Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
1
Drăgan C.M., Noua contabilitate a agenţilor economici, ediţia a Ii-a, Editura Hercules, 1994, pag. 217.
2
Standardele Internaţionale de Contabilitate 2001, Editura Economică, Bucureşti, 2001, pag. 1481.
3
Standardele Internaţionale de Contabilitate 2001, Editura Economică, Bucureşti, 2001, pag. 1514.
4
Standardele Internaţionale de Contabilitate 2001, Editura Economică, Bucureşti, 2001, pag. 1491.
Reglementările contabile actuale din România operează cu clasificarea cheltuielilor şi
veniturilor după natura lor economică în:
a) cheltuieli şi venituri din exploatare;
b) cheltuieli şi venituri financiare;
c) cheltuieli şi venituri extraordinare.
Pentru contabilizarea curentă a cheltuielilor, în mod sistematizat, după conţinutul şi
natura lor economică, se utilizează Clasa 6 „CONTURI DE CHELTUIELI”, structurată în
grupe de conturi, pe naturi relativ omogene de cheltuieli, iar în cadrul fiecărei grupe de conturi s-
au instituit conturi sintetice de gradul I şi, eventual, de gradul al II-lea pentru fiecare element de
cheltuială în parte.
Structura pe grupe a conturilor de cheltuieli aşa cum este reglementată de Planurile de
conturi în vigoare în sistemul contabil românesc5 este următoarea:
60 CHELTUIELI PRIVIND STOCURILE
61 CHELTUIELI CU LUCRĂRILE ŞI SERVICIILE EXECUTATE DE TERŢI
62 CHELTUIELI CU ALTE SERVICII EXECUTATE DE TERŢI
63 CHELTUIELI CU ALTE IMPOZITE, TAXE ŞI VĂRSĂMINTE ASIMILATE
64 CHELTUIELI CU PERSONALUL
65 ALTE CHELTUIELI DE EXPLOATARE
66 CHELTUIELI FINANCIARE
67 CHELTUIELI EXTRAORDINARE
68 CHELTUIELI CU AMORTIZĂRILE, PROVIZIOANELE ŞI AJUSTAREA LA INFLAŢIE
69 CHELTUIELI CU IMPOZITUL PE PROFIT ŞI ALTE IMPOZITE
Pentru contabilizarea curentă a veniturilor, în mod sistematizat, după conţinutul şi natura
lor economică, se utilizează Clasa 7 „CONTURI DE VENITURI”, structurată în grupe de
conturi, pe naturi relativ omogene de venituri, iar în cadrul fiecărei grupe de conturi s-au instituit
conturi sintetice de gradul I şi, eventual, de gradul al II-lea pentru fiecare element de venit în
parte.
Structura pe grupe a conturilor de cheltuieli aşa cum este reglementată de aceleaşi
Planuri de conturi în vigoare în sistemul contabil românesc este următoarea:
70 CIFRA DE AFACERI
71 VARIAŢIA STOCURILOR
72 VENITURI DIN PRODUCŢIA DE IMOBILIZĂRI
74 VENITURI DIN SUBVENŢII DE EXPLOATARE
75 ALTE VENITURI DIN EXPLOATARE
76 VENITURI FINANCIARE
77 VENITURI EXTRAORDINARE
78 VENITURI DIN PROVIZIOANE ŞI AJUSTAREA LA INFLAŢIE
79 VENITURI DIN IMPOZITUL PE PROFIT AMÂNAT
5
Planurile de conturi fac parte din (1) Reglementările contabile armonizate cu Directiva a IV-a a Comunităţilor
Economice Europene şi cu Standardele Internaţionale de Contabilitate, aprobate prin O.M.F.P. nr. 94/2001 şi (2)
Reglementările contabile simplificate armonizate cu directivele europene, aprobate prin O.M.F.P. nr. 306/2002.
acestora:6
a) Consumul de bunuri stocabile în activitatea curentă de exploatare, cum ar fi de exemplu
consumul de materii prime, consumul de materiale auxiliare etc.
b) Angajarea unei cheltuieli care intervine în momentul cumpărării de elemente nestocabile,
lucrări, utilităţi şi servicii destinate producţiei, cu ocazia naşterii datoriei faţă de furnizori.
c) Plata unei sume de bani destinată satisfacerii unei nevoi curente a întreprinderii, pentru care
anterior plăţii nu a fost înregistrat angajamentul (obligaţia) de plată.
d) încorporarea (includerea) în cheltuielile curente ale exerciţiului financiar expirabil a unor
sume reprezentând deprecieri economice ireversibile (amortizările imobilizărilor),
deprecierile economice probabil reversibile (provizioanele pentru deprecierea activelor)
sau rezerve pentru acoperirea riscurilor, pierderilor şi/sau cheltuielilor estimate viitoare
(provizioanele pentru riscuri şi cheltuieli). Structura reglementată a cheltuielilor vizează7:
1) Cheltuielile unităţii, care reprezintă valorile plătite pentru:
• consumuri de stocuri, lucrări executate şi servicii prestate da care beneficiază
întreprinderea;
• cheltuieli cu personalul;
• executarea unor obligaţii legale sau contractuale etc.
