UNIVERSITATEA SPIRU HARET

FACULTATEA MANAGEMENT FINANCIAR CONTABIL

SPECIALIZAREA: CONTABILITATE SI INFORMATIC DE GESTIUNE

LUCRARE DE LICENTA
Cadrul didactic ndrumtor:

ABSOLVENT:

BUCURESTI 2012

UNIVERSITATEA SPIRU HARET

FACULTATEA MANAGEMENT FINANCIAR CONTABIL
SPECIALIZAREA: CONTABILITATE SI INFORMATIC DE GESTIUNE

Pozitia financiara a intreprinderii si reflectarea ei in contabilitate in conformitate cu reglementarile contabile conforme cu directivele europene

Cadrul didactic ndrumtor:

ABSOLVENT:

BUCURESTI 2012

CUPRINS
Introducere .............................................................................................................................. CAPITOLUL I 1.Analiza pozitiei financiare a firmei......................................................................pag. 1 CAPITOLUL II 1. Structura patrimoniala a firmei.................................................................................. pag. 14 1.1. Bilantul patrimonial continuturi si valoare operationala in analiza financiara...pag. 14 1.2. Analiza structurii patrimoniale a firmei................................................................. pag. 18 1.2.1. Analiza ratelor de structura ale activului................................................ pag. 18 1.2.2. Analiza ratelor de structura ale pasivului................................................ pag. 21 1.2.3. Analiza patrimoniului net.......................................................................... pag. 22 2. Analiza echilibrului financiar...................................................................................... pag. 23 2.1. Analiza echilibrului pe baza de bilant financiar..................................................... pag. 23 2.2. Analiza echilibrului pe baza de bilant functional................................................... pag. 25 2.2.1. Bilantul functional instrument al analizei financiare........................... pag. 25 2.2.2. Analiza echilibrului financiar pe baza abordarii functionale..................pag.28 2.2.2.1. Analiza corelatiei dintre fondul de rulment net global, necesarul de fond de rulment si trezoreria neta..................................................................................... pag..28 3. Analiza lichiditatii si solvabilitatii................................................................................ pag. 33 4. Analiza vitezei de rotatie a activelor circulante...........................................................pag. 34 5. Analiza fluxurilor de trezorerie.....................................................................................pag. 36 6. Auditul situatiilor financiare.pag. 38 6.1. Auditul bilantului contabil. pag. 39 CAPITOLUL III Studiu de caz la S.C. ABA S.R.L. 1. Prezentarea firmei....pag. 40 2. Bilantul contabil al firmei... pag. 40 3. Raport de activitate .pag. 62 4. Declaratie .pag. 63 5. Raport de audit pag. 64 Concluzii si propuneri.. Bibliografie.. CV

INTRODUCERE Pozitia financiara a unei intreprinderi este influentata de resursele economice pe care le controleaza, de structura sa financiara, de lichiditatea si solvabilitatea sa, precum si de capacitatea sa de a se adapta schimbarilor mediului in care isi desfasoara activitatea. Informatiile privind pozitia financiara sunt oferite in primul rand de bilant. Bilantul este documentul contabil de sinteza prin care se prezinta elementele de activ, datorii si capital propriu ale entitatii la sfarsitul exercitiului financiar, precum si in celelalte situatii prevazute de lege1. Istoria contabilitatii releva utilitatea teoretica si practica a acestei discipline de studiu. Istoria contabilitatii ne ajuta sa intelegem mai bine statutul actual, ca forma a cunoasterii cat si ca practica socio-economica. Tehnicile si instrumentele contabile s-au dezvoltat si perfectionat ca raspuns la necesitatile practice, pe care contextul socioeconomic le-a ridicat pe anumite trepte de dezvoltare ale societatii. Perioada primelor forme de contabilitate, dateaza din antichitate, de la vechile popoare din Orientul Mijlociu, care utilizau inc de acum 10.000 de ani un sistem de prelucrare a datelor legate de viata lor economica. Aparitia economiei monetare si cresterea volumului si complexitatii afacerilor in Evul Mediu, au dus la nasterea omului afacerist, in adevaratul sens al cuvantului. In anul 1494 la Venetia, Luca Paciolo publica prima lucrare de contabilitate Tratatus de computis et scripturis, care a insemnat o schimbare foarte importanta in istoria contabilitatii, reunind intr-o singura lucrare cunostintele existente, permitand astfel raspandirea lor in intreaga lume. Literatura contabila romaneasca a aparut la mijlocul secolului al XIXlea, mult mai tarziu in comparatie cu tarile europene dezvoltate. Principala cauza a acestei intarzieri se explica prin patrunderea tarzie a economiei capitaliste n Romania. Etapele practicii contabile romanesti au parcurs urmtorul traseu : - etapa formarii literaturii contabile romanesti (1837-1900), cuprinde perioada aparitiei primelor lucrari de contabilitate n limba romana (traduceri dupa autori straini); - etapa maturizarii gandirii contabile (1947 - 1990), in care practica contabila evolueaza in mediul economiei planificate;
1

Iosefina Morosan, Analiza economico-financiara, Editura Fundatiei Romania de Maine, Bucuresti, 2008, pag.228

- etapa actuala, dupa anul 1990, cand au loc o serie de reformecontabile care incearca sa compatibilizeze practicile contabile romanesti cu cele internationale. In conceptia moderna, contabilitatea , reprezinta un sistem informational care cuantifica, prelucreaza si comunica informatii financiare despre o entitate economica identificabila, informatii ce permit utilizatorilor sa opteze in mod rational intre consumurile alternative ale resurselor rare in procesul desfasurarii activittilor de productie si comerciale.2

Marinica DOBRIN, Contabilitate baze proceduri, editia a II- a revazuta; Editura Fundatiei Romania de Maine Bucuresti 2007.

CAPITOLUL I ANALIZA POZITIEI FINANCIARE A FIRMEI

Potrivit Legii 31/1990 privind societatile comerciale si a Legii Contabilitatii 82/1991, toti agentii economici ( toate persoanele juridice ) sunt obligati sa intocmeasca bilant contabil. Bilantul este documentul oficial de sinteza al tuturor unitatilor patrimoniale. Bilantul contabil contribuie sa dea o imagine fidela, clara si completa a patrimoniului, a situatiei financiare si asupra rezultatelor obtinute de unitatea patrimoniala, care presupune: -respectarea cu buna credinta a regulilor privind evaluarea patrimoniului; -respectarea principiilor: prudentei, permanentei metodelor, continuitatea activitatii bilantului de deschidere cu cel de inchidere, a noncompensarii; -posturile inscrise in bilant trebuie sa corespunda cu datele inregistrate in contabilitate, puse de acord cu inventarul. Procedeu principal al metodei contabilitatii si baza informationala fundamentala, bilantul propriu-zis este un tablou care cuprinde in forma sintetica si in expresie valorica mijloacele economice patrimoniale, sursele de constituire a acestora, precum si rezultatul unui agent economic la un moment dat. Bilantul reprezinta situatia patrimoniala a intreprinderii pentru care se intocmeste, la data cand are loc aceasta operatie. Practic, este o fotografie a patrimoniului societatii, la momentul intocmirii bilantului, de regula, la sfarsitului exercitiului financiar. In Romania, exercitiul financiar se suprapune anului calendaristic (1 ianuarie 31 decembrie). Deci, intreprinderile trebuie si sunt obligate sa intocmeasca bilantul contabil la 31 decembrie. Patrimoniul unei intreprinderi se defineste ca ansamblul bunurilor (corporale si necorporale), al drepturilor si obligatiilor ce caracterizeaza situatia unei entitati patrimoniale la un moment dat. Intrucat bilantul descrie situatia patrimoniului, el va cuprinde principalele structuri ale acestuia: Activul se compune din (1) bunuri detinute de intreprindere (drepturi de proprietate exercitata asupra lucrurilor) si (2) creante (drepturi asupra tertilor).

Pasivul sau datoriile se compun din capitaluri proprii si, intr-o masura considerabila, din imprumuturi contractate de intreprindere si nerambursate inca la momentul intocmirii bilantului. In bilant, elementele de activ si datorii sunt grupate dupa natura si lichiditate, respectiv natura si exigibilitate. Un activ reprezinta o resursa controlata de catre entitate ca rezultat al unor evenimente trecute, de la care se asteapta sa genereze beneficii economice viitoare pentru entitate si al carui cost poate fi evaluat in mod credibil. O datorie reprezinta o obligatie actuala a entitatii ce decurge din evenimente trecute si prin decontarea careia se asteapta sa rezulte o iesire de resurse care incorporeaza beneficii economice. Capitalurile proprii reprezinta interesul rezidual al actionarilor in activele unei entitati dupa deducerea tuturor datoriilor sale. Conform ordinului ministrului finantelor publice nr. (3055/2009) pentru aprobarea reglementarilor contabile armonizate cu directivele europene, formatul bilantului este urmatorul: A. Active imobilizate I. Imobilizari necorporale 1. Cheltuieli de constituire 2. Cheltuieli de dezvoltare 3. Concesiuni, brevete, licente, marci comerciale, drepturi si active similare, daca acestea au fost achizitionate cu titlu oneros 4. Fondul comercial, in masura in care acesta a fost achizitionat cu titlu oneros 5. Avansuri si imobilizari necorporale in curs de executie II. Imobilizari corporale 1. Terenuri si constructii 2. Instalatii tehnice si masini 3. Alte instalatii, utilaje si masini 4. Avansuri si imobilizari corporale in curs de executie III. Imobilizari financiare 1. Actiuni detinute la entitatile afiliate 2. Imprumuturi acordate entitatilor afiliate 3. Interese de participare 2

4. Imprumuturi acordate entitatilor de care compania este legata in virtutea intereselor de participare 5. Investitii detinute ca imobilizari 6. Alte imprumuturi B. Active circulante I. Stocuri 1. Materii prime si materiale consumabile 2. Productia in curs de executie 3. Produse finite 4. Avansuri pentru cumparari de stocuri II. Creante (Sumele care urmeaza sa fie incasate dupa o perioada mai mare de un an trebuie prezentate separat pentru fiecare element) 1. Creante comerciale 2. Sume de incasat de la entitatile afiliate 3. Sume de incasat de la entitatile de care compania este legata in virtutea intereselor de participare 4. Alte creante 5. Capital subscris si nevarsat III. Investitii pe termen scurt 1. Actiuni detinute la entitati afiliate 2. Alte investitii pe termen scurt IV. Casa si conturi la banci C. Cheltuieli in avans D. Datorii: sumele care trebuie platite intr-o perioada de pana la un an 1. Imprumuturile din emisiunea de obligatiuni, prezentandu-se separate mprumuturile din emisiunea de obligatiuni convertibile 2. Sume datorate institutiilor de credit 3. Avansuri incasate in contul comenzilor 4. Datorii comerciale furnizori 5. Efecte de comert de platit 6. Sume datorate entitatilor afiliate

7. Sume datorate entitatilor de care compania este legata in virtutea ntereselor de participare 8. Alte datorii, inclusiv datoriile fiscale si datoriile privind asigurarile sociale E. Active circulante nete/datorii curente nete F. Total active minus datorii curente G. Datorii: sumele care trebuie platite intr-o perioada mai mare de un an 1. Imprumuturi din emisiunea de obligatiuni, prezentandu-se separate mprumuturile din emisiunea de obligatiuni convertibile 2. Sume datorate institutiilor de credit 3. Avansuri incasate in contul comenzilor 4. Datorii comerciale furnizori 5. Efecte de comert de platit 6. Sume datorate entitatilor afiliate 7. Sume datorate entitatilor de care compania este legata in virtutea ntereselor de participare 8. Alte datorii, inclusiv datoriile fiscale si datoriile privind asigurarile sociale H. Provizioane 1. Provizioane pentru pensii si obligatii similare 2. Provizioane pentru impozite 3. Alte provizioane I. Venituri in avans J. Capital si rezerve I. Capital subscris 1. Capital subscris varsat 2. Capital subscris nevarsat II. Prime de capital III. Rezerve din reevaluare IV. Rezerve 1. Rezerve legale 2. Rezerve statutare sau contractuale 3. Alte rezerve V. Profitul sau pierderea reportat (a) 4

VI. Profitul sau pierderea exercitiului financiar Formatul bilantului si structura lui se bazeaza pe ecuatia: ACTIV DATORII = CAPITAL PROPRIU Activele imobilizate sunt active generatoare de beneficii si detinute pe o perioada mai mare de un an. Ele trebuie evaluate la costul de achizitie sau la costul de productie. Activele imobilizate sunt formate din: imobilizari necorporale imobilizari corporale imobilizari financiare Un activ necorporal este un activ identificabil, nemonetar, fara suport material si detinut pentru utilizare in procesul de productie sau formarea de bunuri sau servicii, pentru a fi inchiriat tertilor sau pentru scopuri administrative. Imobilizarile corporale reprezinta active care: a) sunt detinute de o entitate pentru a fi utilizate in productia de bunuri sau prestarea de servicii, pentru a fi inchiriate tertilor sau pentru a fi folosite in scopuri administrative si b) sunt utilizate pe parcursul unei perioade mai mari de un an. Imobilizarile financiare cuprind actiunile detinute la entitatile afiliate, imprumuturile acordate entitatilor afiliate, interesele de participare, alte investitii detinute ca imobilizari, alte imprumuturi. Activele circulante sunt elemente patrimoniale caracterizate prin faptul ca se utilizeaza pe o perioada scurta in activitatea firmei, participa la un singur ciclu de exploatare, modificandu-si in permanenta forma: stocuri, creante, investitii pe termen scurt, disponibilitati banesti. Conform noilor reglementari contabile, un activ se clasifica ca active circulant atunci cand: a) este achizitionat sau produs pentru consum propriu sau in scopul comercializarii si se asteapta sa fie realizat in termen de 12 luni de la data bilantului; b) este reprezentat de creante aferente ciclului de exploatare; c) este reprezentat de trezorerie sau echivalente de trezorerie a caror utilizare nu este restrictionata.

