UNIVERSITATEA DE ŞTIINŢE AGRICOLE

ŞI MEDICINĂ VETERINARĂ
„ION IONESCU DE LA BRAD”
IAŞI
FACULTATEA DE AGRICULTURĂ

REFERAT LA DISCIPLINA
CONTABILITATE

STUDENT
Mandea Andrei Cosmin
Agricultură IV
 PREZENTAREA SITUAŢIILOR FINANCIARE ANUALE
A UNOR ENTITĂŢI ECONOMICE
Bilanţ, Cont de profit si pierdere
Anexe

CUPRINS
INTRODUCERE.....................................................................................................................................................2
ROLUL SI IMPORTANŢA SITUAŢIILOR FINANCIARE..............................................................................................2
ȊNTOCMIREA ŞI PREZENTAREA SITUAŢIILOR FINANCIARE...................................................................................3
Lucrări premergatoare pentru ȋntocmirea situaţiilor financiare anuale..........................................................3
Caracteristicile şi forma situaţiilor financiare anuale......................................................................................3
Structura situaţiilor financiare anuale.............................................................................................................4
Lucrările preliminare elaborării bilanţului contabil......................................................................................4
Verificarea şi certificarea bilanţului...............................................................................................................4
Ȋntocmirea balanţei de verificare ȋnainte de inventariere...........................................................................4
Inventarierea generală a patrimoniului.......................................................................................................5
Contabilitatea operaţiunilor de regularizare...............................................................................................5
Diferenţe rezultate la inventariere..............................................................................................................5
Delimitarea ȋn timp a veniturilor şi cheltuielilor..........................................................................................6
Determinarea rezultatului exerciţiului şi repartizarea acestuia..................................................................6
Impozitarea profitului.................................................................................................................................6
Verificarea şi certificarea, aprobarea şi publicarea bilanţului contabil..................................................7
Bilanţul contabil..............................................................................................................................................7
Activele curente şi necurente......................................................................................................................9
CONTUL DE PROFIT ŞI PIERDERE...................................................................................................................11
Structura contului de profit şi pierdere ȋn normalizarea contabilă internaţională....................................12
NOTE EXPLICATIVE LA SITUAŢIILE FINANCIARE ANUALE...............................................................................13
Studiu de caz: situaţiile financiare ȋn cadrul SC Glia SRL....................................................................................14
Bilanţul SC Glia SRL........................................................................................................................................14
Structura bilanţului...................................................................................................................................14
Contul de profit şi pierderi............................................................................................................................16
Structura contului de profit şi pierderi......................................................................................................16
Notele explicative la situaţiile financiare anuale...........................................................................................19
Analiza situaţiilor financiare anuale..............................................................................................................23
Indicatori de lichiditate.............................................................................................................................23
Indicatori de risc........................................................................................................................................23
Indicatori de activitate (de gestiune)........................................................................................................23
Indicatori de profitabilitate.......................................................................................................................24
Indicatori privind rezultatul pe acţiune.....................................................................................................24
BIBLIOGRAFIE....................................................................................................................................................24
1|Page
INTRODUCERE
In zilele noastre, o mai bună cunoaştere a situaţiei patrimoniului este strict necesară pentru a participa
cu succes la viaţa economică si chiar (sau mai ales) socială a unei intreprinderi. Prezenta lucrare urmareşte
stabilirea si analiza bilanţului contabil, întrucât acesta este cel mai important si cel mai complex document al
contabilitatii, care „oglindeşte” activitatea agentului economic. Titularul unui patrimoniu trebuie să verifice
situaţia lui la o anumită perioadă de timp, iar bilanţul contabil este metoda prin care comerciantul evaluează
întreaga sa activitate pe parcursul unui exerciţiu financiar.
Chiar dacă din cele mai vechi timpuri au existat tendinţe ale negustorilor de animale, cereale sau
metale preţioase de a-si socoti si consemna veniturile obţinute din negoţ, contabilitatea ȋsi începe istoria in
Evul Mediu, o dată cu apariţia primelor manifestări ale capitalismului si dezvoltarea economiei monetare. In
secolul al XV-lea se utiliza contabilitatea „după metoda veneţiană”, datorită dezvoltării afacerilor in marile
oraşe ale Italiei de Nord. In aceasta perioadă, practicile contabile sunt sintetizate de către marele erudit, Luca
Paciolo, in prima lucrare de literatură contabilă, „Tractatus de computis et scripturis” („Tratat de contabilitate
in partidă dublă”), apărută la Veneţia, in 1494, in care se descrie pentru prima data, coerent, cel mai
caracteristic element al contabilităţii, partida dubla.
Desi contabilitatea in partidă dublă are o existenţă de mai bine de o jumătate de mileniu, abia in
secolul al XIX-lea, prin marile întreprinderi industriale si comerciale, începe sa se analizeze si să se măsoare
periodic patrimoniul, cu ajutorul bilanţului, si rezultatul, cu ajutorul contului de profit si pierdere, deci, să se
facă distincţia intre capital si venit.
Asupra bilanţului contabil au fost formulate mai multe opinii.
Intr-o formula generală, bilanţul este considerat ca un document ce permite să se cunoască, la un
moment dat, patrimoniul unui comerciant, persoană fizică sau juridică.
Obiectul lucrării de faţă îl constituie bilanţul contabil al societăţii comerciale Glia SRL. Este, deci, o
lucrare, cu precădere, practică.
Abordând succesiv diferitele etape ce trebuie parcurse in stabilirea modului de întocmire a bilanţului
societăţii mai sus menţionate, lucrarea este structurată in elemente teoretice, necesare pentru aprofundarea
noţiunii de „bilanţ” si cunoaşterea societăţii comerciale Glia SRL.

ROLUL SI IMPORTANŢA SITUAŢIILOR FINANCIARE

Situaţiile financiare anuale trebuie să ofere o imagine fidelă a poziţiei financiare, performanţei,
modificării capitalurilor proprii si fluxurilor de trezorerie ale întreprinderii pentru respectivul exerciţiu
financiar.
Situatiile financiare sunt o reprezentare financiara structurata a poziţiei financiare a unei întreprinderi
si a tranzacţiilor efectuate de aceasta. Obiectivul situaţiilor financiare generale este de a oferi informaţii despre
poziţia financiara, performanta si fluxurile de numerar ale unei întreprinderi, utile pentru o gama larga de
utilizatori in luarea deciziilor economice. Situatiile financiare prezinta, de asemenea, rezultatele gestiunii
resurselor incredinţate conducerii intreprinderilor.
Pentru a atinge acest obiectiv, situaţiile financiare ofera informatii despre:
• activele controlate de întreprindere
• datoriile întreprinderii
• capitalurile proprii, ca interes rezidual al proprietarilor in activele controlate de întreprindere
• veniturile si cheltuielile, inclusiv castigurile si pierderile, rezultatul net al întreprinderii si, intr-
o acceptie mai larga, performanta sa economica, redate prin reflectarea evolutiei capitalurilor proprii
(activului net), evoluţie din care sunt excluse efectele operatiilor efectuate de întreprindere direct cu
proprietarii săi
• fluxurile de trezorerie trecute , ce se pot constitui in baza pentru determinarea fluxurilor de
trezorerie viitoare
Aceste informaţii, împreuna cu alte informaţii din notele la situaţiile financiare, ajuta utilizatorii la
estimarea viitoarelor luxuri de numerar ale întreprinderii si, in special, a momentului si gradului de certitudine
a generării numerarului si echivalentelor de numerar.
2|Page
ȊNTOCMIREA ŞI PREZENTAREA SITUAŢIILOR FINANCIARE
Pentru realizarea funcţiilor contabilităţii: de informare, decizie si control, este necesar ca în urma
lucrărilor curente de contabilitate să se sintetizeze periodic informaţiile generate de conturi si calculele
contabile, în documente de sinteză expresiv si relevante, accesibile nu numai specialiştilor, ci si celor interesaţi
de gestiunea unităţii patrimoniale în calitate de: investitor, administrator, bancă, creditor, fiscalitate si alte
organisme economice si sociale. Aceste documente de sinteză constituie obiectul de bază al contabilitaţii
financiare, deoarece redau o imagine fidelă asupra situaţiei patrimoniale, rezultatelor si situaţiei financiare a
întreprinderii.
Potrivit Legii 31/1990 privind societăţile comerciale si a Legii Contabilităţii 82/1991, actualizate, toţi
agenţii economici ( toate persoanele juridice ) sunt obligaţi să întocmească bilanţ contabil. Acesta, impreuna
cu anexele aferente, constituie situatiile financiare anuale.

Lucrări premergatoare pentru ȋntocmirea situaţiilor financiare anuale

Situaţiile financiare anuale ȋntocmite de managementul ȋntreprinderii au scopul de a oferi utilizatorilor
informatiei contabile o imagine fidela a situatiei patrimoniului, a performantei economice si a pozitiei
financiare a intreprinderii pentru exercitiul financiar la care se refera.
Ȋn acest scop, informatiile contabile acumulate in cursul exercitiului trebuie prelucrate suplimentar.
Prin aceste prelucrari, persoana responsabila de intocmirea situatiilor financiare anuale, se asigura ca cerintele
calitative impuse de legislatia in vigoare vor fi indeplinite.

a) Verificarea corectitudinii si completitudinii informatiei contabile necesare situatiilor financiare

anuale se face prin intocmirea balantei de verificare si prin testarea cheilor de verificare contabile.
Dintre aceste chei de verificare, cele mai importante sunt:
• Verificarea rulajelor anuale din conturile de venituri si cheltuieli prin comparatie cu bugetul
anual intocmit pentru exercitiul respectiv.
• Verificarea concordantei intre rulajele totale debitor / creditor ale balantelor analitice si rulajul
total debitor / creditor al contului sintetic pentru care s-a facut dezvoltarea analitica respectiva.
• Verificarea concordantei dintre totalul rulajelor debitor / creditor din balanta sintetica de
verificare cu totalul din registrul – jurnal.
• Verificarea concordantei dintre totalul coloanei ,,Venit baza de calcul” din registrul de vanzari
cu totalul rulajelor inregistrate in conturile de venituri din vanzari si prestari servicii purtatoare de TVA.
• Verificarea prin sondaj a concordantelor in cartea mare.
b) Analiza si solutionarea tuturor soldurilor din conturile de operatiuni in curs de clarificare.
c) Realizarea unui punctaj exact al operatiunilor reciproce in cazul in care intreprinderea are
subunitati sau lucreaza in relatie cu alte unitati din cadrul grupului.
d) Inventarierea patrimoniului si valorificarea rezultatelor acesteia.
e) Reevaluarea disponibilitatilor banesti aflate in conturi bancare in valuta si exprimarea lor la
cursul de inchidere.
f) Inchiderea provizorie a veniturilor si cheltuielilor asupra contului 121.
g) Calculul si inregistrarea cheltuielii privind impozitul pe profit datorat.
h) Stabilirea destinatiilor pentru repartizarea profitului exercitiului financiar.

