P. 1
Intocmirea Situatiilor Financiare - Lucrare de Licenta

Intocmirea Situatiilor Financiare - Lucrare de Licenta

|Views: 8,139|Likes:
Published by Johnny Mache

More info:

Published by: Johnny Mache on Jan 18, 2011
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

07/12/2013

pdf

text

original

Intocmirea situaţiilor financiare – lucrare de licenţă

CUPRINS CAPITOLUL I STADIUL CUNOAŞTERII ÎN DOMENIU. SINTEZĂ DIN LITERATURA DE SPECIALITATE. 2 1.Reglementari contabile in Romania privind situatiile financiare...............................................................................2 2. Rolul si importanta situaţiilor financiare.....................................................................................................................4 3. Normalizarea – armonizarea - convergenta contabilă ...............................................................................................5 4 Întocmirea si prezentarea situaţiilor financiare ........................................................................................................8 4.1 Bilanţul contabil...........................................................................................................................................................8 4.2 Contul de profit si pierdere.......................................................................................................................................13 4.2.1 Structura contului de profit si pierdere in normalizarea contabila internaţionala..........................................15 4.3 Situatia modificărilor capitalului propriu...............................................................................................................16 4.4 Situatia fluxurilor de trezorerie................................................................................................................................17 4.5 Note explicative la situaţiile financiare anuale ......................................................................................................19 5. Principii contabile si aplicarea lor la intocmirea situatiilor financiare...................................................................20 6. Lucrări contabile preliminare intocmirii situatiilor financiare...............................................................................23 7. Calculul si analiza principalilor indicatori economico-financiari...........................................................................26 7.1 Indicatorii de lichiditate.............................................................................................................................................26 7.2 Indicatorii gradului de indatorare............................................................................................................................27 7.3 Indicatori privind utilizarea activelor......................................................................................................................27 7.4 Indicatorii Profitabilitatii..........................................................................................................................................28 8. Auditul situatiilor financiare ......................................................................................................................................28 CAPITOLUL II CONTRIBUŢII PERSONALE. PROIECT DE PERFECŢIONARE ŞI APROFUNDARE. Sporirea relevantei, credibilitatii si transparentei informatiilor prezentate in situatiile financiare........................30 2.1.Contabilitatea creativa ..............................................................................................................................................34 2.2. Intocmirea si prezentarea situatiilor financiare la SC ENID Impex SRL – studiu de caz.................................35 2.2.1 Prezentarea societăţii ENID IMPEX SRL............................................................................................................35 AGA...............................................................................................................................................................37 2.2.2 Analiza structurii patrimoniale .............................................................................................................................39 2.2.3 Analiza lichidităţii si solvabilităţii.........................................................................................................................42 1

Intocmirea situaţiilor financiare – lucrare de licenţă BIBLIOGRAFIE..............................................................................................................................................................48

CAPITOLUL I STADIUL CUNOAŞTERII ÎN DOMENIU. SINTEZĂ DIN LITERATURA DE SPECIALITATE 1.Reglementari contabile in Romania privind situatiile financiare Legea contabilitatii nr.82/1991, Ordinul 1752/17.11.2005, IAS1, Reglementari contabile din 17.11.2005 conforme cu Directiva a IV-a a Comunitatii Economice Europene , Reglementari contabile din 17.11.2005 conforme cu Directiva a VII-a Comunitatii Economice Europene. Societăţile comerciale , companiile naţionale, regiile autonome, institutele naţionale de cercetaredezvoltare , societatile cooperatiste si celelalte persoane juridice cu scop lucrativ au obligatia sa conduca contabilitatea in partida dubla si sa intocmeasca situatii financiare anuale. Categoriile de persoane care pot tine contabilitatea in partida simpla se stabilesc prin ordin al ministrului finantelor publice. Pentru organizatii patronale si sindicale, precum si pentru alte categorii de organizatii fara scop patrimonial, care nu desfasoara activitati economice, Ministerul Finantelor Publice aproba un sistem simplificat de raportare financiara, avand in vedere si cerintele organismelor europene de profil. Orice operatiune economico-financiara efectuata se consemneaza in momentul efectuarii ei intr-un document care sta la baza inregistrarilor in contabilitate, dobandind astfel calitatea de document justificativ. Documentele justificative care stau la baza înregistrărilor in contabilitate angajează răspunderea persoanelor care le-au întocmit, vizat si aprobat, precum si a celor care le-au înregistrat in contabilitate, dupa caz. Situaţii financiare anuale Exerciţiul financiar reprezintă perioada pentru care trebuie întocmite situaţiile financiare anuale si, de regula, coincide cu anul calendaristic, durata exerciţiului financiar este de 12 luni. Exerciţiul financiar poate fi diferit de anul calendaristic (de la 01.01.2007): • pentru sucursalele cu sediul in Romania, care apartin unei persoane juridice straine, cu exceptia institutiilor de credit, entitatilor autorizate de Comisia Nationala a Valorilor Mobiliare si societatilor de asigurare, daca exercitiul financiar difera pentru societate;
2

Intocmirea situaţiilor financiare – lucrare de licenţă

pentru filialele consolidate ale societatii-mama, precum si pentru filialele filialelor, cu exceptia instituţiilor de credit, entitatilor autorizate de Comisia Naţionala a Valorilor Mobiliare si societatilor de asigurare, daca exerciţiul financiar diferă pentru societateamama. Exerciţiul financiar al unitarilor nou-infinitate incepe la data infiintarii, potrivit legii. Exercitiul financiar al unei persoane juridice care se lichideaza incepe la data incheierii exercitiului financiar anterior si se incheie in ziua precedenta datei cand incepe lichidarea. Perioada de lichidare este considerata un exercitiu financiar, indiferent de durata sa. Situatiile financiare anuale consolidate ale unei societati-mama se întocmesc pentru acelaşi exercitiu financiar aplicabil situatiilor financiare anuale ale societatii-mama. Daca exercitiul financiar al filialelor difera de exercitiul financiar aplicabil societatii-mama, situatiile financiare anuale consolidate pot fi întocmite la o alta data pentru a tine cont de exercitiul financiar al majoritarii sau al celor mai importante dintre societatile consolidate (de la 01.01.2007). Exercitiul financiar pentru instituţiile publice este anul bugetar. Persoanele juridice au obligatia sa intocmeasca situatii financiare anuale, inclusiv in situatia fuziunii, divizarii sau incetarii activitatii acestora, in conditiile legii. Ministerul Finanţelor Publice poate stabili intocmirea si depunerea situatiilor financiare si la alte perioade decat anual, in cadrul exercitiului financiar. Pentru persoanele juridice care aplica reglementari contabile conforme cu Standardele Internaţionale de Raportare Financiara situaţiile financiare anuale se compun din bilanţ, cont de profit si pierdere, situaţia modificărilor capitalului propriu, situaţia fluxurilor de trezorerie, politici contabile si note explicative. Persoanele juridice care nu îndeplinesc criteriile stabilite pentru aplicarea reglementarilor prevăzute mai sus aplica reglementari contabile conforme cu directivele europene si întocmesc situaţii financiare anuale, care se compun din bilanţ, cont de profit si pierdere, politici contabile si note explicative. Pentru persoanele juridice fără scop patrimonial situaţiile financiare anuale se compun din bilanţ, contul rezultatului exerciţiului, politici contabile si note explicative. Situaţiile financiare anuale constituie un tot unitar si sunt însoţite de raportul administratorilor. Pentru sucursalele din Romania ale institutiilor de credit si ale altor institutii financiare cu sediul in strainatate, institutiile prevazute la art. 4 alin. (2) stabilesc continutul situatiilor financiare anuale care trebuie publicate de aceste sucursale. Institutiile respective stabilesc si cerintele referitoare la informatiile privind activitatea proprie a sucursalelor, care trebuie publicate de sucursalele respective in situatia in care acestea nu sunt obligate sa publice situatii financiare anuale referitoare la activitatea proprie. Instituţiile publice întocmesc situaţii financiare trimestriale si anuale, conform normelor elaborate de Ministerul Finanţelor Publice.  Raportul anual cuprinde situaţiile financiare anuale, raportul administratorilor, raportul de audit sau raportul comisiei de cenzori, după caz, si propunerea de distribuire a profitului sau de acoperire a pierderii contabile.  Situaţiile financiare anuale vor fi insotite de o declaratie scrisa a persoanelor prevazute prin care isi asuma raspunderea pentru intocmirea situatiilor financiare anuale si confirma ca: • a) politicile contabile utilizate la intocmirea situatiilor financiare anuale sunt in conformitate cu reglementarile contabile aplicabile; • b) situaţiile financiare anuale ofera o imagine fidela a pozitiei financiare, performantei financiare si a celorlalte informatii referitoare la activitatea desfasurata; • c) persoana juridica isi desfasoara activitatea in conditii de continuitate. Obiectivul situaţiilor financiare anuale consolidate este de a oferi o imagine fidela a poziţiei financiare, performantei financiare si a celorlalte informaţii referitoare la activitatea grupului, potrivit reglementarilor contabile aplicabile.

3

Intocmirea situaţiilor financiare – lucrare de licenţă

Situaţiile financiare anuale consolidate constituie un tot unitar. Acestea cuprind bilanţul consolidat, contul de profit si pierdere consolidat, precum si celelalte componente, respectiv informaţii referitoare la activitatea grupului, potrivit reglementarilor contabile aplicabile, politici contabile si note explicative la situaţiile financiare anuale consolidate, si vor fi făcute publice împreuna cu situaţiile financiare anuale individuale ale societarii-mama. Persoanele juridice care organizeaza contabilitatea in partida dubla trebuie sa publice situatiile financiare anuale. Fac obiectul publicarii situatiile financiare anuale, raportul administratorilor si raportul de audit sau raportul comisiei de cenzori, dupa caz. Aceste prevederi se aplica si sucursalelor inregistrate in Romania, care apartin unor persoane juridice cu sediul in strainatate, precum si societatilor-mama care intocmesc situatii financiare consolidate. Acţionarii si angajaţii unei societăţi au dreptul sa se informeze in legătura cu situaţiile financiare anuale la sediul social al societatii sau al societati - mama, fără nici o discriminare. Situaţiile financiare anuale se păstrează timp de 50 de ani. In caz de incetare a activitatii persoanelor juridice, situatiile financiare anuale, precum si registrele si celelalte documente se predau la arhivele statului, in conformitate cu prevederile legale in materie. Instituţiile publice si celelalte persoane juridice, ai căror conducători au calitatea de ordonator de credite, depun un exemplar din situaţiile financiare trimestriale si anuale la organul ierarhic superior, la termenele stabilite de acesta. Ministerele, celelalte organe de specialitate ale administraţiei publice centrale, alte autorităţi publice, instituţiile publice autonome si unităţile administrativ-teritoriale, ai căror conducători au calitatea de ordonator principal de credite, depun la Ministerul Finanţelor Publice un exemplar din situaţiile financiare trimestriale si anuale, potrivit normelor si la termenele stabilite de acesta. Ordinul 1752/17.11.2005 prevede ca persoanele juridice care la data bilantului depasesc limitele a doua dintre cele trei criterii de marime :  total active : 3.650.000 Euro  cifra de afaceri neta : 7.300.000 Euro  numar mediu de salariati in cursul exercitiului financiar :50 vor întocmi situaţii financiare anuale care cuprind :  bilant  cont de profit si pierdere  situatia modificarii capitalului propriu  situatia fluxurilor de trezorerie  note explicative la situatiile financiare anuale. Persoanele juridice care la data bilantului nu depasesc limitele a doua dintre criteriile de marime intocmesc situatii financiare anuale simplificate care cuprind : bilantul prescurtat , contul de profit si pierdere, note explicative la situatiile anuale simplificate. 2. Rolul si importanta situaţiilor financiare Situaţiile financiare anuale trebuie să ofere o imagine fidelă a poziţiei financiare, performanţei, modificării capitalurilor proprii şi fluxurilor de trezorerie ale întreprinderii pentru respectivul exerciţiu financiar. Situatiile financiare sunt o reprezentare financiara structurata a poziţiei financiare a unei întreprinderi si a tranzacţiilor efectuate de aceasta. Obiectivul situaţiilor financiare generale este de a oferi informaţii despre poziţia financiara, performanta si fluxurile de numerar ale unei întreprinderi, utile pentru o gama larga de utilizatori in luarea deciziilor economice. Situatiile fmanciare prezinta, de asemenea, rezultatele gestiunii resurselor incredintate conducerii intreprinderilor.
4

aproape exclusiv. iar diversele materiale trebuie sa contina reglementari specifice si reduse ca insemnate. devenind mai complexe si prescriptive. dar trebuie sa subliniem si faptul ca normele bune nu sunt suficiente pentru a garanta o buna informare financiara si nici pentru evitarea scandalurilor financiare. dar mai cu seama principiile si termenii contabilitatii internaţionale. Astfel. Dat fiind faptul ca IFRS sunt intr-un permanent proces de dezvoltare. reglementarile contabile trebuie amendate. situaţiile financiare ofera informatii despre:  activele controlate de întreprindere  datoriile întreprinderii  capitalurile proprii. sa stăpâneasca nu numai limba afacerilor (numim aici engleza). Pe de alta parte. monografiile contabile trebuie adaptate cerintelor legii si normelor ca parte a materialelor de instruire. rezultatul net al întreprinderii si. Daca unul dintre aceste sisteme nu functioneaza. pevederile sistemului legislativ romanesc.Intocmirea situaţiilor financiare – lucrare de licenţă Pentru a atinge acest obiectiv. instructiunile si materialelesuport trebuie elaborate pentru a reflecta modificarile ori completarile aduse legii si normelor. in primul rand. 3. reglementarile contabile sunt structurate pe cinci sectiuni: lege. evoluţie din care sunt excluse efectele operatiilor efectuate de întreprindere direct cu proprietarii săi  fluxurile de trezorerie trecute . reprezinta una dintre cele mai curajoase provocari pentru mediul de afaceri romanesc. ajuta utilizatorii la estimarea viitoarelor luxuri de numerar ale întreprinderii si. performanta sa economica. b) b) Pentru entitatile de interes public si cotate. redate prin reflectarea evolutiei capitalurilor proprii (activului net). alaturi de corporate governance. normele contabile pe care le vom aplica fac parte dintr-un dispozitiv de control. situatiile financiare pot fi false. a momentului si gradului de certitudine a generării numerarului si echivalentelor de numerar.convergenta contabilă Procesul de armonizare a contabilitatii romanesti cu cerintele Standardelor Internationale de Contabilitate si cu Directiva a IV-a a Consiliului European. in special. inclusiv castigurile si pierderile. sistemul de drept romanesc are la baza. care prezinta regulile si principiile relative la elaborarea situatiilor financiare anuale ale societatilor. aproximativ 91 de tari au autorizat sau au impus aplicarea IFRS. 5 . Normalizarea – armonizarea . contabilul trebuie sa fie informat asupra naturii economice a activitatilor entitatilor cu scopul oferirii celor mai adecvate solutii practice. împreuna cu alte informaţii din notele la situaţiile financiare. de importanta acestora in viata economica a tarii: legea trebuie sa fie adaptata cerintelor Directivei a IV-a. iar Programul de dezvoltare a contabilitatii romanesti presupune parcurgerea urmatoarelor etape: a) Pentru entitatile care nu sunt de interes public. auditori si reglementatori. norme. aceasta este o alta problema. ca interes rezidual al proprietarilor in activele controlate de întreprindere  veniturile si cheltuielile. normele sa fie in conformitate cu Standardele Internationale de Contabilitate (IAS/IFRS). aspect determinat. instructiuni. contabilul roman trebuie sa devina un contabil internaţional. monografii contabile si alte reglementari de natura contabila. Începând cu anul 2005. intr-o acceptie mai larga. Pentru ca rationamentul profesional va fi cel ce va prima. Daca normele contabile nu sunt bune. Printre acestea si România. ce se pot constitui in baza pentru determinarea fluxurilor de trezorerie viitoare Aceste informaţii. Noile norme contabile internationale IFRS aduc schimbari in interpretarea si perceptia informatiei financiare de catre entitate. care implica obţinerea tot mai frecventa de informaţii privind valoarea justa a activelor detinute de entitate. ele impunand un nou vocabular de specialitate. Fiind o tara de drept roman. O alta provocare dificila pentru contabilul roman va fi cu siguranţa traducerea practica a notiunii de valoare justa. concomitent cu reorientarea gandirii profesionistilor contabili.

