Intocmirea situaţiilor financiare – lucrare de licenţă

CUPRINS CAPITOLUL I STADIUL CUNOAŞTERII ÎN DOMENIU. SINTEZĂ DIN LITERATURA DE SPECIALITATE. 2 1.Reglementari contabile in Romania privind situatiile financiare...............................................................................2 2. Rolul si importanta situaţiilor financiare.....................................................................................................................4 3. Normalizarea – armonizarea - convergenta contabilă ...............................................................................................5 4 Întocmirea si prezentarea situaţiilor financiare ........................................................................................................8 4.1 Bilanţul contabil...........................................................................................................................................................8 4.2 Contul de profit si pierdere.......................................................................................................................................13 4.2.1 Structura contului de profit si pierdere in normalizarea contabila internaţionala..........................................15 4.3 Situatia modificărilor capitalului propriu...............................................................................................................16 4.4 Situatia fluxurilor de trezorerie................................................................................................................................17 4.5 Note explicative la situaţiile financiare anuale ......................................................................................................19 5. Principii contabile si aplicarea lor la intocmirea situatiilor financiare...................................................................20 6. Lucrări contabile preliminare intocmirii situatiilor financiare...............................................................................23 7. Calculul si analiza principalilor indicatori economico-financiari...........................................................................26 7.1 Indicatorii de lichiditate.............................................................................................................................................26 7.2 Indicatorii gradului de indatorare............................................................................................................................27 7.3 Indicatori privind utilizarea activelor......................................................................................................................27 7.4 Indicatorii Profitabilitatii..........................................................................................................................................28 8. Auditul situatiilor financiare ......................................................................................................................................28 CAPITOLUL II CONTRIBUŢII PERSONALE. PROIECT DE PERFECŢIONARE ŞI APROFUNDARE. Sporirea relevantei, credibilitatii si transparentei informatiilor prezentate in situatiile financiare........................30 2.1.Contabilitatea creativa ..............................................................................................................................................34 2.2. Intocmirea si prezentarea situatiilor financiare la SC ENID Impex SRL – studiu de caz.................................35 2.2.1 Prezentarea societăţii ENID IMPEX SRL............................................................................................................35 AGA...............................................................................................................................................................37 2.2.2 Analiza structurii patrimoniale .............................................................................................................................39 2.2.3 Analiza lichidităţii si solvabilităţii.........................................................................................................................42 1

Intocmirea situaţiilor financiare – lucrare de licenţă BIBLIOGRAFIE..............................................................................................................................................................48

CAPITOLUL I STADIUL CUNOAŞTERII ÎN DOMENIU. SINTEZĂ DIN LITERATURA DE SPECIALITATE 1.Reglementari contabile in Romania privind situatiile financiare Legea contabilitatii nr.82/1991, Ordinul 1752/17.11.2005, IAS1, Reglementari contabile din 17.11.2005 conforme cu Directiva a IV-a a Comunitatii Economice Europene , Reglementari contabile din 17.11.2005 conforme cu Directiva a VII-a Comunitatii Economice Europene. Societăţile comerciale , companiile naţionale, regiile autonome, institutele naţionale de cercetaredezvoltare , societatile cooperatiste si celelalte persoane juridice cu scop lucrativ au obligatia sa conduca contabilitatea in partida dubla si sa intocmeasca situatii financiare anuale. Categoriile de persoane care pot tine contabilitatea in partida simpla se stabilesc prin ordin al ministrului finantelor publice. Pentru organizatii patronale si sindicale, precum si pentru alte categorii de organizatii fara scop patrimonial, care nu desfasoara activitati economice, Ministerul Finantelor Publice aproba un sistem simplificat de raportare financiara, avand in vedere si cerintele organismelor europene de profil. Orice operatiune economico-financiara efectuata se consemneaza in momentul efectuarii ei intr-un document care sta la baza inregistrarilor in contabilitate, dobandind astfel calitatea de document justificativ. Documentele justificative care stau la baza înregistrărilor in contabilitate angajează răspunderea persoanelor care le-au întocmit, vizat si aprobat, precum si a celor care le-au înregistrat in contabilitate, dupa caz. Situaţii financiare anuale Exerciţiul financiar reprezintă perioada pentru care trebuie întocmite situaţiile financiare anuale si, de regula, coincide cu anul calendaristic, durata exerciţiului financiar este de 12 luni. Exerciţiul financiar poate fi diferit de anul calendaristic (de la 01.01.2007): • pentru sucursalele cu sediul in Romania, care apartin unei persoane juridice straine, cu exceptia institutiilor de credit, entitatilor autorizate de Comisia Nationala a Valorilor Mobiliare si societatilor de asigurare, daca exercitiul financiar difera pentru societate;
2

Intocmirea situaţiilor financiare – lucrare de licenţă

pentru filialele consolidate ale societatii-mama, precum si pentru filialele filialelor, cu exceptia instituţiilor de credit, entitatilor autorizate de Comisia Naţionala a Valorilor Mobiliare si societatilor de asigurare, daca exerciţiul financiar diferă pentru societateamama. Exerciţiul financiar al unitarilor nou-infinitate incepe la data infiintarii, potrivit legii. Exercitiul financiar al unei persoane juridice care se lichideaza incepe la data incheierii exercitiului financiar anterior si se incheie in ziua precedenta datei cand incepe lichidarea. Perioada de lichidare este considerata un exercitiu financiar, indiferent de durata sa. Situatiile financiare anuale consolidate ale unei societati-mama se întocmesc pentru acelaşi exercitiu financiar aplicabil situatiilor financiare anuale ale societatii-mama. Daca exercitiul financiar al filialelor difera de exercitiul financiar aplicabil societatii-mama, situatiile financiare anuale consolidate pot fi întocmite la o alta data pentru a tine cont de exercitiul financiar al majoritarii sau al celor mai importante dintre societatile consolidate (de la 01.01.2007). Exercitiul financiar pentru instituţiile publice este anul bugetar. Persoanele juridice au obligatia sa intocmeasca situatii financiare anuale, inclusiv in situatia fuziunii, divizarii sau incetarii activitatii acestora, in conditiile legii. Ministerul Finanţelor Publice poate stabili intocmirea si depunerea situatiilor financiare si la alte perioade decat anual, in cadrul exercitiului financiar. Pentru persoanele juridice care aplica reglementari contabile conforme cu Standardele Internaţionale de Raportare Financiara situaţiile financiare anuale se compun din bilanţ, cont de profit si pierdere, situaţia modificărilor capitalului propriu, situaţia fluxurilor de trezorerie, politici contabile si note explicative. Persoanele juridice care nu îndeplinesc criteriile stabilite pentru aplicarea reglementarilor prevăzute mai sus aplica reglementari contabile conforme cu directivele europene si întocmesc situaţii financiare anuale, care se compun din bilanţ, cont de profit si pierdere, politici contabile si note explicative. Pentru persoanele juridice fără scop patrimonial situaţiile financiare anuale se compun din bilanţ, contul rezultatului exerciţiului, politici contabile si note explicative. Situaţiile financiare anuale constituie un tot unitar si sunt însoţite de raportul administratorilor. Pentru sucursalele din Romania ale institutiilor de credit si ale altor institutii financiare cu sediul in strainatate, institutiile prevazute la art. 4 alin. (2) stabilesc continutul situatiilor financiare anuale care trebuie publicate de aceste sucursale. Institutiile respective stabilesc si cerintele referitoare la informatiile privind activitatea proprie a sucursalelor, care trebuie publicate de sucursalele respective in situatia in care acestea nu sunt obligate sa publice situatii financiare anuale referitoare la activitatea proprie. Instituţiile publice întocmesc situaţii financiare trimestriale si anuale, conform normelor elaborate de Ministerul Finanţelor Publice.  Raportul anual cuprinde situaţiile financiare anuale, raportul administratorilor, raportul de audit sau raportul comisiei de cenzori, după caz, si propunerea de distribuire a profitului sau de acoperire a pierderii contabile.  Situaţiile financiare anuale vor fi insotite de o declaratie scrisa a persoanelor prevazute prin care isi asuma raspunderea pentru intocmirea situatiilor financiare anuale si confirma ca: • a) politicile contabile utilizate la intocmirea situatiilor financiare anuale sunt in conformitate cu reglementarile contabile aplicabile; • b) situaţiile financiare anuale ofera o imagine fidela a pozitiei financiare, performantei financiare si a celorlalte informatii referitoare la activitatea desfasurata; • c) persoana juridica isi desfasoara activitatea in conditii de continuitate. Obiectivul situaţiilor financiare anuale consolidate este de a oferi o imagine fidela a poziţiei financiare, performantei financiare si a celorlalte informaţii referitoare la activitatea grupului, potrivit reglementarilor contabile aplicabile.

3

Intocmirea situaţiilor financiare – lucrare de licenţă

Situaţiile financiare anuale consolidate constituie un tot unitar. Acestea cuprind bilanţul consolidat, contul de profit si pierdere consolidat, precum si celelalte componente, respectiv informaţii referitoare la activitatea grupului, potrivit reglementarilor contabile aplicabile, politici contabile si note explicative la situaţiile financiare anuale consolidate, si vor fi făcute publice împreuna cu situaţiile financiare anuale individuale ale societarii-mama. Persoanele juridice care organizeaza contabilitatea in partida dubla trebuie sa publice situatiile financiare anuale. Fac obiectul publicarii situatiile financiare anuale, raportul administratorilor si raportul de audit sau raportul comisiei de cenzori, dupa caz. Aceste prevederi se aplica si sucursalelor inregistrate in Romania, care apartin unor persoane juridice cu sediul in strainatate, precum si societatilor-mama care intocmesc situatii financiare consolidate. Acţionarii si angajaţii unei societăţi au dreptul sa se informeze in legătura cu situaţiile financiare anuale la sediul social al societatii sau al societati - mama, fără nici o discriminare. Situaţiile financiare anuale se păstrează timp de 50 de ani. In caz de incetare a activitatii persoanelor juridice, situatiile financiare anuale, precum si registrele si celelalte documente se predau la arhivele statului, in conformitate cu prevederile legale in materie. Instituţiile publice si celelalte persoane juridice, ai căror conducători au calitatea de ordonator de credite, depun un exemplar din situaţiile financiare trimestriale si anuale la organul ierarhic superior, la termenele stabilite de acesta. Ministerele, celelalte organe de specialitate ale administraţiei publice centrale, alte autorităţi publice, instituţiile publice autonome si unităţile administrativ-teritoriale, ai căror conducători au calitatea de ordonator principal de credite, depun la Ministerul Finanţelor Publice un exemplar din situaţiile financiare trimestriale si anuale, potrivit normelor si la termenele stabilite de acesta. Ordinul 1752/17.11.2005 prevede ca persoanele juridice care la data bilantului depasesc limitele a doua dintre cele trei criterii de marime :  total active : 3.650.000 Euro  cifra de afaceri neta : 7.300.000 Euro  numar mediu de salariati in cursul exercitiului financiar :50 vor întocmi situaţii financiare anuale care cuprind :  bilant  cont de profit si pierdere  situatia modificarii capitalului propriu  situatia fluxurilor de trezorerie  note explicative la situatiile financiare anuale. Persoanele juridice care la data bilantului nu depasesc limitele a doua dintre criteriile de marime intocmesc situatii financiare anuale simplificate care cuprind : bilantul prescurtat , contul de profit si pierdere, note explicative la situatiile anuale simplificate. 2. Rolul si importanta situaţiilor financiare Situaţiile financiare anuale trebuie să ofere o imagine fidelă a poziţiei financiare, performanţei, modificării capitalurilor proprii şi fluxurilor de trezorerie ale întreprinderii pentru respectivul exerciţiu financiar. Situatiile financiare sunt o reprezentare financiara structurata a poziţiei financiare a unei întreprinderi si a tranzacţiilor efectuate de aceasta. Obiectivul situaţiilor financiare generale este de a oferi informaţii despre poziţia financiara, performanta si fluxurile de numerar ale unei întreprinderi, utile pentru o gama larga de utilizatori in luarea deciziilor economice. Situatiile fmanciare prezinta, de asemenea, rezultatele gestiunii resurselor incredintate conducerii intreprinderilor.
4

contabilul trebuie sa fie informat asupra naturii economice a activitatilor entitatilor cu scopul oferirii celor mai adecvate solutii practice. ca interes rezidual al proprietarilor in activele controlate de întreprindere  veniturile si cheltuielile. b) b) Pentru entitatile de interes public si cotate. ce se pot constitui in baza pentru determinarea fluxurilor de trezorerie viitoare Aceste informaţii. intr-o acceptie mai larga. pevederile sistemului legislativ romanesc. reglementarile contabile trebuie amendate. iar Programul de dezvoltare a contabilitatii romanesti presupune parcurgerea urmatoarelor etape: a) Pentru entitatile care nu sunt de interes public. reglementarile contabile sunt structurate pe cinci sectiuni: lege. Daca normele contabile nu sunt bune. evoluţie din care sunt excluse efectele operatiilor efectuate de întreprindere direct cu proprietarii săi  fluxurile de trezorerie trecute . contabilul roman trebuie sa devina un contabil internaţional. sa stăpâneasca nu numai limba afacerilor (numim aici engleza). instructiuni. Astfel. auditori si reglementatori. norme. instructiunile si materialelesuport trebuie elaborate pentru a reflecta modificarile ori completarile aduse legii si normelor. sistemul de drept romanesc are la baza. care prezinta regulile si principiile relative la elaborarea situatiilor financiare anuale ale societatilor. concomitent cu reorientarea gandirii profesionistilor contabili. O alta provocare dificila pentru contabilul roman va fi cu siguranţa traducerea practica a notiunii de valoare justa. in special. situatiile financiare pot fi false. dar trebuie sa subliniem si faptul ca normele bune nu sunt suficiente pentru a garanta o buna informare financiara si nici pentru evitarea scandalurilor financiare. normele contabile pe care le vom aplica fac parte dintr-un dispozitiv de control. de importanta acestora in viata economica a tarii: legea trebuie sa fie adaptata cerintelor Directivei a IV-a. Fiind o tara de drept roman. redate prin reflectarea evolutiei capitalurilor proprii (activului net).convergenta contabilă Procesul de armonizare a contabilitatii romanesti cu cerintele Standardelor Internationale de Contabilitate si cu Directiva a IV-a a Consiliului European. aproximativ 91 de tari au autorizat sau au impus aplicarea IFRS. 5 . reprezinta una dintre cele mai curajoase provocari pentru mediul de afaceri romanesc. alaturi de corporate governance. inclusiv castigurile si pierderile. performanta sa economica. care implica obţinerea tot mai frecventa de informaţii privind valoarea justa a activelor detinute de entitate. devenind mai complexe si prescriptive. Normalizarea – armonizarea . monografiile contabile trebuie adaptate cerintelor legii si normelor ca parte a materialelor de instruire. Începând cu anul 2005. rezultatul net al întreprinderii si. monografii contabile si alte reglementari de natura contabila. Noile norme contabile internationale IFRS aduc schimbari in interpretarea si perceptia informatiei financiare de catre entitate. aceasta este o alta problema. Pe de alta parte. Dat fiind faptul ca IFRS sunt intr-un permanent proces de dezvoltare. aproape exclusiv. a momentului si gradului de certitudine a generării numerarului si echivalentelor de numerar. dar mai cu seama principiile si termenii contabilitatii internaţionale. in primul rand. normele sa fie in conformitate cu Standardele Internationale de Contabilitate (IAS/IFRS). ajuta utilizatorii la estimarea viitoarelor luxuri de numerar ale întreprinderii si.Intocmirea situaţiilor financiare – lucrare de licenţă Pentru a atinge acest obiectiv. aspect determinat. Printre acestea si România. ele impunand un nou vocabular de specialitate. iar diversele materiale trebuie sa contina reglementari specifice si reduse ca insemnate. Pentru ca rationamentul profesional va fi cel ce va prima. împreuna cu alte informaţii din notele la situaţiile financiare. 3. Daca unul dintre aceste sisteme nu functioneaza. situaţiile financiare ofera informatii despre:  activele controlate de întreprindere  datoriile întreprinderii  capitalurile proprii.