Pasivul bilantului se prezinta in continuarea activului: se incepe cu datoriile pe termen scurt, se continua cu cele pe termen lung si se termina cu capitalurile proprii. O datorie trebuie clasificata ca datorie pe termen scurt, denumita si datorie curenta, atunci cand: a) se asteapta sa fie decontata in cursul normal al ciclului de exploatare al entitatii sau b) este exigibila in termen de 12 luni de la data bilantului. Toate celelalte datorii trebuie clasificate ca datorii pe termen lung. Provizioanele sunt datorii cu exigibilitate sau valoare incerta. Un provizion poate fi recunoscut numai in momentul in care: o entitate are o obligatie curenta generata de un eveniment anterior; este probabil ca o iesire de resurse sa fie necesara pentru a onora obligatia respectiva; poate fi realizata o estimare credibila a valorii obligatiei. Provizioanele se constituie pentru elemente cum sunt: litigii, amenzi si penalitati, pagubiri, daune si alte datorii incerte, cheltuieli legate de activitatea de service in perioada de garantie si alte cheltuieli privind garantia acordata clientilor; actiunile de restructurare; pensii si obligatii similare; impozite; alte provizioane. Capitalul si rezervele (capitaluri proprii) reprezinta dreptul actionarilor asupra activelor unei entitati dupa deducerea tuturor datoriilor. Bilantul poate fi considerat deci ca o situatie a firmei la un moment dat, situatie ce poate fi prezentata si interpretata intr-o logica juridica, una economica sau una financiara. Prezentarea juridica privilegiaza redarea situatiei firmei ca o stare a patrimoniului: in acest caz, in activ si pasiv distingem urmatoarele : Activ (Drepturi) Drepturi de proprietate Drepturi de creante Pasiv (Obligatii) Capitaluri proprii Datorii

Prezentarea economica considera activul ca un ansamblu de utilizari, iar pasivul ca un ansamblu de resurse. O varianta a logicii economice poate fi considerata cea prezentata de cadrul general al IASC (standarde internationale de contabilitate), care graviteaza in jurul notiunii de avantaj economic. Prezentarea financiara a bilantului privilegiaza notiunea de datorie si permite verificarea capacitatii firmei de a face fata, cu activele sale, datoriilor scadente, operand cu clasificarea activelor in termeni de lichiditate si a pasivelor in termeni de exigibilitate. 6

Ca orice document normalizat, bilantul are anumite limite inreflectarea situatiei unei firme si respectiv analiza acesteia. Bilantul nu inregistreaza decat marimile monetare si nu furnizeaza decat o fotografie la un moment dat, susceptibila de a fi modificata rapid de operatiunile viitoare. Elementele legate directe de evaluarea pozitiei financiare sunt: activele, datoriile si capitalul. Poziia financiar a ntreprinderii reprezint totalitatea activelor i capitalurilor asupra crora firmele i exercit controlul. Principalii factori ai poziiei financiare sunt: 1 activele firmei 2 structura financiar 3 lichiditatea i solvabilitatea firmei 4 flexibilitatea i adaptabilitatea la schimbrile mediului economic 1. Activele pot fi: - corporale - necorporale (mrci, licene, know-how ) reprezint potenialul pentru degajarea de fluxuri financiare din utilizarea lor. 2. Structura financiar este esenial pentru definirea i implementarea strategiilor i politicilor de dezvoltare ale firmei. 3. Lichiditatea i solvabilitatea firmei ntreprinderea activeaz n cadrul unui circuit care-i permite producerea de mrfuri i transformarea acestora n numerar. Lichiditatea este capacitatea firmei de a transforma activele n numerar. Solvabilitatea este capacitatea firmei de a plti la scaden datoriile. 4. Flexibilitatea i adaptabilitatea la schimbrile mediului economic exprim capacitatea firmei de a face fa schimbrilor ce intervin n mediul economic cum ar fi: - recesiune sau avnt economic - modificarea condiiilor pe pieele externe - modificarea tehnologiilor Poziia financiar n sine nu poate rezolva problemele firmei deoarece rezultatele sau performana se obine din utilizarea capitalurilor i patrimoniului existent. Performanele ntreprinderii se pot aprecia pe baza unor indicatori: - ratele de rentabilitate - marja profitului 7

- rata profitului - volumul absolut al cifrei de afaceri i a profitului Ca documnte financiare pentru analiza poziiei i a performanelor firmei se utilizeaz documentele sintetice : - bilanul - contul de profit i pierdere - notele explicative

I.Bilantul

n vederea elaborrii diagnosticului financiar care s permit msurarea rentabilitii economice a capitalurilor investite, a rentabilitii financiare a capitalurilor proprii, aprecierea condiiilor n care sunt realizate echilibrele financiare, deducerea gradului de autonomie al ntreprinderii, analiza financiar parcurge mai multe etape, care presupun cercetarea unor informaii necesare n vederea detectrii simptomelor ce prefigureaz fenomene care impiedic continuitatea activitii ntreprinderii. Scopul principal l constituie adoptarea unor decizii corective n gestiunea pe termen scurt, mediu i lung. Bilanul este documentul contabil de sintez prin care se prezint elementele de activ i de pasiv (mijloacele i resursele) la nchiderea exerciiului i n alte situaii prevzute de lege, grupate dup natur, destinaie i lichiditate, respectiv, dup natur, provenien i exigibilitate. Elementele de pasiv vizeaz fondurile de care a beneficiat ntreprinderea (capitalurile proprii ale asociailor, provizioanele, datoriile de exploatare, financiare), iar cele de activ, utilizrile acestor fonduri, cu titlu durabil (active imobilizate) i cu titlu provizoriu i ciclic (active circulante). Activul i pasivul reflect aceeai realitate vzut sub forma mijloacelor de finanare i a utilizrii acestora la acelai moment, ceea ce impune echilibrul permanent ntre activele i pasivele bilanului, indiferent de forma de prezentare a acestuia (tabelar sau n list). Conform IAS 1, Prezentarea situaiilor financiare, bilanul prezentat n list are drept scop de a prezenta fidel informaii despre poziia financiar a ntreprinderii, respectiv, capacitatea de a se adapta schimbrilor mediului, cu ajutorul resurselor economice controlate

(activele), structurii de finanare (datorii i capitaluri proprii), precum i cu ajutorul unor indicatori economico-financiari specifici (lichiditatea i solvabilitatea). Criteriile de clasament al activelor i pasivelor bilanului difer n funcie de scopul urmrit n analiz i de utilizator, ceea ce a condus la amenajarea mai multor tipuri (modele) de bilan cu prezentare tabelar cum ar fi: bilanul financiar, bilanul funcional, bilanul pool de fonds(ansamblul resurselor) .a. Studiul bilanului trebuie efectuat dup repartizarea rezultatului i trebuie s nceap cu examinarea structurii pasivului i a structurii activului. Bilanul contabil elaborat n optica patrimonial-juridic utilizat pn la adoptarea Reglementrilor contabile armonizate cu Directiva a IV-a a CEE i cu Standardele Internaionale de Contabilitate s-a dovededit insuficient adaptat analizei financiare orientate spre gestiune, ceea ce a impune utilizarea unui bilan mai operaional, pentru a evidenia relaia dintre resursele disponibile i nevoile de finanare ale ntreprinderii, tiut fiind c orice nevoie de finanare trebuie acoperit din resurse financiare. n acest scop se dovedete deosebit de util bilanul financiar, elaborat n optic patrimonial, care constituie suportul analizei financiare tradiionale ce are ca finalitate descrierea patrimoniului ntreprinderii n vederea unei evaluri patrimoniale care poate interesa att proprietarii, ct i creditorii. n msura n care creditorii utilizeaz un asemenea studiu, se procedeaz la o analiz financiar extern, ce vizeaz recuperarea capitalurilor investite mai ales n cazul lichidrii ntreprinderii. Logica bilanului financiar, numit i bilan lichiditate-exigibilitate, se bazeaz pe criteriul lichiditii cresctoare a activului i al exigibilitii cresctoare a pasivului, ceea ce implic separarea elementelor de activ n funcie de gradul de lichiditate i a elementelor de pasiv n funcie de scaden.

II. Interpretarea financiar a contului de profit i pierderi

Pe baza contului de profit si pierdere rentabilitatea este categoria economic prin care se exprim capacitatea ntreprinderii de a obine profit, ceea ce reflect performana acesteia. Obiectivul major al ntreprinderii este att mrirea averii participanilor la viaa ntreprinderii (acionari, salariai, creditori, stat), ct i creterea valorii sale, pentru asigurarea propriei dezvoltri. Realizarea acestui obiectiv este condiionat de desfurarea unei activiti rentabile, care s permit remunerarea factorilor de producie i a capitalurilor utilizate, indiferent de provenien. 9

Orice afacere implic o investiie care are drept consecin rezultatul ateptat de investitor. Cu ct acest rezultat este mai mare, cu att se pot forma noi surse disponibile pentru alte investiii n diverse scopuri: stimularea partenerilor, asigurarea propriei dezvoltri, crearea de rezerve. Rentabilitatea unei afaceri rezult din comensurarea efectelor concretizate n venituri cu eforturile depuse reflectate n cheltuielile aferente. Dup modul n care se realizeaz comparaia ntre efecte i eforturi n analiza rentabilitii se utilizeaz dou serii de indicatori de evaluare: n mrimi absolute i n mrimi relative. Indicatorii n mrimi absolute se obin ca marje, (diferene) ntre venituri i cheltuieli, iar indicatorii n mrimi relative se obin ca rate (rapoarte) ntre rezultate i cheltuieli sau capitaluri utilizate. Marjele prin ele nsele caracterizeaz insuficient gradul de rentabilitate al ntreprinderii, deoarece pot exista uniti foarte rentabile cu marje mici i invers, rentabiliti slabe cu marje mari. Numai ratele caracterizeaz real gradul de rentabilitate, exprimnd n modul cel mai sintetic eficiena utilizrii capitalurilor. Analiza rentabilitii se realizez pe baza datelor din contul de rezultat Profit i pierdere, situaie financiar anual redactat n termeni de flux, care cuprinde ansamblul fluxurilor patrimoniale ce permit crearea bogiei plecnd de la ansamblul cheltuielilor i veniturilor. Soldul net al contului (creditor sau debitor) reflect performana ntreprinderii, respectiv capacitatea de a genera fluxuri viitoare de numerar prin utilizarea resurselor existente. Prezentarea contului de rezultat poate fi realizat dup natur i dup funcii (destinaie), fiind redat tabelar sau n list. Structurarea contului de profit i pierdere sub form tabelar permite determinarea marjelor de rentabilitate pe cinci niveluri: Debit Contul de profit i pierdere Credit Cheltuieli pe tipuri de activiti Venituri pe tipuri de activiti 1. Cheltuieli de exploatare 1. Venituri din exploatare (+) A. Rezultatul din exploatare (-) 2. Cheltuieli financiare 2. Venituri financiare (+) B. Rezultatul financiar (-) (+) C. Rezultatul curent (A+B) (-) 3. Cheltuieli extraordinare 3. Venituri extraordinare (+) D. Rezultatul extraordinar (-) Cheltuieli totale Venituri totale (+) E. Rezultatul brut (C+D) (-) Impozit pe profit (+)F. Rezultatul net al exerciiului (-) 10

Interpretarea concentreaz o complexitate de operaii economice i financiare care se reflect n documentele contabile de sintez sub forma fluxurilor i stocurilor. Dac bilanul contabil exprim starea patrimonial la ncheierea exerciiului CPP exprim, n parte, cum s-a ajuns la aceast stare. Fluxurile au o influen imediat asupra rezultatului, n timp ce stocurile prezint un impact variabil n timp asupra echilibrului financiar al ntreprinderii. Veniturile, conform SIC, sunt creteri de avantaje economice n cursul exerciiului financiar ce au ca rezultat o cretere a capitalurilor proprii diferite de cea care provine din contribuiile proprietarilor capitalului. Forma pe care o poate mbrca veniturile: 1) Creteri de activ: lichiditi, creane, bunuri, servicii, obinute n schimbul bunurilor i serviciilor pe care le furnizeaz ntreprinderea. 2) Diminuarea datoriilor: din bunurile i serviciile furnizate de ntreprindere pentru acoperirea unui mprumut Cheltuielile reprezint reduceri de avantaje economice ca urmare a diminurii capitalurilor proprii diferite de cea care provine din distribuirile n favoarea proprietarilor de capital (dividende, restituiri de capital). Forma n care se prezint cheltuielile: 1) Ieiri sau diminuri de valoare a activelor (mrfuri, amortizare) 2) Creteri de datorii (salarii, impozite, furnizori) Diferena dintre venituri i cheltuieli reprezint rezultatul Diferenieri de interpretare ntre contabilitate i finane Aceste diferenieri rezult din faptul c din punct de vedere contabil predomin viziunea patrimonial, iar optica financiar se exprim n termeni de lichiditate, exigibilitate i solvabilitate.

Din punct de vedere contabil VENITURILE

Din punct de vedere al finanelor

1. Sunt considerate venituri din producia 1. Fluxuri de lichiditate generate de CA 11

vndut (CA) i cele din producia stocat 2. O vnzare reprezint un venit chiar dac

brut.

nu se ncaseaz, inclusiv ntr-un exerciiu 2. Un flux real de lichiditate (o cretere a financiar urmtor. 3. O crean ncasat n cursul exerciiului anterior nu creeaz venit. CHELTUIELILE 4. Achitarea unui furnizor n exerciiul urmtor nu genereaz o nou cheltuial. 4. Un flux negativ care diminueaz resursele AMORTIZAREA repartizarea valorii unui de trezorerie. activ imobilizat asupra duratei de utilizare estimat. 5. Este cheltuiala de exploatare (reg. IAS 4) PROVIZIOANELE (IAS 37 datorii a cror 5. O sum calculat care nu diminueaz scaden sau mrime este nesigur) 6. Sunt cheltuieli care afecteaz rezultatul dar fr consecine asupra trezoreriei nete. 6. Nu au nici un fel de influen, singurul 7. REEVALUAREA elementelor de activ lucru de luat n seam, n calcul este sub imobilizat reprezint o cretere a valorii aspectul incidentelor fiscale. acestora i corespunztor o cretere a 7. Nu reprezint un flux financiar real. capitalurilor proprii (rezerve din reevaluare) Afecteaz valorile ratelor de rentabilitate. trezoreria, impact fiscal. 3. Un flux de lichiditate (o cretere a trezoreriei) trezoreriei) constituie intrare.

Fluxurile economice sunt generate de activitatea ordinar structurat pe trei domenii de activitate: 1. Activitatea de exploatare care este activitatea de baz ce vizeaz formarea profitului ntreprinderii din sectoarele industrial, comercial i prestri servicii. 12

2. Activitatea financiar privind participaiile la capitalul altor societi (participare strategic 20 40%, participare de control 40%). 3. Activitatea excepional (extraordinar) care cuprinde operaiuni de gestiune i capital care nu sunt legate de activitatea normal a ntreprinderii. Activitile prezentate i rezultatul lor sunt reflectate n CPP, iar structura acestuia permite calculul unor solduri de acumulri bneti poteniale destinate s ndeplineasc o anumit funcie de remunerare a factorilor de producie i de finanare a activitii viitoare denumite solduri intermediare de gestiune (SIG).

