CURS 2.

LUCRĂRI CONTABILE DE ÎNCHIDERE

A EXERCIȚIULUI FINANCIAR

Contabilitatea îşi aduce o contributie deosebită în ştiinta şi practica economică, deoarece

îmbină armonios teoria abstractă cu realitatea fenomenelor studiate. Prin mecanismul sistemului
de conturi, contabilitatea furnizează un sistem de informaţii corelat şi verificat, promovând
rigurozitate şi exactitate în reflectarea fenomenelor economico-financiare.
Adoptarea unor decizii corecte, care să corespundă pe deplin realităţii şi să contribuie la
rezolvarea multiplelor şi complexelor probleme ce pot apărea în activitatea economico-
financiară, este dependentă de calitatea şi cantitatea informaţiilor furnizate de situațiile financiare
ale entității economice.
Toate aceste informaţii sunt cuprinse în câteva documente, considerate obligatorii, care
compun situaţiile financiare, şi anume : bilanţul; contul de profit şi pierdere; situaţia fluxurilor de
trezorerie; situaţia modificării capitalurilor proprii; notele explicative la situaţiile financiare
anuale, şi care sunt reglementate atît de legislaţia românească în vigoare, cât şi Standardele
Internaţionale de Contabilitate.
Pentru ca informațiile financiare să fie utile, ele trebuie să fie relevante şi să reprezinte
exact fenomenele economice complet, neutru și fără erori. Utilitatea informațiilor financiare este
amplificată dacă acestea sunt comparabile, verificabile, oportune şi inteligibile.
Comparabilitatea – utilizatorii trebuie să poată compara situaţiile financiare ale unei
entităţi:
- în timp, pentru a aprecia şi identificarea tendinţele în poziţia financiară şi
performanţele sale.
- între diverse entităţi, pentru a le putea evalua poziţia financiară,
performanţa acestora şi modificarea poziţiei financiare.
Verificabilitatea ajută în a asigura utilizatorii că informațiile reprezintă exact fenomenele
economice pe care îşi propun să le reprezinte. Prin verificabilitate se înțelege că diferiți
observatori independenți ar putea ajunge la un consens cu privire la faptul că o anumită descriere
este o reprezentare exactă.
Oportunitatea înseamnă că informațiile sunt disponibile factorilor decizionali pentru ca
aceştia să ia decizii în timp util.
Inteligibilitatea presupune că informaţiile furnizate de situaţiile financiare trebuie să fie
uşor înţelese de utilizatorii care dispun de cunoştinţe suficiente, inclusiv de noţiuni de
contabilitate, pentru a studia informaţiile prezentate. Informaţiile relevante, ce ar trebui incluse în

Pag 1 din 9
situaţiile financiare pentru luarea unor decizii, nu ar trebui însă excluse doar pentru motivul că
sunt prea dificil de înţeles pentru anumiţi utilizatori.
Pentru îndeplinirea cerințelor calitative ale informațiilor contabilă este importantă
respectarea regulilor de evaluare a tuturor structurilor contabile în principalele momente:
- la data intrării în entitate
 la cost de achiziție
 la cost de producție
 la valoarea de aport
 la valoarea justă
- la inventar
 valoarea contabilă pusă de acord cu rezultatele inventarierii
 valoarea de inventar
- la data întocmirii bilanțului
 valoarea netă contabilă
 evaluarea elementelor în valută la același curs de schimb valutar valabil pentru
aceeași monedă
 constituirea ajustărilor pentru depreciere
 constituirea provizioanelor pentru riscuri și cheltuieli
- la data ieșirii din entitate
 cost istoric
 metode utilizate FIFO, LIFO CMP
Evaluarea elementelor extrabilanțiere
Drepturile şi obligaţiile, precum şi unele bunuri care nu pot fi integrate în activele şi
pasivele entităţii se înregistrează în contabilitate în conturi în afara bilanţului, denumite şi conturi
de ordine şi evidenţă.
În această categorie se cuprind angajamente (giruri, garanţii, cauţiuni) acordate sau
primite în relaţiile cu terţii, imobilizări corporale luate cu chirie, valori materiale primite spre
prelucrare sau reparare, în păstrare sau custodie, debitori scoşi din activ urmăriţi în continuare,
redevenţe, locaţii de gestiune, chirii şi alte datorii asimilate, efecte scontate neajunse la scadenţă,
precum şi alte valori.

