LUCRARE DE LICENŢĂ

CONDUCĂTOR ŞTIINŢIFIC:

LECT.UNIV.DRD. STRĂOANU BONI MIHAELA

ABSOLVENT:

DUMITRU ADRIANA

PLOIEŞTI
2012
UNIVERSITATEA PETROL-GAZE DIN PLOIEŞTI
FACULTATEA DE ŞTIINŢE ECONOMICE
SPECIALIZAREA: CONTABILITATE ŞI INFORMATICĂ DE GESTIUNE

LUCRARE DE LICENŢĂ

TEMA:CONTABILITATEA CHELTUIELILOR, VENITURILOR ŞI

REZULTATUL EXERCIŢIULUI UNEI INSTITUŢII PUBLICE

CONDUCĂTOR ŞTIINŢIFIC:

LECT.UNIV.DRD. STRĂOANU BONI MIHAELA

ABSOLVENT:

DUMITRU ADRIANA

PLOIEŞTI
 2012

UNIVERSITATEA PETROL-GAZE PLOIEŞTI

FACULTATEA DE ŞTIINŢE ECONOMICE
SPECIALIZAREA CONTABILITATE ŞI INFORMATICĂ DE GESTIUNE

TEMA
Lucrare de licenţă acordată absolventului : DUMITRU ADRIANA

Tema lucrării : CONTABILITATEA CHELTUIELILOR, VENITURILOR ŞI REZULTATUL

EXERCIŢIULUI UNEI INSTITUŢII PUBLICE

1. Termenul pentru predare a lucrării : februarie 2012

2. Elementele iniţiale pentru lucrare sunt: materialul bibliografic, note de curs, legislaţie

3. Conţinutul proiectului:
CAPITOLUL I - INSTITUŢII PUBLICE-CADRU GENERAL
CAPITOLUL II - STUDIU DE CAZ-CONTABILITATEA VENITURILOR ŞI CHELTUIELILOR
COMUNEI BĂLŢEŞTI JUDEŢUL PRAHOVA
CAPITOLUL III - CONCLUZII

4. Enumerarea materialului grafic : 3 tabele, 11 grafice

5. Consultaţii pentru lucrare: bilunare şi la solicitarea absolventului

6. Data eliberării temei : februarie 2012

Conducător lucrare de licenţă,

Tema a fost primită pentru îndeplinire,

Data: iunie 2010
Semnătura absolvent ................................
 CUPRINS

CAPITOLUL I
INSTITUŢII PUBLICE-CADRU GENERAL
1.1 Notiuni, definitii, ordonatori de credite ………………………………………………
1.2.Clasificarea instituţiilor publice …….…………………………………………….....
1.3 Obiectul contabilităţii publice (legislaţie) …………………………………………………
CAPITOLUL II
STUDIU DE CAZ-CONTABILITATEA VENITURILOR ŞI CHELTUIELILOR
COMUNEI BĂLŢEŞTI JUDEŢUL PRAHOVA
2.1 Execuţia veniturilor bugetului local în perioada 2007-2010 ………………………..
2.2 Inregistrarea in contabilitate a veniturilor la primaria Bălţeşti,
judeţul Prahova in anul 2010 …………………………………………………………………
2.3 Execuţia cheltuielilor bugetului local în perioada 2007-2010……………………………….
2.4 Inregistrarea in contabilitate a cheltuielilor la primaria Bălţeşti,
judeţul Prahova in anul 2010…………………………………………………………………….
2.5 Rezultatul patrimoniului si operaţiuni de inchidere a exerciţiului financiar………….
 CAPITOLUL 1

INSTITUTII PUBLICE-CADRU GENERAL

1.1.Noţiuni, definiţii, ordonatori de credite

Instituţiile publice reprezintă acele unităţi economice instituţionalizate, a căror funcţie

principală constă în redistribuirea veniturilor şi a avuţiei pe seama serviciilor prestate
populaţiei, în cazurile în care întreprinderile, firmele nu oferă astfel de servicii pe piaţă sau le
oferă în cantităţi insuficiente.

Instituţiile publice mai sunt numite si administraţii publice şi sunt formate din
administraţia centrala, administraţii sociale şi administraţii locale. În conformitate cu Legea
nr.500/13.08.2002 şi legea 273/2006-Legea Finanţelor Publice Locale privind finanţele
publice, instituţiile publice cuprind: Parlamentul, Administraţia Prezidenţială, ministerele,
celelalte organe de specialitate ale administraţiei publice centrale şi locale, alte autoritaţi
publice, instituţiile publice autonome, precum şi instituţiile din subordinea acestora, indiferent
de modul de finanţare a activitaţii acestora1.

Resursele financiare publice provin din impozite, taxe, contribuţii şi venituri nefiscale,
preluate de la persoanele juridice şi fizice, cu luarea în considerare a potenţialului lor
economic şi a altor criterii stabilite de lege. Dimensionarea cheltuielilor publice şi repartizarea
acestora pe destinaţii şi ordonatori de credite se efectuează în concordanţă cu obiectivele
strategiei de dezvoltare economică şi socială a ţării şi cu priorităţile imediate stabilite de
autorităţile publice componente.

Instituţiile publice au deţinut pentru multă vreme un rol important în majoritatea ţărilor
dezvoltate, dar, odată cu privatizarea unor servicii publice, unele instituţii au trecut într-un
plan secundar. Aceste instituţii sunt importante pentru că:

 Activitatea lor este dependentă de sectorul guvernamental;

 Managementul sectorului public controlează activitatea organizaţiilor cu scop
lucrativ.

1
Legea 500/2002 privind finantele publice,art. 2,MO 597 din 13.08.2002
 În cadrul acestor instituţii avem în vedere şi politicile sociale, industriale şi de
investiţii. În cazul în care controlul guvernamental este prea rigid, instituţiile publice îşi pierd
statutul de entităţi independente, astfel că nu mai sunt rentabile pentru public. Sunt situaţii în
care instituţiile publice nu pot fi controlate eficient iar randamentul lor este inferior
companiilor private. Este oportun ca atunci să se pună problema privatizării unor servicii
publice. Dacă managerii din organizaţiile private au în vedere, în primul rând, profitul,
scopul managementului public este satisfacerea interesului general. Succesul instituţiilor
publice depinde şi de modul în care Guvernele vor găsi mecanismele de motivare şi control
adecvate fără a implementa proceduri rigide la nivelul fiecărei entităţi publice.

Agregarea comunităţilor umane la nivelul unor sisteme naţionale a condus la apariţia

primelor guverne. Pentru gestionarea situaţiei la nivel teritorial au fost necesare forme
administrative. Putem enumera aici:

 Sistemele administrative sin Egiptul antic;

 Sistemele administrative din timpul dinastiei Han (206 î.e.n. – 220 e.n.), care
sugerau pornind de la preceptele confucianiste, modul de acces al indiviziunilor
la guvernare (calitatea indivizilor şi nu poziţia socială);
 Imperiile administrative grec şi roman controlate de la centru prin legi şi
proceduri.

Modelul tradiţional de administraţie publică datează de la mijlocul secolului al XIX-

lea, structurile democratice dezvoltându-se odată cu apariţia statului modern. S-a trecut astfel
de la sistemele de administraţie bazate pe loialitatea faţă de un individ (rege, ministru etc.) la
sisteme administrative în care individul este devotat statului în raport cu componentele
sistemului legislativ.În ultima parte a secolului al XIX-lea au fost necesare reforme asociate
cu modelul tradiţional de administraţie.

Repartizarea şi utilizarea creditelor bugetare sunt in competenţa şi raspunderea

ordonatorilor de credite.

Prin ordonator de credite se înţelege persoana împuternicită să îndeplinească o

funcţie de conducere într-un organ de stat, instituţie şi căreia i s-a acordat dreptul de a dipune
de creditele bugetare aprobate2.

2
Legea nr.273/2006- Legea Finantelor Publice Locale ,art.21, MO 618/2006
 Ordonatorii de credite sun ierarhizati pe trei nivele:

 ordonatori principali de credite;

 ordonatori secundari de credite;
 ordonatori terţiari de credite;

Ordonatorii principali de credite sunt conducătorii autorităţilor publice, miniştrii şi

conducătorii celorlalte organe de specialitate ale administraţiei publice centrale. La Camera
Deputaţilor si la Senat , ordonatorii principali de credite sunt secretarii generali ai celor doua
camere. Ordonatorii principali de credite pot delega dreptul de a aproba folosirea şi
repartizarea creditelor bugetare înlocuitorilor lor de drept.

