Intocmirea situaţiilor financiare – lucrare de licenţă

CUPRINS CAPITOLUL I STADIUL CUNOAŞTERII ÎN DOMENIU. SINTEZĂ DIN LITERATURA DE SPECIALITATE. 2 1.Reglementari contabile in Romania privind situatiile financiare...............................................................................2 2. Rolul si importanta situaţiilor financiare.....................................................................................................................4 3. Normalizarea – armonizarea - convergenta contabilă ...............................................................................................5 4 Întocmirea si prezentarea situaţiilor financiare ........................................................................................................8 4.1 Bilanţul contabil...........................................................................................................................................................8 4.2 Contul de profit si pierdere.......................................................................................................................................13 4.2.1 Structura contului de profit si pierdere in normalizarea contabila internaţionala..........................................15 4.3 Situatia modificărilor capitalului propriu...............................................................................................................16 4.4 Situatia fluxurilor de trezorerie................................................................................................................................17 4.5 Note explicative la situaţiile financiare anuale ......................................................................................................19 5. Principii contabile si aplicarea lor la intocmirea situatiilor financiare...................................................................20 6. Lucrări contabile preliminare intocmirii situatiilor financiare...............................................................................23 7. Calculul si analiza principalilor indicatori economico-financiari...........................................................................26 7.1 Indicatorii de lichiditate.............................................................................................................................................26 7.2 Indicatorii gradului de indatorare............................................................................................................................27 7.3 Indicatori privind utilizarea activelor......................................................................................................................27 7.4 Indicatorii Profitabilitatii..........................................................................................................................................28 8. Auditul situatiilor financiare ......................................................................................................................................28 CAPITOLUL II CONTRIBUŢII PERSONALE. PROIECT DE PERFECŢIONARE ŞI APROFUNDARE. Sporirea relevantei, credibilitatii si transparentei informatiilor prezentate in situatiile financiare........................30 2.1.Contabilitatea creativa ..............................................................................................................................................34 2.2. Intocmirea si prezentarea situatiilor financiare la SC ENID Impex SRL – studiu de caz.................................35 2.2.1 Prezentarea societăţii ENID IMPEX SRL............................................................................................................35 AGA...............................................................................................................................................................37 2.2.2 Analiza structurii patrimoniale .............................................................................................................................39 2.2.3 Analiza lichidităţii si solvabilităţii.........................................................................................................................42 1

Intocmirea situaţiilor financiare – lucrare de licenţă BIBLIOGRAFIE..............................................................................................................................................................48

CAPITOLUL I STADIUL CUNOAŞTERII ÎN DOMENIU. SINTEZĂ DIN LITERATURA DE SPECIALITATE 1.Reglementari contabile in Romania privind situatiile financiare Legea contabilitatii nr.82/1991, Ordinul 1752/17.11.2005, IAS1, Reglementari contabile din 17.11.2005 conforme cu Directiva a IV-a a Comunitatii Economice Europene , Reglementari contabile din 17.11.2005 conforme cu Directiva a VII-a Comunitatii Economice Europene. Societăţile comerciale , companiile naţionale, regiile autonome, institutele naţionale de cercetaredezvoltare , societatile cooperatiste si celelalte persoane juridice cu scop lucrativ au obligatia sa conduca contabilitatea in partida dubla si sa intocmeasca situatii financiare anuale. Categoriile de persoane care pot tine contabilitatea in partida simpla se stabilesc prin ordin al ministrului finantelor publice. Pentru organizatii patronale si sindicale, precum si pentru alte categorii de organizatii fara scop patrimonial, care nu desfasoara activitati economice, Ministerul Finantelor Publice aproba un sistem simplificat de raportare financiara, avand in vedere si cerintele organismelor europene de profil. Orice operatiune economico-financiara efectuata se consemneaza in momentul efectuarii ei intr-un document care sta la baza inregistrarilor in contabilitate, dobandind astfel calitatea de document justificativ. Documentele justificative care stau la baza înregistrărilor in contabilitate angajează răspunderea persoanelor care le-au întocmit, vizat si aprobat, precum si a celor care le-au înregistrat in contabilitate, dupa caz. Situaţii financiare anuale Exerciţiul financiar reprezintă perioada pentru care trebuie întocmite situaţiile financiare anuale si, de regula, coincide cu anul calendaristic, durata exerciţiului financiar este de 12 luni. Exerciţiul financiar poate fi diferit de anul calendaristic (de la 01.01.2007): • pentru sucursalele cu sediul in Romania, care apartin unei persoane juridice straine, cu exceptia institutiilor de credit, entitatilor autorizate de Comisia Nationala a Valorilor Mobiliare si societatilor de asigurare, daca exercitiul financiar difera pentru societate;
2

Intocmirea situaţiilor financiare – lucrare de licenţă

pentru filialele consolidate ale societatii-mama, precum si pentru filialele filialelor, cu exceptia instituţiilor de credit, entitatilor autorizate de Comisia Naţionala a Valorilor Mobiliare si societatilor de asigurare, daca exerciţiul financiar diferă pentru societateamama. Exerciţiul financiar al unitarilor nou-infinitate incepe la data infiintarii, potrivit legii. Exercitiul financiar al unei persoane juridice care se lichideaza incepe la data incheierii exercitiului financiar anterior si se incheie in ziua precedenta datei cand incepe lichidarea. Perioada de lichidare este considerata un exercitiu financiar, indiferent de durata sa. Situatiile financiare anuale consolidate ale unei societati-mama se întocmesc pentru acelaşi exercitiu financiar aplicabil situatiilor financiare anuale ale societatii-mama. Daca exercitiul financiar al filialelor difera de exercitiul financiar aplicabil societatii-mama, situatiile financiare anuale consolidate pot fi întocmite la o alta data pentru a tine cont de exercitiul financiar al majoritarii sau al celor mai importante dintre societatile consolidate (de la 01.01.2007). Exercitiul financiar pentru instituţiile publice este anul bugetar. Persoanele juridice au obligatia sa intocmeasca situatii financiare anuale, inclusiv in situatia fuziunii, divizarii sau incetarii activitatii acestora, in conditiile legii. Ministerul Finanţelor Publice poate stabili intocmirea si depunerea situatiilor financiare si la alte perioade decat anual, in cadrul exercitiului financiar. Pentru persoanele juridice care aplica reglementari contabile conforme cu Standardele Internaţionale de Raportare Financiara situaţiile financiare anuale se compun din bilanţ, cont de profit si pierdere, situaţia modificărilor capitalului propriu, situaţia fluxurilor de trezorerie, politici contabile si note explicative. Persoanele juridice care nu îndeplinesc criteriile stabilite pentru aplicarea reglementarilor prevăzute mai sus aplica reglementari contabile conforme cu directivele europene si întocmesc situaţii financiare anuale, care se compun din bilanţ, cont de profit si pierdere, politici contabile si note explicative. Pentru persoanele juridice fără scop patrimonial situaţiile financiare anuale se compun din bilanţ, contul rezultatului exerciţiului, politici contabile si note explicative. Situaţiile financiare anuale constituie un tot unitar si sunt însoţite de raportul administratorilor. Pentru sucursalele din Romania ale institutiilor de credit si ale altor institutii financiare cu sediul in strainatate, institutiile prevazute la art. 4 alin. (2) stabilesc continutul situatiilor financiare anuale care trebuie publicate de aceste sucursale. Institutiile respective stabilesc si cerintele referitoare la informatiile privind activitatea proprie a sucursalelor, care trebuie publicate de sucursalele respective in situatia in care acestea nu sunt obligate sa publice situatii financiare anuale referitoare la activitatea proprie. Instituţiile publice întocmesc situaţii financiare trimestriale si anuale, conform normelor elaborate de Ministerul Finanţelor Publice.  Raportul anual cuprinde situaţiile financiare anuale, raportul administratorilor, raportul de audit sau raportul comisiei de cenzori, după caz, si propunerea de distribuire a profitului sau de acoperire a pierderii contabile.  Situaţiile financiare anuale vor fi insotite de o declaratie scrisa a persoanelor prevazute prin care isi asuma raspunderea pentru intocmirea situatiilor financiare anuale si confirma ca: • a) politicile contabile utilizate la intocmirea situatiilor financiare anuale sunt in conformitate cu reglementarile contabile aplicabile; • b) situaţiile financiare anuale ofera o imagine fidela a pozitiei financiare, performantei financiare si a celorlalte informatii referitoare la activitatea desfasurata; • c) persoana juridica isi desfasoara activitatea in conditii de continuitate. Obiectivul situaţiilor financiare anuale consolidate este de a oferi o imagine fidela a poziţiei financiare, performantei financiare si a celorlalte informaţii referitoare la activitatea grupului, potrivit reglementarilor contabile aplicabile.

3

Intocmirea situaţiilor financiare – lucrare de licenţă

Situaţiile financiare anuale consolidate constituie un tot unitar. Acestea cuprind bilanţul consolidat, contul de profit si pierdere consolidat, precum si celelalte componente, respectiv informaţii referitoare la activitatea grupului, potrivit reglementarilor contabile aplicabile, politici contabile si note explicative la situaţiile financiare anuale consolidate, si vor fi făcute publice împreuna cu situaţiile financiare anuale individuale ale societarii-mama. Persoanele juridice care organizeaza contabilitatea in partida dubla trebuie sa publice situatiile financiare anuale. Fac obiectul publicarii situatiile financiare anuale, raportul administratorilor si raportul de audit sau raportul comisiei de cenzori, dupa caz. Aceste prevederi se aplica si sucursalelor inregistrate in Romania, care apartin unor persoane juridice cu sediul in strainatate, precum si societatilor-mama care intocmesc situatii financiare consolidate. Acţionarii si angajaţii unei societăţi au dreptul sa se informeze in legătura cu situaţiile financiare anuale la sediul social al societatii sau al societati - mama, fără nici o discriminare. Situaţiile financiare anuale se păstrează timp de 50 de ani. In caz de incetare a activitatii persoanelor juridice, situatiile financiare anuale, precum si registrele si celelalte documente se predau la arhivele statului, in conformitate cu prevederile legale in materie. Instituţiile publice si celelalte persoane juridice, ai căror conducători au calitatea de ordonator de credite, depun un exemplar din situaţiile financiare trimestriale si anuale la organul ierarhic superior, la termenele stabilite de acesta. Ministerele, celelalte organe de specialitate ale administraţiei publice centrale, alte autorităţi publice, instituţiile publice autonome si unităţile administrativ-teritoriale, ai căror conducători au calitatea de ordonator principal de credite, depun la Ministerul Finanţelor Publice un exemplar din situaţiile financiare trimestriale si anuale, potrivit normelor si la termenele stabilite de acesta. Ordinul 1752/17.11.2005 prevede ca persoanele juridice care la data bilantului depasesc limitele a doua dintre cele trei criterii de marime :  total active : 3.650.000 Euro  cifra de afaceri neta : 7.300.000 Euro  numar mediu de salariati in cursul exercitiului financiar :50 vor întocmi situaţii financiare anuale care cuprind :  bilant  cont de profit si pierdere  situatia modificarii capitalului propriu  situatia fluxurilor de trezorerie  note explicative la situatiile financiare anuale. Persoanele juridice care la data bilantului nu depasesc limitele a doua dintre criteriile de marime intocmesc situatii financiare anuale simplificate care cuprind : bilantul prescurtat , contul de profit si pierdere, note explicative la situatiile anuale simplificate. 2. Rolul si importanta situaţiilor financiare Situaţiile financiare anuale trebuie să ofere o imagine fidelă a poziţiei financiare, performanţei, modificării capitalurilor proprii şi fluxurilor de trezorerie ale întreprinderii pentru respectivul exerciţiu financiar. Situatiile financiare sunt o reprezentare financiara structurata a poziţiei financiare a unei întreprinderi si a tranzacţiilor efectuate de aceasta. Obiectivul situaţiilor financiare generale este de a oferi informaţii despre poziţia financiara, performanta si fluxurile de numerar ale unei întreprinderi, utile pentru o gama larga de utilizatori in luarea deciziilor economice. Situatiile fmanciare prezinta, de asemenea, rezultatele gestiunii resurselor incredintate conducerii intreprinderilor.
4

ce se pot constitui in baza pentru determinarea fluxurilor de trezorerie viitoare Aceste informaţii. devenind mai complexe si prescriptive. Fiind o tara de drept roman. ca interes rezidual al proprietarilor in activele controlate de întreprindere  veniturile si cheltuielile. concomitent cu reorientarea gandirii profesionistilor contabili. aspect determinat. performanta sa economica.Intocmirea situaţiilor financiare – lucrare de licenţă Pentru a atinge acest obiectiv. normele sa fie in conformitate cu Standardele Internationale de Contabilitate (IAS/IFRS). norme. situaţiile financiare ofera informatii despre:  activele controlate de întreprindere  datoriile întreprinderii  capitalurile proprii. aceasta este o alta problema. situatiile financiare pot fi false. in primul rand. ajuta utilizatorii la estimarea viitoarelor luxuri de numerar ale întreprinderii si. redate prin reflectarea evolutiei capitalurilor proprii (activului net). Daca unul dintre aceste sisteme nu functioneaza. dar mai cu seama principiile si termenii contabilitatii internaţionale. ele impunand un nou vocabular de specialitate. Normalizarea – armonizarea . care prezinta regulile si principiile relative la elaborarea situatiilor financiare anuale ale societatilor. intr-o acceptie mai larga. Printre acestea si România. evoluţie din care sunt excluse efectele operatiilor efectuate de întreprindere direct cu proprietarii săi  fluxurile de trezorerie trecute . care implica obţinerea tot mai frecventa de informaţii privind valoarea justa a activelor detinute de entitate. Pe de alta parte. in special. Începând cu anul 2005. Noile norme contabile internationale IFRS aduc schimbari in interpretarea si perceptia informatiei financiare de catre entitate. Pentru ca rationamentul profesional va fi cel ce va prima. alaturi de corporate governance. împreuna cu alte informaţii din notele la situaţiile financiare. iar diversele materiale trebuie sa contina reglementari specifice si reduse ca insemnate. contabilul roman trebuie sa devina un contabil internaţional. de importanta acestora in viata economica a tarii: legea trebuie sa fie adaptata cerintelor Directivei a IV-a. aproximativ 91 de tari au autorizat sau au impus aplicarea IFRS. O alta provocare dificila pentru contabilul roman va fi cu siguranţa traducerea practica a notiunii de valoare justa. reglementarile contabile sunt structurate pe cinci sectiuni: lege. monografiile contabile trebuie adaptate cerintelor legii si normelor ca parte a materialelor de instruire. instructiuni. 3. sa stăpâneasca nu numai limba afacerilor (numim aici engleza). rezultatul net al întreprinderii si. monografii contabile si alte reglementari de natura contabila. dar trebuie sa subliniem si faptul ca normele bune nu sunt suficiente pentru a garanta o buna informare financiara si nici pentru evitarea scandalurilor financiare. Daca normele contabile nu sunt bune. iar Programul de dezvoltare a contabilitatii romanesti presupune parcurgerea urmatoarelor etape: a) Pentru entitatile care nu sunt de interes public. 5 . a momentului si gradului de certitudine a generării numerarului si echivalentelor de numerar. sistemul de drept romanesc are la baza. reprezinta una dintre cele mai curajoase provocari pentru mediul de afaceri romanesc. normele contabile pe care le vom aplica fac parte dintr-un dispozitiv de control. Astfel. b) b) Pentru entitatile de interes public si cotate. Dat fiind faptul ca IFRS sunt intr-un permanent proces de dezvoltare. instructiunile si materialelesuport trebuie elaborate pentru a reflecta modificarile ori completarile aduse legii si normelor. auditori si reglementatori. reglementarile contabile trebuie amendate.convergenta contabilă Procesul de armonizare a contabilitatii romanesti cu cerintele Standardelor Internationale de Contabilitate si cu Directiva a IV-a a Consiliului European. pevederile sistemului legislativ romanesc. aproape exclusiv. contabilul trebuie sa fie informat asupra naturii economice a activitatilor entitatilor cu scopul oferirii celor mai adecvate solutii practice. inclusiv castigurile si pierderile.