Caracteristicile şi forma situaţiilor financiare anuale

Termenul bilanţ – care desemna ȋn practica romanească ȋn domeniul contabilitatii rapoartele financiare
anuale obligatorii pentru orice entitate patrimoniala (societate comerciala, organozatie nonprofit, institutie
publica) – a fost inlocuit, prin Legea nr.82/1991, republicata, cu expresia ‚ situatii financiare anuale’.
Prin aceasta schimbare in cadrul nostru legislativ in domeniul contabilitatii se intentioneaza alinierea
la standardele internationale contabile si eliminarea confuziei care domnea intre bilant ca parte componenta a
rapoartelor financiare anuale si acelasi termen desemnand totalitatea acestor rapoarte (de exemplu, obligatia
legala de a intocmi si a publica bilantul cu referire la ansamblul rapoartelor, nu numai la partea referitoare la
situatia patrimoniala).

3|Page
 Ne referim la situatiile financiare anuale ca la documente oficiale cu rolul de a prezenta o imagine
fidela a pozitiei financiare (bilantul), a perfomantei financiare (contul de profit si pierdere) si a celorlalte
informatii referitoare la activitatea desfasurata.
Au obligatia de a intocmi situatii financiare anuale :
• Societatile comerciale;
• Companiile nationale si regiile autonome;
• Societatile cooperatiste;
• Alte persoane juridice cu scop lucrativ;
• Institutiile publice;
• Persoanele juridice cu scop nelucrativ (non-profit);
• Persoanele fizice autorizate sa desfasoare activitati independente;
• Orice persoana juridica care organizeaza contabilitatea in partida dubla;
Faptul ca tuturor acestor entitati le revine obligatia intocmirii situatiilor financiare anuale nu inseamna
ca ele vor folosi acelasi format de prezentare.
Situatiile financiare au de regula periodicitate anuala, acoperind un exercitiu financiar general valabil
pentru toate persoanele juridice, exercitiu care se desfasoara de la 1 ianuarie la 31 decembrie.

Structura situaţiilor financiare anuale

Structura situaţiilor financiare anuale este compusa din bilanţ, cont de profit şi pierderi, date
informative, situaţia activelor imobilizate.
Situaţiile financiare anuale formeaza un tot unitar si sunt insotite de raportul administratorului,
declaratia ca politicile contabile aplicate sunt adecvate si situatiile financiare anuale ofera o imagine fidela si
persoana juridica isi desfasoara activitatea in conditii de continuitate.
3 reguli pentru intocmirea situatiilor financiare anuale
• Principiul intangibilitatii situatiilor financiare anuale
• Datele inscrise in situatiilor financiare anuale trebuie sa corespunda cu datele inscrise in
contabilitate, puse de acord cu rezultatele inventarierii.
• Necompensarea posturilor de activ cu cele de pasiv si nici a veniturilor cu cheltuielile, in
contul de profit si pierderi.
Bilanturile si situatiile financiare anuale sunt documentele de comunicare publice ale entitatilor
economice care au obligatia de a tine contabilitate.

Lucrările preliminare elaborării bilanţului contabil

Verificarea şi certificarea bilanţului

Ȋntocmirea balanţei de verificare ȋnainte de inventariere

Pentru centralizarea şi controlul exactitatii datelor inregistrate in conturi se intocmeste balanta de

verificare inainte de inventarierea patrimoniului. Discutata din acest punct de vedere, balanta pregateste datele
de referinta necesare compararii soldurilor din inventarul contabil si inventarul faptic. Balanta conturilor
inainte de inventariere poate fi abordata ca un inventar contabil.
Relatiile de control proprii balantei sunt cele dintre debitul si creditul conturilor, inregistrarea sintetica
si analitica. Dintre acestea, cea care ofera informatii de control privind inregistrarea in conturi a tuturor
documentelor justificative este aceea ca totalul rulajului debitor sau creditor din balanta trebuie ca fie egal cu
totalul rulajului calculat in Registrul – jurnal.Situatia de referinta a inventarului faptic o reprezinta soldurile
finale calculate in balanta. De aceea, balanta poate fi interpretata si ca un inventar contabil.
Balanta conturilor poate fi discutata si prezentata si ca instrument de verificare a continutului
soldurilor conturilor contabile - in sensul ca acestea sa reflecte operatii economice si financiare reale
consemnate in documente justificative si inregistrate in concordanta cu normele metodologice de utilizare a
conturilor. Din spectrul controlului documentelor de fond, o atentie deosebita se acorda conturilor:
• Clasa 4 : 401 „Furnizori”; 404 „Furnizori de imobilizari”; 408 „Furnizori-facturi nesosite”;
409 „Furnizori debitori”; 411 „Clienti”; 416 „Clienti incerti”; 418 „Clienti – facturi de intocmit”; 419 „Clienti-

4|Page
creditori”; 461 „Debitori diversi”; 462 „Creditori diversi”; 447 „Fonduri speciale- taxe si varzaminte
asimilate”; 473 „Decontari din operatii in curs de clarificare”;
• Clasa 6 „Conturi de cheltuieli”;
• Clasa 7 „Conturi de venituri”.

Inventarierea generală a patrimoniului

Inventarierea generala a patrimoniului reprezinta lucrarea preliminara prin care se stabileste situatia
reala a patrimoniului. Determinatorul real se refera atat la constatarea maririi faptice a elementelor
patrimoniale, cat si la evaluarea lor la nivelul valorii actuale a bunurilor patrimoniale.
Nu se poate concepe un bilant, adica nu se pot determina patrimoniul, situatia financiara si rezultatele
intreprinderii la un anumit moment si pe o anumita perioada de timp, fara sa se alcatuiasca in prealabil
inventarul. Numai printr-un bilant alcatuit pe baze reale, intreprinzatorul se poate orienta si mentine intr-o
economie insotita de variatia preturilor si puterii de cumparare a banului.
Relatia proprie inventarului, prin care se determina situatia reala a patrimoniului la un moment dat,
este de forma:

Situatia netă a patrimoniului = Activul inventariat – Datoriile inventariate

Constatarea existentei elementelor inventariate se face prin observarea directa (numarare, cantarire,
masurare, cubare si calcule tehnice, dupa caz) pentru bunurile corporale (materiale), pe baza de registre sau
documente (extrase de cont confirmate de terti ), pentru bunurile necorporale (nemateriale), creante si datorii.
In ceea ce priveste evaluarea elementelor patrimoniale inventariate, aceasta se face la nivelul valorii actuale
denumita valoare de inventar.
Valoarea de inventar, ca expresie a valorii actuale, este estimata in functie de pretul pietei, utilitatea
bunului pentru economia intreprinderii, starea si amplasarea bunurilor. De aceea, mai multe lucrari de
specialitate, se apreciaza ca valoarea de inventar este egala cu valoarea de intrebuintare.
Toate bunurile ce se inventariaza se inscriu in listele de inventariere. Asa cum se arata in
Regulamentul de aplicare a Legii contabilitatii, pentru bunurile depreciate, inutilizabile, sau deteriorate, fara
desfacere sau greu vandabile, comenzi in curs abandonate sau sistate, precum si pentru obligatiile si creantele
incerte ori in litigiu se intocmesc, de regula, liste de inventariere separate.
In aceste conditii listele de inventariere se diferentiaza astfel:
a) Lista de inventariere cod 14 – 3 – 12, intocmita numai pentru stocurile de valori materiale
constatate cu lipsuri si plusuri la inventar, precum si pentru toate categoriile de bunuri la care comisia de
inventariere a constatat deprecieri.
b) Lista de inventariere cod 14 – 3 – 12/b, varianta simplificata intocmita distinct in structura:
valori materiale fara lipsuri si plusuri; valori materiale cu lipsuri si plusuri; valori materiale cu deprecieri.
c) Lista de inventariere pentru gestiunile global-valorice, cod 14 – 3 – 12/c.
d) Situatii analitice distincte pentru alte valori decat cele materiale care la inventariere nu s-au
constatat deprecieri si deci nu se constituie provizioane.

Contabilitatea operaţiunilor de regularizare

Diferenţe rezultate la inventariere

O data stabilite rezultatele inventarierii, plusurilor si minusurilor de inventar, se procedeaza la

inregistrarea si decontarea lor gestionara. A efectua aceasta operatie inseamna a regulariza rezultatul
inventarierii.
In principiu, plusurile se inregistreaza ca intrari in patrimoniul intreprinderii, iar minusurile se imputa
sau se caseaza sau se compenseaza, dupa caz.
Rezultatele inventarierii se consemneaza in „Procesul verbal de inventariere”, in care se inscriu, in
principal, perioada de gestiune inventariata; persoanele care au efectuat inventarierea; plusurile si minusurile
constatate; compensarile efectuate; bunurile depreciate; creantele si datoriile incerte si in litigii; datoriile si
lichiditatile in devize; constituirea si regularizarea provizioanelor; regularizarea amortizarilor, alte elemente
specifice inventarierii.

5|Page
Delimitarea ȋn timp a veniturilor şi cheltuielilor

Pentru a stabili corect rezultatul exercitiului este necesara separarea in timp a cheltuielilor si
veniturilor inregistrate in cursul exercitiului sau preluate ca sold din exercitiul precedent. In sfera regularizarii
cheltuielilor si veniturilor se cuprind: operatiile privind inregistrarea cheltuielilor de plata (facturi neprimite,
documente de plata neintocmite ) si veniturilor de realizat (facturi neintocmite pentru bunuri materiale si
prestatii furnizate); operatii privind regularizarea cheltuielilor determinate de facturi primite fara bunuri
materiale si prestatii (la cumparator) si a veniturilor pentru facturile intocmite fara expedierea bunurilor
materiale sau receptia prestatiilor ( la vanzator); operatiile privind regularizarea cheltuielilor si veniturilor
inregistrate in avans (prestatii care afecteaza doua exercitii); operatii privind etalarea (repartizarea)
cheltuielilor pe mai multe exercitii.