• In Romania va exista un model dual. ridicand problema reconcilierii intre: a) b) c) forma juridica si realitatea economica. Aceasta prevedere va ridica cu siguranta o serie de probleme societatilor romanesti ce intra sub incidenta lor. 6 . in permanenta. orientarea bancara a finantarii intreprinderii si piata de capital. iar implicatiile fiscale ale anumitor tranzactii sa fie neclare. Adoptarea integrala a IFRS-urilor pretinde ca o entitate sa aplice toate IFRS-urile in vigoare la data de raportare in cazul primelor situatii financiare IFRS. Instrumente financiare: recunoastere si evaluare) si implementarea unor concepte noi (impozit amanat. In viitor va trebui ca rationamentul profesional sa raspunda nevoii de aplicare a IFRS-urilor si mai putin practicilor generate de legislatie. in condiţiile dinamizării afacerilor. cerintele fiscale si informatiile necesare investitorilor. • Se va impune aplicarea integrala a unor standarde ce nu au fost aplicate anterior (IAS 36. Deprecierea activelor. standardele sunt intrun proces de continua dezvoltare in vederea convergentei cu US GAAP. Acest model are doua dezavantaje majore: • investitorii nu vor sti care profit este mai relevant: cel obtinut pe baza normelor nationale sau cel rezultat din aplicarea referentialului international.Intocmirea situaţiilor financiare – lucrare de licenţă De asemenea. la ora actuala nu exista o traducere completa autorizata a IFRS-urilor in vigoare. IMM-urile aplicand un sistem contabil national racordat la Standardele Internationale. credem ca este posibil ca reglementările fiscale si functionarii fiscali sa nu tina ritmul cu reglementarile contabile. drept urmare. Insa. • pe termen lung s-ar putea ajunge la calcularea impozitului pe baza sistemului contabil international. nu au fost folosite in practica. Tot pe aceasta linie. coordonare si verificare sau control a informatiei financiar contabile. active si datorii contingente). credem ca determinarea profitului fiscal va fi delegata in sarcina altor persoane decât contabilul entitatii. deoarece nu le va fi usor sa tina pasul cu ele din cel putin doua motive: pe de o parte. chiar daca au existat si anterior. d) formarea profesiei contabile pe baza de procedura si cea pe baza de judecata profesionala. iar marile intreprinderi un sistem contabil international. IAS 39. pana acum optionala. ceea ce ar fi foarte dezavantajos pentru noi. ceea ce implica modificari si completari frecvente. In ceea ce priveste profesia contabila se simte nevoia asimilarii unui nou mod de interpretare. implementare. iar pe de alta parte. in functie de nivelul inflatiei din anii urmatori si de avantajele oferite de IFRS 1. care. este posibil sa apara anumite conflicte de interpretare cu autoritatile fiscale. aceasta in pofida faptului ca profitul contabil va continua sa fie punctul de pornire in calculul profitului fiscal. contabilul roman va avea in vedere. • Va trebui aplicata contabilitatea de inflatie (IAS 29). IAS/IFRS in contabilitatea romaneasca Abordarea reformei contabile prin prisma anglo-saxona a determinat o incompatibilitate mare cu traditia contabila franceza adoptata initial. in virtutea unor reflexe dobandite. aspectul fiscal al tranzactiilor si va fi tentat sa dea prioritate celui din urma.

ele trebuie sa fie transparente pentru utilizatori si comparabile in timp si spatiu. orientarea predominant fiscala. standardele stipuleaza ca informatiile necesare sa fie generate la costuri mai mici decat beneficiile utilizatorilor.Intocmirea situaţiilor financiare – lucrare de licenţă • In vederea asigurarii comparabilitatii cu situatiile financiare ale anului 2005. care pe de o parte diminueaza in mod artificial profitul si dividendele. • se va impune recunoasterea ca si cheltuieli ale perioadei a cheltuielilor de constituire si a obiectelor de inventar pentru a fi in asentimentul standardelor. cu prezentarea cheltuielilor dupa natura lor. se impune intocmirea unui bilant de deschidere IFRS de la 1 ianuarie 2007. in detrimentul Planului contabil general. In privinta provizioanelor pentru creantele incerte este de dorit renuntarea la practica curenta (determinarea la valoarea neta a facturilor incerte din punctul de vedere al incasarii) in vederea aplicarii rationamentului profesional: • determinarea se va face prin aplicarea unor procente asupra soldurilor creantelor comerciale in functie de vechime. se va impune modificarea planului de conturi in vigoare momentan. inclusiv pentru stat. Drept urmare. • se va impune renuntarea la inventarierea anuala a patrimoniului. • se va impune renuntarea la conceptul de patrimoniu. iar pe de alta parte constituirea sau nu a provizioanelor este ceruta in vederea obtinerii imaginii fidele. chiar daca acest deziderat nu se va realiza imediat. dezvoltarea pietelor de capital si orientarea spre practica contabila internationala. Oricum. • se va impune renuntarea la formatul CPP vertical. in detrimentul tehnicii inregistrarilor contabile. performanta si cash-flow-ul agentului economic. • se va cere impunerea Cadrului general. se va impune renuntarea la termenul de "mijloace fixe" in favoarea celui de "imobilizari corporale" pentru a fi in spiritul IAS. este de asteptat 7 . Spiritul IASB vine in contradictie cu traditia culturala romaneasca. • politica contabila si manageriatul intreprinderii trebuie sa caute un echilibru intre relevanta si credibilitate. • o alta dilema cu care se vor confrunta profesionistii contabili o reprezinta constituirea sau nu a provizioanelor. renuntandu-se la perioada de prescriptie de 3 ani. Fiind concepute in spiritul pragmatic anglo-saxon. • anularea creantelor incerte prin trecerea pe cheltuielile perioadei. Devine obligatorie consolidarea conturilor. ceea ce poate da nastere unor ambiguitati in ceea ce priveste urmatoarele aspecte: • se va acorda o importanta deosebita situatiilor financiare. • situatiile financiare intocmite raspund nevoii de informare a utilizatorilor despre pozitia financiara. desi nu vor fi usor de modificat mentalitatile profesionale contabile romanesti. intrucat vine in contradictie cu principiul prevalentei economicului asupra juridicului. In situatia in care se urmareste atragerea investitorilor straini. • obiectivul fundamental al contabilitatii este obtinerea de informatii reale. corecte si credibile pentru toti utilizatorii.

4 Întocmirea si prezentarea situaţiilor financiare 4. Situatiile financiare nu trebuie descrise ca fiind conforme cu IFRS decat daca satisfac toate cerintele impuse de aceste standarde. fapt care poate optimiza fluxul informational intern. accesibile nu numai specialiştilor. Bilanţul contabil contribuie să dea o imagine fidelă. decizie şi control. fiscalitate şi alte organisme economice şi sociale. permanenţei metodelor. 8 .Intocmirea situaţiilor financiare – lucrare de licenţă clasificarea cheltuielilor dupa functiuni. va fi afectata. unanim acceptat. indiferent de originea utilizatorilor. le va permite entitatilor sa fie percepute corect. Entitatile care nu vor asigura aceasta comparabilitate. . Adoptarea Standardelor Internationale de Raportare Financiara (IFRS) este un proces sistematic si complex de implementare a unui nou sistem de proceduri contabile si reprezinta mai mult decat o modificare a reglementarilor contabile. IFRS poate facilita tranzactiile economice. care trebuie adoptat la nivelul intregii entitati patrimoniale.respectarea cu bună credinţă a regulilor privind evaluarea patrimoniului. prin asigurarea unui nivel mai mare de incredere. ci şi celor interesaţi de gestiunea unităţii patrimoniale în calitate de: investitor. relevanta si consecventa a interpretarii contabile. Este un nou sistem de evaluare a performantei. Aplicarea IFRS va permite grupurilor multinationale sa aplice principii contabile comune la nivelul tuturor filialelor. . de asemenea. în documente de sinteză expresiv şi relevante. este necesar ca în urma lucrărilor curente de contabilitate să se sintetizeze periodic informaţiile generate de conturi şi calculele contabile. bancă. IFRS va permite entitatilor patrimoniale sa se raporteze la alte entitati similare de la nivel mondial si va permite investitorilor si altor parti interesate sa compare performanta cu competitorii de la nivel global. Adoptarea unui limbaj global de raportare financiara. va asigura un nivel mai inalt de credibilitate si va spori posibilitatile de acces la piata de capital. este posibil sa impuna schimbari decisive in domeniul managementului strategic. a noncompensării.posturile înscrise în bilanţ trebuie să corespundă cu datele înregistrate în contabilitate. creditor. sau care nu pot realiza acest lucru. Bilanţul este documentul oficial de sinteză al tuturor unităţilor patrimoniale. rezultatelor şi situaţiei financiare a întreprinderii. Aceste documente de sinteză constituie obiectul de bază al contabilitaţii financiare. toţi agenţii economici ( toate persoanele juridice ) sunt obligaţi să întocmească bilanţ contabil. care presupune: .respectarea principiilor: prudenţei. iar capacitatea acestora de a atrage investitori si capital si de a crea plus valoare. care va schimba modalitatile de lucru si. deoarece redau o imagine fidelă asupra situaţiei patrimoniale. O intreprindere ale carei situatii financiare sunt conforme cu IFRS trebuie sa evidentieze acest fapt explicit si fara rezerve in notele la situatiile financiare. vor fi dezavantajate. In acelasi timp. administrator. Potrivit Legii 31/1990 privind societăţile comerciale şi a Legii Contabilităţii 82/1991. puse de acord cu inventarul. Pe pietele cu un nivel concurential in permanenta crestere.1 Bilanţul contabil Pentru realizarea funcţiilor contabilităţii: de informare. clară şi completă a patrimoniului. din cauza legislatiei nationale. a situaţiei financiare şi asupra rezultatelor obţinute de unitatea patrimonială. precum si calitatea deciziilor manageriale. prin trecerea la aplicarea IFRS. in ceea ce priveste diferentele de curs valutar si distribuirea dividendelor interimare se va impune adoptarea referentialului international in vigoare. Comunicarea intr-un limbaj unic. continuitatea activităţii bilanţului de deschidere cu cel de închidere.

În acest scop. sursele de constituire a acestora. de informare asupra situaţiei patrimoniului. PASIVUL. precum şi rezultatul unui agent economic la un moment dat. şi partea dreaptă. şi modelul sub forma listei verticale sau schema bilanţului vertical. întocmirea bugetului de venituri şi cheltuieli pentru perioadele următoare se fundamentează pe situaţia patrimonială şi a rezultatelor din perioada considerată baza de raportare. pe baza bilanţului contabil se analizează periodic. bilanţul propriu-zis este un tablou care cuprinde în formă sintetică şi în expresie valorică mijloacele economice patrimoniale. întrun număr restrâns de indicatori. iar sursele de finantare.posturile de bilanţ să corespundă cu datele înregistrate în contabilitate. aceste părţi constitutive formează un tot unitar. precum şi în celelalte situaţii prevăzute de Legea Contabilităţii. Adunările Generale ale Acţionarilor. se au în vedere următoarele reguli: . numită şi schema orizontală de bilanţ. care să poată oferi o imagine de ansamblu asupra situaţiei economico-financiare a unităţii patrimoniale. Consiliile de Administraţie. activul desemneaza utilizarea resurselor in activitatea economica si sociala. Bunurile economice constituie ACTIVUL. prin Colegiul Consultativ al Contabilităţii. se identifică rezerve şi se stabilesc măsuri de perfecţionare a activităţii economice şi financiare. Pentru societăţile bancare. În practică se cunosc două scheme de bilanţ. managerii unităţilor patrimoniale analizează periodic situaţia economico-financiară. originea resurselor. una sub formă de tablou cu două părti: partea stângă. componente de bază ale dării de seama contabile.nu sunt admise compensări între conturile ce se înscriu în bilanţ şi respectiv între conturile de venituri şi cheltuieli din contul de “Profit si pierdere”. iar pasivul. . modelele şi normele metodologice se elaborează de Banca Naţională cu avizul Ministerului Finanţelor. iar modelul de bilanţ sub forma listei verticale ordonează structurile patrimoniale în active. Importanţa bilanţului contabil derivă din funcţiile pe care acesta le îndeplineşte: 1) funcţia de generalizare a datelor contabilităţii. rezerve şi alte componente ale situaţiei nete. 3) funcţia previzională. pe baza bilanţului contabil. PASIVUL bilantului.Intocmirea situaţiilor financiare – lucrare de licenţă Procedeu principal al metodei contabilităţii şi bază informaţională fundamentală. Bilanţul este documentul contabil de sinteză. datorii. gradul realizării indicatorilor proiectaţi şi a rezultatelor. Bilanţul sub formă de tablou cu două părţi pune în evidenţă egalitatea între resurse şi utilizări. capitaluri. elaborează modele de situaţii privind bilanţul şi celelalte componente pentru regii autonome. 9 . ACTIVUL. a situaţiei financiare a unităţii patrimoniale şi a rezultatelor obţinute. Pentru întocmirea şi prezentarea completului bilanţier. puse de acord cu situaţia reală a elementelor patrimoniale stabilite pe baza inventarului. 3) Funcţia previzională constă în posibilitatea oferită de bilanţ de a orienta activitatea viitoare. prin care se prezintă activul şi pasivul unităţii patrimoniale la închiderea exerciţiului. finalitatea fiind prezentarea situaţiei nete a patrimoniului. a anexelor sale şi a raportului de gestiune. societăţi comerciale şi instituţii publice. 2) funcţia de cunoaştere a mersului activităţii economico-financiare. 2) Funcţia de analiză a mersului activităţii economico-financiare se manifestă prin aceea că. In situatia in care obiectul modelarii bilantiere este fundamentat pe categoria de resurse economice. Ministerul Finanţelor. după criterii bine stabilite. 1) Funcţia de generalizare a datelor în ciclul contabil de prelucrare a informaţiilor izvorăşte din necesitatea de a grupa datele dispersate ale contabilităţii curente. La întocmirea bilanţului contabil. Având acelaşi scop.

Active circulante – denumite si active curente. Activele imobilizate se impart in trei grupe: imobilizari necorporale. iar pasivul . iar in cea a pasivului se delimiteaza capitaluri permanente (pe termen lung) si datorii curente (pe termen scurt). se disting urmatoarele categorii de active : . Pasivul bilantier reprezinta sursele sau resursele de finantare a bunurilor economice. a. Bilanţ contabil în sistem simplificat. activul este definit prin structurile de capital fix si capital circulant. II. imobilizari corporale si imobilizari financiare. acesta cuprinzând posturi şi indicatori compleţi privind activitatea şi rezultatele întreprinderii. care presupune o schemă de bilanţ mai redusă. iar pasivele in functie de exigibilitatea lor (durata de plata). Bilanţ contabil în sistem de bază prevăzut să fie utilizat de întreprinderi mari. I. b. In raport de exigibilitatea surselor de finantare. mijlocii şi întreprinderi mari. .In raport de aceste criterii. B.Intocmirea situaţiilor financiare – lucrare de licenţă Intr-o optica economica. Bilanţul unităţilor patrimoniale care desfăşoară activităţi economice cuprinde toate elementele de activ şi pasiv grupate după destinaţie şi respectiv provenienţa lor Formatul bilanţului contabil este următorul: A. III. provizioane pentru riscuri si cheltuieli si datoriile pe termen lung . prin structurile de capital propriu si capital strain. creante. Ca urmare. Finantarea bunurilor economice se refera la modul de acoperire si de sustinere financiara a activului financiar. cifra de afaceri şi numărul mediu de salariaţi ).cuprind toate activele de exploatare si cele de trezorerie a caror durata de lichiditate este de pana la un an. Activul bilantier evidentiaza destinatia si lichiditatea bunurilor economice.Active imobilizate –cuprind acele valori economice de investitie a caror perioada de utilizare si lichiditate este mai mare de un an. grupare ce se face în funcţie de praguri fiscale ( care au în vedere valoarea activului bilanţului. Aprecierea financiara grupeaza activele in raport de lichiditate (durata de transformare in bani) . pasivele se grupeaza in: .datorii pe termen scurt sau curente A) Bilanţul propriu-zis poate fi alcătuit în două variante sau sisteme. in structura activului se disting active pe termen lung si active curente. I. în cazul întreprinderilor mici si mijlocii. format din capitalurile proprii . în funcţie de gruparea întreprinderilor în întreprinderi mici .Activele circulante se impart in: stocuri si productia in curs de executie. Active imobilizate Imobilizari necorporale Imobilizari corporale Imobilizari financiare Active circulante Stocuri 10 . finantare straina) si exigibilitatea lor( termenul de decontare mai mare sau mai mic de un an).capital permanent. plasamente si disponibilitati banesti. Prin componenta sa delimiteaza clasificarea surselor de finantare in functie de modul de constituire ( finantare proprie.