CAPITOLUL II 1. Structura patrimoniala a firmei

13

1.1. Bilantul patrimonial continuturi si valoare operationala in analiza financiara

Analiza pe baza bilanului financiar este denumit i analiz patrimonial fiind ntocmit n perspectiva ncetrii activitii. Termenii de baz utilizai n cazul acestui tip de analiz sunt cei de: - lichiditate: capacitatea ntreprinderii de a transforma ntr-o anumit perioad de timp activele sale n disponibiliti bneti, fr pierderi de valoare; - exigibilitate: capacitatea firmei de a respecta termenele scadente pentru datoriile contractate; - solvabilitate: capacitatea ntreprinderii de a-i onora angajamentele fa de teri. Structurarea posturilor bilanului contabil n viziune financiar are meritul de a pune n eviden riscul de insolvabilitate al ntreprinderii i cile de nlturare a acestui risc. n concluzie, analiza termenilor de lichiditate i exigibilitate este fundamentat pe 2 elemente: 1 abordarea n concepie funcional a ntreprinderii 2 pe criteriile de clasificare a posturilor bilaniere Expresia cea mai simpl a valorii patrimoniale o reprezint activul net contabil. ANC = At Dat. unde: At - activ total Dat - datorii totale ANC activul net contabil Elementele de activ sunt structurate n ordinea cresctoare a lichiditii, iar elementele de pasiv sunt structurate dup gradul cresctor de exigibilitate. Pornind de la aceast modalitate de structurare a bilanului financiar, apar n eviden 2 reguli ale finanrii: 1 nevoile permanente vor fi acoperite de capitalurile permanente 2 nevoile temporare vor fi acoperite de resursele temporare La baza celor 2 reguli se afl principiul sincronizrii ntre durata unei operaii de finanare i durata mijloacelor de finanare corespondente.

14

A (nevoi, alocri) Nevoi permanente Alocri Active imobilizate Nevoi temporare Active circulante

P (resurse) Resurse permanente

1 exg.

Capitaluri permanente Resurse temporare exg.

Pasive circulante Tot de modalitatea de structurare a bilanului financiar rezult c la nivelul firmei avem un echilibru financiar pe termen lung (reprezentat de partea superioar a bilanului) i un echilibru financiar pe termen scurt (reprezentat de partea inferioar a bilanului). Atunci cnd resursele permanente sunt mai mari dect nevoile permanente, apare o marj de securitate financiar care permite ntreprinderii s fac fa riscurilor pe termen scurt. R perm.

N perm. marj securitate financiar

Analiza financiara pe baza de bilant are ca obiectiv formularea unor judecati de valoare privind valoarea, echilibrul, sanatatea, pozitia financiara a firmei. Pentru realizarea unei analize financiare pertinente in literatura de specialitate sunt prezentate doua teorii fundamentale, in baza carora se propune elaborarea asa-zisului ,,bilant suport al analizei financiare3: teoria bilantului patrimonial; teoria bilantului functional. Abordarea patrimoniala (financiara) este o abordare externa, care prezinta interes pentru urmatoarele categorii de utilizatori: actionarii, interesati sa cunoasca valoarea patrimoniului; creditorii, care privesc patrimonial ca o garantie pentru creditele acordate si potentialii investitori si creditori. Bilantul patrimonial (financiar) este un instrument de analiza realizat prin retratarea bilantului contabil. Problemele principale ale analizei pozitiei financiare a firmei rezolvate prin apelarea la bilantul patrimonial sunt: - determinarea patrimoniului net; - analiza structurii financiare;
3

Iosefina Morosan, Analiza economico-financiara, Editura Fundatiei Romania de Maine,Bucuresti, 2008

15

- analiza lichiditatii si solvabilitatii - determinarea gradului de indatorare. La elaborarea bilantului patrimonial sunt respectate urmatoarele principii: evaluarea elementelor patrimoniale la valoarea lor neta; ordonarea elementelor de activ in ordine crescatoare a gradului de lichiditate (aptitudinea de a se transforma in numerar); ordonarea elementelor de pasiv in ordine descrescatoare a gradului de exigibilitate (perioada in care resursa este la dispozitia firmei). Structura bilantului patrimonial este prezentata in fig. ACTIV I ACTIVE IMOBILIZATE, din care 1. Imobilizari necorporale 2. Imobilizari corporale 3. Imobilizari financiare II ACTIVE CIRCULANTE din care 1. Stocuri 2. Creante 3. Investitii Financiare 4. Disponibilitati II Datorii pe termen lung III Datorii pe termen scurt, din care: 1. Creante pe termen scurt 2. Obligatii 3. Provizioane pentru o perioada mai mica de un an. Fig. 1. Bilantul patrimonial (financiar)4 Pentru a obtine un bilant patrimonial, posturile bilantului contabil sunt retratate (corectate) astfel: a) Se elimina, din categoria elementelor de activ, nonvalorile sau asa-numitele active fictive (cheltuieli de constituire, cheltuieli de dezvoltare, cheltuieli in avans).
4

PASIV I CAPITALURI PROPRII, din care 1.Capital social 2. Rezerve 3. Rezultatul exercitiului 4. Subventii 5. Provizioane pentru o perioada mai mare de un an (care au caracter de rezerve)

Iosefina Morosan Analiza economico-financiara. Bucuresti, Editura Fundatiei Romania de Maine, 2008, pag.235

16

Acestea sunt cheltuieli care in mod normal trebuiau inregistrate in contul de profit si pierdere. Luarea lor in considerare in cadrul activelor imobilizate nu este decat o solutie contabila care permite amortizarea lor si, respectiv, etalarea incidentei asupra rezultatului. Pentru eliminarea acestor nonvalori din bilantul patrimonial se procedeaza astfel: se deduc din activ; contravaloarea lor se deduce din capitalurile proprii, din pasiv. b) Activele sunt inregistrate in bilant la cost istoric reprezentat, dupa caz, prin costul de achizitie sau costul de productie al diferitelor elemente patrimoniale. Reevaluarea diferitelor active, in special a terenurilor si cladirilor, a titlurilor de participare, a diferitelor componente ale stocurilor permite o actualizare a valorii patrimoniale in functie de conditiile pietei. Aceste diferente de evaluare sunt inregistrate in bilantul patrimonial astfel: se majoreaza (sau diminueaza) valoarea activelor supuse reevaluarii; se corecteaza in acelasi sens valoarea capitalurilor proprii. In cazul unor plusuri de valoare se impune luarea in considerare a datoriei fiscale, deoarece plusul de valoare este impozabil. c) Activele imobilizate din bilantul patrimonial includ si creantele pentru o perioada mai mare de un an. d) Activele corporale detinute in leasing operational, nefiind in proprietatea firmei, nu sunt reflectate in bilantul contabil. Tratarea activelor detinute in leasing se face diferit, in functie de optica analistului. e) Efectele scontate neajunse la scadenta sunt creante pe care firma le-a cedat bancii sale, inregistrand in contrapartida o crestere a disponibilitatilor. Juridic, aceste creante nu mai fac parte din patrimonial firmei. Din punct de vedere contabil, se respecta acelasi principiu si nu mai sunt inregistrate. In opinia specialistilor, aceste efecte scontate si neajunse la scadenta au semnificatia unui credit curent obtinut de firma. De aceea, ei propun adaugarea acestor efecte la valoarea creantelor si majorarea corespunzatoare a creditelor curente (mai mici de un an). f) In pasivul bilantului patrimonial, pe langa modificarile de raspuns la corectiile activelor, se mai opereaza urmatoarele retratari (corecturi): se diminueaza capitalurile proprii cu valoarea capitalului subscris si nevarsat si cu dividendele de plata (daca bilantul este construit inainte de repartizarea profitului);

17

 se inregistreaza datoria fiscala generata de reintegrarea plusurilor de inventar, provizioanelor si a cotei-parti a subventiilor pentru investitii, virate in contul de profit si pierdere. Aceasta datorie fiscala determina, atat diminuarea capitalurilor proprii, cat si cresterea datoriilor pe termen scurt.

1.2. Analiza structurii patrimoniale a firmei

Analiza structurii patrimoniale are ca obiectiv stabilirea raporturilor dintre diferitele elemente patrimoniale. Metoda de analiza este metoda ratelor. Analiza structurii patrimoniale a firmei vizeaza doua aspecte: 1) analiza ratelor de structura ale activului; 2) analiza ratelor de structura ale pasivului.

1.2.1. Analiza ratelor de structura ale activului5

In sistemul ratelor de structura ale activului, cele mai semnificative ca valoare informativa si totodata mai frecvent recomandate de literature de specialitate sunt: a) Rata activelor imobilizate:
Rai = Ai 100 At

unde: Ai activele imobilizate totale; At activul bilantier total. Rata activelor imobilizate reflecta ponderea activelor imobilizate in patrimoniu total al intreprinderii. Diferitele elemente de active imobilizate justifica utilizarea unor rate complementare. a1) Rata imobilizarilor necorporale (Rinc) care se calculeaza:
Rinc =
5

Ainc 100 At

Aurel Isfanescu; Vasile Robu; Analiza economico financiara, Editura Economica, 2005

18

unde: Ainc imobilizari necorporale; At activul bilantier total. Acest indicator masoara ponderea activelor intangibile de natura brevetelor, licentelor, marcilor comerciale, fondului comercial in patrimoniul firmei. In cazul firmelor romanesti, ponderea imobilizarilor necorporale este foarte redusa, in comparatie cu alte tari unde ponderea imobilizarilor necorporale este mare. Evident, in acest caz apar diferente de la o firma la alta in functie de specificul activitatii, strategia de dezvoltare, faza de maturitate. a2) Rata imobilizarilor corporale (Ric) care se calculeaza:
Ric = Aic 100 At

in care: Aic imobilizari corporale. Marimea acestui indicator este determinata, in primul rand, de natura activitatii. De regula, inregistreaza valori ridicate in cadrul firmelor ce necesita o infrastructura importanta sau echipamente costisitoare cum ar fi: productia si distributia de energie, transporturi feroviare etc. a3) Rata imobilizarilor financiare (Rif) care se calculeaza:
Rif = Aif At 100

in care: Aif imobilizarile financiare. Aceasta reflecta intensitatea legaturilor si relatiilor financiare pe care firma analizata le-a stabilit cu alte firme. Indicatorul inregistreaza valori ridicate in cazul holdingurilor al caror obiect de activitate il reprezinta gestionarea unui portofoliu de participatii. b) Rata activelor circulante (RAC) reprezinta ponderea activelor circulante in totalul activelor firmei si evidentiaza flexibilitatea financiara a acesteia:
RAC = AC 100 At

in care: AC - active circulante. Intre rata activelor imobilizate si rata activelor circulante se formeaza relatia: RAI + RAC = 100 Aceasta rata reflecta ponderea activelor circulante in totalul mijloacelor economice ale intreprinderii. b1) Rata stocurilor (RS)6:
6

Iosefina Morosan Analiza economico-financiara. Bucuresti, Editura Fundatiei Romania de Maine, 2008

19

RS =

S 100 At

in care: S stocurile. Rata stocurilor ia valori diferite de la un sector la altul, in functie de natura activitatii: mai ridicata la firmele din sfera productiei si distributiei de bunuri materiale si foarte scazute in sfera serviciilor. Durata ciclului de exploatare se reflecta direct in nivelul acestei rate. La firmele cu ciclu de exploatare lung, rata stocurilor este ridicata si invers. De asemenea, nivelul stocurilor se poate modifica sub influenta factorilor conjuncturali si a conditiilor pietei. Interpretarea evolutiei in timp a stocurilor, respectiv a ratei stocurilor necesita corelarea cu nivelul activitatii, admitandu-se ca ecuatie minima de echilibru structural: ICA > IS unde ICA reprezinta indicele cifrei de afaceri; IS - indicele stocurilor. O crestere a volumului de activitate genereaza o sporire justificata a stocurilor. In schimb, incetinirea rotatiei stocurilor, formarea stocurilor fara miscare sau cu miscare lenta se apreciaza negativ datorita dificultatilor de transformare in lichiditati si consecintelor negative asupra solvabilitatii firmei. b2) Rata creantelor comerciale (RC):
RC = C 100 At

in care: C - creante comerciale. Acest indicator reflecta importanta relativa a portofoliului decreante comerciale in patrimoniul firmei. Rata creantelor este influentatade specificul activitatii, de puterea de negociere a firmei cu partenerii comerciali din amonte (aceasta determina perioada de efectuare a platilor de catre clienti), dar si de managementul firmei. b3) Rata disponibilitatilor (RD):
RD = D 100 At

in care: D disponibilitatile banesti. Denumita si rata de asigurare cu disponibil, aceasta reprezinta o masura a lichiditatii interne a firmei. O valoare ridicata a disponibilitatilor poate reflecta o situatie favorabila in termeni de echilibru financiar, dar poate fi si semnul detinerii unor resurse insuficient utilizate. 20

1.2.2. Analiza ratelor de structura ale pasivului7

Ratele de structura ale surselor de finantare ale firmei permit aprecierea politicii financiare a acesteia, prin punerea in evidenta a unor aspecte privind stabilitatea si autonomia financiara a acesteia. Principalele rate de structura ale surselor de finantare sunt: a) Rata stabilitatii financiare (RSF) reflecta legatura dintre capitalul permanent de care firma dispune in mod stabil (pe o perioada mai mare de 1 an) si patrimoniul total.
RSF = Cp 100 P

unde: CP capitalul permanent care se constituie din capitalul propriu la care se adauga imprumuturile pe termen lung; p totalul pasivului. Aceasta rata este un indicator global al stabilitatii finantarii si reflecta ponderea surselor pe care le are intreprinderea pentru o perioada mai mare de un an, in totalul surselor de acoperire a mijloacelor economice. b) Rata autonomiei financiare globale (RAFG) este un indicator lobal referitor la autonomia financiara a firmei apreciata in ansamblul inantarii sale
RAFG = C pr p 100

unde: Cpr capitalul propriu. Rata autonomiei financiare semnifica ponderea surselor proprii in finantarea mijloacelor economice ale firmei si inregistreaza valori diferite in functie de politica financiara a intreprinderii si rentabilitatea ei. c) Rata datoriilor pe termen scurt (RDTS):
RDTS = DTS 100 P

in care: DTS datorii pe termen scurt.

7

Aurel Isfanescu; Vasile Robu; Analiza economico financiara, Editura Economica, 2005

21

Aceasta rata reflecta ponderea datoriilor pe termen de exigibilitate mai mic de un an in totalul surselor intreprinderii. d) Rata de indatorare globala (RIG):
RIG = DT 100 P

Aceasta rata reflecta ponderea datoriilor pe termen lung, mediu si scurt in patrimoniul intreprinderii.

1.2.3. Analiza patrimoniului net

In acceptiunea juridica, patrimoniul reflecta drepturile de proprietate si creanta ale firmei, pe de o parte, si datoriile firmei fata de proprietari si creditori, pe de alta parte. Activul net reprezinta interesul rezidual al proprietarilor in activele firmei dupa deducerea tuturor datoriilor sale, fiind similar avutiei acestora ca urmare a alocarii si implicarii capitalurilor in activitatea sa. Patrimoniul net este echivalentul activului net contabil, respectiv a capitalurilor proprii. Activul net poate fi determinat pe baza a doua metode: a) Metoda sintetica ANT = AT D unde: ANT activul net; AT active totale; D datorii totale. Constituirea si dezvoltarea firmei necesita resurse pentru finantarea activelor destinate desfasurarii activitatii fundamentate pe baza deciziei strategice. Apelarea la diverse surse financiare genereaza efecte directe asupra patrimoniului net (prin marimea datoriilor), cat si efecte indirecte (prin costul resurselor). b) Metoda aditiva ANT = Ks + Rz + Rr + Re Rrep in care: Ks capital social; Rz rezerve; Rr rezultatul reportat; Re rezultatul exercitiului; Rrep repartizarile efectuate din rezultatul exercitiului.