Determinarea rezultatului exerciţiului şi repartizarea acestuia

Principial, formula generală de calcul a rezultatului contabil ȋnainte de impozitare este:

Rezultatul = Veniturile din livrarea bunurilor – Cheltuielile angajate

contabil mobilele, a bunurilor imobiliare pentru realizarea
pentru care s-a transferat dreptul veniturilor
de proprietate, serviciile prestate
şi lucrarile executate

Din punct de vedere contabil, pentru a stabili rezultatul exercitiului, se procedeaza la inchiderea
conturilor de cheltuieli si de venituri. Relatiile dintre conturi intervenite cu aceasta ocazie sunt:
a) inchiderea conturilor de cheltuieli, pentru soldurile debitoare;
b) inchiderea conturilor de venituri, pentru soldurile creditoare.
La inchiderea exercitiului financiar, contul 121 „Profit si pierdere” incorporeaza cheltuielile pe luna
decembrie, inclusiv impozitul calculat pe luna decembrie si veniturile realizate pe aceeasi luna. Se precizeaza
ca marimea impozitului pe profit pe luna decembrie este egala cu impozitul calculat pe luna noiembrie.
Modul specific de calcul si impozitare a profitului in Romania genereaza la inchiderea exercitiului
financiar definirea in plan teoretic a relatiei de calcul a rezultatului contabil. In componenta cheltuielilor
corespondente veniturilor realizate se includ si cheltuielile cu impozitul pe profit calculat si evidentiat (platit)
in cursul exercitiului. De aceea, se poate aprecia ca rezultatul contabil inainte de impozitare este caracterizat
pri formula:

Rezultatul contabil = Veniturile realizate - Cheltuieli + Cheltuielile cu impozitul

inainte de impozitare corespondente pe profit calculat si
veniturilor evidentiat in cursul
realizat exercitiului

Impozitarea profitului

Ȋntrucat principiile contabile subordonate imaginii fidele nu sunt ȋntotdeauna convergente in totalitate
cu principiile impunerii fiscale, trebuie facut distinctie intre rezultatul contabil si rezultatul fiscal.
Rezultatul contabil reprezinta suma globala a profitului sau pierderii exercitiului financiar ce figureaza
in contul 121 „Profit si pierdere” inainte de impozitare.
Rezultatul fiscal reprezinta profitul impozabil sau pierderea fiscala a exercitiului, stabilit potrivit
regulilor fiscale si in functie de care se calculeaza volumul impozitelor exigibile (sau rambursabile).
Intr-o abordare generala, pornind de la standardele contabile internationale, relatia dintre cele doua
marimi poate fi dirijata principial astfel:

Rezultatul = Rezultatul  Diferentele  Diferentele

Fiscal contabil permanente temporare

Diferentele permanente sunt elemente reintegrate sau deduse definitiv din rezultatul fiscal. Ele se ivesc
inlauntrul exercitiului financiar in cauza.

6|Page
 Diferentele temporare sunt elemente neintegrabile in rezultatul fiscal al exercitiului, dar care vor fi
impozitate ulterior. Aceste diferente se explica prin decalajul intre exercitiul in care se includ anumite
elemente de cheltuieli si venituri in calculul rezultatului contabil.
Din punct de vedere fiscal, masa profitului impozabil se determina pe baza relatiei:

Profitul = Veniturile – Cheltuielile + Cheltuielile - Deducerile

impozabil realizate corespond nedeductibile fiscale
veniturilor realizate

Potrivit normelor fiscale, cheltuielile sunt deductibile numai daca sunt aferente realizarii veniturilor si
cele considerate deductibile conform prevederilor legale in vigoare.

Verificarea şi certificarea, aprobarea şi publicarea bilanţului contabil

Bilanţul contabil anual precum şi Raportul de gestiune se semnează de administratorul unităţii şi

conducătorul compartimentului financiar-contabil. Aceştia poarta raspunderea asupra realitattii si exactitatii
datelor cu privire la situatia patrimoniului si a realizarii indicatorilor economico-financiri raportati prin
bilantul contabil.
Conducatorul compartimentului financiar-contabil are obligatia sa verifice respsctarea prevederilor din
Normele metodologice privind intocmirea, verificarea si centralizarea bilanturilor contabile, asigurarea
respectarii corelatiilor intre indicatorii din formulare, urmarind realitatea datelor ce se raporteaza prin bilantul
contabil.
Bilanturile contabile sunt supuse verificarii de catre cenzori, contabili autorizati cu studii superioare
sau experti contabili, dupa caz.
Prin verificarea si certificarea bilanturilor contabile se confirma ca acestea dau o imagine fidela, clara
si completa a patrimoniului, situatiei financiare si a rezultatului exercitiului.
In acest scop, pe baza verificarilor din cursul anului precum si a altor elemente, apreciate ca fiind
necesare in vederea formularii unor concluzii corecte cu privire la certificarea bilanturilor, se intocmeste un
raport din care sa rezulte, in principal, urmatoarele:
- daca bilantul contabil concorda sau nu cu registrele de contabilitate;
- daca registrele de contabilitate sunt tinute in conformitate cu reglementarile in vigoare;
- respectarea cu buna credinta a regulilor privind evaluarea patrimoniului si a celorlalte norme si
principii contabile.
Bilantul contabil poate fi certificat fara rezerve, cu rezerve sau se refuza certificarea acestuia. Motivele
certificarii cu rezerve sau a refuzului de certuficare se mentioneaza in raport.
Raportul in cauza se intocmeste in doua etape:
• Raportul in forma scurta, care insoteste bilantul contabil depus la organele fiscale;
• Raportul in forma lunga, destinat adunarii generale sau administratiei unitatii.
Dupa ce a fost semnat de catre cei in drept (conducatorul unitatii, conducatorul copartimentului
financiar-contabil) si cei care au executat verificarea si l-au certificat cu s-au fara rezerve, bilantul contabil se
supune aprobarii Adunarii Generale a Actionarilor sau Asociatilor.
La termenele pravazute in Normele metodologice, bilantul contabil se depune la Directia Generala a
Finantelor Publice si Controlului Financiar de Stat a judetului de care apartine agentul economic, respectiv, a
municipiului Bucuresti, insotit de:
• raportul de gestiune al administratorilor;
• procesul verbal al Adunarii Generale a Actionarilor sau Asociatilor;
• copie dupa balanta de verificare a conturilor sintetice;
• raportul in forma scurta al cenzorilor, contabililor autorizati sau al expertilor contabili.
• declaratie scrisa a persoanelor prevazute prin care isi asuma raspunderea pentru intocmirea
situatiilor financiare anuale

Bilanţul contabil
Bilanţul este documentul oficial de sinteză al tuturor unităţilor patrimoniale. Bilanţul contabil
contribuie să dea o imagine fidelă, clară si completă a patrimoniului, a situaţiei financiare si asupra rezultatelor
obţinute de unitatea patrimonială, care presupune:

7|Page
 • respectarea cu bună credinţă a regulilor privind evaluarea patrimoniului;
• respectarea principiilor: prudenţei, permanenţei metodelor, continuitatea activităţii bilanţului
de deschidere cu cel de închidere, a noncompensării;
• posturile înscrise în bilanţ trebuie să corespundă cu datele înregistrate în contabilitate, puse de
acord cu inventarul.
Procedeu principal al metodei contabilităţii si bază informaţională fundamentală, bilanţul propriu-zis
este un tablou care cuprinde în formă sintetică si în expresie valorică mijloacele economice patrimoniale,
sursele de constituire a acestora, precum si rezultatul unui agent economic la un moment dat. Bilanţul este
documentul contabil de sinteză, prin care se prezintă activul si pasivul unităţii patrimoniale la închiderea
exerciţiului, precum si în celelalte situaţii prevăzute de Legea Contabilităţii.Importanţa bilanţului contabil
derivă din funcţiile pe care acesta le îndeplineşte:
1) funcţia de generalizare a datelor contabilităţii;
2) funcţia de cunoaştere a mersului activităţii economico-financiare;
3) funcţia previzională.
1) Funcţia de generalizare a datelor în ciclul contabil de prelucrare a informaţiilor izvorăşte din
necesitatea de a grupa datele dispersate ale contabilităţii curente, după criterii bine stabilite, într-un număr
restrâns de indicatori, care să poată oferi o imagine de ansamblu asupra situaţiei economico-financiare a
unităţii patrimoniale.
2) Funcţia de analiză a mersului activităţii economico-financiare se manifestă prin aceea că, pe baza
bilanţului contabil se analizează periodic, gradul realizării indicatorilor proiectaţi si a rezultatelor, se identifică
rezerve si se stabilesc măsuri de perfecţionare a activităţii economice si financiare.
Adunările Generale ale Acţionarilor, Consiliile de Administraţie, managerii unităţilor patrimoniale
analizează periodic situaţia economico-financiară, pe baza bilanţului contabil, a anexelor sale si a raportului de
gestiune, componente de bază ale dării de seama contabile.
3) Funcţia previzională constă în posibilitatea oferită de bilanţ de a orienta activitatea viitoare. în acest
scop, întocmirea bugetului de venituri si cheltuieli pentru perioadele următoare se fundamentează pe situaţia
patrimonială si a rezultatelor din perioada considerată baza de raportare.
Având acelasi scop, de informare asupra situaţiei patrimoniului, a situaţiei financiare a unităţii
patrimoniale si a rezultatelor obţinute, aceste părţi constitutive formează un tot unitar.
Pentru întocmirea si prezentarea completului bilanţier, Ministerul Finanţelor, prin Colegiul
Consultativ al Contabilităţii, elaborează modele de situaţii privind bilanţul si celelalte componente pentru regii
autonome, societăţi comerciale si instituţii publice. Pentru societăţile bancare, modelele si normele
metodologice se elaborează de Banca Naţională cu avizul Ministerului Finanţelor.
La întocmirea bilanţului contabil, se au în vedere următoarele reguli:
• posturile de bilanţ să corespundă cu datele înregistrate în contabilitate, puse de acord cu
situaţia reală a elementelor patrimoniale stabilite pe baza inventarului;
• nu sunt admise compensări între conturile ce se înscriu în bilanţ si respectiv între conturile de
venituri si cheltuieli din contul de “Profit si pierdere”.
în practică se cunosc două scheme de bilanţ, una sub formă de tablou cu două părti: partea stângă,
activul, si partea dreaptă, pasivUl, numită si schema orizontală de bilanţ, si modelul sub forma listei verticale
sau schema bilanţului vertical. Bilanţul sub formă de tablou cu două părţi pune în evidenţă egalitatea între
resurse si utilizări, iar modelul de bilanţ sub forma listei verticale ordonează structurile patrimoniale în active,
datorii, capitaluri, rezerve si alte componente ale situaţiei nete, finalitatea fiind prezentarea situaţiei nete a
patrimoniului.
Bunurile economice constituie ACTIVUL, iar sursele de finantare, PASIVUL bilantului.
In situatia in care obiectul modelarii bilantiere este fundamentat pe categoria de resurse economice,
activul desemneaza utilizarea resurselor in activitatea economica si sociala, iar pasivul, originea resurselor.
Intr-o optica economica, activul este definit prin structurile de capital fix si capital circulant, iar
pasivul , prin structurile de capital propriu si capital strain. Aprecierea financiara grupeaza activele in raport de
lichiditate (durata de transformare in bani) , iar pasivele in functie de exigibilitatea lor (durata de plata). Ca
urmare, in structura activului se disting active pe termen lung si active curente, iar in cea a pasivului se
delimiteaza capitaluri permanente (pe termen lung) si datorii curente (pe termen scurt).
Activul bilantier evidentiaza destinatia si lichiditatea bunurilor economice.In raport de aceste criterii,
se disting urmatoarele categorii de active :
• Active imobilizate –cuprind acele valori economice de investitie a caror perioada de utilizare
si lichiditate este mai mare de un an. Activele imobilizate se impart in trei grupe: imobilizari
necorporale, imobilizari corporale si imobilizari financiare.
• Active circulante – denumite si active curente- cuprind toate activele de exploatare si cele de