I. IV. daca utilizarea acestora nu este supusa restrictiilor Celelalte active sunt considerate elemente necurente. atat pentru datoriim cat si pentru active. sau detinute pentru a fi vanduta sau consumate. H. IV. III.Atunci cand o astfel de distinctie nu este efectuata. II. J. inteprinderea astapatandu-se sa le realizeze in maximum un an de la data inchiderii exercitiului • lichiditatile sau cvasilichiditatile. in functie de natura activitatii sale. in principal. ACTIVELE CURENTE SI NECURENTE Activele curente ale bilatului cuprind: • • elemente destinate a fi realizate. D. in cadrul ciclului norml de expolatare al intreprinderii elemente destinate. Fiecare întreprindere care aplica IAS 1 trebuie sa decida. VI. Creanţe Investiţii pe termen scurt Casa si conturi la bănci Cheltuieli in avans Datorii : sumele ce trebuie plătite intr-o perioada de pana la un an Active circulante nete/ datorii curente nete Total active minus datorii curente Datorii: sumele ce trebuie plătite intr-o perioada mai mare de un an Provizioane Venituri in avans Capital si rezerve Capital subscris (prezentându-se separat capitalul vărsat si capitalul nevarsat) Prime de capital Rezerve din reevaluare Rezerve Profitul sau pierderea reportata Profitul sau pierderea exerciţiului financiar In conformitate cu norma internationala IAS 1.Intocmirea situaţiilor financiare – lucrare de licenţă II. F. pentru a fi negociate pe diferite piete sau detinute intr-o perspectiva de termen scurt. I. V. E. III. 11 . G. structura si continutul bilantului trebuie sa realizeze distinctia intre elementele curente si cele necurente . in functie de lichiditate/exigibilitatea lor. C. activele si datoriile sunt clasificate. daca este util sa efectueze distinctia dintre elementele curente si cele necurente ale bilantului sau.Ele includ imobilizarile corporale si necorporale. cat si activele de exploatare si financiare pe termen lung.

in caz contrar ele fiind considerate active necurente. care sunt vandute. printr-o datorie pe termen lung aceasta intentie este confirmata de existenta unui contract de refinantare sau de reesalonarea scadentelor. precum datoriile comerciale. chiar daca ele trebuie sa fie decontate in urmatoarele 12 luni de la data inchiderii exercitiului financiar. este indicata in notle explicative. Un activ nu este recunoscut în bilanţ atunci când este improbabil ca intrarea de numerar să genereze beneficii economice pentru întreprindere în perioadele viitoare. O datorie este recunoscută în bilanţ în momentul în care este probabil că o ieşire de resurse purtătoare de beneficii economice. O întreprindere trebuie sa continue sa incadreze datoriile sale pe termen lung purtatoare de dobanzi in categoria dtoriilor necurente. o astfel de tranzacţie va avea ca efect recunoaşterea unei cheltuieli în contul de profit şi pierdere. Titlurile negociabile pe piete sunt active curente. fac parte din necesarul de fond de rulment utilizat in ciclul normal de exploatare al intreprinderii. reau datorii pe tremen lung intreprinderea in cauza intentioneaza sa refinanteze aceste datorii. Astfel de elemente. concomitent cu informatile care justifica aceasta prezentare.reprezintă o resursă controlată de întreprindere ca rezultat al unor evenimente trecute şi de la care se aşteaptă să genereze beneficii economice viitoare pentru întreprindere. in virtutea regulii expuse anterior. iar valoarea la care se va realiza această lichidare poate fi evaluată în mod credibil. Elementele legate în mod direct de evaluarea poziţiei financiare sunt activele. 12 . cele legate de relatiile cu salariatii sau de alte costuri operationale. In schimb. Activele . Un activ este recunoscut în bilanţ în momentul în care este probabilă realizarea unui beneficiu economic viitor de către întreprindere şi activul are un cost sau o valoare care poate fi evaluată în mod credibil (nu conţine erori semnificative şi în evaluarea costului s-a folosit o estimare rezonabilă). sunt clasificate in categoria ”curente”. chiar si atunci cand nu se preconizeaza ca ele sa fie realizate in urmatoarele 12 luni dupa inchiderea exercitiului. la stocuri si creante-clienti.reprezintă o obligaţie actuală a întreprinderii ce decurge din evenimentele trecute şi prin decontarea căreia se aşteaptă să rezulte o ieşire de resurse care încorporează beneficii economice. consumate sau realizate in cadrul ciclului normal de exploatare. in momentul contractarii lor.Intocmirea situaţiilor financiare – lucrare de licenţă Activele curente se refera. chiar daca ele trebuie sa fie rambursate peste o perioada mai mare de un an. in special. încheiat înainte ca situatiile financiare sa fi fost aprobate Mărimea datoriilor pe termen scurt clasificate in categoria datoriilor necurente. daca este prevazuta realizarea lor in urmatoarele 12 luni care succed datei inchiderii exercitiului. Datoriile . va rezulta din lichidarea unei obligaţii prezente.Unele datorii curente. in situatia in care: • • • este vorba despre datorii care. DATORIILE CURENTE SI NECURENTE O datorie constituie un element curent al pasivului extern. Norma IAS 1 nu prescrie ordinea sau formatul in care elementele trebuie sa fie prezentate si lasa intreprinderilor posibilitatea de a proceda la alegeri. atunci cand trebuie sa fie rambursata: a) fie in cadrul ciclului normal de expolatare al intreprinderii b) fie la o scadenta in cadrul urmatoarelor 12 luni care scucced datei inchiderii exercitiului Toate celelete datorii sunt datorii necurente. datoriile şi capitalurile proprii.

pentru a evalua activităţile sale de exploatare. Informaţiile privind modificările poziţiei financiare a unei întreprinderi sunt utile: . Există două concepte privind capitalul :  conceptul financiar .  conceptul fizic . . în scopul satisfacerii cererilor celeilalte părţi şi se poate face în mai multe moduri : plata în numerar. 4. transferul altor active. Costul curent net. respectiv fondurile necesare atingerii acestei capacităţi) la sfârşitul perioadei depăşeşte capacitatea fizică productivă de la începutul perioadei. Capitalul propriu .conform căruia capitalul este sinonim cu activele nete sau capitalul propriu al întreprinderii In acest caz utilizatorii situaţiilor financiare sunt preocupaţi în primul rând de menţinerea capitalului nominal investit sau a puterii de cumpărare a capitalului investit. finanţare şi investiţii în perioada de raportare. Cele două concepte conduc la apariţia următoarelor concepte de menţinere a nivelului capitalului :  menţinerea capitalului financiar .  Conceptul de menţinere a capitalului fizic necesită adoptarea costului curent ca bază de evaluare iar profitul reprezintă creşterea capitalului definit în termenii capacităţii fizice de producţie în cursul perioadei.conform căruia profitul se obţine doar atunci când capacitatea fizică productivă (sau capacitatea de exploatare) a întreprinderii (sau resursele.conform căruia capitalul reprezintă capacitatea de producţie a întreprinderii In acest caz utilizatorii situaţiilor financiare sunt preocupaţi în primul rând de capacitatea de exploatare a întreprinderii. înlocuirea respectivei obligaţii cu o altă obligaţie sau transformarea obligaţiei în capital propriu. menţinerea capitalului fizic . Conceptul de menţinere a capitalului financiar nu impune folosirea unei anumite baze de evaluare iar profitul reprezintă creşterea capitalului nominal de-a lungul perioadei. denumit costul de înlocuire. Suma cu care este înregistrat capitatul propriu în bilanţ depinde de evaluarea activelor şi a datoriilor.conform căruia profitul se obţine doar dacă valoarea financiară a activelor nete la sfârşitul perioadei este mai mare decât valoarea financiară a activelor nete la începutul perioadei. prestarea de servicii. deoarece ele reflectă diferite aspecte ale aceloraşi tranzacţii sau ale altor evenimente.Intocmirea situaţiilor financiare – lucrare de licenţă Stingerea unei obligaţii prezente implică renunţarea întreprinderii la anumite resurse care încorporează beneficii economice. este costul potenţial al unui activ pe care întreprinderea ar putea să îl suporte în situaţia în care ar fi nevoită să înlocuiască activul la data bilanţului.oferă utilizatorului o bază pentru evaluarea capacităţii întreprinderii de a utiliza aceste fluxuri de numerar.reprezintă interesul rezidual al acţionarilor în activele unei întreprinderi după deducerea tuturor datoriilor sale.2 Contul de profit si pierdere 13 . Părţile componente ale situaţiilor financiare se corelează. Aceste informaţii sunt furnizate în situaţiile financiare prin intermediul unei situaţii distincte.

pe cand pierderea este o saracie.valorile produse si vandute pe piata clientilor. Venituri din exploatare II.Intocmirea situaţiilor financiare – lucrare de licenţă Bilantul contabileste considerat documentul ce descrie pozitia a unei inteprinderi la un moment dat.valorile utilizate pentru obtinerea unor venituri. Cheltuieli totale(II+V+IX) XIII. Acesta poate fi o marime valorica pozitiva. denumita pierdere. renumerarea factorilor de productie Din comparara celor doua marimi valorice se obtine un rezultat. Partea preponderenta a veniturilor o reprezinta cifra de afaceri realizata de inteprindere in cursul exercitiului. structura contului de profit si pierdere regasita in reglementarile Ordinului 1752 este mai degraba in armonie cu dispozitivul Directivei a IV-a . Venituri extraordinare IX.denumita profit. contul de profit si pierdere se poate prezenta astfel: • sub forma de tabel bilateral sau forma de cont(schema orizontala) • sub forma de lista(schema verticala) Contul de profit si pierdere sintetizeaza fluxurile economice. fiind asimilata unor utilizari fara asigurarea unui contraechivalent valoric.cheltuielilor si rezultatelor pe care le genereaza. denumite cheltuieli.denumite generic VENITURI. Venituri totale(I+IV+VIII) XII. obligativitatea prezentarii standadizate a contului de rezultate se manifesta prin posibilitatea de optiune intre mai multe scheme de cont de profit si pierdere. Totusi. Cheltuieli finanicare VI. In aceasta optica.contul de profit si pierdere ofera informatii asupra activitatii inteprinderii. . Sintetizand. Ca forma.Aceasta reprezinta.indicand si marimea rezultatului .celalalt pleaca de la functiile sau activitatile unei interprinderi (deci de la destinatia veniturilor si cheltuielilor). Veniturile cuprind valoarea tuturor actelor de imbogatire a intreprinderii legate sau nu de activitatea sa normala si curenta. atunci cand veniturile sunt mai mari decat cheltuielile. Apropiindu-se de prevederile normei IAS 1. Rezutat brut (XI-XII) 14 . Rezultatul curent ( rezultatul ordinar) (I+IV-II-V) VIII.a modului cum aceasta isi gestioneaza afacerile prin dimensiunea veniturilor. respectiv veniturile si cheltuielile perioadei de gestiune.sau o marime valorica negativa.Apare insa necesara prezenta unui alt instrument de modelare coontabila care sa explice modul de constituire a rezultatului si a permita desprinderea unor concluzii legate de performantele activitatii inteprinderii. Directiva a IV a europeana privind documentele contabile de sinteza ale societatilor de capitaluri instituie scheme obligatorii pentru prezentarea contului de profit si pierdere. deci o resursa. Cheltuieli extraordinare X. Venituri financiare V. Rezultatul extraordinar(VIII-IX) XI.Acest instrument este cea de-a doua componena a situatiilor financiare si anume contul de profit si pierdere. In contextul economiei de piata.inteprinderea devine un centru de calcul economic.Astfel.calculul avand la baza: . profitul poate fi considerat o imbogatire. In prezentarea contului de profit si pierdere sunt conturate doua modele de expunere a cheltuielilor si veniturilor: unul ia in considerare natura economica a acestora. atunci cand veniturile sunt mai mici decat cheltuielile. in fapt. Cheltuieli de exploatare III. inteprinderea are ca obiectiv obtinerea profitului. care sunt constituite in costuri angajate pe alte piete. datorita diferentelor de cultura si traditie contabila din tarile comunitare. Cheltuielile constituie ansamblul elementelor de costuri suportate de inteprindere in cursul exercitiului. Rezultatul finaciar (IV-V) VII. Rezultatul din exploatare (I-II) IV. Daca bilantul contabil permite o cunoastere a pozitiei financiare a intreprinderii. aceasta structura impune urmatoarea schema generala : I.

Publicarea acestor elemente ale performantei ajuta utilizatorii in evaluarea rezultatelor viitoare. Alegerea modelului de analiza.rezultatul exploatarii . in repartizarea cheltuielilor.cheltuieli financiare cota-parte in rezultatul net al inteprinderilor asociate si cele de tip joint-venture contabilizata pe baza metodei punerii in echivalenta . tranzactii si evenimente realizate de intreprindere se particularizeaza prin stabilitatea.Ambele metode permit furnizarea de informatii despre modul in care cheltuielile variaza in functie de nivelul vanzarilor sau productiei exercitiului. numita ‘’metoda costului vanzarilor”.Aceasta clasificare poate sa prezinte pentru destinatarii conturilor mai mult interes dacat clasificarea dupa natura. Astfel spus. alegeri arbitrare. alta decat cresterea capitalului. sub alte forme decat noile aporturi de capital. Analiza dupa functii a cheltuielilor. contul de profit si pierdere trebuie sa mentioneze cel putin urmatoarele posturi: . depinde atat de factori istorici sau legati de sectorul de activitate. 4.elemente extraordinare . O intreprindere trebuie sa prezinte in contul sau de profit si pierdere sau in notele explicative o clasificarea cheltuielilor dupa natura sau dupa functie.interesele minoritare rezultatul net al exercitiului Efectele diferitelor activitati. gradul de risc si previzibilitatea lor.uneori. a activitatilor de distribuire sau administrative. considera contul de rezultate ca un component al ansamblului de situatii financiare destinate procesului de informare financiara.chletuieli privind impozitul pe profit . Astfel spus un venit este orice crestere de capitaluri proprii sub alte forme decat noile capitaluri.2.Intocmirea situaţiilor financiare – lucrare de licenţă XIV. dar implica. Impozit pe profit Rezultatul net al exercitiului finanicar Rezultatul pe actiune In conformitate cu norma IAS 1.profitul sau pierderea din activitati ordinare . intre metoda cheltuielilor dupa natura si cea a costului vanzarilor. solicita afectarea cheltuileilor pe trei functii.O astfel de analiza convina mai ales intreprinderilor mici deoarece nu este necesara o alocare a chletuileilor de exploatare pe functii. 15 . ca parte a costului vanzarilor. un venit este orice crestere de capitaluri proprii. XV. IASC a definit elementele care masoara performanta intreprinderii: a) veniturile b) cheltuielile Veniturile sunt cresteri de avantaje economice in cursul perioadei de gestiune (exercitiul financiar) sub forma de cresteri de active sau de diminuari de datorii care au ca rezultat cresterea capitalurilor proprii.venituri din activitati ordinare . Analiza dupa natura cheltuielilor este mai simpla decat analiza dupa functii. XVI. cat si de natura organizatiei. oferindu-le informatii mai relevante. In “Cadrul de pregatire si prezentare a situatiilor financiare” denumit uzual Cadru conceptual. deoarece ea nu necesita o afectare a cheltuielilor dupa natura diferitelor functii ale intreprinderii.1 Structura contului de profit si pierdere in normalizarea contabila internaţionala Organismul international de normalizare contabila (IASC). Intreprinderile sunt incurajate prin norma IAS 1 sa recurga la o analiza direct in contul de profit si pierdere.

venituri financiare . cat si castigurile din orice alte surse. Deci orice diminuare de capitaluri proprii alta decat reducerea de capitaluri social sau distribuirea de dividende constituie o cheltuiala. profiturile din cedarea imobilizarilor.cheltuieli extraordinare(calamitati) Cheltuielile cu provizioanele.venituri din exploatare . precum si Cheltuielile cu impozitul pe profit si alte impozite. cheltuielile de personal. etc) cat si alte venituri si plusuri de valori sau castiguri (plusurile de valoare din reevaluarea activelor. Pentru ca rezultatul contabil sa masoare corect performanta intreprinderii este necesara respectarea principiului conectarii cheltuielilor la venituri. care se concretizeaza. amortizarile si ajustarile pentru depreciere sau pierdere de valoare. Aceasta situatie ilustreaza o relatie cheie intre bilant si contul de profit si pierdere. etc) si care pot sa rezulte sau nu din activitati curente ale intreprinderii. In categoria veniturilor se include atat sumele sau valorile incasate sau de incasat in nume propriu din activitati curente.3 Situatia modificărilor capitalului propriu Analiza variatiei capitalurilor proprii se regaseste in interpretarea structurii ”situatiei castigurilor acumulate si retinute”. calculate potrivit legii se evidentiaza distinct.cheltuieli de exploatare . care se concretizeaza in reduceri ale capitalurilor proprii.  cheltuielile constituie diminuari ale beneficiilor economice inregistrate pe parcursul perioadei contabile sub forma de iesiri sau scaderi ale valorii activelor ori ale datoriilor. Se pot distinge: b) cheltuieli propriu-zise care rezulta din activitatea curenta (cum sunt costul vanzarilor. onorarii. sub forma de intrari sau cresteri ale activelor ori reduceri ale datoriilor. comisioane. etc. dobanzi. altele decat cele rezultate din contributii ale actionarilor. 4. dupa natura lor. dupa natura lor. etc) Cheltuielile sunt definite de cadrul conceptual al IASC ca diminuari de avantaje economice. adica din momentul contabilizarii unui venit in contul de rezultate trebuie sa se contabilizeze si toate cheltuielile care au contribuit la obtinerea venitului respectiv. in cursul unui exercitiu sub forma diminuarii activelor sau cresterii datoriilor si care au generat o scadere de capitaluri proprii alta decat distribuirile catre proprietarii de capital. relatie relevata de urmatorul pachet de informatii : 16 . In intelesul reglementarilor OMFP 1752/2005. in cresteri ale capitalurilor proprii. astfel : .cheltuieli financiare . altele decat cele rezultate din distribuirea acestora catre actionari. din vanzarea activelor imobilizate. Contabilitatea veniturilor se tine pe feluri de venituri.Intocmirea situaţiilor financiare – lucrare de licenţă In aceasta definitie se cuprind veniturile care provin din activitatea curenta a intreprinderii sau venituri propriuzise (vanzari. astfel : . in functie de natura lor. veniturile si cheltuielile au urmatoarele semnificatii :  veniturile constituie cresteri ale beneficiilor economice inregistrate pe parcursul perioadei contabile. din variatia cursului imobiliar. c) pierderile si minusurile de valoare (rezultand din catastrofenaturale.venituri extraordinare Contabilitatea cheltuielilor se tine pe feluri de cheltuieli.