2) Pierderile, care reprezintă reduceri ale beneficiilor economice şi pot rezulta sau nu ca
urmare a desfăşurării activităţii curente a persoanei juridice. Ele nu diferă ca natură de alte
tipuri de cheltuieli.
3) Amortizările şi provizioanele constituite.
Contabilitatea cheltuielilor se ţine pe feluri de cheltuieli, după natura lor, astfel:
a) Cheltuieli de exploatare care cuprind:
• Cheltuieli cu materiile prime, materialele consumabile şi materialele de natura
obiectelor de inventar; costul de achiziţie al materialelor nestocate, trecute direct
asupra cheltuielilor; contravaloarea energiei şi apei consumate; valoarea animalelor şi
păsărilor vândute vii sau sacrificate, costul mărfurilor şi al ambalajelor vândute.
• Cheltuieli cu lucrările şi serviciile executate de terţi: cheltuieli de întreţinere şi
reparaţii, cheltuieli cu redevenţele, locaţiile de gestiune şi chiriile; cheltuieli cu
primele de asigurare; cheltuieli cu studiile şi cercetările; cheltuieli cu alte servicii
executate de terţi (colaboratori); cheltuieli cu comisioanele şi onorariile; cheltuieli de
protocol, reclamă şi publicitate; cheltuieli cu transportul de bunuri şi persoane;
cheltuieli cu deplasări, detaşări şi transferuri; cheltuieli poştale şi taxe de
telecomunicaţii; cheltuieli cu serviciile bancare şi altele.
• Cheltuieli cu personalul: cheltuieli cu salariile, cheltuieli cu asigurările şi protecţia
socială precum şi alte cheltuieli cu personalul suportate de persoana juridică.
• Alte cheltuieli de exploatare: pierderi din creanţe şi debitori diverşi, cheltuieli cu
despăgubirile, amenzile şi penalităţile suportate de persoana juridică, donaţii şi alte
cheltuieli similare precum şi cheltuielile privind activele cedate şi alte operaţii de
capital etc.
b) Cheltuieli financiare care cuprind:
• cheltuieli reprezentând pierderi din creanţe legate de participaţii;
• cheltuieli privind investiţiile financiare cedate;
• cheltuieli cu diferenţele de curs valutar nefavorabile;
• cheltuieli cu dobânzile privind exerciţiul financiar în curs;
• cheltuieli cu sconturile acordate clienţilor;
6
Pop A., Bădilă A., Pop A.I., Bazele teoretice şi metodologice ale contabilităţii în partidă dublă, Editura Presa
Universitară Clujeană, Cluj-Napoca, 2002, pag. 75.
7
Reglementări contabile simplificate armonizate cu directivele europene, paragraful 5.5., aprobate prin O.M.F.P. nr.
306/2002 (M.O. nr. 279/25.04.2002).
• cheltuieli reprezentând pierderi din creanţe de natură financiară şi altele.
c) Cheltuieli extraordinare care sunt reprezentate de pierderile din calamităţi şi alte
evenimente extraordinare.
d) Cheltuielile cu amortizările şi provizioanele care se referă la cheltuielile de exploatare cu
amortizările, cheltuielile de exploatare cu provizioanele pentru riscuri şi cheltuieli,
respectiv cheltuielile de exploatare şi financiare cu provizioanele pentru deprecieri şi
cheltuielile financiare referitoare la amortizarea primelor privind rambursarea
obligaţiunilor.
e) Cheltuieli cu impozitul pe profit şi alte impozite care sunt calculate potrivit prevederilor
legale şi care se referă la impozitul pe profit şi alte impozite datorate, iar în cazul
întreprinderilor care intră sub incidenţa O.M.F.P. nr. 94/2001 şi la cheltuielile cu impozitul
pe profit amânat.
11
Pop A., Bădilă A., Pop A.I., Bazele teoretice şi metodologice ale contabilităţii în partidă dublă, Editura Presa
Universitară Clujeană, Cluj-Napoca, 2002, pag. 79.
12
Reglementări contabile simplificate armonizate cu directivele europene, paragraful 5.2., aprobate prin O.M.F.P.
nr. 306/2002 (M.O. nr. 279/25.04.2002).
alte venituri din exploatare.
b) Venituri financiare, care cuprind:
• venituri din imobilizări financiare;
• venituri din investiţii financiare pe termen scurt;
• venituri din creanţe imobilizate;
• venituri din investiţii financiare cedate;
• venituri din diferenţe de curs valutar;
• venituri din dobânzi;
• venituri din sconturi obţinute;
• alte venituri financiare.
Sumele colectate de persoana juridică în numele unor terţe părţi, inclusiv în cazul
contractelor de mandat sau comision, nu reprezintă venit din activitatea curentă, în această
situaţie, veniturile din activitatea curentă sunt reprezentate de comisioanele cuvenite.