8|Page
 trezorerie a caror durata de lichiditate este de pana la un an.Activele circulante se impart in: stocuri si
productia in curs de executie, creante, plasamente si disponibilitati banesti.
Pasivul bilantier reprezinta sursele sau resursele de finantare a bunurilor economice. Prin componenta
sa delimiteaza clasificarea surselor de finantare in functie de modul de constituire (finantare proprie, finantare
straina) si exigibilitatea lor (termenul de decontare mai mare sau mai mic de un an).
Finantarea bunurilor economice se refera la modul de acoperire si de sustinere financiara a activului
financiar.
In raport de exigibilitatea surselor de finantare, pasivele se grupeaza in:
• capital permanent, format din capitalurile proprii , provizioane pentru riscuri si cheltuieli si
datoriile pe termen lung
• datorii pe termen scurt sau curente
A) Bilanţul propriu-zis poate fi alcătuit în două variante sau sisteme, în funcţie de gruparea
întreprinderilor în întreprinderi mici , mijlocii si întreprinderi mari, grupare ce se face în funcţie de praguri
fiscale ( care au în vedere valoarea activului bilanţului, cifra de afaceri si numărul mediu de salariaţi ).
a. Bilanţ contabil în sistem simplificat, în cazul întreprinderilor mici si mijlocii, care presupune o
schemă de bilanţ mai redusă.
b. Bilanţ contabil în sistem de bază prevăzut să fie utilizat de întreprinderi mari, acesta
cuprinzând posturi si indicatori compleţi privind activitatea si rezultatele întreprinderii.
Bilanţul unităţilor patrimoniale care desfăşoară activităţi economice cuprinde toate elementele de activ
si pasiv grupate după destinaţie si respectiv provenienţa lor.
Formatul bilanţului contabil este următorul:
A. Active imobilizate
I. Imobilizari necorporale
II. Imobilizari corporale
III. Imobilizari financiare
B. Active circulante
I. Stocuri
II. Creanţe
III. Investiţii pe termen scurt
IV. Casa şi conturi la bănci
C. Cheltuieli ȋn avans
D. Datorii : sumele ce trebuie plătite intr-o perioada de pȃnă la un an
E. Active circulante nete/ datorii curente nete
F. Total active minus datorii curente
G. Datorii: sumele ce trebuie plătite intr-o perioada mai mare de un an
H. Provizioane
I. Venituri in avans
J. Capital si rezerve
I. Capital subscris (prezentându-se separat capitalul vărsat si capitalul nevarsat)
II. Prime de capital
III. Rezerve din reevaluare
IV. Rezerve
V. Profitul sau pierderea reportata
VI. Profitul sau pierderea exerciţiului financiar
Ȋn conformitate cu norma internationala IAS 1, structura si continutul bilantului trebuie sa realizeze
distinctia intre elementele curente si cele necurente . Fiecare întreprindere care aplica IAS 1 trebuie sa decida,
in functie de natura activitatii sale, daca este util sa efectueze distinctia dintre elementele curente si cele
necurente ale bilantului sau, atat pentru datoriim cat si pentru active.Atunci cand o astfel de distinctie nu este
efectuata, activele si datoriile sunt clasificate, in functie de lichiditate/exigibilitatea lor.

Activele curente şi necurente

Activele curente ale bilanţului cuprind:

• elemente destinate a fi realizate, sau detinute pentru a fi vanduta sau consumate, in cadrul
ciclului normal de expolatare al intreprinderii

9|Page
 • elemente destinate, in principal, pentru a fi negociate pe diferite piete sau detinute intr-o
perspectiva de termen scurt, inteprinderea astapatandu-se sa le realizeze in maximum un an de la data
inchiderii exercitiului
• lichiditatile sau cvasilichiditatile, daca utilizarea acestora nu este supusa restrictiilor
Celelalte active sunt considerate elemente necurente.Ele includ imobilizarile corporale si necorporale,
cat si activele de exploatare si financiare pe termen lung.
Activele curente se refera, in special, la stocuri si creante-clienti, care sunt vandute, consumate sau
realizate in cadrul ciclului normal de exploatare, chiar si atunci cand nu se preconizeaza ca ele sa fie realizate
in urmatoarele 12 luni dupa inchiderea exercitiului.
Titlurile negociabile pe piete sunt active curente, daca este prevazuta realizarea lor in urmatoarele 12
luni care succed datei inchiderii exercitiului, in caz contrar ele fiind considerate active necurente.
Datoriile curente si necurente
O datorie constituie un element curent al pasivului extern, atunci cand trebuie sa fie rambursata:
a) fie in cadrul ciclului normal de expolatare al intreprinderii
b) fie la o scadenta in cadrul urmatoarelor 12 luni care scucced datei inchiderii exercitiului
Toate celelete datorii sunt datorii necurente.Unele datorii curente, precum datoriile comerciale, cele
legate de relatiile cu salariatii sau de alte costuri operationale, fac parte din necesarul de fond de rulment
utilizat in ciclul normal de exploatare al intreprinderii. Astfel de elemente, sunt clasificate in categoria
”curente”, chiar daca ele trebuie sa fie rambursate peste o perioada mai mare de un an.
O întreprindere trebuie sa continue sa incadreze datoriile sale pe termen lung purtatoare de dobanzi in
categoria dtoriilor necurente, chiar daca ele trebuie sa fie decontate in urmatoarele 12 luni de la data inchiderii
exercitiului financiar, in situatia in care:
• este vorba despre datorii care, in momentul contractarii lor, reau datorii pe tremen lung
• intreprinderea in cauza intentioneaza sa refinanteze aceste datorii, printr-o datorie pe termen
lung
• aceasta intentie este confirmata de existenta unui contract de refinantare sau de reesalonarea
scadentelor, încheiat înainte ca situatiile financiare sa fi fost aprobate
Mărimea datoriilor pe termen scurt clasificate in categoria datoriilor necurente, in virtutea regulii
expuse anterior, este indicata in notle explicative, concomitent cu informatile care justifica aceasta
prezentare.Norma IAS 1 nu prescrie ordinea sau formatul in care elementele trebuie sa fie prezentate si lasa
intreprinderilor posibilitatea de a proceda la alegeri. Elementele legate în mod direct de evaluarea poziţiei
financiare sunt activele, datoriile si capitalurile proprii.
Activele - reprezintă o resursă controlată de întreprindere ca rezultat al unor evenimente trecute si de
la care se aşteaptă să genereze beneficii economice viitoare pentru întreprindere. Un activ este recunoscut în
bilanţ în momentul în care este probabilă realizarea unui beneficiu economic viitor de către întreprindere si
activul are un cost sau o valoare care poate fi evaluată în mod credibil (nu conţine erori semnificative si în
evaluarea costului s-a folosit o estimare rezonabilă).
Un activ nu este recunoscut în bilanţ atunci când este improbabil ca intrarea de numerar să genereze
beneficii economice pentru întreprindere în perioadele viitoare. In schimb, o astfel de tranzacţie va avea ca
efect recunoaşterea unei cheltuieli în contul de profit si pierdere.
Datoriile - reprezintă o obligaţie actuală a întreprinderii ce decurge din evenimentele trecute si prin
decontarea căreia se aşteaptă să rezulte o iesire de resurse care încorporează beneficii economice.
O datorie este recunoscută în bilanţ în momentul în care este probabil că o iesire de resurse purtătoare
de beneficii economice, va rezulta din lichidarea unei obligaţii prezente, iar valoarea la care se va realiza
această lichidare poate fi evaluată în mod credibil.
Stingerea unei obligaţii prezente implică renunţarea întreprinderii la anumite resurse care
încorporează beneficii economice, în scopul satisfacerii cererilor celeilalte părţi si se poate face în mai multe
moduri : plata în numerar, transferul altor active, prestarea de servicii, înlocuirea respectivei obligaţii cu o altă
obligaţie sau transformarea obligaţiei în capital propriu.
Capitalul propriu - reprezintă interesul rezidual al acţionarilor în activele unei întreprinderi după
deducerea tuturor datoriilor sale.
Suma cu care este înregistrat capitatul propriu în bilanţ depinde de evaluarea activelor si a datoriilor.
Există două concepte privind capitalul :
• conceptul financiar - conform căruia capitalul este sinonim cu activele nete sau capitalul
propriu al întreprinderii
In acest caz utilizatorii situaţiilor financiare sunt preocupaţi în primul rând de menţinerea capitalului
nominal investit sau a puterii de cumpărare a capitalului investit.
• conceptul fizic - conform căruia capitalul reprezintă capacitatea de producţie a întreprinderii