drept urmare. active si datorii contingente). coordonare si verificare sau control a informatiei financiar contabile. IAS/IFRS in contabilitatea romaneasca Abordarea reformei contabile prin prisma anglo-saxona a determinat o incompatibilitate mare cu traditia contabila franceza adoptata initial. • In Romania va exista un model dual. ceea ce implica modificari si completari frecvente. IMM-urile aplicand un sistem contabil national racordat la Standardele Internationale. aspectul fiscal al tranzactiilor si va fi tentat sa dea prioritate celui din urma. care. orientarea bancara a finantarii intreprinderii si piata de capital. credem ca determinarea profitului fiscal va fi delegata in sarcina altor persoane decât contabilul entitatii. este posibil sa apara anumite conflicte de interpretare cu autoritatile fiscale. iar marile intreprinderi un sistem contabil international. in permanenta. in virtutea unor reflexe dobandite. deoarece nu le va fi usor sa tina pasul cu ele din cel putin doua motive: pe de o parte. • Se va impune aplicarea integrala a unor standarde ce nu au fost aplicate anterior (IAS 36. aceasta in pofida faptului ca profitul contabil va continua sa fie punctul de pornire in calculul profitului fiscal. IAS 39. In viitor va trebui ca rationamentul profesional sa raspunda nevoii de aplicare a IFRS-urilor si mai putin practicilor generate de legislatie. chiar daca au existat si anterior. Aceasta prevedere va ridica cu siguranta o serie de probleme societatilor romanesti ce intra sub incidenta lor. Insa. contabilul roman va avea in vedere. 6 . cerintele fiscale si informatiile necesare investitorilor. • Va trebui aplicata contabilitatea de inflatie (IAS 29). • pe termen lung s-ar putea ajunge la calcularea impozitului pe baza sistemului contabil international. iar pe de alta parte. Acest model are doua dezavantaje majore: • investitorii nu vor sti care profit este mai relevant: cel obtinut pe baza normelor nationale sau cel rezultat din aplicarea referentialului international. credem ca este posibil ca reglementările fiscale si functionarii fiscali sa nu tina ritmul cu reglementarile contabile. Adoptarea integrala a IFRS-urilor pretinde ca o entitate sa aplice toate IFRS-urile in vigoare la data de raportare in cazul primelor situatii financiare IFRS. d) formarea profesiei contabile pe baza de procedura si cea pe baza de judecata profesionala. ridicand problema reconcilierii intre: a) b) c) forma juridica si realitatea economica. standardele sunt intrun proces de continua dezvoltare in vederea convergentei cu US GAAP. nu au fost folosite in practica. Instrumente financiare: recunoastere si evaluare) si implementarea unor concepte noi (impozit amanat. in functie de nivelul inflatiei din anii urmatori si de avantajele oferite de IFRS 1. In ceea ce priveste profesia contabila se simte nevoia asimilarii unui nou mod de interpretare. in condiţiile dinamizării afacerilor.Intocmirea situaţiilor financiare – lucrare de licenţă De asemenea. implementare. la ora actuala nu exista o traducere completa autorizata a IFRS-urilor in vigoare. pana acum optionala. Deprecierea activelor. ceea ce ar fi foarte dezavantajos pentru noi. iar implicatiile fiscale ale anumitor tranzactii sa fie neclare. Tot pe aceasta linie.

chiar daca acest deziderat nu se va realiza imediat. este de asteptat 7 . Drept urmare. • politica contabila si manageriatul intreprinderii trebuie sa caute un echilibru intre relevanta si credibilitate. corecte si credibile pentru toti utilizatorii. se va impune modificarea planului de conturi in vigoare momentan. • situatiile financiare intocmite raspund nevoii de informare a utilizatorilor despre pozitia financiara. ceea ce poate da nastere unor ambiguitati in ceea ce priveste urmatoarele aspecte: • se va acorda o importanta deosebita situatiilor financiare. care pe de o parte diminueaza in mod artificial profitul si dividendele. • se va impune renuntarea la formatul CPP vertical. Fiind concepute in spiritul pragmatic anglo-saxon. • se va impune recunoasterea ca si cheltuieli ale perioadei a cheltuielilor de constituire si a obiectelor de inventar pentru a fi in asentimentul standardelor. In privinta provizioanelor pentru creantele incerte este de dorit renuntarea la practica curenta (determinarea la valoarea neta a facturilor incerte din punctul de vedere al incasarii) in vederea aplicarii rationamentului profesional: • determinarea se va face prin aplicarea unor procente asupra soldurilor creantelor comerciale in functie de vechime. • o alta dilema cu care se vor confrunta profesionistii contabili o reprezinta constituirea sau nu a provizioanelor. • se va impune renuntarea la conceptul de patrimoniu. • obiectivul fundamental al contabilitatii este obtinerea de informatii reale. • se va impune renuntarea la inventarierea anuala a patrimoniului. Devine obligatorie consolidarea conturilor. inclusiv pentru stat. Spiritul IASB vine in contradictie cu traditia culturala romaneasca. intrucat vine in contradictie cu principiul prevalentei economicului asupra juridicului. desi nu vor fi usor de modificat mentalitatile profesionale contabile romanesti. orientarea predominant fiscala. iar pe de alta parte constituirea sau nu a provizioanelor este ceruta in vederea obtinerii imaginii fidele. • se va cere impunerea Cadrului general. ele trebuie sa fie transparente pentru utilizatori si comparabile in timp si spatiu. dezvoltarea pietelor de capital si orientarea spre practica contabila internationala. performanta si cash-flow-ul agentului economic. se va impune renuntarea la termenul de "mijloace fixe" in favoarea celui de "imobilizari corporale" pentru a fi in spiritul IAS. renuntandu-se la perioada de prescriptie de 3 ani. standardele stipuleaza ca informatiile necesare sa fie generate la costuri mai mici decat beneficiile utilizatorilor. Oricum. se impune intocmirea unui bilant de deschidere IFRS de la 1 ianuarie 2007. • anularea creantelor incerte prin trecerea pe cheltuielile perioadei. cu prezentarea cheltuielilor dupa natura lor. in detrimentul tehnicii inregistrarilor contabile.Intocmirea situaţiilor financiare – lucrare de licenţă • In vederea asigurarii comparabilitatii cu situatiile financiare ale anului 2005. in detrimentul Planului contabil general. In situatia in care se urmareste atragerea investitorilor straini.

precum si calitatea deciziilor manageriale. clară şi completă a patrimoniului.1 Bilanţul contabil Pentru realizarea funcţiilor contabilităţii: de informare. Adoptarea Standardelor Internationale de Raportare Financiara (IFRS) este un proces sistematic si complex de implementare a unui nou sistem de proceduri contabile si reprezinta mai mult decat o modificare a reglementarilor contabile. continuitatea activităţii bilanţului de deschidere cu cel de închidere. accesibile nu numai specialiştilor. creditor. decizie şi control.Intocmirea situaţiilor financiare – lucrare de licenţă clasificarea cheltuielilor dupa functiuni. indiferent de originea utilizatorilor. Pe pietele cu un nivel concurential in permanenta crestere. administrator. sau care nu pot realiza acest lucru.respectarea principiilor: prudenţei. IFRS poate facilita tranzactiile economice. in ceea ce priveste diferentele de curs valutar si distribuirea dividendelor interimare se va impune adoptarea referentialului international in vigoare. Este un nou sistem de evaluare a performantei. prin asigurarea unui nivel mai mare de incredere. în documente de sinteză expresiv şi relevante. IFRS va permite entitatilor patrimoniale sa se raporteze la alte entitati similare de la nivel mondial si va permite investitorilor si altor parti interesate sa compare performanta cu competitorii de la nivel global. . . Entitatile care nu vor asigura aceasta comparabilitate. permanenţei metodelor. Aceste documente de sinteză constituie obiectul de bază al contabilitaţii financiare. rezultatelor şi situaţiei financiare a întreprinderii. iar capacitatea acestora de a atrage investitori si capital si de a crea plus valoare. bancă. este posibil sa impuna schimbari decisive in domeniul managementului strategic. In acelasi timp. este necesar ca în urma lucrărilor curente de contabilitate să se sintetizeze periodic informaţiile generate de conturi şi calculele contabile. le va permite entitatilor sa fie percepute corect. 4 Întocmirea si prezentarea situaţiilor financiare 4. Adoptarea unui limbaj global de raportare financiara. din cauza legislatiei nationale. Bilanţul este documentul oficial de sinteză al tuturor unităţilor patrimoniale. Comunicarea intr-un limbaj unic. care trebuie adoptat la nivelul intregii entitati patrimoniale. O intreprindere ale carei situatii financiare sunt conforme cu IFRS trebuie sa evidentieze acest fapt explicit si fara rezerve in notele la situatiile financiare. Bilanţul contabil contribuie să dea o imagine fidelă. de asemenea. a situaţiei financiare şi asupra rezultatelor obţinute de unitatea patrimonială. deoarece redau o imagine fidelă asupra situaţiei patrimoniale. care va schimba modalitatile de lucru si.respectarea cu bună credinţă a regulilor privind evaluarea patrimoniului. relevanta si consecventa a interpretarii contabile. fiscalitate şi alte organisme economice şi sociale. Aplicarea IFRS va permite grupurilor multinationale sa aplice principii contabile comune la nivelul tuturor filialelor. vor fi dezavantajate. toţi agenţii economici ( toate persoanele juridice ) sunt obligaţi să întocmească bilanţ contabil. ci şi celor interesaţi de gestiunea unităţii patrimoniale în calitate de: investitor. a noncompensării. puse de acord cu inventarul. va asigura un nivel mai inalt de credibilitate si va spori posibilitatile de acces la piata de capital.posturile înscrise în bilanţ trebuie să corespundă cu datele înregistrate în contabilitate. prin trecerea la aplicarea IFRS. unanim acceptat. fapt care poate optimiza fluxul informational intern. 8 . care presupune: . Potrivit Legii 31/1990 privind societăţile comerciale şi a Legii Contabilităţii 82/1991. va fi afectata. Situatiile financiare nu trebuie descrise ca fiind conforme cu IFRS decat daca satisfac toate cerintele impuse de aceste standarde.

societăţi comerciale şi instituţii publice. modelele şi normele metodologice se elaborează de Banca Naţională cu avizul Ministerului Finanţelor. după criterii bine stabilite. managerii unităţilor patrimoniale analizează periodic situaţia economico-financiară. Importanţa bilanţului contabil derivă din funcţiile pe care acesta le îndeplineşte: 1) funcţia de generalizare a datelor contabilităţii. gradul realizării indicatorilor proiectaţi şi a rezultatelor. întrun număr restrâns de indicatori. pe baza bilanţului contabil. sursele de constituire a acestora. activul desemneaza utilizarea resurselor in activitatea economica si sociala. 1) Funcţia de generalizare a datelor în ciclul contabil de prelucrare a informaţiilor izvorăşte din necesitatea de a grupa datele dispersate ale contabilităţii curente. bilanţul propriu-zis este un tablou care cuprinde în formă sintetică şi în expresie valorică mijloacele economice patrimoniale. aceste părţi constitutive formează un tot unitar. se identifică rezerve şi se stabilesc măsuri de perfecţionare a activităţii economice şi financiare. Bunurile economice constituie ACTIVUL. . ACTIVUL. Bilanţul sub formă de tablou cu două părţi pune în evidenţă egalitatea între resurse şi utilizări. elaborează modele de situaţii privind bilanţul şi celelalte componente pentru regii autonome. iar modelul de bilanţ sub forma listei verticale ordonează structurile patrimoniale în active. 3) Funcţia previzională constă în posibilitatea oferită de bilanţ de a orienta activitatea viitoare. In situatia in care obiectul modelarii bilantiere este fundamentat pe categoria de resurse economice. PASIVUL bilantului.Intocmirea situaţiilor financiare – lucrare de licenţă Procedeu principal al metodei contabilităţii şi bază informaţională fundamentală. datorii. iar sursele de finantare. Bilanţul este documentul contabil de sinteză. precum şi rezultatul unui agent economic la un moment dat. 3) funcţia previzională. Consiliile de Administraţie. iar pasivul. şi modelul sub forma listei verticale sau schema bilanţului vertical.posturile de bilanţ să corespundă cu datele înregistrate în contabilitate. prin Colegiul Consultativ al Contabilităţii. Pentru societăţile bancare. una sub formă de tablou cu două părti: partea stângă. Adunările Generale ale Acţionarilor. 9 . întocmirea bugetului de venituri şi cheltuieli pentru perioadele următoare se fundamentează pe situaţia patrimonială şi a rezultatelor din perioada considerată baza de raportare. La întocmirea bilanţului contabil. puse de acord cu situaţia reală a elementelor patrimoniale stabilite pe baza inventarului.nu sunt admise compensări între conturile ce se înscriu în bilanţ şi respectiv între conturile de venituri şi cheltuieli din contul de “Profit si pierdere”. 2) Funcţia de analiză a mersului activităţii economico-financiare se manifestă prin aceea că. se au în vedere următoarele reguli: . Ministerul Finanţelor. de informare asupra situaţiei patrimoniului. pe baza bilanţului contabil se analizează periodic. PASIVUL. originea resurselor. a anexelor sale şi a raportului de gestiune. Pentru întocmirea şi prezentarea completului bilanţier. Având acelaşi scop. precum şi în celelalte situaţii prevăzute de Legea Contabilităţii. care să poată oferi o imagine de ansamblu asupra situaţiei economico-financiare a unităţii patrimoniale. şi partea dreaptă. numită şi schema orizontală de bilanţ. componente de bază ale dării de seama contabile. În acest scop. În practică se cunosc două scheme de bilanţ. rezerve şi alte componente ale situaţiei nete. capitaluri. a situaţiei financiare a unităţii patrimoniale şi a rezultatelor obţinute. finalitatea fiind prezentarea situaţiei nete a patrimoniului. prin care se prezintă activul şi pasivul unităţii patrimoniale la închiderea exerciţiului. 2) funcţia de cunoaştere a mersului activităţii economico-financiare.

acesta cuprinzând posturi şi indicatori compleţi privind activitatea şi rezultatele întreprinderii. Bilanţ contabil în sistem simplificat. imobilizari corporale si imobilizari financiare. creante. iar pasivele in functie de exigibilitatea lor (durata de plata). Pasivul bilantier reprezinta sursele sau resursele de finantare a bunurilor economice. iar pasivul .cuprind toate activele de exploatare si cele de trezorerie a caror durata de lichiditate este de pana la un an. I. cifra de afaceri şi numărul mediu de salariaţi ). prin structurile de capital propriu si capital strain. Prin componenta sa delimiteaza clasificarea surselor de finantare in functie de modul de constituire ( finantare proprie. II. Bilanţ contabil în sistem de bază prevăzut să fie utilizat de întreprinderi mari. iar in cea a pasivului se delimiteaza capitaluri permanente (pe termen lung) si datorii curente (pe termen scurt). grupare ce se face în funcţie de praguri fiscale ( care au în vedere valoarea activului bilanţului. Activul bilantier evidentiaza destinatia si lichiditatea bunurilor economice. se disting urmatoarele categorii de active : . mijlocii şi întreprinderi mari.Activele circulante se impart in: stocuri si productia in curs de executie. . finantare straina) si exigibilitatea lor( termenul de decontare mai mare sau mai mic de un an). plasamente si disponibilitati banesti. in structura activului se disting active pe termen lung si active curente. a. B. Bilanţul unităţilor patrimoniale care desfăşoară activităţi economice cuprinde toate elementele de activ şi pasiv grupate după destinaţie şi respectiv provenienţa lor Formatul bilanţului contabil este următorul: A. Finantarea bunurilor economice se refera la modul de acoperire si de sustinere financiara a activului financiar. I. pasivele se grupeaza in: . b. format din capitalurile proprii . Activele imobilizate se impart in trei grupe: imobilizari necorporale.Active imobilizate –cuprind acele valori economice de investitie a caror perioada de utilizare si lichiditate este mai mare de un an.Active circulante – denumite si active curente.datorii pe termen scurt sau curente A) Bilanţul propriu-zis poate fi alcătuit în două variante sau sisteme. care presupune o schemă de bilanţ mai redusă. Ca urmare. Active imobilizate Imobilizari necorporale Imobilizari corporale Imobilizari financiare Active circulante Stocuri 10 . activul este definit prin structurile de capital fix si capital circulant.In raport de aceste criterii.capital permanent. III. în cazul întreprinderilor mici si mijlocii. In raport de exigibilitatea surselor de finantare. în funcţie de gruparea întreprinderilor în întreprinderi mici . provizioane pentru riscuri si cheltuieli si datoriile pe termen lung . Aprecierea financiara grupeaza activele in raport de lichiditate (durata de transformare in bani) .Intocmirea situaţiilor financiare – lucrare de licenţă Intr-o optica economica.

in functie de lichiditate/exigibilitatea lor. IV.Atunci cand o astfel de distinctie nu este efectuata. in functie de natura activitatii sale. pentru a fi negociate pe diferite piete sau detinute intr-o perspectiva de termen scurt. G. sau detinute pentru a fi vanduta sau consumate. activele si datoriile sunt clasificate. Fiecare întreprindere care aplica IAS 1 trebuie sa decida. III. Creanţe Investiţii pe termen scurt Casa si conturi la bănci Cheltuieli in avans Datorii : sumele ce trebuie plătite intr-o perioada de pana la un an Active circulante nete/ datorii curente nete Total active minus datorii curente Datorii: sumele ce trebuie plătite intr-o perioada mai mare de un an Provizioane Venituri in avans Capital si rezerve Capital subscris (prezentându-se separat capitalul vărsat si capitalul nevarsat) Prime de capital Rezerve din reevaluare Rezerve Profitul sau pierderea reportata Profitul sau pierderea exerciţiului financiar In conformitate cu norma internationala IAS 1. III. VI. D. in principal. ACTIVELE CURENTE SI NECURENTE Activele curente ale bilatului cuprind: • • elemente destinate a fi realizate. C. H. cat si activele de exploatare si financiare pe termen lung. J. atat pentru datoriim cat si pentru active.Ele includ imobilizarile corporale si necorporale. inteprinderea astapatandu-se sa le realizeze in maximum un an de la data inchiderii exercitiului • lichiditatile sau cvasilichiditatile. I. daca utilizarea acestora nu este supusa restrictiilor Celelalte active sunt considerate elemente necurente. 11 . II.Intocmirea situaţiilor financiare – lucrare de licenţă II. V. structura si continutul bilantului trebuie sa realizeze distinctia intre elementele curente si cele necurente . daca este util sa efectueze distinctia dintre elementele curente si cele necurente ale bilantului sau. F. E. IV. in cadrul ciclului norml de expolatare al intreprinderii elemente destinate. I.