• Se va impune aplicarea integrala a unor standarde ce nu au fost aplicate anterior (IAS 36. Instrumente financiare: recunoastere si evaluare) si implementarea unor concepte noi (impozit amanat. in condiţiile dinamizării afacerilor. active si datorii contingente). deoarece nu le va fi usor sa tina pasul cu ele din cel putin doua motive: pe de o parte. la ora actuala nu exista o traducere completa autorizata a IFRS-urilor in vigoare. 6 . Aceasta prevedere va ridica cu siguranta o serie de probleme societatilor romanesti ce intra sub incidenta lor. este posibil sa apara anumite conflicte de interpretare cu autoritatile fiscale. In viitor va trebui ca rationamentul profesional sa raspunda nevoii de aplicare a IFRS-urilor si mai putin practicilor generate de legislatie. Adoptarea integrala a IFRS-urilor pretinde ca o entitate sa aplice toate IFRS-urile in vigoare la data de raportare in cazul primelor situatii financiare IFRS. care. chiar daca au existat si anterior. cerintele fiscale si informatiile necesare investitorilor. Deprecierea activelor. credem ca este posibil ca reglementările fiscale si functionarii fiscali sa nu tina ritmul cu reglementarile contabile. • pe termen lung s-ar putea ajunge la calcularea impozitului pe baza sistemului contabil international. contabilul roman va avea in vedere. nu au fost folosite in practica. IMM-urile aplicand un sistem contabil national racordat la Standardele Internationale. orientarea bancara a finantarii intreprinderii si piata de capital. in functie de nivelul inflatiei din anii urmatori si de avantajele oferite de IFRS 1. iar pe de alta parte. iar implicatiile fiscale ale anumitor tranzactii sa fie neclare. in permanenta. coordonare si verificare sau control a informatiei financiar contabile. drept urmare.Intocmirea situaţiilor financiare – lucrare de licenţă De asemenea. iar marile intreprinderi un sistem contabil international. standardele sunt intrun proces de continua dezvoltare in vederea convergentei cu US GAAP. IAS/IFRS in contabilitatea romaneasca Abordarea reformei contabile prin prisma anglo-saxona a determinat o incompatibilitate mare cu traditia contabila franceza adoptata initial. • In Romania va exista un model dual. credem ca determinarea profitului fiscal va fi delegata in sarcina altor persoane decât contabilul entitatii. in virtutea unor reflexe dobandite. In ceea ce priveste profesia contabila se simte nevoia asimilarii unui nou mod de interpretare. ceea ce implica modificari si completari frecvente. pana acum optionala. ceea ce ar fi foarte dezavantajos pentru noi. aspectul fiscal al tranzactiilor si va fi tentat sa dea prioritate celui din urma. d) formarea profesiei contabile pe baza de procedura si cea pe baza de judecata profesionala. • Va trebui aplicata contabilitatea de inflatie (IAS 29). aceasta in pofida faptului ca profitul contabil va continua sa fie punctul de pornire in calculul profitului fiscal. Tot pe aceasta linie. IAS 39. implementare. ridicand problema reconcilierii intre: a) b) c) forma juridica si realitatea economica. Acest model are doua dezavantaje majore: • investitorii nu vor sti care profit este mai relevant: cel obtinut pe baza normelor nationale sau cel rezultat din aplicarea referentialului international. Insa.

corecte si credibile pentru toti utilizatorii. • se va impune renuntarea la formatul CPP vertical. ceea ce poate da nastere unor ambiguitati in ceea ce priveste urmatoarele aspecte: • se va acorda o importanta deosebita situatiilor financiare. cu prezentarea cheltuielilor dupa natura lor. este de asteptat 7 . Spiritul IASB vine in contradictie cu traditia culturala romaneasca. in detrimentul tehnicii inregistrarilor contabile. performanta si cash-flow-ul agentului economic. • se va impune recunoasterea ca si cheltuieli ale perioadei a cheltuielilor de constituire si a obiectelor de inventar pentru a fi in asentimentul standardelor. inclusiv pentru stat. Fiind concepute in spiritul pragmatic anglo-saxon.Intocmirea situaţiilor financiare – lucrare de licenţă • In vederea asigurarii comparabilitatii cu situatiile financiare ale anului 2005. se va impune renuntarea la termenul de "mijloace fixe" in favoarea celui de "imobilizari corporale" pentru a fi in spiritul IAS. se impune intocmirea unui bilant de deschidere IFRS de la 1 ianuarie 2007. • situatiile financiare intocmite raspund nevoii de informare a utilizatorilor despre pozitia financiara. In privinta provizioanelor pentru creantele incerte este de dorit renuntarea la practica curenta (determinarea la valoarea neta a facturilor incerte din punctul de vedere al incasarii) in vederea aplicarii rationamentului profesional: • determinarea se va face prin aplicarea unor procente asupra soldurilor creantelor comerciale in functie de vechime. • se va impune renuntarea la inventarierea anuala a patrimoniului. desi nu vor fi usor de modificat mentalitatile profesionale contabile romanesti. • o alta dilema cu care se vor confrunta profesionistii contabili o reprezinta constituirea sau nu a provizioanelor. iar pe de alta parte constituirea sau nu a provizioanelor este ceruta in vederea obtinerii imaginii fidele. ele trebuie sa fie transparente pentru utilizatori si comparabile in timp si spatiu. • se va cere impunerea Cadrului general. Devine obligatorie consolidarea conturilor. • se va impune renuntarea la conceptul de patrimoniu. chiar daca acest deziderat nu se va realiza imediat. in detrimentul Planului contabil general. • obiectivul fundamental al contabilitatii este obtinerea de informatii reale. standardele stipuleaza ca informatiile necesare sa fie generate la costuri mai mici decat beneficiile utilizatorilor. intrucat vine in contradictie cu principiul prevalentei economicului asupra juridicului. dezvoltarea pietelor de capital si orientarea spre practica contabila internationala. se va impune modificarea planului de conturi in vigoare momentan. • politica contabila si manageriatul intreprinderii trebuie sa caute un echilibru intre relevanta si credibilitate. Drept urmare. In situatia in care se urmareste atragerea investitorilor straini. • anularea creantelor incerte prin trecerea pe cheltuielile perioadei. renuntandu-se la perioada de prescriptie de 3 ani. orientarea predominant fiscala. care pe de o parte diminueaza in mod artificial profitul si dividendele. Oricum.

unanim acceptat. Situatiile financiare nu trebuie descrise ca fiind conforme cu IFRS decat daca satisfac toate cerintele impuse de aceste standarde. este necesar ca în urma lucrărilor curente de contabilitate să se sintetizeze periodic informaţiile generate de conturi şi calculele contabile. Comunicarea intr-un limbaj unic. O intreprindere ale carei situatii financiare sunt conforme cu IFRS trebuie sa evidentieze acest fapt explicit si fara rezerve in notele la situatiile financiare. bancă.1 Bilanţul contabil Pentru realizarea funcţiilor contabilităţii: de informare. vor fi dezavantajate. fapt care poate optimiza fluxul informational intern. Adoptarea unui limbaj global de raportare financiara. iar capacitatea acestora de a atrage investitori si capital si de a crea plus valoare. care trebuie adoptat la nivelul intregii entitati patrimoniale. le va permite entitatilor sa fie percepute corect. care va schimba modalitatile de lucru si. prin trecerea la aplicarea IFRS. a noncompensării. . Pe pietele cu un nivel concurential in permanenta crestere. va fi afectata. 8 . IFRS poate facilita tranzactiile economice. permanenţei metodelor.respectarea principiilor: prudenţei. in ceea ce priveste diferentele de curs valutar si distribuirea dividendelor interimare se va impune adoptarea referentialului international in vigoare. relevanta si consecventa a interpretarii contabile. Bilanţul este documentul oficial de sinteză al tuturor unităţilor patrimoniale. administrator.posturile înscrise în bilanţ trebuie să corespundă cu datele înregistrate în contabilitate. continuitatea activităţii bilanţului de deschidere cu cel de închidere. în documente de sinteză expresiv şi relevante. IFRS va permite entitatilor patrimoniale sa se raporteze la alte entitati similare de la nivel mondial si va permite investitorilor si altor parti interesate sa compare performanta cu competitorii de la nivel global. este posibil sa impuna schimbari decisive in domeniul managementului strategic. Bilanţul contabil contribuie să dea o imagine fidelă.respectarea cu bună credinţă a regulilor privind evaluarea patrimoniului. 4 Întocmirea si prezentarea situaţiilor financiare 4. Potrivit Legii 31/1990 privind societăţile comerciale şi a Legii Contabilităţii 82/1991. deoarece redau o imagine fidelă asupra situaţiei patrimoniale. puse de acord cu inventarul. accesibile nu numai specialiştilor. va asigura un nivel mai inalt de credibilitate si va spori posibilitatile de acces la piata de capital. decizie şi control. prin asigurarea unui nivel mai mare de incredere. toţi agenţii economici ( toate persoanele juridice ) sunt obligaţi să întocmească bilanţ contabil. fiscalitate şi alte organisme economice şi sociale. rezultatelor şi situaţiei financiare a întreprinderii. indiferent de originea utilizatorilor. din cauza legislatiei nationale. Adoptarea Standardelor Internationale de Raportare Financiara (IFRS) este un proces sistematic si complex de implementare a unui nou sistem de proceduri contabile si reprezinta mai mult decat o modificare a reglementarilor contabile. Aplicarea IFRS va permite grupurilor multinationale sa aplice principii contabile comune la nivelul tuturor filialelor. In acelasi timp. creditor. Este un nou sistem de evaluare a performantei. de asemenea. clară şi completă a patrimoniului. Aceste documente de sinteză constituie obiectul de bază al contabilitaţii financiare. ci şi celor interesaţi de gestiunea unităţii patrimoniale în calitate de: investitor. precum si calitatea deciziilor manageriale. Entitatile care nu vor asigura aceasta comparabilitate.Intocmirea situaţiilor financiare – lucrare de licenţă clasificarea cheltuielilor dupa functiuni. a situaţiei financiare şi asupra rezultatelor obţinute de unitatea patrimonială. sau care nu pot realiza acest lucru. . care presupune: .

Bunurile economice constituie ACTIVUL. 1) Funcţia de generalizare a datelor în ciclul contabil de prelucrare a informaţiilor izvorăşte din necesitatea de a grupa datele dispersate ale contabilităţii curente. Pentru întocmirea şi prezentarea completului bilanţier. numită şi schema orizontală de bilanţ. iar modelul de bilanţ sub forma listei verticale ordonează structurile patrimoniale în active. modelele şi normele metodologice se elaborează de Banca Naţională cu avizul Ministerului Finanţelor. La întocmirea bilanţului contabil. managerii unităţilor patrimoniale analizează periodic situaţia economico-financiară. 3) Funcţia previzională constă în posibilitatea oferită de bilanţ de a orienta activitatea viitoare. precum şi rezultatul unui agent economic la un moment dat.nu sunt admise compensări între conturile ce se înscriu în bilanţ şi respectiv între conturile de venituri şi cheltuieli din contul de “Profit si pierdere”. În practică se cunosc două scheme de bilanţ. şi modelul sub forma listei verticale sau schema bilanţului vertical. . datorii. finalitatea fiind prezentarea situaţiei nete a patrimoniului. Pentru societăţile bancare. pe baza bilanţului contabil se analizează periodic. componente de bază ale dării de seama contabile. şi partea dreaptă. Ministerul Finanţelor. prin care se prezintă activul şi pasivul unităţii patrimoniale la închiderea exerciţiului. după criterii bine stabilite. se identifică rezerve şi se stabilesc măsuri de perfecţionare a activităţii economice şi financiare. În acest scop. activul desemneaza utilizarea resurselor in activitatea economica si sociala. iar pasivul. 9 . elaborează modele de situaţii privind bilanţul şi celelalte componente pentru regii autonome. PASIVUL. precum şi în celelalte situaţii prevăzute de Legea Contabilităţii. iar sursele de finantare. puse de acord cu situaţia reală a elementelor patrimoniale stabilite pe baza inventarului. 2) funcţia de cunoaştere a mersului activităţii economico-financiare. una sub formă de tablou cu două părti: partea stângă. a situaţiei financiare a unităţii patrimoniale şi a rezultatelor obţinute. prin Colegiul Consultativ al Contabilităţii. Având acelaşi scop. bilanţul propriu-zis este un tablou care cuprinde în formă sintetică şi în expresie valorică mijloacele economice patrimoniale. rezerve şi alte componente ale situaţiei nete. Bilanţul este documentul contabil de sinteză. societăţi comerciale şi instituţii publice. Adunările Generale ale Acţionarilor. întocmirea bugetului de venituri şi cheltuieli pentru perioadele următoare se fundamentează pe situaţia patrimonială şi a rezultatelor din perioada considerată baza de raportare. capitaluri. Bilanţul sub formă de tablou cu două părţi pune în evidenţă egalitatea între resurse şi utilizări. In situatia in care obiectul modelarii bilantiere este fundamentat pe categoria de resurse economice. 3) funcţia previzională. de informare asupra situaţiei patrimoniului. pe baza bilanţului contabil. originea resurselor. Consiliile de Administraţie. aceste părţi constitutive formează un tot unitar. întrun număr restrâns de indicatori.posturile de bilanţ să corespundă cu datele înregistrate în contabilitate. ACTIVUL. gradul realizării indicatorilor proiectaţi şi a rezultatelor. sursele de constituire a acestora. se au în vedere următoarele reguli: . PASIVUL bilantului. care să poată oferi o imagine de ansamblu asupra situaţiei economico-financiare a unităţii patrimoniale. Importanţa bilanţului contabil derivă din funcţiile pe care acesta le îndeplineşte: 1) funcţia de generalizare a datelor contabilităţii.Intocmirea situaţiilor financiare – lucrare de licenţă Procedeu principal al metodei contabilităţii şi bază informaţională fundamentală. a anexelor sale şi a raportului de gestiune. 2) Funcţia de analiză a mersului activităţii economico-financiare se manifestă prin aceea că.

In raport de exigibilitatea surselor de finantare. Aprecierea financiara grupeaza activele in raport de lichiditate (durata de transformare in bani) . III. cifra de afaceri şi numărul mediu de salariaţi ). Prin componenta sa delimiteaza clasificarea surselor de finantare in functie de modul de constituire ( finantare proprie. provizioane pentru riscuri si cheltuieli si datoriile pe termen lung . II. Pasivul bilantier reprezinta sursele sau resursele de finantare a bunurilor economice. Ca urmare.Intocmirea situaţiilor financiare – lucrare de licenţă Intr-o optica economica. Activul bilantier evidentiaza destinatia si lichiditatea bunurilor economice.cuprind toate activele de exploatare si cele de trezorerie a caror durata de lichiditate este de pana la un an. format din capitalurile proprii . a.Activele circulante se impart in: stocuri si productia in curs de executie. se disting urmatoarele categorii de active : . . iar pasivul .datorii pe termen scurt sau curente A) Bilanţul propriu-zis poate fi alcătuit în două variante sau sisteme.In raport de aceste criterii. B.capital permanent. plasamente si disponibilitati banesti. Bilanţ contabil în sistem de bază prevăzut să fie utilizat de întreprinderi mari. prin structurile de capital propriu si capital strain. în cazul întreprinderilor mici si mijlocii. grupare ce se face în funcţie de praguri fiscale ( care au în vedere valoarea activului bilanţului. acesta cuprinzând posturi şi indicatori compleţi privind activitatea şi rezultatele întreprinderii. creante. Bilanţ contabil în sistem simplificat. b.Active circulante – denumite si active curente.Active imobilizate –cuprind acele valori economice de investitie a caror perioada de utilizare si lichiditate este mai mare de un an. Active imobilizate Imobilizari necorporale Imobilizari corporale Imobilizari financiare Active circulante Stocuri 10 . I. activul este definit prin structurile de capital fix si capital circulant. in structura activului se disting active pe termen lung si active curente. pasivele se grupeaza in: . mijlocii şi întreprinderi mari. Finantarea bunurilor economice se refera la modul de acoperire si de sustinere financiara a activului financiar. iar in cea a pasivului se delimiteaza capitaluri permanente (pe termen lung) si datorii curente (pe termen scurt). finantare straina) si exigibilitatea lor( termenul de decontare mai mare sau mai mic de un an). iar pasivele in functie de exigibilitatea lor (durata de plata). I. Activele imobilizate se impart in trei grupe: imobilizari necorporale. Bilanţul unităţilor patrimoniale care desfăşoară activităţi economice cuprinde toate elementele de activ şi pasiv grupate după destinaţie şi respectiv provenienţa lor Formatul bilanţului contabil este următorul: A. care presupune o schemă de bilanţ mai redusă. imobilizari corporale si imobilizari financiare. în funcţie de gruparea întreprinderilor în întreprinderi mici .

sau detinute pentru a fi vanduta sau consumate. in cadrul ciclului norml de expolatare al intreprinderii elemente destinate.Atunci cand o astfel de distinctie nu este efectuata.Ele includ imobilizarile corporale si necorporale. E. III. IV. III. daca utilizarea acestora nu este supusa restrictiilor Celelalte active sunt considerate elemente necurente. H. activele si datoriile sunt clasificate. ACTIVELE CURENTE SI NECURENTE Activele curente ale bilatului cuprind: • • elemente destinate a fi realizate. daca este util sa efectueze distinctia dintre elementele curente si cele necurente ale bilantului sau. C. F. I. G. J. Fiecare întreprindere care aplica IAS 1 trebuie sa decida. IV. V. cat si activele de exploatare si financiare pe termen lung. I. atat pentru datoriim cat si pentru active.Intocmirea situaţiilor financiare – lucrare de licenţă II. pentru a fi negociate pe diferite piete sau detinute intr-o perspectiva de termen scurt. structura si continutul bilantului trebuie sa realizeze distinctia intre elementele curente si cele necurente . VI. II. in functie de lichiditate/exigibilitatea lor. inteprinderea astapatandu-se sa le realizeze in maximum un an de la data inchiderii exercitiului • lichiditatile sau cvasilichiditatile. in principal. Creanţe Investiţii pe termen scurt Casa si conturi la bănci Cheltuieli in avans Datorii : sumele ce trebuie plătite intr-o perioada de pana la un an Active circulante nete/ datorii curente nete Total active minus datorii curente Datorii: sumele ce trebuie plătite intr-o perioada mai mare de un an Provizioane Venituri in avans Capital si rezerve Capital subscris (prezentându-se separat capitalul vărsat si capitalul nevarsat) Prime de capital Rezerve din reevaluare Rezerve Profitul sau pierderea reportata Profitul sau pierderea exerciţiului financiar In conformitate cu norma internationala IAS 1. in functie de natura activitatii sale. 11 . D.