10 | P a g e
 In acest caz utilizatorii situaţiilor financiare sunt preocupaţi în primul rând de capacitatea de
exploatare a întreprinderii.
Cele două concepte conduc la apariţia următoarelor concepte de menţinere a nivelului capitalului :
• menţinerea capitalului financiar - conform căruia profitul se obţine doar dacă valoarea
financiară a activelor nete la sfârsitul perioadei este mai mare decât valoarea financiară a activelor nete la
începutul perioadei. Conceptul de menţinere a capitalului financiar nu impune folosirea unei anumite baze de
evaluare iar profitul reprezintă creşterea capitalului nominal de-a lungul perioadei.
• menţinerea capitalului fizic - conform căruia profitul se obţine doar atunci când capacitatea
fizică productivă (sau capacitatea de exploatare) a întreprinderii (sau resursele, respectiv fondurile necesare
atingerii acestei capacităţi) la sfârsitul perioadei depăşeşte capacitatea fizică productivă de la începutul
perioadei. Conceptul de menţinere a capitalului fizic necesită adoptarea costului curent ca bază de evaluare iar
profitul reprezintă creşterea capitalului definit în termenii capacităţii fizice de producţie în cursul perioadei.
Costul curent net, denumit costul de înlocuire, este costul potenţial al unui activ pe care întreprinderea
ar putea să îl suporte în situaţia în care ar fi nevoită să înlocuiască activul la data bilanţului.
Informaţiile privind modificările poziţiei financiare a unei întreprinderi sunt utile:
• pentru a evalua activităţile sale de exploatare, finanţare si investiţii în perioada de raportare;
• oferă utilizatorului o bază pentru evaluarea capacităţii întreprinderii de a utiliza aceste fluxuri
de numerar.
Aceste informaţii sunt furnizate în situaţiile financiare prin intermediul unei situaţii distincte.Părţile
componente ale situaţiilor financiare se corelează, deoarece ele reflectă diferite aspecte ale acelorasi tranzacţii
sau ale altor evenimente.

CONTUL DE PROFIT ŞI PIERDERE

Bilanţul contabil este considerat documentul ce descrie pozitia unei inteprinderi la un moment dat,
indicand si marimea rezultatului. Apare insa necesara prezenta unui alt instrument de modelare coontabila care
sa explice modul de constituire a rezultatului si sa permita desprinderea unor concluzii legate de performantele
activitatii inteprinderii. Acest instrument este cea de-a doua componena a situatiilor financiare si anume
contul de profit si pierdere.
Ȋn aceasta optică,inteprinderea devine un centru de calcul economic,calculul avand la baza:
- valorile produse si vandute pe piata clientilor,denumite generic VENITURI;
- valorile utilizate pentru obtinerea unor venituri, care sunt constituite in costuri angajate pe alte piete,
denumite cheltuieli.Aceasta reprezinta, in fapt, renumerarea factorilor de productie
Din comparara celor doua marimi valorice se obtine un rezultat. Acesta poate fi o marime valorica
pozitiva,denumita profit, atunci cand veniturile sunt mai mari decat cheltuielile,sau o marime valorica
negativa, denumita pierdere, atunci cand veniturile sunt mai mici decat cheltuielile.
In contextul economiei de piata, inteprinderea are ca obiectiv obtinerea profitului.Astfel, profitul poate
fi considerat o imbogatire, deci o resursa, pe cand pierderea este o saracie, fiind asimilata unor utilizari fara
asigurarea unui contraechivalent valoric.
In prezentarea contului de profit si pierdere sunt conturate doua modele de expunere a cheltuielilor si
veniturilor: unul ia in considerare natura economica a acestora,celalalt pleaca de la functiile sau activitatile
unei interprinderi (deci de la destinatia veniturilor si cheltuielilor).
Ca forma, contul de profit si pierdere se poate prezenta astfel:
• sub forma de tabel bilateral sau forma de cont(schema orizontala)
• sub forma de lista(schema verticala)
Contul de profit si pierdere sintetizeaza fluxurile economice, respectiv veniturile si cheltuielile
perioadei de gestiune.
Veniturile cuprind valoarea tuturor actelor de imbogatire a intreprinderii legate sau nu de activitatea sa
normala si curenta. Partea preponderenta a veniturilor o reprezinta cifra de afaceri realizata de inteprindere in
cursul exercitiului.
Cheltuielile constituie ansamblul elementelor de costuri suportate de inteprindere in cursul
exercitiului.
Daca bilantul contabil permite o cunoastere a pozitiei financiare a intreprinderii, contul de profit si
pierdere ofera informatii asupra activitatii inteprinderii, a modului cum aceasta isi gestioneaza afacerile prin
dimensiunea veniturilor,cheltuielilor si rezultatelor pe care le genereaza.
Directiva a IV a europeana privind documentele contabile de sinteza ale societatilor de capitaluri
instituie scheme obligatorii pentru prezentarea contului de profit si pierdere. Totusi, datorita diferentelor de

11 | P a g e
cultura si traditie contabila din tarile comunitare, obligativitatea prezentarii standadizate a contului de rezultate
se manifesta prin posibilitatea de optiune intre mai multe scheme de cont de profit si pierdere.
Structura contului de profit si pierdere impune urmatoarea schema generala :
I. Venituri din exploatare
II. Cheltuieli de exploatare
III. Rezultatul din exploatare (I-II)
IV. Venituri financiare
V. Cheltuieli finanicare
VI. Rezultatul finaciar (IV-V)
VII. Rezultatul curent ( rezultatul ordinar) (I+IV-II-V)
VIII. Venituri extraordinare
IX. Cheltuieli extraordinare
X. Rezultatul extraordinar(VIII-IX)
XI. Venituri totale(I+IV+VIII)
XII. Cheltuieli totale(II+V+IX)
XIII. Rezutat brut (XI-XII)
XIV. Impozit pe profit
XV. Rezultatul net al exercitiului finanicar
XVI. Rezultatul pe actiune
In conformitate cu norma IAS 1, contul de profit si pierdere trebuie sa mentioneze cel putin
urmatoarele posturi:
• venituri din activitati ordinare
• rezultatul exploatarii
• cheltuieli financiare
• cota-parte in rezultatul net al inteprinderilor asociate si cele de tip joint-venture contabilizata
pe baza metodei punerii in echivalenta
• chletuieli privind impozitul pe profit
• profitul sau pierderea din activitati ordinare
• elemente extraordinare
• interesele minoritare
• rezultatul net al exercitiului
Efectele diferitelor activitati, tranzactii si evenimente realizate de intreprindere se particularizeaza prin
stabilitatea, gradul de risc si previzibilitatea lor. Publicarea acestor elemente ale performantei ajuta utilizatorii
in evaluarea rezultatelor viitoare.
O intreprindere trebuie sa prezinte in contul sau de profit si pierdere sau in notele explicative o
clasificarea cheltuielilor dupa natura sau dupa functie. Intreprinderile sunt incurajate prin norma IAS 1 sa
recurga la o analiza direct in contul de profit si pierdere.
Analiza dupa natura cheltuielilor este mai simpla decat analiza dupa functii, deoarece ea nu necesita o
afectare a cheltuielilor dupa natura diferitelor functii ale intreprinderii.O astfel de analiza convina mai ales
intreprinderilor mici deoarece nu este necesara o alocare a chletuileilor de exploatare pe functii.
Analiza dupa functii a cheltuielilor, numita ‘’metoda costului vanzarilor”, solicita afectarea
cheltuileilor pe trei functii, ca parte a costului vanzarilor, a activitatilor de distribuire sau
administrative.Aceasta clasificare poate sa prezinte pentru destinatarii conturilor mai mult interes dacat
clasificarea dupa natura, oferindu-le informatii mai relevante, dar implica,uneori, alegeri arbitrare, in
repartizarea cheltuielilor.
Alegerea modelului de analiza, intre metoda cheltuielilor dupa natura si cea a costului vanzarilor,
depinde atat de factori istorici sau legati de sectorul de activitate, cat si de natura organizatiei.Ambele metode
permit furnizarea de informatii despre modul in care cheltuielile variaza in functie de nivelul vanzarilor sau
productiei exercitiului.

Structura contului de profit şi pierdere ȋn normalizarea contabilă internaţională

Organismul international de normalizare contabilă (IASC), consideră contul de rezultate ca un

component al ansamblului de situaţii financiare destinate procesului de informare financiară.
Ȋn “Cadrul de pregatire şi prezentare a situaţiilor financiare” denumit uzual Cadru conceptual, IASC a
definit elementele care masoară performanţa intreprinderii:
a) veniturile

12 | P a g e
 b) cheltuielile
Veniturile sunt creşteri de avantaje economice ȋn cursul perioadei de gestiune (exerciţiul financiar) sub
forma de cresteri de active sau de diminuari de datorii care au ca rezultat cresterea capitalurilor proprii, sub
alte forme decat noile aporturi de capital. Astfel spus un venit este orice crestere de capitaluri proprii sub alte
forme decat noile capitaluri. Astfel spus, un venit este orice crestere de capitaluri proprii, alta decat cresterea
capitalului. In aceasta definitie se cuprind veniturile care provin din activitatea curenta a intreprinderii sau
venituri propriuzise (vanzari, onorarii, comisioane, dobanzi, etc) cat si alte venituri si plusuri de valori sau
castiguri (plusurile de valoare din reevaluarea activelor, profiturile din cedarea imobilizarilor, etc)
Cheltuielile sunt definite de cadrul conceptual al IASC ca diminuari de avantaje economice, in cursul
unui exercitiu sub forma diminuarii activelor sau cresterii datoriilor si care au generat o scadere de capitaluri
proprii alta decat distribuirile catre proprietarii de capital. Deci orice diminuare de capitaluri proprii alta decat
reducerea de capitaluri social sau distribuirea de dividende constituie o cheltuiala. Se pot distinge:
• cheltuieli propriu-zise care rezulta din activitatea curenta (cum sunt costul vanzarilor,
cheltuielile de personal, etc.
• pierderile si minusurile de valoare (rezultand din catastrofenaturale, din vanzarea activelor
imobilizate, din variatia cursului imobiliar, etc) si care pot sa rezulte sau nu din activitati curente ale
intreprinderii.
Pentru ca rezultatul contabil sa masoare corect performanta intreprinderii este necesara respectarea
principiului conectarii cheltuielilor la venituri, adica din momentul contabilizarii unui venit in contul de
rezultate trebuie sa se contabilizeze si toate cheltuielile care au contribuit la obtinerea venitului respectiv.
Veniturile si cheltuielile au urmatoarele semnificatii :
• veniturile constituie cresteri ale beneficiilor economice inregistrate pe parcursul perioadei
contabile, sub forma de intrari sau cresteri ale activelor ori reduceri ale datoriilor, care se concretizeaza, in
cresteri ale capitalurilor proprii, altele decat cele rezultate din contributii ale actionarilor;
• cheltuielile constituie diminuari ale beneficiilor economice inregistrate pe parcursul perioadei
contabile sub forma de iesiri sau scaderi ale valorii activelor ori ale datoriilor, care se concretizeaza in
reduceri ale capitalurilor proprii, altele decat cele rezultate din distribuirea acestora catre actionari.
In categoria veniturilor se include atat sumele sau valorile incasate sau de incasat in nume propriu din
activitati curente, cat si castigurile din orice alte surse.
Contabilitatea veniturilor se tine pe feluri de venituri, dupa natura lor, astfel :
• venituri din exploatare
• venituri financiare
• venituri extraordinare
Contabilitatea cheltuielilor se tine pe feluri de cheltuieli, dupa natura lor, astfel :
• cheltuieli de exploatare
• cheltuieli financiare
• cheltuieli extraordinare(calamitati)
Cheltuielile cu provizioanele, amortizarile si ajustarile pentru depreciere sau pierdere de valoare,
precum si Cheltuielile cu impozitul pe profit si alte impozite, calculate potrivit legii se evidentiaza distinct, in
functie de natura lor.