reau datorii pe tremen lung intreprinderea in cauza intentioneaza sa refinanteze aceste datorii. Datoriile . va rezulta din lichidarea unei obligaţii prezente. Titlurile negociabile pe piete sunt active curente. Un activ este recunoscut în bilanţ în momentul în care este probabilă realizarea unui beneficiu economic viitor de către întreprindere şi activul are un cost sau o valoare care poate fi evaluată în mod credibil (nu conţine erori semnificative şi în evaluarea costului s-a folosit o estimare rezonabilă).Unele datorii curente. O datorie este recunoscută în bilanţ în momentul în care este probabil că o ieşire de resurse purtătoare de beneficii economice. iar valoarea la care se va realiza această lichidare poate fi evaluată în mod credibil.reprezintă o resursă controlată de întreprindere ca rezultat al unor evenimente trecute şi de la care se aşteaptă să genereze beneficii economice viitoare pentru întreprindere. DATORIILE CURENTE SI NECURENTE O datorie constituie un element curent al pasivului extern. chiar daca ele trebuie sa fie rambursate peste o perioada mai mare de un an. 12 .Intocmirea situaţiilor financiare – lucrare de licenţă Activele curente se refera. in special. in virtutea regulii expuse anterior. Norma IAS 1 nu prescrie ordinea sau formatul in care elementele trebuie sa fie prezentate si lasa intreprinderilor posibilitatea de a proceda la alegeri. sunt clasificate in categoria ”curente”.reprezintă o obligaţie actuală a întreprinderii ce decurge din evenimentele trecute şi prin decontarea căreia se aşteaptă să rezulte o ieşire de resurse care încorporează beneficii economice. chiar si atunci cand nu se preconizeaza ca ele sa fie realizate in urmatoarele 12 luni dupa inchiderea exercitiului. In schimb. fac parte din necesarul de fond de rulment utilizat in ciclul normal de exploatare al intreprinderii. in situatia in care: • • • este vorba despre datorii care. este indicata in notle explicative. precum datoriile comerciale. Astfel de elemente. Activele . o astfel de tranzacţie va avea ca efect recunoaşterea unei cheltuieli în contul de profit şi pierdere. consumate sau realizate in cadrul ciclului normal de exploatare. cele legate de relatiile cu salariatii sau de alte costuri operationale. concomitent cu informatile care justifica aceasta prezentare. daca este prevazuta realizarea lor in urmatoarele 12 luni care succed datei inchiderii exercitiului. datoriile şi capitalurile proprii. încheiat înainte ca situatiile financiare sa fi fost aprobate Mărimea datoriilor pe termen scurt clasificate in categoria datoriilor necurente. la stocuri si creante-clienti. in caz contrar ele fiind considerate active necurente. Elementele legate în mod direct de evaluarea poziţiei financiare sunt activele. printr-o datorie pe termen lung aceasta intentie este confirmata de existenta unui contract de refinantare sau de reesalonarea scadentelor. chiar daca ele trebuie sa fie decontate in urmatoarele 12 luni de la data inchiderii exercitiului financiar. atunci cand trebuie sa fie rambursata: a) fie in cadrul ciclului normal de expolatare al intreprinderii b) fie la o scadenta in cadrul urmatoarelor 12 luni care scucced datei inchiderii exercitiului Toate celelete datorii sunt datorii necurente. Un activ nu este recunoscut în bilanţ atunci când este improbabil ca intrarea de numerar să genereze beneficii economice pentru întreprindere în perioadele viitoare. care sunt vandute. O întreprindere trebuie sa continue sa incadreze datoriile sale pe termen lung purtatoare de dobanzi in categoria dtoriilor necurente. in momentul contractarii lor.

Aceste informaţii sunt furnizate în situaţiile financiare prin intermediul unei situaţii distincte. 4.conform căruia profitul se obţine doar atunci când capacitatea fizică productivă (sau capacitatea de exploatare) a întreprinderii (sau resursele. respectiv fondurile necesare atingerii acestei capacităţi) la sfârşitul perioadei depăşeşte capacitatea fizică productivă de la începutul perioadei. Conceptul de menţinere a capitalului financiar nu impune folosirea unei anumite baze de evaluare iar profitul reprezintă creşterea capitalului nominal de-a lungul perioadei. finanţare şi investiţii în perioada de raportare. transferul altor active. Există două concepte privind capitalul :  conceptul financiar . este costul potenţial al unui activ pe care întreprinderea ar putea să îl suporte în situaţia în care ar fi nevoită să înlocuiască activul la data bilanţului.pentru a evalua activităţile sale de exploatare. înlocuirea respectivei obligaţii cu o altă obligaţie sau transformarea obligaţiei în capital propriu. în scopul satisfacerii cererilor celeilalte părţi şi se poate face în mai multe moduri : plata în numerar. Suma cu care este înregistrat capitatul propriu în bilanţ depinde de evaluarea activelor şi a datoriilor. prestarea de servicii. deoarece ele reflectă diferite aspecte ale aceloraşi tranzacţii sau ale altor evenimente. Părţile componente ale situaţiilor financiare se corelează. . Informaţiile privind modificările poziţiei financiare a unei întreprinderi sunt utile: . menţinerea capitalului fizic .conform căruia profitul se obţine doar dacă valoarea financiară a activelor nete la sfârşitul perioadei este mai mare decât valoarea financiară a activelor nete la începutul perioadei.reprezintă interesul rezidual al acţionarilor în activele unei întreprinderi după deducerea tuturor datoriilor sale. Costul curent net. Cele două concepte conduc la apariţia următoarelor concepte de menţinere a nivelului capitalului :  menţinerea capitalului financiar .  conceptul fizic .Intocmirea situaţiilor financiare – lucrare de licenţă Stingerea unei obligaţii prezente implică renunţarea întreprinderii la anumite resurse care încorporează beneficii economice.conform căruia capitalul reprezintă capacitatea de producţie a întreprinderii In acest caz utilizatorii situaţiilor financiare sunt preocupaţi în primul rând de capacitatea de exploatare a întreprinderii.conform căruia capitalul este sinonim cu activele nete sau capitalul propriu al întreprinderii In acest caz utilizatorii situaţiilor financiare sunt preocupaţi în primul rând de menţinerea capitalului nominal investit sau a puterii de cumpărare a capitalului investit.2 Contul de profit si pierdere 13 .oferă utilizatorului o bază pentru evaluarea capacităţii întreprinderii de a utiliza aceste fluxuri de numerar. denumit costul de înlocuire.  Conceptul de menţinere a capitalului fizic necesită adoptarea costului curent ca bază de evaluare iar profitul reprezintă creşterea capitalului definit în termenii capacităţii fizice de producţie în cursul perioadei. Capitalul propriu .

Apare insa necesara prezenta unui alt instrument de modelare coontabila care sa explice modul de constituire a rezultatului si a permita desprinderea unor concluzii legate de performantele activitatii inteprinderii.contul de profit si pierdere ofera informatii asupra activitatii inteprinderii. denumite cheltuieli.calculul avand la baza: .valorile utilizate pentru obtinerea unor venituri.indicand si marimea rezultatului . Ca forma. care sunt constituite in costuri angajate pe alte piete. structura contului de profit si pierdere regasita in reglementarile Ordinului 1752 este mai degraba in armonie cu dispozitivul Directivei a IV-a . Rezultatul din exploatare (I-II) IV. Cheltuielile constituie ansamblul elementelor de costuri suportate de inteprindere in cursul exercitiului. obligativitatea prezentarii standadizate a contului de rezultate se manifesta prin posibilitatea de optiune intre mai multe scheme de cont de profit si pierdere. Cheltuieli totale(II+V+IX) XIII. Apropiindu-se de prevederile normei IAS 1. renumerarea factorilor de productie Din comparara celor doua marimi valorice se obtine un rezultat.a modului cum aceasta isi gestioneaza afacerile prin dimensiunea veniturilor. Venituri financiare V. Venituri din exploatare II.denumite generic VENITURI. Daca bilantul contabil permite o cunoastere a pozitiei financiare a intreprinderii. atunci cand veniturile sunt mai mari decat cheltuielile.Intocmirea situaţiilor financiare – lucrare de licenţă Bilantul contabileste considerat documentul ce descrie pozitia a unei inteprinderi la un moment dat.Aceasta reprezinta. datorita diferentelor de cultura si traditie contabila din tarile comunitare. Sintetizand. Cheltuieli de exploatare III. Rezultatul finaciar (IV-V) VII. contul de profit si pierdere se poate prezenta astfel: • sub forma de tabel bilateral sau forma de cont(schema orizontala) • sub forma de lista(schema verticala) Contul de profit si pierdere sintetizeaza fluxurile economice.denumita profit. Venituri extraordinare IX. in fapt. Venituri totale(I+IV+VIII) XII. Cheltuieli extraordinare X.valorile produse si vandute pe piata clientilor. deci o resursa. denumita pierdere. Cheltuieli finanicare VI. Acesta poate fi o marime valorica pozitiva. atunci cand veniturile sunt mai mici decat cheltuielile. . In prezentarea contului de profit si pierdere sunt conturate doua modele de expunere a cheltuielilor si veniturilor: unul ia in considerare natura economica a acestora. Partea preponderenta a veniturilor o reprezinta cifra de afaceri realizata de inteprindere in cursul exercitiului. Rezultatul curent ( rezultatul ordinar) (I+IV-II-V) VIII. respectiv veniturile si cheltuielile perioadei de gestiune.sau o marime valorica negativa. Totusi.Astfel. Directiva a IV a europeana privind documentele contabile de sinteza ale societatilor de capitaluri instituie scheme obligatorii pentru prezentarea contului de profit si pierdere. Veniturile cuprind valoarea tuturor actelor de imbogatire a intreprinderii legate sau nu de activitatea sa normala si curenta.cheltuielilor si rezultatelor pe care le genereaza. fiind asimilata unor utilizari fara asigurarea unui contraechivalent valoric. pe cand pierderea este o saracie. Rezultatul extraordinar(VIII-IX) XI.celalalt pleaca de la functiile sau activitatile unei interprinderi (deci de la destinatia veniturilor si cheltuielilor). profitul poate fi considerat o imbogatire. aceasta structura impune urmatoarea schema generala : I. In contextul economiei de piata. Rezutat brut (XI-XII) 14 . inteprinderea are ca obiectiv obtinerea profitului.inteprinderea devine un centru de calcul economic.Acest instrument este cea de-a doua componena a situatiilor financiare si anume contul de profit si pierdere. In aceasta optica.

interesele minoritare rezultatul net al exercitiului Efectele diferitelor activitati.Intocmirea situaţiilor financiare – lucrare de licenţă XIV. alegeri arbitrare. Astfel spus. sub alte forme decat noile aporturi de capital.elemente extraordinare .chletuieli privind impozitul pe profit .2. IASC a definit elementele care masoara performanta intreprinderii: a) veniturile b) cheltuielile Veniturile sunt cresteri de avantaje economice in cursul perioadei de gestiune (exercitiul financiar) sub forma de cresteri de active sau de diminuari de datorii care au ca rezultat cresterea capitalurilor proprii. dar implica. oferindu-le informatii mai relevante. cat si de natura organizatiei. Analiza dupa functii a cheltuielilor. intre metoda cheltuielilor dupa natura si cea a costului vanzarilor. Alegerea modelului de analiza. 15 .uneori. deoarece ea nu necesita o afectare a cheltuielilor dupa natura diferitelor functii ale intreprinderii.1 Structura contului de profit si pierdere in normalizarea contabila internaţionala Organismul international de normalizare contabila (IASC). Impozit pe profit Rezultatul net al exercitiului finanicar Rezultatul pe actiune In conformitate cu norma IAS 1.cheltuieli financiare cota-parte in rezultatul net al inteprinderilor asociate si cele de tip joint-venture contabilizata pe baza metodei punerii in echivalenta .venituri din activitati ordinare . In “Cadrul de pregatire si prezentare a situatiilor financiare” denumit uzual Cadru conceptual. Analiza dupa natura cheltuielilor este mai simpla decat analiza dupa functii. ca parte a costului vanzarilor. Publicarea acestor elemente ale performantei ajuta utilizatorii in evaluarea rezultatelor viitoare. O intreprindere trebuie sa prezinte in contul sau de profit si pierdere sau in notele explicative o clasificarea cheltuielilor dupa natura sau dupa functie. depinde atat de factori istorici sau legati de sectorul de activitate. alta decat cresterea capitalului.Aceasta clasificare poate sa prezinte pentru destinatarii conturilor mai mult interes dacat clasificarea dupa natura. solicita afectarea cheltuileilor pe trei functii.profitul sau pierderea din activitati ordinare . Astfel spus un venit este orice crestere de capitaluri proprii sub alte forme decat noile capitaluri. XV. contul de profit si pierdere trebuie sa mentioneze cel putin urmatoarele posturi: . a activitatilor de distribuire sau administrative. in repartizarea cheltuielilor.O astfel de analiza convina mai ales intreprinderilor mici deoarece nu este necesara o alocare a chletuileilor de exploatare pe functii. 4. gradul de risc si previzibilitatea lor. numita ‘’metoda costului vanzarilor”. considera contul de rezultate ca un component al ansamblului de situatii financiare destinate procesului de informare financiara. XVI.rezultatul exploatarii . un venit este orice crestere de capitaluri proprii.Ambele metode permit furnizarea de informatii despre modul in care cheltuielile variaza in functie de nivelul vanzarilor sau productiei exercitiului. Intreprinderile sunt incurajate prin norma IAS 1 sa recurga la o analiza direct in contul de profit si pierdere. tranzactii si evenimente realizate de intreprindere se particularizeaza prin stabilitatea.

amortizarile si ajustarile pentru depreciere sau pierdere de valoare. care se concretizeaza in reduceri ale capitalurilor proprii. in cursul unui exercitiu sub forma diminuarii activelor sau cresterii datoriilor si care au generat o scadere de capitaluri proprii alta decat distribuirile catre proprietarii de capital. cat si castigurile din orice alte surse. Se pot distinge: b) cheltuieli propriu-zise care rezulta din activitatea curenta (cum sunt costul vanzarilor. etc) Cheltuielile sunt definite de cadrul conceptual al IASC ca diminuari de avantaje economice. onorarii. veniturile si cheltuielile au urmatoarele semnificatii :  veniturile constituie cresteri ale beneficiilor economice inregistrate pe parcursul perioadei contabile. etc) si care pot sa rezulte sau nu din activitati curente ale intreprinderii. dupa natura lor.3 Situatia modificărilor capitalului propriu Analiza variatiei capitalurilor proprii se regaseste in interpretarea structurii ”situatiei castigurilor acumulate si retinute”. in functie de natura lor.venituri extraordinare Contabilitatea cheltuielilor se tine pe feluri de cheltuieli. comisioane.venituri financiare .venituri din exploatare .Intocmirea situaţiilor financiare – lucrare de licenţă In aceasta definitie se cuprind veniturile care provin din activitatea curenta a intreprinderii sau venituri propriuzise (vanzari. astfel : . relatie relevata de urmatorul pachet de informatii : 16 .cheltuieli financiare .  cheltuielile constituie diminuari ale beneficiilor economice inregistrate pe parcursul perioadei contabile sub forma de iesiri sau scaderi ale valorii activelor ori ale datoriilor. Pentru ca rezultatul contabil sa masoare corect performanta intreprinderii este necesara respectarea principiului conectarii cheltuielilor la venituri. adica din momentul contabilizarii unui venit in contul de rezultate trebuie sa se contabilizeze si toate cheltuielile care au contribuit la obtinerea venitului respectiv. care se concretizeaza. In intelesul reglementarilor OMFP 1752/2005. precum si Cheltuielile cu impozitul pe profit si alte impozite. 4.cheltuieli de exploatare . altele decat cele rezultate din distribuirea acestora catre actionari. In categoria veniturilor se include atat sumele sau valorile incasate sau de incasat in nume propriu din activitati curente.cheltuieli extraordinare(calamitati) Cheltuielile cu provizioanele. Aceasta situatie ilustreaza o relatie cheie intre bilant si contul de profit si pierdere. profiturile din cedarea imobilizarilor. Contabilitatea veniturilor se tine pe feluri de venituri. sub forma de intrari sau cresteri ale activelor ori reduceri ale datoriilor. altele decat cele rezultate din contributii ale actionarilor. etc. in cresteri ale capitalurilor proprii. astfel : . Deci orice diminuare de capitaluri proprii alta decat reducerea de capitaluri social sau distribuirea de dividende constituie o cheltuiala. din vanzarea activelor imobilizate. dobanzi. c) pierderile si minusurile de valoare (rezultand din catastrofenaturale. etc) cat si alte venituri si plusuri de valori sau castiguri (plusurile de valoare din reevaluarea activelor. calculate potrivit legii se evidentiaza distinct. din variatia cursului imobiliar. cheltuielile de personal. dupa natura lor.