consumate sau realizate in cadrul ciclului normal de exploatare. Activele . care sunt vandute. in virtutea regulii expuse anterior. Un activ nu este recunoscut în bilanţ atunci când este improbabil ca intrarea de numerar să genereze beneficii economice pentru întreprindere în perioadele viitoare. sunt clasificate in categoria ”curente”. in situatia in care: • • • este vorba despre datorii care. O datorie este recunoscută în bilanţ în momentul în care este probabil că o ieşire de resurse purtătoare de beneficii economice. încheiat înainte ca situatiile financiare sa fi fost aprobate Mărimea datoriilor pe termen scurt clasificate in categoria datoriilor necurente. concomitent cu informatile care justifica aceasta prezentare. in special. 12 . chiar daca ele trebuie sa fie decontate in urmatoarele 12 luni de la data inchiderii exercitiului financiar.reprezintă o resursă controlată de întreprindere ca rezultat al unor evenimente trecute şi de la care se aşteaptă să genereze beneficii economice viitoare pentru întreprindere. va rezulta din lichidarea unei obligaţii prezente.Intocmirea situaţiilor financiare – lucrare de licenţă Activele curente se refera. o astfel de tranzacţie va avea ca efect recunoaşterea unei cheltuieli în contul de profit şi pierdere. datoriile şi capitalurile proprii. Astfel de elemente. in momentul contractarii lor. chiar si atunci cand nu se preconizeaza ca ele sa fie realizate in urmatoarele 12 luni dupa inchiderea exercitiului. Un activ este recunoscut în bilanţ în momentul în care este probabilă realizarea unui beneficiu economic viitor de către întreprindere şi activul are un cost sau o valoare care poate fi evaluată în mod credibil (nu conţine erori semnificative şi în evaluarea costului s-a folosit o estimare rezonabilă). DATORIILE CURENTE SI NECURENTE O datorie constituie un element curent al pasivului extern. reau datorii pe tremen lung intreprinderea in cauza intentioneaza sa refinanteze aceste datorii. Elementele legate în mod direct de evaluarea poziţiei financiare sunt activele. Norma IAS 1 nu prescrie ordinea sau formatul in care elementele trebuie sa fie prezentate si lasa intreprinderilor posibilitatea de a proceda la alegeri. cele legate de relatiile cu salariatii sau de alte costuri operationale. iar valoarea la care se va realiza această lichidare poate fi evaluată în mod credibil. fac parte din necesarul de fond de rulment utilizat in ciclul normal de exploatare al intreprinderii.Unele datorii curente. daca este prevazuta realizarea lor in urmatoarele 12 luni care succed datei inchiderii exercitiului. In schimb.reprezintă o obligaţie actuală a întreprinderii ce decurge din evenimentele trecute şi prin decontarea căreia se aşteaptă să rezulte o ieşire de resurse care încorporează beneficii economice. la stocuri si creante-clienti. precum datoriile comerciale. atunci cand trebuie sa fie rambursata: a) fie in cadrul ciclului normal de expolatare al intreprinderii b) fie la o scadenta in cadrul urmatoarelor 12 luni care scucced datei inchiderii exercitiului Toate celelete datorii sunt datorii necurente. Datoriile . printr-o datorie pe termen lung aceasta intentie este confirmata de existenta unui contract de refinantare sau de reesalonarea scadentelor. Titlurile negociabile pe piete sunt active curente. chiar daca ele trebuie sa fie rambursate peste o perioada mai mare de un an. O întreprindere trebuie sa continue sa incadreze datoriile sale pe termen lung purtatoare de dobanzi in categoria dtoriilor necurente. este indicata in notle explicative. in caz contrar ele fiind considerate active necurente.

Cele două concepte conduc la apariţia următoarelor concepte de menţinere a nivelului capitalului :  menţinerea capitalului financiar . Aceste informaţii sunt furnizate în situaţiile financiare prin intermediul unei situaţii distincte. respectiv fondurile necesare atingerii acestei capacităţi) la sfârşitul perioadei depăşeşte capacitatea fizică productivă de la începutul perioadei. deoarece ele reflectă diferite aspecte ale aceloraşi tranzacţii sau ale altor evenimente.conform căruia profitul se obţine doar atunci când capacitatea fizică productivă (sau capacitatea de exploatare) a întreprinderii (sau resursele.  Conceptul de menţinere a capitalului fizic necesită adoptarea costului curent ca bază de evaluare iar profitul reprezintă creşterea capitalului definit în termenii capacităţii fizice de producţie în cursul perioadei. finanţare şi investiţii în perioada de raportare. Conceptul de menţinere a capitalului financiar nu impune folosirea unei anumite baze de evaluare iar profitul reprezintă creşterea capitalului nominal de-a lungul perioadei.oferă utilizatorului o bază pentru evaluarea capacităţii întreprinderii de a utiliza aceste fluxuri de numerar.conform căruia capitalul reprezintă capacitatea de producţie a întreprinderii In acest caz utilizatorii situaţiilor financiare sunt preocupaţi în primul rând de capacitatea de exploatare a întreprinderii. Costul curent net. denumit costul de înlocuire. menţinerea capitalului fizic . Părţile componente ale situaţiilor financiare se corelează.reprezintă interesul rezidual al acţionarilor în activele unei întreprinderi după deducerea tuturor datoriilor sale. Suma cu care este înregistrat capitatul propriu în bilanţ depinde de evaluarea activelor şi a datoriilor.  conceptul fizic . Informaţiile privind modificările poziţiei financiare a unei întreprinderi sunt utile: . în scopul satisfacerii cererilor celeilalte părţi şi se poate face în mai multe moduri : plata în numerar.pentru a evalua activităţile sale de exploatare. este costul potenţial al unui activ pe care întreprinderea ar putea să îl suporte în situaţia în care ar fi nevoită să înlocuiască activul la data bilanţului. Există două concepte privind capitalul :  conceptul financiar . prestarea de servicii. Capitalul propriu . înlocuirea respectivei obligaţii cu o altă obligaţie sau transformarea obligaţiei în capital propriu. transferul altor active. .Intocmirea situaţiilor financiare – lucrare de licenţă Stingerea unei obligaţii prezente implică renunţarea întreprinderii la anumite resurse care încorporează beneficii economice. 4.conform căruia profitul se obţine doar dacă valoarea financiară a activelor nete la sfârşitul perioadei este mai mare decât valoarea financiară a activelor nete la începutul perioadei.2 Contul de profit si pierdere 13 .conform căruia capitalul este sinonim cu activele nete sau capitalul propriu al întreprinderii In acest caz utilizatorii situaţiilor financiare sunt preocupaţi în primul rând de menţinerea capitalului nominal investit sau a puterii de cumpărare a capitalului investit.

valorile utilizate pentru obtinerea unor venituri.sau o marime valorica negativa. inteprinderea are ca obiectiv obtinerea profitului. Rezultatul curent ( rezultatul ordinar) (I+IV-II-V) VIII.denumite generic VENITURI. datorita diferentelor de cultura si traditie contabila din tarile comunitare. In contextul economiei de piata. Veniturile cuprind valoarea tuturor actelor de imbogatire a intreprinderii legate sau nu de activitatea sa normala si curenta. Cheltuieli de exploatare III. . atunci cand veniturile sunt mai mari decat cheltuielile. Apropiindu-se de prevederile normei IAS 1. Daca bilantul contabil permite o cunoastere a pozitiei financiare a intreprinderii. Cheltuieli totale(II+V+IX) XIII. Cheltuielile constituie ansamblul elementelor de costuri suportate de inteprindere in cursul exercitiului.cheltuielilor si rezultatelor pe care le genereaza. Totusi. In prezentarea contului de profit si pierdere sunt conturate doua modele de expunere a cheltuielilor si veniturilor: unul ia in considerare natura economica a acestora. respectiv veniturile si cheltuielile perioadei de gestiune. Rezultatul din exploatare (I-II) IV. Venituri din exploatare II. Rezutat brut (XI-XII) 14 . Acesta poate fi o marime valorica pozitiva. structura contului de profit si pierdere regasita in reglementarile Ordinului 1752 este mai degraba in armonie cu dispozitivul Directivei a IV-a . Cheltuieli extraordinare X. Rezultatul extraordinar(VIII-IX) XI.calculul avand la baza: .celalalt pleaca de la functiile sau activitatile unei interprinderi (deci de la destinatia veniturilor si cheltuielilor).a modului cum aceasta isi gestioneaza afacerile prin dimensiunea veniturilor.contul de profit si pierdere ofera informatii asupra activitatii inteprinderii.Apare insa necesara prezenta unui alt instrument de modelare coontabila care sa explice modul de constituire a rezultatului si a permita desprinderea unor concluzii legate de performantele activitatii inteprinderii. in fapt. In aceasta optica.inteprinderea devine un centru de calcul economic. atunci cand veniturile sunt mai mici decat cheltuielile. profitul poate fi considerat o imbogatire. Sintetizand. obligativitatea prezentarii standadizate a contului de rezultate se manifesta prin posibilitatea de optiune intre mai multe scheme de cont de profit si pierdere. contul de profit si pierdere se poate prezenta astfel: • sub forma de tabel bilateral sau forma de cont(schema orizontala) • sub forma de lista(schema verticala) Contul de profit si pierdere sintetizeaza fluxurile economice. fiind asimilata unor utilizari fara asigurarea unui contraechivalent valoric. Venituri financiare V. Venituri totale(I+IV+VIII) XII.indicand si marimea rezultatului .denumita profit.Acest instrument este cea de-a doua componena a situatiilor financiare si anume contul de profit si pierdere. care sunt constituite in costuri angajate pe alte piete. denumita pierdere. Venituri extraordinare IX. denumite cheltuieli.Intocmirea situaţiilor financiare – lucrare de licenţă Bilantul contabileste considerat documentul ce descrie pozitia a unei inteprinderi la un moment dat. deci o resursa.Aceasta reprezinta. Directiva a IV a europeana privind documentele contabile de sinteza ale societatilor de capitaluri instituie scheme obligatorii pentru prezentarea contului de profit si pierdere. Partea preponderenta a veniturilor o reprezinta cifra de afaceri realizata de inteprindere in cursul exercitiului. Ca forma. Rezultatul finaciar (IV-V) VII.Astfel.valorile produse si vandute pe piata clientilor. Cheltuieli finanicare VI. pe cand pierderea este o saracie. renumerarea factorilor de productie Din comparara celor doua marimi valorice se obtine un rezultat. aceasta structura impune urmatoarea schema generala : I.

Analiza dupa functii a cheltuielilor.venituri din activitati ordinare . Astfel spus un venit este orice crestere de capitaluri proprii sub alte forme decat noile capitaluri.rezultatul exploatarii . dar implica. O intreprindere trebuie sa prezinte in contul sau de profit si pierdere sau in notele explicative o clasificarea cheltuielilor dupa natura sau dupa functie. Intreprinderile sunt incurajate prin norma IAS 1 sa recurga la o analiza direct in contul de profit si pierdere. oferindu-le informatii mai relevante. gradul de risc si previzibilitatea lor. In “Cadrul de pregatire si prezentare a situatiilor financiare” denumit uzual Cadru conceptual. XV. Impozit pe profit Rezultatul net al exercitiului finanicar Rezultatul pe actiune In conformitate cu norma IAS 1.Ambele metode permit furnizarea de informatii despre modul in care cheltuielile variaza in functie de nivelul vanzarilor sau productiei exercitiului.Aceasta clasificare poate sa prezinte pentru destinatarii conturilor mai mult interes dacat clasificarea dupa natura. alta decat cresterea capitalului.chletuieli privind impozitul pe profit . Analiza dupa natura cheltuielilor este mai simpla decat analiza dupa functii.Intocmirea situaţiilor financiare – lucrare de licenţă XIV. XVI. solicita afectarea cheltuileilor pe trei functii.elemente extraordinare . tranzactii si evenimente realizate de intreprindere se particularizeaza prin stabilitatea. considera contul de rezultate ca un component al ansamblului de situatii financiare destinate procesului de informare financiara. Publicarea acestor elemente ale performantei ajuta utilizatorii in evaluarea rezultatelor viitoare. a activitatilor de distribuire sau administrative.uneori. un venit este orice crestere de capitaluri proprii.O astfel de analiza convina mai ales intreprinderilor mici deoarece nu este necesara o alocare a chletuileilor de exploatare pe functii. in repartizarea cheltuielilor.profitul sau pierderea din activitati ordinare .cheltuieli financiare cota-parte in rezultatul net al inteprinderilor asociate si cele de tip joint-venture contabilizata pe baza metodei punerii in echivalenta . Astfel spus. sub alte forme decat noile aporturi de capital. depinde atat de factori istorici sau legati de sectorul de activitate. 4.2. cat si de natura organizatiei. Alegerea modelului de analiza.1 Structura contului de profit si pierdere in normalizarea contabila internaţionala Organismul international de normalizare contabila (IASC). IASC a definit elementele care masoara performanta intreprinderii: a) veniturile b) cheltuielile Veniturile sunt cresteri de avantaje economice in cursul perioadei de gestiune (exercitiul financiar) sub forma de cresteri de active sau de diminuari de datorii care au ca rezultat cresterea capitalurilor proprii. 15 . alegeri arbitrare. contul de profit si pierdere trebuie sa mentioneze cel putin urmatoarele posturi: . deoarece ea nu necesita o afectare a cheltuielilor dupa natura diferitelor functii ale intreprinderii. intre metoda cheltuielilor dupa natura si cea a costului vanzarilor. numita ‘’metoda costului vanzarilor”. ca parte a costului vanzarilor.interesele minoritare rezultatul net al exercitiului Efectele diferitelor activitati.

astfel : .venituri financiare . Se pot distinge: b) cheltuieli propriu-zise care rezulta din activitatea curenta (cum sunt costul vanzarilor. adica din momentul contabilizarii unui venit in contul de rezultate trebuie sa se contabilizeze si toate cheltuielile care au contribuit la obtinerea venitului respectiv. onorarii. relatie relevata de urmatorul pachet de informatii : 16 . din vanzarea activelor imobilizate. precum si Cheltuielile cu impozitul pe profit si alte impozite.cheltuieli financiare .cheltuieli de exploatare . dupa natura lor. care se concretizeaza. etc) cat si alte venituri si plusuri de valori sau castiguri (plusurile de valoare din reevaluarea activelor. astfel : .cheltuieli extraordinare(calamitati) Cheltuielile cu provizioanele. din variatia cursului imobiliar.Intocmirea situaţiilor financiare – lucrare de licenţă In aceasta definitie se cuprind veniturile care provin din activitatea curenta a intreprinderii sau venituri propriuzise (vanzari. altele decat cele rezultate din distribuirea acestora catre actionari. in cursul unui exercitiu sub forma diminuarii activelor sau cresterii datoriilor si care au generat o scadere de capitaluri proprii alta decat distribuirile catre proprietarii de capital. dobanzi. cat si castigurile din orice alte surse. etc) Cheltuielile sunt definite de cadrul conceptual al IASC ca diminuari de avantaje economice. Deci orice diminuare de capitaluri proprii alta decat reducerea de capitaluri social sau distribuirea de dividende constituie o cheltuiala. in functie de natura lor. cheltuielile de personal. comisioane. In categoria veniturilor se include atat sumele sau valorile incasate sau de incasat in nume propriu din activitati curente. in cresteri ale capitalurilor proprii.3 Situatia modificărilor capitalului propriu Analiza variatiei capitalurilor proprii se regaseste in interpretarea structurii ”situatiei castigurilor acumulate si retinute”. Aceasta situatie ilustreaza o relatie cheie intre bilant si contul de profit si pierdere. amortizarile si ajustarile pentru depreciere sau pierdere de valoare. profiturile din cedarea imobilizarilor. etc) si care pot sa rezulte sau nu din activitati curente ale intreprinderii. Contabilitatea veniturilor se tine pe feluri de venituri. c) pierderile si minusurile de valoare (rezultand din catastrofenaturale. 4. altele decat cele rezultate din contributii ale actionarilor. dupa natura lor.venituri extraordinare Contabilitatea cheltuielilor se tine pe feluri de cheltuieli.venituri din exploatare . etc. care se concretizeaza in reduceri ale capitalurilor proprii. sub forma de intrari sau cresteri ale activelor ori reduceri ale datoriilor.  cheltuielile constituie diminuari ale beneficiilor economice inregistrate pe parcursul perioadei contabile sub forma de iesiri sau scaderi ale valorii activelor ori ale datoriilor. In intelesul reglementarilor OMFP 1752/2005. calculate potrivit legii se evidentiaza distinct. Pentru ca rezultatul contabil sa masoare corect performanta intreprinderii este necesara respectarea principiului conectarii cheltuielilor la venituri. veniturile si cheltuielile au urmatoarele semnificatii :  veniturile constituie cresteri ale beneficiilor economice inregistrate pe parcursul perioadei contabile.