Ordonatorii principali de credite analizează modul de utilizare a creditelor bugetare

aprobate prin bugetele locale şi prin bugetele instituţiilor publice, ai caror conducatori sunt
ordonatori secundarii sau terţiari de credite, dupa caz, si aprobă efectuarea cheltuielilor din
bugetele proprii, cu respectarea dispozitiilor legale.

Ordonatorii principali de credite au obligaţia de a angaja şi de a utiliza creditele

bugetare numai în limita prevederilor şi destinaţiilor aprobate pentru cheltuieli strict legate de
activitatea instituţiilor publice respective dar şi cu respectarea dispoziţiilor legale.

În calitatea lor de ordonatori de credite, ministrii, conducătorii organelor centrale,

conducătorii instituţiilor publice precum şi primarii au urmatoarele atribuţii în legatură cu
executarea prevederilor bugetului public:

 realizarea veniturilor;
 elaborarea si fundamentarea proiectului de buget propriu;
 organizarea evidentei programelor, inclusiv a indicatorilor aferenţi;
 utilizarea şi angajarea creditelor bugetare pe baza bunei gestiuni financiare;
 folosirea cu eficienţă şi eficacitate a sumelor primite de la bugetul de stat, de la
bugetul asigurărilor sociale de stat sau din bugetele fondurilor speciale;
 integritatea bunurilor încredinţate unităţii pe care o conduc;
 organizarea, ţinerea la zi a contabilităţii şi prezentarea la termen a situaţiilor
financiare trimestriale si anuale;
 să organizeze controlul financiar preventiv propriu;
 să asigure control intern;
 efectuarea în condiţiile legii a inventarierii generale anuale;
  organizarea sistemului de monitorizare a programului de achiziţii publice şi a
programului de lucrări de investiţii publice;
 oraganizarea şi ţinerea la zi a evidenţei patrimoniului;

Ordonatorii secundari de credite sunt conducătorii instituţiilor de stat centrale sau

locale care au în subordine instituţii de stat cu personalitate juridică pentru care trebuie să
defalce credite bugetare, menţinând necesarul propriu de credite. În această situaţie de
ordonatori secundari de credite sunt: inspectoratele şcolare, direcţiile de sănătate publică,
direcţiile de muncă şi protecţie socială, comandamentele şi inspectoratele generale de armă
din Ministerul Apărării Naţionale şi Ministerul Administraţiei şi Internelor.

Ordonatorii secundari repartizează creditele bugetare aprobate pentru bugetul propriu

şi pentru bugetele instituţiilor publice subordonate,ai căror conducători au calitatea de
ordonator terţiar de credite.

Oronatorii terţiari de credite sunt conducătorii instituţiilor de stat care nu au în

subordine unităţi cu personalitate juridică, aceştia fiind răspunzători de folosirea creditelor
repartizate de către ordonatorul principal sau secundar de credite.

Ordonatorii principali, secundari şi terţiari de credite au obligaţia de a angaja şi utiliza

creditele bugetare numai în limita prevederilor şi destinaţiilor aprobate pentru cheltuieli strict
legate de activitatea instituţiilor publice respective şi cu respectarea dispoziţiilor prevederilor
legale.

1.2.Clasificarea instituţiilor publice

Ca sistem de finantare, institutiile publice pot fi:

 finanţate integral din venituri bugetare, situaţie în care veniturile pe care le

realizează au obligaţia să le verse, în totalitate, la bugetul din care sunt
finanţate;
 finanţate din mijloace extrabugetare (venituri proprii), cu completare din
fonduri bugetare, sub forma subvenţiilor sau transferurilor bugetare (bugetul de
stat sau bugetele locale). În această situaţie, veniturile proprii pe care le
realizează instituţiile în cauză se reţin pentru autofinanţare, iar cele nefolosite
la sfârsitul anului se repartizează pentru anul urmator..
  finanţate integral din mijloace extrabugetare, situatie în care de asemenea soldul
acestora de la sfarşitul perioadei se reportează pentru exerciţiul financiar
următor;
 finanţate integral din fonduri speciale. Soldul acestora de la sfarşitul perioadei
se reportează, de asemenea, pentru exerciţiul financiar următor;

Clasificarea instituţiilor publice:

I. După importanţa activităţii şi subordonarea acestora, instituţiile publice sunt grupate

în:

1) instituţii ale administraţiei publice centrale

2) instituţii ale administraţiei publice locale

Instituţiile administraţiei publice centrale cuprind: Preşedinţia României, Parlamentul,

Guvernul, ministerele şi celelalte autorităţi centrale de specializate ale administraţiei publice
centrale şi instituţiile teritoriale din subordonarea lor.

Instituţiile administraţiei publice locale cuprind: instituţiile administraţiei publice

locale, formate din unităţile administrativ teritoriale, şi cuprind comunele, orasele şi judeţele,
precum si unitaţile publice subordonate acestora.

Autorităţile administraţiei publice prin care se realizează autonomia locala în comune

şi în orase sunt consiliile locale alese si primarii alesi în condiţiile legii.

Serviciile publice descentralizate ale ministerelor la nivel judeţean cuprind, ca de

exemplu:

 Direcţiile Generale ale Finanţelor Publice;

 Inspectoratele şcolare Judeţene si al municipiului Bucureşti;
 Direcţiile Judeţene de Munca şi Solidaritate Socială;
 Direcţiile Judeţene Sanitare;
 Consiliul Judţean de Cultura etc.

Conducătorii instituţiilor publice, centrale si locale, în funcţie de drepturile conferite

de lege în legătură cu aprobarea, repartizarea si utilizarea fondurilor bugetare, poartă
denumirea de ordonatori de credite. Vincent Raude si Jean Claude Pagat, în cartea lor îl
citează pe G. Devaux, care dă ordonatorului de credite definiţia: “Este ordonator public al
încasărilor si cheltuielilor orice persoană care are calitatea în numele statului, a unei
colectivităţi sau instituţii publice de a contracta, constata, lichida o creanţa sau de a ordona fie
încasarea unei creante, fie plata unei datorii”. Observăm din definitia data de G. Devaux că
ordonatorii de credite nu sunt ataşaţi noţiunii de încasari şi cheltuieli, ci celei de “creanţe” şi
“datorii”.

II. În conformitate cu reglementările românesti, instituţiile publice se împart în:

1. Instituţii ierarhic superioare, ai căror conducători au calitatea de ordonatori

principali de credite;
2. Instituţii subordonate, ai căror conducători au calitatea de ordonatori secundari
si terţiari de credite.

Ordonatorii principali de credite primesc resursele de finanţare direct de la buget,

pentru nevoile lor proprii, precum şi pentru cele ale instituţiilor subordonate, pe care apoi le
repartizează acestora.

Sunt şi situaţii când unele instituţii publice, ai căror conducători au calitatea de

ordonatori secundari de credite, se găsesc în raport de subordonare faţă de ordonatorii
principali de credite si ierarhic superior faţă de ordonatorii terţiari de credite. Aceşti
ordonatori nu au relatie directa cu bugetul de stat, dar din creditele primite de la ordonatorii
principali repartizează mijloace bugetare si ordonatorilor terţiari de credite aflaţi în subordinea
lor.

Aceiaşi autori, Vincent Raude si Jean Claude Pagat, observa că ordonatorii sunt
subdivizati, cum este şi cazul contabililor,în “principali, secundari, mandatari si supleanti şi
agenţi de execuţie”, dar numai ordonatorii principali şi secundari au calitatea juridică de
ordonatori.

O altă clasificare, după aceiaşi autori, este cea de “ordonatori alesi” şi “ordonatori
numiţi”, cei alesi având o responsabilitate politică.

Comparativ cu modul în care legislaţia romanească a reglementat statutul

ordonatorilor de credite, mai ales în ceea ce priveste responsabilitaţile şi drepturile acestora, în
literatura franceză de specialitate constatăm atribuţii şi drepturi sporite pentru ordonatorii din
Franţa, în materie de încasare a creanţelor bugetare. Printre atribuţiile acestora în problema
încasărilor menţionăm: “dispun execuţia încasărilor, constata drepturile organismelor,
lichidează încasările, emit ordine de încasări destinate să asigure încasarea, notifică aceste
ordine contabililor însărcinati cu încasarea”. Faţă de care responsabilităti, pe linia încasării
veniturilor a ordonatorilor publici francezi, în ţara noastra acestia au stabilite sarcini si
responsabilităti pe această linie, mai puţin precise, reglementările în domeniu subliniind, mai
ales, drepturile si obligaţiile acestora în ceea ce priveşte angajarea si efectuarea de cheltuieli.
Astfel, atribuţiile sunt urmatoarele: “utilizarea creditelor bugetare; realizarea veniturilor;
folosirea cu eficienţa si eficacitate a sumelor primite de la buget (stat, asigurări sociale de stat,
fonduri speciale, locale); integritatea bunurilor încredintate unitaţii pe care o conduce;
organizarea si ţinerea la zi a contabilitaţii”. Cu toate că legea prevede pentru ordonatorul de
credite principal şi obligaţii cu privire la realizarea veniturilor, în practică această sarcina este
preluată de organele fiscale.