iar norma IAS 1 cuprinde. personalul angajat . iar • echivalentele de lichiditati: sunt plasamentele pe termen scurt (de regula. creditorii . 17 . Avantajele informatiilor privind fluxurile de trezorerie Atunci cand este utilizat in conjuctie cu celelalte situatii financiare. un tablou al fluxurilor de trezorerie furnizeaza informatii ce permit utilizatorilor sa evalueze schimbarile activului net al unei intreprinderi. 4. astfel de informatii intaresc comparabilitatea datelor referitoare la performantele exploatarii diferitelor intreprinderi. Utilizatorii de situatii financiare includ investitorii prezenti si potentiali . Obiectiv: Situata fluxurilor de trezorerie explica variatia lichiditatilor si a echivalentelor de lichiditati ale unei întreprinderi. cat si explicarea fluxurilor reprezentand variatiile • reconciliere intre soldurile initiale si finale ale fiecarui post de capitaluri proprii precum capitalul. cu scadenta sub 3 luni).4 Situatia fluxurilor de trezorerie Standardul International de Contabilitate IAS 7 defineste fluxurile de trezorerie ( denumite si fluxuri de numerar sau cash – flow in unele lucrari) drept intrari sau iesiri de numerar si echivalente de numerar.De asemenea. si distribuirile de dividende in favoarea acestora • rezultatele nedistribuite. conform metodei de referinta prevazute prin norma IAS 8 • operatii ce afecteaza capitalul. la deschiderea si inchiderea exercitiului. efectuate cu proprietarii intreprinderii (investitiile proprietarilor si ramburasarile de capital). furnizorii si alti creditori comerciali . primele de emisiune. intr-o varianta exhaustiva: • beneficiul net sau pierderea neta a exercitiului • pierderile si castigurile. structura sa financiara(inclusiv lichidiatea si solvabilitataea sa) si capacitatea sa de a modifica valorile si scadentarul fluxurilor de trezorerie. pentru a se adapta schimbarilor de circumstante si oportunitati. • lichiditatile: sunt fondurile disponibile si depozitele la vedere. in virtutea unei norme speciale. cu precizarea separata a fiecarei miscari.Totodata. in materie de raportare a variatiei capitalurilor proprii. furnizând informatii utile în vederea evaluarii performantei acesteia.Intocmirea situaţiilor financiare – lucrare de licenţă Castigurile retinute la 1 ianuarie (+) Rezultatul net al exercitiului curent (. rezervele.) Dividende platite pentru: a) actiunile preferentiale b) actiunile ordinare ( =) Castigurile retinute la 31 decembrie Organismul international de normalizare contabila a preluat uzantele anglo-saxone. cheltuielile si veniturile care au fost direct afectate capitalurilor proprii. convertibile cu usurinta în lichiditati si care au un risc de fluctuatie valorica neglijabil. cat si totalul acestor elemente • efectul cumulat al schimbarilor de metode contabile si corectari de erori fundamentale. pentru aceleasi operatii si evenimente. deoarece ele elimina efectele utilizarii unor prelucrari contabile diferite. Cadrul general pentru intocmirea si prezentarea situatiilor financiare din cadrul carora face parte si " situatia fluxurilor de trezorerie " stipuleaza ca obiectivul acestora " este de a furniza informatii despre pozitia financiara performantele si modificarile pozitiei financiare a intreprinderii care sunt utile unei sfere largi de utilizatori in luarea deciziilor economice . informatiile referitoare la fluxurile de trezorerie sunt folositoare pentru a permite utilizatorilor sa isi elaboreze modele pentru aprecierea si compararea valorii actuale a fluxurilor de trezorerie viitoare ale diferitelor intreprinderi.

prezinta: • fluxuri generate de activitatea de exploatare( operationale) . cum de fapt se si intimpla. rezultatul din gestiunea activelor reale ( din activitatea de exploatare ) si prin cel rezultat din operatiunile de capital care privesc investitiile si finantarile.evaluarea capacitatii intreprinderii de a-si indeplini obligatiile de plati cash. precum si a altor active pe termen lung • incasarile ce decurg din vanzarea de imobilizari corporale si necorporale. trezoreria se asigura prin decalaje de plati asociate acestor fluxuri. a varsa dividende si a face investitii. • fluxuri generate de activitatea de finantare. precum si incasarile relative la vanzarea de participatii in intreprinderile de tip joint-venture 18 . Astfel.onorarii.Intocmirea situaţiilor financiare – lucrare de licenţă Tabloul fluxurilor de trezorerie prezinta intrarile (fluxuri pozitive) si iesirile de fonduri (fluxuri negative). ele rezulta din tranzactiile si alte elemente care concura la formarea rezultatului net. Marimea fluxurilor de trezorerie implicate de activitatile de exploatare este un indicator cheie al masurii in care intreprinderea a degajat. clasificate în functie de activitatea care le-a generat. in cazul unei institutii de asigurari • platile si rambursarile de impozite asupra profitului. Utilizarea analizei este data de faptul ca variatia globala a trezoreriei este reliefata prin soldul de trezorerie . Analiza fluxurilor de trezorerie pe toate cele trei tipuri de activitati este utila pentru : corelarea profitului (pierderii ) cu numerarul . Fluxurile de trezorerie ale activitatii de exploatare: Sunt fluxuri generate de principalele activitati generatoare de venituri si ca urmare. fara sa recurga la alte surse externe de finanatare . precum si platile efectuate pentru achizitia de participatii de tip joint-venture • incasari relative la vanzarea de titluri de participare si de titluri de creanta emise de sau provenite de la alte intreprinderi . • fluxuri generate de activitatea de investitii. Fluxurile de trezorerie generate de activitatile de investitii ofera informatii privind maniera in care intreprinderea isi asigura perenitatea si cresterea. a mentine capacitatea sa operationala. evaluarea fluxurilor de numerar pentru activitatile viitoare ( cash – flowstrategic). cu conditia ca ele sa nu poata fi in mod specific asociate activitatilor de finantare si de investitii b) Fluxuri de trezorerie generate de activitatile de investiţii Indica in ce măsura platile au fost efectuate pentru achiziţia de active destinate sa genereze venituri si fluxuri de trezorerie viitoare. Fiecare dintre cele trei categorii de fluxuri are impact asupra unei surse sau a unei utilizari de lichiditati.comisioane si din alte venituri • plati catre furnizori de bunuri si servicii • incasarile si platile relative la prime si calamitati. pentru a rambursa imprumuturile sale. suficiente fluxuri de trezorerie. separarea activitatilor care implica numerar de cele care nu implica numerar . Ele se refera la : • plati efectuate pentru achizitia de imobilizari corporale si necorporale. Atunci cind fluxurile reale si cele monetare nu coincid . prin exploatarea sa. [recum si a altro active pe termen lung • plati efectuate pentru achizitia de titluri de participare si de titluri de creanta emise de /sau de la alte entitati. la anuitati si la alte prestatii legate de politele de asigurare. a) Exemple: • încasari provenite din vanzarea de bunuri si prestarea de servicii • plati în favoarea personalului si in contul acestora • încasari din redevente.

bancare.5 Note explicative la situaţiile financiare anuale Notele explicative contin informatii suplimentare. In acest sens se vor mentiona urmatoarele: daca imobilizarile sunt incluse in situatiile financiare la costul istoric. adecvate pentru a permite o corecta intelegere a situatiilor financiare 19 . In situatia in care suma corespunzatoare nu este comparabila. la valoarea reevaluata sau la valoarea ajustata de inflatie. si suma corespunzatoare anului precedent celui la care se refera acesta. relevante pentru necesitatile utilizatorilor in ceea ce priveste pozitia financiara si rezultatele obtinute. situatiei fluxurilor de trezorerie si al situatiei modificarilor capitalului propriu trebuie sa fie insotit de o trimitere la nota care cuprinde informatii legate de acel element semnificativ. prezentanduse rezultatul ajustarii. si nu grupului data la care s-au incheiat sau perioada la care se refera situatiile financiare moneda in care sunt intocmite situatiile financiare exprimarea cifrelor incluse in rapotare Pentru elementele mentionate in notele explicative se va prezenta. pentru buna lor intelegere: • • • • • numele intreprinderii care face raportarea faptul ca situatiile financiare sunt proprii intreprinderii. de bilete de trezorerie. aceasta trebuie ajustata.Intocmirea situaţiilor financiare – lucrare de licenţă • avansurile de trezorerie si imprumuturile acordate tertilor • incasari ce decurg din rambursarea avansurilor de trezorerie si imprumuturilor acordate tertilor c) Fluxuri de trezorerie generate de activitatile de finantare Activitatile de finantare sunt acele activitati care antreneaza schimbari in marimea si structura capitalurilor proprii si imprumutate ale intreprinderii.Prezentarea separata a acestor fluxuri in tabloul de trezorerie este data de posibilitatea utilizarii lor in previziunea sumelor pe care aportorii de capitaluri le vor retrage din fondurile viitoare. Notele explicative trebuie sa prezinte politicile contabile adopatate de întreprindere pentru a determina valorile elementelor din bilant. ale profitului sau pierderii aferente fiecarui exercitiu.Fiecare element semnificativ al bprofit si pierdere. determinata potrivit IAS 29   politicile contabile specifice adopatate. de regula. de imprumuturi ipotecare si de alte imprumuturi pe tremen scurt sau lung • rambursarea sub forma de lichiditati a sumelor imprumutate • varsaminte efectuate de locatar pentru reducerea soldului datoriei referitoare la un contract de locatie-finantare 4. modul de efectuare si motivele pentru care aceasta a fost efectuata. Miscarile de trezorerie generate de activitatile de finantare se refera la: • incasarile din emisiunea de actiuni si de late instrumente de capitaluri proprii • varsamintele efectuate actionarilor pentru achizitia sau rascumpararea actiunilor • incasari din emisiunea de imprumuturi obligatare. Notele explicative trebuie prezentate intr-o maniera sistematica. Următoarele informaţii trebuie prezentate cu claritate si repetate ori de cate ori este nesesar. ale fluxurilor de trezorerie si modificarilor capitalului propriu.

a obiectului sau a zonei geografice de acţiune. dizolvarea (urmată de restructurare – relansare sau de lichidare). cotarea la bursă. fara a intra in stare de lichidare sau reducere semnificativa a activitatii.1 Principiul continuitatii activitătii Acest principiu presupune ca entitatea isi continua in mod normal functionarea . 20 . restructurarea masivă a activităţii şi/sau structurii entităţii (schimbare de obiect.). aceste elemente trebuie prezentate in notele explicative . (re)naţionalizarea sau orice altă formă de schimbare importantă a structurii asociative a entităţii. etc. fuziunea cu una sau mai multe entităţi (prin comasare sau prin absorbţie). conform contabilitatii de angajamente. 5. iniţierea unui parteneriat strategic (asociere în participaţiune. Continuitatea exploatarii este legata de factori obiectivi sau subiectivi. extindere sau reducere de activitate şi/sau dimensiune). Daca administratorul societatii constata unele elemente de nesiguranta legate de anumite evenimente care pot duce la incapacitatea acesteia de a-si continua activitatea .Societatea trebuie sa depisteze existenta factotilor care ar putea sa genereze starea de continuitate: Factori de ordin financiar : Fond de rulment negativ Situatie neta negativa Situatii de trezorerie negative Imposibilitatea platii datotiilor scadente Apelul la surse de finantare cu caracter oneros Imposibilitatea platii ratelor la imprumuturile scadente Factori legati de expoatare : Capaciatate de autofinantare negativa Pierderi de piete importante Existenta unei subactivitati notabile Dintre evenimentele majore care ar putea afecta într-un viitor previzibil activitatea entităţii. aceasta informatie trebuie prezentata impreuna cu explicatii privind modul de intocmire a acestora si motivele care au stat la baza deciziei conform careia societatea nu-si mai poate continua activitatea. ar putea modifica în mod semnificativ rezultatele activităţii şi/sau metodele contabile (a se vedea în acest sens şi principiul permanenţei metodelor). Principii contabile si aplicarea lor la intocmirea situatiilor financiare Elementele prezentate in situatiile financiare anuale se evalueaza in conformitate cu principiile contabile generale.Intocmirea situaţiilor financiare – lucrare de licenţă 5. schimbarea semnificativă a acţionariatului. intrarea în incapacitate de plată. enumerăm: divizarea (în două sau mai multe noi entităţi). privatizarea. In cazul in care situatiile financiare anuale nu sunt intocmite pe baza principiului continuitatii activitatii .

politica de personal şi salarizare. societatea are posibilitatea schimbarii acelei metode. chiar daca acestea devin evidente numai intre data bilantului si data intocmirii acestuia c) trebuie sa se tina cont de toate datoriile previzibile si pierderile potentiale aparute in cursul exercitiului financiar curent sau al unui exercitiu financiar precedent . chiar daca acestea devin evidente numai intre data bilantului si data intocmirii acestuia. privind numărul şi structura personalului. indiferent daca rezultatul exercitiului financiar este pierdere sau profit Prudenţa este. îşi va reduce personalul. fie pentru ca s-a schimbat contextul economic . va amâna noile investiţii. cu scopul de a avea o poziţie cât mai avantajoasă la negocierile de fuzionare. modul de calcul şi cuantumul salariilor. îşi va concentra eforturile pe activităţile cele mai profitabile.politica de dividend. 21 . . astfel încât ponderea activului său net contabil (capitalului) să fie cât mai mare în activul (capitalul) noii entităţi. pentru asigurarea comparabilitatii in timp si in spatiu. politica de preţuri şi modalităţile de distribuţie şi vânzare. un punct de vedere pesimist. în mod sistematic. politica şi metodele de amortizare a imobilizărilor şi evaluare a elementelor patrimoniale. prin: concepţia generală de conducere şi administrare. si in special: a) poate fi inclus numai profitul realizat la data bilantului b) trebuie sa se tina seama de toate datoriile aparute in cursul exercitiului financiar curent sau al unui exercitiu precedent . d) trebuie sa se tina cont de deprecierile . plusurile pentru titlurile de participare evaluate prin echivalenţă. . etc. Pentru a asigura inca comparabilitatea . proprietarii entităţii vor avea o poziţie mai bună în noua entitate rezultată din fuzionare 5. . în general îşi va reduce cheltuielile. etc. politica de aprovizionare şi stoc . de a avea un bilanţ cât mai « curat » şi o profitabilitate cât mai înaltă. Drept urmare. fie pentru ca alegerea initiala a metodei s-a facut in mod eronat .3 Principiul prudentei Evaluarea trebuie facuta pe o baza prudenta . . sau pentru ca o reglementare contabila impune o astfel de modificare. deoarece el adoptă. Spre exemplu. politica de producţie şi desfacere. privind cantitatea.Daca insa activitatea economica justifica necesitatea unei alte metode.Intocmirea situaţiilor financiare – lucrare de licenţă Oricare din aceste evenimente va influenţa în mod decisiv aplicarea politicilor şi metodelor contabile în cadrul entităţii sub influenţa noilor circumstanţe. indiferent dacă fuziunea se face prin absorbţie sau prin comasare. 5. în mod cert. calitatea şi gama sortimentală produsă. societatea va prezenta in notele explicative motivul schimbarii metodei si a efectului schimbarii.achitarea datoriilor şi încasarea creanţelor. Adică. solicită contabilizarea minusurilor de valoare şi interzice luarea în considerare a plusurilor de valoare.2 Principiul permanentei metodelor Metodele de evaluare trebuie aplicate in mod consecvent de la un exercitiu financiar la altul. principiul aflat în starea cea mai accentuată de conflict cu obiectivul (principiul federator) al imaginii fidele. . Excepţiile sunt destul de rare: de exemplu. îşi va încasa cât mai repede creanţele şi îşi va achita datoriile.obiectul de activitate. o entitate care va fuziona cu altă entitate îşi va face ordine în patrimoniu şi în activitate: va lichida stocurile supranormative şi va vinde activele redundante.activele redundante. politica de investiţii.

care presupune înregistrarea cheltuielilor in momentul angajării . (iii) sunt neutre. Acest principiu reprezintă abandonarea practicii evaluărilor administrative. nediferenţiate.7 Principiul necompensării Orice compensare intre elementele de activ si de datorii sau intre elementele de venituri si cheltuieli este interzisa. adică nepărtinitoare faţă de Stakeholders. şi: (v) sunt complete sub toate aspectele semnificative.8 Principiul prevalentei economicului asupra juridicului 22 . acestea să fie legate logic şi succesiv în cadrul fluxului de producţie (de exemplu. numai dupa inregistrarea in contabilitate a veniturilor si cheltuielilor la valoarea integrala. administratorii întreprinderii vor elabora politici contabile în acord cu "Cadrul general de întocmire şi prezentare a situaţiilor financiare" şi se vor asigura că situaţiile financiare furnizează informaţii care să fie: a) relevante. şi b) credibile. 5. etc. impusă printr-un act normativ (specifice economiilor centralizate) şi adoptarea metodelor economice de evaluare.Intocmirea situaţiilor financiare – lucrare de licenţă Dacă nu există nici un Standard Internaţional de Contabilitate relevant.6 Principiul intangibilităţii Bilantul de deschidere pentru fiecare exercitiu financiar trebuie sa corespunda cu bilantul de inchidere al exercitiului financiar precedent. Eventualele compensări intre creante si datorii fata de aceleasi agent economic pot fi efectuate . care să ţină seama atât de caracteristicile elementului patrimonial supus evaluării. sortimentele respective să fie confundabile. după o temeinică analiză şi cu apobarea conducerii întreprinderii. prin metodă unică. având caracteristici similare. 5. cu respectarea prevederilor legale . (ii) reflectă substanţa economică a evenimentelor şi tranzacţiilor şi nu doar forma juridică. . cât şi de utilitatea sa sau de condiţiile pieţei sale. compensarea între plusurile şi minusurile în gestiune detectate cu ocazia inventarierii. componentele elementelor de activ sau de datorii trebuie evaluate separat. Aplicarea acestui principiu are in vedere: • practicarea unei contabilităţi de angajamente . (iv) sunt prudente. în sensul că: (i) reprezintă fidel rezultatele şi poziţia financiară a întreprinderii. secţie de producţie – spaţiu de depozitare sau depozit – magazin. 5.în cadrul aceleiaşi gestiuni. în condiţiile legii. executării lucrărilor sau prestării serviciilor utilizarea conturilor de venituri si cheltuielilor in avans • 5.între două gestiuni. serviciilor sau recepţiei lucrărilor de la terţi si înregistrarea veniturilor in momentul livrării bunurilor . respectiv primirii bunurilor . 5. indiferent de data încasării sau plăţii acestor venituri si cheltuieli. cu condiţia ca acestea să fie echivalente şi: .).5 Principiul evaluării separate a elementelor de activ si de datorii Conform acestui principiu .4 Principiul independentei exerciţiului Trebuie sa se tina cont de veniturile si cheltuielile aferente exerciţiului financiar . adică utile pentru nevoile utilizatorilor de luare a deciziilor. Sunt de asemenea permise.