Lucrări premergătoare întocmirii situațiilor financiare

Exerciţiul financiar începe la 1 ianuarie şi se închide la 31 decembrie, cu excepţia primului an de
activitate, când acesta începe la data înfiinţării, respectiv înmatriculării unităţii patrimoniale

Pag 2 din 9
(art.27 din Legea 82/1991).
Întocmirea situaţiilor financiare reprezintă o activitate complexă, cu scopul determinării
indicatorilor economico-financiari realizaţi şi pentru a cărei realizare sunt necesare o serie de
lucrări cu caracter preliminar, lucrări care se efectuează într-o succesiune, aşa cum se prezintă în
continuare.

INVENTARIEREA – verificarea faptică a datelor contabilității curente

Inventarierea generală a patrimoniului este o lucrare preliminară întocmirii bilanţului contabil
prin care se stabileşte situaţia reală a patrimoniului fiecărei unităţi şi cuprinde toate elementele
patrimoniale precum şi bunurile cu orice titlu, aparţinând altor persoane juridice sau fizice.
Inventarierea reprezintă ansamblul operaţiunilor prin care se constată existenţa faptică a tuturor
elementelor patrimoniale de activ şi pasiv, cantitativ şi valoric sau numai valoric, după caz la
data la care acestea se efectuează.
Orice entitate economică, persoană juridică sau fizică, care, potrivit legii, îşi organizează
contabilitatea proprie are obligaţia să efectueze inventarierea generală a patrimoniului: la
începutul activităţii, cel puţin o dată pe an pe parcursul funcţionării sale, în cazul funcţionării sau
încetării activităţii, precum şi în alte situaţii prevăzute de lege.
Metodologia inventarierii
- Decizia de inventariere - efectuarea faptică a inventarierii se realizează de comisiile
constituite în acest scop
- Declarația de inventar – dată de gestionarul ce are în păstrare și administrare bunurile
entității economice
- Listele de inventar – determinarea și consemnarea existenței faptice a elementelor
patromoniale prin numărare, cântărire, măsurare sau alte mijloace adecvate
- Inventar disponibil în numerar – monetar sau procese verbal de verificare
- Inventar disponibil în cont – verificarea extrasului de cont cu sumele din contabilitatea
curentă a entității economice
- Inventar creanțe – extrase de cont confirmate de cei în cauză
- Evaluarea, stabilirea rezultatelor inventarierii și înregistrarea acestora în contabilitatea
entității economice
- Soluționarea compensărilor minusurilor cu plusurile de inventar
- Stabilirea și înregistrarea plusurilor definitive
- Determinarea minusurilor neimputabile – perisabilită, evenimente extraordinare
- Determinarea și întocmirea documentelor privind minusurile imputabile.

Pag 3 din 9
EVALUARE, AJUSTĂRI ȘI PROVIZIOANE

- Verificarea înregistrării în conturi a operațiilor economico-financiare

 verificarea stabilirii corecte a soldurilor
 verificarea concordanței datelor din evidența operativî și analitică
 înregistrarea în contabilitate a tuturor documentelor primare
 folosirea corectă a documentelor justificative
- constituirea și regularizarea ajustărilor pentru deprecierea elementelor de activ
- constituirea și regularizarea provizioanelor pentru riscuri și cheltuieli
- delimitarea în timp a cheltuielilor și veniturilor – cheltuieli și venituri înregistrate în
avans
- determinarea rezultatului exercițiului
- întocmirea Balanței de verificare