iar • echivalentele de lichiditati: sunt plasamentele pe termen scurt (de regula. informatiile referitoare la fluxurile de trezorerie sunt folositoare pentru a permite utilizatorilor sa isi elaboreze modele pentru aprecierea si compararea valorii actuale a fluxurilor de trezorerie viitoare ale diferitelor intreprinderi. intr-o varianta exhaustiva: • beneficiul net sau pierderea neta a exercitiului • pierderile si castigurile. Utilizatorii de situatii financiare includ investitorii prezenti si potentiali . primele de emisiune. un tablou al fluxurilor de trezorerie furnizeaza informatii ce permit utilizatorilor sa evalueze schimbarile activului net al unei intreprinderi.4 Situatia fluxurilor de trezorerie Standardul International de Contabilitate IAS 7 defineste fluxurile de trezorerie ( denumite si fluxuri de numerar sau cash – flow in unele lucrari) drept intrari sau iesiri de numerar si echivalente de numerar. Avantajele informatiilor privind fluxurile de trezorerie Atunci cand este utilizat in conjuctie cu celelalte situatii financiare. cat si totalul acestor elemente • efectul cumulat al schimbarilor de metode contabile si corectari de erori fundamentale.Totodata. personalul angajat . Cadrul general pentru intocmirea si prezentarea situatiilor financiare din cadrul carora face parte si " situatia fluxurilor de trezorerie " stipuleaza ca obiectivul acestora " este de a furniza informatii despre pozitia financiara performantele si modificarile pozitiei financiare a intreprinderii care sunt utile unei sfere largi de utilizatori in luarea deciziilor economice . pentru a se adapta schimbarilor de circumstante si oportunitati. furnizând informatii utile în vederea evaluarii performantei acesteia. astfel de informatii intaresc comparabilitatea datelor referitoare la performantele exploatarii diferitelor intreprinderi. si distribuirile de dividende in favoarea acestora • rezultatele nedistribuite.) Dividende platite pentru: a) actiunile preferentiale b) actiunile ordinare ( =) Castigurile retinute la 31 decembrie Organismul international de normalizare contabila a preluat uzantele anglo-saxone. cu precizarea separata a fiecarei miscari. 17 . pentru aceleasi operatii si evenimente. cu scadenta sub 3 luni). furnizorii si alti creditori comerciali . convertibile cu usurinta în lichiditati si care au un risc de fluctuatie valorica neglijabil. creditorii . in virtutea unei norme speciale. 4. deoarece ele elimina efectele utilizarii unor prelucrari contabile diferite. structura sa financiara(inclusiv lichidiatea si solvabilitataea sa) si capacitatea sa de a modifica valorile si scadentarul fluxurilor de trezorerie. conform metodei de referinta prevazute prin norma IAS 8 • operatii ce afecteaza capitalul.Intocmirea situaţiilor financiare – lucrare de licenţă Castigurile retinute la 1 ianuarie (+) Rezultatul net al exercitiului curent (. in materie de raportare a variatiei capitalurilor proprii. Obiectiv: Situata fluxurilor de trezorerie explica variatia lichiditatilor si a echivalentelor de lichiditati ale unei întreprinderi.De asemenea. rezervele. • lichiditatile: sunt fondurile disponibile si depozitele la vedere. iar norma IAS 1 cuprinde. cheltuielile si veniturile care au fost direct afectate capitalurilor proprii. cat si explicarea fluxurilor reprezentand variatiile • reconciliere intre soldurile initiale si finale ale fiecarui post de capitaluri proprii precum capitalul. efectuate cu proprietarii intreprinderii (investitiile proprietarilor si ramburasarile de capital). la deschiderea si inchiderea exercitiului.

fara sa recurga la alte surse externe de finanatare . precum si incasarile relative la vanzarea de participatii in intreprinderile de tip joint-venture 18 . Astfel. precum si a altor active pe termen lung • incasarile ce decurg din vanzarea de imobilizari corporale si necorporale. trezoreria se asigura prin decalaje de plati asociate acestor fluxuri. suficiente fluxuri de trezorerie. separarea activitatilor care implica numerar de cele care nu implica numerar . a varsa dividende si a face investitii. Atunci cind fluxurile reale si cele monetare nu coincid . Marimea fluxurilor de trezorerie implicate de activitatile de exploatare este un indicator cheie al masurii in care intreprinderea a degajat. Fluxurile de trezorerie generate de activitatile de investitii ofera informatii privind maniera in care intreprinderea isi asigura perenitatea si cresterea. in cazul unei institutii de asigurari • platile si rambursarile de impozite asupra profitului. Fiecare dintre cele trei categorii de fluxuri are impact asupra unei surse sau a unei utilizari de lichiditati. cu conditia ca ele sa nu poata fi in mod specific asociate activitatilor de finantare si de investitii b) Fluxuri de trezorerie generate de activitatile de investiţii Indica in ce măsura platile au fost efectuate pentru achiziţia de active destinate sa genereze venituri si fluxuri de trezorerie viitoare. a mentine capacitatea sa operationala.onorarii. • fluxuri generate de activitatea de finantare. pentru a rambursa imprumuturile sale.evaluarea capacitatii intreprinderii de a-si indeplini obligatiile de plati cash. prin exploatarea sa. evaluarea fluxurilor de numerar pentru activitatile viitoare ( cash – flowstrategic). ele rezulta din tranzactiile si alte elemente care concura la formarea rezultatului net. Utilizarea analizei este data de faptul ca variatia globala a trezoreriei este reliefata prin soldul de trezorerie . precum si platile efectuate pentru achizitia de participatii de tip joint-venture • incasari relative la vanzarea de titluri de participare si de titluri de creanta emise de sau provenite de la alte intreprinderi . cum de fapt se si intimpla. rezultatul din gestiunea activelor reale ( din activitatea de exploatare ) si prin cel rezultat din operatiunile de capital care privesc investitiile si finantarile. a) Exemple: • încasari provenite din vanzarea de bunuri si prestarea de servicii • plati în favoarea personalului si in contul acestora • încasari din redevente. clasificate în functie de activitatea care le-a generat.comisioane si din alte venituri • plati catre furnizori de bunuri si servicii • incasarile si platile relative la prime si calamitati. Ele se refera la : • plati efectuate pentru achizitia de imobilizari corporale si necorporale. la anuitati si la alte prestatii legate de politele de asigurare. [recum si a altro active pe termen lung • plati efectuate pentru achizitia de titluri de participare si de titluri de creanta emise de /sau de la alte entitati.Intocmirea situaţiilor financiare – lucrare de licenţă Tabloul fluxurilor de trezorerie prezinta intrarile (fluxuri pozitive) si iesirile de fonduri (fluxuri negative). Analiza fluxurilor de trezorerie pe toate cele trei tipuri de activitati este utila pentru : corelarea profitului (pierderii ) cu numerarul . • fluxuri generate de activitatea de investitii. prezinta: • fluxuri generate de activitatea de exploatare( operationale) . Fluxurile de trezorerie ale activitatii de exploatare: Sunt fluxuri generate de principalele activitati generatoare de venituri si ca urmare.

aceasta trebuie ajustata. relevante pentru necesitatile utilizatorilor in ceea ce priveste pozitia financiara si rezultatele obtinute.Fiecare element semnificativ al bprofit si pierdere. de regula. determinata potrivit IAS 29   politicile contabile specifice adopatate. modul de efectuare si motivele pentru care aceasta a fost efectuata.Prezentarea separata a acestor fluxuri in tabloul de trezorerie este data de posibilitatea utilizarii lor in previziunea sumelor pe care aportorii de capitaluri le vor retrage din fondurile viitoare. adecvate pentru a permite o corecta intelegere a situatiilor financiare 19 . ale fluxurilor de trezorerie si modificarilor capitalului propriu. ale profitului sau pierderii aferente fiecarui exercitiu. de imprumuturi ipotecare si de alte imprumuturi pe tremen scurt sau lung • rambursarea sub forma de lichiditati a sumelor imprumutate • varsaminte efectuate de locatar pentru reducerea soldului datoriei referitoare la un contract de locatie-finantare 4. Notele explicative trebuie prezentate intr-o maniera sistematica.5 Note explicative la situaţiile financiare anuale Notele explicative contin informatii suplimentare. de bilete de trezorerie. pentru buna lor intelegere: • • • • • numele intreprinderii care face raportarea faptul ca situatiile financiare sunt proprii intreprinderii. la valoarea reevaluata sau la valoarea ajustata de inflatie.Intocmirea situaţiilor financiare – lucrare de licenţă • avansurile de trezorerie si imprumuturile acordate tertilor • incasari ce decurg din rambursarea avansurilor de trezorerie si imprumuturilor acordate tertilor c) Fluxuri de trezorerie generate de activitatile de finantare Activitatile de finantare sunt acele activitati care antreneaza schimbari in marimea si structura capitalurilor proprii si imprumutate ale intreprinderii. si nu grupului data la care s-au incheiat sau perioada la care se refera situatiile financiare moneda in care sunt intocmite situatiile financiare exprimarea cifrelor incluse in rapotare Pentru elementele mentionate in notele explicative se va prezenta. si suma corespunzatoare anului precedent celui la care se refera acesta. Notele explicative trebuie sa prezinte politicile contabile adopatate de întreprindere pentru a determina valorile elementelor din bilant. In situatia in care suma corespunzatoare nu este comparabila. prezentanduse rezultatul ajustarii. bancare. Următoarele informaţii trebuie prezentate cu claritate si repetate ori de cate ori este nesesar. Miscarile de trezorerie generate de activitatile de finantare se refera la: • incasarile din emisiunea de actiuni si de late instrumente de capitaluri proprii • varsamintele efectuate actionarilor pentru achizitia sau rascumpararea actiunilor • incasari din emisiunea de imprumuturi obligatare. In acest sens se vor mentiona urmatoarele: daca imobilizarile sunt incluse in situatiile financiare la costul istoric. situatiei fluxurilor de trezorerie si al situatiei modificarilor capitalului propriu trebuie sa fie insotit de o trimitere la nota care cuprinde informatii legate de acel element semnificativ.

aceasta informatie trebuie prezentata impreuna cu explicatii privind modul de intocmire a acestora si motivele care au stat la baza deciziei conform careia societatea nu-si mai poate continua activitatea.1 Principiul continuitatii activitătii Acest principiu presupune ca entitatea isi continua in mod normal functionarea . restructurarea masivă a activităţii şi/sau structurii entităţii (schimbare de obiect. extindere sau reducere de activitate şi/sau dimensiune). ar putea modifica în mod semnificativ rezultatele activităţii şi/sau metodele contabile (a se vedea în acest sens şi principiul permanenţei metodelor). intrarea în incapacitate de plată. Principii contabile si aplicarea lor la intocmirea situatiilor financiare Elementele prezentate in situatiile financiare anuale se evalueaza in conformitate cu principiile contabile generale. conform contabilitatii de angajamente. fuziunea cu una sau mai multe entităţi (prin comasare sau prin absorbţie).Intocmirea situaţiilor financiare – lucrare de licenţă 5. etc. enumerăm: divizarea (în două sau mai multe noi entităţi). cotarea la bursă. aceste elemente trebuie prezentate in notele explicative . 5. In cazul in care situatiile financiare anuale nu sunt intocmite pe baza principiului continuitatii activitatii .Societatea trebuie sa depisteze existenta factotilor care ar putea sa genereze starea de continuitate: Factori de ordin financiar : Fond de rulment negativ Situatie neta negativa Situatii de trezorerie negative Imposibilitatea platii datotiilor scadente Apelul la surse de finantare cu caracter oneros Imposibilitatea platii ratelor la imprumuturile scadente Factori legati de expoatare : Capaciatate de autofinantare negativa Pierderi de piete importante Existenta unei subactivitati notabile Dintre evenimentele majore care ar putea afecta într-un viitor previzibil activitatea entităţii. Daca administratorul societatii constata unele elemente de nesiguranta legate de anumite evenimente care pot duce la incapacitatea acesteia de a-si continua activitatea . schimbarea semnificativă a acţionariatului. fara a intra in stare de lichidare sau reducere semnificativa a activitatii. a obiectului sau a zonei geografice de acţiune. privatizarea. iniţierea unui parteneriat strategic (asociere în participaţiune. (re)naţionalizarea sau orice altă formă de schimbare importantă a structurii asociative a entităţii.). 20 . Continuitatea exploatarii este legata de factori obiectivi sau subiectivi. dizolvarea (urmată de restructurare – relansare sau de lichidare).

proprietarii entităţii vor avea o poziţie mai bună în noua entitate rezultată din fuzionare 5. sau pentru ca o reglementare contabila impune o astfel de modificare.achitarea datoriilor şi încasarea creanţelor. etc. . politica de producţie şi desfacere. politica de preţuri şi modalităţile de distribuţie şi vânzare. d) trebuie sa se tina cont de deprecierile . privind numărul şi structura personalului. si in special: a) poate fi inclus numai profitul realizat la data bilantului b) trebuie sa se tina seama de toate datoriile aparute in cursul exercitiului financiar curent sau al unui exercitiu precedent . Excepţiile sunt destul de rare: de exemplu. societatea va prezenta in notele explicative motivul schimbarii metodei si a efectului schimbarii. societatea are posibilitatea schimbarii acelei metode. .politica de dividend. Pentru a asigura inca comparabilitatea . Spre exemplu. de a avea un bilanţ cât mai « curat » şi o profitabilitate cât mai înaltă. Adică. fie pentru ca alegerea initiala a metodei s-a facut in mod eronat . . 5. modul de calcul şi cuantumul salariilor.3 Principiul prudentei Evaluarea trebuie facuta pe o baza prudenta . etc. deoarece el adoptă.2 Principiul permanentei metodelor Metodele de evaluare trebuie aplicate in mod consecvent de la un exercitiu financiar la altul. Drept urmare. astfel încât ponderea activului său net contabil (capitalului) să fie cât mai mare în activul (capitalul) noii entităţi.politica de personal şi salarizare. în general îşi va reduce cheltuielile. pentru asigurarea comparabilitatii in timp si in spatiu. . fie pentru ca s-a schimbat contextul economic . chiar daca acestea devin evidente numai intre data bilantului si data intocmirii acestuia c) trebuie sa se tina cont de toate datoriile previzibile si pierderile potentiale aparute in cursul exercitiului financiar curent sau al unui exercitiu financiar precedent . îşi va concentra eforturile pe activităţile cele mai profitabile. politica şi metodele de amortizare a imobilizărilor şi evaluare a elementelor patrimoniale.activele redundante. chiar daca acestea devin evidente numai intre data bilantului si data intocmirii acestuia. solicită contabilizarea minusurilor de valoare şi interzice luarea în considerare a plusurilor de valoare. va amâna noile investiţii.Daca insa activitatea economica justifica necesitatea unei alte metode.obiectul de activitate. în mod sistematic. cu scopul de a avea o poziţie cât mai avantajoasă la negocierile de fuzionare. un punct de vedere pesimist. 21 . . în mod cert. îşi va reduce personalul. îşi va încasa cât mai repede creanţele şi îşi va achita datoriile. politica de aprovizionare şi stoc . calitatea şi gama sortimentală produsă.Intocmirea situaţiilor financiare – lucrare de licenţă Oricare din aceste evenimente va influenţa în mod decisiv aplicarea politicilor şi metodelor contabile în cadrul entităţii sub influenţa noilor circumstanţe. privind cantitatea. indiferent dacă fuziunea se face prin absorbţie sau prin comasare. indiferent daca rezultatul exercitiului financiar este pierdere sau profit Prudenţa este. plusurile pentru titlurile de participare evaluate prin echivalenţă. politica de investiţii. prin: concepţia generală de conducere şi administrare. principiul aflat în starea cea mai accentuată de conflict cu obiectivul (principiul federator) al imaginii fidele. o entitate care va fuziona cu altă entitate îşi va face ordine în patrimoniu şi în activitate: va lichida stocurile supranormative şi va vinde activele redundante.

după o temeinică analiză şi cu apobarea conducerii întreprinderii. având caracteristici similare. şi b) credibile. impusă printr-un act normativ (specifice economiilor centralizate) şi adoptarea metodelor economice de evaluare. respectiv primirii bunurilor .6 Principiul intangibilităţii Bilantul de deschidere pentru fiecare exercitiu financiar trebuie sa corespunda cu bilantul de inchidere al exercitiului financiar precedent. cât şi de utilitatea sa sau de condiţiile pieţei sale. în condiţiile legii.în cadrul aceleiaşi gestiuni. 5. sortimentele respective să fie confundabile. 5. (ii) reflectă substanţa economică a evenimentelor şi tranzacţiilor şi nu doar forma juridică. Sunt de asemenea permise. adică nepărtinitoare faţă de Stakeholders.). numai dupa inregistrarea in contabilitate a veniturilor si cheltuielilor la valoarea integrala. care presupune înregistrarea cheltuielilor in momentul angajării . şi: (v) sunt complete sub toate aspectele semnificative. (iv) sunt prudente.4 Principiul independentei exerciţiului Trebuie sa se tina cont de veniturile si cheltuielile aferente exerciţiului financiar .7 Principiul necompensării Orice compensare intre elementele de activ si de datorii sau intre elementele de venituri si cheltuieli este interzisa. Aplicarea acestui principiu are in vedere: • practicarea unei contabilităţi de angajamente .între două gestiuni. etc. prin metodă unică. care să ţină seama atât de caracteristicile elementului patrimonial supus evaluării.5 Principiul evaluării separate a elementelor de activ si de datorii Conform acestui principiu . adică utile pentru nevoile utilizatorilor de luare a deciziilor. executării lucrărilor sau prestării serviciilor utilizarea conturilor de venituri si cheltuielilor in avans • 5. acestea să fie legate logic şi succesiv în cadrul fluxului de producţie (de exemplu. Acest principiu reprezintă abandonarea practicii evaluărilor administrative. cu respectarea prevederilor legale . secţie de producţie – spaţiu de depozitare sau depozit – magazin. Eventualele compensări intre creante si datorii fata de aceleasi agent economic pot fi efectuate .Intocmirea situaţiilor financiare – lucrare de licenţă Dacă nu există nici un Standard Internaţional de Contabilitate relevant. serviciilor sau recepţiei lucrărilor de la terţi si înregistrarea veniturilor in momentul livrării bunurilor . (iii) sunt neutre. indiferent de data încasării sau plăţii acestor venituri si cheltuieli. administratorii întreprinderii vor elabora politici contabile în acord cu "Cadrul general de întocmire şi prezentare a situaţiilor financiare" şi se vor asigura că situaţiile financiare furnizează informaţii care să fie: a) relevante. componentele elementelor de activ sau de datorii trebuie evaluate separat. 5. 5.8 Principiul prevalentei economicului asupra juridicului 22 . compensarea între plusurile şi minusurile în gestiune detectate cu ocazia inventarierii. nediferenţiate. cu condiţia ca acestea să fie echivalente şi: . . în sensul că: (i) reprezintă fidel rezultatele şi poziţia financiară a întreprinderii.