Elemente cu valori nesemnificative care au aceeasi natura sau cu functii similare trebuie insumate . este inventarul. Pentru aceasta este necesar ca intreprinderea sa procedeze la o constatare reala a ceea ce ea a posedat la inceputul unei perioade. Lucrări contabile preliminare intocmirii situatiilor financiare Inventarierea patrimoniului Inventarierea inseamna constatarea existentei. Inventarul cuprinde descriptive si estimativ. iar in cele mai dese cazuri. Estimatiile se vor face in unitatea monetara a tarii. 5. 6. iar pentru elemente care nu au suferit schimbari. Principiul pragului de semnificatie Elementele de bilant si de cont de profit si pierdere care sunt precedate de cifre arabe pot fi combinate daca: - acestea reprezinta o suma nesemnificativa o astfel de combinare ofera un nivel mai mare de claritate . prin masurare. concomitant cu estimarea lor. atestarea despre existenta mijloacelor de avere. In cazul intreprinderilor de stat. adica pretul platit la cumparare (pretul de aprovizionare efectiv) • pretuirea zilei. si de ceea ce ea dispune la sfarsitul acestei perioade de gestiune administrative. Numai pe baza unui inventar se poate deschide si inchide contul Bilant. Practica a aratat ca intotdeauna este necesar sa se cunoasca din ce se compune si ceea ce apartine patrimoniului. in determinarea exacta a cantitatilor. Metodele de estimare folosite: • pretuirea planificata. el este reglementat prin dispozitiuni legale.9. practicata la momentul inventarierii • pretuirea medie. 23 . necesar la deschiderea si inchiderea contabilitatii unei unitati economice. din imposibilitate fizica si materiala. se va proceda prin apreciere sau sondaj. in special a creantelor. cu conditia ca elementele sa fie prezentate separat in notele explicative Orice element care are o valoare nesemnificativa trebuie prezentat distinct in cadrul situatiilor finanicare . si nu numai de forma juridica a acestora.Intocmirea situaţiilor financiare – lucrare de licenţă Prezentarea valorilor din cadrul elementelor din bilant si contul de profit si pierdere se face tinand seama de fondul economic al tranzactiei sau al operatiunii raportate . Activul si Pasivul intr-un inventar trebuie sa fie intotdeauna egale. in perioadele de fluctuatiuni in puterea de cumparare a unitatilor monetare. nu se pune problema estimarii. a drepturilor si obligatiunilor unui patrimoniu. din momentul inventarierii. Primul si ultimul document intocmit. Numai in cazuri exceptionale. cantarire. precum si ceea ce el datoreaza altora. la un anumit moment. cand debitorul este o persoana fizica. rezultata din media preturilor intr-un interval de timp dat • la estimarea creantelor se va avea in vedere solvabilitatea principalului obligat. pe atat de grele sunt problemele ce le ridica la estimatiune. drepturilor si obligatiunilor unui patrimoniu. cu specificarea cantitatii. ETAPELE INVENTARIERII Inventarierea este actiunea de intocmire a inventarului. Ele vor fi trecute in inventar dupa o estimatiune reala. se vor folosi datele inventarului precedent. Modul in care se face pretuirea sau estimarea depinde de scopul urmarit prin inventariere. Pe cat apare de simpla intocmirea inventarului. calitatii si pretuirea lor. ca prim document indispensabil in contabilitate. numarare a mijloacelor. adica aceea prevazuta in planul de stat • pretuirea la procurare. nefiind necesara prezentarea lor separata.

cheltuiala este deductibilă fiscal pe perioada rămasă de amortizat a acestor imobilizări. astfel incat acestea sa corespunda existentelor faptice. respectiv durata iniţială stabilită conform legii. intocmit in vederea unui Bilant de deschidere • inventar final. înregistrate în evidenţa contabilă în rezultatul reportat. putem distinge: • inventar initial. dupa caz. prin numarare. republicată. rezultate în urma evaluării creanţelor şi datoriilor în valută. etichetarea materialelor. 82/1991. în situaţia în care au fost deductibile din profitul impozabil. aranjarea. Exemple de elemente similare veniturilor: • diferenţele favorabile de curs valutar. cu modificările şi completările ulterioare. dintr-un an fiscal. masurare sau cubare. din care se scad veniturile neimpozabile şi la care se adaugă cheltuielile nedeductibile. ca urmare a retratării sau transpunerii. Acestea se semneaza de membrii comisiei si de gestionar. efectuat in vederea punerii de accord a conturilor cu realitatea pentru intocmirea Bilantului de inchidere Inventarierea cuprinde urmatoarele etape: • pregatirea inventarierii • stabilirea stocurilor faptice • stabilirea rezultatelor inventarierii • regularizarea plusurilor si minusurilor Pregatirea inventarierii consta in a lua o serie de masuri pentru a asigura buna desfasurare a acesteia: sortarea. înregistrate în evidenţa contabilă în rezultatul reportat. Determinarea rezultatului contabil. Veniturile şi cheltuielile care se iau în calcul la stabilirea profitului impozabil sunt cele înregistrate în contabilitate potrivit reglementărilor contabile date în baza Legii contabilităţii nr. Pentru determinarea rezultatelor inventarierii se evalueaza mai intai stocurile inscrise in listele de inventariere. rezultate în urma evaluării creanţelor şi datoriilor în valută. Rezultatul contabil se calculează ca diferenţă între veniturile realizate din orice sursă şi cheltuielile efectuate în scopul realizării de venituri. La stabilirea profitului impozabil se iau în calcul şi alte elemente similare veniturilor şi cheltuielilor potrivit normelor de aplicare. Exemple de elemente similare cheltuielilor: • diferenţele nefavorabile de curs valutar. ca urmare a retratării sau transpunerii. marfurilor si altor valori materiale. precum şi orice alte elemente similare veniturilor şi cheltuielilor. mai puţin perioada pentru 24 . • cheltuiala cu valoarea neamortizată a cheltuielilor de cercetare şi dezvoltare şi a mijloacelor fixe de natura obiectelor de inventar care a fost înregistrată în rezultatul reportat. Toate cantitatile ce se constata de comisie se inscriu in listele de inventariere ce se intocmesc pe gestionari. delapidari.Intocmirea situaţiilor financiare – lucrare de licenţă Daca privim inventarul in raport cu Bilantul. Se compara valoarea stocurilor faptice cu valoare stocurilor scriptice. produselor. • rezervele din reevaluare la casarea sau cedarea activelor. Lipsurile constatate de comisia de inventariere pot fi imputabile (provenite din sustrageri. Regularizarea Plusurilor de inventar se realizeaza prin cresterea valorii mijloacelor economice din contabilitate. cantarire. din care se scad veniturile neimpozabile şi se adaugă cheltuielile nedeductibile conform prevederilor art. Stabilirea stocurilor faptice se realizeaza de catre comisia de inventariere. În acest caz. bonuri de depozitare si feluri de bunuri. 21 din Codul fiscal. distrugeri) si neimputabile (in limita scazamintelor legale admise sau datorate unor calamitati naturale).

În cazul în care contribuabilul constată că după depunerea declaraţiei anuale un element de venit sau de cheltuială a fost omis ori a fost înregistrat eronat. Diferentele temporare sunt elemente neitegrabile in rezultatul fiscal al exerciţiului. subvenţiile pentru investiţii si provizioanele reglementate generează si se înscriu in sfera impozitelor amânate. contribuabilul este obligat să depună declaraţia rectificativă pentru anul fiscal respectiv. Rezultatul contabil reprezintă suma globala a profitului sau pierderii exercitiului financiar ce figureaza in contul 121”Profit si pierdere” inainte de impozitare.Intocmirea situaţiilor financiare – lucrare de licenţă care s-a calculat amortizarea. figurand in bilant. dar care vor fi deduse din rezultatul exerciţiului. astfel încât la finele anului acestea să se încadreze în prevederile legii. trebuie pornit de la realitatea ca nu in toate cazurile pricipiile contabile subordonate imaginii fidele sunt convergente in totalitate cu pricipiile impunerii fiscale. pentru suma neta de integrat in rezultatul fiscal 25 . lunar sau potrivit prezentelor norme metodologice. Ele se ivesc înăuntrul exerciţiului fiscal in cauză. Dacă în urma efectuării acestei corecţii rezultă o sumă suplimentară de plată a impozitului pe profit. Impozitarea si distribuirea profitului Pentru impozitarea profitului. genereaza procentelor de impozitare sau de creare de noi impozite • subventii pentru investitii primite. In consecinţa. Veniturile sau cheltuielile înregistrate eronat sau omise se corectează prin ajustarea profitului impozabil al perioadei fiscale căreia îi aparţin. incidenta diferentelor temporare provenind din exercitiile anterioare sau raportate asupra exercitiilor viitoare. Metoda impozitului amanat se regaseste.De aceea trebuie facuta distincţie intre rezultatul contabil si rezultatul fiscal. baracamentelor şi amenajărilor provizorii trecute în rezultatul reportat cu ocazia retratării situaţiilor financiare anuale. care. În mod similar se va proceda şi în cazul obiectelor de inventar. Intr-o abordare generala pornind de la IAS 12 relatia dintre cele doua marimi poate fi dirijata principal astfel: Rezultatul fiscal = Rezultatul contabil( +/-) Diferentele temporale (+/-) Diferentele temporare Diferentele temporale sunt elemente reintegrate sau deduse definitiv din rezultatul fiscal. prezenta diferentelor temporare impune folosirea a doua metode de impozitare a rezultatului: Metoda impozitului exigibil. Rezultatul fiscal reprezintă profitul impozabil sau pierderea fiscala a exercitiului. atunci pentru această sumă se datorează dobânzi şi penalităţi de întârziere conform legislaţiei în vigoare. potrivit careia cheltuiala fiscala a exercitiului cuprinde: volumul impozitelor exigibile. cheltuiala contabila a exercitiului. daca este cazul. Ele se ivesc intrun exerciţiu si se resorb ca urmare a unuia sau mai multor exerciţii ulterioare. in urmatoarele structuri contabile: • diferentele temporare sau raportarii impozitului. este egala cu suma impozitelor exigibile. De asemenea. dar care vor fi impozitate ulterior. La calculul profitului impozabil limitele cheltuielilor deductibile prevăzute de legislaţia în vigoare se aplică trimestrial. la randul sau . după caz. ajustarea soldurilor de impozit raportate. Diferentele temporare generează impozite amânate . stabilit potrivit regulilor fiscale si in functie de care se calculeaza volumul impozitelor exigibile. Aceste diferente se explica prin decalajul intre exerciţiul in care se include anumite elemente de cheltuieli si de venituri in calculul rezultatului contabil.

iar la societatile cu capital privat . In cazul societatilor comerciale cu capital integral sau majoritar de stat. se scad stocurile deoarece au cel mai putin caracterul de 26 . O structura componenta a calcularii masei profitului este cea destinata deducerilor fiscale cum sunt: dividendele primite de la o alta persoana juridica romana. Legii contractului de management 66/1993. profitul net se repartizeaza in conformitate cu prevederile Legii nr. cheltuielile sunt deductibile numai daca sunt aferente realizării veniturilor si cele considerate deductibile conform prevederilor legale in vigoare.2 si 1. Lichiditatea generala e considerata satisfacatoare pentru valori cuprinse intre 1. distribuire profitului se efectueaza in conformitate cu prevederile OG 70 . veniturilor realizate + Chelt. in distribuirea profitului. HG 484/1995. sumele uitlizate pentru constituirea fondului de rezerva.Ca regula. alte elemente stabilite prin norme legale. la care se cunoaste data reintregrarii in rezultat de o maniera precisa. Daca valoarea totala a pasivelor curente este mai mare decat valoarea totala a activelor curente atunci acest indicator e subunitar si aceasta ar putea arata ca finantarea pe termen scurt a fost folosita pentru achizitionarea de "active pe termen lung" ceea ce in mod normal e considerat periculos.26/1995. Totodata. potrivit hotararilor Adunarii Generale Actionarilor sau Asociatilor. Masa profitului impozabil se determina pe baza relatiei: Profitul impozabil = Venituri realizate . se procedează la inregistarea operariunilor de distribuire a profitului.Intocmirea situaţiilor financiare – lucrare de licenţă • provizioane reglementate care au fost constituite pentru a beneficia de dispozitiile fiscale favorabile. Profitul net consemnat in bilant poate fi repartizat astefel: • • • • constituirea de rezerve legale in limita a 5% din profitul brut pana cand aceasta ajunge la 20% din capitalui social acoperirea pierderilor din anii precedenti constituirea fondului de participare a salariaţilor la profit dividende 7. După ce s-a calculat rezultatul bilanţier.Cheltuieli coreps.1 Indicatorii de lichiditate Rata curenta = Active circulante / Datorii curente (formula de calcul) Interpretare: Rata curenta reflecta posibilitatea elementelor patrimoniale curente de a se transforma intr-un timp scurt in lichiditati pentru a achita datoriile curente.9 Rata rapida (testul acid) = (Active circulante-Stocuri) / Datorii curente (formula de calcul) Interpretare: Rata rapida reflecta posibilitatea activelor circulante concretizate in creante si trezorerie de a acoperi datoriile curente. este necesar ca acesta sa fie abordat in mod structural si nu global. cu toate ca exista ramuri pentru care o valoare mai mica decat 1 a acestui indicator este considerata acceptabila. HG 263/1194.16/1990 si OG nr. Calculul si analiza principalilor indicatori economico-financiari 7.Deduceri fiscale Potrivit normelor fiscale.nededeuctibile .

7. din totalitatea fondurilor. valori mici ale acestui indicator arata ca societatea isi achita obligatiile mai rapid.Intocmirea situaţiilor financiare – lucrare de licenţă lichiditate dintre activele curente (ele reprezinta activele la care apar cel mai probabil pierderi in cazul lichidarii). Ea este considerata buna cand rezultatul obtinut depaseste 30%.2 Indicatorii gradului de indatorare Rata datoriilor = Datorii totale/Active totale (formula de calcul) Interpretare: Rata obligatiilor totale la total activ masoara procentajul. Rata utilizarii activelor fixe = Cifra de afaceri/Active fixe)*1000 (formula de calcul) Interpretare:Arata cifra de afaceri la 1000 lei active fixe. o valoare ridicata a acesteia arata o situatie favorabila pentru agentul economic. a disponibilitatilor bancare si a plasamentelor de scurta durata. Pentru a fi considerat favorabil. Durata de recuperare a creantelor = Total creante/Cifra de afaceri)*360 (formula de calcul) Interpretare: Indica ritmul incasarii creantelor concretizate in clienti. indicand ponderea surselor proprii in totalul pasivului. debitori. asigurat de creditori. Trebuie facuta precizarea ca datorita faptului ca vanzarile apar de-a lungul intregului an in timp ce stocul se defineste pentru o anumita data e recomandat sa se utilizeze stocul mediu = [ (stocul initial + stocul final) /2 ].3 Indicatori privind utilizarea activelor Rotatia stocurilor = Cifra de afaceri/Stocuri (formula de calcul) Interpretare:Arata influenta stocurilor existente asupra miscarii bilantiere.65 si 1. Lichiditatea rapida e satisfacatoare pentru valori cuprinse intre 0. Lichiditatea imediata = Trezorerie/Datorii pe termen scurt (formula de calcul) Interpretare: Reflecta posibilitatea achitarii datoriilor pe termen scurt pe seama numerarului aflat in casierie. 27 . deoarece cu cat este mai scazuta rata cu atat este mai mare protectia la pierderile creditorilor in cazul lichidarii. Creditorii prefera rate ale obligatiilor scazute. 7. Cu cat marimea acestui indicator este mai mica cu atat creantele se incaseaza mai rapid Durata de rambursare a datoriilor = Datorii totale/Cifra de afaceri)*360 (formula de calcul) Interpretare: Indica ritmul achitarii datoriilor fata de terti ale agentului economic. Solvabilitatea patrimoniala = Capitaluri proprii/Total pasiv (formula de calcul) Interprtare: Reprezinta gradul in care unitatile patrimoniale pot face fata obligatiilor de plata. indicatorul trebuie sa tinda spre o marime unitara. indicatorul este mai bun cu cat este mai mare. cu cat acest indicator este mai mare cu atat este mai bun Rata de eficienta a activelor circulante = (Cifra de afaceri/Active circulante)*1000 (formula de calcul) Interpretare: Arata cifra de afaceri la 1000 lei active circulante.