ELABORAREA SITUAȚIILOR FINANCIARE ANUALE

Bilanțul - documentul contabil de sinteză care reflectă poziţia financiară a întreprinderii, prin
care se prezintă elementele de activ, datorii şi capital propriu ale întreprinderii la încheierea
exerciţiului financiar, precum şi în celelalte situaţii prevăzute de lege, cuprinzând toate aceste
elemente grupate după natură, destinaţie şi lichiditate, respectiv natură, provenienţă şi
exigibilitate.
Conform OMFP 1802/2014, formatul bilanțului este următorul:
A. Active imobilizate
I. Imobilizări necorporale
II. Imobilizări corporale
III. Imobilizări financiare
B. Active circulante
I. Stocuri
II. Creanțe (Sumele care urmează să fie încasate după o perioadă mai mare de un an
trebuie prezentate separat pentru fiecare element)
III. Investiții pe termen scurt
IV. Casa şi conturi la bănci
C. Cheltuieli în avans
D. Datorii: sumele care trebuie plătite într‐o perioadă de până la un an
E. Active circulante nete/datorii curente nete
F. Total active minus datorii curente
Pag 4 din 9
 G. Datorii: sumele ce trebuie plătite într‐o perioadă mai mare de un an
H. Provizioane
I. Venituri în avans
J. Capitaluri proprii
Contul de profit și pierdere
Dacă bilanţul contabil permite cunoaşterea stării financiare a patrimoniului, contul de
profit şi pierdere oferă informaţii asupra modului cum conducerea unităţii a gestionat
patrimoniul şi rezultatele obţinute prin dimensionarea cheltuielilor şi veniturilor din operaţiuni de
exploatare și financiare, după cum ele se referă la activitatea industrială şi/sau comercială, la
operaţiuni financiare sau cu caracter excepţional. Operațiunile cu caracter excepțional sunt
considerate parte a activității de exploatare și nu mai sunt evidențiate disctinct în Contul de profit
și pierdere.
Potrivit OMFP 1802/2014, formatul contului de profit şi pierdere este următorul:
1. Cifra de afaceri netă
2. Variația stocurilor de produse finite şi a producției în curs de execuție
3. Producția realizată de entitate pentru scopurile sale proprii şi capitalizată
4. Alte venituri din exploatare
5. a) Cheltuieli cu materiile prime şi materialele consumabile
b) Alte cheltuieli externe
6. Cheltuieli cu personalul:
a) Salarii şi indemnizații
b) Cheltuieli cu asigurările sociale, cu indicarea distinctă a celor referitoare la pensii
7. a) Ajustări de valoare privind imobilizările corporale şi imobilizările necorporale
b) Ajustări de valoare privind activele circulante, în cazul care acestea depăşesc suma
ajustărilor de valoare care sunt normale în entitatea în cauză
8. Alte cheltuieli de exploatare
9. Venituri din interese de participare, cu indicarea distinctă a celor obținute de la
entitățile afiliate
10. Venituri din alte investiții şi împrumuturi care fac parte din activele imobilizate, cu
indicarea distinctă a celor obținute de la entitățile afiliate
11. Alte dobânzi de încasat şi venituri similare, cu indicarea distinctă a celor obținute
de la entitățile afiliate
12. Ajustări de valoare privind imobilizările financiare şi investițiile deținute ca active
circulante

Pag 5 din 9
 13. Dobânzi de plătit şi cheltuieli similare, cu indicarea distinctă a celor de plătit
entităților afiliate
14. Impozitul pe profit
15. Profitul sau pierderea după impozitare
16. Alte impozite neprezentate la elementele de mai sus
17. Profitul sau pierderea exercițiului financiar

Notele explicative la situațiile financiare și raportul administratorilor

Notele explicative trebuie să prezinte informaţii despre reglementările contabile care au
stat la baza întocmirii situaţiilor financiare anuale şi despre politicile contabile folosite și să ofere
informaţii suplimentare care nu sunt prezentate în bilanţ, contul de profit şi pierdere si, după caz,
în situaţia modificărilor capitalurilor proprii si/sau situaţia fluxurilor de trezorerie, dar sunt
relevante pentru înţelegerea oricărora dintre acestea.
Trebuie să se menţioneze, totodată, dacă situaţiile financiare anuale au fost întocmite în
conformitate cu Legea contabilităţii nr. 82/1991, republicată.
În notele explicative la situațiile financiare, toate entitățile prezintă informații referitoare la
următoarele:
a) politicile contabile adoptate, inclusiv:
 bazele de evaluare aplicate diferitelor elemente;
 conformitatea politicilor contabile adoptate cu principiile contabile;
 orice modificări semnificative ale politicilor contabile adoptate;
b) dacă imobilizările corporale sunt evaluate la valori reevaluate, se prezintă:
 mişcările rezervei din reevaluare în cursul exercițiului financiar, cu o explicație a
tratamentului fiscal al elementelor pe care le conține;
 valoarea contabilă care ar fi fost recunoscută în bilanț dacă imobilizările corporale nu ar
fi fost reevaluate;
c) atunci când instrumentele financiare sunt evaluate la valoarea justă:
 ipotezele semnificative care stau la baza modelelor şi tehnicilor de evaluare;
 pentru fiecare categorie de instrumente financiare, valoarea justă, modificările de
valoare incluse direct în contul de profit şi pierdere, precum şi modificările incluse în
rezervele de valoare justă;
 mişcările recunoscute direct în capitalurile proprii, în cursul exercițiului financiar;