creditorii . intr-o varianta exhaustiva: • beneficiul net sau pierderea neta a exercitiului • pierderile si castigurile. Avantajele informatiilor privind fluxurile de trezorerie Atunci cand este utilizat in conjuctie cu celelalte situatii financiare. efectuate cu proprietarii intreprinderii (investitiile proprietarilor si ramburasarile de capital). 4. convertibile cu usurinta în lichiditati si care au un risc de fluctuatie valorica neglijabil. un tablou al fluxurilor de trezorerie furnizeaza informatii ce permit utilizatorilor sa evalueze schimbarile activului net al unei intreprinderi.De asemenea. Utilizatorii de situatii financiare includ investitorii prezenti si potentiali .Intocmirea situaţiilor financiare – lucrare de licenţă Castigurile retinute la 1 ianuarie (+) Rezultatul net al exercitiului curent (. cu precizarea separata a fiecarei miscari. structura sa financiara(inclusiv lichidiatea si solvabilitataea sa) si capacitatea sa de a modifica valorile si scadentarul fluxurilor de trezorerie.4 Situatia fluxurilor de trezorerie Standardul International de Contabilitate IAS 7 defineste fluxurile de trezorerie ( denumite si fluxuri de numerar sau cash – flow in unele lucrari) drept intrari sau iesiri de numerar si echivalente de numerar. rezervele. • lichiditatile: sunt fondurile disponibile si depozitele la vedere. la deschiderea si inchiderea exercitiului. pentru a se adapta schimbarilor de circumstante si oportunitati. deoarece ele elimina efectele utilizarii unor prelucrari contabile diferite. Cadrul general pentru intocmirea si prezentarea situatiilor financiare din cadrul carora face parte si " situatia fluxurilor de trezorerie " stipuleaza ca obiectivul acestora " este de a furniza informatii despre pozitia financiara performantele si modificarile pozitiei financiare a intreprinderii care sunt utile unei sfere largi de utilizatori in luarea deciziilor economice . furnizorii si alti creditori comerciali .Totodata. personalul angajat . conform metodei de referinta prevazute prin norma IAS 8 • operatii ce afecteaza capitalul. cu scadenta sub 3 luni). 17 . furnizând informatii utile în vederea evaluarii performantei acesteia. informatiile referitoare la fluxurile de trezorerie sunt folositoare pentru a permite utilizatorilor sa isi elaboreze modele pentru aprecierea si compararea valorii actuale a fluxurilor de trezorerie viitoare ale diferitelor intreprinderi. in virtutea unei norme speciale. in materie de raportare a variatiei capitalurilor proprii. iar • echivalentele de lichiditati: sunt plasamentele pe termen scurt (de regula. cheltuielile si veniturile care au fost direct afectate capitalurilor proprii. Obiectiv: Situata fluxurilor de trezorerie explica variatia lichiditatilor si a echivalentelor de lichiditati ale unei întreprinderi. si distribuirile de dividende in favoarea acestora • rezultatele nedistribuite. pentru aceleasi operatii si evenimente. astfel de informatii intaresc comparabilitatea datelor referitoare la performantele exploatarii diferitelor intreprinderi.) Dividende platite pentru: a) actiunile preferentiale b) actiunile ordinare ( =) Castigurile retinute la 31 decembrie Organismul international de normalizare contabila a preluat uzantele anglo-saxone. primele de emisiune. cat si explicarea fluxurilor reprezentand variatiile • reconciliere intre soldurile initiale si finale ale fiecarui post de capitaluri proprii precum capitalul. iar norma IAS 1 cuprinde. cat si totalul acestor elemente • efectul cumulat al schimbarilor de metode contabile si corectari de erori fundamentale.

rezultatul din gestiunea activelor reale ( din activitatea de exploatare ) si prin cel rezultat din operatiunile de capital care privesc investitiile si finantarile. precum si platile efectuate pentru achizitia de participatii de tip joint-venture • incasari relative la vanzarea de titluri de participare si de titluri de creanta emise de sau provenite de la alte intreprinderi . a) Exemple: • încasari provenite din vanzarea de bunuri si prestarea de servicii • plati în favoarea personalului si in contul acestora • încasari din redevente. la anuitati si la alte prestatii legate de politele de asigurare. cu conditia ca ele sa nu poata fi in mod specific asociate activitatilor de finantare si de investitii b) Fluxuri de trezorerie generate de activitatile de investiţii Indica in ce măsura platile au fost efectuate pentru achiziţia de active destinate sa genereze venituri si fluxuri de trezorerie viitoare. Fluxurile de trezorerie generate de activitatile de investitii ofera informatii privind maniera in care intreprinderea isi asigura perenitatea si cresterea.evaluarea capacitatii intreprinderii de a-si indeplini obligatiile de plati cash. [recum si a altro active pe termen lung • plati efectuate pentru achizitia de titluri de participare si de titluri de creanta emise de /sau de la alte entitati. Astfel. prin exploatarea sa. separarea activitatilor care implica numerar de cele care nu implica numerar . Marimea fluxurilor de trezorerie implicate de activitatile de exploatare este un indicator cheie al masurii in care intreprinderea a degajat. Atunci cind fluxurile reale si cele monetare nu coincid . evaluarea fluxurilor de numerar pentru activitatile viitoare ( cash – flowstrategic). Utilizarea analizei este data de faptul ca variatia globala a trezoreriei este reliefata prin soldul de trezorerie . a mentine capacitatea sa operationala. precum si a altor active pe termen lung • incasarile ce decurg din vanzarea de imobilizari corporale si necorporale. in cazul unei institutii de asigurari • platile si rambursarile de impozite asupra profitului. Ele se refera la : • plati efectuate pentru achizitia de imobilizari corporale si necorporale. fara sa recurga la alte surse externe de finanatare .Intocmirea situaţiilor financiare – lucrare de licenţă Tabloul fluxurilor de trezorerie prezinta intrarile (fluxuri pozitive) si iesirile de fonduri (fluxuri negative). Fluxurile de trezorerie ale activitatii de exploatare: Sunt fluxuri generate de principalele activitati generatoare de venituri si ca urmare.comisioane si din alte venituri • plati catre furnizori de bunuri si servicii • incasarile si platile relative la prime si calamitati. prezinta: • fluxuri generate de activitatea de exploatare( operationale) . a varsa dividende si a face investitii. ele rezulta din tranzactiile si alte elemente care concura la formarea rezultatului net. trezoreria se asigura prin decalaje de plati asociate acestor fluxuri. Fiecare dintre cele trei categorii de fluxuri are impact asupra unei surse sau a unei utilizari de lichiditati. suficiente fluxuri de trezorerie. clasificate în functie de activitatea care le-a generat.onorarii. • fluxuri generate de activitatea de finantare. cum de fapt se si intimpla. • fluxuri generate de activitatea de investitii. Analiza fluxurilor de trezorerie pe toate cele trei tipuri de activitati este utila pentru : corelarea profitului (pierderii ) cu numerarul . pentru a rambursa imprumuturile sale. precum si incasarile relative la vanzarea de participatii in intreprinderile de tip joint-venture 18 .

si suma corespunzatoare anului precedent celui la care se refera acesta. Notele explicative trebuie sa prezinte politicile contabile adopatate de întreprindere pentru a determina valorile elementelor din bilant. modul de efectuare si motivele pentru care aceasta a fost efectuata. pentru buna lor intelegere: • • • • • numele intreprinderii care face raportarea faptul ca situatiile financiare sunt proprii intreprinderii. Miscarile de trezorerie generate de activitatile de finantare se refera la: • incasarile din emisiunea de actiuni si de late instrumente de capitaluri proprii • varsamintele efectuate actionarilor pentru achizitia sau rascumpararea actiunilor • incasari din emisiunea de imprumuturi obligatare. Notele explicative trebuie prezentate intr-o maniera sistematica. ale profitului sau pierderii aferente fiecarui exercitiu.Fiecare element semnificativ al bprofit si pierdere. In situatia in care suma corespunzatoare nu este comparabila. ale fluxurilor de trezorerie si modificarilor capitalului propriu. adecvate pentru a permite o corecta intelegere a situatiilor financiare 19 . si nu grupului data la care s-au incheiat sau perioada la care se refera situatiile financiare moneda in care sunt intocmite situatiile financiare exprimarea cifrelor incluse in rapotare Pentru elementele mentionate in notele explicative se va prezenta. la valoarea reevaluata sau la valoarea ajustata de inflatie.Intocmirea situaţiilor financiare – lucrare de licenţă • avansurile de trezorerie si imprumuturile acordate tertilor • incasari ce decurg din rambursarea avansurilor de trezorerie si imprumuturilor acordate tertilor c) Fluxuri de trezorerie generate de activitatile de finantare Activitatile de finantare sunt acele activitati care antreneaza schimbari in marimea si structura capitalurilor proprii si imprumutate ale intreprinderii. de bilete de trezorerie. aceasta trebuie ajustata.Prezentarea separata a acestor fluxuri in tabloul de trezorerie este data de posibilitatea utilizarii lor in previziunea sumelor pe care aportorii de capitaluri le vor retrage din fondurile viitoare. Următoarele informaţii trebuie prezentate cu claritate si repetate ori de cate ori este nesesar.5 Note explicative la situaţiile financiare anuale Notele explicative contin informatii suplimentare. de regula. relevante pentru necesitatile utilizatorilor in ceea ce priveste pozitia financiara si rezultatele obtinute. bancare. situatiei fluxurilor de trezorerie si al situatiei modificarilor capitalului propriu trebuie sa fie insotit de o trimitere la nota care cuprinde informatii legate de acel element semnificativ. de imprumuturi ipotecare si de alte imprumuturi pe tremen scurt sau lung • rambursarea sub forma de lichiditati a sumelor imprumutate • varsaminte efectuate de locatar pentru reducerea soldului datoriei referitoare la un contract de locatie-finantare 4. In acest sens se vor mentiona urmatoarele: daca imobilizarile sunt incluse in situatiile financiare la costul istoric. determinata potrivit IAS 29   politicile contabile specifice adopatate. prezentanduse rezultatul ajustarii.

Societatea trebuie sa depisteze existenta factotilor care ar putea sa genereze starea de continuitate: Factori de ordin financiar : Fond de rulment negativ Situatie neta negativa Situatii de trezorerie negative Imposibilitatea platii datotiilor scadente Apelul la surse de finantare cu caracter oneros Imposibilitatea platii ratelor la imprumuturile scadente Factori legati de expoatare : Capaciatate de autofinantare negativa Pierderi de piete importante Existenta unei subactivitati notabile Dintre evenimentele majore care ar putea afecta într-un viitor previzibil activitatea entităţii.Intocmirea situaţiilor financiare – lucrare de licenţă 5. cotarea la bursă. In cazul in care situatiile financiare anuale nu sunt intocmite pe baza principiului continuitatii activitatii . enumerăm: divizarea (în două sau mai multe noi entităţi). intrarea în incapacitate de plată. Principii contabile si aplicarea lor la intocmirea situatiilor financiare Elementele prezentate in situatiile financiare anuale se evalueaza in conformitate cu principiile contabile generale. restructurarea masivă a activităţii şi/sau structurii entităţii (schimbare de obiect. privatizarea. schimbarea semnificativă a acţionariatului. iniţierea unui parteneriat strategic (asociere în participaţiune. fuziunea cu una sau mai multe entităţi (prin comasare sau prin absorbţie). ar putea modifica în mod semnificativ rezultatele activităţii şi/sau metodele contabile (a se vedea în acest sens şi principiul permanenţei metodelor). aceasta informatie trebuie prezentata impreuna cu explicatii privind modul de intocmire a acestora si motivele care au stat la baza deciziei conform careia societatea nu-si mai poate continua activitatea. 20 . fara a intra in stare de lichidare sau reducere semnificativa a activitatii.). 5. Continuitatea exploatarii este legata de factori obiectivi sau subiectivi. conform contabilitatii de angajamente. extindere sau reducere de activitate şi/sau dimensiune). etc. (re)naţionalizarea sau orice altă formă de schimbare importantă a structurii asociative a entităţii.1 Principiul continuitatii activitătii Acest principiu presupune ca entitatea isi continua in mod normal functionarea . Daca administratorul societatii constata unele elemente de nesiguranta legate de anumite evenimente care pot duce la incapacitatea acesteia de a-si continua activitatea . aceste elemente trebuie prezentate in notele explicative . a obiectului sau a zonei geografice de acţiune. dizolvarea (urmată de restructurare – relansare sau de lichidare).

Intocmirea situaţiilor financiare – lucrare de licenţă Oricare din aceste evenimente va influenţa în mod decisiv aplicarea politicilor şi metodelor contabile în cadrul entităţii sub influenţa noilor circumstanţe. politica şi metodele de amortizare a imobilizărilor şi evaluare a elementelor patrimoniale. prin: concepţia generală de conducere şi administrare. . va amâna noile investiţii. societatea are posibilitatea schimbarii acelei metode. în general îşi va reduce cheltuielile. un punct de vedere pesimist.obiectul de activitate. în mod sistematic. . politica de aprovizionare şi stoc . fie pentru ca alegerea initiala a metodei s-a facut in mod eronat . calitatea şi gama sortimentală produsă. chiar daca acestea devin evidente numai intre data bilantului si data intocmirii acestuia c) trebuie sa se tina cont de toate datoriile previzibile si pierderile potentiale aparute in cursul exercitiului financiar curent sau al unui exercitiu financiar precedent . plusurile pentru titlurile de participare evaluate prin echivalenţă. privind cantitatea.politica de dividend.3 Principiul prudentei Evaluarea trebuie facuta pe o baza prudenta . societatea va prezenta in notele explicative motivul schimbarii metodei si a efectului schimbarii. fie pentru ca s-a schimbat contextul economic . politica de producţie şi desfacere. chiar daca acestea devin evidente numai intre data bilantului si data intocmirii acestuia. politica de preţuri şi modalităţile de distribuţie şi vânzare. . pentru asigurarea comparabilitatii in timp si in spatiu. solicită contabilizarea minusurilor de valoare şi interzice luarea în considerare a plusurilor de valoare. indiferent dacă fuziunea se face prin absorbţie sau prin comasare. o entitate care va fuziona cu altă entitate îşi va face ordine în patrimoniu şi în activitate: va lichida stocurile supranormative şi va vinde activele redundante. sau pentru ca o reglementare contabila impune o astfel de modificare.achitarea datoriilor şi încasarea creanţelor. de a avea un bilanţ cât mai « curat » şi o profitabilitate cât mai înaltă. Drept urmare. etc. Spre exemplu. principiul aflat în starea cea mai accentuată de conflict cu obiectivul (principiul federator) al imaginii fidele.2 Principiul permanentei metodelor Metodele de evaluare trebuie aplicate in mod consecvent de la un exercitiu financiar la altul. Excepţiile sunt destul de rare: de exemplu.Daca insa activitatea economica justifica necesitatea unei alte metode. deoarece el adoptă. Pentru a asigura inca comparabilitatea . astfel încât ponderea activului său net contabil (capitalului) să fie cât mai mare în activul (capitalul) noii entităţi. indiferent daca rezultatul exercitiului financiar este pierdere sau profit Prudenţa este. privind numărul şi structura personalului. îşi va concentra eforturile pe activităţile cele mai profitabile. îşi va reduce personalul. modul de calcul şi cuantumul salariilor.activele redundante. . . în mod cert. îşi va încasa cât mai repede creanţele şi îşi va achita datoriile.politica de personal şi salarizare. Adică. proprietarii entităţii vor avea o poziţie mai bună în noua entitate rezultată din fuzionare 5. d) trebuie sa se tina cont de deprecierile . si in special: a) poate fi inclus numai profitul realizat la data bilantului b) trebuie sa se tina seama de toate datoriile aparute in cursul exercitiului financiar curent sau al unui exercitiu precedent . cu scopul de a avea o poziţie cât mai avantajoasă la negocierile de fuzionare. 5. etc. 21 . politica de investiţii.