Intocmirea situaţiilor financiare – lucrare de licenţă Prezentarea valorilor din cadrul elementelor din bilant si contul de profit si pierdere se face tinand seama de fondul economic al tranzactiei sau al operatiunii raportate . Modul in care se face pretuirea sau estimarea depinde de scopul urmarit prin inventariere. se va proceda prin apreciere sau sondaj. prin masurare. necesar la deschiderea si inchiderea contabilitatii unei unitati economice. ca prim document indispensabil in contabilitate. 6. Numai in cazuri exceptionale. iar in cele mai dese cazuri.9. numarare a mijloacelor. In cazul intreprinderilor de stat. 23 . din momentul inventarierii. drepturilor si obligatiunilor unui patrimoniu. ETAPELE INVENTARIERII Inventarierea este actiunea de intocmire a inventarului. Primul si ultimul document intocmit. atestarea despre existenta mijloacelor de avere. Inventarul cuprinde descriptive si estimativ. la un anumit moment. practicata la momentul inventarierii • pretuirea medie. Activul si Pasivul intr-un inventar trebuie sa fie intotdeauna egale. rezultata din media preturilor intr-un interval de timp dat • la estimarea creantelor se va avea in vedere solvabilitatea principalului obligat. precum si ceea ce el datoreaza altora. calitatii si pretuirea lor. concomitant cu estimarea lor. Ele vor fi trecute in inventar dupa o estimatiune reala. nefiind necesara prezentarea lor separata. cu specificarea cantitatii. adica pretul platit la cumparare (pretul de aprovizionare efectiv) • pretuirea zilei. cand debitorul este o persoana fizica. iar pentru elemente care nu au suferit schimbari. a drepturilor si obligatiunilor unui patrimoniu. cu conditia ca elementele sa fie prezentate separat in notele explicative Orice element care are o valoare nesemnificativa trebuie prezentat distinct in cadrul situatiilor finanicare . adica aceea prevazuta in planul de stat • pretuirea la procurare. Estimatiile se vor face in unitatea monetara a tarii. Pe cat apare de simpla intocmirea inventarului. pe atat de grele sunt problemele ce le ridica la estimatiune. nu se pune problema estimarii. Pentru aceasta este necesar ca intreprinderea sa procedeze la o constatare reala a ceea ce ea a posedat la inceputul unei perioade. Practica a aratat ca intotdeauna este necesar sa se cunoasca din ce se compune si ceea ce apartine patrimoniului. cantarire. si nu numai de forma juridica a acestora. se vor folosi datele inventarului precedent. Elemente cu valori nesemnificative care au aceeasi natura sau cu functii similare trebuie insumate . in determinarea exacta a cantitatilor. Metodele de estimare folosite: • pretuirea planificata. in special a creantelor. si de ceea ce ea dispune la sfarsitul acestei perioade de gestiune administrative. este inventarul. din imposibilitate fizica si materiala. in perioadele de fluctuatiuni in puterea de cumparare a unitatilor monetare. Principiul pragului de semnificatie Elementele de bilant si de cont de profit si pierdere care sunt precedate de cifre arabe pot fi combinate daca: - acestea reprezinta o suma nesemnificativa o astfel de combinare ofera un nivel mai mare de claritate . Numai pe baza unui inventar se poate deschide si inchide contul Bilant. Lucrări contabile preliminare intocmirii situatiilor financiare Inventarierea patrimoniului Inventarierea inseamna constatarea existentei. 5. el este reglementat prin dispozitiuni legale.

Lipsurile constatate de comisia de inventariere pot fi imputabile (provenite din sustrageri. delapidari. Stabilirea stocurilor faptice se realizeaza de catre comisia de inventariere. 82/1991. 21 din Codul fiscal. înregistrate în evidenţa contabilă în rezultatul reportat. ca urmare a retratării sau transpunerii. La stabilirea profitului impozabil se iau în calcul şi alte elemente similare veniturilor şi cheltuielilor potrivit normelor de aplicare. În acest caz. cu modificările şi completările ulterioare. intocmit in vederea unui Bilant de deschidere • inventar final. din care se scad veniturile neimpozabile şi se adaugă cheltuielile nedeductibile conform prevederilor art. Exemple de elemente similare veniturilor: • diferenţele favorabile de curs valutar. republicată. rezultate în urma evaluării creanţelor şi datoriilor în valută. Determinarea rezultatului contabil. Exemple de elemente similare cheltuielilor: • diferenţele nefavorabile de curs valutar. cheltuiala este deductibilă fiscal pe perioada rămasă de amortizat a acestor imobilizări. Pentru determinarea rezultatelor inventarierii se evalueaza mai intai stocurile inscrise in listele de inventariere. Regularizarea Plusurilor de inventar se realizeaza prin cresterea valorii mijloacelor economice din contabilitate. prin numarare. produselor. masurare sau cubare. aranjarea. înregistrate în evidenţa contabilă în rezultatul reportat. Veniturile şi cheltuielile care se iau în calcul la stabilirea profitului impozabil sunt cele înregistrate în contabilitate potrivit reglementărilor contabile date în baza Legii contabilităţii nr. cantarire. respectiv durata iniţială stabilită conform legii. precum şi orice alte elemente similare veniturilor şi cheltuielilor. Toate cantitatile ce se constata de comisie se inscriu in listele de inventariere ce se intocmesc pe gestionari. marfurilor si altor valori materiale. dupa caz. bonuri de depozitare si feluri de bunuri. ca urmare a retratării sau transpunerii. distrugeri) si neimputabile (in limita scazamintelor legale admise sau datorate unor calamitati naturale). din care se scad veniturile neimpozabile şi la care se adaugă cheltuielile nedeductibile. Se compara valoarea stocurilor faptice cu valoare stocurilor scriptice. Rezultatul contabil se calculează ca diferenţă între veniturile realizate din orice sursă şi cheltuielile efectuate în scopul realizării de venituri. mai puţin perioada pentru 24 . dintr-un an fiscal.Intocmirea situaţiilor financiare – lucrare de licenţă Daca privim inventarul in raport cu Bilantul. putem distinge: • inventar initial. în situaţia în care au fost deductibile din profitul impozabil. efectuat in vederea punerii de accord a conturilor cu realitatea pentru intocmirea Bilantului de inchidere Inventarierea cuprinde urmatoarele etape: • pregatirea inventarierii • stabilirea stocurilor faptice • stabilirea rezultatelor inventarierii • regularizarea plusurilor si minusurilor Pregatirea inventarierii consta in a lua o serie de masuri pentru a asigura buna desfasurare a acesteia: sortarea. astfel incat acestea sa corespunda existentelor faptice. • cheltuiala cu valoarea neamortizată a cheltuielilor de cercetare şi dezvoltare şi a mijloacelor fixe de natura obiectelor de inventar care a fost înregistrată în rezultatul reportat. rezultate în urma evaluării creanţelor şi datoriilor în valută. Acestea se semneaza de membrii comisiei si de gestionar. etichetarea materialelor. • rezervele din reevaluare la casarea sau cedarea activelor.

baracamentelor şi amenajărilor provizorii trecute în rezultatul reportat cu ocazia retratării situaţiilor financiare anuale. incidenta diferentelor temporare provenind din exercitiile anterioare sau raportate asupra exercitiilor viitoare. figurand in bilant. Ele se ivesc intrun exerciţiu si se resorb ca urmare a unuia sau mai multor exerciţii ulterioare. potrivit careia cheltuiala fiscala a exercitiului cuprinde: volumul impozitelor exigibile. in urmatoarele structuri contabile: • diferentele temporare sau raportarii impozitului. dar care vor fi impozitate ulterior. Diferentele temporare generează impozite amânate . In consecinţa. Aceste diferente se explica prin decalajul intre exerciţiul in care se include anumite elemente de cheltuieli si de venituri in calculul rezultatului contabil. contribuabilul este obligat să depună declaraţia rectificativă pentru anul fiscal respectiv. trebuie pornit de la realitatea ca nu in toate cazurile pricipiile contabile subordonate imaginii fidele sunt convergente in totalitate cu pricipiile impunerii fiscale. Metoda impozitului amanat se regaseste. La calculul profitului impozabil limitele cheltuielilor deductibile prevăzute de legislaţia în vigoare se aplică trimestrial. genereaza procentelor de impozitare sau de creare de noi impozite • subventii pentru investitii primite. Dacă în urma efectuării acestei corecţii rezultă o sumă suplimentară de plată a impozitului pe profit. astfel încât la finele anului acestea să se încadreze în prevederile legii.De aceea trebuie facuta distincţie intre rezultatul contabil si rezultatul fiscal. stabilit potrivit regulilor fiscale si in functie de care se calculeaza volumul impozitelor exigibile. atunci pentru această sumă se datorează dobânzi şi penalităţi de întârziere conform legislaţiei în vigoare. Diferentele temporare sunt elemente neitegrabile in rezultatul fiscal al exerciţiului. Rezultatul fiscal reprezintă profitul impozabil sau pierderea fiscala a exercitiului.Intocmirea situaţiilor financiare – lucrare de licenţă care s-a calculat amortizarea. la randul sau . ajustarea soldurilor de impozit raportate. În cazul în care contribuabilul constată că după depunerea declaraţiei anuale un element de venit sau de cheltuială a fost omis ori a fost înregistrat eronat. dar care vor fi deduse din rezultatul exerciţiului. subvenţiile pentru investiţii si provizioanele reglementate generează si se înscriu in sfera impozitelor amânate. prezenta diferentelor temporare impune folosirea a doua metode de impozitare a rezultatului: Metoda impozitului exigibil. cheltuiala contabila a exercitiului. daca este cazul. pentru suma neta de integrat in rezultatul fiscal 25 . Impozitarea si distribuirea profitului Pentru impozitarea profitului. Intr-o abordare generala pornind de la IAS 12 relatia dintre cele doua marimi poate fi dirijata principal astfel: Rezultatul fiscal = Rezultatul contabil( +/-) Diferentele temporale (+/-) Diferentele temporare Diferentele temporale sunt elemente reintegrate sau deduse definitiv din rezultatul fiscal. este egala cu suma impozitelor exigibile. Veniturile sau cheltuielile înregistrate eronat sau omise se corectează prin ajustarea profitului impozabil al perioadei fiscale căreia îi aparţin. după caz. Ele se ivesc înăuntrul exerciţiului fiscal in cauză. care. lunar sau potrivit prezentelor norme metodologice. De asemenea. În mod similar se va proceda şi în cazul obiectelor de inventar. Rezultatul contabil reprezintă suma globala a profitului sau pierderii exercitiului financiar ce figureaza in contul 121”Profit si pierdere” inainte de impozitare.

Calculul si analiza principalilor indicatori economico-financiari 7. la care se cunoaste data reintregrarii in rezultat de o maniera precisa. Lichiditatea generala e considerata satisfacatoare pentru valori cuprinse intre 1. cheltuielile sunt deductibile numai daca sunt aferente realizării veniturilor si cele considerate deductibile conform prevederilor legale in vigoare.Intocmirea situaţiilor financiare – lucrare de licenţă • provizioane reglementate care au fost constituite pentru a beneficia de dispozitiile fiscale favorabile. O structura componenta a calcularii masei profitului este cea destinata deducerilor fiscale cum sunt: dividendele primite de la o alta persoana juridica romana. se scad stocurile deoarece au cel mai putin caracterul de 26 . Totodata.Deduceri fiscale Potrivit normelor fiscale. In cazul societatilor comerciale cu capital integral sau majoritar de stat.9 Rata rapida (testul acid) = (Active circulante-Stocuri) / Datorii curente (formula de calcul) Interpretare: Rata rapida reflecta posibilitatea activelor circulante concretizate in creante si trezorerie de a acoperi datoriile curente.16/1990 si OG nr. Legii contractului de management 66/1993. HG 263/1194. HG 484/1995.nededeuctibile . profitul net se repartizeaza in conformitate cu prevederile Legii nr. alte elemente stabilite prin norme legale. Daca valoarea totala a pasivelor curente este mai mare decat valoarea totala a activelor curente atunci acest indicator e subunitar si aceasta ar putea arata ca finantarea pe termen scurt a fost folosita pentru achizitionarea de "active pe termen lung" ceea ce in mod normal e considerat periculos.26/1995. Masa profitului impozabil se determina pe baza relatiei: Profitul impozabil = Venituri realizate .2 si 1. sumele uitlizate pentru constituirea fondului de rezerva. După ce s-a calculat rezultatul bilanţier. Profitul net consemnat in bilant poate fi repartizat astefel: • • • • constituirea de rezerve legale in limita a 5% din profitul brut pana cand aceasta ajunge la 20% din capitalui social acoperirea pierderilor din anii precedenti constituirea fondului de participare a salariaţilor la profit dividende 7. in distribuirea profitului. potrivit hotararilor Adunarii Generale Actionarilor sau Asociatilor. iar la societatile cu capital privat . este necesar ca acesta sa fie abordat in mod structural si nu global.Ca regula. distribuire profitului se efectueaza in conformitate cu prevederile OG 70 . veniturilor realizate + Chelt. se procedează la inregistarea operariunilor de distribuire a profitului.1 Indicatorii de lichiditate Rata curenta = Active circulante / Datorii curente (formula de calcul) Interpretare: Rata curenta reflecta posibilitatea elementelor patrimoniale curente de a se transforma intr-un timp scurt in lichiditati pentru a achita datoriile curente.Cheltuieli coreps. cu toate ca exista ramuri pentru care o valoare mai mica decat 1 a acestui indicator este considerata acceptabila.

indicatorul trebuie sa tinda spre o marime unitara. Lichiditatea rapida e satisfacatoare pentru valori cuprinse intre 0.3 Indicatori privind utilizarea activelor Rotatia stocurilor = Cifra de afaceri/Stocuri (formula de calcul) Interpretare:Arata influenta stocurilor existente asupra miscarii bilantiere. Trebuie facuta precizarea ca datorita faptului ca vanzarile apar de-a lungul intregului an in timp ce stocul se defineste pentru o anumita data e recomandat sa se utilizeze stocul mediu = [ (stocul initial + stocul final) /2 ]. Rata utilizarii activelor fixe = Cifra de afaceri/Active fixe)*1000 (formula de calcul) Interpretare:Arata cifra de afaceri la 1000 lei active fixe. Lichiditatea imediata = Trezorerie/Datorii pe termen scurt (formula de calcul) Interpretare: Reflecta posibilitatea achitarii datoriilor pe termen scurt pe seama numerarului aflat in casierie. o valoare ridicata a acesteia arata o situatie favorabila pentru agentul economic. indicatorul este mai bun cu cat este mai mare. valori mici ale acestui indicator arata ca societatea isi achita obligatiile mai rapid. asigurat de creditori. 27 . Ea este considerata buna cand rezultatul obtinut depaseste 30%. 7.2 Indicatorii gradului de indatorare Rata datoriilor = Datorii totale/Active totale (formula de calcul) Interpretare: Rata obligatiilor totale la total activ masoara procentajul. Pentru a fi considerat favorabil. indicand ponderea surselor proprii in totalul pasivului. Durata de recuperare a creantelor = Total creante/Cifra de afaceri)*360 (formula de calcul) Interpretare: Indica ritmul incasarii creantelor concretizate in clienti. cu cat acest indicator este mai mare cu atat este mai bun Rata de eficienta a activelor circulante = (Cifra de afaceri/Active circulante)*1000 (formula de calcul) Interpretare: Arata cifra de afaceri la 1000 lei active circulante. a disponibilitatilor bancare si a plasamentelor de scurta durata.Intocmirea situaţiilor financiare – lucrare de licenţă lichiditate dintre activele curente (ele reprezinta activele la care apar cel mai probabil pierderi in cazul lichidarii). 7. debitori. Cu cat marimea acestui indicator este mai mica cu atat creantele se incaseaza mai rapid Durata de rambursare a datoriilor = Datorii totale/Cifra de afaceri)*360 (formula de calcul) Interpretare: Indica ritmul achitarii datoriilor fata de terti ale agentului economic. Solvabilitatea patrimoniala = Capitaluri proprii/Total pasiv (formula de calcul) Interprtare: Reprezinta gradul in care unitatile patrimoniale pot face fata obligatiilor de plata.65 si 1. din totalitatea fondurilor. Creditorii prefera rate ale obligatiilor scazute. deoarece cu cat este mai scazuta rata cu atat este mai mare protectia la pierderile creditorilor in cazul lichidarii.