Pag 6 din 9
d) valoarea totală a oricăror angajamente financiare, garanții sau active şi datorii contingente
neincluse în bilanț, indicând natura şi forma oricărei garanții reale care a fost acordată;
e) suma avansurilor şi creditelor acordate membrilor organelor de administrație, de conducere
şi de supraveghere, cu indicarea ratelor dobânzii, a principalelor condiții şi a oricăror sume
restituite, amortizate sau la care s‐a renunțat, precum şi a angajamentelor asumate în numele
acestora sub forma garanțiilor de orice fel, cu indicarea totalului pe fiecare categorie;
f) cuantumul şi natura elementelor individuale de venituri sau de cheltuieli care au o mărime
sau o incidență excepțională;
g) sumele datorate de entitate care devin exigibile după o perioadă mai mare de cinci ani,
precum şi valoarea totală a datoriilor entității acoperite cu garanții reale depuse de aceasta,
cu indicarea naturii şi formei garanțiilor;
h) numărul mediu de angajați în cursul exercițiului financiar.

Alte informaţii ce trebuie prezentate:

 denumirea şi sediul social al entității care întocmeşte situațiile financiare anuale
consolidate ale celui mai mic grup din care entitatea raportoare face parte în calitate de
filială
 natura şi scopul comercial ale angajamentelor entității care nu sunt incluse în bilanț,
precum şi impactul financiar al acelor angajamente asupra acesteia, cu condiția ca riscurile
sau beneficiile care decurg din aceste angajamente să fie semnificative şi divulgarea
acestora este necesară pentru evaluarea poziției financiare a entității;
 natura şi efectele financiare ale evenimentelor semnificative care apar ulterior datei
bilanțului şi care nu sunt reflectate în contul de profit şi pierdere sau în bilanț;
 tranzacțiile încheiate de entitate cu părțile legate, inclusiv suma acestor tranzacții, natura
relației cu părțile legate şi alte informații referitoare la tranzacțiile care sunt necesare
pentru înțelegerea poziției financiare a entității.
În notele explicative trebuie să se prezinte separat propunerea de repartizare a profitului net
pe destinaţii, astfel: sumele repartizate la rezerve; sumele repartizate pentru acoperirea
pierderilor din anii precedenţi; dividende; alte repartizări.

Pentru entităţile mijlocii şi mari, referitor la elementele din contul de profit şi pierdere
notele explicative trebuie să cuprindă informaţii privind cifra de afaceri netă, defalcată pe
segmente de activităţi şi pe pieţe geografice, în măsura în care aceste segmente şi pieţe diferă
substanţial unele faţă de altele, ţinând seama de modul de organizare a vânzării de produse şi a
furnizării de servicii rezultate din activităţile curente ale entităţii.

Pag 7 din 9
 Se prezintă în mod distinct totalul onorariilor percepute, aferente exerciţiului financiar, de
auditorul financiar sau firma de audit pentru auditul financiar al situaţiilor financiare anuale,
onorariile percepute pentru alte servicii de asigurare, servicii de consultanţă fiscală şi orice alte
servicii decât cele de audit.
Situația modificărilor capitalului propriu
Această situație redă valoarea inițială și finală a capitalurilor proprii, precum și creșterile
și diminuările acestora prin prezentarea fiecărui element de capital propriu pe care îl deține
entitatea economică.
Conform OMFP 1802/2014, această situaţie o întocmesc entităţile mijlocii şi mari,
precum şi cele de interes public, ca parte integrantă a situaţiilor lor financiare.
Prezentările cifrice trebuie să fie însoţite de informaţii referitoare la:
 NATURA MODIFICĂRILOR;
 TRATAMENTUL FISCAL APLICAT, ACOLO UNDE ESTE CAZUL;
 NATURA ŞI SCOPUL PENTRU CARE AU FOST CONSTITUITE REZERVELE;
 ORICE ALTE INFORMAŢII SEMNIFICATIVE.