5. respectiv primirii bunurilor . şi: (v) sunt complete sub toate aspectele semnificative. numai dupa inregistrarea in contabilitate a veniturilor si cheltuielilor la valoarea integrala.7 Principiul necompensării Orice compensare intre elementele de activ si de datorii sau intre elementele de venituri si cheltuieli este interzisa. sortimentele respective să fie confundabile.4 Principiul independentei exerciţiului Trebuie sa se tina cont de veniturile si cheltuielile aferente exerciţiului financiar .Intocmirea situaţiilor financiare – lucrare de licenţă Dacă nu există nici un Standard Internaţional de Contabilitate relevant. (ii) reflectă substanţa economică a evenimentelor şi tranzacţiilor şi nu doar forma juridică. şi b) credibile. indiferent de data încasării sau plăţii acestor venituri si cheltuieli. Sunt de asemenea permise.). cu condiţia ca acestea să fie echivalente şi: . 5. Aplicarea acestui principiu are in vedere: • practicarea unei contabilităţi de angajamente . Acest principiu reprezintă abandonarea practicii evaluărilor administrative. administratorii întreprinderii vor elabora politici contabile în acord cu "Cadrul general de întocmire şi prezentare a situaţiilor financiare" şi se vor asigura că situaţiile financiare furnizează informaţii care să fie: a) relevante. în condiţiile legii. prin metodă unică.6 Principiul intangibilităţii Bilantul de deschidere pentru fiecare exercitiu financiar trebuie sa corespunda cu bilantul de inchidere al exercitiului financiar precedent. (iii) sunt neutre. care să ţină seama atât de caracteristicile elementului patrimonial supus evaluării. 5. componentele elementelor de activ sau de datorii trebuie evaluate separat. adică utile pentru nevoile utilizatorilor de luare a deciziilor. impusă printr-un act normativ (specifice economiilor centralizate) şi adoptarea metodelor economice de evaluare. secţie de producţie – spaţiu de depozitare sau depozit – magazin. etc. cât şi de utilitatea sa sau de condiţiile pieţei sale. nediferenţiate.între două gestiuni. serviciilor sau recepţiei lucrărilor de la terţi si înregistrarea veniturilor in momentul livrării bunurilor .8 Principiul prevalentei economicului asupra juridicului 22 .în cadrul aceleiaşi gestiuni. executării lucrărilor sau prestării serviciilor utilizarea conturilor de venituri si cheltuielilor in avans • 5. în sensul că: (i) reprezintă fidel rezultatele şi poziţia financiară a întreprinderii. acestea să fie legate logic şi succesiv în cadrul fluxului de producţie (de exemplu. cu respectarea prevederilor legale . Eventualele compensări intre creante si datorii fata de aceleasi agent economic pot fi efectuate . .5 Principiul evaluării separate a elementelor de activ si de datorii Conform acestui principiu . 5. care presupune înregistrarea cheltuielilor in momentul angajării . având caracteristici similare. (iv) sunt prudente. compensarea între plusurile şi minusurile în gestiune detectate cu ocazia inventarierii. adică nepărtinitoare faţă de Stakeholders. după o temeinică analiză şi cu apobarea conducerii întreprinderii.

drepturilor si obligatiunilor unui patrimoniu. nefiind necesara prezentarea lor separata. In cazul intreprinderilor de stat. Primul si ultimul document intocmit. in special a creantelor. numarare a mijloacelor. nu se pune problema estimarii. practicata la momentul inventarierii • pretuirea medie. atestarea despre existenta mijloacelor de avere. se va proceda prin apreciere sau sondaj. 6. adica pretul platit la cumparare (pretul de aprovizionare efectiv) • pretuirea zilei. si nu numai de forma juridica a acestora. Numai pe baza unui inventar se poate deschide si inchide contul Bilant. Lucrări contabile preliminare intocmirii situatiilor financiare Inventarierea patrimoniului Inventarierea inseamna constatarea existentei. Inventarul cuprinde descriptive si estimativ. la un anumit moment. necesar la deschiderea si inchiderea contabilitatii unei unitati economice. ETAPELE INVENTARIERII Inventarierea este actiunea de intocmire a inventarului. Principiul pragului de semnificatie Elementele de bilant si de cont de profit si pierdere care sunt precedate de cifre arabe pot fi combinate daca: - acestea reprezinta o suma nesemnificativa o astfel de combinare ofera un nivel mai mare de claritate . el este reglementat prin dispozitiuni legale. Ele vor fi trecute in inventar dupa o estimatiune reala. iar in cele mai dese cazuri. se vor folosi datele inventarului precedent. ca prim document indispensabil in contabilitate. in perioadele de fluctuatiuni in puterea de cumparare a unitatilor monetare. concomitant cu estimarea lor. cu specificarea cantitatii. precum si ceea ce el datoreaza altora. rezultata din media preturilor intr-un interval de timp dat • la estimarea creantelor se va avea in vedere solvabilitatea principalului obligat. pe atat de grele sunt problemele ce le ridica la estimatiune. 23 . in determinarea exacta a cantitatilor. Estimatiile se vor face in unitatea monetara a tarii. Practica a aratat ca intotdeauna este necesar sa se cunoasca din ce se compune si ceea ce apartine patrimoniului. din imposibilitate fizica si materiala. si de ceea ce ea dispune la sfarsitul acestei perioade de gestiune administrative. cu conditia ca elementele sa fie prezentate separat in notele explicative Orice element care are o valoare nesemnificativa trebuie prezentat distinct in cadrul situatiilor finanicare . adica aceea prevazuta in planul de stat • pretuirea la procurare. 5. Modul in care se face pretuirea sau estimarea depinde de scopul urmarit prin inventariere. prin masurare. iar pentru elemente care nu au suferit schimbari. cand debitorul este o persoana fizica. Numai in cazuri exceptionale.Intocmirea situaţiilor financiare – lucrare de licenţă Prezentarea valorilor din cadrul elementelor din bilant si contul de profit si pierdere se face tinand seama de fondul economic al tranzactiei sau al operatiunii raportate . din momentul inventarierii. a drepturilor si obligatiunilor unui patrimoniu. calitatii si pretuirea lor. Pe cat apare de simpla intocmirea inventarului. Pentru aceasta este necesar ca intreprinderea sa procedeze la o constatare reala a ceea ce ea a posedat la inceputul unei perioade. Activul si Pasivul intr-un inventar trebuie sa fie intotdeauna egale. Metodele de estimare folosite: • pretuirea planificata. cantarire. este inventarul. Elemente cu valori nesemnificative care au aceeasi natura sau cu functii similare trebuie insumate .9.

• cheltuiala cu valoarea neamortizată a cheltuielilor de cercetare şi dezvoltare şi a mijloacelor fixe de natura obiectelor de inventar care a fost înregistrată în rezultatul reportat. în situaţia în care au fost deductibile din profitul impozabil.Intocmirea situaţiilor financiare – lucrare de licenţă Daca privim inventarul in raport cu Bilantul. dupa caz. efectuat in vederea punerii de accord a conturilor cu realitatea pentru intocmirea Bilantului de inchidere Inventarierea cuprinde urmatoarele etape: • pregatirea inventarierii • stabilirea stocurilor faptice • stabilirea rezultatelor inventarierii • regularizarea plusurilor si minusurilor Pregatirea inventarierii consta in a lua o serie de masuri pentru a asigura buna desfasurare a acesteia: sortarea. Toate cantitatile ce se constata de comisie se inscriu in listele de inventariere ce se intocmesc pe gestionari. La stabilirea profitului impozabil se iau în calcul şi alte elemente similare veniturilor şi cheltuielilor potrivit normelor de aplicare. Rezultatul contabil se calculează ca diferenţă între veniturile realizate din orice sursă şi cheltuielile efectuate în scopul realizării de venituri. Exemple de elemente similare veniturilor: • diferenţele favorabile de curs valutar. masurare sau cubare. republicată. Regularizarea Plusurilor de inventar se realizeaza prin cresterea valorii mijloacelor economice din contabilitate. cheltuiala este deductibilă fiscal pe perioada rămasă de amortizat a acestor imobilizări. înregistrate în evidenţa contabilă în rezultatul reportat. Pentru determinarea rezultatelor inventarierii se evalueaza mai intai stocurile inscrise in listele de inventariere. putem distinge: • inventar initial. produselor. ca urmare a retratării sau transpunerii. bonuri de depozitare si feluri de bunuri. rezultate în urma evaluării creanţelor şi datoriilor în valută. Stabilirea stocurilor faptice se realizeaza de catre comisia de inventariere. În acest caz. mai puţin perioada pentru 24 . Exemple de elemente similare cheltuielilor: • diferenţele nefavorabile de curs valutar. precum şi orice alte elemente similare veniturilor şi cheltuielilor. Determinarea rezultatului contabil. marfurilor si altor valori materiale. etichetarea materialelor. delapidari. Acestea se semneaza de membrii comisiei si de gestionar. aranjarea. prin numarare. 82/1991. respectiv durata iniţială stabilită conform legii. înregistrate în evidenţa contabilă în rezultatul reportat. ca urmare a retratării sau transpunerii. Se compara valoarea stocurilor faptice cu valoare stocurilor scriptice. rezultate în urma evaluării creanţelor şi datoriilor în valută. intocmit in vederea unui Bilant de deschidere • inventar final. din care se scad veniturile neimpozabile şi se adaugă cheltuielile nedeductibile conform prevederilor art. cu modificările şi completările ulterioare. dintr-un an fiscal. Veniturile şi cheltuielile care se iau în calcul la stabilirea profitului impozabil sunt cele înregistrate în contabilitate potrivit reglementărilor contabile date în baza Legii contabilităţii nr. astfel incat acestea sa corespunda existentelor faptice. Lipsurile constatate de comisia de inventariere pot fi imputabile (provenite din sustrageri. din care se scad veniturile neimpozabile şi la care se adaugă cheltuielile nedeductibile. • rezervele din reevaluare la casarea sau cedarea activelor. cantarire. distrugeri) si neimputabile (in limita scazamintelor legale admise sau datorate unor calamitati naturale). 21 din Codul fiscal.

Intocmirea situaţiilor financiare – lucrare de licenţă care s-a calculat amortizarea. prezenta diferentelor temporare impune folosirea a doua metode de impozitare a rezultatului: Metoda impozitului exigibil. potrivit careia cheltuiala fiscala a exercitiului cuprinde: volumul impozitelor exigibile. cheltuiala contabila a exercitiului. Diferentele temporare sunt elemente neitegrabile in rezultatul fiscal al exerciţiului. la randul sau . contribuabilul este obligat să depună declaraţia rectificativă pentru anul fiscal respectiv. Dacă în urma efectuării acestei corecţii rezultă o sumă suplimentară de plată a impozitului pe profit. genereaza procentelor de impozitare sau de creare de noi impozite • subventii pentru investitii primite. stabilit potrivit regulilor fiscale si in functie de care se calculeaza volumul impozitelor exigibile. in urmatoarele structuri contabile: • diferentele temporare sau raportarii impozitului. daca este cazul. Rezultatul contabil reprezintă suma globala a profitului sau pierderii exercitiului financiar ce figureaza in contul 121”Profit si pierdere” inainte de impozitare. In consecinţa.De aceea trebuie facuta distincţie intre rezultatul contabil si rezultatul fiscal. Ele se ivesc înăuntrul exerciţiului fiscal in cauză. astfel încât la finele anului acestea să se încadreze în prevederile legii. care. trebuie pornit de la realitatea ca nu in toate cazurile pricipiile contabile subordonate imaginii fidele sunt convergente in totalitate cu pricipiile impunerii fiscale. subvenţiile pentru investiţii si provizioanele reglementate generează si se înscriu in sfera impozitelor amânate. Aceste diferente se explica prin decalajul intre exerciţiul in care se include anumite elemente de cheltuieli si de venituri in calculul rezultatului contabil. pentru suma neta de integrat in rezultatul fiscal 25 . dar care vor fi impozitate ulterior. În cazul în care contribuabilul constată că după depunerea declaraţiei anuale un element de venit sau de cheltuială a fost omis ori a fost înregistrat eronat. este egala cu suma impozitelor exigibile. lunar sau potrivit prezentelor norme metodologice. figurand in bilant. incidenta diferentelor temporare provenind din exercitiile anterioare sau raportate asupra exercitiilor viitoare. Intr-o abordare generala pornind de la IAS 12 relatia dintre cele doua marimi poate fi dirijata principal astfel: Rezultatul fiscal = Rezultatul contabil( +/-) Diferentele temporale (+/-) Diferentele temporare Diferentele temporale sunt elemente reintegrate sau deduse definitiv din rezultatul fiscal. atunci pentru această sumă se datorează dobânzi şi penalităţi de întârziere conform legislaţiei în vigoare. Impozitarea si distribuirea profitului Pentru impozitarea profitului. dar care vor fi deduse din rezultatul exerciţiului. Metoda impozitului amanat se regaseste. baracamentelor şi amenajărilor provizorii trecute în rezultatul reportat cu ocazia retratării situaţiilor financiare anuale. La calculul profitului impozabil limitele cheltuielilor deductibile prevăzute de legislaţia în vigoare se aplică trimestrial. după caz. În mod similar se va proceda şi în cazul obiectelor de inventar. ajustarea soldurilor de impozit raportate. Diferentele temporare generează impozite amânate . Ele se ivesc intrun exerciţiu si se resorb ca urmare a unuia sau mai multor exerciţii ulterioare. Rezultatul fiscal reprezintă profitul impozabil sau pierderea fiscala a exercitiului. De asemenea. Veniturile sau cheltuielile înregistrate eronat sau omise se corectează prin ajustarea profitului impozabil al perioadei fiscale căreia îi aparţin.

in distribuirea profitului.2 si 1.9 Rata rapida (testul acid) = (Active circulante-Stocuri) / Datorii curente (formula de calcul) Interpretare: Rata rapida reflecta posibilitatea activelor circulante concretizate in creante si trezorerie de a acoperi datoriile curente. la care se cunoaste data reintregrarii in rezultat de o maniera precisa. se procedează la inregistarea operariunilor de distribuire a profitului. Legii contractului de management 66/1993. Profitul net consemnat in bilant poate fi repartizat astefel: • • • • constituirea de rezerve legale in limita a 5% din profitul brut pana cand aceasta ajunge la 20% din capitalui social acoperirea pierderilor din anii precedenti constituirea fondului de participare a salariaţilor la profit dividende 7. este necesar ca acesta sa fie abordat in mod structural si nu global. veniturilor realizate + Chelt. se scad stocurile deoarece au cel mai putin caracterul de 26 .Deduceri fiscale Potrivit normelor fiscale. HG 263/1194. cheltuielile sunt deductibile numai daca sunt aferente realizării veniturilor si cele considerate deductibile conform prevederilor legale in vigoare. HG 484/1995. Daca valoarea totala a pasivelor curente este mai mare decat valoarea totala a activelor curente atunci acest indicator e subunitar si aceasta ar putea arata ca finantarea pe termen scurt a fost folosita pentru achizitionarea de "active pe termen lung" ceea ce in mod normal e considerat periculos. iar la societatile cu capital privat .Cheltuieli coreps. O structura componenta a calcularii masei profitului este cea destinata deducerilor fiscale cum sunt: dividendele primite de la o alta persoana juridica romana. potrivit hotararilor Adunarii Generale Actionarilor sau Asociatilor. După ce s-a calculat rezultatul bilanţier. In cazul societatilor comerciale cu capital integral sau majoritar de stat.Intocmirea situaţiilor financiare – lucrare de licenţă • provizioane reglementate care au fost constituite pentru a beneficia de dispozitiile fiscale favorabile. sumele uitlizate pentru constituirea fondului de rezerva. Lichiditatea generala e considerata satisfacatoare pentru valori cuprinse intre 1.Ca regula. cu toate ca exista ramuri pentru care o valoare mai mica decat 1 a acestui indicator este considerata acceptabila. Masa profitului impozabil se determina pe baza relatiei: Profitul impozabil = Venituri realizate .nededeuctibile . Totodata.26/1995.1 Indicatorii de lichiditate Rata curenta = Active circulante / Datorii curente (formula de calcul) Interpretare: Rata curenta reflecta posibilitatea elementelor patrimoniale curente de a se transforma intr-un timp scurt in lichiditati pentru a achita datoriile curente. distribuire profitului se efectueaza in conformitate cu prevederile OG 70 . Calculul si analiza principalilor indicatori economico-financiari 7. profitul net se repartizeaza in conformitate cu prevederile Legii nr.16/1990 si OG nr. alte elemente stabilite prin norme legale.

valori mici ale acestui indicator arata ca societatea isi achita obligatiile mai rapid.Intocmirea situaţiilor financiare – lucrare de licenţă lichiditate dintre activele curente (ele reprezinta activele la care apar cel mai probabil pierderi in cazul lichidarii). o valoare ridicata a acesteia arata o situatie favorabila pentru agentul economic. Cu cat marimea acestui indicator este mai mica cu atat creantele se incaseaza mai rapid Durata de rambursare a datoriilor = Datorii totale/Cifra de afaceri)*360 (formula de calcul) Interpretare: Indica ritmul achitarii datoriilor fata de terti ale agentului economic. Durata de recuperare a creantelor = Total creante/Cifra de afaceri)*360 (formula de calcul) Interpretare: Indica ritmul incasarii creantelor concretizate in clienti. indicatorul trebuie sa tinda spre o marime unitara. 27 . 7. indicand ponderea surselor proprii in totalul pasivului. Rata utilizarii activelor fixe = Cifra de afaceri/Active fixe)*1000 (formula de calcul) Interpretare:Arata cifra de afaceri la 1000 lei active fixe. Ea este considerata buna cand rezultatul obtinut depaseste 30%. din totalitatea fondurilor. indicatorul este mai bun cu cat este mai mare. Lichiditatea rapida e satisfacatoare pentru valori cuprinse intre 0.3 Indicatori privind utilizarea activelor Rotatia stocurilor = Cifra de afaceri/Stocuri (formula de calcul) Interpretare:Arata influenta stocurilor existente asupra miscarii bilantiere. cu cat acest indicator este mai mare cu atat este mai bun Rata de eficienta a activelor circulante = (Cifra de afaceri/Active circulante)*1000 (formula de calcul) Interpretare: Arata cifra de afaceri la 1000 lei active circulante.2 Indicatorii gradului de indatorare Rata datoriilor = Datorii totale/Active totale (formula de calcul) Interpretare: Rata obligatiilor totale la total activ masoara procentajul. asigurat de creditori. Creditorii prefera rate ale obligatiilor scazute. Pentru a fi considerat favorabil.65 si 1. Trebuie facuta precizarea ca datorita faptului ca vanzarile apar de-a lungul intregului an in timp ce stocul se defineste pentru o anumita data e recomandat sa se utilizeze stocul mediu = [ (stocul initial + stocul final) /2 ]. 7. deoarece cu cat este mai scazuta rata cu atat este mai mare protectia la pierderile creditorilor in cazul lichidarii. Solvabilitatea patrimoniala = Capitaluri proprii/Total pasiv (formula de calcul) Interprtare: Reprezinta gradul in care unitatile patrimoniale pot face fata obligatiilor de plata. a disponibilitatilor bancare si a plasamentelor de scurta durata. debitori. Lichiditatea imediata = Trezorerie/Datorii pe termen scurt (formula de calcul) Interpretare: Reflecta posibilitatea achitarii datoriilor pe termen scurt pe seama numerarului aflat in casierie.

intre producatorii de informatii contabile si intre utilizatorii sai. sa fie obiectiv in aprecierile pe care le face. care au menirea sa controleze situatiile financiare. privind aserţiunile referitoare la tranzacţiile si evenimentele derulate intr-o entitate patrimoniala. Astfel. considerand ca acestia nu sunt total independenti fata de operatiunile efectuate si situatiile financiare prezentate. ca reguli normalizatoare ale contabilitatii. Pieţele sunt intro continua frământare. Apare astfel un conflict potential de interese. care este de multe ori de neevitat. cat si in momentul in care inregistreaza si cuantifica aceste aprecieri. intre producatorii si utilizatorii de situatii financiare se interpun auditorii financiari. sa le valideze si sa formuleze o opinie independenta despre realitatea si corectitudinea datelor prezentate in situatiile anuale de sinteza.4 Indicatorii Profitabilitatii Marja profitului net = Profitul net/Cifra de afaceri (formula de calcul) Interpretare:Indica marimea profitabilitatii agentului economic. Utilizatorii de informatii financiar contabile. dar practic nu este greu de argumentat ca exista o nota de subiectivism. Contabilitatea.Intocmirea situaţiilor financiare – lucrare de licenţă Viteza de rotatie a activelor circulante = (Active circulante/Cifra de afaceri)*360 (formula de calcul) Interpretare: Arata durata unei rotatii si este favorabila daca are valori mici. entitatile patrimoniale se confrunta cu probleme deosebite. firmele devenind peste noapte deosebit de atractive sau fara nici un sprijin din partea propriilor lor investitori. O rata a profitului ridicata indica o profitabilitate mare a agentului. si asta nu de putine ori doar in urma unui “zvon”. astfel incat acestea sa reflecte cat mai fidel realitatea economica. pentru care managementul trebuie sa gaseasca solutii salvatoare. punandu-le sub semnul indoielii impartialitatea si obiectivitatea. Standardele internationale. 8. Rata rentabilitatii activelor = (Profitul net/Active totale)*1000 (formula de calcul) Interpretare:Indica profitul net obtinut la 1000 lei active totale. ca joc social si-a definit in procesul de construire a informatiei financiare propriile reguli. In afara de faptul ca profesia contabila participa activ la procesul de normalizare a contabilitatii. pentru 28 . cu cat este mai mare este mai bun. este absolut necesar ca producatorul de informatii contabile sa manifeste profesionalism. Auditul situatiilor financiare Intr-un mediu de afaceri dinamic aflat intr-o stare de continua cautare. 7. Din punct de vedere teoretic afirmatiile sunt valabile. ce nu de putine ori sunt pline de ingeniozitate. manifesta o anumita doza de scepticism fata de producatorii de situatii financiare. Rata rentabilitatii capitalurilor proprii = (Profitul net/Capitaluri proprii)*1000 (formula de calcul) Interpretare: Indica profitul net obtinut la 1000 lei capitaluri proprii. noi. Auditul financiar este un proces sistematic de obţinere si evaluare obiectiva a probelor. cu cat este mai mare este mai bun. vin sa amelioreze productia de informatii contabile si sa atenueze diferentele ce pot aparea in situatiile financiare. pe zi ce trece tot mai diversi si mai sofisticati.

precizeaza ca obiectivul primordial al unui angajament de audit al situatiilor financiare este de a da posibilitatea auditorului sa exprime o opinie independenta cu privire la situatiile financiare. paragraful 17 din ISA 700 cere ca raportul unui auditor sa indice in mod clar cadrul de raportare financiara utilizat pentru intocmirea situatiilor financiare. in conformitate cu un cadru aplicabil de raportare financiara (de exemplu.Intocmirea situaţiilor financiare – lucrare de licenţă confirmarea gradului de corespondenta dintre aceste asertiuni. pentru a determina masura in care. Scopul acestei Declaratii Internationale privind Practica de Audit este de a furniza recomandari suplimentare atunci cand auditorul exprima o opinie asupra situatiilor financiare despre care conducerea sustine ca sunt intocmite: • exclusiv in conformitate cu Standardele Internationale de Raportare Financiara (IFRS). 29 . stabilirea criteriilor ce au stat la baza lor si comunicarea rezultatelor utilizatorilor interesati. Ca un supliment la acest standard de audit. ci a fost elaborata in scopul de a veni in sprijinul auditorilor. in vederea furnizarii de recomandari cu privire la aplicarea ISA 700. in cazurile in care situatiile financiare sunt intocmite conform Standardelor Internationale de Raportare Financiara (IFRS) sau includ doar o trimitere la IFRS. “Raportarea de catre auditori cu privire la conformitatea cu Standardele Internationale de Raportare Financiara”. ISA 700. Standardul International de Audit (ISA) 200 “Obiective si principii generale care guverneaza un angajament de audit al situatiilor financiare”. oricare dintre recomandarile descrise de Declaratia prezentata mai sus poate fi adecvata in conformitate cu cerintele prevazute de ISA 700 si a circumstantelor specifice aplicabile entitatii. stabileste reguli si furnizeaza recomandari cu privire la forma si continutul raportului auditorului. daca acestea au fost intocmite. Aceasta Declaratie nu stabileste noi principii de baza sau proceduri esentiale. In mod special. cu prezentarea gradului de conformitate cu IFRS. Standardele Internationale de Raportare Financiara). a fost elaborata Declaratia Internationala privind Practica de Audit (IAPS) 1014. “Raportul auditorului asupra situatiilor financiare”. sub toate aspectele semnificative. • in conformitate cu IFRS si un cadru national de raportare financiara. • in conformitate cu un cadru national de raportare financiara. Auditorul trebuie sa-si exercite rationamentul profesional.

sa pastreze sau sa vanda. Acestia folosesc situatiile financiare pentru a-si satisface o parte din diversele lor necesitati de informatii. ca principali furnizori de munca. Utilizatorii situatiilor financiare includ investitorii actuali si potentiali. Furnizorii si alti creditori sunt. de aceea. Acestia sunt interesati si de informatii care le permit sa evalueze capacitatea entitatii de a oferi remuneratii. in astfel de situatii elaborate si prezentate. .Intocmirea situaţiilor financiare – lucrare de licenţă CAPITOLUL II CONTRIBUŢII PERSONALE.Investitorii. atunci cand acesta este un client major. CREDIBILITATII SI TRANSPARENTEI INFORMATIILOR PREZENTATE IN SITUATIILE FINANCIARE Anumiti utilizatori pot avea necesitati specifice si au capacitatea de a obtine informatii suplimentare fata de cele continute in situatiile financiare. Multi utilizatori insa trebuie sa se bazeze pe situatiile financiare ca principala lor sursa de informatii si. . ca furnizori de capital si riscuri afiliate capitalului. ca si furnizorii de imprumuturi si garantii bancare. pensii si alte avantaje. cum sunt: . au nevioe de informatii pentru a decide daca ar trebui sa cumpere. cu exceptia cazului in care ei sunt dependenti de continuitatea activitatii entitatii. creditorii. in general. PROIECT DE PERFECŢIONARE ŞI APROFUNDARE. personalul angajat. consuma informatiile care le permit sa determine daca imprumuturile acordate si dobanzile aferente vor fi rambursate la scadenta.Clientii. interesati de entitate pe o perioada mai scurta decat creditorii.Creditorii(bancile). in special atunci cand au o colaborare pe termen lung cu entitatea respectiva sau sunt dependenti de ea. ca parteneri de afaceri. precum si oportunitati profesionale. clientii.Angajatii.Furnizorii. 30 . guvernul si institutiile acestuia. SPORIREA RELEVANTEI. incat sa raspunda necesitatilor acestora. . sunt interesati de informatii despre continuitatea activitatii entitatii. .Actionarii sunt interesati si de informatii care le permit sa evalueze capacitatea entitatii de a plati dividende. furnizorii si alti creditori comerciali. precum si publicul. consuma informatiile care permit sa determine daca sumele care le sunt datorate vor fi platite la scadenta. sunt interesati de informatii privind stabilitatea si profitabilitatea entitatilor lor.

• Relevanta . iar utilizatorii pot avea incredere ca aceasta reprezinta corect ceea ce se asteapta. fie ceea ce ar putea fi de asteptat. este interesat de evolutiile recente si tendintele legate de prosperitatea entitatii si a sferei de activitate a acesteia. Aplicarea caracteristicilor calitative pricipale si a standardelor adecvate de contabilitate are. adica lipsita de influente. • Credibilitatea reprezinta calitatea informatiei de a nu contine erori semnificative. ajutandu-i pe acestia sa evalueze evenimentele trecute. informatia trebuie sa indeplineasca urmatoarele caracteristici : • • • • Sa reprezinte cu fidelitate tranzactiile si alte evenimente pe care aceasta fie si-a propus sa le reprezinte. sa reprezinte. Pentru a fi credibila. Cele patru caracteristici principale sunt: • Inteligibilitatea este calitatea esentiala a informatiilor prezentate in situatiile financiare si presupune prezentarea acestora intr-un mod coerent. informatiile trebuie sa fie relevante pentru luarea deciziilor de catre utilizatori. astfel. Conducerea este interesata de informatiile cuprinse in situatiile financiare. Pentru a fi utile. ca rezultat intocmirea unor situatii financiare care reflecta. luare a deciziilor si control. astfel incat activele si veniturile sa nu fie supraevaluate. implicit. pentru a reglementa activitatea entitatilor. chiar daca are acces la informatiile financiare si de gestiune suplimentare. prezente sau viitoare. Acesta inseamna includerea unui grad de precautie in exercitarea rationamentelor necesare pentru a face estimarile cerute in conditii de incertitudine.Situatiile finaciare nu sunt neutre daca. sa nu aiba un caracter credibil si sa devina defectoasa din punct de vedere al relevantei.Publicul. confirmand sau corectand evaluarile lor anterioare. presupunandu-se ca utilizatorii dispun de cunostinte suficiente privind desfasurarea activitatii entitatii respective.Informatiile sunt relevante atunci cand influenteaza deciziile economice ale utilizatorilor. O omisiune poate face ca informatia sa fie falsa sau sa induca in eroare si. Cadrul general al IASB abordeaza caracteristici calitative care determina utilitatea informatiilor din situatiile financiare oferite de situatiile financiare. Utilizatorii trebuie sa poata compara situatiile financiare ale unei entitati in timp pentru a identifica tendintele in pozitia financiara si performantele sale. in mod rezonabil. pentru a determina politica fiscala. avand capacitatea de a determina forma si continutul unor astfel de informatii suplimentare pentru a satisface propriile necesitati. in general. influenteaza luarea unei decizii sau formularea unui rationament pentru a realiza un rezultat sau obiectiv predeterminat Sa fie prudenta. Limitele ce privesc informatia relevanta si credibila Oportunitatea vizeaza raportarea la timp a informatiilor pentru a-si realiza utilitatea sa in deciziile economice. in mod normal. . prin selectarea si prezentarea informatiei. clar. de activitatea entitatilor. performantei si modificarilor pozitiei finanicare a unei entitati • Comparabilitatea . care ajuta la infaptuirea proceselor de planificare. Responsabilitatea principala de a intocmi si prezenta situatiile financiare ale entitatii revine conducerii acesteia. in mod rezonabil.Intocmirea situaţiilor financiare – lucrare de licenţă Statele si institutiile acestora. nu este partinitoare. 31 . sa reprezinte Sa fie neutra. o imagine fidela a pozitiei financiare. Nevoia de comparabilitate nu trebuie confundata cu simpla uniformitate si nu trebuie lasata sa devina un impediment de standarde de contabilitate imbunatatite. sunt interesate de alocarea resurselor si. iar datoriile si cheltuielile sa nu fie subevaluate Sa fie completa in limitele rezonabile ale pragului de semnificatie si ale costului obtinerii acelei informatii.

la valoarea ce se asteapta sa fie platita in numerar sau echivalente ale numerarului pentru a stinge datoriile. grupandu-le in categorii cuprinzatoare conform caracteristicilor economice numite “structurile situatiilor financiare”. care ar trebui platita daca acelasi activ sau unul asemanator ar fi achizitionat in prezent. c)valoarea realizabila: Activele sunt inregistrate la valoarea in numerar sau in echivalente ale numerarului. care urmeaza sa fie generate in derularea normala a activitatii 32 . Evaluarea este procesul prin care se determina valorile la care structurile situatiilor financiare vor fi recunoscute in bilant si in contul de profit si pierdere. care poate fi obtinuta in prezent prin vanzarea normala a activelor.necesara pentru a deconta in prezent obligatia. de obicei. deoarece costurile nu sunt suportate. structurile din contul de profit si pierdere si modificarile structurilor din bilant. Un element care corespunde definitei unei structuri a situatiei finanicare trebuie recunoscut in cazul in care este probabil ca orice beneficiu economic viitor asociat sa intre sau sa iasa in sau din entitate si elementul are un cost sau o valoare. oferirea de informatii suplimentare creditorilor poate reduce costurile indatorarii entitatii. fara sa indentifice structurile specifice acestei situatii. d)valoarea actualizata:Activele sunt inregistrate la valoarea actualizata a viitoarelor intrari nete de numerar. neaparat. b)costul curent:Activele sunt inregistrate la valoarea in numerar sau in echivalente ale numerarului. Conceptual de probabilitate se fundamenteaza pe incertitudinea in realizarea unui beneficiu economic viitor. care poate fi evaluat(a) in mod credibil. datoriile si capitalurile proprii. Aceasta presupune alegerea unei anumite baze de evaluare. valoarea actualizata). costul curent. Conform Cadrului general recunoasterea este procesul incorporarii in bilant sau in contul de profit si pierdere a unui element care indeplineste criteriile de recunoastere.Datoriile sunt inregistrate la valoarea neactualizata in numerar sau in echivalente ale numerarului. a)costul istoric:Activele sunt inregistrate la suma platita in numerar sau in echivalente ale numerarului sau la valoarea justa din momentul cumpararii lor. in fond. precum si principalele baze de evaluare a structurilor finanicare( costul istoric. Situatiile finanicare descriu rezultatele financiare ale tranzactiilor si ale altor evenimente. datoriilor si capitalului propriu). De exemplu. Situatia modificarilor pozitiei financiare reflecta. potrivit cursului normal al afacerilor. Strucuturile bilantului direct legate de evaluarea pozitiei financiare sunt activele. de acei utilizatori care se bucura si de beneficii. veniturilor si cheltuielilor. a rezultatelor. Structura contului de profit si pierdere legate in mod direct de evaluarea performantei sunt veniturile si cheltuielile. rezultatul unui rationament profesional. in anumite imprejurari. Evaluarea beneficiilor si costurilor reprezinta. dupa cum de beneficii se pot bucura si alti utilizatori decat aceia pentru care informatia este pregatita. Datoriile sunt inregistrate la valoarea lor de decontare. care trebuie platita pentru a achita datoriile potrivit cursului normal al afacerilor. Cadrul general ofera in completare elemente legate de evaluarea pozitiei finanicare(recunosatrea activelor. aceasta reprezinta valoarea neactualizata in numerar sau in echivalente ale numerarului. Datoriile sunt inregistrate la valoarea echivalentelor obtinute in schimbul obligatiei sau. asocial unui element si ia informatia disponibila in momentul intocmirii situatiilor financiare. valoarea realizabila.Intocmirea situaţiilor financiare – lucrare de licenţă Raport cost-beneficiu – beneficiile de pe urma informatiei ar trebui sa depaseasca costul furnizarii acesteia.

stabilită în funcţie de utilitatea bunului. c) la încheierea exerciţiului. Conform art. această valoare se stabileşte în funcţie de valoarea lor probabilă de încasat. • bunurile obţinute cu titlu gratuit. 9 din Legea contabilităţii nr. În acest scop. starea acestuia şi preţul pieţei. bunurile produse în unitate. care se asteapta sa fie necesare pentru a deconta datoriile. precum şi cota cheltuielilor indirecte de producţie alocate în mod raţional ca fiind legate de fabricaţia bunului. cu preţul determinat obiectiv. Reducerile comerciale şi alte elemente similare acordate de furnizor nu fac parte din costul de achiziţie. Datoriile sunt inregistrate la valoarea actualizata a viitoarelor iesiri de numerar. elementele de activ şi de pasiv de natura datoriilor se evaluează şi se reflectă în situaţiile financiare anuale simplificate la valoarea de intrare. În costul unui activ cu ciclu lung de fabricaţie pot fi incluse şi dobânzile plătite la creditele bancare contractate pentru achiziţia. Costul de producţie – cuprinde costul de achiziţie al materiilor prime şi consumabilelor. în cadrul unei tranzacţii. b) evaluarea elementelor de activ şi de pasiv cu ocazia inventarierii se face la valoarea • actuală a fiecărui element. În cazul creanţelor şi datoriilor. Costul de achiziţie – este egal cu preţul de cumpărare. 61/2001 elementele patrimoniale vor fi supuse următoarelor tratamente contabile: a) la data intrării în unitate . la cost de achiziţie. valoarea de intrare sau contabilă se compară cu valoarea stabilită în baza inventarierii astfel:  pentru elementele de activ: 33 . la valoarea justă. Valoarea justă – este suma pentru care un activ ar putea fi schimbat de bunăvoie între două părţi aflate în cunoştinţă de cauză. celelalte cheltuieli directe de producţie. aferente aceleiaşi perioade. denumită valoare de inventar. Activul cu ciclu lung – este un activ care solicită în mod necesar o perioadă substanţială de timp pentru a fi gata în vederea utilizării sau pentru vânzare. respectiv de plată. respectiv valoarea contabilă. construcţia sau producţia acestuia. 7 şi art. El este de obicei combinat cu alte baze de evaluare. denumită valoare contabilă. taxele nerecuperabile. direct atribuibile activului. cheltuielile de transport – aprovizionare şi alte cheltuieli accesorii necesare pentru punerea în stare de utilizare sau intrarea în gestiune a bunului respectiv. care se stabileşte astfel: • bunurile reprezentând aportul de capital social.Intocmirea situaţiilor financiare – lucrare de licenţă intreprinderii. 82/1991. pusă de acord cu rezultatele inventarierii. la costul de producţie.bunurile se evaluează şi se înregistrează în contabilitate la valoarea de intrare. Baza de evaluare cel mai frecvent adoptata de intreprinderi in elaborarea situatiilor financiare este costul istoric. la valoarea de aport. până la finalizarea sa. potrivit cursului normal al afacerilor. • bunurile procurate cu titlu oneros. modificată şi completată prin Ordonanţa Guvernului nr. stabilită în urma evaluării. republicată.

la fel procedându-se şi în cazul creanţelor sau datoriilor în valută.  diferenţele constatate în minus – între valoarea de inventar şi valoarea contabilă netă – se înregistrează în contabilitate pe seama: • unei amortizări suplimentare – în cazul activelor amortizabile. se manipuleaza cifrele contabile si.Contabilitatea creativa Conceptul de contabilitate creativa se utilizeaza pentru a descrie procesul prin care profesionistii contabili isi folosesc cunostintele in scopul manipularii cifrelor incluse in conturile anuale. - - elementele monetare de tipul imobilizărilor. stocurilor achiziţionate cu plata în valută şi înregistrate la cost istoric trebuie raportate utilizând cursul de schimb de la data efectuări tranzacţiei. 34 • . procesul prin care tranzactiile sunt structurate de asemenea maniera incat sa permita producerea rezultatului contabil dorit’’. O durata mai mare sau mai mica de amortizare afecteaza marimea rezultatului. d) la data ieşirii din unitate sau la darea în consum.Intocmirea situaţiilor financiare – lucrare de licenţă  diferenţele constatate în plus – între valoarea de inventar şi valoarea de intrare – nu se înregistrează în contabilitate. • sau constatării unui provizion – atunci când deprecierea este reversibilă. şi elementele nemonetare de tipul imobilizărilor.  pentru elementele de pasiv:  diferenţele constatate în plus – între valoarea de inventar şi valoarea de intrare – se înregistrează în contabilitate prin constituirea unui provizion. Normele contabile lasa o anumita marja de manevra in cuantificarea chletuielilor care apartin unui exercitiu. In mod similar. aceste elemente menţionându-se la valoarea lor de intrare. Diferenţele de curs valutar.De exemplu. pentru anumite active se indica doar numarul maxim de ani in care trebuie amortizate. contabilitatea creativa este ”procesul prin care. favorabile sau nefavorabile.elementele monetare exprimate în valută trebuie raportate utilizând cursul de schimb de la data încheierii exerciţiului. La fiecare data a bilanţului: . pentru care deprecierea este ireversibilă. profitand de flexibilitate. după caz. stocurilor achiziţionate cu plata în valută şi înregistrate la valoarea justă trebuie raportate utilizând cursul de schimb existent în momentul determinării valorilor respective. se pot analiza provizioanele si posibilitatea activarii anumitor cheltuieli. Conform acestuia. date fiind existenta unor brese in reguli. se înregistrează la venituri sau cheltuieli. se aleg acele practici de masurare si informare ce permit transformarea documentelor de sinteza din ceea ce ele ar trebui sa fie in ceea ce managerii doresc . Majorarea sau diminuarea veniturilor.1. bunurile se evaluează şi se scad din gestiune la valoarea lor de intrare. Definitia cea mai substantiala ii apartine lui Naser. 2. Utilizarea tehnicilor de contabilitate creativa va avea ca efect: • Majorarea sau diminuarea cheltuielilor.  diferenţele constatate în minus – între valoarea de inventar şi valoarea de intrare nu se înregistrează în contabilitate.

Se modifica. normele contabile lasa posibilitatea regularizarii anumitor datorii precum cele legate de pensionare. o intreprindere interesata in majorarea rezultatului va proceda la repartizarea datoriei pe o perioada maxim permisa. In unele tari. Motivul pentru care managerii sunt tentati sa utilizeze tehnicile de contabilitate creativa este reducerea costurilor contractuale. precum si cu prevederile statutului si ale contractului de societate . • • • • • Prezentarea informatiilor. in consecinta. astfel. alegerea unei scale orizontale sau verticale intr-un tabel poate modifica substantial impresia despre datele structurale in acesta. stocurile se pot evalua prin diferite metode si. cauta solutii fara a-si ma pune problema respectarii unor standarde etice. Majorarea sau diminuarea fondurilor proprietarilor. marimea rezervelor. ea indica faptul ca managerii. Inscrierea intr-o categorie sau alta afecteaza ratele calculate pe seama acestora. Criteriile utilizate in prezentarea informatiilor contabile pot sa fie o portita pentru manifestarea creativitatii. Modificarile respective afecteaza marimea activelor curente si necurente. Manipularea informatiilor prezentate in anexa. • Majorarea sau diminuarea activelor. Existenta unei flexibilitati. creeaza posibilitatea majorarii sau diminuarii valorii nete a activelor. valoarea fondurilor proprietarilor si toate ratele calculate pe baza acestora. trebuie inscrise in activele curente sau in activele necurente.2.Intocmirea situaţiilor financiare – lucrare de licenţă In anumite cazuri. precum si indicatorii calculati pe baza acestora. Modificarea veniturilor si cheltuielilor afecteaza marimea rezultatului si. Desi exista o diferenta clara intre contabilitatea creativa si incalcarea deliberata a legii( frauda). Reclasificarea activelor sau datoriilor. ambele fenomene apar in conditiile de dificultate financiara a intreprinderilor si au la baza intentia de a insela. ca urmare. in functia de intentia intreprinderii. Exista parti in anexa in care se pot include mai multe sau mai putine informatii. De exemplu. cu efecte corespunzatoare asupra contului de profit si pierdere.2. Majorarea sau diminuarea datoriilor. Uneori. pe un interval de timp. Intocmirea si prezentarea situatiilor financiare la SC ENID IMPEX SRL – studiu de caz 2. Lipsa unor informatii relevante poate afecta deciziile utilizatorilor externi. 2. de exemplu. Ca urmare. In consecinta. pot exista dubii in ceea ce priveste incadrarea unui element intr-o categorie sau alta. De asemenea. 35 . valoarea lor poate fi diferita. in ceea ce priveste calculul amortizarii si provizioanelor. se poate grabi sau incetini recunoasterea veniturilor prin aplicarea principiului conectarii cheltuielilor la venituri. chiar daca utilizarea contabilitatii creative nu este ilegala. aflati sub presiune financiara. Este. cazul titlurilor care.1 Prezentarea societăţii ENID IMPEX SRL Societatea comerciala ENID IMPEX SRL s-a infiintat in data de 6 decembrie 1994 si este persoana juridica romana care isi desfasoara activitatea in conformitate cu dispozitiile legii privind societatiile comerciale si cu dipozitiile legislatiei romane ce-i sunt aplicabile .

In perioada actuala. bazate pe urmatoarele categorii de produse:  vata de sticla  • vata bazaltica  polistiren extrudat  polistiren expandat  membrane bituminoase  sindrila bituminoasa  placi ondulate bituminoase  tubulatura flexibila si placi din cauciuc elastomeric si polietilena expandata pentru izolatii tehnologic  accesorii pentru montarea categoriilor de produse enumerate mai sus Echipa de vanzari sta la dispozitie cu informatii si caracteristici tehnice referitoare la intreaga gama de produse precum si la modul de punere in opera. nr. Obiectul de activitate al societatii este: • Import-export de produse industriale .N. domeniul izolatiilor este in stadiul de consolidare. se va indica in mod obligatoriu denumirea societatii . care este o importanta problema a zilelor noastre. cluburi. Un aspect important care trebuie luat in considerare este de natura ecologica.In toate actele . alimentatie public Avem satisfactia de a fi pionerii lansarii cu succes pe piata romaneasca a unor materiale pentru izolatii care in zilele noastre au devenit materiale de uz curent. de agrement –baruri. Suntem increzatori ca materialele pentru izolatii in constructii si instalatii isi vor dovedi utilitatea si eficienta in timp. obtinuta printr-o izolatie corespunzatoare. capitalul social. agro-alimentare si mestesugaresti . sediul si numarul de ordine din registrul comertului. Oferta noastra cuprinde produse realizate sub marci de renume recunoscute pe plan mondial fiind. o dovada a calitatii. facturile .Intocmirea situaţiilor financiare – lucrare de licenţă Societatea comerciala ENID IMPEX SRL este constituita sub forma unei societati cu raspundere limitata . Nu este suficient de serios apreciata economia reala. Venim in intampinarea clientilor cu solutii eficiente pentru termofonoizolatii si hidroizolatii la constructii civile si industriale precum si la instalatii tehnologice. consumul mai mic de energie contribuie la reducerea poluarii. performante atit in constructiile noi cit si reabilitarea cladirilor vechi. Principiul nostru de referinta este sa oferim clientilor nostrii produse de buna calitate. Suntem convinsi ca aceasta este o obligatie pentru a fi competitiv pe termen lung. iar cei implicati in acest domeniu vor aborda cu interes crescut necesitatea de a utiliza produse corespunzatoare. Sediul societatii este in Romania . indelung si serios dezbatuta pe plan mondial. comercializarea acestora si intermedierea unor asemenea operatiuni • Comert intern cu produse industriale . agroalimentare si mestesugaresti • Productie de mobilier si alte produse din lemn • Prestari servicii in domeniul turismului . sos. durata de functionare a societatii fiind nelimitata. prin numele lor.163. Tendinta dominanta este de a se realiza “economie” la materiale. 36 . Servicii Oferim beneficiarilor nostrii o gama de produse termo-fono-hidroizolatoare avind marca furnizorilor celor mai cunsocuti in domeniu. urmata de cuvintele `` SRL``. anunturile publicitare si alte documente emanand de la societate. pe termen lung. oras Bucuresti . cantitativ si calitativ.Titulescu .

intr-o masura mai mica sau mai mare. fiind dovada seriozitatii cu care privim afacerile beneficiarilor nostrii. In aceasta categorie am putea include Fabrica de Bere . Aproviz. Pachetul de produse oferit de ENID este completat cu o gama diversa de accesorii in domeniu. printre proiectele la care am participat se numara si unitati de productie care necesita izolatii rezistente in conditii speciale de umiditate si temperatura. Oferta ENID include servicii de aprovizionare prompte.Bd Timisoara – Bucuresti De asemenea. Va vom prezenta in cele ce urmeaza cateva din cele mai importante proiecte:            Centrul comercial Bucuresti Mall Sediul BRD Dorobanti Sediul BRD Victoriei Hotel Howard Jonson – Bucuresti Hipermarketul Cora – Bucuresti Centrul financiar IRIDE – Bucuresti Magazinele Bricostore – Bucuresti Hotelul Oxford – Constanta Hala in incinta Aeroportului International Otopeni Sediul CONNEX Aviatorilor – Bucuresti Centrul comercial Mall Romania .Buzau apartinand Companiei de Bere Romania. de Calcul . accesibile si competitive. Echipa de vanzari sta la dispoziţie prin consiliere cu privire la alegerea produsului dorit. o serie de unitati de productie in industria laptelui. Realizari Va informam ca in decursul timpului firma a participat prin produsele si serviciile noastre. cit si produse speciale cu aplicatii industriale. calculul necesarului de materiale si prin îndrumări tehnice pentru aplicarea corecta a acestora. Oficiul Contab. transportul efectuat in timpul cel mai scurt. Sector Resurse Umane 37 Sector Financiar. hale industriale precum si lucrari desfasurate in cadrul santierelor navale Galati si Constanta. la realizarea unor obiective de amploare in domeniul constructiilor.Intocmirea situaţiilor financiare – lucrare de licenţă Produsele sunt atât materiale si sisteme constructive uzuale. oferit gratuit de noi. lucrari reprezentative pentru activitatea desfasurată pana in prezent. Organigrama societatii se prezinta astfel: AGA Director general Auditor Director tehnic Director comercial Director economic Sector AprovizDesfacere Serviciul Transport Compartim.

453 4.330 3. un certificat constatator al drepturilor asupra partilor sociale cu mentiunea ca nu poate servi pentru transmiterea drepturilor .582.327.000 4. iar transmiterea lor catre persoane din afara societatii este permisa numai daca a fost aprobata de asociati .171 .589. prin care se efectueaza incasarile si platile in lei si valuta .841 1.787 3.Intocmirea situaţiilor financiare – lucrare de licenţă Compartim Personal Serv.859 4.066. reprezentand cel putin ¾ din capitalul social. sub sanctiunea nulitatii transmiterii.555 2.50% adica suma de 100 lei pentru care ii revin 10 parti sociale • Stanca Vass Geza -. 2006 2004 A Active imobilizate Imobilizări necorporale Imobilizări corporale Imobilizări financiare TOTAL ACTIVE IMOBILIZATE 38 2005 2006 5.406 3. intern Comerţ Marketing Administrativ Paza Capitalul social al societatii este de 200 lei si s-a constituit prin aportul partilor in numerar in urmatoarea proportie: • Mihaela Stefanescu . 2005. Administratorul va elibera .332. Societatea are deschise conturi bancare la Banca Transilvania si la Unicredit Romania . Situaţiile financiare anuale pentru anii 2004.Transmiterea partilor sociale trebuie inscrisa in registrul comertului si in registrul de asociati ai societatii . Financiar Oficiul Facturari Desfacere Salarizare Serv Contabilitate Control Financ.000 1.50% adica suma de 100 lei pentru care ii revin 10 parti sociale Aportul de capital social in lei al asociatilor a fost depus in contul curent deschis la Banca Transilvania – sucursala Lipscani pe numele si la dispozitia societatii. Partile sociale pot fi transmise intre actionarii.058.342 2. la cerere .

774.Intocmirea situaţiilor financiare – lucrare de licenţă B 1 2 3 4 C D E F G H I J 1 2 3 4 5 6 Active circulante Stocuri Creante Investitii financiare pe termen scurt Casa si conturi la banci TOTAL ACTIVE CIRCULANTE Cheltuieli in avans Datorii ce tb plătite pana la 1 an Active circulante nete/Datorii curente nete Total Active .712.390 2.960.134.999 5.920.177 2.factori tehnici – specificul activitatii derulate influenteaza in mod semnificativ structura activului unei intreprinderi .134 893.76 32.301 2.253 1.793.947 200 86.305 4.230 5.219.factori economici si juridici Principalele rate ale structurii activului sunt: a) Rata activelor imobilizate = Active imobilizate x 100 Total Activ Acesta rata masoara importanta relativa a activelor pe termen lung in totalul activelor intreprinderii si permite aprecierea flexibilitatii finanicare a firmei in masura in care evidentiaza componenta de capital investit in active fixe.939.386.83 33.707 1.026.281 5.566 741. b) Rata activelor circulante = Active circulante x 100 Total Active 39 .355.158 2. masini pentru distributia marfurilor . Specificatie 2004 2005 2006 Active imobilizate 19.799.176 200 86.588 9.85 Se observa ponderea mare a ratei a)necorporale 0.381 3.982 437.926 188.05 0.152.357.799.07 0.238 4.08 imobilizarilor corporale in totalul b)corporale 19.305 4.2.026.Datorii Curente Datorii ce tb plătite dupa la 1 an Provizioane Venituri in avans Capital si rezerve Capital subscris si vărsat Prime de capital Rezerve sin reevaluare Rezerve Profit sau pierdere reportat Profit sau pierdere exerc financiar Capitaluri proprii 2.99 30.336.2 Analiza structurii patrimoniale Analiza structurii activului Ratele de structura ale activului sunt influentate de urmatoarele categorii de factori: .02 in cadrul societatii exista valori mari la terenuri .08 30.531 466.324 3.00 0. echipamente de productie .74 ratei activelor imobilizate deoarece c)financiare 0.990 1.017 4.240.707 146.704 2.820 2.801.324 3.884.718.947 200 86.238.04 0.947 1.454 8.475 183.

insa trebuie tinut seama si de faptul ca indicatorul este influentat sensibil de specificul firmei si de politica financiara promovata de management.73 1. care evidentiaza importanta relativa a activelor usor de transformat in bani.66 2006 31.96 Aprecierea generala este ca un nivel de peste 33% reprezinta o situatie de normalitate . Specificatie Rata stocurilor Rata creantelor comerciale Rata disponibilitatilor 2004 42. a scazut perioada de efectuare a platilor de catre clienti . Rata creantelor comerciale = evidentiaza importanta portofoliului de creante comerciale in patrimoniul societatii . el variaza in functie de disponibilul existent la un momemnt dat in firma.39 2006 39. b) Rata autonomiei globale = Capital propriu x100 Total Pasiv Specificatie Rata autonomiei globale 2004 26.58 Aceasta rata evidentiaza importanta relativa a surselor de finantare pe termen lung si trebuie corelat cu marimea activelor pe termen lung. Rata disponibilitatilor = reprezinta o masura a lichiditatii interne a intreprinderii Observam ca rata se incadreaza in procentul de 1-2% care arata un nivel optim al acestui indicator.85 34.18 2005 29.03 28.43 Rata stocurilor = are un nivel ridicat deoarece societatea vinde marfuri si are in acest sens stocuri mari de marfuri .06 2.93 35.74 1.78 2005 38. Analiza structurii surselor de finantare Principalele rate de structura ale surselor de finanţare sunt: a) Rata stabilitatii finanicare= Capital permanent x100 Total Pasiv Specificatie Rata stabilitatii finanicare 2004 26. fiind o masura a flexibilitatii financiare . c) Rata datoriilor pe termen scurt = Datorii pe termen scurt x 100 Total Pasiv 40 .78 2005 38. se observa ca acesta a scazut in fiecare an fata de anul precedent ceea ce e un lucru pozitiv in politica de vanzari a societatii .Intocmirea situaţiilor financiare – lucrare de licenţă Aceasta rata reflecta ponderea activelor circulante in totalul activelor societatii . se observa ca in anul 2004 indicele era mare in comparatie cu anul 2006 si 2005 cand era mai mic.66 2006 37.