NOTE EXPLICATIVE LA SITUAŢIILE FINANCIARE ANUALE

Notele explicative conţin informaţii suplimentare, relevante pentru necesităţile utilizatorilor ȋn ceea ce
priveste poziţia financiară şi rezultatele obtinute. Notele explicative trebuie prezentate intr-o maniera
sistematica.Fiecare element semnificativ al bprofit si pierdere, situatiei fluxurilor de trezorerie si al situatiei
modificarilor capitalului propriu trebuie sa fie insotit de o trimitere la nota care cuprinde informatii legate de
acel element semnificativ.
Următoarele informaţii trebuie prezentate cu claritate si repetate ori de cate ori este nesesar, pentru
buna lor intelegere:
• numele intreprinderii care face raportarea
• faptul că situaţiile financiare sunt proprii intreprinderii, şi nu grupului
• data la care s-au ȋncheiat sau perioada la care se referă situaţiile financiare
• moneda ȋn care sunt ȋntocmite situatiile financiare
• exprimarea cifrelor incluse in rapotare
Pentru elementele mentionate in notele explicative se va prezenta, de regula, si suma corespunzatoare
anului precedent celui la care se refera acesta.

13 | P a g e
 In situatia in care suma corespunzatoare nu este comparabila, aceasta trebuie ajustata, prezentandu-se
rezultatul ajustarii, modul de efectuare si motivele pentru care aceasta a fost efectuata.
Notele explicative trebuie sa prezinte politicile contabile adopatate de întreprindere pentru a determina
valorile elementelor din bilant, ale profitului sau pierderii aferente fiecarui exercitiu, ale fluxurilor de
trezorerie si modificarilor capitalului propriu. In acest sens se vor mentiona urmatoarele:
• daca imobilizarile sunt incluse in situatiile financiare la costul istoric, la valoarea reevaluata
sau la valoarea ajustata de inflatie, determinata potrivit IAS 29
• politicile contabile specifice adopatate, adecvate pentru a permite o corecta intelegere a
situatiilor financiare

Studiu de caz: situaţiile financiare ȋn cadrul SC Glia SRL

Scurtă prezentare a afacerii

Societatea comercială Glia SRL, cu sediul în Tecuci, str. Aleea Teilor nr. 15, bl. D7, ap. 13 şi-
a început activitatea în luna septembrie 2001, având ca activitate Cultivarea cerealelor (exclusiv
orez), plantelor leguminoase si a plantelor producatoare de seminte oleaginoase. Societatea cultiva pe
suprafete proprii sau preluate in arenda grau, porumb, floarea soarelui, mazare, dar face si prestari de
multiplicare soiuri semincere in principal pentru porumb dar si grau.

Prezentarea organizaţiei

SC Glia SRL este o societate cu capital privat, activitatea principală fiind cultivarea
cerealelor.
Aria geografică pe care o acoperim cu produsele noastre este zona limitrofă municipiului
Tecuci, cu extindere spre judeţele Vrancea si Vaslui.
Acţionarii
Glia SRL Tecuci s-a înfiinţat în anul 2001, având ca unic asociat pe Vasilache Gheorghe,
neexistând de atunci nicio modificare în conducere.

Istoricul organizaţiei

GliaSRL a fost creată în anul 2001, ca o afacere de familie, având ca activitate principală
cultivarea cerealelor – COD CAEN 0111. Societatea are in dotare tractoare, remorci, recent a
accizitionat combinator, masina de erbicidat precum si o combina pentru recoltat cereale.
Produsele organizaţiei
În clipa de faţă Glia produce porumb boabe, porumb samantă, grȃu, floarea soarelui.
Produsele sunt destinate atȃt comercializării ȋn reţeaua locală cȃt şi consumului propriu – parţial
furajare animale ca activitate secundară, material semincer sau consum.
Principalele elemente de analiză a activităţii societăţii le reprezintă Balanţa de verificare şi,
desigur, Situaţiile periodice.

Bilanţul SC Glia SRL

Bilanţul este acea componentă a situaţiilor financiare anuale care redă imaginea poziţiei
financiare a intreprinderii la finele perioadei de gestiune (31 decembrie), imaginea patrimoniului ei la
data incheierii perioadei financiare de raportare.

Structura bilanţului

Structura bilanţului – ȋn prezentarea cea mai extinsă – include informaţii conform Formularului 10:

14 | P a g e
 F10 - pag. 1
BILANT PRESCURTAT
Cod 10 la data de 31.12.2019 - lei -

15 | P a g e
 Denumirea elementului Nr. Sold la:
Nr.rd. rd. 01.01.2019 31.12.2019
OMFP
nr.3781
(formulele de calcul se refera la Nr.rd. din col.B) / 2019
A B 1 2
A. ACTIVE IMOBILIZATE
I. IMOBILIZĂRI NECORPORALE (ct.201+203+205+206+2071+4094 01 01
+208-280-290 - 4904)
II. IMOBILIZĂRI CORPORALE(ct.211+212+213+214+215+216+217+223+224 02 02 6.373 113.632
+227+231+235+4093-281-291-2931-2935 - 4903)
III. IMOBILIZĂRI FINANCIARE (ct.261+262+263+265+267* - 296* ) 03 03
ACTIVE IMOBILIZATE - TOTAL (rd. 01 + 02 + 03) 04 04 6.373 113.632
B. ACTIVE CIRCULANTE
I. STOCURI (ct.301+302+303+321+322+/-308+323+326+327+328+331+332 05 05 131.961 195.929
+341+345+346+347+/-348+351+354+356+357+358+361+/-368+371+/-378
+381+/-388+4091- 391- 392-393-394-395-396-397-398 - din ct.4428 - 4901)
II.CREANŢE 06 06a 148.983 109.596
1. (ct.267*-296*+4092+411+413+418+425+4282+431**+436**+437**+4382 +441 **+4424+din (301)
ct.4428**+444**+445+446**+447**+4482+451**+453** +456**+4582+461+4662+473** - 491 -
495 - 496 - 4902 +5187)
2. Creanţe reprezentând dividende repartizate în cursul exerciţiului financiar (ct. 463) 07 06b
(302)
TOTAL (rd. 06a+06b) 08 06 148.983 109.596
III. INVESTIŢII PE TERMEN SCURT 09 07
(ct.501+505+506+507+ 508*+5113+5114-591-595-596-598)
IV. CASA SI CONTURI LA BĂNCI (ct.508* + 5112+512+531+532+541+542) 10 08 311.784 301.018
ACTIVE CIRCULANTE - TOTAL (rd. 05 + 06 + 07 + 08) 11 09 592.728 606.543
C. CHELTUIELI ÎN AVANS (ct. 471) (rd.11+12) 12 10
Sume de reluat într-o perioadă de până la un an (ct. 471*) 13 11
Sume de reluat într-o perioadă mai mare de un an (ct. 471*) 14 12
D. DATORII: SUMELE CARE TREBUIE PLĂTITE ÎNTR-O PERIOADĂ DE PÂNĂ 15 13 72.517 71.674
LA UN AN (ct.161 + 162+166+167+168-169+269+401+403+404+405+408+419
+421+423+424+426+427+4281+431***+436***+437***+4381+441***+4423
+4428***+444***+446***+ 447***+4481+451***+453*** +455+456***+457
+4581+462+4661+473***+509+5186+519)
E. ACTIVE CIRCULANTE NETE/DATORII CURENTE NETE 16 14 520.211 534.869
(rd.09+11-13-20-23-26)
F. TOTAL ACTIVE MINUS DATORII CURENTE (rd.04 +12+14) 17 15 526.584 648.501
G. DATORII:SUMELE CARE TREBUIE PLATITE INTR-O PERIOADA MAI MARE 18 16 83.300
DE UN AN (ct.161+162+166+167+168-169+269+401+403+404+405+408+419
+421+423+424+426+427+4281+431***+436***+437***+4381+441***+4423
+4428***+444***+446***+ 447***+4481+451***+453*** +455+456***+4581
+462+4661+473***+509+5186+519)
H. PROVIZIOANE (ct. 151) 19 17
I. VENITURI IN AVANS (rd. 19 + 22 + 25 + 28) 20 18
1. Subvenţii pentru investiţii (ct. 475), (rd.20+21) 21 19
Sume de reluat într-o perioadă de până la un an (ct. 475*) 22 20
Sume de reluat într-o perioadă mai mare de un an (ct. 475*) 23 21
2. Venituri înregistrate în avans (ct. 472) (rd.23+24) 24 22
Sume de reluat intr-o perioada de pana la un an (ct. 472*) 25 23
Sume de reluat intr-o perioada mai mare de un an (ct. 472*) 26 24
3. Venituri în avans aferente activelor primite prin transfer de la clienţi (ct. 478) (rd.26+27) 27 25
Sume de reluat într-o perioadă de până la un an (ct. 478*) 28 26
Sume de reluat într-o perioadă mai mare de un an (ct. 478*) 29 27
Fondul comercial negativ (ct.2075) 30 28
J. CAPITAL SI REZERVE
I. CAPITAL (rd. 30+31+32+33+34) 31 29 200 200
1. Capital subscris vărsat (ct. 1012) 32 30 200 200
2. Capital subscris nevărsat (ct. 1011) 33 31
3. Patrimoniul regiei (ct. 1015) 34 32
4. Patrimoniul institutelor naţionale de cercetare-dezvoltare (ct. 1018) 35 33
5. Alte elemente de capitaluri proprii (ct. 1031) 36 34
II. PRIME DE CAPITAL (ct. 104) 37 35
III. REZERVE DIN REEVALUARE (ct. 105) 38 36
IV. REZERVE (ct.106) 39 37 10 10
Acţiuni proprii (ct. 109) 40 38
Câştiguri legate de instrumentele de capitaluri proprii (ct. 141) 41 39
Pierderi legate de instrumentele de capitaluri proprii (ct. 149) 42 40
V. PROFITUL SAU PIERDEREA REPORTAT(Ă) SOLD C (ct. 117) 43 41 306.994 526.429
SOLD D (ct. 117) 44 42 0 0
VI. PROFITUL SAU PIERDEREA EXERCIŢIULUI FINANCIAR
SOLD C (ct. 121) 45 43 219.380 38.562
SOLD D (ct. 121) 46 44
Repartizarea profitului (ct. 129) 47 45
CAPITALURI PROPRII - TOTAL (rd. 29+35+36+37-38+39-40+41-42+43-44-45) 48 46 526.584 565.201
Patrimoniul public (ct. 1016) 49 47
Patrimoniul privat (ct. 1017) 1) 50 48
CAPITALURI - TOTAL (rd. 46+47+48) (rd.04+09+10-13-16-17-18) 51 49 526.584 565.201
Suma de control F10 : 8889121 / 22288770