Instituţiile publice centrale şi locale sunt finanţate de la buget sau din fondurile
speciale ori din mijloacele extrabugetare, pe baza bugetelor de venituri si cheltuieli întocmite
şi aprobate în fiecare an potrivit normelor legale în vigoare. În cazul bugetelor locale,
fondurile speciale şi extrabugetare cuprind, pe de o parte, veniturile, iar, pe de altă parte,
creditele bugetare aprobate pe an, trimestre, cu defalcare pe subdiviziunile clasificaţiei
bugetare, în limita cărora ordonatorii de credite pot efectua plăţi. În situaţia instituţiilor
publice centrale, bugetele lor cuprind numai prevederile de la partea de cheltuieli, respectiv
creditele bugetare.

III. Din punct de vedere al statului juridic instituţiile publice se pot clasifica in:

1) instituţii publice cu personalitate juridică;

2) instituţii publice fară personalitate juridică;

Instituţiile publice cu personalitate juridică sunt acelea ai căror conducatori au

calitatea de ordonatori de credite, calitate în care au drept de decizie în angajarea si efectuarea
de cheltuieli.

Instituţiile publice fara personalitate juridică sunt acelea ai căror conducatori nu au

calitatea de ordonatori de credite, calitate în care aceştia pot efectua cheltuieli numai in limita
sumelor efectiv virate de ordonatorul sau de credite in subconturi deschise pe numele lor, şi
care reprezintă de obicei plăti de salarii şi alte cheltuieli asimilate acestora, precum şi un
volum restrâns de alte cheltuieli, cum sunt cele legate de întreţinerea şi funcţionarea instituţiei
Bugetul de Stat este forma concretă de manifestare a finanţelor şi de înfăptuire a politicii
financiare a statului, constituind mijlocul principal prin care se formează veniturile statului si
prin care se efectuează cheltuielile publice.

Cheltuielile bugetare reprezintă sumele aprobate în bugetul instituţiilor publice, în

limitele şi potrivit destinaţiilor stabilite prin bugetul respectiv aprobat de catre ordonatorul de
credite.Cheltuielile bugetare cuprind: dotările de stat, cheltuieli de functionare a puterii
publice, investiţii de capital, cheltuieli destinate educaţiei, culturii, sănătatii, ştiinţei, protecţie
sociale,etc.
Institiţiile publice pot fi grupate după mai multe critirii:

1.După modul de finanţare:

 Instituţii finanţate integral de la buget-situaţie în care veniturile pe care le

realizează au obligaţia să le verse, în totalitate, la bugetul din care sunt
finanţate;
 Instituţii cu finanţare mixtă, obţin venituri proprii care sunt completate din
fonduri bugetare, sub forma subvenţiilor sau transferurilor bugetare, în această
situaţie, veniturile proprii pe care le realizeză instituţiile în cauză se reţin
pentru autofinanţare, iar cele nefolosite la sfârşitul anului se repăortează
pentru anul următor;
 Instituţii care îşi asigură integral veniturile pentru acoperirea cheltuielilor-
situaţie în care de asemenea soldul acestora de la sfârşitul perioadei se
reportează pentru exerciţiului financiar următor;
 Instituţii finanţate integral din fondurile speciale;

2.Din punct de vedere al subordonării:

 Instituţii ale administraţiei publice centrale, cuprind: Preşedinţii României,

Parlamentul, ministerele şi celelalte autorităţi centrale de specialitate şi
instituţiile teritoriale din subordinea lor;
  Instituţii ale administraţiei publice locale, cuprind:autorităţile administraţiei
publice locale, formate din consiliile judeţene, municipale, orăşeneşti şi
comunale, instituţiile publice şi serviciile publice cu personalitate juridică,
indiferent de modul de finanţare a activităţii lor;

Bugetele locale reprezintă bugetele unităţilor administrativ-teritoriale care au

personalitate juridică. Bugetele locale se elaborează, se aprobă şi se execută în condiţiile Legii
nr. 500/2002 privind finanţele publice şi ale Legii nr. 273/2006 privind finanţele publice
locale.

Bugetul este documentul prin care sunt prevăzute şi aprobate în fiecare an veniturile şi
cheltuielile în funcţie de sistemul de finanţare. Veniturile şi cheltuielile bugetelor precum şi
celelalte venituri şi cheltuieli evidenţiate în afara bugetului local cumulate la nivelul unităţii
alcătuiesc bugetul general al unităţii care va reflecta dimensiunea bugetului financiar public în
unitatea respectivă pe anul respectiv, starea de echilibru sau dezechilibru după caz.

Prin aprobarea bugetelor locale autorizează pentru anul bugetar veniturile şi

cheltuielile bugetare. Sumele aprobate la partea de cheltuieli reprezintă limite maxime care nu
pot fi depasite, angajarea cheltuielilor din aceste bugete făcându-se numai în limita creditelor
bugetare aprobate. Pentru acţiunile multianuale se înscriu în buget, distinct, credite de
angajament şi credite bugetare.

În vederea realizării acţiunilor multianuale ordonatorii de credite încheie angajamente

legale în limita creditelor de angajament aprobate de buget pentru anul bugetar respectiv.

Între bugetele consiliilor locale şi bugetele consiliilor judeţene nu există relaţii de

subordonare. Bugetele locale cuprind pe de o parte veniturile constituite din impozite, taxe,
contribuţii, iar pe de altă parte cheltuielile dimensionate în funcţie de nevoile lor proprii care
trebuie să fie corelate cu resursele disponibile.

Impozitele şi taxele locale se stabilesc de către consiliile locale sau judeţene, după
caz,în limitele şi în condiţiile legii. Veniturile bugetelor locale se formează din impozite, taxe
şi alte venituri stabilite prin legea bugetară anuală.
1.3 Obiectul contabilităţii publice (legislaţie)

Contabilitatea instituţiilor publice asigură informaţii ordonatorilor de credite cu privire la:

 Execuţia bugetelor de venituri şi cheltuieli;

 Patrimoniul aflat înadministrare;
 Întocmirea contului anual de execuţie a bugetului de stat,a contului anual de
execuţie a bugetului asigurărilor sociale de stat şi a fondurilor speciale.

Contabilitatea, ca instrument principal de cunoastere, gestiune şi control al patrimoniului şi al

rezultatelor obtinute, trebuie sa asigure:

a) înregistrarea cronologica şi sistematică, prelucrarea, publicarea şi păstrarea

informaţiilor cu privire la situaţia patrimoniala şi rezultatele obţinute atât pentru necesităţile
proprii ale persoanelor prevăzute la art. 1, cât şi în relaţiile acestora cu asociaţii sau acţionarii,
clienţii, furnizorii, bancile, organele fiscale şi alte persoane juridice şi fizice;

b) controlul operaţiunilor patrimoniale efectuate şi al procedeelor de prelucrare utilizate,

precum şi exactitatea datelor contabile furnizate;

c) furnizarea informaţiilor necesare stabilirii patrimoniului naţional, execuţiei bugetului

public naţional, precum şi întocmirii balanţelor financiare şi a bilanţului pe ansamblul
economiei naţionale.

Obiectul contabilităţii instituţiilor publice îl constituie patrimoniul public şi cel

privat aflat în administrarea acestora, veniturile şi cheltuielile bugetare şi extrabugetare,
drepturile şi obligaţiile rezultate din activitatea desfăşurată, cu respectarea prevederilor legale.

Ministerul Finanţelor publice, prin normele metodologice a stabilit obiectivele

contabilităţii bugetare care sunt următoarele:

 Reflectarea în expresie valorică a patrimoniului în scopul asigurării integrităţii

proprietăţii statului
 Exercitarea controlului în mod permanent asupra existenţei şi mişcării
elementelor patrimoniale, asupra respectării proporţiilor stabilite prin legea
anuală bugetară, între veniturii şi cheltuieli;
  Asigurarea informaţiei necesare necesare stabilirii eficienţei activităţii în
instituţiile publice;

Contabilitatea se ţine în limba română şi în moneda naţională. Contabilitatea se

conduce în partidă dublă de către toate unităţile bugetare, cu ajutorul planului de conturi
general.