22

2. Analiza echilibrului financiar

Analiza echilibrului financiar al firmei urmareste reflectarea raporturilor de egalitate dintre sursele de finantare si utilizarile resurselor financiare, dintre veniturile si cheltuielile aferente desfasurarii activitatii firmei pe termen lung, mediu si scurt. Echilibrul financiar se analizeaza pe termene, adica pe termen mediu si lung, prin compararea capitalurilor permanente cu activele imobilizate, pe termen scurt, prin compararea resurselor curente cu activele circulante, si global, prin compararea fondului de rulment cu necesarul de fond de rulment. Principalii indicatori utilizati in analiza echilibrului financiar sunt: fondul de rulment; necesarul de fond de rulment; trezoreria. Acesti indicatori pot fi determinati in acceptiune patrimoniala, pe baza bilantului financiar, iar in acceptiune functionala, pe baza bilantului functional.

2.1. Analiza echilibrului pe baza de bilant financiar

Fondul de rulment patrimonial reprezinta acea parte a capitalului permanent ce excede activele imobilizate si este destinat finantarii activelor circulante 8. Se poate observa ca fondul de rulment patrimonial exprima, in marime absoluta lichiditatea unei firme (pe termen scurt). FR = CP AI = (CPR + DTL) AI sau FR = AC DTS in care: CP capitaluri permanente; AI active imobilizate;
8

Iosefina Morosan Analiza economico-financiara. Bucuresti, Editura Fundatiei Romania de Maine, 2008

23

CPR capitaluri proprii; DTL datorii pe termen lung; AC active circulante; DTS datorii pe termen scurt. Fondul de rulment patrimonial privit prin prisma surselor de finantare, este format din: fondul de rulment propriu: FRp = CPR AI fondul de rulment imprumutat: FRi = DTL Nevoia de fond de rulment reprezinta acea parte a activelor circulante care trebuie finantata pe seama fondului de rulment: NFR = (AC D IF) OTS sau NFR = (S + CR) (DTS CTS) in care: AC active circulante; D disponibilitati; IF investitii financiare; OTS obligatii pe termen scurt; S stocuri; CR creante; DTS datorii pe termen scurt; CTS credite pe termen scurt. Trezorerie neta reprezinta indicatorul care pune in corelatie fondul de rulment cu necesarul de fond de rulment si exprima: daca este pozitiva, excedentul de numerar la sfarsitul exercitiului financiar; daca este negativa, nevoia de numerar la finalul unui exercitiu financiar, acoperita pe seama creditelor de trezorerie (pe termen scurt). Fondul de rulment se modifica datorita posturilor de activ si de pasiv din bilantul patrimonial (financiar). Cresterea fondului de rulment se poate realiza prin cresterea resurselor stabile (capital permanent) si scaderea utilizarilor stabile (active imobilizate). Scaderea activelor imobilizate nu poate fi un scop in sine, deoarece are ca rezultat scaderea capacitatii de productie si micsorarea cifrei de afaceri. Reducerea justificata, prin vanzarea activelor neproductive sau uzate, conduce la cresterea fondului de rulment. Daca fondul de rulment scade, situatia poate fi considerate negativa, deoarece nevoile 24

curente sunt, intr-o masura tot mai mica, acoperite din resurse permanente. Necesarul de fond de rulment se modifica datorita decalajului temporar intre fluxurile de plati si incasari. Pot exista mai multe situatii: daca necesarul de fond de rulment este pozitiv, aceasta semnifica faptul ca exista un surplus de nevoi temporare in raport cu sursele temporare; daca necesarul de fond de rulment este negativ, inseamna ca exista un surplus de surse temporare in raport cu nevoile temporare. Practic, pot exista doua situatii: trezoreria pozitiva este generata de fondul de rulment superior necesarului de fond de rulment. Se asigura astfel posibilitatea efectuarii de plasamente si a detinerii de disponibilitati banesti. Firma se gaseste intr-o situatie favorabila, cu mentiunea ca nu intotdeauna o trezorerie pozitiva este semnul unei situatii favorabile, deoarece scopul firmei este antrenarea resurselor in activitati eficiente. trezoreria negativa reprezinta un dezechilibru financiar, cand nevoia de fond de rulment nu poate fi finantata in intregime din resurse permanente, apelandu-se la credite pe termen scurt (credite de trezorerie)

2.2. Analiza echilibrului pe baza de bilant functional

Fata de abordarea patrimoniala, cea functionala permite investigarea activitatii pe cicluri de operatiuni, luand in considerare rolul fiecaruia in generarea fluxurilor fizice de numerar.

2.2.1. Bilantul functional instrument al analizei financiare

Analiza financiara pe baza bilantului functional este un demers static ce permite evidentierea legaturilor semnificative dintre resurse si alocarea lor. Scopul bilantului functional este de a identifica nevoile firmei, in continua schimbare, si modul de alocare a surselor de finantare pe diferite cicluri. Bilantul functional este un bilant contabil retratat, posturile fiind ordonate in functie de apartenenta acestora la unul dintre ciclurile de functionare, si anume: 25

 ciclul de investitii; ciclul de exploatare; ciclul de finantare. Din punct de vedere structural, bilantul functional se prezinta astfel: ACTIV I Active stabile (aciclice)(AS) II Active ciclice aferente exploatarii (ACE) III Active ciclice din afara exploatarii (ACAE) IV Trezorerie de activ (TA) PASIV I Resurse stabile (aciclice) (RS) II Resurse ciclice din exploatare (RCE) III Resurse ciclice din afara exploatarii (RCAE) IV Trezorerie de pasiv (TP) Fig. 2. Bilantul functional9

Redactarea bilantului functional are la baza urmatoarele principii: a) utilizarea valorii brute a activelor, pentru a pune in evidenta decizia initiala; amortizarea se va regasi in pasiv, ca sursa proprie de origine interna; b) introducerea imobilizarilor detinute in leasing la valoarea de contractare, care se asimileaza activelor aciclice; in acest caz leasingul devine o sursa de finantare in pasivul firmei unde majoreaza capitalul propriu cu partea achitata (amortizata) si imprumuturile pe termen mediu si lung, cu valoarea ramasa de achitat; c) cheltuielile ce privesc exercitiile urmatoare sunt considerate active imobilizate, fiind asimilate unor investitii; d) cheltuielile efectuate in avans sunt considerate, dupa caz, active ciclice de exploatare sau in afara exploatarii; e) efectele scontate si neajunse la scadenta sunt considerate integrate in activ la creante, iar in pasiv la credite curente de trezorerie. Reconstituirea ciclurilor functionale ale firmei, prin respectarea principiilor de mai sus, este sintetizata in tabelele urmatoare: Ciclul de investitii-finantare ACTIV PASIV

Morosan Analiza economico-financiara. Bucuresti, Editura Fundatiei Romania de Maine, 2008, pag. 248

26

 Active imobilizate (la valoarea bruta) + Imobilizari in leasing (la valoarea de origine) + Cheltuieli de repartizat asupra exercitiilor urmatoare Total active aciclice (stabile) AS

Capitaluri proprii Provizioanele de orice natura Amortizarile (inclusiv amortizarea imobilizarilor in leasing) Datorii financiare Total resurse aciclice (stabile) RS Tabelul 310

Ciclul de exploatare ACTIV Stocuri si productie in curs de executie Creante privind exploatarea + Efecte scontate neajunse la scadenta + Cheltuieli inregistrate in avans privint exploatarea PASIV Datorii aferente exploatarii: - Furnizori - Datorii fiscale - Datorii sociale Venituri inregistrate in avans aferente exploatarii Total active ciclice din exploatare ACE Total resurse ciclice din exploatare RCE Tabelul 411

Elemente in afara exploatarii ACTIV Creante in afara exploatarii - Creante din vanzarea de active PASIV Datorii aferente exploatarii: - Furnizori de imobilizari

10 11

Morosan Analiza economico-financiara. Bucuresti, Editura Fundatiei Romania de Maine, 2008, pag. 248 Morosan Analiza economico-financiara. Bucuresti, Editura Fundatiei Romania de Maine, 2008, pag. 249

27

- Alti debitori Cheltuieli inregistrate in avans in afara exploatarii Total active ciclice din afara exploatarii ACAE

- Datorii fiscale Venituri inregistrate in avans din afara exploatarii Total resurse ciclice din afara exploatarii RCAE Tabelul 512 Trezorerie ACTIVE PASIV Credite curente Soldul creditor la banca Efecte scontate neajunse la scadenta

Disponibilitati (in banci si in casa)

Trezoreria de activ (TA)

(integrate in creantele de exploatare) Trezoreria de pasiv (TP) Tabelul 613

2.2.2. Analiza echilibrului financiar pe baza abordarii functionale

Analiza echilibrului financiar functional presupune studierea corelatiei dintre fondul de rulment net global si necesarul de fond de rulment, concretizata in trezoreria neta si a ratelor de rotatie ale activelor si pasivelor de exploatare. Echilibrul financiar din punct de vedere functional este asigurat atunci cand firma poate sa-si finanteze cresterea fara sa-si afecteze trezoreria neta. Pentru aceasta fondul de rulment net global trebuie sa acopere partea structurala a necesarului de fond de rulment, iar variatiile sezoniere sau conjuncturale sa fie acoperite pe seama creditelor de trezorerie.

2.2.2.1. Analiza corelatiei dintre fondul de rulment net global, necesarul de fond de rulment si trezoreria neta
Relaia de echilibru pe termen scurt este dat de formula:
12 13

Morosan Analiza economico-financiara. Bucuresti, Editura Fundatiei Romania de Maine, 2008, pag. 249 Morosan Analiza economico-financiara. Bucuresti, Editura Fundatiei Romania de Maine, 2008, pag. 250

28

FR = TN + NFR

unde: FR - fondul de rulment NFR - nevoia de fond de rulment TN - trezorerie net

A L 1 Active imobilizate

P exg. 1 Capitaluri proprii

FRpropriu L

NFR FR

exg. Active circulante FRB Pasive circulante

Fondul de rulment (FR) este acea parte a capitalului permanent destinat finanrii activelor circulante. El realizeaz un arbitraj ntre finanarea dintre capitalurile permanente a activelor imobilizate i a celor circulante. Fondul de rulment brut (FRB) (fondul de rulment total sau economic) cuprinde totalitatea elementelor de active circulante susceptibile de a fi transformate n bani prin vnzarea ntr-un termen mai mic de 1 an. FRB = ACt AC (cu o lichiditate

1 an)

29

Fondul de rulment net (FRN) prezint cea mai mare importan din punct de vedere operaional i al analizei financiare. Formulele de determinare sunt: FRN = CP AI FRN = AC RT unde: AC active circulante CP capital permanent AI active imobilizate RT resurse de trezorerie Minime = Aexpl. (S+C)- Dat.t.s. Ca parte a capitalurilor permanente, FRN indic disponibilitile financiare permanente ale ntreprinderii care nu sunt rambursate n cursul exerciiului, deoarece sunt fie proprii fie mprumutate pe termen mediu sau lung. Este n acelai timp i un indicator de lichiditate, n sensul c indic volumul resurselor permanente puse la dispoziie pentru achiziia de stocuri i efectuarea de pli pe termen scurt. FRN se mai poate exprima i procentual sub urmtoarele forme: FR =
CP 100 AC

unde: CP capitaluri permanente

AC active circulante sau

AC 100 RT

FR =

unde: AC active circulante RT resurse de trezorerie

FRN are 2 componente: - FR propriu desemneaz partea din capitalurile proprii utilizate pentru finanarea activelor imobilizate dup ce s-a asigurat n prealabil finanarea activelor imobilizate. FRP = FRN FR unde: FRP fond de rulment proprii FRN fond de rulment net FR fond de rulment mprumutat

30

- FR mprumutat acea parte a datoriilor pe termen mediu i lung care se folosete pentru finanarea activelor circulante. FR = CP C propriu FR = FRN FRP Nevoia de fond de rulment: NFR = TN FR Nevoia de fond de rulment (NFR) reprezint necesarul de capitaluri pentru procurarea de stocuri i asigurarea unui sold normal de creane care s determine desfurarea eficient a ciclului de exploatare. Interpretarea valorilor NFR: 1) NFR 0 situaia este considerat normal dac este rezultat al unei politici de investire. n alte condiii reprezint un decalaj nefavorabil ntre lichiditatea stocurilor i creanelor pe de o parte i exigibilitatea datoriilor. 2)NFR

0, aceasta presupune c resursele temporare aflate la dispoziia ntreprinderii sunt mai

mari dect nevoile temporare. Se consider ca o situaie normal dac este rezultatul accelerrii vitezei de rotaie a activelor circulante. Se apreciaz nefavorabil dac este rezultat al unor ntreruperi sau nesincronizri ale activitii de aprovizionare sau producie. 2) TN = FR NFR; TN este expresia echilibrului general al ntreprinderii. Cnd este are valori pozitive reflect o activitate eficient, adic societatea are la dispoziie un anumit numerar care i asigur autonomia financiar pe termen scurt (echilibru general); Cnd TN extern. Un indicator semnificativ pentru analiza TN (trezoreriei nete) este cel al variaiei acesteia:

0, indic un dezechilibru, o dependen a activitii firmei de resursele de finanare

TN = TN 1 - TN 0 unde:
TN 1 - trezoreria net la sfritul exerciiului financiar TN 0 - trezoreria net la nceputul exerciiului financiar

A) Fondul de rulment functional, denumit si fondul de rulment net global (FRNG) reprezinta resursa de finantare stabila destinata sa acopere activele stabile (imobilizarile). 31

Relatia de calcul este: FRNG = Resurse stabile (aciclice) Active stabile (aciclice) Se poate remarca ca FRNG reprezinta indicatorul ce caracterizeaza ciclul de finantare comparativ cu ciclul de investitii. Fondul de rulment net global poate fi: a) pozitiv: FRNG > 0 RS > AS In acest caz, din desfasurarea activitatii firmei se degaja un surplus de resurse stabile (permanente) care poate fi utilizat pentru finantarea altor nevoi ale firmei. b) negativ: FRNG < 0 RS < AS Este cazul cand se inregistreaza o insuficienta de fond de rulment. B) Necesarul de fond de rulment (NFR) reprezinta diferenta dintre nevoile ciclice si sursele ciclice, respectiv suma necesara finantarii decalajelor care se produc in timp, intre fluxurile reale si fluxurile de trezorerie determinate, in principal, de activitatea de exploatare. Pe baza bilantului functional, necesarul de fond de rulment se determina astfel: NFR = Active ciclice Resurse ciclice Necesarul de fond de rulment se poate descompune in doua componente: necesarul de fond de rulment din exploatare si necesarul de fond de rulment din afara exploatarii. NFR = NFRE + NFRAF NFRE = Active ciclice din exploatare Resurse ciclice din exploatare = (Stocuri + Creante) Obligatii NFRAE = Active ciclice din afara exploatarii Resurse ciclice din afara exploatarii C) Trezoreria neta (Tn) este indicatorul care exprima corelatia dintre fondul de rulment net global si nevoia de fond de rulment, reflectand situatia financiara a firmei, atat pe termen mediu si lung, cat si pe termen scurt. Relatia de calcul a trezoreriei nete pe baza bilantului functional este: Tn = FRNG NFR sau Tn = Ta Tp unde: Ta reprezinta trezoreria de activ, respectiv soldurile debitoare ale conturilor de disponibilitati si plasamente; Tp reprezinta trezoreria de pasiv, respectiv soldurile creditoare ale conturilor de credite pe termen scurt. 32

Trezoreria neta pozitiva este un excedent monetar al exercitiului financiar. In cazul in care necesarul de fond de rulment este constant, atunci trezoreria neta pozitiva este echivalentul profitului net, diminuat cu dividendele platite in cursul aceleiasi perioade, la care se adauga amortizarea si alte cheltuieli care nu presupun plati. Trezoreria neta negativa reflecta un deficit monetar la sfarsitul anului si care a fost acoperit pe seama creditelor pe termen scurt. In situatia in care necesarul de fond de rulment este constant, trezoreria neta negativa este efectul inregistrarii de pierderi.

