaţiile financiare anuale pentru anii 2011, 2012, 2013

   

2011

2012

2013

A

Active imobilizate

     
 

Imobilizări necorporale

4,787

3,841

5,453

 

Imobilizări corporale

1,327,555

2,582,330

4,058,406

 

Imobilizări financiare

 

3,000

3,000

 

TOTAL ACTIVE IMOBILIZATE

1,332,342

2,589,171

4,066,859

B

Active circulante

     

1

Stocuri

2,884,820

2,336,281

5,152,301

2

Creante

2,355,704

2,718,381

3,793,707

3

Investitii financiare pe termen scurt

     

4

Casa si conturi la banci

146,475

183,926

188,230

 

TOTAL ACTIVE CIRCULANTE

5,386,999

5,238,588

9,134,238

C

Cheltuieli in avans

     

D

Datorii ce tb plătite pana la 1 an

4,920,017

4,801,454

8,240,531

E

Active circulante nete/Datorii curente nete

466,982

437,134

893,707

F

Total Active - Datorii Curente

1,799,324

3,026,305

4,960,566

G

Datorii ce tb plătite dupa la 1 an

   

741,176

H

Provizioane

     

I

Venituri in avans

     

J

Capital si rezerve

     

1

Capital subscris si vărsat

200

200

200

2

Prime de capital

86,947

86,947

86,947

3

Rezerve sin reevaluare

     

4

Rezerve

     

5

Profit sau pierdere reportat

   

1,357,253

6

Profit sau pierdere exerc financiar

1,712,177

2,939,158

2,774,990

 

Capitaluri proprii

1,799,324

3,026,305

4,219,390

REZULTATE FINANCIARE

Nr. crt

Indicatori

2011

2012

2013

1

Venituri totale din care:

21.276.808

26.487.408

30.538.388

1.1

Venituri din exploatare

21.081.193

26.147.903

30.189.223

1.2

Venituri financiare

195.615

339.505

349.165

2

Cheltuieli totale din care:

18.996.031

22.982.000

27.232.262

2.1

Cheltuieli din exploatare

18.897.922

22.775.475

26.960.953

2.2

Cheltuieli financiare

98.109

206.525

271.309

 

3 Profit brut

2.280.777

3.505.408

3.306.126

 

4 Impozit profit

568.600

566.250

531.136

 

5 Profit net

1.712.177

2.939.158

2.774.990

6 CA

 

21.081.193

26.147.122

30.184.972

Se observa o crestere a veniturilor fiecarui an fata de anul precedent, ceea ce a dus si la o crestere a cifrei de afaceri si implicit la intarirea pozitiei financiare pe care firma o are pe piata de desfacere din tara. Cheltuielile efectuate pentru realizarea veniturilor se incadreaza in limitele normale cu specificatia ca in anul 2006 cheltuielile financiare au fost mai mari datorita dobanzilor aferente creditelor luate de la banci pentru dezvoltarea afacerii, ceea ce a dus la scaderea profitului . La inchiderea exercitiului anului financiar 2006 la SC ENID IMPEX SRL elementele de activ si de pasiv de natura datoriilor s-au evaluat si se reflecta in situatiile financiare intocmite la valoarea de intrare , respectiv valoarea contabila pusa de acord cu rezultatele inventarierii.

Bibliografie

1. Feleaga (Malciu) Liliana, Feleaga Niculae - Contabilitate financiara, o abordare

europeana si internationala, vol.I si II, Editura Infomega, Bucuresti, 2005

2. Feleaga Liliana, Malciu Niculae Politici si Optiuni contabile, Editura Economica,

2002

3. Feleaga Liliana, Feleaga Niculae - Reglementare si practici de consolidare a

conturilor - Editura CECCAR, Bucuresti , 2004

4. Feleaga Niculae, Ionascu Ion - Tratat de contabilitate financiara, Editura Economica, Bucureşti,1998

5. Oprea Calin, Ristea Mihai - Bazele contabilitatii , Editura Didactica si Pedagogica,

RA Bucuresti, 2003

6. Ristea Mihai si colectivul Contabilitatea financiara a intreprinderii, Editura

Universitara, Bucuresti, 2005

7. Ristea Mihai, Dumitru Corina Graziella - Contabilitate aprofundata, Editura

Universitara, Bucuresti, 2005

8. Internet