Standardele internationale. sa le valideze si sa formuleze o opinie independenta despre realitatea si corectitudinea datelor prezentate in situatiile anuale de sinteza. 7. Apare astfel un conflict potential de interese. privind aserţiunile referitoare la tranzacţiile si evenimentele derulate intr-o entitate patrimoniala. punandu-le sub semnul indoielii impartialitatea si obiectivitatea. Rata rentabilitatii capitalurilor proprii = (Profitul net/Capitaluri proprii)*1000 (formula de calcul) Interpretare: Indica profitul net obtinut la 1000 lei capitaluri proprii. ca reguli normalizatoare ale contabilitatii. considerand ca acestia nu sunt total independenti fata de operatiunile efectuate si situatiile financiare prezentate. firmele devenind peste noapte deosebit de atractive sau fara nici un sprijin din partea propriilor lor investitori. astfel incat acestea sa reflecte cat mai fidel realitatea economica. dar practic nu este greu de argumentat ca exista o nota de subiectivism. Astfel. cu cat este mai mare este mai bun. Utilizatorii de informatii financiar contabile. noi. manifesta o anumita doza de scepticism fata de producatorii de situatii financiare. cu cat este mai mare este mai bun. sa fie obiectiv in aprecierile pe care le face. si asta nu de putine ori doar in urma unui “zvon”. este absolut necesar ca producatorul de informatii contabile sa manifeste profesionalism.Intocmirea situaţiilor financiare – lucrare de licenţă Viteza de rotatie a activelor circulante = (Active circulante/Cifra de afaceri)*360 (formula de calcul) Interpretare: Arata durata unei rotatii si este favorabila daca are valori mici. care au menirea sa controleze situatiile financiare. pe zi ce trece tot mai diversi si mai sofisticati. Rata rentabilitatii activelor = (Profitul net/Active totale)*1000 (formula de calcul) Interpretare:Indica profitul net obtinut la 1000 lei active totale. 8. Auditul situatiilor financiare Intr-un mediu de afaceri dinamic aflat intr-o stare de continua cautare.4 Indicatorii Profitabilitatii Marja profitului net = Profitul net/Cifra de afaceri (formula de calcul) Interpretare:Indica marimea profitabilitatii agentului economic. entitatile patrimoniale se confrunta cu probleme deosebite. pentru care managementul trebuie sa gaseasca solutii salvatoare. Pieţele sunt intro continua frământare. care este de multe ori de neevitat. In afara de faptul ca profesia contabila participa activ la procesul de normalizare a contabilitatii. vin sa amelioreze productia de informatii contabile si sa atenueze diferentele ce pot aparea in situatiile financiare. O rata a profitului ridicata indica o profitabilitate mare a agentului. Contabilitatea. ce nu de putine ori sunt pline de ingeniozitate. pentru 28 . ca joc social si-a definit in procesul de construire a informatiei financiare propriile reguli. Auditul financiar este un proces sistematic de obţinere si evaluare obiectiva a probelor. intre producatorii si utilizatorii de situatii financiare se interpun auditorii financiari. intre producatorii de informatii contabile si intre utilizatorii sai. Din punct de vedere teoretic afirmatiile sunt valabile. cat si in momentul in care inregistreaza si cuantifica aceste aprecieri.

ISA 700. ci a fost elaborata in scopul de a veni in sprijinul auditorilor. “Raportarea de catre auditori cu privire la conformitatea cu Standardele Internationale de Raportare Financiara”. “Raportul auditorului asupra situatiilor financiare”. stabilirea criteriilor ce au stat la baza lor si comunicarea rezultatelor utilizatorilor interesati. Standardele Internationale de Raportare Financiara).Intocmirea situaţiilor financiare – lucrare de licenţă confirmarea gradului de corespondenta dintre aceste asertiuni. paragraful 17 din ISA 700 cere ca raportul unui auditor sa indice in mod clar cadrul de raportare financiara utilizat pentru intocmirea situatiilor financiare. • in conformitate cu un cadru national de raportare financiara. Aceasta Declaratie nu stabileste noi principii de baza sau proceduri esentiale. in cazurile in care situatiile financiare sunt intocmite conform Standardelor Internationale de Raportare Financiara (IFRS) sau includ doar o trimitere la IFRS. Standardul International de Audit (ISA) 200 “Obiective si principii generale care guverneaza un angajament de audit al situatiilor financiare”. 29 . in conformitate cu un cadru aplicabil de raportare financiara (de exemplu. • in conformitate cu IFRS si un cadru national de raportare financiara. precizeaza ca obiectivul primordial al unui angajament de audit al situatiilor financiare este de a da posibilitatea auditorului sa exprime o opinie independenta cu privire la situatiile financiare. In mod special. oricare dintre recomandarile descrise de Declaratia prezentata mai sus poate fi adecvata in conformitate cu cerintele prevazute de ISA 700 si a circumstantelor specifice aplicabile entitatii. daca acestea au fost intocmite. pentru a determina masura in care. Scopul acestei Declaratii Internationale privind Practica de Audit este de a furniza recomandari suplimentare atunci cand auditorul exprima o opinie asupra situatiilor financiare despre care conducerea sustine ca sunt intocmite: • exclusiv in conformitate cu Standardele Internationale de Raportare Financiara (IFRS). in vederea furnizarii de recomandari cu privire la aplicarea ISA 700. a fost elaborata Declaratia Internationala privind Practica de Audit (IAPS) 1014. cu prezentarea gradului de conformitate cu IFRS. Auditorul trebuie sa-si exercite rationamentul profesional. sub toate aspectele semnificative. Ca un supliment la acest standard de audit. stabileste reguli si furnizeaza recomandari cu privire la forma si continutul raportului auditorului.

sunt interesati de informatii despre continuitatea activitatii entitatii. guvernul si institutiile acestuia. Acestia folosesc situatiile financiare pentru a-si satisface o parte din diversele lor necesitati de informatii. consuma informatiile care le permit sa determine daca imprumuturile acordate si dobanzile aferente vor fi rambursate la scadenta. cum sunt: . Utilizatorii situatiilor financiare includ investitorii actuali si potentiali. pensii si alte avantaje. ca furnizori de capital si riscuri afiliate capitalului.Intocmirea situaţiilor financiare – lucrare de licenţă CAPITOLUL II CONTRIBUŢII PERSONALE. furnizorii si alti creditori comerciali. Acestia sunt interesati si de informatii care le permit sa evalueze capacitatea entitatii de a oferi remuneratii. SPORIREA RELEVANTEI. precum si publicul.Furnizorii. cu exceptia cazului in care ei sunt dependenti de continuitatea activitatii entitatii.Investitorii. sa pastreze sau sa vanda. creditorii. . ca parteneri de afaceri. in special atunci cand au o colaborare pe termen lung cu entitatea respectiva sau sunt dependenti de ea. precum si oportunitati profesionale.Angajatii. in general. personalul angajat. Multi utilizatori insa trebuie sa se bazeze pe situatiile financiare ca principala lor sursa de informatii si. interesati de entitate pe o perioada mai scurta decat creditorii. PROIECT DE PERFECŢIONARE ŞI APROFUNDARE. in astfel de situatii elaborate si prezentate. . ca principali furnizori de munca. incat sa raspunda necesitatilor acestora. . clientii. 30 . consuma informatiile care permit sa determine daca sumele care le sunt datorate vor fi platite la scadenta. CREDIBILITATII SI TRANSPARENTEI INFORMATIILOR PREZENTATE IN SITUATIILE FINANCIARE Anumiti utilizatori pot avea necesitati specifice si au capacitatea de a obtine informatii suplimentare fata de cele continute in situatiile financiare. ca si furnizorii de imprumuturi si garantii bancare. atunci cand acesta este un client major.Creditorii(bancile). de aceea. Furnizorii si alti creditori sunt. .Clientii.Actionarii sunt interesati si de informatii care le permit sa evalueze capacitatea entitatii de a plati dividende. sunt interesati de informatii privind stabilitatea si profitabilitatea entitatilor lor. au nevioe de informatii pentru a decide daca ar trebui sa cumpere.

performantei si modificarilor pozitiei finanicare a unei entitati • Comparabilitatea . luare a deciziilor si control. clar. influenteaza luarea unei decizii sau formularea unui rationament pentru a realiza un rezultat sau obiectiv predeterminat Sa fie prudenta. implicit. fie ceea ce ar putea fi de asteptat. Nevoia de comparabilitate nu trebuie confundata cu simpla uniformitate si nu trebuie lasata sa devina un impediment de standarde de contabilitate imbunatatite. prin selectarea si prezentarea informatiei. astfel incat activele si veniturile sa nu fie supraevaluate. Pentru a fi utile.Informatiile sunt relevante atunci cand influenteaza deciziile economice ale utilizatorilor. • Relevanta . iar utilizatorii pot avea incredere ca aceasta reprezinta corect ceea ce se asteapta. sunt interesate de alocarea resurselor si. in general. confirmand sau corectand evaluarile lor anterioare. nu este partinitoare. Utilizatorii trebuie sa poata compara situatiile financiare ale unei entitati in timp pentru a identifica tendintele in pozitia financiara si performantele sale. prezente sau viitoare. Conducerea este interesata de informatiile cuprinse in situatiile financiare. Limitele ce privesc informatia relevanta si credibila Oportunitatea vizeaza raportarea la timp a informatiilor pentru a-si realiza utilitatea sa in deciziile economice. in mod rezonabil. • Credibilitatea reprezinta calitatea informatiei de a nu contine erori semnificative. avand capacitatea de a determina forma si continutul unor astfel de informatii suplimentare pentru a satisface propriile necesitati.Intocmirea situaţiilor financiare – lucrare de licenţă Statele si institutiile acestora. sa reprezinte. sa nu aiba un caracter credibil si sa devina defectoasa din punct de vedere al relevantei. Pentru a fi credibila. Responsabilitatea principala de a intocmi si prezenta situatiile financiare ale entitatii revine conducerii acesteia. sa reprezinte Sa fie neutra. informatia trebuie sa indeplineasca urmatoarele caracteristici : • • • • Sa reprezinte cu fidelitate tranzactiile si alte evenimente pe care aceasta fie si-a propus sa le reprezinte.Publicul. in mod rezonabil. presupunandu-se ca utilizatorii dispun de cunostinte suficiente privind desfasurarea activitatii entitatii respective. ca rezultat intocmirea unor situatii financiare care reflecta. Acesta inseamna includerea unui grad de precautie in exercitarea rationamentelor necesare pentru a face estimarile cerute in conditii de incertitudine. 31 . pentru a reglementa activitatea entitatilor. astfel.Situatiile finaciare nu sunt neutre daca. in mod normal. o imagine fidela a pozitiei financiare. de activitatea entitatilor. Cele patru caracteristici principale sunt: • Inteligibilitatea este calitatea esentiala a informatiilor prezentate in situatiile financiare si presupune prezentarea acestora intr-un mod coerent. Cadrul general al IASB abordeaza caracteristici calitative care determina utilitatea informatiilor din situatiile financiare oferite de situatiile financiare. O omisiune poate face ca informatia sa fie falsa sau sa induca in eroare si. pentru a determina politica fiscala. adica lipsita de influente. . este interesat de evolutiile recente si tendintele legate de prosperitatea entitatii si a sferei de activitate a acesteia. care ajuta la infaptuirea proceselor de planificare. iar datoriile si cheltuielile sa nu fie subevaluate Sa fie completa in limitele rezonabile ale pragului de semnificatie si ale costului obtinerii acelei informatii. ajutandu-i pe acestia sa evalueze evenimentele trecute. chiar daca are acces la informatiile financiare si de gestiune suplimentare. Aplicarea caracteristicilor calitative pricipale si a standardelor adecvate de contabilitate are. informatiile trebuie sa fie relevante pentru luarea deciziilor de catre utilizatori.

Conform Cadrului general recunoasterea este procesul incorporarii in bilant sau in contul de profit si pierdere a unui element care indeplineste criteriile de recunoastere. veniturilor si cheltuielilor. aceasta reprezinta valoarea neactualizata in numerar sau in echivalente ale numerarului. asocial unui element si ia informatia disponibila in momentul intocmirii situatiilor financiare.necesara pentru a deconta in prezent obligatia. Situatia modificarilor pozitiei financiare reflecta. care ar trebui platita daca acelasi activ sau unul asemanator ar fi achizitionat in prezent. a)costul istoric:Activele sunt inregistrate la suma platita in numerar sau in echivalente ale numerarului sau la valoarea justa din momentul cumpararii lor. datoriile si capitalurile proprii. la valoarea ce se asteapta sa fie platita in numerar sau echivalente ale numerarului pentru a stinge datoriile. Evaluarea beneficiilor si costurilor reprezinta. care trebuie platita pentru a achita datoriile potrivit cursului normal al afacerilor. fara sa indentifice structurile specifice acestei situatii. rezultatul unui rationament profesional. a rezultatelor. precum si principalele baze de evaluare a structurilor finanicare( costul istoric.Datoriile sunt inregistrate la valoarea neactualizata in numerar sau in echivalente ale numerarului. datoriilor si capitalului propriu). valoarea realizabila. Strucuturile bilantului direct legate de evaluarea pozitiei financiare sunt activele. Cadrul general ofera in completare elemente legate de evaluarea pozitiei finanicare(recunosatrea activelor. deoarece costurile nu sunt suportate. Evaluarea este procesul prin care se determina valorile la care structurile situatiilor financiare vor fi recunoscute in bilant si in contul de profit si pierdere. Conceptual de probabilitate se fundamenteaza pe incertitudinea in realizarea unui beneficiu economic viitor. care urmeaza sa fie generate in derularea normala a activitatii 32 . Un element care corespunde definitei unei structuri a situatiei finanicare trebuie recunoscut in cazul in care este probabil ca orice beneficiu economic viitor asociat sa intre sau sa iasa in sau din entitate si elementul are un cost sau o valoare. d)valoarea actualizata:Activele sunt inregistrate la valoarea actualizata a viitoarelor intrari nete de numerar. De exemplu. in fond. oferirea de informatii suplimentare creditorilor poate reduce costurile indatorarii entitatii. Datoriile sunt inregistrate la valoarea echivalentelor obtinute in schimbul obligatiei sau. b)costul curent:Activele sunt inregistrate la valoarea in numerar sau in echivalente ale numerarului. de acei utilizatori care se bucura si de beneficii. dupa cum de beneficii se pot bucura si alti utilizatori decat aceia pentru care informatia este pregatita. potrivit cursului normal al afacerilor. Structura contului de profit si pierdere legate in mod direct de evaluarea performantei sunt veniturile si cheltuielile. care poate fi evaluat(a) in mod credibil. structurile din contul de profit si pierdere si modificarile structurilor din bilant. costul curent. care poate fi obtinuta in prezent prin vanzarea normala a activelor. grupandu-le in categorii cuprinzatoare conform caracteristicilor economice numite “structurile situatiilor financiare”. Aceasta presupune alegerea unei anumite baze de evaluare. valoarea actualizata). Datoriile sunt inregistrate la valoarea lor de decontare. de obicei. in anumite imprejurari.Intocmirea situaţiilor financiare – lucrare de licenţă Raport cost-beneficiu – beneficiile de pe urma informatiei ar trebui sa depaseasca costul furnizarii acesteia. Situatiile finanicare descriu rezultatele financiare ale tranzactiilor si ale altor evenimente. neaparat. c)valoarea realizabila: Activele sunt inregistrate la valoarea in numerar sau in echivalente ale numerarului.

stabilită în funcţie de utilitatea bunului. la valoarea justă. republicată. • bunurile procurate cu titlu oneros. la valoarea de aport. precum şi cota cheltuielilor indirecte de producţie alocate în mod raţional ca fiind legate de fabricaţia bunului. El este de obicei combinat cu alte baze de evaluare. pusă de acord cu rezultatele inventarierii. respectiv valoarea contabilă. cu preţul determinat obiectiv. b) evaluarea elementelor de activ şi de pasiv cu ocazia inventarierii se face la valoarea • actuală a fiecărui element. modificată şi completată prin Ordonanţa Guvernului nr. • bunurile obţinute cu titlu gratuit. 7 şi art. această valoare se stabileşte în funcţie de valoarea lor probabilă de încasat. direct atribuibile activului. denumită valoare de inventar. În costul unui activ cu ciclu lung de fabricaţie pot fi incluse şi dobânzile plătite la creditele bancare contractate pentru achiziţia. starea acestuia şi preţul pieţei. 82/1991. În cazul creanţelor şi datoriilor. stabilită în urma evaluării. la costul de producţie. 9 din Legea contabilităţii nr. respectiv de plată. Valoarea justă – este suma pentru care un activ ar putea fi schimbat de bunăvoie între două părţi aflate în cunoştinţă de cauză. aferente aceleiaşi perioade. denumită valoare contabilă.Intocmirea situaţiilor financiare – lucrare de licenţă intreprinderii. valoarea de intrare sau contabilă se compară cu valoarea stabilită în baza inventarierii astfel:  pentru elementele de activ: 33 . Conform art. Datoriile sunt inregistrate la valoarea actualizata a viitoarelor iesiri de numerar. bunurile produse în unitate. Costul de achiziţie – este egal cu preţul de cumpărare. cheltuielile de transport – aprovizionare şi alte cheltuieli accesorii necesare pentru punerea în stare de utilizare sau intrarea în gestiune a bunului respectiv. care se asteapta sa fie necesare pentru a deconta datoriile. Activul cu ciclu lung – este un activ care solicită în mod necesar o perioadă substanţială de timp pentru a fi gata în vederea utilizării sau pentru vânzare. până la finalizarea sa. construcţia sau producţia acestuia. Baza de evaluare cel mai frecvent adoptata de intreprinderi in elaborarea situatiilor financiare este costul istoric. celelalte cheltuieli directe de producţie. la cost de achiziţie. c) la încheierea exerciţiului. potrivit cursului normal al afacerilor. 61/2001 elementele patrimoniale vor fi supuse următoarelor tratamente contabile: a) la data intrării în unitate . elementele de activ şi de pasiv de natura datoriilor se evaluează şi se reflectă în situaţiile financiare anuale simplificate la valoarea de intrare.bunurile se evaluează şi se înregistrează în contabilitate la valoarea de intrare. Reducerile comerciale şi alte elemente similare acordate de furnizor nu fac parte din costul de achiziţie. taxele nerecuperabile. În acest scop. în cadrul unei tranzacţii. Costul de producţie – cuprinde costul de achiziţie al materiilor prime şi consumabilelor. care se stabileşte astfel: • bunurile reprezentând aportul de capital social.

procesul prin care tranzactiile sunt structurate de asemenea maniera incat sa permita producerea rezultatului contabil dorit’’. pentru care deprecierea este ireversibilă. Utilizarea tehnicilor de contabilitate creativa va avea ca efect: • Majorarea sau diminuarea cheltuielilor. aceste elemente menţionându-se la valoarea lor de intrare. contabilitatea creativa este ”procesul prin care. se înregistrează la venituri sau cheltuieli. se manipuleaza cifrele contabile si.1. Diferenţele de curs valutar. La fiecare data a bilanţului: .De exemplu.  pentru elementele de pasiv:  diferenţele constatate în plus – între valoarea de inventar şi valoarea de intrare – se înregistrează în contabilitate prin constituirea unui provizion.  diferenţele constatate în minus – între valoarea de inventar şi valoarea de intrare nu se înregistrează în contabilitate. date fiind existenta unor brese in reguli. se aleg acele practici de masurare si informare ce permit transformarea documentelor de sinteza din ceea ce ele ar trebui sa fie in ceea ce managerii doresc . • sau constatării unui provizion – atunci când deprecierea este reversibilă. 34 • . Majorarea sau diminuarea veniturilor. O durata mai mare sau mai mica de amortizare afecteaza marimea rezultatului. se pot analiza provizioanele si posibilitatea activarii anumitor cheltuieli.Contabilitatea creativa Conceptul de contabilitate creativa se utilizeaza pentru a descrie procesul prin care profesionistii contabili isi folosesc cunostintele in scopul manipularii cifrelor incluse in conturile anuale. stocurilor achiziţionate cu plata în valută şi înregistrate la cost istoric trebuie raportate utilizând cursul de schimb de la data efectuări tranzacţiei.Intocmirea situaţiilor financiare – lucrare de licenţă  diferenţele constatate în plus – între valoarea de inventar şi valoarea de intrare – nu se înregistrează în contabilitate. In mod similar. 2. Definitia cea mai substantiala ii apartine lui Naser. după caz. Normele contabile lasa o anumita marja de manevra in cuantificarea chletuielilor care apartin unui exercitiu.  diferenţele constatate în minus – între valoarea de inventar şi valoarea contabilă netă – se înregistrează în contabilitate pe seama: • unei amortizări suplimentare – în cazul activelor amortizabile. - - elementele monetare de tipul imobilizărilor. şi elementele nemonetare de tipul imobilizărilor. pentru anumite active se indica doar numarul maxim de ani in care trebuie amortizate. bunurile se evaluează şi se scad din gestiune la valoarea lor de intrare. favorabile sau nefavorabile. stocurilor achiziţionate cu plata în valută şi înregistrate la valoarea justă trebuie raportate utilizând cursul de schimb existent în momentul determinării valorilor respective. Conform acestuia. la fel procedându-se şi în cazul creanţelor sau datoriilor în valută.elementele monetare exprimate în valută trebuie raportate utilizând cursul de schimb de la data încheierii exerciţiului. profitand de flexibilitate. d) la data ieşirii din unitate sau la darea în consum.

creeaza posibilitatea majorarii sau diminuarii valorii nete a activelor. Este. ea indica faptul ca managerii. stocurile se pot evalua prin diferite metode si. Desi exista o diferenta clara intre contabilitatea creativa si incalcarea deliberata a legii( frauda). normele contabile lasa posibilitatea regularizarii anumitor datorii precum cele legate de pensionare.1 Prezentarea societăţii ENID IMPEX SRL Societatea comerciala ENID IMPEX SRL s-a infiintat in data de 6 decembrie 1994 si este persoana juridica romana care isi desfasoara activitatea in conformitate cu dispozitiile legii privind societatiile comerciale si cu dipozitiile legislatiei romane ce-i sunt aplicabile . marimea rezervelor. ca urmare.2. In consecinta. Motivul pentru care managerii sunt tentati sa utilizeze tehnicile de contabilitate creativa este reducerea costurilor contractuale. • Majorarea sau diminuarea activelor. Criteriile utilizate in prezentarea informatiilor contabile pot sa fie o portita pentru manifestarea creativitatii. Uneori. in ceea ce priveste calculul amortizarii si provizioanelor. chiar daca utilizarea contabilitatii creative nu este ilegala.2. Reclasificarea activelor sau datoriilor. in functia de intentia intreprinderii.Intocmirea situaţiilor financiare – lucrare de licenţă In anumite cazuri. In unele tari. Modificarea veniturilor si cheltuielilor afecteaza marimea rezultatului si. se poate grabi sau incetini recunoasterea veniturilor prin aplicarea principiului conectarii cheltuielilor la venituri. o intreprindere interesata in majorarea rezultatului va proceda la repartizarea datoriei pe o perioada maxim permisa. cu efecte corespunzatoare asupra contului de profit si pierdere. • • • • • Prezentarea informatiilor. precum si indicatorii calculati pe baza acestora. Majorarea sau diminuarea fondurilor proprietarilor. valoarea lor poate fi diferita. Majorarea sau diminuarea datoriilor. ambele fenomene apar in conditiile de dificultate financiara a intreprinderilor si au la baza intentia de a insela. pe un interval de timp. Ca urmare. Lipsa unor informatii relevante poate afecta deciziile utilizatorilor externi. Intocmirea si prezentarea situatiilor financiare la SC ENID IMPEX SRL – studiu de caz 2. Existenta unei flexibilitati. Exista parti in anexa in care se pot include mai multe sau mai putine informatii. cazul titlurilor care. Modificarile respective afecteaza marimea activelor curente si necurente. cauta solutii fara a-si ma pune problema respectarii unor standarde etice. Inscrierea intr-o categorie sau alta afecteaza ratele calculate pe seama acestora. De asemenea. precum si cu prevederile statutului si ale contractului de societate . trebuie inscrise in activele curente sau in activele necurente. astfel. Manipularea informatiilor prezentate in anexa. pot exista dubii in ceea ce priveste incadrarea unui element intr-o categorie sau alta. Se modifica. in consecinta. aflati sub presiune financiara. de exemplu. De exemplu. 35 . valoarea fondurilor proprietarilor si toate ratele calculate pe baza acestora. 2. alegerea unei scale orizontale sau verticale intr-un tabel poate modifica substantial impresia despre datele structurale in acesta.

Obiectul de activitate al societatii este: • Import-export de produse industriale . comercializarea acestora si intermedierea unor asemenea operatiuni • Comert intern cu produse industriale . indelung si serios dezbatuta pe plan mondial. Suntem increzatori ca materialele pentru izolatii in constructii si instalatii isi vor dovedi utilitatea si eficienta in timp. 36 .Intocmirea situaţiilor financiare – lucrare de licenţă Societatea comerciala ENID IMPEX SRL este constituita sub forma unei societati cu raspundere limitata . iar cei implicati in acest domeniu vor aborda cu interes crescut necesitatea de a utiliza produse corespunzatoare.163. Venim in intampinarea clientilor cu solutii eficiente pentru termofonoizolatii si hidroizolatii la constructii civile si industriale precum si la instalatii tehnologice. anunturile publicitare si alte documente emanand de la societate. Sediul societatii este in Romania . Oferta noastra cuprinde produse realizate sub marci de renume recunoscute pe plan mondial fiind. o dovada a calitatii. consumul mai mic de energie contribuie la reducerea poluarii. agro-alimentare si mestesugaresti . se va indica in mod obligatoriu denumirea societatii . agroalimentare si mestesugaresti • Productie de mobilier si alte produse din lemn • Prestari servicii in domeniul turismului .N. cluburi. care este o importanta problema a zilelor noastre. nr. sediul si numarul de ordine din registrul comertului. Nu este suficient de serios apreciata economia reala. sos. cantitativ si calitativ. Principiul nostru de referinta este sa oferim clientilor nostrii produse de buna calitate.In toate actele . oras Bucuresti . Tendinta dominanta este de a se realiza “economie” la materiale. capitalul social. Un aspect important care trebuie luat in considerare este de natura ecologica. performante atit in constructiile noi cit si reabilitarea cladirilor vechi. obtinuta printr-o izolatie corespunzatoare. durata de functionare a societatii fiind nelimitata. Suntem convinsi ca aceasta este o obligatie pentru a fi competitiv pe termen lung. pe termen lung. prin numele lor. bazate pe urmatoarele categorii de produse:  vata de sticla  • vata bazaltica  polistiren extrudat  polistiren expandat  membrane bituminoase  sindrila bituminoasa  placi ondulate bituminoase  tubulatura flexibila si placi din cauciuc elastomeric si polietilena expandata pentru izolatii tehnologic  accesorii pentru montarea categoriilor de produse enumerate mai sus Echipa de vanzari sta la dispozitie cu informatii si caracteristici tehnice referitoare la intreaga gama de produse precum si la modul de punere in opera. In perioada actuala. Servicii Oferim beneficiarilor nostrii o gama de produse termo-fono-hidroizolatoare avind marca furnizorilor celor mai cunsocuti in domeniu. facturile . de agrement –baruri. alimentatie public Avem satisfactia de a fi pionerii lansarii cu succes pe piata romaneasca a unor materiale pentru izolatii care in zilele noastre au devenit materiale de uz curent. urmata de cuvintele `` SRL``. domeniul izolatiilor este in stadiul de consolidare.Titulescu .

cit si produse speciale cu aplicatii industriale. transportul efectuat in timpul cel mai scurt. Va vom prezenta in cele ce urmeaza cateva din cele mai importante proiecte:            Centrul comercial Bucuresti Mall Sediul BRD Dorobanti Sediul BRD Victoriei Hotel Howard Jonson – Bucuresti Hipermarketul Cora – Bucuresti Centrul financiar IRIDE – Bucuresti Magazinele Bricostore – Bucuresti Hotelul Oxford – Constanta Hala in incinta Aeroportului International Otopeni Sediul CONNEX Aviatorilor – Bucuresti Centrul comercial Mall Romania .Intocmirea situaţiilor financiare – lucrare de licenţă Produsele sunt atât materiale si sisteme constructive uzuale. oferit gratuit de noi.Bd Timisoara – Bucuresti De asemenea. fiind dovada seriozitatii cu care privim afacerile beneficiarilor nostrii. intr-o masura mai mica sau mai mare. o serie de unitati de productie in industria laptelui. lucrari reprezentative pentru activitatea desfasurată pana in prezent. Oferta ENID include servicii de aprovizionare prompte. de Calcul . Realizari Va informam ca in decursul timpului firma a participat prin produsele si serviciile noastre. printre proiectele la care am participat se numara si unitati de productie care necesita izolatii rezistente in conditii speciale de umiditate si temperatura. Echipa de vanzari sta la dispoziţie prin consiliere cu privire la alegerea produsului dorit. accesibile si competitive. hale industriale precum si lucrari desfasurate in cadrul santierelor navale Galati si Constanta. Sector Resurse Umane 37 Sector Financiar. Aproviz. calculul necesarului de materiale si prin îndrumări tehnice pentru aplicarea corecta a acestora. la realizarea unor obiective de amploare in domeniul constructiilor. Oficiul Contab. In aceasta categorie am putea include Fabrica de Bere . Pachetul de produse oferit de ENID este completat cu o gama diversa de accesorii in domeniu.Buzau apartinand Companiei de Bere Romania. Organigrama societatii se prezinta astfel: AGA Director general Auditor Director tehnic Director comercial Director economic Sector AprovizDesfacere Serviciul Transport Compartim.

342 2.406 3.50% adica suma de 100 lei pentru care ii revin 10 parti sociale Aportul de capital social in lei al asociatilor a fost depus in contul curent deschis la Banca Transilvania – sucursala Lipscani pe numele si la dispozitia societatii. iar transmiterea lor catre persoane din afara societatii este permisa numai daca a fost aprobata de asociati . intern Comerţ Marketing Administrativ Paza Capitalul social al societatii este de 200 lei si s-a constituit prin aportul partilor in numerar in urmatoarea proportie: • Mihaela Stefanescu . Partile sociale pot fi transmise intre actionarii.582.Intocmirea situaţiilor financiare – lucrare de licenţă Compartim Personal Serv.000 4. 2006 2004 A Active imobilizate Imobilizări necorporale Imobilizări corporale Imobilizări financiare TOTAL ACTIVE IMOBILIZATE 38 2005 2006 5. un certificat constatator al drepturilor asupra partilor sociale cu mentiunea ca nu poate servi pentru transmiterea drepturilor .332.50% adica suma de 100 lei pentru care ii revin 10 parti sociale • Stanca Vass Geza -.330 3.Transmiterea partilor sociale trebuie inscrisa in registrul comertului si in registrul de asociati ai societatii .000 1. la cerere .787 3. reprezentand cel putin ¾ din capitalul social.841 1. sub sanctiunea nulitatii transmiterii.555 2.327. Administratorul va elibera . 2005. Financiar Oficiul Facturari Desfacere Salarizare Serv Contabilitate Control Financ.171 .066. prin care se efectueaza incasarile si platile in lei si valuta .453 4.589.859 4. Societatea are deschise conturi bancare la Banca Transilvania si la Unicredit Romania .058. Situaţiile financiare anuale pentru anii 2004.

b) Rata activelor circulante = Active circulante x 100 Total Active 39 .04 0.475 183.920.947 1.566 741. echipamente de productie .2 Analiza structurii patrimoniale Analiza structurii activului Ratele de structura ale activului sunt influentate de urmatoarele categorii de factori: .158 2.324 3.454 8.531 466.08 30.134.76 32.999 5.00 0.74 ratei activelor imobilizate deoarece c)financiare 0.960.230 5.801.799.926 188.774.253 1.08 imobilizarilor corporale in totalul b)corporale 19.281 5. Specificatie 2004 2005 2006 Active imobilizate 19.99 30.336.793.83 33.884.704 2.305 4.240.990 1.386.939.381 3.02 in cadrul societatii exista valori mari la terenuri .134 893.947 200 86.Datorii Curente Datorii ce tb plătite dupa la 1 an Provizioane Venituri in avans Capital si rezerve Capital subscris si vărsat Prime de capital Rezerve sin reevaluare Rezerve Profit sau pierdere reportat Profit sau pierdere exerc financiar Capitaluri proprii 2.820 2.07 0.176 200 86.026.982 437.301 2.2.219.707 1.707 146.152.238.05 0. masini pentru distributia marfurilor .947 200 86.factori economici si juridici Principalele rate ale structurii activului sunt: a) Rata activelor imobilizate = Active imobilizate x 100 Total Activ Acesta rata masoara importanta relativa a activelor pe termen lung in totalul activelor intreprinderii si permite aprecierea flexibilitatii finanicare a firmei in masura in care evidentiaza componenta de capital investit in active fixe.324 3.177 2.factori tehnici – specificul activitatii derulate influenteaza in mod semnificativ structura activului unei intreprinderi .026.712.799.305 4.85 Se observa ponderea mare a ratei a)necorporale 0.Intocmirea situaţiilor financiare – lucrare de licenţă B 1 2 3 4 C D E F G H I J 1 2 3 4 5 6 Active circulante Stocuri Creante Investitii financiare pe termen scurt Casa si conturi la banci TOTAL ACTIVE CIRCULANTE Cheltuieli in avans Datorii ce tb plătite pana la 1 an Active circulante nete/Datorii curente nete Total Active .357.355.718.017 4.238 4.390 2.588 9.

78 2005 38.66 2006 37.96 Aprecierea generala este ca un nivel de peste 33% reprezinta o situatie de normalitate . Rata disponibilitatilor = reprezinta o masura a lichiditatii interne a intreprinderii Observam ca rata se incadreaza in procentul de 1-2% care arata un nivel optim al acestui indicator.43 Rata stocurilor = are un nivel ridicat deoarece societatea vinde marfuri si are in acest sens stocuri mari de marfuri .06 2.Intocmirea situaţiilor financiare – lucrare de licenţă Aceasta rata reflecta ponderea activelor circulante in totalul activelor societatii .18 2005 29.93 35. c) Rata datoriilor pe termen scurt = Datorii pe termen scurt x 100 Total Pasiv 40 . se observa ca acesta a scazut in fiecare an fata de anul precedent ceea ce e un lucru pozitiv in politica de vanzari a societatii .66 2006 31.78 2005 38. insa trebuie tinut seama si de faptul ca indicatorul este influentat sensibil de specificul firmei si de politica financiara promovata de management.03 28.73 1.85 34. Analiza structurii surselor de finantare Principalele rate de structura ale surselor de finanţare sunt: a) Rata stabilitatii finanicare= Capital permanent x100 Total Pasiv Specificatie Rata stabilitatii finanicare 2004 26.58 Aceasta rata evidentiaza importanta relativa a surselor de finantare pe termen lung si trebuie corelat cu marimea activelor pe termen lung. b) Rata autonomiei globale = Capital propriu x100 Total Pasiv Specificatie Rata autonomiei globale 2004 26.39 2006 39. Rata creantelor comerciale = evidentiaza importanta portofoliului de creante comerciale in patrimoniul societatii . fiind o masura a flexibilitatii financiare .74 1. care evidentiaza importanta relativa a activelor usor de transformat in bani. Specificatie Rata stocurilor Rata creantelor comerciale Rata disponibilitatilor 2004 42. se observa ca in anul 2004 indicele era mare in comparatie cu anul 2006 si 2005 cand era mai mic. el variaza in functie de disponibilul existent la un momemnt dat in firma. a scazut perioada de efectuare a platilor de catre clienti .

se observa o pondere insemnata a indicatorul .219.Active imobilizate 41 .22 2005 61. accesul si disponibilitatea acestora generand astfel efecte directe asupra partimoniului net.Datorii pe termen scurt Specificaţie 2004 2005 2006 Fondul de rulment 466.305 2006 4. ceea ce e un lucru pozitiv in activitatea firmei deoarece nu este nevoie de aporturi noi din partea actionarilor . prin prisma surselor de finanţare ca : a) Fond de rulment propriu = Capitaluri proprii . el va finanta activele circulante Fondul de rulment patrimonial poate fi privit. Se observa o crestere a activului net de la un exercitiu financiar la altul .799.22 2005 61.707 Se observa o creştere a fondului de rulment in anul 2006 ceea ce e un lucru pozitiv pentru buna desfăşurare a activitatii societatii.42 Rata masoara ponderea datoriilor exigibile pe termen scurt in totalul activelor si trebuie corelat cu rata activelor circulante pentru a evidentia gradul de echilibru financiar pe termen scurt . Analiza activului net Activul net reprezinta interesul rezidual al proprietarilor in activele intreprinderii dupa deducerea tuturor datoriilor sale.Active imobilizate Sau FR= Active circulante. Activul net= Active Totale.Datorii Totale Specificaţie Activul net 2004 1. fiind asimilat avutiei acestora ca urmare a alocarii si implicarii capitalurilor in activitatea sa.34 2006 68.04 Indicatorul măsoară importanta relativa a datoriilor indiferent de perioada de exigibilitate . Analiza corelatiei dintre fondul de rulment. d) Rata datoriilor totale = Datorii totale x100 Total Pasiv Specificatie Rata datoriilor totale 2004 73.026. nevoia de fond de rulment si trezorerie neta Fondul de rulment patrimonial Fondul de rulment patrimonial exprima lichiditatea întreprinderii pe termen scurt FR= Capitaluri permanente.34 2006 62.324 2005 3.982 437. nu se apeleaza la diverse alte surse de financiare in functie de costul . precum si prin modificarile intervenite in structura acestora.Intocmirea situaţiilor financiare – lucrare de licenţă Specificatie Rata datoriilor pe termen scurt 2004 73.134 893.390 Evolutia activului net se poate explica prin compararea dinamicii activelor totale cu cea a datoriilor totale .

982 2005 437.507 2005 253.134 2006 152.Intocmirea situaţiilor financiare – lucrare de licenţă Specificaţie Fondul de propriu 2004 rulment 466.Obligaţii pe termen scurt Sau NFR = (Stocuri + Creanţe)-(Datorii pe termen scurt –Credite pe termen scurt) Specificaţie Nevoia de fond de rulment 2004 320.477 Trezoreria netă Trezoreria netă reprezintă indicatorul care pune in corelaţie fondul de rulment cu necesarul de fond de rulment si exprima : .daca este negativă exprimă nevoia de numerar la finalul unui exerciţiu . 2.475 2005 183.daca este pozitiva exprima excedentul de numerar la sfârşitul unui exerciţiu financiar .3 Analiza lichidităţii si solvabilităţii Lichiditatea Reprezintă :  abilitatea unui activ de a fi transformat in bani rapid si cu o pierdere minima de valoare (lichiditate externa) 42 . acoperita pe seama creditelor de trezorerie ( pe termen scurt) TN= FRNG. nefiind necesar sa se apeleze la credite bancare pe termen scurt.208 2006 705.2.NFR Specificaţie Trezoreria neta 2004 146.926 2006 188.Disponibilităţi – Investiţii financiare) .531 b) Fond de rulment împrumutat = Datorii pe termen lung Specificaţie Fondul de rulment împrumutat Nevoia de fond de rulment 2004 0 2005 0 2006 741.176 Nevoia de fond de rulment reprezintă acea parte a activelor circulante care trebuie finanţate pe seama fondului de rulment NFR = (Active circulante .230 Se observa o trezorerie neta pozitiva si de la un exerciţiu financiar la altul are valori mai mari . ceea ce e un lucru pozitiv pentru firma explicate prin aceea ca resursele stabile constituite sunt suficiente pentru acoperirea necesarului de finanţat aferent activităţilor de exploatare şi în afara exploatării.

68 .60 2006 0. Se observa ca firma are o rata de solvabilitate in preajma indicelui de 1.Stocuri Datorii curente Specificaţie Rata lichidităţii rapide 2004 0.4 . se impune o politica riguroasa la nivelul managementului . propriu + Credite bancare 2004 1.48 Aceasta rata financiara măsoară câte unităţi monetare de active aproape lichide revin la o unitate monetara de datorii pe termen scurt.51 2005 0.09 2006 1.04 0.00 2006 0. e) Rata solvabilităţii patrimoniale = Specificaţie Rata solvabilităţii patrimoniale Capital propriu Cap. c) Rata lichidităţii la vedere = Disponibil + Investiţii financiare pe termen scurt Datorii curente Specificaţie Rata lichidităţii vedere 2004 la 0.00 43 2005 1. nu se pune problema ca firma sa fie insolvabila.37 2005 1.02 2005 2006 d) Rata solvabilităţii generale = Activ Total Datorii Totale Specificaţie Rata solvabilităţii generale 2004 1.4 ceea ce e un lucru pozitiv .09 2005 1.11 Se observa o creştere a ratei lichidităţii curente ceea ce reprezintă ca societatea poate onora obligaţiile scadente pe termen scurt. firma este insolvabila. Principalele rate de lichiditate si solvabilitate sunt: a) Rata lichidităţii curente (generala) = Active curente Datorii curente(pe termen scurt) Specificaţie Rata lichidităţii curente 2004 1.63 2006 1. iar in cazul in care este mai mica decât 1 .47 Valoarea minima a ratei solvabilităţii globale se considera 1. redusa) = Active curente .5 si evidenţiază ca firma poate avea probleme de onorare a plaţilor scadente.Intocmirea situaţiilor financiare – lucrare de licenţă  abilitatea unei întreprinderi de a-si onora la scadenta obligaţiile de plata asumate pe seama activelor curente(lichiditate interna) Solvabilitatea reprezintă capacitatea unei întreprinderi de a – si acoperi datoriile totale. Se observa o creştere si o descreştere a ratei in cele trei exerciţii financiare .03 0. iar in anul 2006 nivelul ratei este mai mic de 0. b) Rata lichidităţii intermediare( rapida.

75 Capital propriu x100 Capital permanent 44 . Alte rate de echilibru economico-financiar a) Rata de autofinanţare a activelor = Capital propriu Active totale 2004 26. iar investitorii sunt de acord sa accepte un risc financiar mai ridicat daca riscul operaţional al firmei este redus.66 2006 31. nu exista risc financiar mare . nu exista un risc pentru finanţatorii societăţii. Principalele rate financiare utilizate sunt: Ratele de îndatorare (patrimoniale) a) Rata de îndatorare a capitalului propriu = Total Datorii pe termen lung Capitalul propriu Specificaţie Rata de îndatorare a capitalului propriu b) Rata globala de îndatorare =Total Datorii Total Active Specificaţie Rata globala de îndatorare 2004 0.68 2004 0.18 Se observa o rata de îndatorare scăzută ceea ce e un lucru pozitiv pentru firma .78 x100 Specificaţie Rata de autofinanţare a activelor 2005 38.05 2005 116. Analiza echilibrului economico-finaniciar prin metoda ratelor Echilibrul economico-financiar este asigurat de un ansamblu de corelaţii ce se formează in procesul de rotaţie a capitalului.Intocmirea situaţiilor financiare – lucrare de licenţă Rata solvabilităţii patrimoniale are un nivel bun deoarece depăşeşte valoarea de 0.00 2006 0.00 2005 0.61 2006 0.5 .88 2006 103.96 b) Rata de finanţare a imobilizărilor prin capital propriu = Capital propriu x100 Active imobilizate Specificaţie Rata de finanţare a imobilizărilor prin capital propriu c) Rata autonomiei financiare = 2004 135.73 2005 0.

388 30.309 3.306.487.147.262 26.538.475 206.109 2.081.000 22.081.280.00 2006 85.960. ceea ce a dus si la o crestere a cifrei de afaceri si implicit la intarirea pozitiei financiare pe care firma o are pe piata de desfacere din tara.775. crt Indicatori 1 Venituri totale din care: 1.600 1.193 2005 26.777 568.06 REZULTATE FINANCIARE Nr.505.808 21. ceea ce a dus la scaderea profitului .122 2006 30. La inchiderea exercitiului anului financiar 2006 la SC ENID IMPEX SRL elementele de activ si de pasiv de natura datoriilor s-au evaluat si se reflecta in situatiile financiare intocmite la valoarea de intrare .165 27. Cheltuielile efectuate pentru realizarea veniturilor se incadreaza in limitele normale cu specificatia ca in anul 2006 cheltuielile financiare au fost mai mari datorita dobanzilor aferente creditelor luate de la banci pentru dezvoltarea afacerii.712.505 22.126 531.232.131 lei  pentru stocurile de marfa constate lipsa la inventar s-a colectat TVA in valoare de 1. Astfel:  la inventariere s-au constatat minusuri neimputabile la stocurile de marfa in valoare de 6.982.177 21.Intocmirea situaţiilor financiare – lucrare de licenţă Specificaţie Rata autonomiei financiare 2004 100.189.250 2.276.897.1 Venituri din exploatare 1.136 2.164 lei Aceste sume au fost trecute ca cheltuieli nedeductibile la calculul impozitului pe profit conform prevederilor Codului fiscal 45 .147.972 Evoluţia principalilor indicatori ai rezultatelor financiare pentru perioada 2004-2006 sintetic se prezintă astfel : Indicatori Venituri totale Cheltuieli totale Profit brut Impozit profit Profit net 2005-2004 % 2006-2005 % 124 121 153 99 172 115 118 94 94 94 Se observa o crestere a veniturilor fiecarui an fata de anul precedent.031 18.408 566.774. respectiv valoarea contabila pusa de acord cu rezultatele inventarierii.903 339.953 271.922 98.996.408 26.2 Venituri financiare 2 Cheltuieli totale din care: 2.615 18.525 3.2 Cheltuieli financiare 3 Profit brut 4 Impozit profit 5 Profit net 6 CA 2004 21.184.158 26.193 195.990 30.223 349.00 2005 100.939.1 Cheltuieli din exploatare 2.

Daca valoarea realizabila neta a unui activ circulant este mai mica decat costul de achizitie sau costul de productie .Valoarea care trebuie inscrisa in bilant va fi determinata prin utilizarea metodei FIFO. valoare ce reflecta realitatea.688 lei  pentru diponibilitatile existente la banci s-au confruntat extrasele de cont din data de 31. in schimb daca cursul de la data inchiderii exercitiului este mai mare decat cursul la care au fost inregistrate in contabilitate datoriile 46 . supraevaluarea imobilizarilor corporale . corectarea valorii contabile a acestora si aducerea lor la nivelul valorii de inventar inscrise in listele de inventariere se face fie prin inregistarea unei amortizari exceptionale. alte cauze care determina o valoare actuala mai scazuta a imobilizarilor corporale decat valoarea cu care acestea figureaza in contabilitate.12. prin aplicarea unor coeficienti neadecvati cu ocazia reevaluarii lor . .914 lei Evaluarea imobilizarilor se efectueaza la valoarea lor ramasa neamortizata.2006 cu soldul existent in fisa de cont si balanta de verificare.daca se constata o depreciere se va constitui o ajustare.pentru stocuri – cheltuiala constiuita pentru ajustari va duce la o scadere a profitului brut si la o crestere a impozitului pe profit. aceasta cheltuiala fiind considerata nedeductibila din punct de vedere fiscal. acestea vor aparea in situatiile financiare cu o valoare mai mica . Astfel in cazul constituirii de ajustari pentru deprecierea activelor circulante : . In cazul imobilizarilor corporale. cu exceptia celor constatate ca fiind depreciate. in cazul in care se constata o depreciere ireversibila . la cea mai mica valoare dintre cost si valoarea realizabila neta. atunci acea valoare realizabila neta corespunzatoare activului circulant este cea care trebuie prezentata in situatiile financiare. iar aceasta ajustare va avea aceleasi influente ca si in cazul constituirii ajustarilor pentru deprecierea stocurilor In cazul constituirii de provizioane pentru riscuri si cheltuieli acestea vor duce la scaderea profitului impozabil aferent exercitiului financiar in care s-au constituit reflectand fidel situatia financiara a societatii.pentru clienti .nu au existat diferente  pentru furnizori s-au confruntat confirmarile de sold cu evidenta analitica a societatii – nu au existat diferente  pentru furnizorii externi s-a procedat la reevaluarea datoriilor in valuta la cursul BNR rezultand un venit din diferentele de curs valutar in valoare de 153.12. La reevaluarea datoriilor in valuta la cursul de schimb de la data inchiderii exercitiului financiar. al cresterii profitului impozabil . iar in bilant stocurile vor aparea la valoarea realizabila neta ca diferenta intre valoarea de intare si ajustarea constituita. fie prin constituirea unor ajustari in cazul in care se constata o depreciere relativa a acestora ca urmare a unor cauze cum sunt : aparitia unei uzuri morale de care nu s-a tinut seama cu ocazia amortizarii .Intocmirea situaţiilor financiare – lucrare de licenţă  pentru clienti s-au luat confirmari de sold iar pentru clientii rai platnici nu s-au constituit ajustari pentru depreciere deoarece managementul societatii doreste recuperarea creantelor fara a se constitui ajustari  soldul la banci existent in moneda straina (dolari si euro) au fost evaluate la cursurile comunicate de BNR pentru data de 31.2006 si s-a inregistrat o cheltuiala din diferentele de curs valutar in valoare de 3. acestea pot genera venituri din diferente de curs valutar atunci cand cursul de schimb de la data inchiderii exercitiului financiar este mai mic decat cursul la care au fost inregistrate datoriile astfel influentand in mod pozitiv. Astfel in cazul constituirii ajustarilor pentru deprecierea imobilizarilor . care se vor evalua la valoarea lor actuala. Stocurile trebuie evaluate cu respectarea principiului permanentei metodelor. respective valoarea activului mai putin ajustarea pentru depreciere constituita. lipsa de utilitate a acestora in momentul inventarierii .

Intocmirea situaţiilor financiare – lucrare de licenţă .trebuie sa existe informatii de gestiune dupa functie . 47 .informatii financiare conforme cu normele internationale . organismele statistice pot sa extraga informatiile necesare pentru elaborarea unor agregate fiabile. Pornind de la aceste documente standardizate.o structura a conturilor standardizata la care se adauga un nomenclator standardizat foarte bine adaptat in tarile de tranzitie . va genera o cheltuiala cu diferentele de curs valutar care va influenta in mod negativ – o scadere a profitului impozabil al exercitiului financiar.trebuie sa fie produse informatii fiscale conform normelor si statisticii nationale. un tablou de trecere intre rezultatul contabil si cel fiscal trebuie sa permita autoritatilor fiscale sa se sprijine pe documente fiscale conform normelor emise de sistemul contabil. Pentru un sistem contabil modern sunt necesare urmatoarele caracteristici principale : . Fara a pierde din suplete.

Reglementare si practici de consolidare a conturilor . 2005 11.1752/17. Editura Universitara. Ionascu Ion . Editura Economica..11. Bucuresti. 2004 5.11.Analiza economico-financiara. Malciu Niculae – Politici si Optiuni contabile. Bucuresti. 2005 8.Contabilitate financiara. Editura Economica.2005 conforme cu Directiva a IV-a a Comunitatii Economice Europene 14. Feleaga Niculae . Feleaga Liliana. 2005 9. Bucuresti.***IASB Standarde Internationale de Raportare Financiara. 2003 7. o abordare europeana si internationala. Bucuresti.***Reglementari contabile din 17. Georgescu Nicolae . Dumitru Corina Graziella .Bazele contabilitatii .***Reglementari contabile din 17. 2002 3.I si II. Feleaga Niculae . Feleaga (Malciu) Liliana. 2005 2. Bucuresti . Editura Economica. vol. Editura Infomega.11. Feleaga Liliana.2005 13.Contabilitate aprofundata. Robu Vasile. Ristea Mihai. Editura Didactica si Pedagogica.2005 Economice Europene conforme cu Directiva a VII-a Comunitatii 48 .Tratat de contabilitate financiara. Oprea Calin. RA Bucuresti. 2005 10.***Legea contabilitatii nr. Ristea Mihai . Editura CECCAR.Intocmirea situaţiilor financiare – lucrare de licenţă BIBLIOGRAFIE 1. Feleaga Niculae. Bucureşti.***Ordinul Ministerului Finanţelor Publice nr. Ristea Mihai si colectivul – Contabilitatea financiara a intreprinderii. Editura Universitara.Editura CECCAR. Valceanu Gheorghe.82/1991 12.1998 6.