care au menirea sa controleze situatiile financiare. intre producatorii de informatii contabile si intre utilizatorii sai. care este de multe ori de neevitat. astfel incat acestea sa reflecte cat mai fidel realitatea economica. cat si in momentul in care inregistreaza si cuantifica aceste aprecieri. pentru 28 . pentru care managementul trebuie sa gaseasca solutii salvatoare. noi. 7. intre producatorii si utilizatorii de situatii financiare se interpun auditorii financiari. considerand ca acestia nu sunt total independenti fata de operatiunile efectuate si situatiile financiare prezentate. ce nu de putine ori sunt pline de ingeniozitate. In afara de faptul ca profesia contabila participa activ la procesul de normalizare a contabilitatii.4 Indicatorii Profitabilitatii Marja profitului net = Profitul net/Cifra de afaceri (formula de calcul) Interpretare:Indica marimea profitabilitatii agentului economic. entitatile patrimoniale se confrunta cu probleme deosebite. vin sa amelioreze productia de informatii contabile si sa atenueze diferentele ce pot aparea in situatiile financiare. si asta nu de putine ori doar in urma unui “zvon”. cu cat este mai mare este mai bun. dar practic nu este greu de argumentat ca exista o nota de subiectivism. ca joc social si-a definit in procesul de construire a informatiei financiare propriile reguli.Intocmirea situaţiilor financiare – lucrare de licenţă Viteza de rotatie a activelor circulante = (Active circulante/Cifra de afaceri)*360 (formula de calcul) Interpretare: Arata durata unei rotatii si este favorabila daca are valori mici. punandu-le sub semnul indoielii impartialitatea si obiectivitatea. 8. Auditul situatiilor financiare Intr-un mediu de afaceri dinamic aflat intr-o stare de continua cautare. Apare astfel un conflict potential de interese. firmele devenind peste noapte deosebit de atractive sau fara nici un sprijin din partea propriilor lor investitori. cu cat este mai mare este mai bun. Din punct de vedere teoretic afirmatiile sunt valabile. sa fie obiectiv in aprecierile pe care le face. privind aserţiunile referitoare la tranzacţiile si evenimentele derulate intr-o entitate patrimoniala. Utilizatorii de informatii financiar contabile. pe zi ce trece tot mai diversi si mai sofisticati. Rata rentabilitatii activelor = (Profitul net/Active totale)*1000 (formula de calcul) Interpretare:Indica profitul net obtinut la 1000 lei active totale. manifesta o anumita doza de scepticism fata de producatorii de situatii financiare. Astfel. sa le valideze si sa formuleze o opinie independenta despre realitatea si corectitudinea datelor prezentate in situatiile anuale de sinteza. Standardele internationale. Pieţele sunt intro continua frământare. este absolut necesar ca producatorul de informatii contabile sa manifeste profesionalism. Auditul financiar este un proces sistematic de obţinere si evaluare obiectiva a probelor. O rata a profitului ridicata indica o profitabilitate mare a agentului. Rata rentabilitatii capitalurilor proprii = (Profitul net/Capitaluri proprii)*1000 (formula de calcul) Interpretare: Indica profitul net obtinut la 1000 lei capitaluri proprii. Contabilitatea. ca reguli normalizatoare ale contabilitatii.

• in conformitate cu IFRS si un cadru national de raportare financiara. oricare dintre recomandarile descrise de Declaratia prezentata mai sus poate fi adecvata in conformitate cu cerintele prevazute de ISA 700 si a circumstantelor specifice aplicabile entitatii. in cazurile in care situatiile financiare sunt intocmite conform Standardelor Internationale de Raportare Financiara (IFRS) sau includ doar o trimitere la IFRS.Intocmirea situaţiilor financiare – lucrare de licenţă confirmarea gradului de corespondenta dintre aceste asertiuni. ISA 700. paragraful 17 din ISA 700 cere ca raportul unui auditor sa indice in mod clar cadrul de raportare financiara utilizat pentru intocmirea situatiilor financiare. “Raportul auditorului asupra situatiilor financiare”. “Raportarea de catre auditori cu privire la conformitatea cu Standardele Internationale de Raportare Financiara”. pentru a determina masura in care. Ca un supliment la acest standard de audit. • in conformitate cu un cadru national de raportare financiara. precizeaza ca obiectivul primordial al unui angajament de audit al situatiilor financiare este de a da posibilitatea auditorului sa exprime o opinie independenta cu privire la situatiile financiare. Standardul International de Audit (ISA) 200 “Obiective si principii generale care guverneaza un angajament de audit al situatiilor financiare”. Aceasta Declaratie nu stabileste noi principii de baza sau proceduri esentiale. cu prezentarea gradului de conformitate cu IFRS. stabilirea criteriilor ce au stat la baza lor si comunicarea rezultatelor utilizatorilor interesati. In mod special. sub toate aspectele semnificative. in vederea furnizarii de recomandari cu privire la aplicarea ISA 700. stabileste reguli si furnizeaza recomandari cu privire la forma si continutul raportului auditorului. a fost elaborata Declaratia Internationala privind Practica de Audit (IAPS) 1014. daca acestea au fost intocmite. Scopul acestei Declaratii Internationale privind Practica de Audit este de a furniza recomandari suplimentare atunci cand auditorul exprima o opinie asupra situatiilor financiare despre care conducerea sustine ca sunt intocmite: • exclusiv in conformitate cu Standardele Internationale de Raportare Financiara (IFRS). 29 . ci a fost elaborata in scopul de a veni in sprijinul auditorilor. in conformitate cu un cadru aplicabil de raportare financiara (de exemplu. Auditorul trebuie sa-si exercite rationamentul profesional. Standardele Internationale de Raportare Financiara).

consuma informatiile care le permit sa determine daca imprumuturile acordate si dobanzile aferente vor fi rambursate la scadenta. precum si publicul. atunci cand acesta este un client major.Furnizorii. guvernul si institutiile acestuia. in astfel de situatii elaborate si prezentate. clientii. Acestia sunt interesati si de informatii care le permit sa evalueze capacitatea entitatii de a oferi remuneratii. incat sa raspunda necesitatilor acestora. in general. SPORIREA RELEVANTEI. ca parteneri de afaceri.Intocmirea situaţiilor financiare – lucrare de licenţă CAPITOLUL II CONTRIBUŢII PERSONALE. sunt interesati de informatii despre continuitatea activitatii entitatii. . ca si furnizorii de imprumuturi si garantii bancare. cu exceptia cazului in care ei sunt dependenti de continuitatea activitatii entitatii. consuma informatiile care permit sa determine daca sumele care le sunt datorate vor fi platite la scadenta.Actionarii sunt interesati si de informatii care le permit sa evalueze capacitatea entitatii de a plati dividende. PROIECT DE PERFECŢIONARE ŞI APROFUNDARE. interesati de entitate pe o perioada mai scurta decat creditorii. sa pastreze sau sa vanda. creditorii. .Angajatii. au nevioe de informatii pentru a decide daca ar trebui sa cumpere. precum si oportunitati profesionale. CREDIBILITATII SI TRANSPARENTEI INFORMATIILOR PREZENTATE IN SITUATIILE FINANCIARE Anumiti utilizatori pot avea necesitati specifice si au capacitatea de a obtine informatii suplimentare fata de cele continute in situatiile financiare. 30 .Clientii. Multi utilizatori insa trebuie sa se bazeze pe situatiile financiare ca principala lor sursa de informatii si.Creditorii(bancile). cum sunt: . Furnizorii si alti creditori sunt. ca furnizori de capital si riscuri afiliate capitalului. ca principali furnizori de munca. de aceea. Acestia folosesc situatiile financiare pentru a-si satisface o parte din diversele lor necesitati de informatii. .Investitorii. in special atunci cand au o colaborare pe termen lung cu entitatea respectiva sau sunt dependenti de ea. . pensii si alte avantaje. personalul angajat. furnizorii si alti creditori comerciali. Utilizatorii situatiilor financiare includ investitorii actuali si potentiali. sunt interesati de informatii privind stabilitatea si profitabilitatea entitatilor lor.

informatiile trebuie sa fie relevante pentru luarea deciziilor de catre utilizatori. chiar daca are acces la informatiile financiare si de gestiune suplimentare. Pentru a fi utile. ca rezultat intocmirea unor situatii financiare care reflecta. care ajuta la infaptuirea proceselor de planificare. sunt interesate de alocarea resurselor si. ajutandu-i pe acestia sa evalueze evenimentele trecute. de activitatea entitatilor. este interesat de evolutiile recente si tendintele legate de prosperitatea entitatii si a sferei de activitate a acesteia. nu este partinitoare. iar utilizatorii pot avea incredere ca aceasta reprezinta corect ceea ce se asteapta.Situatiile finaciare nu sunt neutre daca. astfel. influenteaza luarea unei decizii sau formularea unui rationament pentru a realiza un rezultat sau obiectiv predeterminat Sa fie prudenta. Limitele ce privesc informatia relevanta si credibila Oportunitatea vizeaza raportarea la timp a informatiilor pentru a-si realiza utilitatea sa in deciziile economice. sa reprezinte. in general.Publicul. in mod normal. luare a deciziilor si control. • Credibilitatea reprezinta calitatea informatiei de a nu contine erori semnificative. Cadrul general al IASB abordeaza caracteristici calitative care determina utilitatea informatiilor din situatiile financiare oferite de situatiile financiare. astfel incat activele si veniturile sa nu fie supraevaluate. • Relevanta . o imagine fidela a pozitiei financiare. prin selectarea si prezentarea informatiei. sa reprezinte Sa fie neutra. Utilizatorii trebuie sa poata compara situatiile financiare ale unei entitati in timp pentru a identifica tendintele in pozitia financiara si performantele sale. implicit.Intocmirea situaţiilor financiare – lucrare de licenţă Statele si institutiile acestora. Conducerea este interesata de informatiile cuprinse in situatiile financiare. Nevoia de comparabilitate nu trebuie confundata cu simpla uniformitate si nu trebuie lasata sa devina un impediment de standarde de contabilitate imbunatatite. Responsabilitatea principala de a intocmi si prezenta situatiile financiare ale entitatii revine conducerii acesteia. in mod rezonabil. Cele patru caracteristici principale sunt: • Inteligibilitatea este calitatea esentiala a informatiilor prezentate in situatiile financiare si presupune prezentarea acestora intr-un mod coerent. clar. sa nu aiba un caracter credibil si sa devina defectoasa din punct de vedere al relevantei. in mod rezonabil. prezente sau viitoare. iar datoriile si cheltuielile sa nu fie subevaluate Sa fie completa in limitele rezonabile ale pragului de semnificatie si ale costului obtinerii acelei informatii. confirmand sau corectand evaluarile lor anterioare. informatia trebuie sa indeplineasca urmatoarele caracteristici : • • • • Sa reprezinte cu fidelitate tranzactiile si alte evenimente pe care aceasta fie si-a propus sa le reprezinte. fie ceea ce ar putea fi de asteptat.Informatiile sunt relevante atunci cand influenteaza deciziile economice ale utilizatorilor. Aplicarea caracteristicilor calitative pricipale si a standardelor adecvate de contabilitate are. 31 . performantei si modificarilor pozitiei finanicare a unei entitati • Comparabilitatea . pentru a reglementa activitatea entitatilor. . avand capacitatea de a determina forma si continutul unor astfel de informatii suplimentare pentru a satisface propriile necesitati. O omisiune poate face ca informatia sa fie falsa sau sa induca in eroare si. presupunandu-se ca utilizatorii dispun de cunostinte suficiente privind desfasurarea activitatii entitatii respective. adica lipsita de influente. pentru a determina politica fiscala. Acesta inseamna includerea unui grad de precautie in exercitarea rationamentelor necesare pentru a face estimarile cerute in conditii de incertitudine. Pentru a fi credibila.

Datoriile sunt inregistrate la valoarea neactualizata in numerar sau in echivalente ale numerarului. la valoarea ce se asteapta sa fie platita in numerar sau echivalente ale numerarului pentru a stinge datoriile. in fond. Conceptual de probabilitate se fundamenteaza pe incertitudinea in realizarea unui beneficiu economic viitor. fara sa indentifice structurile specifice acestei situatii. care poate fi obtinuta in prezent prin vanzarea normala a activelor. Datoriile sunt inregistrate la valoarea echivalentelor obtinute in schimbul obligatiei sau. datoriilor si capitalului propriu). veniturilor si cheltuielilor. potrivit cursului normal al afacerilor. rezultatul unui rationament profesional. in anumite imprejurari. grupandu-le in categorii cuprinzatoare conform caracteristicilor economice numite “structurile situatiilor financiare”. precum si principalele baze de evaluare a structurilor finanicare( costul istoric. Strucuturile bilantului direct legate de evaluarea pozitiei financiare sunt activele. dupa cum de beneficii se pot bucura si alti utilizatori decat aceia pentru care informatia este pregatita. Datoriile sunt inregistrate la valoarea lor de decontare. valoarea realizabila. Situatiile finanicare descriu rezultatele financiare ale tranzactiilor si ale altor evenimente. care ar trebui platita daca acelasi activ sau unul asemanator ar fi achizitionat in prezent. a)costul istoric:Activele sunt inregistrate la suma platita in numerar sau in echivalente ale numerarului sau la valoarea justa din momentul cumpararii lor. care urmeaza sa fie generate in derularea normala a activitatii 32 . Situatia modificarilor pozitiei financiare reflecta. d)valoarea actualizata:Activele sunt inregistrate la valoarea actualizata a viitoarelor intrari nete de numerar.necesara pentru a deconta in prezent obligatia. care trebuie platita pentru a achita datoriile potrivit cursului normal al afacerilor. de obicei. Structura contului de profit si pierdere legate in mod direct de evaluarea performantei sunt veniturile si cheltuielile. neaparat. datoriile si capitalurile proprii. a rezultatelor. Evaluarea este procesul prin care se determina valorile la care structurile situatiilor financiare vor fi recunoscute in bilant si in contul de profit si pierdere. de acei utilizatori care se bucura si de beneficii. deoarece costurile nu sunt suportate. oferirea de informatii suplimentare creditorilor poate reduce costurile indatorarii entitatii. Conform Cadrului general recunoasterea este procesul incorporarii in bilant sau in contul de profit si pierdere a unui element care indeplineste criteriile de recunoastere. costul curent. structurile din contul de profit si pierdere si modificarile structurilor din bilant. Un element care corespunde definitei unei structuri a situatiei finanicare trebuie recunoscut in cazul in care este probabil ca orice beneficiu economic viitor asociat sa intre sau sa iasa in sau din entitate si elementul are un cost sau o valoare.Intocmirea situaţiilor financiare – lucrare de licenţă Raport cost-beneficiu – beneficiile de pe urma informatiei ar trebui sa depaseasca costul furnizarii acesteia. b)costul curent:Activele sunt inregistrate la valoarea in numerar sau in echivalente ale numerarului. valoarea actualizata). aceasta reprezinta valoarea neactualizata in numerar sau in echivalente ale numerarului. Aceasta presupune alegerea unei anumite baze de evaluare. De exemplu. c)valoarea realizabila: Activele sunt inregistrate la valoarea in numerar sau in echivalente ale numerarului. asocial unui element si ia informatia disponibila in momentul intocmirii situatiilor financiare. Evaluarea beneficiilor si costurilor reprezinta. Cadrul general ofera in completare elemente legate de evaluarea pozitiei finanicare(recunosatrea activelor. care poate fi evaluat(a) in mod credibil.

bunurile produse în unitate. • bunurile procurate cu titlu oneros. starea acestuia şi preţul pieţei. valoarea de intrare sau contabilă se compară cu valoarea stabilită în baza inventarierii astfel:  pentru elementele de activ: 33 . Costul de achiziţie – este egal cu preţul de cumpărare. b) evaluarea elementelor de activ şi de pasiv cu ocazia inventarierii se face la valoarea • actuală a fiecărui element. care se stabileşte astfel: • bunurile reprezentând aportul de capital social. 7 şi art. taxele nerecuperabile. 61/2001 elementele patrimoniale vor fi supuse următoarelor tratamente contabile: a) la data intrării în unitate . modificată şi completată prin Ordonanţa Guvernului nr. care se asteapta sa fie necesare pentru a deconta datoriile. stabilită în urma evaluării. potrivit cursului normal al afacerilor. Baza de evaluare cel mai frecvent adoptata de intreprinderi in elaborarea situatiilor financiare este costul istoric. la cost de achiziţie. • bunurile obţinute cu titlu gratuit. aferente aceleiaşi perioade. El este de obicei combinat cu alte baze de evaluare. în cadrul unei tranzacţii. la valoarea de aport. Valoarea justă – este suma pentru care un activ ar putea fi schimbat de bunăvoie între două părţi aflate în cunoştinţă de cauză. În cazul creanţelor şi datoriilor. 82/1991.Intocmirea situaţiilor financiare – lucrare de licenţă intreprinderii. precum şi cota cheltuielilor indirecte de producţie alocate în mod raţional ca fiind legate de fabricaţia bunului. Conform art. cheltuielile de transport – aprovizionare şi alte cheltuieli accesorii necesare pentru punerea în stare de utilizare sau intrarea în gestiune a bunului respectiv. celelalte cheltuieli directe de producţie. Activul cu ciclu lung – este un activ care solicită în mod necesar o perioadă substanţială de timp pentru a fi gata în vederea utilizării sau pentru vânzare. Costul de producţie – cuprinde costul de achiziţie al materiilor prime şi consumabilelor. stabilită în funcţie de utilitatea bunului. la valoarea justă. 9 din Legea contabilităţii nr. pusă de acord cu rezultatele inventarierii. În costul unui activ cu ciclu lung de fabricaţie pot fi incluse şi dobânzile plătite la creditele bancare contractate pentru achiziţia. respectiv valoarea contabilă.bunurile se evaluează şi se înregistrează în contabilitate la valoarea de intrare. elementele de activ şi de pasiv de natura datoriilor se evaluează şi se reflectă în situaţiile financiare anuale simplificate la valoarea de intrare. În acest scop. denumită valoare de inventar. republicată. Datoriile sunt inregistrate la valoarea actualizata a viitoarelor iesiri de numerar. la costul de producţie. c) la încheierea exerciţiului. până la finalizarea sa. respectiv de plată. construcţia sau producţia acestuia. cu preţul determinat obiectiv. Reducerile comerciale şi alte elemente similare acordate de furnizor nu fac parte din costul de achiziţie. această valoare se stabileşte în funcţie de valoarea lor probabilă de încasat. denumită valoare contabilă. direct atribuibile activului.