SITUAȚIA FLUXURILOR DE TREZORERIE

Informaţiile privind fluxurile de numerar oferă o bază pentru evaluarea capacităţii
întreprinderii de a genera numerar şi echivalente de numerar, precum şi a necesităţilor
întreprinderii pentru utilizarea acestora.
Situația fluxurilor de trezorerie trebuie să raporteze fluxurile de numerar din cursul
perioadei, clasificate pe activități de exploatare, activități de investiții şi activități de finanțare.
Activităţile de exploatare sunt consecinţa principalelor activităţi generatoare de venituri
ale întreprinderii, ele rezultând din tranzacţiile care concură la formarea rezultatului net.
Exemple de fluxuri de numerar generate de activitatea de exploatare:
 încasările în numerar din vânzarea de bunuri şi prestarea de servicii;
 încasările în numerar ce provin din redevenţe, onorarii, comisioane şi alte venituri;
 plăţi în numerar efectuate către furnizori de bunuri si prestatori de servicii;
 plăţi în numerar efectuate către şi în numele angajaţilor;
 plățile în numerar sau restituiri ale impozitelor pe profit, cu excepția
cazului în care pot fiasociate în mod specific activităților de investiții şi de finanțare.
Activităţile de investiţii constă în achiziţionarea şi cedarea de active imobilizate pe
termen lung, precum şi de alte investiţii, care nu sunt incluse în echivalentele de
numerar.Exemple de fluxuri ale acestei activități:

Pag 8 din 9
  plăţile în numerar pentru achiziţionarea de imobilizări corporale şi
necorporale, inclusiv costurile de dezvoltare capitalizate sau costurile generate de
realizarea în regie proprie de active imobilizate;
 încasările de numerar din vânzarea de alte active corporale şi necorporale,
precum şi a altor active pe termen lung;
 plăţile şi încasările în numerar pentru achiziţia sau din vânzarea de
instrumente de capitaluri proprii sau de datorie ale altor întreprinderi şi interese în
asocierile în participaţiune (altele decât cele aferente instrumentelor considerate a fi
echivalente de numerar sau acelea păstrate în scopuri de plasament şi de tranzacţionare)
 avansurile în numerar şi împrumuturile efectuate către terţi, altele decât
avansurile şi împrumuturile acordate de o instituţie financiară.
Activităţile de finanţare sunt activităţi care au ca efect modificări ale dimensiunii şi
compoziţiei capitalurilor proprii şi datoriilor entităţii. Mişcările de numerar generate de
activitatea de finanţare cuprind:
 încasări şi plăţi în numerar din emisiunea de acţiuni sau alte instrumente de capital,
 plăţile în numerar efectuate către proprietari pentru a achiziţiona sau răscumpăra acţiunile
entităţii.
 încasările şi plăţile în numerar rezultate din emisiunea titlurilor de creanţă, a
împrumuturilor, datoriilor neasigurate, obligaţiunilor, ipotecilor şi altor împrumuturi pe
termen scurt si lung,
 plăţile în numerar pentru diminuarea obligaţiilor aferente operaţiunilor de leasing financiar
Fluxurile de numerar din activitatea de exploatare pot fi calculate şi prezentate folosind:
 metoda directă, conform căreia informaţiile furnizate se referă la încasări şi plăţi în mărimile
lor brute
 metoda indirectă conform căreia rezultatul net este corectat cu influenţa tranzacţiilor cu
caracter nemonetar, cu elemente de venituri si cheltuieli asociate fluxurilor de numerar care
vizează activităţile de investiţii sau de finanţare, cu influenţa variaţiilor elementelor
necesarului fondului de rulment asupra trezoreriei.

Pag 9 din 9