3. Analiza lichiditatii si solvabilitatii

Efectul de levier financiar (ELF) exprim efectul ndatorrii asupra rentabilitii capitalurilor proprii, care poate nsemna i riscul ntreprinderii ndatorate de a nu putea face fa angajamentelor, afectndu-i solvabilitatea. Solvabilitatea constituie aptitudinea ntreprinderii de a face fa scadenelor pe termen lung i mediu i depinde de mrimea datoriilor cu asemenea scadene i de cheltuielile financiare (costul ndatorrii). Solvabilitatea reprezint un obiectiv prioritar al ntreprinztorului care dorete s-i pstreze autonomia financiar i flexibilitatea gestiunii i ea rezult din echilibrul dintre fluxurile de ncasri i fluxurile de pli, dar i dintr-un fond de rulment net pozitiv, ceea ce rezult dintr-o bun adecvare ntre necesarul de finanare pe termen lung (n active corporale i financiare) i resursele de finanare cu caracter permanent (capitalurile proprii i ndatorarea la termen). Solvabilitatea se definete mai ales n perspectiva unei lichidri a ntreprinderii, dac se afl n ncetare de plat ca urmare a lipsei de lichiditate a bilanului. n acest sens, ntreprinderea este solvabil n msura n care activul real este suficient pentru a-i permite plata tuturor datoriilor. Meninerea solvabilitii este condiionat de sincronizarea ritmului ncasrilor de fonduri legate de transformarea n moned a activelor ajunse la maturitate i ritmul plilor imperative legate de lichidarea datoriilor ajunse la scaden.

33

Lichiditatea msoar aptitudinea ntreprinderii de a face fa obligaiilor pe termen scurt i reflect capacitatea de a transforma rapid activele circulante n disponibiliti (bani). O ntreprindere este lichid cnd resursele degajate de operaiunile curente ale exerciiului i furnizeaz suficiente disponibiliti pentru a face fa scadenelor pe termen scurt. Noiunea de lichiditate poate viza bilanul i activele acestuia: lichiditatea bilanului se refer la faptul c activele sub 1 an sunt superioare datoriilor sub 1 an, ceea ce ferete ntreprinderea de faliment pe termen scurt. Lichiditatea semnifica abilitatea unui activ de a fi transformat in bani rapid si cu o pierdere minima de valoare (lichiditate externa)14 Abilitatea unei firme de a-si onora la scadenta obligatiile de plata asumate pe seama activelor curente este cunoscuta sub denumirea de lichiditate interna. Solvabilitatea reprezinta capacitatea unei firme de a acoperi datoriile totale. Analiza lichiditatii si solvabilitatii se efectueaza cu ajutorul urmatoarelor rate financiare: a) Rata lichiditatii curente (generala) arata masura in care datoriile curente (pe termen scurt) pot fi acoperite pe seama activelor curente si se determina pe baza urmatoarei relatii de calcul:

Rlc = Active curente Datorii curente (pe termen scurt) b) Rata lichiditatii rapide (testul acid)

c) Rata lichiditatii la vedere:

Rata lichiditatii la vedere reflecta capacitatea de plata pentru o perioada scurta de timp (de regula o luna). d) Rata solvabilitatii generale reflecta gradul in care o firma poate face fata datoriilor si se calculeaza astfel

e) Rata solvabilitatii patrimoniale se determina cu relatia:

14

Iosefina Morosan Analiza economico-financiara. Bucuresti, Editura Fundatiei Romania de Maine, 2008

34

4. Analiza vitezei de rotatie a activelor circulante

Interpretarea indicatorilor de bilan trebuie realizat numai n legtur cu datele privind activitatea economic desfurat de ntreprindere n cursul anului. Modificarea valorii unui indicator de bilan trebuie apreciat numai dup confruntarea acesteia cu sumele nregistrate n rulajele conturilor, dat fiind c tocmai rulajele caracterizeaz aciunea util a mijloacelor avansate n diferite faze ale circuitului economic al ntreprinderii (aprovizionare producie desfacere). Pentru evaluarea complet a gradului de utilizare a activelor circulante, bilanul singur nu este suficient, el trebuie completat cu datele analitice referitoare la rulajele diferitelor conturi care se regsesc n indicatorii de bilan, folosindu-se balana de verificare pe rulaj a conturilor. n acest sens, se impune efectuarea unei analize externe a bilanului, care vizeaz unul din cei mai importani indicatori sintetici calitativi viteza de rotaie a activelor circulante care are efecte directe asupra indicatorilor de performan (beneficiul i rata rentabilitii). Viteza de rotatie a activelor circulante coreleaza cifra de afaceri sau o componenta a acesteia cu totalul activelor circulante sau un anumit element al acestora. Viteza de rotatie a activelor circulante poate fi exprimata ca: numar de rotatii (n):
n= CA AC

unde:

AC

reprezinta soldul mediu al activelor circulante;

durata in zile (Dz):

Dz = AC T CA

unde: T numarul de zile al perioadei analizate. Viteza de rotaie a activelor circulante

35

Modelele statice indic situaia fondului de rulment la un anume moment. Pentru a surprinde ns, starea de echilibru financiar pe o anumit perioad de timp, complementar analizei statice se aplic analiza dinamicii. Prin acest procedeu, se poate ajunge la situaii diferite fa de cele reflectate prin simpla calculare a fondului de rulment. Exemplu: static fondul de rulment pozitiv are valoare pozitiv. Active imobilizate Active circulante TOTAL 1.000.000 Capitaluri permanente 2.200.000 Pasive de trezorerie 3.200.000 TOTAL 1.500.000 1.700.000 3.200.000

FRN = CP AI = 1.500.000 1.000.000 = + 500.000 FRN = AC Rt = 2.200.000 1.700.000 = +500.000 Presupunem c: - durata de rotaie a activelor circulante este de 4 luni - durata de rotaie a pasivelor circulante este de 3 luni. ntr-un trimestru avem: Dat ( Pc ) = 1.700.000 AC 2.200.000

= 1.650.000

FR = AC - P c = 1.650.000 1700.000 = - 50.000 Din punct de vedere static, avem marj ..iar din punct de vedere dinamic avem insuficien financiar datorit diferenei dintre durata de rotaie a activelor circulante i pasivelor circulante. Exemplu: Active imobilizate Active circulante TOTAL 1.100.000 Capitaluri permanente 2.500.000 Resurse trezorerie 3.600.000 TOTAL 900.000 2.700.000 3.600.000

Durata de rotaie a activelor circulante este de 2 luni Durata de rotaie pasivelor circulante este de 3 luni FRN = 900.000 1.100.000 = - 200.000 fond rulment negativ FRN = AC Rt = 2.500.000 2.700.000 = - 200.000

36

ntr-un trimestru avem:

1 = 2.700.000 Vr. active circulante = 2.500.000 1,5 = 3.750.000

Vr. pasive circulante = 2.700.000 La nivelul unui trimestru se achit datoria i avem: FR = 3.750.000 2.700.000 = 1.050.000

5. Analiza fluxurilor de trezorerie

Problematica analizei fluxurilor de trezorerie este distincta de studierea pozitiei financiare si performantei firmei pe baza informatiilor oferite de documentele componente ale situatiilor financiare. Situatia fluxurilor de trezorerie (denumita si situatia cash-flow in literatura de specialitate) reflecta capacitatea firmei de a genera numerar sau echivalente ale numerarului, precum si capacitatea de a utiliza aceste fluxuri de trezorerie. Trezoreria evideniaz rezultatul ntregii activiti a ntreprinderii i modul de respectare a cerinelor echilibrului financiar. Conceptul de echilibru financiar definete trezoreria ca surplusul resurselor de finanare ce se degaj din ntreaga activitate economic sau, altfel spus, diferena dintre fondul de rulment (FR) i necesarul de fond de rulment (NFR). Aceast concepie are un caracter mai mult teoretic i nu este operaional pentru gestiunea eficient a trezoreriei. Planificarea trezoreriei se exprim n termeni de active i pasive de trezorerie, deci:
TN = Atrez . Ptrez .

ntocmirea bugetului pornete de la obiectivele gestiunii de trezorerie care sunt: - asigurarea disponibilului de finanare la cel mai mic cost posibil - creterea operativitii ncasrilor fr ns, a afecta politica de credit n relaiile cu clienii - ealonarea echilibrat a scadenelor, obligaiilor de plat ale ntreprinderii - asigurarea trezoreriei la nivelul soldului zero n scopul evitrii costurilor de finanare sau a celor de oportunitate - plasarea excedentului de trezorerie ct mai rentabil cu riscuri minime i cu cea mai bun lichiditate. 37

Importanta fluxurilor nete de trezorerie ( cash-flow) in diagnosticul financiar este data de faptul ca firmele pot sa inregistreze profit, dar sa nu dispuna de lichiditati sau sa inregistreze pierdere si sa dispuna de lichiditati. Informatiile necesare intocmirii situatiei fluxurilor de trezorerie sunt preluate din cadrul a doua bilanturi succesive (pe baza carora se determina modificarea numerarului in cursul anului), precum si din contul de profit si pierdere (care prezinta informatii privind veniturile, cheltuielile si rezultatele aferente diverselor activitati). Fluxul net total de lichiditati se explica functional, si anume din activitati de exploatare, activitati de investitii si alte activitati de finantare. Ca o concluzie, fluxul net total de trezorerie, ca suma a celor trei fluxuri studiate, reprezinta imbogatirea sau saracirea firmei in termeni de lichiditate.

6. Auditarea situatiilor financiare

Auditul reprezinta examinarea de catre o persoana competenta si independenta a fidelitatii reprezentarilor contabile si financiare, a probitatii si credibilitatii tranzactiilor economice. Potrivit legii contabilitatii, situatiile financiare anuale se compun din: bilant, cont de profit si pierdere, situatia modificarilor capitalului propriu, situatia fluxurilor de trezorerie, politici contabile si notele explicative in cazul persoanelor juridice care aplica Reglementarile contabile armonizate cu directivele Comunitatilor Economice Europene si cu Standardele Internationale de Contabilitate15 Examinarea generala a situatiilor financiare are ca obiective principale verificarea daca bilantul, contul de profit si pierdere, situatia fluxurilor de trezorerie si notele: - sunt coerente, tinand seama de cunoasterea generala a intreprinderii, de sectorul de activitate si de mediul social-economic; - daca principiile contabile si reglementarile in vigoare, au fost respectate si corect aplicate; - evenimentele posterioare datei de inchidere a bilantului au fost corect evaluate;
15

Ana Stoian. Eugeniu Turlea, Audit financiar-contabil, Ed. Economica, Bucuresti, 2001

38

1) Prezinta o imagine fidela, clara si completa a patrimoniului 2) Imaginea fidela, clara si completa a rezultatelor. 3) Imaginea situatiei financiare . Auditorul trebuie sa obtina elemente probante, atat calitativ, cat si cantitativ, pentru a se asigura ca notele - in continutul lor - si informatiile furnizate sunt sincere si dau, impreuna cu celelalte documente de sinteza, o imagine fidela a intreprinderii.

6.1. Auditul bilantului contabil

In cadrul actiunilor de verificare a bilantului contabil, auditorul isi dirijeaza diligentele sale verificand si respectarea cadrului contabil conceptual in concordanta cu Standardele Internationale si Nationale de Contabilitate. Auditorul trebuie sa obtina un grad rezonabil de asigurare ca bilantul respecta conceptiile fundamentale de baza ale contabilitatii16: - continuitatea activitatii de exploatare; - contabilitatea de angajamente. Lipsa continuitatii activitatii intr-un viitor previzibil impune un alt tip de evaluare la inchiderea bilantului. Celelalte principii de baza nu mai pot functiona, deoarece valoarea lichidativa (reziduala) este cea care se va aplica. - principiul prudentei trebuie tratat astfel incat profitul sa fie real, pentru a nu distribui dividende fictive la actionari sau asociati; - principiul independentei exercitiului a fost aplicat pe tot parcursul exercitiului. Auditorul verifica daca cheltuielile si veniturile aferente exercitiului respectiv au fost inregistrate; - bilantul contabil ofera comparabilitatea elementelor patrimoniale pe cel putin doua exercitii financiare, metodele de evaluare si prezentare sunt identice cu cele ale anului precedent, iar daca sunt modificari, ele sa fie inscrise si justificate in notele atasate bilantului;
16

Ana Stoian. Eugeniu Turlea, Audit financiar-contabil, Ed. Economica, Bucuresti, 2001

39

- elementele de activ si de pasiv sunt evaluate fara a se face compensari intre active si pasive, intre cheltuieli si venituri; - bilantul de deschidere corespunde cu bilantul de inchidere a exercitiului precedent; - auditorul procedeaza pentru fiecare cont la verificarea contabila a credibilitatii componentelor sale si a soldului sau; - datele de inventar ale elementelor de activ si de pasiv sunt regrupate in registrul inventar cantitativ si valoric, dupa caz. Auditorul procedeaza la o comparare intre valorile contabile si valorile de inventar furnizate de intreprindere, apreciind credibilitatea lor.

CAPITOLUL III Studiu de caz la S.C. ABA S.R.L.

Societatea ABA S.R.L a fost infiintata in anul 2002, avand sediul social in str. Taberei nr.2, Tulcea, Codul Unic de Inregistrare 14528775 si numarul de ordine la Registrul Comertului J36/89/2002. Societatea isi desfasoara activitatea numai pe teritoriul Romaniei, avand obiectul de activitate Productia de metale feroase sub forme primare si de feroaliaje societate cu raspundere limitata BILANT la data de 31.12.2011 Nr. rd. B 40 SOLD LA 01.01.2011 31.12.2011 1 2 CAEN 2410, reprezentata prin dl Andrei Vasile in calitate de administrator. Forma de proprietate este

Denumirea indicatorului A A. A. ACTIVE IMOBILIZATE

I. IMOBILIZARI NECORPORALE 1. Cheltuieli de constituire (ct.201-2801) 2. Cheltuieli de dezvoltare (ct.203-2803-2903) 3. Concesiuni, brevete, licente, marci comerciale, drepturi si active similare si alte imobilizari necorporale (ct.205+208-2805-2808-2905-2908) 4. Fond comercial (ct.2071-2807-2907) 5. Avansuri si imobilizari necorporale in curs de executie(ct.233+234-2933) TOTAL: (rd.01 la 05) II IMOBILIZARI CORPORALE 1. Terenuri si constructii (ct.211+212-2811-2812-29112912) 2. Instalatii tehnice si masini (ct.213-2813-2913) 3. Alte instalatii, utilaje si mobilier (ct.214-2814-2914) 4. Avansuri si imobilizari corporale in curs de executie (ct.231+232-2931) TOTAL: (rd.07 la 10) III IMOBILIZARI FINANCIARE 1. Actiuni detinute la entitatile afiliate (ct.261-2961) 2. Imprumuturi acordate entitatilor afiliate (ct.2671+2672-2964) 3. Interese de participare (ct.263-2962) 4. Imprumuturi acordate entitatilor cu interese de participare (ct.2673+2674-2965) 5. Investitii detinute ca imobilizari (ct.265-2963) 6. Alte imprumuturi (ct.2675+2676+2678+2679-29662968) TOTAL (rd.12 la 17) ACTIVE IMOBILIZATE - TOTAL (rd.06+11+18) B ACTIVE CIRCULANTE I. STOCURI 1. Materii prime si materiale consumabile (ct.301+302+303+/-308+351+358+381+/-388-391-3923951-3958-398) 2. 2. Productia in curs de executie (ct.331+332+341+/348-393-3941-3952) 3. 3.Produse finite si marfuri (ct.345+346+/348+354+356+357+361+/-368+371+/-378-3945- 39463953-3954-3956-3957-396-397-4428) 41

01 02 03

0 0 14788

0 0 3319

04 05 06 07 08 09 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19

0 0 14788 23302193 53921442 155204 0 77378839 0 0 34050 0 0 0 34050 77427677

0 0 3319 23835818 47181430 119510 8980316 80117074 0 0 34090 0 0 0 34090 80154483

20

5427670

83530584

21 22

0 16392499

13 583211764

4. Avansuri pentru cumparari de stocuri (ct.4091) 23 5668718 8519921 TOTAL (rd.20 la 23) 24 22387047 150372282 II. CREANTE (Sumele care urmeaza sa fie incasate dupa o perioada mai mare de un an trebuie prezentate separat pentru fiecare element) 1. Creante comerciale (ct.2675+2676+2678+2679-29662968+4092+411+413+418-491) 2. Sume de incasat de la entitatile afiliate (ct.451-495) 3. Sume de incasat de la entitati cu interese de participare (ct.453-495) 4. Alte creante (ct.425+4282+431+437+4382+441+4424+4428+444+445+ 446+447+4482+ 4582+461+473-496+5187) 5. Capital subscris si nevarsat (ct.456-495) TOTAL (rd.25 la 29) III INVESTITII PE TERMEN SCURT 1. Actiuni detinute la entitatile afiliate (ct.501-591) 2. Alte investitii pe termen scurt (ct.505+506+508-595596-598+5113+5114) TOTAL (rd.31+32) 33 IV. CASA SI CONTURI LA BANCI 29 30 31 32 33 34 0 6982489 0 0 0 6223092 0 8861412 0 0 0 8890224 25 26 27 28 300289 0 0 6682200 1002986 0 0 7858426

(ct.5112+512+531+532+541+542) ACTIVE CIRCULANTE - TOTAL (rd.24+30+33+34) 35 35592628 168123918 C.CHELTUIELI IN AVANS (ct.471) 36 0 36271 D. D.DATORII: SUMELE CARE TREBUIE PLATITE INTR-O PERIOADA DE PANA LA UN AN 1. Imprumuturi din emisiunea de obligatiuni (ct.161+1681-169) 2. Sume datorate institutiilor de credit (ct.1621+1622+1624+1625+1627+1682+5191+5192+ 5198) 3. Avansuri incasate in contul comenzilor (ct.419) 4. Datorii comerciale - furnizori (ct.401+404+408) 5. Efecte de comert de platit (ct.403+405) 6. Sume datorate entitatilor afiliate (ct.1661+1685+2691+451) 7. Sume datorate entitatilor cu interese de participare (ct.1663+1686+2692+453) 8. Alte datorii, inclusiv datoriile fiscale si datoriile privind asigurarile sociale (ct.1623+1626+167+1687+2693+421+423+424+426+427+ 42 39 40 41 42 43 44 35221649 20043373 0 0 0 4597741 193593434 747599 0 0 0 5636318 37 38 0 0 0 0

4281+431+437+4381+441+4423+4428+444+446+447+44 81+455+456+457+4581+462+473+509+5186+5193+5194 +5195+5196+5197) TOTAL (rd.37 la 44) E.ACTIVE CIRCULANTE NETE/ DATORII CURENTE NETE (rd.35+36-45-62) F.TOTAL ACTIVE MINUS DATORII CURENTE 45 46 47 59862763 -24270135 53157542 199977351 -31817162 48337321

(rd.19+46) G. G.DATORII: SUMELE CARE TREBUIE PLATITE INTR-O PERIOADA MAI MARE DE UN AN 1. Imprumuturi din emisiunea de obligatiuni (ct.161+1681-169) 2. Sume datorate institutiilor de credit (ct.1621+1622+1624+1625+1627+1682+5191+5192+5198 3. Avansuri incasate in contul comenzilor (ct.419) 4. Datorii comerciale - furnizori (ct.401+404+408) 5. Efecte de comert de platit (ct.403+405) 6. Sume datorate entitatilor afiliate (ct.1661+1685+2691+451) 7. Sume datorate entitatilor cu interese de participare (ct.1663+1686+2692+453) 8. Alte datorii, inclusiv datoriile fiscale si datoriile privind asigurarile sociale (ct.1623+1626+167+1687+2693+421+423+424+426+427+ 4281+431+437+4381+441+4423+4428+444+446+447+44 81+455+456+457+4581+462+473+509+5186+5193+5194 +5195+5196+5197) TOTAL (rd.48 la 55) H.PROVIZIOANE 1. Provizioane pentru pensii si obligatii similare (ct.1515) 2. Provizioane pentru impozite (ct.1516) 3. Alte provizioane (ct.1511+1512+1513+1514+1518) TOTAL (rd.57 la 59) I. VENITURI IN AVANS - Subventii pentru investitii (ct.131+132+133+134+138) - Venituri inregistrate in avans (ct.472) TOTAL (rd.61+62) J. J. CAPITAL SI REZERVE I. I. CAPITAL 43 56 57 58 59 60 61 62 63 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 2176195 0 2176195 48 49 50 51 52 53 54 55 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

0 0

1. Capital subscris varsat (ct.1012) 2. Capital subscris nevarsat (ct.1011) 3. Patrimoniul regiei (ct.1015) TOTAL (rd.64 la 66) II. PRIME DE CAPITAL (ct.104) III. REZERVE DIN REEVALUARE (ct.105) IVREZERVE5629492 1. Rezerve legale (ct.1061) 2. Rezerve statutare sau contractuale (ct.1063) 3. Rezerve reprezentand surplusul realizat din rezerve din reevaluare (ct.1065) 4. Alte rezerve (ct.1068) TOTAL (rd.70 la 73) Actiuni proprii (ct.109) Castiguri legate de instrumentele de capitaluri proprii (ct.141) Pierderi legate de instrumentele de capitaluri proprii

64 65 66 67 68 69 70 71 72 73 74 75 76 77

112128720 0 0 112128720 0 5625604 0 0 0 233144 233144 0 0 0

128926532 0 0 128926532 0 5629492 0 0 0 247673 247673 0 0 0

(ct.149) V. V. PROFITUL SAU PIERDEREA REPORTAT (A) Sold C (ct.117) 78 0 Sold D (ct.117) 79 60854064 VI PROFITUL SAU PIERDEREA EXERCITIULUI FINANCIAR Sold C (ct.121) 80 0 Sold D (ct.121) 81 3975862 Repartizarea profitului (ct.129) 82 0 CAPITALURI PROPRII - TOTAL (rd.67+68+69+7483 53157542 75+76-77+78-79+80-81-82) Patrimoniul public (ct.1016) CAPITALURI - TOTAL (rd.83+84) Administrator, Numele si prenume: Andrei Vasile Semnatura ___________
Stampila unitatii

0 63472015 0 25170556 0 46161126 0 46161126

84 85

0 53157542

Intocmit, Numele si prenumele: Calitatea : DIRECTOR ECONOMIC Maria Popescu Nr.de inregistrare in organismul profesional : Semnatura __________________

SITUATII FINANCIARE PENTRU EXERCITIUL FINANCIAR INCHEIAT LA 31 DECEMBRIE 2011 44

Intocmite in conformitate cu: Ordinului Ministerului Finantelor Publice 1752/2005 privind reglementarile contabile conforme cu Directiva a IV-a a Comunitatilor Economice Europene Situatia modificarilor capitalului propriu Pentru perioada de la data de 01 ianuarie 2011 la data de 31 decembrie 2011 -LeiN r. C 1 2 3 4 Capital subscris Prime de capital Rezerve din reevaluare Rezerve legale
contractuale Rezerve reprezentand surplusul realizat din rezerve din 6 reevaluare 7 Alte reserve 8 Actiuni proprii Rezultatul 9 reportat reprezentand profitul
Rezultatul reportat

Denumirea Elementului

Sold la inceputul exercittiului

Cresteri Total: din prin care 16.797.812 18.417 -

Descresteri Total: din Prin care 14.529 -

Sold la sfarsitul exercitiului financiar 128.926.532 -

financiar
112.128.720

5.625.604 -

transfer -

transfer 14.529 -

5.629.492 -

5 Rezerve statutare sau

233.144 Sold debitor Sold creditor Sold debitor Sold creditor Sold debitor
Sold creditor

14.529 3.975.862 -

14.529 3.975.86 2 -

247.673 64.701.225 -

60.725.364 -

10 provenit din
corectarea erorilor Rezultatul reportat provenit din aplicarea OMF

128.701 3.975.862 53.157.542

1,357,911

1,357,911 128.701

11

12 1752/2005 Rezultatul

exercitiului 13 Repartizarea profitului creditor 14 Total capitaluri proprii ADMINISTRATOR, Numele Si prenumele

Sold Sold debitor

25.170.55 6 -

3.975.862 3.975.86 -3.961.333 2 3.961.33

25.170.556 46.161.126

10.957.74 3.961.33 INTOCMIT,

Numele Si prenumele Popescu Maria

45

Andrei Vasile Semnatura ______________________ Stampila unitatii

Calitatea Director Economic Semnatura ______________________

Situatia fluxurilor de trezorerie Pentru perioada de la data de 01 ianuarie 2011 la data de 31 decembrie 2011
A. Denumirea elementului FLUX DE NUMERAR DIN EXPLOATARE 1. Profit inainte de impozitare 2. Ajustari privind venituri si cheltuieli nemonetare 2a. Cheltuieli cu amortizarea 2b. Cheltuieli cu provizioanele 2c. Venituri din provizioane 3. Ajustari privind venituri si cheltuieli nelegate de exploatare 3a. Cheltuieli cu dobanzile 3b. Venituri din dobanzi 3c. Cheltuieli cu diferentele de curs 3d. Venituri din diferente de curs 3e. Cheltuieli legate de activitatea de investitii sau finantare 3f. Venituri legate de activitatea de investitii sau finantare 4. Profit din exploatare inainte modificarii capitalului circulant 5. Modificarile capitalului circulant 5a. Variatia stocurilor 5b. Variatia creantelor comerciale 5c. Variatia altor creante 5d. Variatia datoriilor comerciale 5e. Variatia datoriilor sociale si bugetul statului 5f. Variatia impozitului pe profit 5g. Venituri din diferentele de curs 5h. Cheltuieli din diferentele de curs 5i. Alte cheltuieli si venituri legate de capitalul circulant FLUX DE NUMERAR DIN INVESTITII 1. Incasari din cedarea activelor 2. Plati privind achizitia de active 3. Alte cheltuieli si venituri legate de activitatea de investitii 4. Dobanzi incasate FLUX DE NUMERAR DIN FINANTARE 2010 (9.683.617) (3.975.862) 17.163.119 8.443.202 8.719.917 (12.662.046) (304.978) 2.163.640 (13.063.024) 273 (1.457.957) 525.211 (10.208.828) (5.943.591) 926.763 (4.429.433) (10.751.017) (944.573) 33.639 13.063.024 (2.163.640) 473.631 1.456.248 (1.289.031) 1.436 17.846 2011 (12.232.444) (25.170.556) 1.427.987 9.094.093 (7.666.106) 21.752.710 (506.274) 37.973.785 (11.487.392) 2.109.548 (6.336.957) (1.989.859) (10.242.585) (127.985.235) (702.697) (1.212.497) 139.076.011 1.038.577 11.487.392 (37.973.785) 6.029.649 (1.898.236) 39.360 (2.452.134) 514.538 16.797.812

B.

C.

1. Incasari din modificarea capitalului social 2. Plati privind reducerea capitalului social 46

17.846 -

16.797.812 -

D.