16 | P a g e
Contul de profit şi pierderi

Contul de profit şi pierderi este acea componenta a situaţiilor financiare care prezintă
perfomanţa financiară a intreprinderii ȋn ansamblul său ȋn exerciţiul financiar pentru care se
ȋntocmesc situaţiile financiare.
Contul de profit şi pierderi este componenta care prezintă dinamica activităţii intreprinderii,
dinamică a carei rezultantă este situaţia patrimoniului la finele perioadei de gestiune, bilanţul.
Structura contului de profit şi pierderi

Structura contului de profit şi pierderi este cea prezentată ȋn tabelul urmator (Formular 20):

F20 - pag. 1

CONTUL PRESCURTAT DE PROFIT SI PIERDERE

_ ,™ la data de 31.12.2019
Cod 20 - lei -
Denumirea indicatorilor Exerciţiul financiar
Nr.
rd.
2018 2019

A B 1 2
1. Cifra de afaceri netă 01 263.314 150.559
(ct.701 + 702 + 703 + 704 + 705 + 706 + 708 + 707 - 709 + 741** + 766)
02 126.030 140.113
2. Alte venituri (ct.711 + 712 + 721 + 722 + 725 + 741*** + 751 + 755 + 758 + 761 + 762 + 764 + 765 + 766 + 767 +
768 + 7815)
3. Costul materiilor prime si al consumabilelor (ct. 601 + 602 - 609*) 03 75.728 125.788
4. Cheltuieli cu personalul (ct. 641 + 642 + 643 + 644 + 645+646) 04
5. Ajustări de valoare (ct. 654 + 681 + 686 - 754 - 7812 - 7813 - 7814 - 7818 - 786) 05 53.091 6.804
06 33.025 114.723
6. Alte cheltuieli (ct. 603 + 604 + 605 + 606 + 607 + 608 - 609* + 611 + 612 + 613 + 614 + 615 + 621 + 622 + 623 + 624
+ 625 + 626 + 627 + 628 + 635 + 651 + 652+ 655 + 658 + 663 + 664 + 665 + 666 + 667+ 668)
7. Impozite (ct.691 + 695 + 698) 07 8.120 4.795
8. PROFITUL SAU PIERDEREA NET(Ă) A EXERCIŢIULUI FINANCIAR:
- Profit (rd.01+02-03-04-05-06-07) 08 219.380 38.562
- Pierdere (rd.03+04+05+06+07-01-02) 09 0

Suma de control F20 : 1360032 / 22288770

*) Cont de repartizat după natura elementelor respective.
**) Rd. 01 - Se înscriu veniturile din subvenţii de exploatare aferente cifrei de afaceri.
***) Rd. 02 - Se înscriu veniturile din subvenţii de exploatare altele decat cele aferente cifrei de
afaceri.

Tot informaţie de baza pentru analiză o constituie şi Situaţia activelor imobilizate, prezentate
ȋn Formularul 40:
F40 - pag. 1

SITUAŢIA ACTIVELOR IMOBILIZATE la data de 31.12.2019

Cod 40 - lei -
Elemente de imobilizări Nr. Valori brute

rd.
Sold initial Creşteri Reduceri Sold final (col.5=1+2-
3)
Total Din care:
dezmembrari si
caşari
A B 1 2 3 4 5
I.Imobilizari necorporale
Cheltuieli de constituire si cheltuieli de 01 X

dezvoltare
Alte imobilizari 02 X
Avansuri acordate pentru imobilizari 03 X

17 | P a g e
necorporale
Active necorporale de explorare si evaluare a 04 X

resurselor minerale
TOTAL (rd. 01 la 04) 05 X
II.Imobilizari corporale
Terenuri 06 X
Constructii 07 6.30 6.303
3
Instalatii tehnice si masini 08 355.278 114.064 469.342
Alte instalatii , utilaje si mobilier 09 6.55 6.555
5
Investitii imobiliare 10
Active corporale de explorare si evaluare a 11

resurselor minerale
Active biologice productive 12
Imobilizari corporale in curs de executie 13

Investitii imobiliare in curs de executie 14

Avansuri acordate pentru imobilizari corporale 15

TOTAL (rd. 06 la 15) 16 368.136 114.064 482.200
IlI.Imobilizari financiare 17 X
ACTIVE IMOBILIZATE - TOTAL 18 368.136 114.064 482.200

(rd.05+16+17)

Desigur, ȋn mod direct, situaţia amortizării interesează ȋn egală măsură:

SITUAŢIA AMORTIZĂRII ACTIVELOR IMOBILIZATE

lei -
Elemente de imobilizari Nr. Sold initial Amortizare in cursul Amortizare Amortizare la sfarsitul
rd. anului aferenta anului (col.9=6+7-8)
imobilizarilor
scoase din evidenta
A B 6 7 8 9
I.Imobilizari necorporale
Cheltuieli de constituire si cheltuieli de 19

dezvoltare
Alte imobilizari 20
Active necorporale de explorare si evaluare a 21

resurselor minerale
TOTAL (rd.19+20+21) 22
II.Imobilizari corporale
Terenuri 23
Constructii 24
Instalatii tehnice si masini 25 361.581 4.620 366.201
Alte instalatii ,utilaje si mobilier 26 182 2.185 2.367
Investitii imobiliare 27
Active corporale de explorare si evaluare a 28

resurselor minerale
Active biologice productive 29
TOTAL (rd.23 la 29) 30 361.763 6.805 368.568
AMORTIZARI - TOTAL (rd.22 +30) 31 361.763 6.805 368.568

Acolo unde este cazul, se prezintă situaţia provizioanelor şi a ajustărilor pentru depreciere.
Desigur, ȋn datele informative, Formular 30, după cum prezentam ȋn partea teoretică, se
detaliază atȃt veniturile cȃt şi cheltuielile detaliat, pe feluri, dupa natura lor.
Detalierea acestora se regaseşte ȋn continuare ȋn tabelul anexat (Formular 30):
XVIII. Venituri obţinute din activităţi agricole ******) Nr. rd. Sume (lei)
A B 2018 2019
Venituri obţinute din activităţi agricole 173 166
XIX. Situatia veniturilor si cheltuielilor Nr. rd. Sume (lei)
A B 31.12.2018 31.12.2019
1. Cifra de afaceri netă (rd. 168+169-170+172) 174 167 263.314 150.559
Producţia vândută (ct.701+702+703+704+705+706+708) 175 168 263.314 147.660
Venituri din vânzarea mărfurilor (ct. 707) 176 169
Reduceri comerciale acordate (ct. 709) 177 170

venituri din dobânzi înregistrate de entităţile radiate din Registrul general si care mai au in derulare contracte de 171
leasing (ct.766) 8)