Suma veniturilor rezultate dintr-o tranzacţie este determinată, de obicei, printr-un acord
între vânzătorul şi cumpărătorul/utilizatorul activului, ţinând cont de suma oricăror reduceri
comerciale.
c) Venituri extraordinare (de exemplu, daunele pretinse de deţinătorii de poliţe în urma
producerii unor calamităţi).
d) Venituri din provizioane anulate.
Chiar dacă efectul asupra rezultatului exerciţiului este acelaşi şi scopul este atins - contul
711 „Variaţia stocurilor” nu prezintă sold la sfârşitul lunii - nu recomandăm această modalitate
de înregistrare deoarece, în opinia specialiştilor13, denaturează rulajele conturilor.
2. O întreprindere livrează la data de 1211.N unui client extern produse finite evaluate la cost
de producţie de 740.000.000 lei cu un preţ de vânzare de 20.000 euro, încasarea realizându-se
astfel: 25 % din valoare la 18.12.N şi diferenţa la 21.01.N+1. Cursurile valutare de referinţă
sunt: la data de 12.1 l.N 41.000 lei/euro, la data de 18.12.N 41.300 lei/euro, la data de 31.12.N
41.800 lei/euro, iar la data de 21.01.N+1 42.000 lei/euro.
1) În exerciţiul financiar N se înregistrează:
1.1) Livrarea de produse finite (20.000 euro × 41.000 lei/euro = 420.000.000 lei):
4111 „Clienţi” = 701 Venituri din vânzarea 820.000.000
produselor finite”
1.2) Descărcarea gestiunii produselor finite vândute:
711 „Variaţia stocurilor” = 345 „Produse finite” 740.000.000
1.3) Încasarea parţială a creanţei la data de 18.12.N (25 % × 20.000 euro = 5.000 euro):
a) Valoare de înregistrare (la 12.1 l.N): 5.000 euro × 41.000 lei/euro = 205.000.000 lei
b) Valoare de încasare (la 18.12.N): 5.000 euro × 41.300 lei/euro = 206.500.000 lei
c) Diferenţă de curs favorabilă (b - a): 1.500.000 lei
5124 „Conturi la bănci în valută” = % 206.500.000
4111 „Clienţi” 205.000.000
765 „Venituri din diferenţe de curs 1.500.000
valutar
1.4) Actualizarea creanţei în valută rămase la sfârşitul exerciţiului financiar N (20.000 euro -
5.000 euro = 15.000 euro):
a) Valoare de înregistrare (la 12.11.N): 15.000 euro × 41.000 lei/euro = 615.000.000 lei
b) Valoare la sfârşitul exerciţiului financiar N: 15.000 euro × 41.800 lei/euro = 627.000.000
lei
c) Diferenţă de curs favorabilă (b - a): 12.000.000 lei
4111 „Clienţi” = 765 “Venituri din diferenţe de curs 12.000.000
valutar”
2) În exerciţiul financiar N+1 se înregistrează:
2.1) Înregistrarea încasării creanţei rămase la data de 21.01.N+1 (15.000 euro):
a) Valoare de înregistrare (la 31.12.N)14: 15.000 euro × 41.800 lei/euro = 627.000.000 lei
b) Valoare de încasare (la 21.01.N+1): 15.000 euro x 42.000 lei/euro = 630.000.000 lei
c) Diferenţă de curs favorabilă (b - a): 3.000.000 lei
5124 „Conturi la bănci în valută” = % 630.000.000
4111 „Clienţi” 627.000.000
765 „Venituri din diferenţe de curs 3.000.000
valutar”
Acest cont a fost instituit numai la întreprinderile care aplică Reglementările aprobate
prin O.M.F.P. nr. 94/2001 pentru a se permite aplicarea IAS 12 „Impozitul pe profit”.
Funcţionalitatea acestui cont a fost prezentată pe parcursul acestei lucrări.
***
Ţinând cont de cele prezentate la închiderea conturilor de cheltuieli, închiderea conturilor
de venituri se face prin preluarea soldului lor (de regulă creditor) în creditul contului 121 „Profit
şi pierdere”, formula contabilă de principiu fiind:
15
Ministerul Finanţelor Publice, Ghid practic de aplicare a Standardelor Internaţionale de Contabilitate, Partea I,
Editura Economică, Bucureşti, 2001, pag. 331.
16
A se vedea în acest sens: Ministerul Finanţelor Publice, Ghid practic de aplicare a Standardelor Internaţionale de
Contabilitate, Partea I, Editura Economică, Bucureşti, 2001, pag. 290 şi următoarele.
7xx „Conturi de venituri” = 121 „Profit şi pierdere”
Observaţie: În situaţia în care la sfârşitul unei luni un cont de venituri prezintă înainte de
închidere sold debitor, închiderea contului respectiv se face prin formula
contabilă de principiu (cu sume în roşu):
7xx „Conturi de venituri” = 121 „Profit şi pierdere” sss
În concluzie:
Operaţiile economice generatoare de cheltuieli şi venituri sunt extrem de diversificate,
fiecare dintre ele trebuind rezolvate în conformitate cu raţionamentul contabil aplicat în
circumstanţe concrete. Cele prezentate în acest capitol nu sunt exhaustive ci doar
exemplificative.