2. • sau constatării unui provizion – atunci când deprecierea este reversibilă. stocurilor achiziţionate cu plata în valută şi înregistrate la valoarea justă trebuie raportate utilizând cursul de schimb existent în momentul determinării valorilor respective. 34 • . stocurilor achiziţionate cu plata în valută şi înregistrate la cost istoric trebuie raportate utilizând cursul de schimb de la data efectuări tranzacţiei. contabilitatea creativa este ”procesul prin care. Conform acestuia.Intocmirea situaţiilor financiare – lucrare de licenţă  diferenţele constatate în plus – între valoarea de inventar şi valoarea de intrare – nu se înregistrează în contabilitate.De exemplu. In mod similar. Normele contabile lasa o anumita marja de manevra in cuantificarea chletuielilor care apartin unui exercitiu. se manipuleaza cifrele contabile si. Definitia cea mai substantiala ii apartine lui Naser.  diferenţele constatate în minus – între valoarea de inventar şi valoarea de intrare nu se înregistrează în contabilitate.1. la fel procedându-se şi în cazul creanţelor sau datoriilor în valută. date fiind existenta unor brese in reguli. Utilizarea tehnicilor de contabilitate creativa va avea ca efect: • Majorarea sau diminuarea cheltuielilor. se aleg acele practici de masurare si informare ce permit transformarea documentelor de sinteza din ceea ce ele ar trebui sa fie in ceea ce managerii doresc . pentru anumite active se indica doar numarul maxim de ani in care trebuie amortizate.  diferenţele constatate în minus – între valoarea de inventar şi valoarea contabilă netă – se înregistrează în contabilitate pe seama: • unei amortizări suplimentare – în cazul activelor amortizabile. - - elementele monetare de tipul imobilizărilor. Diferenţele de curs valutar. favorabile sau nefavorabile. bunurile se evaluează şi se scad din gestiune la valoarea lor de intrare. aceste elemente menţionându-se la valoarea lor de intrare. procesul prin care tranzactiile sunt structurate de asemenea maniera incat sa permita producerea rezultatului contabil dorit’’. La fiecare data a bilanţului: . se pot analiza provizioanele si posibilitatea activarii anumitor cheltuieli.Contabilitatea creativa Conceptul de contabilitate creativa se utilizeaza pentru a descrie procesul prin care profesionistii contabili isi folosesc cunostintele in scopul manipularii cifrelor incluse in conturile anuale. O durata mai mare sau mai mica de amortizare afecteaza marimea rezultatului. se înregistrează la venituri sau cheltuieli. pentru care deprecierea este ireversibilă. şi elementele nemonetare de tipul imobilizărilor. Majorarea sau diminuarea veniturilor.elementele monetare exprimate în valută trebuie raportate utilizând cursul de schimb de la data încheierii exerciţiului. d) la data ieşirii din unitate sau la darea în consum.  pentru elementele de pasiv:  diferenţele constatate în plus – între valoarea de inventar şi valoarea de intrare – se înregistrează în contabilitate prin constituirea unui provizion. profitand de flexibilitate. după caz.

2. astfel.2. Desi exista o diferenta clara intre contabilitatea creativa si incalcarea deliberata a legii( frauda). Majorarea sau diminuarea fondurilor proprietarilor. Modificarile respective afecteaza marimea activelor curente si necurente. chiar daca utilizarea contabilitatii creative nu este ilegala. Este. ambele fenomene apar in conditiile de dificultate financiara a intreprinderilor si au la baza intentia de a insela. valoarea lor poate fi diferita. pe un interval de timp. Lipsa unor informatii relevante poate afecta deciziile utilizatorilor externi. in consecinta. cauta solutii fara a-si ma pune problema respectarii unor standarde etice. Intocmirea si prezentarea situatiilor financiare la SC ENID IMPEX SRL – studiu de caz 2. in functia de intentia intreprinderii. Criteriile utilizate in prezentarea informatiilor contabile pot sa fie o portita pentru manifestarea creativitatii. creeaza posibilitatea majorarii sau diminuarii valorii nete a activelor. Existenta unei flexibilitati. Manipularea informatiilor prezentate in anexa. alegerea unei scale orizontale sau verticale intr-un tabel poate modifica substantial impresia despre datele structurale in acesta. pot exista dubii in ceea ce priveste incadrarea unui element intr-o categorie sau alta. ca urmare. valoarea fondurilor proprietarilor si toate ratele calculate pe baza acestora. Uneori. ea indica faptul ca managerii. aflati sub presiune financiara. Exista parti in anexa in care se pot include mai multe sau mai putine informatii. 35 . stocurile se pot evalua prin diferite metode si. Inscrierea intr-o categorie sau alta afecteaza ratele calculate pe seama acestora. • • • • • Prezentarea informatiilor. • Majorarea sau diminuarea activelor. In unele tari. o intreprindere interesata in majorarea rezultatului va proceda la repartizarea datoriei pe o perioada maxim permisa. Motivul pentru care managerii sunt tentati sa utilizeze tehnicile de contabilitate creativa este reducerea costurilor contractuale. De exemplu. de exemplu. normele contabile lasa posibilitatea regularizarii anumitor datorii precum cele legate de pensionare. cu efecte corespunzatoare asupra contului de profit si pierdere. se poate grabi sau incetini recunoasterea veniturilor prin aplicarea principiului conectarii cheltuielilor la venituri. marimea rezervelor. Majorarea sau diminuarea datoriilor. Reclasificarea activelor sau datoriilor. precum si cu prevederile statutului si ale contractului de societate . trebuie inscrise in activele curente sau in activele necurente. De asemenea. Se modifica. In consecinta. Ca urmare.1 Prezentarea societăţii ENID IMPEX SRL Societatea comerciala ENID IMPEX SRL s-a infiintat in data de 6 decembrie 1994 si este persoana juridica romana care isi desfasoara activitatea in conformitate cu dispozitiile legii privind societatiile comerciale si cu dipozitiile legislatiei romane ce-i sunt aplicabile . cazul titlurilor care.Intocmirea situaţiilor financiare – lucrare de licenţă In anumite cazuri. Modificarea veniturilor si cheltuielilor afecteaza marimea rezultatului si. in ceea ce priveste calculul amortizarii si provizioanelor.2. precum si indicatorii calculati pe baza acestora.

oras Bucuresti .Intocmirea situaţiilor financiare – lucrare de licenţă Societatea comerciala ENID IMPEX SRL este constituita sub forma unei societati cu raspundere limitata . agro-alimentare si mestesugaresti . pe termen lung. Venim in intampinarea clientilor cu solutii eficiente pentru termofonoizolatii si hidroizolatii la constructii civile si industriale precum si la instalatii tehnologice. indelung si serios dezbatuta pe plan mondial. sos. o dovada a calitatii. cantitativ si calitativ. alimentatie public Avem satisfactia de a fi pionerii lansarii cu succes pe piata romaneasca a unor materiale pentru izolatii care in zilele noastre au devenit materiale de uz curent. care este o importanta problema a zilelor noastre. Nu este suficient de serios apreciata economia reala. de agrement –baruri. cluburi.Titulescu . bazate pe urmatoarele categorii de produse:  vata de sticla  • vata bazaltica  polistiren extrudat  polistiren expandat  membrane bituminoase  sindrila bituminoasa  placi ondulate bituminoase  tubulatura flexibila si placi din cauciuc elastomeric si polietilena expandata pentru izolatii tehnologic  accesorii pentru montarea categoriilor de produse enumerate mai sus Echipa de vanzari sta la dispozitie cu informatii si caracteristici tehnice referitoare la intreaga gama de produse precum si la modul de punere in opera.In toate actele . agroalimentare si mestesugaresti • Productie de mobilier si alte produse din lemn • Prestari servicii in domeniul turismului . Obiectul de activitate al societatii este: • Import-export de produse industriale . sediul si numarul de ordine din registrul comertului. Tendinta dominanta este de a se realiza “economie” la materiale. 36 . Suntem increzatori ca materialele pentru izolatii in constructii si instalatii isi vor dovedi utilitatea si eficienta in timp. obtinuta printr-o izolatie corespunzatoare. urmata de cuvintele `` SRL``. Un aspect important care trebuie luat in considerare este de natura ecologica. Principiul nostru de referinta este sa oferim clientilor nostrii produse de buna calitate. consumul mai mic de energie contribuie la reducerea poluarii. se va indica in mod obligatoriu denumirea societatii . anunturile publicitare si alte documente emanand de la societate. Servicii Oferim beneficiarilor nostrii o gama de produse termo-fono-hidroizolatoare avind marca furnizorilor celor mai cunsocuti in domeniu. domeniul izolatiilor este in stadiul de consolidare. Suntem convinsi ca aceasta este o obligatie pentru a fi competitiv pe termen lung. performante atit in constructiile noi cit si reabilitarea cladirilor vechi. capitalul social. iar cei implicati in acest domeniu vor aborda cu interes crescut necesitatea de a utiliza produse corespunzatoare.N.163. nr. Oferta noastra cuprinde produse realizate sub marci de renume recunoscute pe plan mondial fiind. durata de functionare a societatii fiind nelimitata. prin numele lor. comercializarea acestora si intermedierea unor asemenea operatiuni • Comert intern cu produse industriale . In perioada actuala. facturile . Sediul societatii este in Romania .

Realizari Va informam ca in decursul timpului firma a participat prin produsele si serviciile noastre. Echipa de vanzari sta la dispoziţie prin consiliere cu privire la alegerea produsului dorit. de Calcul . o serie de unitati de productie in industria laptelui. accesibile si competitive. Pachetul de produse oferit de ENID este completat cu o gama diversa de accesorii in domeniu. fiind dovada seriozitatii cu care privim afacerile beneficiarilor nostrii. oferit gratuit de noi. In aceasta categorie am putea include Fabrica de Bere . printre proiectele la care am participat se numara si unitati de productie care necesita izolatii rezistente in conditii speciale de umiditate si temperatura. calculul necesarului de materiale si prin îndrumări tehnice pentru aplicarea corecta a acestora. Oferta ENID include servicii de aprovizionare prompte.Intocmirea situaţiilor financiare – lucrare de licenţă Produsele sunt atât materiale si sisteme constructive uzuale.Buzau apartinand Companiei de Bere Romania. cit si produse speciale cu aplicatii industriale. transportul efectuat in timpul cel mai scurt. la realizarea unor obiective de amploare in domeniul constructiilor. Sector Resurse Umane 37 Sector Financiar. intr-o masura mai mica sau mai mare. hale industriale precum si lucrari desfasurate in cadrul santierelor navale Galati si Constanta. Aproviz. Va vom prezenta in cele ce urmeaza cateva din cele mai importante proiecte:            Centrul comercial Bucuresti Mall Sediul BRD Dorobanti Sediul BRD Victoriei Hotel Howard Jonson – Bucuresti Hipermarketul Cora – Bucuresti Centrul financiar IRIDE – Bucuresti Magazinele Bricostore – Bucuresti Hotelul Oxford – Constanta Hala in incinta Aeroportului International Otopeni Sediul CONNEX Aviatorilor – Bucuresti Centrul comercial Mall Romania . lucrari reprezentative pentru activitatea desfasurată pana in prezent.Bd Timisoara – Bucuresti De asemenea. Organigrama societatii se prezinta astfel: AGA Director general Auditor Director tehnic Director comercial Director economic Sector AprovizDesfacere Serviciul Transport Compartim. Oficiul Contab.

2005.Intocmirea situaţiilor financiare – lucrare de licenţă Compartim Personal Serv. sub sanctiunea nulitatii transmiterii. Administratorul va elibera .058.50% adica suma de 100 lei pentru care ii revin 10 parti sociale • Stanca Vass Geza -.327. prin care se efectueaza incasarile si platile in lei si valuta . Partile sociale pot fi transmise intre actionarii.50% adica suma de 100 lei pentru care ii revin 10 parti sociale Aportul de capital social in lei al asociatilor a fost depus in contul curent deschis la Banca Transilvania – sucursala Lipscani pe numele si la dispozitia societatii.332.066. iar transmiterea lor catre persoane din afara societatii este permisa numai daca a fost aprobata de asociati . Situaţiile financiare anuale pentru anii 2004. intern Comerţ Marketing Administrativ Paza Capitalul social al societatii este de 200 lei si s-a constituit prin aportul partilor in numerar in urmatoarea proportie: • Mihaela Stefanescu .589. la cerere . Financiar Oficiul Facturari Desfacere Salarizare Serv Contabilitate Control Financ.330 3.000 4.582. 2006 2004 A Active imobilizate Imobilizări necorporale Imobilizări corporale Imobilizări financiare TOTAL ACTIVE IMOBILIZATE 38 2005 2006 5. Societatea are deschise conturi bancare la Banca Transilvania si la Unicredit Romania .171 .342 2.406 3. un certificat constatator al drepturilor asupra partilor sociale cu mentiunea ca nu poate servi pentru transmiterea drepturilor .859 4.787 3.453 4.Transmiterea partilor sociale trebuie inscrisa in registrul comertului si in registrul de asociati ai societatii .841 1.000 1. reprezentand cel putin ¾ din capitalul social.555 2.

2.219.793.712.2 Analiza structurii patrimoniale Analiza structurii activului Ratele de structura ale activului sunt influentate de urmatoarele categorii de factori: .960.301 2.324 3.982 437.475 183.026.08 imobilizarilor corporale in totalul b)corporale 19.240. Specificatie 2004 2005 2006 Active imobilizate 19.05 0.99 30.704 2.357.152.Intocmirea situaţiilor financiare – lucrare de licenţă B 1 2 3 4 C D E F G H I J 1 2 3 4 5 6 Active circulante Stocuri Creante Investitii financiare pe termen scurt Casa si conturi la banci TOTAL ACTIVE CIRCULANTE Cheltuieli in avans Datorii ce tb plătite pana la 1 an Active circulante nete/Datorii curente nete Total Active .336.947 200 86.355.238 4.799.305 4.238.920.939.017 4.00 0.253 1.386.Datorii Curente Datorii ce tb plătite dupa la 1 an Provizioane Venituri in avans Capital si rezerve Capital subscris si vărsat Prime de capital Rezerve sin reevaluare Rezerve Profit sau pierdere reportat Profit sau pierdere exerc financiar Capitaluri proprii 2.820 2.390 2. echipamente de productie .947 1.177 2. masini pentru distributia marfurilor .281 5.08 30.454 8.999 5.04 0.026.76 32.74 ratei activelor imobilizate deoarece c)financiare 0.990 1.factori tehnici – specificul activitatii derulate influenteaza in mod semnificativ structura activului unei intreprinderi .176 200 86.07 0.134 893.factori economici si juridici Principalele rate ale structurii activului sunt: a) Rata activelor imobilizate = Active imobilizate x 100 Total Activ Acesta rata masoara importanta relativa a activelor pe termen lung in totalul activelor intreprinderii si permite aprecierea flexibilitatii finanicare a firmei in masura in care evidentiaza componenta de capital investit in active fixe.566 741. b) Rata activelor circulante = Active circulante x 100 Total Active 39 .134.707 146.85 Se observa ponderea mare a ratei a)necorporale 0.588 9.02 in cadrul societatii exista valori mari la terenuri .718.230 5.947 200 86.707 1.799.305 4.531 466.83 33.324 3.158 2.381 3.884.774.926 188.801.

se observa ca in anul 2004 indicele era mare in comparatie cu anul 2006 si 2005 cand era mai mic.78 2005 38.06 2. Rata disponibilitatilor = reprezinta o masura a lichiditatii interne a intreprinderii Observam ca rata se incadreaza in procentul de 1-2% care arata un nivel optim al acestui indicator. b) Rata autonomiei globale = Capital propriu x100 Total Pasiv Specificatie Rata autonomiei globale 2004 26.66 2006 31. Analiza structurii surselor de finantare Principalele rate de structura ale surselor de finanţare sunt: a) Rata stabilitatii finanicare= Capital permanent x100 Total Pasiv Specificatie Rata stabilitatii finanicare 2004 26.66 2006 37.43 Rata stocurilor = are un nivel ridicat deoarece societatea vinde marfuri si are in acest sens stocuri mari de marfuri . fiind o masura a flexibilitatii financiare . insa trebuie tinut seama si de faptul ca indicatorul este influentat sensibil de specificul firmei si de politica financiara promovata de management.58 Aceasta rata evidentiaza importanta relativa a surselor de finantare pe termen lung si trebuie corelat cu marimea activelor pe termen lung. el variaza in functie de disponibilul existent la un momemnt dat in firma.74 1.03 28.96 Aprecierea generala este ca un nivel de peste 33% reprezinta o situatie de normalitate .93 35. Specificatie Rata stocurilor Rata creantelor comerciale Rata disponibilitatilor 2004 42. care evidentiaza importanta relativa a activelor usor de transformat in bani.Intocmirea situaţiilor financiare – lucrare de licenţă Aceasta rata reflecta ponderea activelor circulante in totalul activelor societatii . c) Rata datoriilor pe termen scurt = Datorii pe termen scurt x 100 Total Pasiv 40 .39 2006 39.78 2005 38.73 1. se observa ca acesta a scazut in fiecare an fata de anul precedent ceea ce e un lucru pozitiv in politica de vanzari a societatii .85 34. a scazut perioada de efectuare a platilor de catre clienti . Rata creantelor comerciale = evidentiaza importanta portofoliului de creante comerciale in patrimoniul societatii .18 2005 29.