18 | P a g e
 Venituri din subvenţii de exploatare aferente cifrei de afaceri nete (ct.7411) 178 172
2. Venituri aferente costului producţiei în curs de execuţie (ct.711+712)
Sold C 179 173 69.500 78.500
Sold D 180 174
3. Venituri din producţia de imobilizari necorporale si corporale 181 175
(ct.721+ 722)
4. Venituri din reevaluarea imobilizărilor corporale (ct. 755) 182 176
5. Venituri din producţia de investiţii imobiliare (ct. 725) 183 177
6. Venituri din subvenţii de exploatare (ct. 7412 + 7413 + 7414 + 7415 + 7416 +7417 + 7419) 184 178 56.144 61.177
7. Alte venituri din exploatare (ct.751+758+7815) 185 179
-din care, venituri din fondul comercial negativ (ct.7815) 186 180
-din care, venituri din subvenţii pentru investiţii (ct. 7584) 187 181
VENITURI DIN EXPLOATARE - TOTAL (rd. 167+173-174+175+176+177+178+179) 188 182 388.958 290.236
8. a) Cheltuieli cu materiile prime si materialele consumabile (ct.601+602) 189 183 75.728 134.662
Alte cheltuieli materiale (ct.603+604+606+608) 190 184
b) Alte cheltuieli externe (cu energie si apă)(ct.605) 191 185
c) Cheltuieli privind mărfurile (ct.607) 192 186 2.830
Reduceri comerciale primite (ct. 609) 193 187 6.965 8.874
9. Cheltuieli cu personalul (rd. 189+190) 194 188
a) Salarii si indemnizaţii (ct.641+642+643+644) 8) 195 189
b) Cheltuieli privind asigurările si protecţia socială (ct.645+646) 196 190
10.a) Ajustări de valoare privind imobilizările corporale si necorporale (rd. 192-193) 197 191 53.091 6.804
a.1) Cheltuiel (ct.6811+6813+6817+din ct.6818) 198 192 53.091 6.804
a.2) Venituri (ct.7813+din ct.7818) 199 193
b) Ajustări de valoare privind activele circulante (rd. 195-196) 200 194
b.1) Cheltuieli (ct.654+6814+din ct.6818) 201 195
b.2) Venituri (ct.754+7814+din ct.7818) 202 196
11. Alte cheltuieli de exploatare (rd. 198 la 203) 203 197 39.990 107.353
11.1. Cheltuieli privind prestaţiile externe (ct.611+612+613+614+615+621 204 198 39.990 107.353
+622+623+624+625+626+627+628)
11.2. Cheltuieli cu alte impozite, taxe si vărsăminte asimilate; cheltuieli reprezentând transferuri si contribuţii 205 199
datorate în baza unor acte normative speciale (ct. 635 + 6586 )
11.3. Cheltuieli cu protecţia mediului înconjurător (ct. 652) 206 200
11.4 Cheltuieli din reevaluarea imobilizărilor corporale (ct. 655) 207 201
11.5. Cheltuieli privind calamităţile si alte evenimente similare (ct. 6587) 208 202
11.6. Alte cheltuieli (ct. 651 + 6581 + 6582 + 6583 + 6584 + 6588) 209 203
—Cheltuieli cu dobânzile de refinanţare înregistrate de entităţile radiate din Registrul general si care mai au în 204
derulare contracte de leasing (ct. 666) 8)
Ajustări privind provizioanele (rd. 206-207) 210 205
- Cheltuieli (ct.6812) 211 206
- Venituri (ct.7812) 212 207
CHELTUIELI DE EXPLOATARE - TOTAL 213 208 161.844 242.775
(rd. 183 la 186 - 187+188+191+194+197+205)
PROFITUL SAU PIERDEREA DIN EXPLOATARE:
- Profit (rd. 182-208) 214 209 227.114 47.461
- Pierdere (rd. 208-182) 215 210 0 0
12. Venituri din interese de participare (ct.7611+7612+7613) 216 211
- din care, veniturile obţinute de la entităţile afiliate 217 212
13. Venituri din dobânzi (ct.766) 218 213 385 106
- din care, veniturile obţinute de la entităţile afiliate 219 214
14. Venituri din subvenţii de exploatare pentru dobânda datorată (ct. 7418) 220 215
15. Alte venituri financiare (ct. 7615 + 762 + 764 + 765 + 767 + 768) 221 216 1 330
- din care, venituri din alte imobilizări financiare (ct. 7615) 222 217
VENITURI FINANCIARE - TOTAL (rd. 211 + 213 + 215 + 216) 223 218 386 436
16. Ajustări de valoare privind imobilizările financiare si investiţiile financiare deţinute ca active circulante (rd. 220 - 221) 224 219
- Cheltuieli (ct.686) 225 220
- Venituri (ct.786) 226 221
17. Cheltuieli privind dobânzile (ct.666) 227 222 648
- din care, cheltuielile în relaţia cu entităţile afiliate 228 223
Alte cheltuieli financiare (ct.663+664+665+667+668) 229 224 3.892
CHELTUIELI FINANCIARE - TOTAL (rd. 219+ 222 +224) 230 225 4.540
PROFITUL SAU PIERDEREA FINANCIAR(Ă):
- Profit (rd. 218 - 225) 231 226 386 0
- Pierdere (rd. 225 - 218) 232 227 0 4.104
VENITURI TOTALE (rd. 182+218) 233 228 389.344 290.672
CHELTUIELI TOTALE (rd. 208+225) 234 229 161.844 247.315
18. PROFITUL SAU PIERDEREA BRUT(Ă):
- Profit (rd. 228-229) 235 230 227.500 43.357
- Pierdere (rd. 229-228) 236 231 0 0
19. Impozitul pe profit (ct. 691) 237 232
20. Impozitul specific unor activitati (ct. 695) 238 233
21. Alte impozite neprezentate la elementele de mai sus (ct. 698) 239 234 8.120 4.795
22. PROFITUL SAU PIERDEREA NET(Ă) A EXERCIŢIULUI FINANCIAR:
- Profit (rd. 230-231-232-233-234) 240 235 219.380 38.562
- Pierdere (rd. 231+232+233+234-230) 241 236 0 0

19 | P a g e
Notele explicative la situaţiile financiare anuale

Notele explicative la situaţiile financiare anuale vor conţine acele detalieri cerute de cadrul normativ
care să permită utilizatorilor mai buna ȋntelegere a informaţiilor prezentate ȋn situaţiile financiare anuale.
Acestea aduc ȋn primul rȃnd informaţiile sistematizate necesare analizei economice a societăţii.
Deoarece ȋncepand cu anul 2015 nu s-au mai prezentat pentru toate societăţile, au fost puse la
dispoziţie, pentru exemplificare, notele explicative aferente exerciţiului financiar-fiscal 2014:

20 | P a g e
21 | P a g e
22 | P a g e
23 | P a g e
Analiza situaţiilor financiare anuale

Analiza situaţiilor financiare anuale ȋnlesneşte calcularea unor indicatori care dau o imagine a
performanţei economice, a situaţiei financiare şi a profitabilităţii intrprinderilor, ȋntr-un mod uniform.
Acest lucru permite:
 Realizarea de comparaţii ȋntre agenţii econimici din ramuri diferite sau din aceeaşi ramură;
 Analiza evoluţiei ȋn timp a unuia şi aceluiaşi agent economic;
 Cei mai importanti indicatori economico-financiari sunt:
 Indicatorii de lichiditate
 Indicatorii de risc
 Indicatorii de activitate
 Indicatorii de profitabilitate
 Indicatorii privind rezultatul pe acţiune

Indicatori de lichiditate

Indicatorul lichidităţii curente (indicatorul capitalului circulant), respectiv indicatorul

lichidităţii imediate (indicatorul test acid) exprimă de cate ori se cuprind datoriile curente ȋn activele
curente, respectiv ȋn active curente mai puţin stocuri.

Lichiditatea curenta = Active curente / Datorii curente

Lichiditatea curenta imediata = (Active curente – Stocuri ) / Datorii curente
Indicatori de risc

Gradul de ȋndatorare al capitalului propriu exprima de cȃte ori se cuprinde capitalul

ȋmprumutat (credite pe o perioada mai mare de un an) ȋn capitalurile proprii şi reflectă structura de
finanţare a societăţii la ȋncheierea exerciţiului financiar.
Indicatorul privind acoperirea dobȃnzilor reflectă de cȃte ori pot fi acoperite cheltuielile cu
dobanda din profitul inaintea dobȃnzii şi impozitului. Cu cȃt valoarea indicatorului este mai mică cu
atȃt poziţia societăţii este considerată mai riscantă.
Gradul de ȋndatorare = Capital ȋmprumutat / Capital propriu x100 sau
Gradul de ȋndatorare = Capital ȋmprumutat / Capital angajat x100
Capitalul angajat = Capital ȋmprumutat + Capital propriu
Acoperirea dobȃnzilor = Profitul ȋnaintea deducerii dobȃnzilor şi a impozitului pe profit
/ Cheltuieli cu dobȃnzile
Indicatori de activitate (de gestiune)

Numărul de zile de stocare indică numarul de zile ȋn care bunurile sunt stocate ȋn unitate.
Viteza de rotaţie a debitelor - clienţi exprimă numărul de zile pȃnă la data la care debitorii ȋşi
achită datoriile către societate şi arată astfel eficacitatea intreprinderii ȋn colectarea creanţelor sale.
Viteza de rotaţie a creditelor-furnizori exprimă numărul de zile de creditare pe care societatea
ȋl obţine de la furnizorii săi.
Viteza de rotaţie a activelor imobilizate evaluează eficienţa managementului activelor
imobilizate prin examinarea valorii cifrei de afaceri generate prin exploatarea acestora.
Viteza de rotatie a activelor totale evalueazţ eficienţa managementului activelor totale prin
examinarea valorii cifrei de afaceri generate de activele societăţii.
Viteza de rotaţie a stocurilor = Costul vanzărilor / Stocul mediu lunar
Indicatorul de numar de zile de stocare = Stoc mediu x 365 / Costul vanzărilor
Viteza de rotaţie a clienţilor = Sold mediu clienţi x 365 / Cifra de afaceri
Viteza de rotaţie a stocurilor = Cifra de afaceri / Total active

24 | P a g e
Indicatori de profitabilitate

Rentabilitatea capitalului angajat reprezintă profitul pe care il obţine societatea la o unitate de

resurse investite.
Marja brută a vanzărilor arată performanţa ȋn obţinerea de preţuri avantajoase la vȃnzare.
Rentabilitatea capitalului angajat = Profitul ȋnaintea deducerii dobȃnzii şi a
impozitului pe profit / Capitalul angajat
Marja brută a vȃnzărilor = Profitul brut din vȃnzări / Cifra de afaceri x 100

Indicatori privind rezultatul pe acţiune

Componenta ce arata imbogăţirea acţionarilor = Profit net / Număr acţiuni comune

emise
Componenta de rentabilitate pe acţiune = ( Dividend + Valoarea de acţiuni emise
gratuit ) / Preţ de piaţă al acţiunii

BIBLIOGRAFIE
*** Legea nr.571/2003, privind Codul Fiscal, actualizată şi republicată
*** Legea Contabilităţii nr. 82/1991 actualizată si republicată
*** Nicolae Georgescu: „ Analiza bilantului contabil”, Ed. Economică, Bucureşti 1999
*** Victor Munteanu: „ Contabilitatea Financiară a Ȋntreprinderilor” Vol. I , Ed. Lucman,
Bucureşti 1999
*** Victor Munteanu: „Contabilitatea Financiară a Ȋntreprinderilor” Vol. II, Ed. Lucman,
Bucureşti 1999
*** „Standardele Internaţionale de Contabilitate 2000” Copyright 2000 – Comitetul pentru
Standardele Internaţionale de Contabilitate, Ed. Economică, Bucureşti 2000.
*** Anca Tutu: „ Bilanţul contabil ȋn gestiunea intreprinderii”, Ed. Tribuna Economică,
Bucureşti 1999.
*** L. Possler: ,, Sistemul contabil al agenţilor economici ” Ed. Andrei Şaguna Constanta 2003
*** Feleaga (Malciu) Liliana, Feleaga Niculae - Contabilitate financiară, o abordare europeană şi
internaţională, vol.I şi II, Editura Infomega, Bucureşti, 2005

25 | P a g e