Conform Legii contabilităţii nr.82/1991, cu completările şi modificările ulterioare,

contabilitatea la instituţilr publice se conduce în partidă dublă şi trebuie să să asigure:

 Înregistrarea cronologică şi sistematică a tuturor operaţiunilor

patrimoniale,simultan în debitul şi creditul unor conturi, denumite conturi
corespondente;
 Stabilirea totalului sumelor debitoare şi creditoare, cât şi a soldului final al
fiecărui cont;
 Întocmirea lunară a balanţei de verificare;
 Prezentarea patrimoniului şi a rezultatelor obţinute.

Contabilitatea bugetară se ţine la nivelul tuturor componentelor sistemului bugetar.

Înregistrările în contabilitate se fac manual sau cu ajutorul tehnicii de calcul, dar este
obligatoriu să se asigure în permanenţă posibilitatea exercitării controlului asupra opeaţiunilor
înregistrate. Înregistrarea în contabilitate a elementelor de activ se face la costul de achiziţie,
de producţie sau la valoarea justă pentru alte intrări decât cele prin achiziţie sau producţie,
după caz. Valoarea justă se determină pe baza unor evaluării efectuate, de regulă de evaluatori
autorizaţi.

Contabilitatea bugetară trebuie să asigure reflectarea întregului proces al executării

bugetului de stat pe feluri de venituri şi naturi de cheltuieli pe verigile sistemului bugetar,
precum şi pe fiecare organ financiar şi instituţie bugetară în parte.

Pentru a oferi o imagine clară, reală si stiinţifică a patrimoniului in concordanţă cu

normele economice si juridice în domrniu, si in cardu instituţiilor publice trebuie respectare
regulile privind evaluatea patrimoniului şi celelalte norme si principii contabile.
 Deşi nu toate principiile enunţate mai jos sunt prevazute explicit pentru pentru
instituţiile publice, în perspectiva aderari Romaniei la Uniunea Europeana, considerăm ca
trebuie respectate următoarele principii:

A. Principiul prudenţei. Potrivit acestui principiu nu sunt admise sub nici un

motiv supraevaluarea ori subevaluarea elementelor patrimoniale de activ şi de
pasiv, inclusiv a cheltuielilor şi a veniturilor instituţiei administraţiei publice,
întrucat instituţiile statului funcţionează pe principiul: toate cheltuielile sunt
acoperite de bugetul de stat sau local, toate veniturile se varsă la bugetul de
stat sau local.
B. Principiul continuităţi activităţi, potrivit căruia se presupune că unitatea
patrimonială îşi continua în mod normal funcţionarea într-un viitor previzibil,
fără a intra în stare de lichidare sau de reducere sensibilă a activităţii.
C. Principiul permanenţei metodelor, care impune continuitate în aplicarea
regulilor şi normelor privind evaluarea, înregistrarea în contabilitate,
prezentarea elementelor patrimoniale şi a rezultatelor pentru a asigura
comparabilitatea în timp a informaţiilor.
D. Principiul independenţei exerciţiului, care obligă la delimitarea în timp a
cheltuielilor şi a veniturilor aferente activitaţii patrimoniale, pe măsura
angajării acestora şi trecerii lor la rezultatul exerciţiului la care se referă.
E. Principiul intangibilităţi bilanţului de deschidere, al unui exerciţiu, care
prevede că bilanţul de deschidere să corespundă cu bilanţul de închidere al
exerciţiului precedent.
F. Principiul necompensării, care nu îngăduie compensarea între posturile de
activ si cele de pasiv ale bilanţului, precum şi între veniturile si cheltuielile din
contul de rezultate.
G. Principiul evaluări separate a elementelor de activ şi de pasiv. În vederea
stabilirii valorii totale corespunzătoare unei poziţii din bilanţ, se va determina
separat valoarea aferentă fiecărui element individual de activ sau de pasiv.
Abaterile de la aceste principii generale vor fi permise numai în cazuri
excepţionale, iar asemenea abaterile vor fi prezentate în notele explicative sau
anexele situaţiilor financiare.
H. Principiul prevalenţei econopmicului asupra juridicului a fost reglementat
pentru prima dată în România prin apariţia legislaţiei referitoare la contractele
 de leasing. Acest principiu nu apare în directivele europene însă este prevăzut
de Standardele Internationale de Contabilitate. Conform, acestui principiu,
informaţiile financiare trebuie să reflecte realitatea economică a evenimentelor
şi tranzacţiilor, nu numai forma lor juridică.
I. Principiul pragului de semnificaţie, prevede ca orice element care are o
valoare semnificativă trebuie prezentat distinct în cadrul situaţiilor financiare,
iar elementele cu valori nesemnificative de aceeaşi natură sau cu funcţii
similare trebuie însumate, nefiind necesară prezentarea lor separată.

Abaterile de la aceste principii generale vor fi permise numai în cazuri excepţionale, iar
asemenea abateri vor fi prezentate în notele explicative sau anexele situaţiilor financiare.

Aplicarea prezentărilor reglementări contabile presupune stabilirea unui set de

proceduri de către conducerea fiecărei instituţii publice pentru toate operaţiunile derulate,
pornind de la întocmirea documentelor justificative până la intocmirea situaţiilor financiare,
trimestriale şi anuale.

Aceste proceduri trebuie elaborate de către specialişti în domeniul economic şi tehnic,

cunoscători ai specificului activităţii desfasurate şi ai strategiei adoptate de instituţie.

La elaborarea politicilor contabile trebuie respectate principiile de bază ale

contabilităţii de angajamente.

Politicile contabile trebuie elaborate astfel încât să se asigure furnizarea, prin situaţiile
financire, a unor informaţii care trebuie sa fie:

a)relevante pentru nevoile utilizatorilor în luarea deciziilor economice

b)credibile în sensul că:

 reprezintă fidelul rezultat patrimonial şi pozitia financiară a instituţiei

publice;
 sunt neutre;
 sunt prudente;
 sunt complete sub toate aspectele semnificative;
 Modificările politicii contabile sunt permise doar dacă sunt cerute de lege sau au ca
rezultat informații mai relevante sau mai credibile referitoare la operațiunile instituției
publice.Acest lucru trebuie mentionat în note explicative.

Notele explicative la situaţiile financiare conţin informaţii referitoare la metodele de

evaluare a activelor şi orice informaţii suplimentare relevante pentru reflectarea poziţiei
financiare şi a rezultatelor obâţinute.

Notele explicative se prezintă sistematic. Pentru fiecare element semnificativ din bilanţ
trebuie să existe informaţii în notele explicative sau cel puţin informaţiile cerute cu privire la
posturile importante din bilanţ, să se menţioneze dacă situaţiile financiare au fost întocmite în
conformitate cu prevederile Legii contabilităţii nr.82/1991, republicată, actualizată şi cu
prevederile cuprinse în alte reglementări.

Referitor la activele fixe corporale, notele explicative trebuie să prezinte, pentru

fiecare grupă de active corporale, următoarele informaţii:

 valorile corespunzătoare, la începutul şi la sfârşitul perioadei de raportare;

 mişcările ocazionate de:

 modificarea valorii în cursul perioadei de raportare;

 intrări şi ieşiri de active în cursul perioadei de raportare;
 valoarea cheltuielilor efectuate pentru activele fixe corporate în
cursul de execuţie până la sfârşitul perioadei de raportare;
 transformările de actve către şi din fiecare grupă de active
corporale;

La sfârşitul anului se va întocmi o anexă cu indicatorii ceruţi de MFP.

Referitor la stocuri, notele explicative prezintă:

 structura stocurilor existente;

 metodele de evaluare la intrarea şi ieşirea din gestiune;
 metodele de evidenţă a stocurilor;
 costul de achiziţie sau costul de producţie;
  motivul schimbării metodei de evaluare şi de evidenţă şi efectul financiar
asupra rezultatului exerciţiului;

Referitor la creanţe, notele explicative trebuie să prezinte:

 suma totală a creanţelor;

 valoarea creanţelor în valută;
 valoarea creanţelor scadente după 1 an de la data încheierii perioadei de
raportare;
 suma probabilă a creanţelor care nu vor mai fi încasate şi motivaţia lor.

Referitor la datorii, notele explicative trebuie să prezinte:

 valoarea totală a datoriilor;

 valoarea datoriilor în valută;
 valoarea datoriilor scadente după 5 ani de la data încheierii perioadei de
raportare;
 valoarea părţilor restante şi cauzele care le-au determinat.

Referitor la execuţia bugetului de venituri şi cheltuieli, notele explicative trebuie să

prezinte:

a)pentru venituri:

 analiza prevederilor bugetare, a drepturilor constatate, a stingerilor de debite

pe diverse căi;
 drepturile constatate de încasat.

b)pentru cheltuieli:

 analiza creditelor bugetare, a angajamentelor bugetare şi legale, a plătilor

efectuate;
 angajamentele legale de plătit.
 Capitolul 2.

Studiu de caz –Contabilitatea veniturilor si cheltuielilor comunei Balţeşti, judeţul

Prahova

Comuna Balţesti este situată la 20-25 Km distanţă faţă de Ploieşti, municipiul

reşedinţă al judeţului Prahova, este o comună cu un numar mediu de locuitori şi un potenţial
economic de mijloc. Veniturile proprii ale comunei se formeză în general din taxe şi impozite
de la populaţie (impozite pe clădiri , terenuri şi mijloace de transport), celelalte surse de venit
fiind foarte mici (taxe de timbru, venituri din chirii). Pentru acoperirea costurilor de
funcţionare fiecare autoritate publică primeşte sume de echilibrare conform surselor prevăzute
în Legea bugetului de stat pentru fiecare an.

2.1 Execuţia veniturilor bugetului local în perioada 2007-2010

La partea de venituri prevederile anuale au crescut de la 574.500 lei Ron în 2007 la

1.809.000 lei în 2010, acestea fiind realizate în proporţii diferite de la an la an. Atât
prevederile cât şi realizările vor fi prezentate în tabelul nr.1 în valori absolute, iar gradul lor
de realizare în garficul nr.1.

Tabelul nr.1 Execuţia veniturilor totale în perioada 2007-2010

Lei RON

2007 2008 2009 2010

Prevederi an 574.500 931.080 1.319.890 1.809.300

Realizări an 515.881 899.915 1.297.047 1.770.607

Procent realizări 89,72% 96,65% 98,33% 97,84%

 Graficul nr. 1, compară de fapt realizările veniturilor totale cu prevederile bugetare
definitive în perioada 2007-2010.

Graficul nr.1 Execuţie total venituri în perioada 2007-2010

2,000,000

1,800,000 1,809,300 1,770,607

1,600,000
1,400,000
1,319,890 1,297,047
1,200,000
1,000,000 931,080 899,915 Prevederi an
800,000
574,500 Realizări an
600,000 515,881

400,000
200,000
0
2007
2008
2009
2010

În anul 2007 veniturile totale s-au realizat într-o proporţie de 89,72, acest procent
urmând să crească în anii următori la 96,65 în 2008 şi 98,33 în 2009 iar în anul 2010 gradul de
realizare a fost ceva mai mic- 97,84 faţă de prevederi. Veniturile neîncasate sunt în general
veniturile proprii, cotele şi sumele defalcate primite pentru echilibrare fiind încasate în
totalitate faţă de prevederile din buget.

Grafic nr.2 Ponderea veniturilor proprii realizate în total venituri 2007

 7.17
venituri proprii

1
2
92.83

prelevări din bugetul de stat

În anul 2007 veniturile proprii reprezintă o pondere foarte mică din totalul veniturilor
(7,17%) asa cum reiese din graficul mai sus prezentat şi au fost realizate înt-o proporţie foarte
mică faţă de prevederi 77,5%; în anul 2008 şi 2009 veniturile proprii au fost realizate în
proporţie de chiar 98% faţă de prevederi iar în 2010 doar 95% faţă de programul anual stabilit
prin buget.

Graficul nr.3 Procentele de realizare a veniturilor totale 2007-2010

100.00%
97.80%
98.00% 96.85%
96.00% 94.45%
94.00%
92.00%
90.00% 88.50%
88.00%
86.00%
84.00%
82.00%
2007 2008 2009 2010

Procent realizări

Veniturile proprii ale anului 2010 au o pondere relativ mică în totalul veniturilor
bugetului local aşa cum reiese din graficul nr.3. Ca şi cele din anii precedenţi veniturile
proprii ale anului 2010 se compun din impozitele şi taxele încasate de la populaţie, impozite
pe clădiri şi terenuri de la persoane juridice dar şi din alte taxe cum ar fi taxele extrajudiciare
de timbru veniturile provenite din tarifele pentru eliberarea de licente şi autorizaţii de
funcţionare, taxele judiciare de timbru dar şi venituri din concesiuni şi închirieri.
 Grafic nr4.Ponderea surselor de venit în total venituri 2010

8.06%
venituri proprii

91.94%

prelevări din bugetul de stat

2.2 Inregistrarea in contabilitate a veniturilor la primaria Baltesti, judetul

Prahova in anul 2010

1. Se constituie obligaţiile la bugetul local a impozitului pe clădiri persoane fizice aferent

lunii decembrie 2010 în baza borderourilor de debite .

464.01.01 = 734.1 3.662

Creanţe ale bugetului local Venituri impozit clădiri persoane
pe impozit cladiri persoane fizice fizice

2. Se încasează prin caseria unităţii impozitul pe cladiri persoane fizice aferent lunii
decembrie 2010.

5311 = 464.01.01 3.662

Casa în lei Creanţe ale bugetului local
pe impozit cladiri persoane fizice

3. Se constituie obligaţiile la bugetul local a impozitului pe teren persoane fizice aferent lunii
decembrie 2010 în baza borderourilor de debite .

464.01.02 = 734.2 3.758

Creanţe ale bugetului local Venituri impozit terenuri
pe impozit teren persoane fizice persoane fizice

4. Se încasează prin caseria unităţii impozitul pe teren persoane fizice aferent lunii decembrie
2010.
 5311 = 464.01.02 3.758
Casa în lei Creanţe ale bugetului local
pe impozit teren persoane fizice

5. Se constituie obligaţiile la bugetul local a impozitului pe miljoacele de transport persoane

fizice aferent lunii decembrie 2010 în baza borderourilor de debite.

464.01.03 = 734.3 2.293

Creanţe ale bugetului local pe Venit impozit mijloace transport
impozit mijloace transport persoane persoane fizice
fizice

6. Se încasează prin caseria unităţii impozitul pe miljoacele de transport persoane fizice

aferent lunii decembrie 2010.

5311 = 464.01.03 2.293

Casa în lei Creanţe ale bugetului local
pe impozit mijloace transport
persoane fizice

7.Se constituie obligaţiile la bugetul local a impozitului teren extravilan aferent lunii
decembrie 2010 în baza borderourilor de debite.

464.01.04 = 734.4 3.242

Creanţe ale bugetului local Venit impozit teren extravilan
pe impozit teren extravilan persoane persoane fizice
fizice

8.Se încasează prin caseria unităţii impozitul pe teren extravilan aferent lunii decembrie 2010.

5311 = 464.01.04 3.242

Casa în lei Creanţe ale bugetului local
pe impozit teren extravilan
persoane fizice

9.Se încasează prin caseria unităţii taxe extrajudiciare de timbru în suma de 2.382 lei.

5311 = 464.01.08 2.382

Casa în lei Creanţe ale bugetului local
pe taxe extrajudiciare de timbru
10.Se constituie obligaţiile la bugetul local a impozitului pe clădiri persoane juridice aferent
lunii decembrie 2010 în baza borderourilor de debite.

464.02.01 = 734.4 11.000

Creanţe ale bugetului local pe Venit impozit clădiri persoane
impozit clădiri persoane fizice juridice

11.Se încasează parţial prin trezorereria Valenii de Munte cu OP suma de 5.000 lei şi prin
casieria unităţii 6.000 lei reprezentând impozitul pe clădiri persoane juridice aferent lunii
decembrie 2010.

% = 464.02.01 11.000
5311-casa în lei Crenţe ale bugetului local pe 6.000
5211-disponibil al impozit clădiri persoane juridice
bugetului local 5.000

12.Se constituie obligaţiile la bugetul local a impozitului pe teren persoane juridice aferent
lunii decembrie 2010 în baza borderourilor de debite :

464.02.02 = 734.5 4.250

Creanţe ale bugetului local pe Venit impozit tereni persoane
impozit teren persoane juridice juridice

13.Se încasează prin caseria unităţii impozitul pe teren persoane juridice aferent lunii
decembrie 2010.

5311 = 464.02.02 4.250

Casa în lei Creanţe ale bugetului local pe
impozit teren persoane juridice

14.Se constituie obligaţiile la bugetul local a impozitului pe miljoacele de transport persoane

juridice aferent lunii decembrie 2010 în baza borderourilor de debite.

464.02.03 = 734.6 2.282

Creanţe ale bugetului local pe Venit impozit mijloace transport
mijloace transport teren persoane persoane juridice
juridice
15.Se încasează prin casa unităţii impozitul pe miljoacele de transport aferent lunii
decembrie 2010 .

5311 = 464.02.03 2.282

Creanţe ale bugetului local pe
Casa în lei impozit mijloace transport
persoane juridice

16. .Se încasează prin caseria unităţii venituri din amenzi si alte sancţiuni potrivit legii
in suma de 590 lei.

5311 = 7513 590

Casa în lei Venituri din amenzi şi alte
sancţiuni potrivit legii

17. Se constituie obligaţiile la bugetul local a veniturilor provenite din chirii şi concesiuni
aferente lunii decembrie 2010 în baza facturilor catre clienţi.

411 = 7511 9.470

Clienți Venituri din concesiuni şi
închirieri

18.Se încasează parţial prin trezorereria Valenii de Munte cu OP suma de 2.540 lei şi prin
casieria unităţii 6.930 lei reprezentand impozitului pe cladiri persoane juridice aferent lunii
decembrie 2010.

% = 411 9.470
5311-casa în lei Clienţi 6.930
5211-disponibil al
bugetului local 2.540

19. Se încasează impozitul pe venit,profit şi câştiguri din capital de la persoane fizice.

5311 = 731 113.175,52

Impozit pe venit ,profit şi
câştiguri din capital de la persoane
Casa în lei fizice

20. Se înregistrează diferenţele favorabile de curs valutar aferente disponibilităţilor externe

nerambursabile.
 515 = 765 31.222,71
Disponibil din fonduri Venituri din diferenţe
externe nerabursabile de curs valutar

21.Se înregistrează dobânzile aferente disponibilităţilor externe nerambursabile.

515 = 766 128,39

Disponibil din fonduri Venituri din dobânzi
externe nerabursabile

22. Se înregistrează primirea unor contribuţii provenite din finanţare externă nerambursabilă.

515 = 774 5.086,54

Disponibil din fonduri externe Venituri din fonduri
nerabursabile extrarambursabile

23.Instituţia publică încasează de la buget alocaţii bugetare pentru a efectua diverse plăţi cu
destinaţie

551 = 773 4.417,5

Disponibil din alocaţii cu destinaţie Venituri din alocaţii bugetare cu
specială destinaţie specială

24.Se înregistreză veniturile din bunuri şi servicii primite cu titlu gratuit, pentru bunurile
primite cu titlu gratuit de la Inspectoratul Scolar Prahova, pentru unitatile de invatamant
aflate in subordinea Consiliului Local Baltesti

214 = 779 5.739,00

Mobilier, aparatură birotică, Venituri din bunuri şi
echipamente de protecţie a valorilor servicii primite cu titlu gratuit
umane şi materiale şi alte active fixe
corporale

25. Diminuarea sau anularea ajustărilor constituite pentru deprecierea creanţelor bugetare.

497 = 781 47.409,00

 Ajustări pentru deprecierea Venituri din provizioane şi
creanţelor bugetare ajustări pentru depreciere privind
activitatea operaţională

26.Se încasează dobânzile din fondul de rulment.

5187 = 766 6,82

Dobânzi de încasat Venituri din dobânzi

2.3 Execuţia cheltuielilor bugetului local în perioada 2007-2010

Cheltuielile bugetului local au evoluat crescător de la 574.500 lei Ron în 2007 la

1.809.300 lei Ron în 2010 ca prevederi bugetare şi de la 508.766 lei Ron la 1,752.278 lei Ron
la realizări. Această evoluţie va fi prezentată în graficul nr. 4, unde va fi reliefată în acelaşi
timp şi comparaţia relizări –prevederi buget din fiecare an al perioadei 2002-2005.

Tabel nr.2 Execuţia cheltuielilor totale în perioada 2002-2005

Lei Ron

2002 2003 2004 2005

Prevederi an 574.500 931.080 1.319.890 1.809.300

Realizări an 508.766 898.940 1.290798 1.752.278

Procent realizări 88,50% 94,45% 97,80% 96,85%

Grafic nr.5-Execuţia total cheltuieli în perioada 2007-2010

 2,000,000 1,809,300
1,800,000 1,752,278

1,600,000
1,319,890 1,290,798
1,400,000
1,200,000 Prevederi an
1,000,000 931,080 898,940
Realizări an
800,000 574,500 Procent realizări
600,000 508,766

400,000
200,000
0
2007 2008 2009 2010

Proporţiile în care s-au realizat cheltuielile totale sunt prezentate în graficul următor
(5), unde ca şi la venituri gradul de realizare a lor a fost în creştere din 2007 până în 2009 de
la 88,50% la 97,80%, în anul 2010 înregistrând o uşoară scădere la 96,85%.

Grafic nr.6 Procentele de realizarea cheltuielilor totale 2007-2010

100.00%
97.80%
98.00% 96.85%
96.00% 94.45%
94.00%
92.00%
90.00% 88.50%
88.00%
86.00%
84.00%
82.00%
2007 2008 2009 2010

Procent realizări

2.4 Inregistrarea in contabilitate a cheltuielilor la primaria Baltesti, judetul prahova in

anul 2010
 I .CHELTUIELI DE PERSONAL

1.Se înregistrează cheltuielile cu salariile pentru luna februarie 2010 în sumă de 67.022 lei.

641 = 421 67.022

Cheltuieli cu salariile Personal-salarii
personalului datorate

2. Se înregistrează cheltuielile cu contribuţia unităţii la asigurările sociale în procent de

20,8% din totalul brut.

6451 = 4311 14.088

Contribuţia unităţii la asigurările Contribuţia unităţii la asigurările
sociale sociale

3.Se înregistrează plata cu contribuţia unităţii la asigurările sociale în procent de 20,8% din
totalul brut de la buget.

4311 = 7702 14.088

Contribuţia angajatorilor pentru Finanţarea de la bugetele locale
asigurările sociale

4. Se înregistrează cheltuielile cu contribuţia unităţii la fondul de şomaj în procent de 0,5%

din totalul brut.

6452 = 4371 313

Contribuţia unităţii pentru ajutorul Contribuţia unităţii la fondul de
de şomaj şomaj

5. Se înregistrează plata cu contribuţia unităţii la fondul de şomaj în procent de 0,5% din

totalul brut de la buget.

4371 = 7702 313

Contribuţia angajatorilor pentru Finanţarea de la bugetele locale
fondul de şomaj
 6. Se înregistrează cheltuielile cu contribuţia unităţii la asigurările sociale de sănătate în
procent de 5,2% din totalul brut.

6453 = 4313 3.485

Contribuţia angajatorului Contribuţia angajatorului pentru
pentru asigurările sociale de sănătate’ asigurările sociale

7. Se înregistrează plata cu contribuţia unităţii la asigurările sociale de sănătate în procent de

5,2% din totalul brut de la buget.

4313 = 7702 3.485

Contribuţia angajatorilor pentru Finanţarea de la bugetele locale
asigurările sociale

8. Se înregistrează contribuţia unităţii la fondul de accidente de muncă în procent de 0,15%

calculate la total brut.

6454 = 4315 102

Contribuţia angajatorului pentru Contribuţia angajatorului pentru
accidente de muncă şi boli accidente de muncă şi boli
profesionale profesionale

10. Se înregistrează plata cu contribuţia unităţii la fondul de accidente de muncă în procent de

0,15% din totalul brut de la buget.

4315 = 7702 102

Contribuţia angajatorilor pentru Finanţarea de la bugetele locale
accidente de muncă şi boli
profesionale

11. Se înregistrează cheltuielile unităţii la FNUASS în procent de 0,85% din total brut.

6455 = 4317 570

 Cheltuielile unităţii la Contribuţia unităţii la
FNUASS FNUASS

Contribuţia la FNUASS este de 570 lei, indemnizaţiile ce se suportă din FNUASS de

1.000 lei, iar total sume de recuperat 430 lei, pentru care se depune declaraţie în vederea
recuperării acesteia.

12. . Se înregistrează plata cu FNUASS în procent de 0,85% din totalul brut de la buget.

4317 = 7702 570

Contribuţia unităţii la Finanţarea de la bugetele locale
FNUASS

În vederea stabilirii evoluţiei cheltuielilor de personal s-au cules date de la instituţia

publică pentru anii 2008-2010 din capitolul ”Administraţie publică”, prezentate în următorul
tabel:

Tabel nr.3 Cheltuieli cu personalul în perioada 2008-2010 capitol ,, Administraţie publică”

- lei -

INDICATORI AN 2008 AN 2009 AN 2010

Cheltuieli cu personalul 601.343 710.142 522.716

Cheltuieli cu salarii 468.864 565.153 420.024

Cheltuieli cu contribuţiile 132.479 144.989 102.692

Din care:

-contribuţii asigurări sociale de stat 94.613 110.107 78.620

-contribuţii asigurări de şomaj 5.022 2.450 1.689

-contribuţii asigurări sociale de sănătate 26.927 29.271 21.779

-contribuţii asigurări pentru accidente de 1.942 922 604

muncă şi boli profesionale

-contribuţii pentru concedii şi indemnizaţii 3.608 2.239 -

-contribuţii Fond de garantare 367 - -

 Cheltuielile de personal cuprind cheltuielile cu salariile şi cheltuielile cu obligaţiile
către Bugetul Asigurărilor Sociale, Bugetelor Asigurărilor Sociale pentru Sănătate, Bugetul
Asigurărilor Fondului de Şomaj si Bugetul de Stat. Ponderea acestor obligaţii în totalul
cheltuielilor de personal va fi reprezentată cu ajutorul graficelelor următoare:

Grafic nr.7 Ponderea obligaţiilor către bugete - angajator şi a cheltuielilor cu salariile în

totalul cheltuielilor de personal 2008

cheltuieli cu
contribuțiile angajatorului
22%

1
2
78%

cheltuieli cu salariile

Observăm că în totalul cheltuielilor cu personalul cheltuielile cu salariile reprezintă 78%, iar

obligaţiile diferenţa de 22%, pentru anul 2008.

Pentru anul 2009 totalul cheltuielilor de personal se ridică la suma de 710.142 lei, cheltuielile
cu salariile 565.153 lei, iar obligaţiile angajatorului 144.989 lei; în 2010 cheltuielile de personal au
scăzut, fiind în sumă de 522.716,cheltuielile cu salariile 420.024 lei, iar obligaţiile angajatorului
102.692 lei în următoarea stuctură.

Grafic nr.8 Ponderea obligaţiilor către bugete - angajator şi a cheltuielilor cu salariile

în totalul cheltuielilor de personal 2009
 cheltuieli cu contribuțiile
angajatorului
20%

1
2
80%

cheltuieli cu salariile

Grafic nr.9 Ponderea obligaţiilor către bugete - angajator şi a cheltuielilor cu salariile în

totalul cheltuielilor de personal 2010

cheltuieli cu contribuțiile
angajatorului
20%

1
2
80%

cheltuieli cu salariile

Analizând cele trei grafice pentru anii 2008, 2009 şi 2010 reţinem faptul că ponderea
cheltuielilor cu contribuţiile angajatorului în ultimii doi ani este aceeaşi 20% şi, respectiv 80%
cheltuielile cu salariile; în 2008 acestea deţineau o pondere mai ridicată în totalul cheltuielilor de
personal, mai precis 22%, iar cheltuielile cu salariile au avut o pondere de 78 % din totalul
cheltuielilor de personal.

Graficul nr.10 Evoluţia cheltuielilor cu personalul şi a cheltuielilor cu salariile în perioada

2008-2010
 800000
700000
600000
500000
400000 cheltuieli cu personalul
300000 cheltuieli cu salariile
200000
100000
0
2008
2009
2010

Totalul cheltuielilor cu personalul a crescut în anul 2009 faţă de anul 2008 datorită faptului că
în acest an au fost acordate creşteri salariale, iar în anul 2010 cheltuielile cu salariile, implicit
cheltuielile cu personalul, au scăzut pentru că au fost tăiate toate sporurile acordate prin contractele
colective de muncă şi începând cu luna iulie 2010 a fost aplicată diminuarea cu 25% a salariilor brute
aşa cum este prevăzut în Legea 118/2010 privind diminuarea drepturilor salariale a personalului plătit
din fonduri publice.

Cheltuielile de personal cuprind cheltuielile cu salariile angajatilor si contributiile catre

bugete. Mai sus a fost prezentata monografia contabila cu privire la operatiunile contributiilor catre
bugete ale angajatorului si a statelor de plata, iar in continuare vom prezenta inregistratri cu
contributiile angajatilor precum si la plata acestora.

Se înregistrează reţinerile salariaţilor:

13. Contribuţia salariaţilor la asigurările sociale 10,5 % la brut realizat:

421 = 4312 7.109

Personal-salarii datorate Contribuţia personalului la
asigurările sociale

14. Contribuţia personalului la fondul de şomaj 0,5%:

 421 = 4372 315
Personal-salarii datorate Contribuţia personalului la fondul
de şomaj

15. Contribuţia angajaţilor la asigurările sociale de sănătate 5,5 %:

421 = 4372 3.685

Personal-salarii datorate Contribuţia personalului la fondul
de şomaj

16. Impozitul pe salarii

421 = 444 7.553

Personal-salarii datorate Impozitul pr venituri de natura
salariilor

17. Se înregistrează plata salariilor în numerar prin casieria unităţii:

421 = 5311 1.584

Personal-salarii datorate Casa în lei

18. Se înregistrează plata salariilor prin virament ( card):

421 = 70 46.021
Personal-salarii datorate Finanţarea de la bugetul local

II .CHELTUIELI CU BUNURI SI SERVICII

1.Se înregistrează consumul de materiale consumabile,furnituri de birou şi materiale de

curăţenie aferente lunii mai 2010.

6021 = 3021 39.318,13

Cheltuieli cu materiale Materiale auxiliare

 auxiliare

2.Se înregistrează consumul de medicamente şi materiale auxiliare.

6029 = 3029 19.761,98

Cheltuieli privind medicamente şi Medicamente şi
materiale sanitare materiale sanitare

3. Se înregistrează consumul de materiale de natura obiectelor de inventar : uniforme,

echipament, lenjerie, accesorii de pat şi alte obiecte de inventar.

603 = 303 17.801.5

Cheltuieli privind materialele de natura Materiale de natura obiectelor de
obiectelor de inventar inventar

4. se înregistrează primirea unei unei facturi ce priveşte o expertiză tehnică.

622 = 401 1.965.00

Cheltuieli privind comisioane şi
onorarii furnizori

5. Se înregistrează cheltuielile cu serviciile bancare aferente fondurilor externe

nerambursabile.

627 = 515 20.250.00

Cheltuieli cu serviciile bancare şi Disponibil din fondurile externe
asimilate nerambursabile

6.Se înregistrează factura din data de 04.02.2010 privind uniforme şi echipament poliţie
comunitară.

628 = 401 -4.620,00

Cheltuieli privind alte materiale
consumabile Furnizori
7..La data de 29.03.2010 se primeşte factura telefonică din cadrul spitalului Bălţeşti.

626 = 401 -4.620,00

Cheltuieli poştale şi taxe de
telecomunicaţii Furnizori

8. Se înregistrează plăţi ce privesc bunurile si serviciile contractate.

401 = 7702.20 3.391.036,8

Finanţarea de la
Furnizori bugetele locale

9. Se înregistrează plăţi din contul de susţinere a programelor cu finanţare nerambursabilă:

T.V.A.-ul facturilor ce se plătesc din disponibilităţile externe nerambursabile.

401 = 7702.55 78.791,21

Finanţarea de la
Furnizori bugetele locale

10.Se înregistrează factura de energie electrica sosită de la SC Electrica în data de 12.05.2010

610 = 401 550

Cheltuieli privind energia şi apa Clienţi

8.Se înregistrează plata facturii de energie electrică din data de 12.05.2010.

401 = 7702 550

Finanţarea de la
Clienţi bugetele locale

9.Se înregistrează cheltuieli cu primele de asigurare în valoare de 850 lei.

613 = 401 850

Cheltuieli cu primele de asigurare Clienţi

10. Se înregistrează plata privind primele de asigurare.

401 = 7702 850

Clienţi Finanţarea de la
bugetele locale
11.Se înregistrează cheltuielile cu deplasările aferente lunii decembrie 2010.

614 = 401 645

Cheltuieli cu deplasări, detaşări, Clienţi
transferări

11. Se înregistrează plata privind cheltuielile cu deplasările aferente lunii decembrie 2010

401 = 7702 850

Clienţi Finanţarea de la
bugetele locale

III .CHELTUIELI DE CAPITAL

1. Se înregistrează plata unor furnizori de active fixe.

404 = 7702.71 43.260,69

Furnizori de Finanţarea de la
imobilizări bugetele locale

2.5 Rezultatul patrimoniului si operatiuni de inchidere a exercitiului financiar

La sfârşitul fiecărui an financiar au rezultat excedente care s-au constituit în fondul de

rulment al instituţiei. Dacă la sfârsitul anului 2006 fondul de rulment al instituţiei era de 6.634
lei Ron la finele anului 2010 acesta era de 32.398 lei Ron. Excedentul anului 2007 a fost de
7.115 lei, al anului 2008 de 965 lei, al anului 2009 de 6.249 lei iar al anului 2010 a fost de
18.328 lei aşa cum reiese din garficul nr.6. Fondul de rulment se păstreză într-un cont distinct
evidenţiat în afara bugetului local. Sumele păstrate în acest cont sunt purtătoare de dobânzi.

Grafic nr.11 Excedentul bugetar în perioada 2007-2010 în valori absolute

20000
18329
15000
10000 7115

5000 6249
965
0
2007
2008
2009
2010

Folosirea fondul de rument a fost aprobat anual prin Hotărâre a consiliului local
Bălţeşti pentru acoperirea golurilor temporare de casă.

Prima componenta a dărilor de seamă contabile ale instituţiilor publice este bilanţul
contabil. Acesta cuprinde in activ totalitatea mijloacelor aflate in folosinţa instituţiei, iar in
pasiv sursele din care s-au procurat aceste mijloace. Posturile din bilanţ corespund conturilor
sintetice de gradul întâi sau doi, care sunt preluate din balanta de verificare intocmite la
sfârşitul exerciţiului.

Bilanţul este documentul contabil de sinteza prin care se prezinta elementele de activ,
datorii şi capitaluri proprii ale instituţiei. Pentru fiecare element de bilanţ trebuie prezentată
valoarea aferenta elementului respectiv al exerciţiului financiar precedent.

În vederea elaborări bilanţului contabil se intocmesc lucrări contabile premergătoare, si

anume :

 înregistrarea în conturi a tuturor operaţiunilor economice si financiare aferente întregi

activitaţi;
 închiderea contului la sfârşitul exerciţiului bugetar;
 verificarea exactitaţi sumelor înregistrate înm contabilitate în contabilitatea sintrtică şi
analitică prin utilizarea balanţei de verificare sintetică si analitică;
 inventarierea patrimoniului si regularizarea diferenţelor rezultate în urma inventarierii;
 efectuarea verificărilor finale şi a corelaţiilor între lucrarile contabile specifice, pe
baza instrucţiunilor emise de Ministerul Finantelor.

O data întocmit bilanţul contabil este verificat, iar ulterior el va fi semnat de

conducatorul instituţiei publice respective si conducatorul compartimentului financiar-
contabil. Concomitent, bilantul contabil va viza organele bancare sau trezoreria statului,
după caz, organe care vor certifica soldurile conturilor de disponibilităţi înscrise în darea
de seamă.

Conform at.172 din Regulamentul de aplicare a Legii contabilitaţi nr.82/1991,

ordonatorii de credite principali au obligaţia de a prezenta la Ministerul Finanţelor
trimestrial si anual dări de seamă, precum şi contul de execuţie privind bugetul de venituri
şi cheltuieli, în structura si la termenele prevăzute în instrucţiunile emise de Ministerul
Finanţelor.

obligaţii le au instituţiile publice, care au calitatea de ordonare de credite secundar

sau terţiar catre organul ierarhic superior. Ministerul Finantelor, potrivit art. 36 si 37 din
Legea contabilitaţii, întocmeşte în fiecare an bilanţul pe ansamblul economiei naţionale,
având la bază bilanţurile contabile ale unitaţilor patrimoniale care desfăşoară activitate
economică, precum si dările de seamă ale instituţiilor publice sau a celorlalte persoane
juridice care au obligaţia, conform legii, să depună bilanţ contabil. Acest bilanţ centralizat
este prezentat o data cu contul general de execuţie a bugetului de stat.

Pe baza analizei acestui cont de execuţie bugetară şi a prognozelor efectuate asupra

rapoartelor la nivel central, guvernul elaborează noul buget de venituri si cheltuieli pe anul
financiar urmator, fapt ce impune ca bilanţul contabil al instituăiei publice să reflecte
realitatea să fie corect întocmit si verificat din punct de vedere al legalităţii operaţiilor
cuprinse. Aceste verificari se efectuează de către experţi independenţi în conformitate cu
art. 29 din Legea nr.82/1991.

În cazul instituţiilor publice întocmirea bilanţului contabil se realizează de regulă de

către conducătorul compartimentului financiar-contabil, ulterior fiind verificat de către
organele ierarhic superioare.

Contul de rezultat patrimonial prezintă situaţia veniturilor, finanţărilor şi

cheltuielilor în exerciţiul bugetar curent.
 Veniturile si finanţările sunt prezentate pe feluri de venituri dupa natura şi sursa lor
indiferent dacă au fost incasate sau nu. Cheltuielile sunt prezentate pe feluri de cheltuieli
dupa natura sau destinaţia lor indiferent dacă au fost platite sau nu.

Rezultatul patrimonial este un rezultat economic care exprima performanţa

financiară a instituţiei publice respectiv excedent sau deficit. Acest rezultat se determină
pe fiecare sursa de finanţare. Formularul prezintă de asemenea totalitatea veniturilor
realizate si a finanţărilor precum si a cheltuielilor rfrctuate, grupate pe activitaţi astfel:

 operaţionale
 financiare
 extraordinare.

2.6 închiderea exerciţiului financiar al anului 2010 şi reflecterea operaţiunilor în

contabilitate

1.închidere cheltuieli buget local

121.01.02 =%
677 12.405,00 „ Ajutoare sociale ’’

6811 21.401,74 „ Cheltuieli operaționale privind amortizarea activelor fixe ”

6458 2.018,00 „ Alte cheltuieli privind asigurările și protecția socială ’’

6242 3.140,00 „ Cheltuieli privind transportul de personal ’’

664 213,00 „ Cheltuieli privind investițiile financiare cedate ’’

682.02 1.862.972,00 „ Cheltuieli cu activele fixe necorporale neamortizabile ’’

2.închidere cheltuieli Fond rulment

131 = 682.11 70.000

3.închidere cheltuieli buget local

121.01.02 =%
 626 3.955,12 „ Cheltuieli poștale și taxe de telecomunicații’’

642 574,00 „ Contribuțiile angajatorilor pentru asigurări șomaj’’

6453 7.549,00 „Contribuțiile angajatorilor pentru asigurăr sociale de

sănătate’’

6454 181,00 „Contribuțiile angajatorilor pentru accidente de muncă și

boli profesionale’’

6451 25.290,00 „Contribuțiile angajatorilor pentru asigurări sociale’’

610 4.815,16,00 „Cheltuieli privind energia și apa’’

641 127.630,00 „Cheltuieli cu salariile personalului’’

628 83.678,00 „Alte cheltuieli cu serviciile executate de terți’’

6028 2.227,55 „Cheltuieli privind materialele consumabile’’

6022 3.504,37 „Cheltuieli privind combustibilul’’

4.Plata cheltuieli buget local

% = 5211 „Disponibil al bugetului local’’

12.405,00 677 „Ajutoare sociale’’

21.401,74 6811 „Cheltuieli operaționale privind activele fixe’’

2.018,00 6458 „Alte cheltuieli privind asigurările și protecția socială’’

3.140,00 6242 „Cheltuieli privind transportul de personal’’

1.862.297,98 682.02 „Cheltuieli cu activele fixe necorporale neamortizabile’’

213,00 664 „Cheltuieli privind investițiile financiare cedate’’

3.955,13 626 „Cheltuieli poștale și taxe de telecomunicații’’

574,00 6452 „Contribuțiile angajatorilor pentru asigurări șomaj’’

7.594,00 6453 „Contribuțiile angajatorilor pentru asigurările sociale de

sănătate”
 181,00 6454 „Contribuțiile angajatorilor pentru accidente de muncă și
boli profesionale’’
25.290,00 6451 „Contribuțiile angajatorilor pentru asigurări sociale’’

127.630,00 641 „Cheltuieli cu salariile personalului’’

4.815,16 610 „ Cheltuieli privind energia și apa’’

83.678,68 628 „Alte cheltuieli cu serviciile executate de terți’’

2.227,55 6028 „Cheltuieli privind combustibilul’’

3.504,37 6022 „Cheltuieli privind combustibilul’’

5.închidere venituri buget local

% = 121.02 „Rezultatul patrimonial-bugetul local’’

200.000,00 7514 „Diverse venituri’’

75.444,12 779 „Venituri din bunuri și servicii primite cu titlu gratuit’’

-6.402,00 7356 „Venituri pe utilizarea, autorizarea utilizări bunurilor’’

149.069,97 7312 „Cote și sume defalcate din impozitul pe venit’’

152.493,00 7352 „Sume defalcate din TVA’’