d) Rata datoriilor totale = Datorii totale x100 Total Pasiv Specificatie Rata datoriilor totale 2004 73. Se observa o crestere a activului net de la un exercitiu financiar la altul . el va finanta activele circulante Fondul de rulment patrimonial poate fi privit.04 Indicatorul măsoară importanta relativa a datoriilor indiferent de perioada de exigibilitate .Datorii Totale Specificaţie Activul net 2004 1. prin prisma surselor de finanţare ca : a) Fond de rulment propriu = Capitaluri proprii . se observa o pondere insemnata a indicatorul .707 Se observa o creştere a fondului de rulment in anul 2006 ceea ce e un lucru pozitiv pentru buna desfăşurare a activitatii societatii. Analiza activului net Activul net reprezinta interesul rezidual al proprietarilor in activele intreprinderii dupa deducerea tuturor datoriilor sale. precum si prin modificarile intervenite in structura acestora.219.Active imobilizate 41 .22 2005 61.Intocmirea situaţiilor financiare – lucrare de licenţă Specificatie Rata datoriilor pe termen scurt 2004 73. nu se apeleaza la diverse alte surse de financiare in functie de costul .Active imobilizate Sau FR= Active circulante. ceea ce e un lucru pozitiv in activitatea firmei deoarece nu este nevoie de aporturi noi din partea actionarilor .324 2005 3.799.34 2006 62. nevoia de fond de rulment si trezorerie neta Fondul de rulment patrimonial Fondul de rulment patrimonial exprima lichiditatea întreprinderii pe termen scurt FR= Capitaluri permanente.22 2005 61. accesul si disponibilitatea acestora generand astfel efecte directe asupra partimoniului net. Analiza corelatiei dintre fondul de rulment.982 437.026. Activul net= Active Totale.Datorii pe termen scurt Specificaţie 2004 2005 2006 Fondul de rulment 466.305 2006 4.34 2006 68.134 893.42 Rata masoara ponderea datoriilor exigibile pe termen scurt in totalul activelor si trebuie corelat cu rata activelor circulante pentru a evidentia gradul de echilibru financiar pe termen scurt . fiind asimilat avutiei acestora ca urmare a alocarii si implicarii capitalurilor in activitatea sa.390 Evolutia activului net se poate explica prin compararea dinamicii activelor totale cu cea a datoriilor totale .

Intocmirea situaţiilor financiare – lucrare de licenţă Specificaţie Fondul de propriu 2004 rulment 466.531 b) Fond de rulment împrumutat = Datorii pe termen lung Specificaţie Fondul de rulment împrumutat Nevoia de fond de rulment 2004 0 2005 0 2006 741.NFR Specificaţie Trezoreria neta 2004 146.2.3 Analiza lichidităţii si solvabilităţii Lichiditatea Reprezintă :  abilitatea unui activ de a fi transformat in bani rapid si cu o pierdere minima de valoare (lichiditate externa) 42 . ceea ce e un lucru pozitiv pentru firma explicate prin aceea ca resursele stabile constituite sunt suficiente pentru acoperirea necesarului de finanţat aferent activităţilor de exploatare şi în afara exploatării. acoperita pe seama creditelor de trezorerie ( pe termen scurt) TN= FRNG.475 2005 183.477 Trezoreria netă Trezoreria netă reprezintă indicatorul care pune in corelaţie fondul de rulment cu necesarul de fond de rulment si exprima : .926 2006 188.982 2005 437.134 2006 152.208 2006 705.507 2005 253.daca este pozitiva exprima excedentul de numerar la sfârşitul unui exerciţiu financiar .230 Se observa o trezorerie neta pozitiva si de la un exerciţiu financiar la altul are valori mai mari . nefiind necesar sa se apeleze la credite bancare pe termen scurt.176 Nevoia de fond de rulment reprezintă acea parte a activelor circulante care trebuie finanţate pe seama fondului de rulment NFR = (Active circulante .Obligaţii pe termen scurt Sau NFR = (Stocuri + Creanţe)-(Datorii pe termen scurt –Credite pe termen scurt) Specificaţie Nevoia de fond de rulment 2004 320. 2.daca este negativă exprimă nevoia de numerar la finalul unui exerciţiu .Disponibilităţi – Investiţii financiare) .

09 2005 1. propriu + Credite bancare 2004 1.68 .03 0.04 0. c) Rata lichidităţii la vedere = Disponibil + Investiţii financiare pe termen scurt Datorii curente Specificaţie Rata lichidităţii vedere 2004 la 0. redusa) = Active curente .Intocmirea situaţiilor financiare – lucrare de licenţă  abilitatea unei întreprinderi de a-si onora la scadenta obligaţiile de plata asumate pe seama activelor curente(lichiditate interna) Solvabilitatea reprezintă capacitatea unei întreprinderi de a – si acoperi datoriile totale. firma este insolvabila. Se observa o creştere si o descreştere a ratei in cele trei exerciţii financiare . nu se pune problema ca firma sa fie insolvabila.00 43 2005 1. se impune o politica riguroasa la nivelul managementului .51 2005 0.00 2006 0. b) Rata lichidităţii intermediare( rapida.48 Aceasta rata financiara măsoară câte unităţi monetare de active aproape lichide revin la o unitate monetara de datorii pe termen scurt.09 2006 1.63 2006 1.4 ceea ce e un lucru pozitiv .47 Valoarea minima a ratei solvabilităţii globale se considera 1. Principalele rate de lichiditate si solvabilitate sunt: a) Rata lichidităţii curente (generala) = Active curente Datorii curente(pe termen scurt) Specificaţie Rata lichidităţii curente 2004 1.11 Se observa o creştere a ratei lichidităţii curente ceea ce reprezintă ca societatea poate onora obligaţiile scadente pe termen scurt. e) Rata solvabilităţii patrimoniale = Specificaţie Rata solvabilităţii patrimoniale Capital propriu Cap.Stocuri Datorii curente Specificaţie Rata lichidităţii rapide 2004 0. iar in anul 2006 nivelul ratei este mai mic de 0.4 . iar in cazul in care este mai mica decât 1 . Se observa ca firma are o rata de solvabilitate in preajma indicelui de 1.5 si evidenţiază ca firma poate avea probleme de onorare a plaţilor scadente.60 2006 0.37 2005 1.02 2005 2006 d) Rata solvabilităţii generale = Activ Total Datorii Totale Specificaţie Rata solvabilităţii generale 2004 1.

5 .00 2005 0.00 2006 0. nu exista risc financiar mare .66 2006 31. Principalele rate financiare utilizate sunt: Ratele de îndatorare (patrimoniale) a) Rata de îndatorare a capitalului propriu = Total Datorii pe termen lung Capitalul propriu Specificaţie Rata de îndatorare a capitalului propriu b) Rata globala de îndatorare =Total Datorii Total Active Specificaţie Rata globala de îndatorare 2004 0. Analiza echilibrului economico-finaniciar prin metoda ratelor Echilibrul economico-financiar este asigurat de un ansamblu de corelaţii ce se formează in procesul de rotaţie a capitalului.61 2006 0.78 x100 Specificaţie Rata de autofinanţare a activelor 2005 38.73 2005 0. Alte rate de echilibru economico-financiar a) Rata de autofinanţare a activelor = Capital propriu Active totale 2004 26.68 2004 0.18 Se observa o rata de îndatorare scăzută ceea ce e un lucru pozitiv pentru firma . nu exista un risc pentru finanţatorii societăţii.88 2006 103.96 b) Rata de finanţare a imobilizărilor prin capital propriu = Capital propriu x100 Active imobilizate Specificaţie Rata de finanţare a imobilizărilor prin capital propriu c) Rata autonomiei financiare = 2004 135. iar investitorii sunt de acord sa accepte un risc financiar mai ridicat daca riscul operaţional al firmei este redus.05 2005 116.Intocmirea situaţiilor financiare – lucrare de licenţă Rata solvabilităţii patrimoniale are un nivel bun deoarece depăşeşte valoarea de 0.75 Capital propriu x100 Capital permanent 44 .

600 1.306.122 2006 30.939.158 26. Astfel:  la inventariere s-au constatat minusuri neimputabile la stocurile de marfa in valoare de 6.972 Evoluţia principalilor indicatori ai rezultatelor financiare pentru perioada 2004-2006 sintetic se prezintă astfel : Indicatori Venituri totale Cheltuieli totale Profit brut Impozit profit Profit net 2005-2004 % 2006-2005 % 124 121 153 99 172 115 118 94 94 94 Se observa o crestere a veniturilor fiecarui an fata de anul precedent.193 195.712. La inchiderea exercitiului anului financiar 2006 la SC ENID IMPEX SRL elementele de activ si de pasiv de natura datoriilor s-au evaluat si se reflecta in situatiile financiare intocmite la valoarea de intrare .777 568.2 Cheltuieli financiare 3 Profit brut 4 Impozit profit 5 Profit net 6 CA 2004 21.081.193 2005 26.223 349.615 18.960.164 lei Aceste sume au fost trecute ca cheltuieli nedeductibile la calculul impozitului pe profit conform prevederilor Codului fiscal 45 .922 98.808 21.538.189.165 27.147.232. respectiv valoarea contabila pusa de acord cu rezultatele inventarierii.408 566.505.136 2.262 26.774.00 2006 85.775.1 Cheltuieli din exploatare 2.276.982.147.184.250 2.109 2.000 22.031 18.081.1 Venituri din exploatare 1.897.475 206.177 21.505 22.309 3.996.388 30.126 531.06 REZULTATE FINANCIARE Nr.2 Venituri financiare 2 Cheltuieli totale din care: 2.131 lei  pentru stocurile de marfa constate lipsa la inventar s-a colectat TVA in valoare de 1.903 339.487. ceea ce a dus si la o crestere a cifrei de afaceri si implicit la intarirea pozitiei financiare pe care firma o are pe piata de desfacere din tara.953 271.525 3.Intocmirea situaţiilor financiare – lucrare de licenţă Specificaţie Rata autonomiei financiare 2004 100.408 26.990 30. ceea ce a dus la scaderea profitului . crt Indicatori 1 Venituri totale din care: 1.00 2005 100.280. Cheltuielile efectuate pentru realizarea veniturilor se incadreaza in limitele normale cu specificatia ca in anul 2006 cheltuielile financiare au fost mai mari datorita dobanzilor aferente creditelor luate de la banci pentru dezvoltarea afacerii.

in schimb daca cursul de la data inchiderii exercitiului este mai mare decat cursul la care au fost inregistrate in contabilitate datoriile 46 . In cazul imobilizarilor corporale.Valoarea care trebuie inscrisa in bilant va fi determinata prin utilizarea metodei FIFO. cu exceptia celor constatate ca fiind depreciate. . supraevaluarea imobilizarilor corporale . lipsa de utilitate a acestora in momentul inventarierii .914 lei Evaluarea imobilizarilor se efectueaza la valoarea lor ramasa neamortizata. acestea vor aparea in situatiile financiare cu o valoare mai mica . respective valoarea activului mai putin ajustarea pentru depreciere constituita. atunci acea valoare realizabila neta corespunzatoare activului circulant este cea care trebuie prezentata in situatiile financiare. al cresterii profitului impozabil .2006 cu soldul existent in fisa de cont si balanta de verificare. Daca valoarea realizabila neta a unui activ circulant este mai mica decat costul de achizitie sau costul de productie .daca se constata o depreciere se va constitui o ajustare. prin aplicarea unor coeficienti neadecvati cu ocazia reevaluarii lor . valoare ce reflecta realitatea. alte cauze care determina o valoare actuala mai scazuta a imobilizarilor corporale decat valoarea cu care acestea figureaza in contabilitate.688 lei  pentru diponibilitatile existente la banci s-au confruntat extrasele de cont din data de 31.nu au existat diferente  pentru furnizori s-au confruntat confirmarile de sold cu evidenta analitica a societatii – nu au existat diferente  pentru furnizorii externi s-a procedat la reevaluarea datoriilor in valuta la cursul BNR rezultand un venit din diferentele de curs valutar in valoare de 153.2006 si s-a inregistrat o cheltuiala din diferentele de curs valutar in valoare de 3.12. La reevaluarea datoriilor in valuta la cursul de schimb de la data inchiderii exercitiului financiar. acestea pot genera venituri din diferente de curs valutar atunci cand cursul de schimb de la data inchiderii exercitiului financiar este mai mic decat cursul la care au fost inregistrate datoriile astfel influentand in mod pozitiv. Astfel in cazul constituirii de ajustari pentru deprecierea activelor circulante : .12. care se vor evalua la valoarea lor actuala. in cazul in care se constata o depreciere ireversibila . corectarea valorii contabile a acestora si aducerea lor la nivelul valorii de inventar inscrise in listele de inventariere se face fie prin inregistarea unei amortizari exceptionale.pentru stocuri – cheltuiala constiuita pentru ajustari va duce la o scadere a profitului brut si la o crestere a impozitului pe profit. iar in bilant stocurile vor aparea la valoarea realizabila neta ca diferenta intre valoarea de intare si ajustarea constituita. iar aceasta ajustare va avea aceleasi influente ca si in cazul constituirii ajustarilor pentru deprecierea stocurilor In cazul constituirii de provizioane pentru riscuri si cheltuieli acestea vor duce la scaderea profitului impozabil aferent exercitiului financiar in care s-au constituit reflectand fidel situatia financiara a societatii. aceasta cheltuiala fiind considerata nedeductibila din punct de vedere fiscal. Stocurile trebuie evaluate cu respectarea principiului permanentei metodelor. la cea mai mica valoare dintre cost si valoarea realizabila neta.Intocmirea situaţiilor financiare – lucrare de licenţă  pentru clienti s-au luat confirmari de sold iar pentru clientii rai platnici nu s-au constituit ajustari pentru depreciere deoarece managementul societatii doreste recuperarea creantelor fara a se constitui ajustari  soldul la banci existent in moneda straina (dolari si euro) au fost evaluate la cursurile comunicate de BNR pentru data de 31.pentru clienti . Astfel in cazul constituirii ajustarilor pentru deprecierea imobilizarilor . fie prin constituirea unor ajustari in cazul in care se constata o depreciere relativa a acestora ca urmare a unor cauze cum sunt : aparitia unei uzuri morale de care nu s-a tinut seama cu ocazia amortizarii .

Intocmirea situaţiilor financiare – lucrare de licenţă .o structura a conturilor standardizata la care se adauga un nomenclator standardizat foarte bine adaptat in tarile de tranzitie . 47 .trebuie sa existe informatii de gestiune dupa functie .informatii financiare conforme cu normele internationale . un tablou de trecere intre rezultatul contabil si cel fiscal trebuie sa permita autoritatilor fiscale sa se sprijine pe documente fiscale conform normelor emise de sistemul contabil. organismele statistice pot sa extraga informatiile necesare pentru elaborarea unor agregate fiabile. va genera o cheltuiala cu diferentele de curs valutar care va influenta in mod negativ – o scadere a profitului impozabil al exercitiului financiar. Fara a pierde din suplete. Pentru un sistem contabil modern sunt necesare urmatoarele caracteristici principale : . Pornind de la aceste documente standardizate.trebuie sa fie produse informatii fiscale conform normelor si statisticii nationale.

2005 conforme cu Directiva a IV-a a Comunitatii Economice Europene 14.Analiza economico-financiara. Editura Economica.***IASB Standarde Internationale de Raportare Financiara.***Reglementari contabile din 17.1752/17.Reglementare si practici de consolidare a conturilor . 2002 3. Editura Infomega. 2005 9. Bucuresti. Bucuresti.***Reglementari contabile din 17. vol. 2004 5.Contabilitate financiara. Feleaga Liliana.Contabilitate aprofundata.I si II. 2003 7. Bucuresti. Ristea Mihai si colectivul – Contabilitatea financiara a intreprinderii.82/1991 12. Feleaga Niculae . Editura CECCAR..***Ordinul Ministerului Finanţelor Publice nr.11.11. Bucureşti. 2005 11. o abordare europeana si internationala. Editura Universitara. Feleaga Niculae.Editura CECCAR. Bucuresti . Bucuresti. Ristea Mihai. Oprea Calin. Feleaga Liliana. Editura Economica. Malciu Niculae – Politici si Optiuni contabile.***Legea contabilitatii nr. Feleaga (Malciu) Liliana. 2005 2.11. Editura Universitara.2005 Economice Europene conforme cu Directiva a VII-a Comunitatii 48 . 2005 10. 2005 8. Robu Vasile. Feleaga Niculae . Georgescu Nicolae . Ionascu Ion . Valceanu Gheorghe.2005 13. RA Bucuresti.Tratat de contabilitate financiara. Editura Didactica si Pedagogica.Intocmirea situaţiilor financiare – lucrare de licenţă BIBLIOGRAFIE 1. Ristea Mihai . Editura Economica.1998 6. Dumitru Corina Graziella .Bazele contabilitatii .

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->