3. Incasari din imprumuturi CRESTEREA NETA DE NUMERAR SI ECHIVALENT

(9.192.140) 15.415.232 6.223.092 INTOCMIT,

2.667.132 6.223.092 8.890.224

1. Numerar si echivalent la inceputul perioadei 2. Numerar si echivalent la sfarsitul perioadei ADMINISTRATOR, Numele Si prenumele Andrei Vasile Semnatura ______________________ Stampila unitatii

Numele Si prenumele Popescu Maria Calitatea Director Economic Popescu Maria Semnatura ______________________

Note explicative la situatiile financiare -31 decembrie 2011 1. Provizioane

2. La data de 31 Decembrie 2011 societatea nu are inregistrate provizioane pentru riscuri si cheltuieli.

Situatia provizioanelor pentru depreciere se prezinta astfel: Sold la 31.12.2010 Provizion depreciere active imobilizate Provizion depreciere creante Total provizioane 2. Repartizarea profitului Societatea inregistreaza la sfarsitul anului 2011 o pierdere contabila de 25.170.556 lei 3.Analiza rezultatului de exploatare 47 7.494.527 1.396.970 8.891.497 Cresteri Descreste ri 7.494.527 171.579 7.666.106 Sold la 31.12.2011 1.225.391 1.225.391

RON

Indicator 1. Cifra de afaceri neta - venituri din activitatea curenta - Venituri din subventii de exploatare af cifrei de afaceri nete 2. Veniturile productiei imobilizate in scopuri proprii 3. Variatia stocurilor de produse finite (sold D) 4. Variatia stocurilor de produse finite (sold C) 5. Alte venituri din exploatare VENITURI DIN EXPLOATARE - TOTAL CHELTUIELI DIN EXPLOATARE - TOTAL 6. Cheltuieli cu materialele si alte cheltuieli externe - Cheltuieli cu materialele consumabile - Alte cheltuieli cu materialele - Alte cheltuieli externe (cu energia si apa) 7. Cheltuieli privind marfurile 8. Cheltuieli cu personalul - Salarii - Cheltuieli cu asigurarile si protectia sociala 9. Ajustari -Ajustarea valorii imobilizarilor corporale si necorporale - Cheltuieli - Venituri -Ajustarea valorii activelor circulante - Cheltuieli - Venituri Studiu de caz la S.C. ABA S.R.L. 10. Alte cheltuieli de exploatare - Cheltuieli privind prestatiile externe - Cheltuieli cu alte impozite, taxe si varsaminte asimilate - Cheltuieli cu despagubiri, donatii si activele cedate 11. Ajustari privind provizioanele - Cheltuieli - Venituri 12. Rezultatul din exploatare (pierdere) /profit

2010 75.485.947 75.485.947 7.384.428 3.624.889 71.726.408 85.682.677 42.151.778 5.638.062 76.681 36.437.035 11.041.736 9.648.047 7.526.300 2.121.747 15.937.729 15.937.729 33.639 33.639 4.013.660 1.070.771 1.785.317 (13.956.269)

2011 41.977.312 41.977.312 62.025 53.420.344 6.134.022 101.593.703 101.050.762 70.507.771 45.509.833 2.307.697 22.690.241 11.490.770 10.693.290 8.239.889 2.453.401 1.599.566 9.094.093 7.494.527 -171.580 171.580 4.126.481 639.196 2.165.271 542.941

48

4.Situatia creantelor si datoriilor La 31 decembrie 2011, creantele si datoriile curente ale Societatii sunt:

4.1 CreanteN

Termen de lichiditate: Creante : Total. din care: Furnizori-debitori Creante privind bugetul statului Clienti Clienti incerti Clienti facturi de intocmit Alte creante 1.158.095 31 decembrie 2011 10.086.803 -* 6.700.331 66.092 1.225.391** 652.835 Sub 1 an: 10.086.803 284.059 6.700.331 66.092 1.225.391 652.835 1.158.095 Peste 1 an: -

49

* Furnizorii debitori din balanta reprezinta avansuri achitate pentru achizitia de stocuri; ** Soldul clientilor incerti de 1.225.391 RON Minmetal Constanta, este provizionat integral. 4.2. Datorii Termen de 31 decembrie 2011 199.977.351 747.599 799.918 405.858 193.593.434 835 4.429.707 exigibilitate: < 1 an: > 1 an: 199.977.351 747.599 799.918 405.858 193.593.434 835 4.429.707 -

Datorii: Total. din care: Furnizori Datorii privind bugetul statului Personal salarii Clienti creditori Dividende Creditori diversi Asociati conturi curente 5. Situatia activelor imobilizate

In anul 2011 miscarile in conturile de imobilizari au fost: RON

Valoarea bruta

Sold la 1 ianuarie 2011 50

Sold la 31 Cresteri Reduceri decembrie 2011

Cheltuieli de constituire Alte imobilizari necorporale Total imobilizari necorporale Terenuri Constructii Instalatii tehnice si masini Alte instalatii utilaje si mobilier Avansuri si imobilizari corporale in curs Total imobilizari corporale Imobilizari financiare TOTAL active imobilizate

23.777 23.777 2.550.000 23.605.891 78.350.041 345.353 7.494.527 112.345.812 34.050 112.403.639

4.425 4.425 1.745.660 1.296.848 7.924 1.846.762 4.897.194 40 4.901.659

19.437 19.437 138.700 426.164 15.148 360.973 940.985 960.422

8.765 8.765 2.550.000 25.212.851 79.220.725 338.129 8.980.316 116.302.021 34.090 116.344.876

Deprecieri (amortizari) RON

Valoare bruta Imobilizari necorporale Imobilizari corporale Imobilizari financiare Total amortizare

Sold la 1 ianuarie 2011 8.989 27.472.446 27.481.435

Cresteri 13.094 9.080.999 9.094.093

Sold la 31 Reduceri 16.637 368.498 385.135 decembrie 2011 5.446 36.184.947 36.190.393

6. Principii si politici contabile A. Principii contabile Evaluarea posturilor cuprinse in situatiile financiare ale anului 2011 este facuta conform urmatoarelor principii contabile: Principiul continuitatii activitatii - Societatea isi va continua in mod normal functionarea intr-un viitor previzibil fara a intra in imposibilitatea continuarii activitatii sau fara reducerea semnificativa a acesteia. 51

Principiul permanentei metodelor - aplicarea acelorasi reguli, metode, norme privind evaluarea, inregistrarea si prezentarea in contabilitate a elementelor patrimoniale, asigurand comparabilitatea in timp a informatiilor contabile. Principiul prudentei - s-a tinut seama de toate ajustarile de valoare datorate deprecierilor de valoare a activelor, precum si de toate obligatiile previzibile si de pierderile potentiale care au luat nastere in cursul exercitiului financiar incheiat sau pe parcursul unui exercitiu anterior. Principiul independentei exercitiului - au fost luate in considerare toate veniturile si cheltuielile exercitiului, fara a se tine seama de data incasarii sau efectuarii platii. Principiul evaluarii separate a elementelor de activ si pasiv - in vederea stabilirii valorii totale corespunzatoare unei pozitii din bilant s-a determinat separat valoarea fiecarui element individual de activ sau de pasiv. Principiul intangibilitatii exercitiului - bilantul de deschidere al exercitiului corespunde cu bilantul de inchidere al exercitiului precedent. Principiul necompensarii - valorile elementelor ce reprezinta active nu au fost compensate cu valorile elementelor ce reprezinta pasive, respectiv veniturile cu cheltuielile. Principiul prevalentei economicului asupra juridicului - informatiile prezentate in situatiile financiare reflecta realitatea economica a evenimentelor si tranzactiilor, nu numai forma lor juridica. Principiul pragului de semnificatie - orice element care are o valoare semnificativa este prezentat distinct in cadrul situatiilor financiare. B. Politici contabile (a) Intocmirea si prezentarea situatiilor financiare Situatiile financiare au fost intocmite in conformitate cu Norma nr. 14/2007 privind reglementarile contabile conforme cu Directiva a IV-a a Comunitatilor Economice Europene si Legea Contabilitatii nr. 82/1991, republicata. Situatiile financiare cuprind: Bilant Cont de profit si pierdere Situatia modificarilor capitalului propriu Situatia fluxurilor de trezorerie Notele explicative la situatiile financiare anuale 52

Contul de profit si pierdere si situatia fluxurilor de numerar se refera la activitatea desfasurata de la data 01.01.2011 pana la data de 31 decembrie 2011. (b) Moneda de raportare In conformitate cu reglementarile in vigoare, moneda functionala a Societatii si de prezentare a situatiilor financiare este Leul romanesc (RON). Toate cifrele sunt prezentate in Lei romanesti, rotunjite la leu. (c) Tranzactii in moneda straina Tranzactiile in moneda straina sunt inregistrate la cursul de schimb publicat de Banca Nationala a Romaniei de la data tranzactiei. La sfarsitul exercitiului, creantele si datoriile exprimate in moneda straina sunt convertite in lei la cursul de schimb de la data bilantului comunicat de Banca Nationala a Romaniei si diferentele de curs sunt inregistrate in contul de profit si pierdere, in cadrul rezultatului financiar. (d) Imobilizari necorporale Imobilizarile necorporale achizitionate de Societate sunt prezentate la cost mai putin amortizarea cumulata. Imobilizarile necorporale includ software . Amortizarea este inregistrata in contul de profit si pierdere pe baza metodei liniare pe perioada estimata a duratei utile de functionare a imobilizarilor necorporale. Amortizarea si ajustari pentru depreciere Amortizarea este recunoscuta in contul de profit si pierdere pe baza metodei liniare pe perioada de viata estimata a imobilizarii necorporale. Duratele de viata estimate pentru imobilizarile necorporale sunt de maximum 5 ani. (e) Clienti si alte creante Conturile de clienti si alte creante sunt evidentiate in bilant la valoarea lor recuperabila, dupa scaderea ajustarilor necesare pentru depreciere. (f) (g) Datoriile comerciale Datoriile comerciale sunt inregistrate la cost. Provizioane pentru deprecierea valorii activelor Activele sunt analizate la data intocmirii fiecarui bilant contabil daca exista vreun indiciu obiectiv, potrivit caruia un activ poate fi depreciat. Daca orice astfel de indiciu exista, Societatea trebuie sa estimeze valoarea recuperabila a activului. Provizioane pentru deprecierea valorii activelor

53

Un provizion pentru depreciere este inregistrat in situatia in care valoarea contabila a activului depaseste valoarea recuperabila a acestuia. Provizionul pentru depreciere este recunoscut in contul de profit si pierdere. Provizionul pentru depreciere poate fi reluat daca s-a produs o schimbare in conditiile existente la momentul determinarii valorii recuperabile. Reluarea unui provizion pentru depreciere poate fi efectuata numai in asa fel incat valoarea neta a activului sa nu depaseasca valoarea sa neta contabila istorica, tinand cont de depreciere si fara a lua in calcul provizionul. (h) Provizioane Provizioanele sunt recunoscute in bilant atunci cand pentru Societate se naste o obligatie legala sau constructiva legata de un eveniment trecut si este probabil ca in viitor sa fie necesara consumarea unor resurse economice care sa stinga aceasta obligatie. Provizioanele sunt revizuite la fiecare sfarsit de perioada si ajustate pentru a reflecta estimarea curenta cea mai adecvata. Un provizion va fi recunoscut numai in momentul in care: - o entitate are o obligatie curenta generata de un eveniment anterior; - este probabil ca o iesire de resurse sa fie necesara pentru a onora obligatia respectiva; si poate fi realizata o estimare credibila a valorii obligatiei. Daca aceste conditii nu sunt indeplinite, nu este recunoscut un provizion in situatiile financiare. (i) Cifra de afaceri Cifra de afaceri neta cuprinde sumele rezultate din activitatea de Productia de metale feroase sub forme primare si de feroaliaje CAEN 2410 care se inscriu in activitatea curenta a societatii. (j) Parti afiliate Partile se considera afiliate in cazul in care una din parti, fie prin proprietate, drepturi contractuale, relatii familiale sau de alta natura, are posibilitatea de a controla in mod direct sau de a influenta in mod semnificativ cealalta parte. In cazul S.C. ABA SRL se considera entiate afiliata societatea - ABA Limited persoana juridica inregistrata in Jersey Channel Islands;. (k) Estimari Pentru intocmirea situatiilor financiare, conducerea Societatii face anumite estimari si presupuneri care afecteaza valorile raportate ale activelor si pasivelor la data bilantului, precum si veniturile si cheltuielile perioadei raportate. Rezultatele reale pot diferi de cele estimate. Daca 54

evenimente ulterioare datei bilantului furnizeaza informatii suplimentare cu privire la estimarile facute, acestea au fost luate in calcul. Estimarile au fost utilizate in principal pentru determinarea provizioanelor (bonusuri salariale pentru activitatea desfasurata in anul 2011, sumele de plata catre agentii de marketing persoane fizice ,sume ce includ si taxele aferente acestora, cheltuielile de achizitie reportate). 7. Pensii si alte beneficii post-pensionare Societatea, in desfasurarea normala a activitatii, executa plati catre fondurile de pensii de stat romanesti pentru angajatii sai din Romania, pentru pensii, asigurari de sanatate si somaj. Toti angajatii Societatii sunt inclusi in sistemul de pensii de stat. Informatii privind salariatii si membrii organelor de administratie, conducere si supraveghere Administratorul societatii este domnul Andrei Vasile. Societatea nu a acordat avansuri si credite administratorului in timpul exercitiului financiar 2011. Cheltuielile salariale ale Societatii in anul 2011 au fost urmatoarele: (RON) DESCRIERE Cheltuieli cu salariile personalului Contributia unitatii la asigurarile sociale Contributia unitatii pentru ajutorul de somaj Contributia unitatii la asigurarile sociale de sanatate Alte cheltuieli cu asigurarile si protectia sociala TOTAL 2011 8.239.889 1.592.369 71.611 449.815 319.005 10.693.290

Numarul mediu de angajati pentru anul 2011 este de 382 / 472 pentru 2010 8. Participatii si surse de finantare Capitalul social cuprinde 79.469 parti sociale cu o valoare nominala de 1.622,35 lei fiecare. Structura capitalului social al detinut de asociatul uni Aba Ltd este urmatoarea: USD Natura 4.196.600 Numerar 38.715.601 RON 128.926.532

Asociat unic Fearl Ltd

55

In cursul anului 2011, asociatul unic a majorat capitalul social al societatii cu suma de 7.523.075 USD, respective, 16.797.811,90 RON, echivalentul a 10.354 parti sociale. Societatea detine o participatie de 1% din capitalul social al societatii Abanav SRL, in suma de 34.090 RON, reprezentand contravaloarea a 3.409 parti sociale. 9. Indicatori economico-financiari PROFITABILITATEA SI RENTABILITATEA CAPITALULUI Eficienta capitalului disponibil Profit inainte de dobanzi si impozit (A) Capital disponibil (B) A/B Eficienta capitalului propriu Profitul net (A) Capital propriu (B) A/B Rata profitului operational Profit din exploatare (A) Venituri din exploatare (B) A/B Rata profitului net Profitul net (A) Venituri totale (B) A/B Rata activelor totale Cifra de afaceri (A) Total active (B) A/B SOLVABILITATE Rata datoriei Total obligatii (A) Total active (B) A/B Gradul de indatorare Total datorii pe termen lung (A) Capital permanent (B) A/B Rata acoperirii dobanzii Profit inainte de dobanzi si impozit (A) Dobanda (B) A/B- ori 56

2010 (3.975.862) 53.157.542 0% (3.975.862) 53.157.542 0% (13.956.269) 71.726.408 0% (3.975.862) 85.096.119 0% 75.485.947 113.020.305 0,67 2010 59.862.763 113.020.305 0,53% 53.157.542 (3.975.862) -

2011 (25.170.556) 46.161.126 0% (25.170.556) 46.161.126 0% 542.941 101.593.703 0,53% (25.170.556) 113.853.991 0% 41.977.312 248.314.672 0,17 2011 199.977.351 248.314.672 0,81% 46.161.126 (25.170.556) -

LICHIDITATE SI CAPITAL DE LUCRU Rata lichiditatii generale Active curente Obligatii curente (A/B) Rata rapida a lichiditatii Active curente Stocuri Obligatii curente (A-B)/C Perioada incasarii clientilor Creante comerciale (A) Cifra de afaceri neta (B) (A/B)*365- zile 10. Alte informatii privind activitatea entitatii 10.1. Prezentarea Societatii

2010 35.592.628 59.862.763 0,59 35.592.628 22.387.047 59.862.763 0,22 300.289 75.485.947 1,45

2011 168.123.918 199.977.351 0,84 168.123.918 150.656.341 199.977.351 0,09 718.927 41.977.312 6,25

Societatea ABA S.R.L a fost infiintata in anul 2002, avand sediul social in str. Taberei nr.2, Tulcea, Codul Unic de Inregistrare 14528775 si numarul de ordine la Registrul Comertului J36/89/2002. Societatea isi desfasoara activitatea numai pe teritoriul Romaniei, avand obiectul de activitate Productia de metale feroase sub forme primare si de feroaliaje reprezentata prin dl Andrei Vasile in calitate de administrator. 10.2. Impozitul pe profit La 31 decembrie 2011 determinarea profitului recunoscut din punct de vedere fiscal 726.475 lei se detaliaza dupa cum urmeaza: Denumire indicator Venituri exploatare Cheltuieli exploatare Rezultat din exploatare Venituri financiare Cheltuieli financiare Rezultat financiar Rezultat contabil Total deduceri Venituri neimpozabile Cheltuieli nedeductibile Rezultat fiscal curent 57 2010 71.726.408 85.682.677 (13.956.269) 13.369.711 3.389.304 9.980.407 (3.975.862) 8.443.202 18.563.493 6.144.429 2011 109.259.810 108.716.869 542.941 12.260.288 37.973.785 (25.713.497) (25.170.556) 7.494.527 2.189.409 (30.475.674) CAEN 2410,

Pierderi din anii precedenti Rezultat fiscal cumulat

58.817.239 (52.672.810)

51.314.899* (81.790.573)

* Diferenta de 1.357.911 Ron, intre pierderea cumulata la 2010 si cea din anii precedenti preluata la calculul rezultatului fiscal in 2011, reprezinta ajustari a rezultatului reportat in anul 2011; Rezultatul fiscal a anului 2010, a fost corectat prin depunerea unor declaratii rectificative D101. 10.3. Entitati afiliate In anul 2011, societatea nu a desfasurat tranzactii comerciale cu entitati afiliate. 10.4. Managementul riscului Activitatea de administrare a riscurilor este un proces focalizat pe analiza profilului de risc, urmarindu-se realizarea unui echilibru intre nivelul riscurilor asumate si profitabilitatea asociata, in vederea asigurarii dezvoltarii activitatii Societatii pe baze solide. In acest fel se va asigura protejarea capitalului Societatii si cresterea valorii adaugate pentru actionari. Principalele riscuri la care este supusa Societatea si politicile aplicate sunt detaliate mai jos: (a) Riscul de rata a dobanzii Societatea nu are incheiat nici un contract de credit . (b) Riscul aferent impozitarii Interpretarea textelor si implementarea practica a procedurilor noilor reglementari fiscale aplicabile, ar putea varia si exista riscul ca in anumite situatii autoritatile fiscale sa adopte o pozitie diferita fata de cea a Societatii. In plus, Guvernul Romaniei detine un numar de agentii autorizate sa efectueze auditul (controlul) companiilor care opereaza pe teritoriul Romaniei. Aceste controale sunt similare auditurilor fiscale din alte tari, si pot acoperi nu numai aspecte fiscale dar si alte aspecte legale si regulatorii care prezinta interest pentru aceste agentii. Este posibil ca Societatea sa fie supusa controalelor fiscale pe masura emiterii unor noi reglementari fiscale. (c) Riscul aferent mediului economic Incepand cu 1 ianuarie 2008 reglementarile aplicabile institutiilor financiare au fost adaptate in conformitate cu cerintele complexe ale tratativelor, reglementarilor si directivelor Uniunii Europene. 58

Desi membra a Uniunii Europene, economia Romaniei prezinta in continuare caracteristicile unei piete emergente cum ar fi un deficit de cont curent ridicat, o piata financiara relativ nedezvoltata, si fluctuatii in cursurile de schimb valutare. Incepand cu a doua jumatate a anului 2008 pana in prezent, pietele financiare internationale au resimtit unele efecte legate de declinul pietei ipotecare (sub-prime) din Statele Unite. Aceste efecte variaza de la rezerve in ceea ce priveste valoarea unor active care stau la baza acestor instrumente financiare, pana la impactul generat de cresterea marjei de risc la credite si criza de lichiditate a pietei financiare, si inabilitatea institutiilor financiare de a-si indeplini obligatiile financiare la timp si cu un cost redus. Aceste efecte s-au resimtit pe piata financiara romaneasca sub forma caderii pietei de capital si o crestere previzionata a ratelor de dobanda de finantare pe termen mediu datorita crizei globale de lichiditate. In plus, avand in vedere conditiile de piata si nesiguranta care va domina prima perioada a anului 2011, se vor resimti si alte efecte ulterior datei acestor situatii financiare. Administrator, Numele si prenumele, ANDREI VASILE Intocmit, Numele si prenumele, POPESCU MARIA

RAPORT DE ACTIVITATE Privind rezultatele financiar-contabile la data de 31.12.2011 Subsemnatul ANDREI VASILE in calitate de Administrator la S.C. ABA S.R.L. Tulcea, inregistrata la Oficiul Registrului Comertului sub J36/89/2002, Cod Fiscal R14528775, avand ca principal domeniu de activitate producerea si comercializarea feroaliajelor, aproba Bilantul Contabil si Contul de profit si pieredere incheiate la 31.12.2010 precum si Notele Explicative si Anexele la Bilant. Analiza rezultatelor economice-financiare( RON): 1. Analiza veniturilor 59

Total venituri Venituri din exploatare Venituri financiare 2. Analiza cheltuielilor Total cheltuieli Cheltuieli financiare 3. Pieredere

113.853.991 101.593.703 12.260.288 139.024.547 37.973.785 25.170.556

Cheltuieli din exploatare 101.050.762

In baza actului constitutiv, ABA LIMITED , asociat unic, inregistrata in Jersey Chanel Island , reprezentata in Romania de ANDREI VASILE, in calitate de Administrator, infiinteaza S.C. ABA S.R.L. Tulcea, cu domeniu principal de activitate Productia de metale feroase in forme primare si complexe, desfacerea acestora efectuandu-se in special pe pietele externe.
ADMINISTRATOR , ANDREI VASILE

Declaratie,
Subsemnatul ANDREI VASILE isi asuma raspunderea pentru intocmirea Situatiilor Financiare ale exercitiului financiar 01 ianuarie 2011 31 decembrie 2011 ale societatii ABA SRL si confirma ca: a) politicile contabile utilizate la intocmirea situatiilor financiare anuale sunt in conformitate cu reglementarile contabile aplicabile; b) situatiile financiare anuale ofera o imagine fidela a pozitiei financiare, performantei financiare si a celorlalte informatii referitoare la activitatea desfasurata; c) persoana juridica isi desfasoara activitatea in conditii de continuitate.

ANDREI VASILE Administrator

60

RAPORTUL DE AUDIT17 Am auditat situatiile financiare ale S.C. ABA S.R.L. la data de 31 decembrie 2011, precum si contul de profit si pierdere si situatia fuxurilor de numerar aferente, pentru anul incheiat. Conducerea societiitii este responsabila pentru intocmirea acestor situatii. Responsabilitatea auditorului este de a prezenta o opinie asupra acestor situatii financiare in baza auditului efectuat. Auditul a fost destaurat in concordanta cu Standardele Internationale de Audit, adoptate de Camera Auditorilor Financiari din Romania18. Aceste Standarde cer planificarea si efectuarea auditului in scopul obtinerii unei certificari rezonabile, conform careia situatiile financiare nu contin denaturari semnificative. Un audit include examinarea, pe baza de teste, a probelor de audit ce sustin sumele si informatiile prezentate in situatiile financiare. Un audit include, de asemenea, evaluarea principiilor contabile folosite si a estimarilor semnificative cerute de catre conducere, prceum si evaluarea prezentarii
17

Standardul International de Audit 700 Raportul auditorului asupra situatiilor

financiare
18

OMFP 1752/2005

61

generale a situatiilor financiare. Consideram ca auditul nostru constituie o baza rezonabila pentru exprimarea opiniei noastre. In opinia noastra, situatiile financiare sunt intocmite in conformitate cu OMFP 1752/2005 modificat si completat prin OMEF 2374/2007 si prezinta cu fidelitate, sub toate aspectele semnificative, pozitia financiara a soeietatii la 31 decembrie 2011 si rezultatele din exploatare, precum si fluxurile de numerar pentru anul incheiat, in confolrmitate cu Standardele Internationale de Contabilitate adoptate de Romania, prin OMFP 1752/2005 modificat si completat prin OMEF2374/2007

62

CONCLUZII Firma isi va continua activitatea in conditii normale respectandu-se legislatia in vigoare Situatiile financiare au fost intocmite in conformitate cu Norma nr. 14/2007 privind reglementarile contabile conforme cu Directiva a IV-a a Comunitatilor Economice Europene si Legea Contabilitatii nr. 82/1991, republicata. Societatea a inregistrat perderi , urmand ca respectiva pierdere sa fie acoperita din profitul pe care il va realiza in anii urmatori. Societatea inregistreaza la sfarsitul anului 2011 o pierdere contabila de 25.170.556 lei. Societatea isi va continua in mod normal functionarea intr-un viitor previzibil fara a intra in imposibilitatea continuarii activitatii sau fara reducerea semnificativa a acesteia. Va aplica aceleasi reguli, metode, norme privind evaluarea, inregistrarea si prezentarea in contabilitate a elementelor patrimoniale, asigurand comparabilitatea in timp a informatiilor contabile. S-a tinut seama de toate ajustarile de valoare datorate deprecierilor de valoare a activelor, precum si de toate obligatiile previzibile si de pierderile potentiale care au luat nastere in cursul exercitiului financiar incheiat sau pe parcursul unui exercitiu anterior. Au fost luate in considerare toate veniturile si cheltuielile exercitiului, fara a se tine seama de data incasarii sau efectuarii platii. In vederea stabilirii valorii totale corespunzatoare unei pozitii din bilant s-a determinat separat valoarea fiecarui element individual de activ sau de pasiv. Bilantul de deschidere al exercitiului corespunde cu bilantul de inchidere al exercitiului precedent. Valorile elementelor ce reprezinta active nu au fost compensate cu valorile elementelor ce reprezinta pasive, respectiv veniturile cu cheltuielile. Informatiile prezentate in situatiile financiare reflecta realitatea economica a evenimentelor si tranzactiilor, nu numai forma lor juridica. Orice element care are o valoare semnificativa este prezentat distinct in cadrul situatiilor financiare. Societatea, in desfasurarea normala a activitatii, executa plati catre fondurile de pensii de stat romanesti pentru angajatii sai din Romania, pentru pensii, asigurari de sanatate si somaj. Toti angajatii Societatii sunt inclusi in sistemul de pensii de stat.

BIBLIOGRAFIE 1. Ana Stoian. Eugeniu Turlea, Audit financiar-contabil, Ed. Economica, Bucuresti, 2001 2. Mircea Boulescu, Corneliu Barnea, Audit financiar , Editura Fundatiei Romania de Maine, Bucuresti, 2007 3. Marin Dumitru, Finantele intreprinderii, Editura Fundatiei Romania de Maine Bucuresti 2006 4. Iosefina Morosan, Analiza economico-financiara, Editura Fundatiei Romania de Maine, Bucuresti, 2008. 5. Iosefina Morosan , Analiza economico-financiara, Probleme rezolvate, Editura Fundatiei Romania de Maine, Bucuresti, 2008.
6. 7.

Aurel Isfanescu; Vasile Robu; Analiza economico financiara, Editura Economica, 2005 Gabriel Dumitrache;Finantele intreprinderii ,2007

8. Silvia Petrescu,Analiza economico-financiara II concepte metode studii de caz Iasi ,2006 9. www.tribunaeconomica.ro 10. Legea contabilitatii 81/1992 11. Legea 31/1990 12. Ias7 13. OMFP 94/2001 14. OMFP 1752/2005 15. OMFP 3055/2009 16. IAS 1 17. Standardul International de Audit 700 Raportul auditorului asupra situatiilor financiare 18. www.ase.ro 19. www.portalcontabilitate.ro 20. www.mfinante.ro 21. Practica de specialitate in domeniu

Curriculum vitae Europass

Informaii personale
Nume/Prenume Adresa Telefon Fax E-mail Cetenia Data naterii Sex feminin

Romana

Locul de munc vizat / Aria ocupaional

Experiena profesional
Perioada Funcia sau postul ocupat Principalele activiti i responsabiliti Numele i adresa angajatorului Tipul activitii sau sectorul de activitate

Educaie i formare
Perioada Calificarea / diploma obinut Domenii principale studiate / competente dobndite Numele i tipul instituiei de nvmnt / furnizorului de formare Nivelul de clasificare a formei de Universitatea Spiru Haret Bucuresti Interconsult Mioveni Arges Management Financiar-Contabil Contabilitate si informatica de gestiune 2009-2012 Cursuri operator calculator anul 2003 Diploma bacalaureat / diploma oerator calculator

nvmnt / formare

Aptitudini i competente personale

Limba matern Limbi strine cunoscute Autoevaluare
Nivel european (*)
2

romana

Comprehensiune
Abiliti de ascultare Abiliti de citire
3 2

Vorbit
Interaciune
2

Scris
Exprimare
3

franceza
2 2 1 1 3

engleza
(*)

Cadrului european de referin pentru limbi

Competene i abiliti sociale Competene i aptitudini organizatorice Competene i aptitudini tehnice Competene i cunotine de utilizare a calculatorului Competene i aptitudini artistice Alte competene i aptitudini Permis de conducere

Comunicare,stiinta de aasculta,socializare cu ceilalati Lucru in transvers ; disponibiltate lucru in 3 schimburi,mobilitate Aplicatii informatice specifice Automobile Dacia SA : PSFP;GPI;BPU Word excel avanasat / power-point mediu Muzica clasica si muzica usoara

Informaii suplimentare Anexe