prin prisma surselor de finanţare ca : a) Fond de rulment propriu = Capitaluri proprii .707 Se observa o creştere a fondului de rulment in anul 2006 ceea ce e un lucru pozitiv pentru buna desfăşurare a activitatii societatii.04 Indicatorul măsoară importanta relativa a datoriilor indiferent de perioada de exigibilitate .982 437.305 2006 4.799.Active imobilizate Sau FR= Active circulante. nevoia de fond de rulment si trezorerie neta Fondul de rulment patrimonial Fondul de rulment patrimonial exprima lichiditatea întreprinderii pe termen scurt FR= Capitaluri permanente. ceea ce e un lucru pozitiv in activitatea firmei deoarece nu este nevoie de aporturi noi din partea actionarilor . d) Rata datoriilor totale = Datorii totale x100 Total Pasiv Specificatie Rata datoriilor totale 2004 73. se observa o pondere insemnata a indicatorul . Se observa o crestere a activului net de la un exercitiu financiar la altul .42 Rata masoara ponderea datoriilor exigibile pe termen scurt in totalul activelor si trebuie corelat cu rata activelor circulante pentru a evidentia gradul de echilibru financiar pe termen scurt .026. el va finanta activele circulante Fondul de rulment patrimonial poate fi privit. fiind asimilat avutiei acestora ca urmare a alocarii si implicarii capitalurilor in activitatea sa.22 2005 61.134 893. precum si prin modificarile intervenite in structura acestora.Intocmirea situaţiilor financiare – lucrare de licenţă Specificatie Rata datoriilor pe termen scurt 2004 73. accesul si disponibilitatea acestora generand astfel efecte directe asupra partimoniului net.219. Analiza corelatiei dintre fondul de rulment.34 2006 68.324 2005 3.Datorii Totale Specificaţie Activul net 2004 1. Analiza activului net Activul net reprezinta interesul rezidual al proprietarilor in activele intreprinderii dupa deducerea tuturor datoriilor sale.22 2005 61.Datorii pe termen scurt Specificaţie 2004 2005 2006 Fondul de rulment 466.34 2006 62. nu se apeleaza la diverse alte surse de financiare in functie de costul .390 Evolutia activului net se poate explica prin compararea dinamicii activelor totale cu cea a datoriilor totale .Active imobilizate 41 . Activul net= Active Totale.

176 Nevoia de fond de rulment reprezintă acea parte a activelor circulante care trebuie finanţate pe seama fondului de rulment NFR = (Active circulante .208 2006 705.daca este negativă exprimă nevoia de numerar la finalul unui exerciţiu .Obligaţii pe termen scurt Sau NFR = (Stocuri + Creanţe)-(Datorii pe termen scurt –Credite pe termen scurt) Specificaţie Nevoia de fond de rulment 2004 320.475 2005 183.982 2005 437. nefiind necesar sa se apeleze la credite bancare pe termen scurt.507 2005 253.daca este pozitiva exprima excedentul de numerar la sfârşitul unui exerciţiu financiar .Intocmirea situaţiilor financiare – lucrare de licenţă Specificaţie Fondul de propriu 2004 rulment 466.NFR Specificaţie Trezoreria neta 2004 146.2.926 2006 188.Disponibilităţi – Investiţii financiare) .531 b) Fond de rulment împrumutat = Datorii pe termen lung Specificaţie Fondul de rulment împrumutat Nevoia de fond de rulment 2004 0 2005 0 2006 741.230 Se observa o trezorerie neta pozitiva si de la un exerciţiu financiar la altul are valori mai mari . 2. ceea ce e un lucru pozitiv pentru firma explicate prin aceea ca resursele stabile constituite sunt suficiente pentru acoperirea necesarului de finanţat aferent activităţilor de exploatare şi în afara exploatării. acoperita pe seama creditelor de trezorerie ( pe termen scurt) TN= FRNG.3 Analiza lichidităţii si solvabilităţii Lichiditatea Reprezintă :  abilitatea unui activ de a fi transformat in bani rapid si cu o pierdere minima de valoare (lichiditate externa) 42 .477 Trezoreria netă Trezoreria netă reprezintă indicatorul care pune in corelaţie fondul de rulment cu necesarul de fond de rulment si exprima : .134 2006 152.

propriu + Credite bancare 2004 1.11 Se observa o creştere a ratei lichidităţii curente ceea ce reprezintă ca societatea poate onora obligaţiile scadente pe termen scurt. Se observa o creştere si o descreştere a ratei in cele trei exerciţii financiare .09 2006 1. Principalele rate de lichiditate si solvabilitate sunt: a) Rata lichidităţii curente (generala) = Active curente Datorii curente(pe termen scurt) Specificaţie Rata lichidităţii curente 2004 1.47 Valoarea minima a ratei solvabilităţii globale se considera 1.68 .Intocmirea situaţiilor financiare – lucrare de licenţă  abilitatea unei întreprinderi de a-si onora la scadenta obligaţiile de plata asumate pe seama activelor curente(lichiditate interna) Solvabilitatea reprezintă capacitatea unei întreprinderi de a – si acoperi datoriile totale. Se observa ca firma are o rata de solvabilitate in preajma indicelui de 1. iar in cazul in care este mai mica decât 1 .00 2006 0.04 0.09 2005 1.00 43 2005 1.4 .48 Aceasta rata financiara măsoară câte unităţi monetare de active aproape lichide revin la o unitate monetara de datorii pe termen scurt.51 2005 0.02 2005 2006 d) Rata solvabilităţii generale = Activ Total Datorii Totale Specificaţie Rata solvabilităţii generale 2004 1.5 si evidenţiază ca firma poate avea probleme de onorare a plaţilor scadente. nu se pune problema ca firma sa fie insolvabila. e) Rata solvabilităţii patrimoniale = Specificaţie Rata solvabilităţii patrimoniale Capital propriu Cap.03 0.60 2006 0.63 2006 1. redusa) = Active curente . firma este insolvabila. b) Rata lichidităţii intermediare( rapida.Stocuri Datorii curente Specificaţie Rata lichidităţii rapide 2004 0. c) Rata lichidităţii la vedere = Disponibil + Investiţii financiare pe termen scurt Datorii curente Specificaţie Rata lichidităţii vedere 2004 la 0.4 ceea ce e un lucru pozitiv . iar in anul 2006 nivelul ratei este mai mic de 0.37 2005 1. se impune o politica riguroasa la nivelul managementului .

Analiza echilibrului economico-finaniciar prin metoda ratelor Echilibrul economico-financiar este asigurat de un ansamblu de corelaţii ce se formează in procesul de rotaţie a capitalului.Intocmirea situaţiilor financiare – lucrare de licenţă Rata solvabilităţii patrimoniale are un nivel bun deoarece depăşeşte valoarea de 0.96 b) Rata de finanţare a imobilizărilor prin capital propriu = Capital propriu x100 Active imobilizate Specificaţie Rata de finanţare a imobilizărilor prin capital propriu c) Rata autonomiei financiare = 2004 135.61 2006 0.73 2005 0.5 .68 2004 0.00 2005 0. nu exista un risc pentru finanţatorii societăţii.05 2005 116. iar investitorii sunt de acord sa accepte un risc financiar mai ridicat daca riscul operaţional al firmei este redus.75 Capital propriu x100 Capital permanent 44 .66 2006 31. nu exista risc financiar mare .88 2006 103.78 x100 Specificaţie Rata de autofinanţare a activelor 2005 38. Principalele rate financiare utilizate sunt: Ratele de îndatorare (patrimoniale) a) Rata de îndatorare a capitalului propriu = Total Datorii pe termen lung Capitalul propriu Specificaţie Rata de îndatorare a capitalului propriu b) Rata globala de îndatorare =Total Datorii Total Active Specificaţie Rata globala de îndatorare 2004 0.00 2006 0.18 Se observa o rata de îndatorare scăzută ceea ce e un lucru pozitiv pentru firma . Alte rate de echilibru economico-financiar a) Rata de autofinanţare a activelor = Capital propriu Active totale 2004 26.

990 30.250 2.408 566.193 2005 26.184. La inchiderea exercitiului anului financiar 2006 la SC ENID IMPEX SRL elementele de activ si de pasiv de natura datoriilor s-au evaluat si se reflecta in situatiile financiare intocmite la valoarea de intrare .262 26.1 Venituri din exploatare 1.615 18.2 Cheltuieli financiare 3 Profit brut 4 Impozit profit 5 Profit net 6 CA 2004 21.525 3.1 Cheltuieli din exploatare 2.232.982.131 lei  pentru stocurile de marfa constate lipsa la inventar s-a colectat TVA in valoare de 1.06 REZULTATE FINANCIARE Nr.505.487. Cheltuielile efectuate pentru realizarea veniturilor se incadreaza in limitele normale cu specificatia ca in anul 2006 cheltuielile financiare au fost mai mari datorita dobanzilor aferente creditelor luate de la banci pentru dezvoltarea afacerii. Astfel:  la inventariere s-au constatat minusuri neimputabile la stocurile de marfa in valoare de 6.939.147.081.031 18.897.193 195.922 98.505 22.903 339.109 2. ceea ce a dus la scaderea profitului .774.165 27.177 21.388 30.00 2006 85.164 lei Aceste sume au fost trecute ca cheltuieli nedeductibile la calculul impozitului pe profit conform prevederilor Codului fiscal 45 . ceea ce a dus si la o crestere a cifrei de afaceri si implicit la intarirea pozitiei financiare pe care firma o are pe piata de desfacere din tara.712.475 206.223 349.280.147.960.309 3. respectiv valoarea contabila pusa de acord cu rezultatele inventarierii.122 2006 30.Intocmirea situaţiilor financiare – lucrare de licenţă Specificaţie Rata autonomiei financiare 2004 100.158 26.538.081.808 21.276.189.408 26.000 22.996.306.126 531.972 Evoluţia principalilor indicatori ai rezultatelor financiare pentru perioada 2004-2006 sintetic se prezintă astfel : Indicatori Venituri totale Cheltuieli totale Profit brut Impozit profit Profit net 2005-2004 % 2006-2005 % 124 121 153 99 172 115 118 94 94 94 Se observa o crestere a veniturilor fiecarui an fata de anul precedent.777 568.600 1.775.953 271.2 Venituri financiare 2 Cheltuieli totale din care: 2.136 2. crt Indicatori 1 Venituri totale din care: 1.00 2005 100.

Daca valoarea realizabila neta a unui activ circulant este mai mica decat costul de achizitie sau costul de productie . Stocurile trebuie evaluate cu respectarea principiului permanentei metodelor. la cea mai mica valoare dintre cost si valoarea realizabila neta. Astfel in cazul constituirii ajustarilor pentru deprecierea imobilizarilor . In cazul imobilizarilor corporale. La reevaluarea datoriilor in valuta la cursul de schimb de la data inchiderii exercitiului financiar. cu exceptia celor constatate ca fiind depreciate. al cresterii profitului impozabil . lipsa de utilitate a acestora in momentul inventarierii .12. iar in bilant stocurile vor aparea la valoarea realizabila neta ca diferenta intre valoarea de intare si ajustarea constituita. fie prin constituirea unor ajustari in cazul in care se constata o depreciere relativa a acestora ca urmare a unor cauze cum sunt : aparitia unei uzuri morale de care nu s-a tinut seama cu ocazia amortizarii . corectarea valorii contabile a acestora si aducerea lor la nivelul valorii de inventar inscrise in listele de inventariere se face fie prin inregistarea unei amortizari exceptionale.914 lei Evaluarea imobilizarilor se efectueaza la valoarea lor ramasa neamortizata.12.2006 cu soldul existent in fisa de cont si balanta de verificare. atunci acea valoare realizabila neta corespunzatoare activului circulant este cea care trebuie prezentata in situatiile financiare. acestea pot genera venituri din diferente de curs valutar atunci cand cursul de schimb de la data inchiderii exercitiului financiar este mai mic decat cursul la care au fost inregistrate datoriile astfel influentand in mod pozitiv.nu au existat diferente  pentru furnizori s-au confruntat confirmarile de sold cu evidenta analitica a societatii – nu au existat diferente  pentru furnizorii externi s-a procedat la reevaluarea datoriilor in valuta la cursul BNR rezultand un venit din diferentele de curs valutar in valoare de 153. . iar aceasta ajustare va avea aceleasi influente ca si in cazul constituirii ajustarilor pentru deprecierea stocurilor In cazul constituirii de provizioane pentru riscuri si cheltuieli acestea vor duce la scaderea profitului impozabil aferent exercitiului financiar in care s-au constituit reflectand fidel situatia financiara a societatii. valoare ce reflecta realitatea.Valoarea care trebuie inscrisa in bilant va fi determinata prin utilizarea metodei FIFO. supraevaluarea imobilizarilor corporale . in schimb daca cursul de la data inchiderii exercitiului este mai mare decat cursul la care au fost inregistrate in contabilitate datoriile 46 .2006 si s-a inregistrat o cheltuiala din diferentele de curs valutar in valoare de 3.daca se constata o depreciere se va constitui o ajustare. aceasta cheltuiala fiind considerata nedeductibila din punct de vedere fiscal. respective valoarea activului mai putin ajustarea pentru depreciere constituita.Intocmirea situaţiilor financiare – lucrare de licenţă  pentru clienti s-au luat confirmari de sold iar pentru clientii rai platnici nu s-au constituit ajustari pentru depreciere deoarece managementul societatii doreste recuperarea creantelor fara a se constitui ajustari  soldul la banci existent in moneda straina (dolari si euro) au fost evaluate la cursurile comunicate de BNR pentru data de 31.688 lei  pentru diponibilitatile existente la banci s-au confruntat extrasele de cont din data de 31. care se vor evalua la valoarea lor actuala. in cazul in care se constata o depreciere ireversibila . prin aplicarea unor coeficienti neadecvati cu ocazia reevaluarii lor . Astfel in cazul constituirii de ajustari pentru deprecierea activelor circulante : .pentru stocuri – cheltuiala constiuita pentru ajustari va duce la o scadere a profitului brut si la o crestere a impozitului pe profit.pentru clienti . acestea vor aparea in situatiile financiare cu o valoare mai mica . alte cauze care determina o valoare actuala mai scazuta a imobilizarilor corporale decat valoarea cu care acestea figureaza in contabilitate.

Pentru un sistem contabil modern sunt necesare urmatoarele caracteristici principale : . va genera o cheltuiala cu diferentele de curs valutar care va influenta in mod negativ – o scadere a profitului impozabil al exercitiului financiar. Pornind de la aceste documente standardizate.Intocmirea situaţiilor financiare – lucrare de licenţă . un tablou de trecere intre rezultatul contabil si cel fiscal trebuie sa permita autoritatilor fiscale sa se sprijine pe documente fiscale conform normelor emise de sistemul contabil. organismele statistice pot sa extraga informatiile necesare pentru elaborarea unor agregate fiabile.trebuie sa fie produse informatii fiscale conform normelor si statisticii nationale. 47 .trebuie sa existe informatii de gestiune dupa functie . Fara a pierde din suplete.informatii financiare conforme cu normele internationale .o structura a conturilor standardizata la care se adauga un nomenclator standardizat foarte bine adaptat in tarile de tranzitie .

Bucureşti. 2005 9.Contabilitate aprofundata. Ristea Mihai. Oprea Calin.Intocmirea situaţiilor financiare – lucrare de licenţă BIBLIOGRAFIE 1.11. vol. Feleaga Niculae . Dumitru Corina Graziella .11. 2004 5. Editura Universitara.***Reglementari contabile din 17. Editura Economica. Valceanu Gheorghe.1998 6. Feleaga Liliana.2005 13.I si II.2005 Economice Europene conforme cu Directiva a VII-a Comunitatii 48 . Robu Vasile. Editura Didactica si Pedagogica.Analiza economico-financiara.Tratat de contabilitate financiara..***IASB Standarde Internationale de Raportare Financiara. Editura Economica. Bucuresti . RA Bucuresti.Contabilitate financiara. 2005 8. Feleaga Liliana.11. Ristea Mihai .82/1991 12. 2005 10.***Ordinul Ministerului Finanţelor Publice nr. Editura Infomega. Bucuresti. Bucuresti. 2003 7.Editura CECCAR. 2005 2.Reglementare si practici de consolidare a conturilor .Bazele contabilitatii . Editura Economica.2005 conforme cu Directiva a IV-a a Comunitatii Economice Europene 14. Ristea Mihai si colectivul – Contabilitatea financiara a intreprinderii. Editura CECCAR. Feleaga Niculae. 2005 11. Editura Universitara. Malciu Niculae – Politici si Optiuni contabile. Feleaga Niculae .1752/17. Feleaga (Malciu) Liliana.***Reglementari contabile din 17. Bucuresti. 2002 3.***Legea contabilitatii nr. Georgescu Nicolae . o abordare europeana si internationala. Ionascu Ion . Bucuresti.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful