Analiza Cheltuielilor

PROIECT DE CERCETARE
1
ANALIZA CHELTUIELILOR LA
SC.MULTIPROD.SA ZALAU
CUPRINS:
Capitolul I
Notiuni generale privind cheltuielile
1.1. Cheltuielile intreprinderii.....................................................................................................4
1.2. Clasificarea cheltuielilor.....................................................................................................5
1.3 Acte normative folosite in activitatea contabila...................................................................7
Capitolul II
CONTABILITATEA CHELTUIELILOR LA SC.MULTIPROD.SA ZALAU
2.1 Prezentarea societatii SC”Multiprod”SA-Zalau.......................................................................8
2.2 Evidenţa şi contabilizarea cheltuielilor cu materii prime, materiale şi mărfuri
2.2.1. Consumul de materii prime şi materiale şi restituirirea de materii prime la magaziile
SC”Multiprod”SA-Zalau................................................................................................................10
2.2.2 Evidenţa şi contabilizarea cheltuielilor cu lucrările şi serviciile executate de terţi la
2.2.3 Evidenţa şi contabilizarea cheltuielilor cu alte servicii executate de terţi la SC
„Multiprod”SA-Zalau.....................................................................................................................19
2
2.2.4 Evidenţa şi contabilizarea cheltuielilor cu alte impozite, taxe şi vărsăminte asimilate la
2.2.5 Evidenţa şi contabilizarea cheltuielilor cu salariile, asigurările şi
protecţia socială la SC”Multiprod”SA-Zalau..............................................................................26
2.2.6 Evidenţa şi contabilizarea altor cheltuieli de exploatre la SC”Multiprod”SA-Zalau.....29
2.2.7 Evidenţa şi contabilizarea cheltuielilor cu amortizarea mijloacelor fixe la
2.3 Contabilitatea cheltuielilor financiare la SC”Multiprod”SA-Zalau.......................................30
2.4 Posibilităţi de îmbunătăţire a evidenţei cheltuielilor; utilizarea tehnicii de calcul................32
Capitolul III
ANALIZA CHELTUIELILOR LA SC.MULTIPROD.SA ZALAU
3.1 Situatia rezultatelor realizate la SC „CUPROM”SA-ZALAU..............................................34
3.2 Structua cheltuielilor la SC „CUPROM”SA-ZALAU...........................................................35
Capitolul IV
Concluzii si propuneri.................................................................................40
Bibliografie.......................................................................................................................42
..Anexe..............................................................................................................................43
CAPITOLUL I
NOŢIUNI GENERALE PRIVIND CHELTUIELILE
1.1 CHELTUIELILE INTREPRINDERII

Cheltuielile intreprinderii reprezintă sumele sau valorile plătite, sau de plătit,
pentru: consumurile de bunuri materiale, plata lucrărilor executate şi servicii prestate de
terţi, cheltuielile cu personalul angajat, plata unor obligaţii legale sau contractuale şi alte
cheltuieli sau plăţi efectuate. Pentru determinarea rezultatelor exerciţiului financiar, în
cadrul cheltuielilor se mai cuprind: amortizările şi provizioanele constituite, precum şi
valoarea contabilă a activelor cedate, distruse sau dispărute.
Activităţile financiare şi extraordinare au acelaşi conţinut la orice intreprindere.
Activitatea de exploatare, fiind dependentă de obiectul acesteia poate varia de la o
intreprindere la alta. Astfel, activităţile de exploatare se pot concretiza la unele
3
intreprinderi în producţia de bunuri materiale, desfacerea acestora, la altele, în
comercializarea mărfurilor respective, sau aprovizionarea mărfurilor şi vânzarea lor, sau
în executarea de lucrări ori în prestarea de servicii.
Organizarea contabilităţii cheltuielilor are la bază concepţia dualistă, specifică
ţărilor cu economie de piaţă dezvoltată şi anume:
• contabilitatea financiară - care cuprinde în obiectul său evaluarea şi
înregistrarea cheltuielilor grupate în funcţie de natura activităţilor
(exploatare, financiară, excepţională) şi de natura resurselor utilizate
(cheltuieli cu materii prime, materiale, de personal, servicii primite,
amortismente, etc.).
• contabilitatea de gestiune -care cuprinde în obiectul său contabilizarea
cheltuielilor grupate în funcţie de destinaţia şi funcţia lor pe feluri de
produse, lucrări şi servicii; evidenţa, calculul, analiza şi controlul
costurilor prin prisma componenţelor activităţilor consumatoare de resurse
şi producătoare de rezultate.
Acest sistem dualist asigură pe de o parte transparenţa informaţiilor contabile,
accesul nestingherit al tuturor utilizatorilor la aceste informaţii în concordanţă cu
imperativele democratizării vieţii economice, pe de altă parte, confidenţialitatea datelor,
secretul economic, avându-se în vedere ca economia de piaţă este o economie
concurenţială.
1.2 CLASIFICAREA SI CONTABILITATEA

CHELTUIELILOR
Cheltuielile reflectate în contabilitatea financiară pot fi grupate în funcţie de

momentul angajării lor astfel:
• cheltuieli constatate în momentul plăţii lor care se înregistrează în
corespondenţă cu conturile de trezorerie;
• cheltuieli angajate cu plata ulterioară care se înregistrează în
corespondenţă cu conturile de terţi;
4
• cheltuieli contabile calculate pentru a estima deprecierile definitive fără a
angaja o plată, reprezentate de amortizări şi provizioane;
Cheltuielile care fac obiectul contabilităţii financiare se grupează pe feluri de
cheltuieli, după natura lor, astfel:
a) Cheltuieli de exploatare, care cuprind:
• cheltuieli privind consumul de materii prime, materiale auxiliare,
combustibil, ambalaje, piese de schimb, seminţe şi materiale de plantat,
furaje şi alte materiale consumabile, costul de achiziţie al obiectelor de
inventar consumate, costul de achiziţie al materialelor nestocate trecute
direct asupra cheltuielilor, costul de achiziţie al energiei şi apei consumate,
costul de achiziţie al animalelor şi costul mărfurilor vândute;
• cheltuieli cu lucrările şi serviciile executate de terţi, redevenţe, locaţii de
gestiune şi chirii; studii şi cercetări; cheltuieli cu alte servicii executate de
terţi;
• cheltuieli cu impozitele, taxele şi vărsămintele asimilate suportate de
unitatea patrimonială;
• cheltuieli cu personalul şi anume: salariile şi alte drepturi de personal,
asigurările şi protecţia socială, contribuţia unităţii la asigurările sociale şi
pentru ajutorul de şomaj şi alte cheltuieli cu personalul suportate de
unitatea patrimonială;
• cheltuieli cu amortizările şi provizioanele, cuprinde amortizarea
imobilizărilor necorporale şi corporale, provizioane pentru riscuri şi
cheltuieli provizioane privind deprecierea imobilizărilor, provizioane
pentru deprecierea stocurilor şi producţiei în curs de execuţie,
• alte cheltuieli de exploatare (pierderi din creanţe şi alte cheltuieli)
b) Cheltuieli financiare, care cuprind:
• pierderi din creanţe legate de participaţii, pierderi din vânzarea titlurilor
de plasament, diferenţe nefavorabile de curs valutar din operaţiile curente
şi disponibilităţile în devize, dobânzile curente aferente împrumuturilor
primite şi altor datorii privind exerciţiul în curs, sconturile acordate
clienţilor, alte cheltuieli financiare;
5
• provizioane pentru deprecierea creanţelor şi provizioane pentru
deprecierea titlurilor de plasament, amortizarea primelor de rambursare a
obligaţiunilor, provizioane reglementate;
c) Cheltuieli excepţionale, reprezentând acele cheltuieli care nu sunt legate de
activitatea normală, curentă a unităţii patrimoniale, şi se referă la operaţii de gestiune şi la
operaţii de capital.
d) Cheltuieli cu impozitul pe profit.
Pentru calcularea costurilor de producţie în contabilitatea de gestiune cheltuielile
se grupează în:
a) Cheltuieli directe, care cuprind: materii prime şi materiale directe, remuneraţii
directe, contribuţia privind asigurarea şi protecţia socială şi alte cheltuieli directe;
b) Cheltuieli indirecte, de producţie (cheltuieli comune ale secţiei);
c) Cheltuieli generale de administraţie;
d) Cheltuieli de desfacere;
Aceste cheltuieli se pot grupa în funcţie de dependenţa lor faţă de volumul
producţiei în cheltuieli variabile şi cheltuieli fixe (constante).
• Cheltuielile variabile sunt acelea a căror mărime evoluează proporţional cu
producţia la care se referă, fiind constante pe unitatea de produs, cum sunt:
consumurile de materii prime şi materiale auxiliare directe, remuneraţii directe şi
alte cheltuieli.
• Cheltuielile fixe sunt acelea care au un nivel relativ constant, indiferent de
oscilaţiile volumului de producţie, cum sunt cheltuielile generale ale
intreprinderii, o parte din cheltuielile comune ale secţiei şi din cheltuieli de
desfacere şi alte cheltuieli.
Cheltuielile directe plus cheltuielile indirecte de producţie, repartizate asupra
produselor fabricate formează costul de producţie al acestora. Dacă la costul de
producţie se adaugă cheltuielile generale de administraţie şi cheltuielile de desfacere se
obţine costul complet al acestora.
1.3 ACTE NORMATIVE FOLOSITE IN ACTIVITATEA
CONTABILA
Principalele acte normative folosite in activitatea financiar-contabila sunt:
6
- Legea contabilitatii nr.82/1991, republicata in 26.08.2002
- Ordinul Ministrului Finantelor Publice nr.94/2001 pentru aprobarea
Reglementarilor contabile armonizatecu Directiva a IV-a a Comunitatilor
Economice Europene si cu Standardele Internationale de Contabilitate
- Hotararea Guvernului nr.704 din 14 decembrie 1993 pentru aprobarea
regulamentului de aplicare a Legii contabilitatii
- Regulamentul pentru aplicarea Legii contabilitatii
- Planul de conturi general, normele de utilizare a acestuia
- Monografia privind inregistrarea in contabilitate a operatiunilor economico-
financiare
- Registrele contabile
- Bilantul contabil
- Ordonanta 7/2001 privind impozitul global
- Legea 19/2000, privind sistemul public de pensii
CAPITOLUL II
CONTABILITATEA CHELTUIELILOR LA
SC.MULTIPROD.SA ZALAU
2.1 PREZENTAREA GENERALA A SC.MULTIPROD.SA

ZALAU
 Denumirea, forma juridica, sediul si durata societatii

Denumirea societatii comerciale este: Societatea comerciala "MULTIPROD"
SA, constituita in conditiile Legii nr. 31/1990, privind societatile comerciale.
Sediul societatii comerciale este in municipiul Zalau, judetul Salaj, strada Unirii
nr.2.
 Obiectul de activitate si descrierea pe scurt a procesului tehnologic
7
Obiectul de activitate al societăţii, codificat potrivt nomenclatorului CAEN, va fi
urmãtorul :
 Domeniul principal de activitate: 361 Fabricarea de mobilier
 Activitatea principala: D3614 Fabricarea altor tipuri de mobilier
Pentru realizarea acestui obiect SC Multiprod SA dispune de două secţii de
prelucrare a lemnului în localităţile din Crasna şi Jibou şi mori prestatoare de servicii în
localităţile Hida, Sărmaşag, Zăuan, Vârşolţ şi Doba.
In cadrul activităţii de prelucrarea lemnului societatea produce mic mobilier din
lemn masiv de fag sau brad (scaune pentru copii, scaune pentru adulţi, paturi şi ţarcuri
pentru copiii, paturi pentru adulţi, noptiere, cutii pentru pâine, etc. în special piese
independente de mobilier).
 Capitalul social. Actiunile
Capitalul social subscris si varsat al societatii are valoarea de 1.949.400 lei din
care aport in natura in valoare de 711.250 lei si aport in numerar 343.726 dolari SUA care
este divizat în 779.760 acţiuni cu o valoare nominală de 2,5 lei fiecare, repartizat pe
acţionari, dupa cum urmeaza:
 UNGUREAN VASILE detine un nr. de 258.162 actiuni in valoare totala de
645.405 lei, reprezentand 195.578 dolari SUA, reprezentand aport in natura
645.405 lei, procent de participare la profit si pierderi de 33,1079%
 PAUN ALINA detine un nr. de 312.000 actiuni in valoare totala de 780.000 lei,
procent de participare la profit si pierderi de 40,0123%
 CHENDE DOREL detine un nr. de 40.000 actiuni in valoare totala de 100.000
lei, reprezentand 37.037 dolari SUA, procent de participare la profit si pierderi de
5,1298%;
 IEPURE MARIANA detine un nr. de 40.000 actiuni in valoare totala de 100.000
lei, reprezentand 37.037 dolari SUA, procent de participare la profit si pierderi de
5,1298%;
 FLOREA DAN detine un nr. de 23.260 actiuni in valoare totala de 58.150 lei,
procent de participare la profit si pierderi de 2,9830%
 detine un nr. de 40.000 actiuni in valoare totala de 100.000 lei, reprezentand
37.037 dolari SUA, procent de participare la profit si pierderi de 5,1298%.
 DANTEC YVES MICHEL ROGER detine un nr. de 40.000 actiuni in valoare
totala de 100.000 lei, reprezentand 37.037 dolari SUA, procent de participare la
profit si pierderi de 5,1298%
 Persoane fizice „Lista actionari nesemnificativi” detin un nr. de 26.338 actiuni
in valoare totala de 65.845 lei, procent de participare la profit si pierderi de
3,3777% .
 Majorarea sau reducerea capitalului social
8
Capitalul social poate fi redus sau mărit pe baza hotărârii adunării generale extraordinare
a acţionarilor în condiţiile şi cu respectarea procedurii prevăzute de lege.
 Consiliul de administraţie
Sistemul de administrare al societăţii este unitar.

Societatea este administrată de către un administrator unic ales de adunarea
generală pe o perioadă de 4 ani, cu posibilitatea de a fi reales.
Prin derogare de la prevederile art.134 pct 3 din Legea 31/1990 privind societatile
comerciale, admite ca presedintele si membri consiliului de administratie sa fie cetateni
straini.Administratorul unic ales pentru o perioada de patru ani este dl. CHENDE
DOREL.Mandatul administratorului unic este de 4 ani incepand cu data de 14.04.2007.
Auditorul financiar ales de AGA este a auditorului financiar A.I POP MARIA, cu sediu
in Zalau str. Corneliu Coposu nr.7, bl. K 21, sc.A, etaj 3 ap.7, CUI 20431946, autorizatie
Camera Auditorilor Financiari nr. 2161/2007, reprezentata de dna. Pop Maria, CNP
2510113312989.
2.2 EVIDENŢA ŞI CONTABILIZAREA

CHELTUIELILOR CU MATERII PRIME,
MATERIALE ŞI MĂRFURI
2.2.1 Consumul de materii prime şi materiale şi restituirea de
materii prime la magaziile SC „Multiprod”SA-Zalau
La SC Multiprod SA. evidenţa stocului de materii prime şi materiale se

înregistrează în conformitate cu planul de conturi aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.
704/l993, cu modificǎrile ultarioare, pe grupa 30 „Stocuri de materii prime şi
materiale”.
Materiile prime şi materialele sosite în societate nu sunt date în consum imediat,
(după efectuarea recepţiei se întocmesc documentele necesare de însoţire a materialelor).
Ele sunt recepţionate, înmagazinate şi evidenţiate în gestiune la preţul de aprovizionare.
9
Utilizându-se metoda inventarului permanent, eliberarea materiilor prime din
magaziile societăţii către secţiile de producţie pentru consumul productiv este
consemnată în documentaţiile de evidenţă primară şi tehnico-operative în vigoare şi
anume: bonuri de consum, fişa limită de consum. Biroul de pregătire, urmărire a
producţiei întocmeşte documentul de eliberare a materialelor din depozitele respective şi
anume: fişa limită de consum şi bonul de consum. Aceste documente conţin date privind
cantitatea de materii necesare producţiei, determinată conform normelor de consum.
Pe masura ridicării materiilor prime de către secţiile consumatoare, fişa limită de
consum se completează cu cantităţile cerute şi eliberate.
La depozite se ţine o evidenţă cantitativă a materialelor cu ajutorul „Fişelor de
magazie” pe fiecare fel de material, iar la contabilitatea materialelor se ţine o evidenţă
cantitativ valorică cu ajutorul programului de gestiune tot pe feluri de materiale.
În cadrul societăţii este condusă contabilitate internă de gestiune, consumul de
materii prime şi materiale atât cumulat pe materii şi materiale, cât şi defalcat pe secţii.
SC Multiprod SA foloseşte pentru evidenţa cheltuielilor cu materii prime şi
materiale următoarele coduri (simboluri analitice) pentru defalcarea cheltuielilor şi în
contabilitatea financiară pe secţiile şi punctele de consum mai importante din societate.
Cu toate că contul 611 „Cheltuieli cu întreţinerea şi reparaţiile” face parte din
grupa 61 „ Cheltuieli cu lucrările şi serviciile executate de terţi” la SC Multiprod SA. cu
ajutorul acestui cont este evidenţiată consumul de materii prime şi materiale necesare
întreţinerii maşinilor şi utilajelor în regie proprie.
Înregistrările contabile se realizează parcurgând etapele analizei contabile după
cum urmează:
Elemente care suferă modificări:
a) stocul de materii prime şi materiale

b) cheltuielile cu materii prime şi materiale la secţiile consumatoare
c) cheltuieli de întreţinere şi reparaţii la secţiile consumatoare
Conturile care ţin evidenţa acestor elemente:
301.yy „Materii prime la Magazia yy” - cont activ

3021.yy „Materiale auxiliare la Magazia yy” - cont activ
3022.yy „Combustibil la Magazia yy” - cont activ
3024.yy „Piese de schimb la Magazia yy” - cont activ
10
3028.yy „Alte materiale consumabile la Magazia yy” - cont activ
601.xx „Cheltuieli cu materiile prime la secţia xx” - cont activ
6021.xx „Cheltuieli cu materiale auxiliare la secţia xx”- cont activ
6022.xx „Cheltuieli privind combustibil la secţia xx” - cont activ
6024.xx „Cheltuieli privind piese de schimb la secţia xx”- cont activ
6028.xx „Cheltuieli privind alte materiale la secţia xx”- cont activ
611.xx „Cheltuieli cu întreţinerea şi
reparaţiile la secţia xx”- cont activ
Sensurile modificărilor:
- la consum (BCM, FLC):
• stocurile de materii prime şi materiale vor înregistra o diminuare (-)
• cheltuielile vor înregistra o majorare (+)
- la restituire (BREST, NREB):
• stocurile de materii prime şi materiale vor înregistra o creştere (+)
• cheltuielile vor înregistra o diminuare (-)
Aplicarea regulilor de funcţionare a conturilor:
601.xx (A) „Cheltuieli cu materii prime la secţia xx” ‘+’ se va debita

611.xx (A) „Cheltuieli cu întreţin. şi rep. la secţia xx” ‘+’ se va debita
301.yy (A) „Stocuri de materii prime la Magazia yy” ‘-’ se va credita
În cazul restituirilor pentru a nu denatura rulajul conturilor debitarea sau

creditarea conturilor se va efectua cu sume negative (adică în „ roşu ”)
La obţinerea produsului finit -mobila- se obţin şi materiale reziduale, refolosibile.
Aceste materiale, pe baza bonului de restituire, reintru în magazie.
Formule contabilă la MAGAZIA CENTRALĂ pentru actele justificative (bon

consum, fişe limită de consum, bon restituire, notă de rebut) obţinute din consumul sau
restituirea de materii prime şi materiale la magazia centrală în perioada studiată:
*** Extras de date ***

Centralizatoare BCM, FLC, NREB, BREST din martie 2007
„Cheltuieli cu materii prime la ...” = „Materii prime la Magazia Centrală”
% = 301.CE 2.069,22
601.01 „lemn” 508,82
601.02 „lac” 789,09
601.03 „clei” 628,22
601.07 „sticla” 143,09
„Cheltuieli cu întreţinerea şi reparaţiile la ...”=„Materii prime la Magazia Centrală”
% = 301.CE 345,12
11
611.02 „ Prelucrare ” 8,51
611.04 „ Vopsitorie” 96,20
611.07 „Atelier mecanic” 240,41
Formule contabilă la MAGAZIA REFRACTARĂ pentru actele justificative
(bon consum, fişe limită de consum, bon restituire, notă de rebut) obţinute din consumul
sau restituirea de materii prime şi materiale la magazie în perioada studiată:
„Cheltuieli cu materialele auxiliare la...”=„Materiale auxili. la Magazia Refractară”
Formule contabilă la MAGAZIA PIESE DE SCHIMB pentru actele

justificative (bon consum, fişe limită de consum, bon restituire, notă de rebut) obţinute
din consumul sau restituirea de materii prime şi materiale la magazia oţelărie în perioada
studiată:
„Cheltuieli cu materialele auxiliare la ...” = „Materiale auxiliare la Magazia

Piese de schimb”
Dacă cu ocazia inventarierii se constată lipsă de materii prime şi materiale, se
întocmesc notele de contabilitate în acelaşi fel ca în cazul consumului de materiale.
Înregistrarea contabilă a dării în folosinţă a obiectelor de inventar
La SC Multiprod SA. pentru evaluarea şi înregistrarea obiectelor de inventar se

foloseşte costul de achiziţie, care este compus din preţul de factură şi cheltuielile anexe.
Valoarea obiectelor de inventar şi a echipamentelor de protecţie se include în
cheltuieli integral, la darea în folosinţă.
Scoaterea din magazie a obiectelor de inventar şi a echipamentelor de protecţie
pentru producţie se face pe baza „Bonului de consum”, care se emite în două exemplare
de secţiile care solicită obiectele de inventar. Originalul va servi după darea în folosinţă a
obiectelor de inventar din magazie, ca act justificativ al operaţiunii efectuate, iar după
consemnarea lui în fişa de evidenţă a obiectelor de inventar se predă la contabilitate.
Înregistrările în aceste fişe se fac zilnic. Predarea documentelor privind darea în folosinţă
a obiectelor de inventar de la magazie se face prinBorderoul de predare a
documentelor.
Înregistrări contabile se realizează parcurgând etapele analizei contabile după cum
urmează:
12
a) stocul de obiecte de inventar din magazie

b) stocul de obiecte de inventar în folosinţă
c) cheltuieli cu obiecte de inventar la secţiile consumatoare
303.01.yy „Materiale de natura obiectivelor de inventar

în magazie la Magazia yy” - cont activ
303.02.yy „Materiale de natura obiectivelor de inventar
în folosinţă la Magazia yy” - cont activ
603.xx „Cheltuieli cu obiectele de inventar la secţia xx” - cont activ
• stocurile de obiecte de inventar în magazie va înregistra o diminuare (-)
• stocurile de obiecte de inventar în folosinţă va înregistra o majorare (+)
• cheltuielile privind obiectele de inventar va înregistra o majorare (+)
303.01.yy (A) „Obiecte de inv. în magazie la Magazia yy” ‘-’ se va credita

303.02.yy (A) „Obiecte de inv. în folosinţă la Magazia yy” ‘+’ se va debita
603.xx (A) „Cheltuieli cu obiectele de inv. la secţia xx” ‘+’ se va debit
Din grupa 60 alături de cheltuielile arătate anterior fac parte şi următoarele:
cheltuieli privind baracamentele şi amenajările provizorii, cheltuieli privind materialele
nestocate, cheltuieli privind energia şi apa, cheltuieli cu animale şi păsări, cheltuieli
privind mărfurile, cheltuieli privind ambalajele.
Dintre aceste cheltuieli la SC Multiprod SA se folosesc următorele:
Înregistrarea contabilă a cheltuielilor privind energia şi apa
Compartimentul contabilitate pe baza facturii primite privind consumul de energie

electrică, apă, gaz verifică exactitatea datelor înscrise în factură şi întocmeşte aşa-
numitul „Defalcator pentru consumul de energie electrică, gaze naturale şi apă”.
În acest document sunt defalcate consumurile pe secţii de producţie ale societăţii,
cuprinzând cantităţile consumate de fiecare secţie şi valoarea totală a acestor consumuri.
Acest defalcatoar se predă la contabilitate unde se întocmeşte nota de contabilitate
privind consumul de energie electrică, apă, gaze naturale, efectuând următoarele
înregistrări:
13
a) datoria faţă de furnizori
b) TVA deductibilă
c) cheltuieli privind energia şi apa
401.1.analitic „Furnizori” - cont pasiv
4426 „TVA deductibilă” - cont activ
605.xx „Cheltuieli privind energia şi apa” - cont activ
• datoria faţă de furnizori va înregistra o majorare (+)
• TVA colectată va înregistra o majorare (+)
• cheltuielile privind energia şi apa va înregistra o majorare (+)
401.1.analitic (P) „Furnizori” ‘+’ se va credita

4426 (A) „TVA deductibilă” ‘+’ se va debita
605.xx (A) „Cheltuieli privind energia şi apa” ‘+’ se va debita
Formule contabilă pe baza facturilor emise de furnizori în perioada studiată:

Facturi de energie consumată
% = 401.1.00831 309
605.01 „ Cheltuieli privind 260
energie electrică ”
4426 „ TVA deductibilă ” 49
Facturi de gaze metan consumată
% = 401.1.00830 2649
605.02 „ Cheltuieli cu gaz metan” 2226
Facturi de apă consumată
% = 401.1.00832 153
605.03 „ Cheltuieli cu apa” 1288
Cheltuielile privind energia electrică este defalcată pe secţii de producţie astfel:

Secţia Prelucrare 10.183 RON
Secţia Vopsitorie 9.795 RON
Atelier Ansamblare 5.367 RON
MUF 479 RON
Tesa 218 RON
TOTAL: 26.044 RON
14
Cheltuielile privind consumul de gaze naturale defalcat pe secţii productive:
Secţia Prelucrare 13.071,85 RON
Secţia Vopsitorie 605,90 RON
Atelier Ansamblare 2.232,28 RON
Tesa 6.358,57 RON
TOTAL: 22.268,60 RON
Cheltuielile cu apa, defalcat pe secţii productive:

Secţia Pelucrare 213,59 RON
Secţia Vopsitorie 88,77 RON
Atelier Ansamblare 582,24 RON
MUF 316,62 RON
Tesa 87,60 RON
TOTAL: 1.288,62 RON
Înregistrarea contabilă a cheltuielilor privind mărfurile
La SC Multiprod SA se vând mărfuri primite în compesare pentru produsele finite

vândute, sau sunt şi cazuri când se vând materi prime sau materiale care în momentul
vânzării sunt transformate în marfă.La primirea mărfurilor de la furnizori, ele sunt
recepţionate şi evidenţiate la preţul de vânzare cu ridicta.
a) stocul de mărfuri (şi/sau stocul de materii prime şi materiale)

b) adaosul comercial aferent mărfurilor
c) TVA neexigibilă
d) cheltuielile privind mărfurile
371 „Mărfuri” - cont activ

378 „Diferenţe de preţ la mărfuri” - cont pasiv
4428 „TVA neexigibilă” - cont bifuncţional
607 „Cheltuieli privind mărfurile” - cont activ
• stocul de mărfuri va înregistra o diminuare (-)

• diferenţele de preţ aferente mărfurilor va înregistra o diminuare (-)
• TVA neexigibilă va înregistra o diminuare (-)
• cheltuielile privind mărfurile va înregistra o majorare (+)
15
371 (A) „Mărfuri” ‘-’ se va credita

378 (P) „Diferenţe de preţ la mărfuri” ‘-’ se va debita
607 (A) „Cheltuieli privind mărfurile” ‘+’ se va debita
Formule contabilă pe baza facturilor emise către clienţi în perioada studiată:
*** Extras de date *** Vânzări de piese de schimb din magazia Piese de schimb
Factura nr. 00104/ 20.03.2007 Client nr: 00131

-piese auto-
4111.1.00131 = % 236,21
707 198,50
4427 37,71
Transformarea piselor de schimb în marfă la valoarea de înregistrare a pieselor de schimb:
371 = 3024.PS 145,00
Contabilizarea adaosului comercial realizat şi a TVA -lui neexigibil după vânzare:
371 = % 91,21
378 53,50
4428 37,71
Descărcarea gestiunii de mărfuri pentru mărfurile vândute.
% = 371 236,21
607 145,00
378 53,50
4428 37,71
*** Extras de date *** Vânzări de mărfuri
Factura nr. 00205/ 22.03.2007 Client nr: 01501

4111.1.01501 = % 5.837,80
707 4.905,72
4427 932,08
Contabilizarea adaosului comercial realizat şi a TVA -lui neexigibil după vânzare:
371 = % 1482,08
378 550,00
4428 932,08
Descărcarea gestiunii de mărfuri pentru mărfurile vândute.
% = 371 5.837,80
607 4.355,72
378 550,00
16
4428 932,08
2.2.2 Evidenţa şi contabilizarea cheltuielilor cu lucrările şi

serviciile executate de terţi la SC „Multiprod”SA-Zalau
Cheltuielile cu lucrările şi serviciile executate de terţi sunt reflectate în două grupe

de conturi şi anume:
- 61 „Cheltuieli cu lucrările şi serviciile executate de terţi”;
- 62 „Cheltuieli cu alte servicii executate de terţi”.
În structura serviciilor generale prestate de terţi se cuprind acele lucrări şi servicii
care sunt nemijlocit ocazionate de desfăşurarea activităţii de ansamblu a unui agent
economic, cum sunt: întreţineri şi reparaţii, redevenţe, locaţii de gestiune şi chirii, prime
de asigurare.
La SC Multiprod SA cheltuielile cu întreţinere şi reparaţii se includ în costul de
producţie în luna în care s-au executat.
Pe baza facturilor primite în cursul lunii de la terţi se întocmeşte un Centralizator
al facturilor pentru lucrările de întreţinere şi reparaţii executate. Pe baza datelor din acest
centralizator se întocmeşte următoarea notă de contabilitate:
*** Extras de date *** Reparaţii executate de terţi
Factura nr. 00305/ 18.03.2007 Furnizor nr: 01001 SC AutoPress SRL

-reparaţii auto-
% = 401.1.01001 337,80
611 „Cheltuieli de intr. şi reparaţiile” 283,86
4426 „TVA deductibilă” 53,94
Există situaţii când anumite lucrări şi servicii executate de terţi sunt achitate din
casă. Cheltuielile privind lucrările şi serviciile efectuate de terţi, achitate prin casă sunt
evidenţiate prin următoarele înregistrări contabile:
% = 5311 65,35
611 „Cheltuieli de intr. şi reparaţiile” 54,92
SC Multiprod SA pe baza unor contracte de asigurare, pentru asigurarea

mijloacelor de transport aflate în dotare, datorează societăţii de asigurare, prime de
asigurare.
17
La sfârşitul fiecărei an societatea este obligată prin lege să încheie contractul de
asigurare pentru mijloacele de transport aflate în dotare.
471 = 5121 449,50

„Cheltuieli înregistrate „Conturi la bănci în lei ”
în avans”
Suma de 449,50 RON este împărţită pe cele 12 luni la care se referă contractul de
asigurare şi lunar se înregistrează pe cheltuieli suma de 374.583 lei prin formulă
contabilă:
613 = 471 37,45 RON

„Cheltuieli cu primele „Cheltuieli înregistrate
de asigurare ” în avans”
2.2.3 Evidenţa şi contabilizarea cheltuielilor cu alte servicii

executate de terţi la SC „Multiprod”SA-Zalau
În structura altor servicii prestate de terţi se cuprind acele lucrări şi servicii care
sunt indirect legate de desfăşurarea activităţii societăţii comerciale.
La SC Multiprod SA. aceste cheltuieli sunt cuprinse în următoarele conturi:
- 621 „Cheltuieli cu colaboratori”;
- 623 „Cheltuieli de protocol, reclamă şi publicitate”;
- 624 „Cheltuieli cu transportul de bunuri şi personal”;
- 625 „Cheltuieli cu deplasări, detaşări şi transferări”;
- 626 „Cheltuieli poştale şi taxe de telecomunicaţii”;
- 627 „Cheltuieli cu servicii bancare şi asimilate”;
- 628 „Alte cheltuieli cu serviciile executate de terţi”;
Înregistrarea contabilă a cheltuielilor cu colaboratorii
Contul 621 „Cheltuieli cu colaboratorii” evidenţiază în debit diferite cheltuieli cu

colaboratorii, cu angajaţii, cu convenţie civilă sau cu membrii consiliului de administraţii
sau a comisiei de censori.
Reflectarea în contabilitate se realizează prin debitarea contului 621 "Cheltuieli cu
colaboratorii " şi creditarea contului 401.3 „Decontări cu colaboratorii”.
*** Extras de date *** Stat de salarii pe martie pentru colaboratori
18
Stat de salarii / 13.04.2007 Angajaţi cu Convenţie Civilă
621 „Cheltuieli cu colaboratorii” = 401.3 „Decontări cu colaboratorii” 744,59
Înregistrarea contabilă a cheltuielilor de protocol, reclamă şi publicitate
Contul 623 „Cheltuieli de protocol, reclamă şi publicitate” evidenţiază în debit

diferite datorii, plăţi şi consumuri ocazionate de acţiunile publicitare şi a celor de
protocol. Pentru a putea urmări separat volunul cheltuielilor de protocol şi cheltuielilor de
reclamă, publicitate, la SC Multiprod SA au fost deschise conturile analitice:
623.01 „Cheltuieli de protocol”
623.02 „Cheltuieli de reclamă şi publicitate”.
Se ivesc cazuri în care se acordă avansuri de trezorerie sau cheltuielile sunt plătite
din casă. În aceste situaţii la decontare cheltuielile trebuiesc justificate prin documente de
plată emise de furnizorii de servicii.
Reflectarea în contabilitate se realizează prin debitarea contului 623 "Cheltuieli de
protocol, reclamă şi publicitate" şi creditarea contului 542 „Avansuri de trezorerie”, 5311
„Casa în lei” după caz.
*** Extras de date *** Avans de trezorerie pentru protocol
Dispoziţie de plată 305/ 12.03.2007 Restaurant

-masă servită-
% = 542.014 „Avans de 34,03
623.01 „Cheltuieli de protocol” trezorerie ” 28,60
Înregistrarea contabilă a cheltuielilor cu transport de bunuri şi personal
La SC Multiprod SA în categoria cheltuielilor cu transportul de bunuri şi

persoane sunt cuprinse prestaţiile efectuate de terţi pentru transportul produselor
fabricate, transportul altor bunuri, respectiv abonamentele de călătorie pentru persoanele
care vin cu mijloace de transport la muncă. Nu se cuprind la acest cont cheltuielile
privind cumpărarea de materii prime, materiale, care fac parte din costul de achiziţie al
acestora şi se înregistrează în conturile corespunzătoare de stocuri.
19
Pe baza facturilor primite şi a abonamentelor emise se întroduc în Registru Jurnal
auxiliar următoarele note de contabilitate:
*** Extras de date *** Transport de bunuri
Factura 3205/ 03.03.2007 SC Gál Transport SRL

-transport pal-
% = 401.1.00242 424,83
624.01 „Cheltuieli cu transp. de bunuri” 357,00
*** Extras de date *** Transport de persoane
Abonamente SV326458-70/ 28.03.2007 Angajaţii firmei

-transport cu mijloace de transport-
624.02 „Cheltuieli cu transport = 5311 „Casa în lei” 136,39

de persoane”
Înregistrarea contabilă a cheltuielilor cu deplasări detaşări, transferări
La SC Multiprod SA sunt cuprinse în contractul colectiv de muncă sumele ce se

cuvin angajaţilor în cazul deplasărilor în interes de serviciu pentru diurnă, cazare,
transport. H.G. nr.543/ 1995 reactualizată, admite ca cheltuieli deductibile din punct de
vedere fiscal pentru diurnă suma de 4,17 RON pe zi, dacă durata deplasării depăşeşte 12
ore, 7,5 l de benzină la 100 km. În majoritatea cazurilor transportul se realizează cu
maşinile societăţii.
Pe baza Ordinului de deplasare se calculează sumele cuvenite angajatului conform
contractului colectiv de muncă. Sumele respective sunt achitate din caseria societăţii sau
dacă s-a acordat avans pentru deplasare, se efectuează decontarea acestuia.
Ordinele de deplasare sunt centralizate în Situaţia decontării ordinelor de
deplasare, unde sumele admise de H.G. nr.543/ 1995, reactualizată, ca deductibile din
punct de vedere fiscal sunt evidenţiate în contul 625 „Cheltuieli cu deplasări, detaşări şi
transferări. Pe baza acestui centalizator este întocmită nota de contabilitate în felul
următor:
*** Extras de date *** Deplasări în interes de serviciu plătit din
sume ridicate anticipat
20
Ordin de deplasare 3665/ 08.03.2007 Deplasare Márton Sándor
+factură de cazare
% = 461.007 „Debitori diverşi” 71,00

625.01 „Cheltuieli cu deplasări” -Márton Sándor- 69,66
Înregistrarea contabilă a cheltuielilor poştale şi a taxelor de telecomunicaţii
Sunt considerate cheltuieli poştale şi de telecomunicaţii acele cheltuieli de poştă,

telefon, radio, etc. care se fac în interesul general al unităţii.Facturile primite de la terţi
sunt înregistrate în Centralizatorul privind lucrările şi serviciile executate de terţi şi sunt
trecute în Registrul Jurnal Auxiliar.
La sfârşitul lunii valoarea timbrelor poştale utilizate de societate este centralizată
la secretariat, şi predată la contabilitate, unde se efectuează următoarea înregistrare
contabilă:
*** Extras de date *** Consum de timbre fiscale
626 „Cheltuieli poştale şi = 5321 „Timbre fiscale” 50,25

taxe de telecomunicaţii”
Pe baza Centralizatorului privind lucrările şi serviciile efectuate de terţi, se

întocmeşte următoarea notă de contabilitate:
*** Extras de date *** Factura de convorbiri telefonice
Factura 1216654/ 15.03.2007 SC Romtelecom
% = 4011.1.00832 952,82
626 „Cheltuieli poştale şi 800,69
taxe de telecomunicaţii”
Înregistrarea contabilă a cheltuielilor cu servicii bancare şi asimilate
La efectuarea operaţiunilor bancare, împreună cu extrasul de cont privind

operaţiunea efectuată, societatea primeşte şi extrasul de cont privind comisionul reţinut
pentru efectuarea operaţiei. Aceste extrase de cont în cursul lunii sunt centralizate şi
trecute pe cheltuieli prin întocmirea următoarei note de contabilitate:
21
627 „Cheltuieli cu servicii = % 849,27
bancare şi asimilate” 5121.1 „Cont curent în lei la BCR” 709,65
5121.2 „Cont curent în lei la Trez.” 1,00
5124 „Cont curent în valută” 138,62
Înregistrarea contabilă a cheltuielilor cu alte servicii executate de terţi
Similar cu contabilitatea lucrărilor şi serviciilor executate de terţi, şi la

contabilitatea altor cheltuieli cu serviciile executate de terţi, facturile primite sunt
înregistrate în Registru Jurnal auxiliar privind lucrările şi serviciile executate de terţi La
sfârşitul lunii pe baza acestei situaţii se efectuează următoarea înregistrare contabilă:
*** Extras de date *** Modificări în programe informatice
Factura 12654/ 30.03.2007 SC Soft Consult SRL
% = 401.1.00321 130,50
628.05 „Alte cheltuieli cu serviciile 109,66
executate de terţi”
În situaţia în care aceste servicii sunt plătite din casă, ele sunt centralizate în
Situaţia privind plăţile efectuate din casă, pe baza căreia, la sfârşitul lunii se întocmeşte
următoarea notă de contabilitate:
% = 5311 „Casa în lei” 963,50

628.05 „Altecheltuieli cu serviciile 809,66
executate de terţi”
2.2.4 Evidenţa şi contabilizarea cheltuielilor cu alte impozite, taxe şi

vărsăminte asimilate la SC”Multiprod”SA-Zalau
Contul 635 „Celtuieli cu alte impozite, taxe şi vărsăminte asimilate” ţine evidenţa
cheltuielilor unităţii patrimoniale, constând din unele impozite, taxe şi contribuţii datorate
bugetului statului sau altor organisme publice.
În cadrul . SC Multiprod SA contul 635 „Cheltuieli cu impozite, taxe şi
vărsăminte asimilate” este debitat cu sumele datorate reprezentând:
• impozitul pe clădiri, impozitul pe teren, taxa pentru folosirea terenurilor
22
proprietate de stat, taxa asupra mijloacelor de transport prin creditul contului
446.xx „Alte impozite, taxe şi vărsăminte asimilate” analitic corespunzător;
• contribuţia unităţii pentru constituirea fondului de cercetare dezvoltare,
prentru constituirea fondului special pentru sănătate, a fondului pentru risc şi
accidente, a fondului special al drumurilor publice, prin creditul contului
447.xx „Fonduri speciale - taxe şi vărsăminte asimilate” analitic corespunzător.
Impozitul pe clădiri
Este un impozit ce se datorează pe clădirile aflate în patrimoniul societăţii.

Conform prevederilor Legii nr. 27/ 1994 cu modificările ulterioare, la persoanele juridice
impozitul pe clădiri se calculează prin aplicare cotei de 1 % asupra valorii clădirii.
Societatea este obligată ca în cursul lunii ianuarie să depună o declaraţie la
unitatea fiscală în raza căreia se află clădirile, din care să rezulte valoarea clădirilor.
La SC Multiprod SA valoarea contabilă a clădirilor aflate în evidenţa societăţii
este de 433.551,40 RON. Aplicând cota de 1 % se calculează impozitul pe clădiri datorat
pe anul 2004.
433.551,4.0 x 1 % = 4.333,55 RON
Această sumă este împărţită pe 12 luni rezultând 361,13 RON lunar.

Trecerea pe cheltuieli a impozitului pe clădiri se realizează prin următoarea notă
de contabilitate:
635 „Cheltuieli cu alte = 446.04 „Impozit pe clădire” 361,13
impozite şi taxe”
Impozitul pe terenuri
SC Multiprod SA datorează impozit pe terenuri ocupate de clădiri şi alte

construcţii şi taxă pentru folosirea terenurilor proprietate de stat.
Pe baza declaraţiei depuse de societate, din care reiese suprafaţa de teren ocupată
de clădiri şi construcţii, este calculat impozitul pe terenuri. Acest impozit se stabileşte
anual, diferenţiat pe localităţi şi în cadrul acestora pe zone. Prin hotărârea consiliului
local sunt stabilite zonele şi cotele de impozitare. Astfel SC Multiprod SA se situează în
localitatea de categoria III-a , zona A, la care se aplică cota de 0,06 RON / metru pătrat.
23
Pentru suprafaţa de 52.931 m2 aflat în proprietatea societăţii se datorează impozit
pe teren în sumă de 3.175,86 RON / an. Această sumă este împărţită pe 12 luni şi trecută
pe cheltuieli suma de 264,65 RON lunar prin următoarea notă de contabilitate:
635 „Cheltuieli cu alte = 446.03 „Impozit pe teren” 264,65
Taxa asupra mijloacelor de transport
Este o contribuţie directă, datorată de posesorii de mijloace de transport cu

tracţiune mecanică, ce se determină conform prevederilor Legii nr. 27/ 1994 cu
modificările ulterioare, pe baza capacităţii cilindrice a motorului, exprimată în cm3.
La dobândirea, înmatricularea autovehiculului, societatea depune şi o declaraţie de
impunere la organul fiscal, pe baza căreia organul fiscal stabileşte taxa datorată.
SC Multiprod SA are în proprietate 2 autoturisme ARO, 3 autocamioane. Taxa asupra
mijloacelor de transport pentru un an este de 531,60 RON. Acesată sumă este împărţită
pe 12 luni, şi lunar este trecută pe cheltuieli suma de 44,30 RON prin următoarea notă de
contabilitate.
635 „Cheltuieli cu alte = 446.03 „Impozit asupra 44,30
impozite şi taxe” mijloacelor de transport”
Fond de risc şi accidente
Reprezintă o cota asupra tuturor sumelor brute ce se plătesc ca salarii şi alte

drepturi salariale ale persoanelor fizice potrivit statelor de plată. Această sumă este virată
la dispoziţia organismelor de protecţie a handicapaţilor.
În luna de faţă fondul de salarii fiind de 40.801,91 RON, suma de 1.224,05 RON
reprezintă cheltuieli privind fondul de risc şi accidente şi este înregistrată în contabilitate
prin următoarea notă de contabilitate:
635 „Cheltuieli cu alte = 447.02 „Fond de risc 1.224,05

impozite şi taxe” şi accidente 3%”
Contul 635 „Cheltuieli cu alte impozite şi taxe”este folosit la contabilizarea

cheltuielilor destinate pentru constituirea fondulului pentru drumurile publice, sume ce
sunt cuprinse în preţul de vânzare a combustibililor.
*** Extras de date *** Cumpărări de combustibil
24
Factura 6512654/ 24.03.2007 SN PETROM - Staţia Peco
% = 401.1.00653
1.788,01
3012.CE „Combustibil la
1.330,90
Magazia Centrală”
635 „Cheltuieli cu alte
204,24
2.2.5 Evidenţa şi contabilizarea cheltuielilor cu salariile, asigurările şi

protecţia socială la SC”Multiprod”SA-Zalau
Forma de retribuire folosită în cadrul SC Multiprod SA este retribuirea în acord

global pentru secţiile productive, şi retribuire în regie pentru Tesa intreprinderii. Acordul
global este forma principală de organizare şi retribuire a muncii prin care un colectiv de
oameni ai muncii, organizat la nivel de intreprindere, secţie, atelier, formaţie de lucru
condusă de un maistru şi altele asemănătoare, îşi asumă pe baza unui contract încheiat cu
societatea, obligaţia realizării unui sarcini cantitative de producţie pentru care primeşte o
sumă globală determinată pe baza tarifelor pe unitate de produs sau lucrare.
Această grupare a salariilor se utilizează la evidenţa şi înregistrarea cheltuielilor în
contabilitatea internă de gestiune, şi anume în clasa 9 de conturi din planul de conturi.
Pentru fiecare secţie şi atelier se realizează urmărirea retribuţiei în funcţie de orele
efectiv lucrate, evidenţiind pe fiecare fază de fabricaţie în parte orele efectiv lucrate atât
de către muncitorii direct productivi cât şi de către muncitorii indirect productivi, maiştri
şi personalul TESA.
Calculul retribuţiei cuvenite în acord global se face analizând producţia
realizată, tariful în lei pe unitate de măsură, normativele de muncă sau de producţie.
Statul de plată se întocmeşte în două exemplare. După vizarea de către control
financiar preventiv şi aprobarea plăţii pe exemplarul 1 la caseria societăţii se efectuează
plata salariilor. După efectuarea plăţii, exemplarul 1 al statului de plată se ataşează la
registrul de casă. La compartimentul financiar contabil după verificarea exemplarului 2 al
registrului de casă cu exemplarul 1 al statului de plată se întocmeşte „ Centralizatorul de
salarii”.
25
Înregistrarea contabilă a cheltuielilor cu remuneraţiile personalului
Datele din Centralizatorul de salarii servesc la întocmirea notelor de contabilitate la

sfârşitul lunii:
*** Extras de date *** Salarii pe luna martie 2007

Centralizator salarii / 13.04.2007 - Salarii + concediu neefectuat
% = 421.01 „Personal - salarii 40.043,40

641.01 „Cheltuieli cu salariile datorate” 40.007,79
personalului”
641.02 „Cheltuieli cu salariile 35,61
personalului
neîncluse în stat”
- Premii acordate
641.02 „Cheltuieli cu salariile = 421.02 „Fond de premii” 1.200,23

personalului”
neîncluse în stat”
Înregistrarea contabilă a cheltuielilor privind asigurările şi protecţia socială
Cheltuielile privind asigurările şi protecţia socială fac parte din cheltuieli

patronale, pe care societatea le calculează şi le datorează statului sau altor organisme
sociale. Ele fac obiectul contului 645 „Cheltuieli privind asigurările şi protecţia socială”
care se defalcă pe următoarele conturi de gradul II:
-6451 „Cheltuieli privind contribuţia unităţii la asigurările sociale”;
-6452 „Cheltuieli privind contribuţia unităţii pentru ajutorul de şomaj;
-6458 „Alte cheltuieli privind asigurările şi protecţia socială”
Contribuţia unităţii pentru asigurările sociale este de 14.030,46 RON, calculată la
fondurile de salarii diferenţiat pe grupe de muncă.
Pe baza datelor din Centralizatorul de salarii şi din Situaţia de calcul a contribuţiei
unităţii la asigurările şi protecţia socială, se întocmeşte următoarea notă de contabilitate:
6451 „Contribuţia unităţii = 4311.01 „CAS” 14.030,46
la asigurările sociale”
Cele două tipuri de contribuţii destinate constituirii Fondului iniţial de asigurări
sociale de sănătate se reţin de către angajator şi se virează la termenul stabilit pentru
virarea impozitului pe salarii.
26
Pentru reflectarea în contabilitate ale acestor tipuri de contribuţii se crează
analitice ale contului 4311 „Contribuţia unităţii la asigurări sociale” în felul următor:
- 4311.01 - „Contribuţia unităţii la asigurările sociale”

- 4311.02 - „Contribuţia unităţii la Fondul asigurări sociale de sănătate”
- 4311.03 - „ Contribuţia asiguraţi la Fondul asigurări sociale de sănătate”
Pe baza Centralizatorului de salarii şi a Situaţiei de calcul a contribuţiei societăţii,

se înregistrează contribuţia societăţii la Fondul iniţial de asigurări sociale de sănătate prin
următoarea notă de contabilitate:
6451 „Contribuţia unităţii = 4311.02 „AAS firmă” 2.804,01

la asigurările sociale”
6452 „Contribuţia unităţii = 4371 „Contribuţia unităţii 2.002,86

pentru ajutorul de somaj ” la fondul de somaj”
2.2.6 Evidenţa şi contabilizarea altor cheltuieli de exploatre la

SC”Multiprod”SA-Zalau
SC Multiprod SA utilizează contul 654 „Pierderi din creanţe şi debitori diverşi”

pentru trecerea pe cheltuieli a unor clienţi insolvabili.
Există cazuri când unii clienţi nu-şi achită datoriile către SC Multiprod SA datorii
ce provin din diferite operaţii comerciale. Aceşti clienţi sunt trecuţi de la contul 411
„Clienţi” la contul 4118 „Clienţi incerţi sau în litigiu”. Dacă asemenea clienţi incerţi
devin insolvabili, ei se scot din evidenţă, astfel încât creanţa ce nu se mai poate încasa
devine o cheltuială de exploatare.
La societate este folosită contul 658 „Alte cheltuieli de exploatare” în cazul
înregistrării contabile a unor recepţii care sunt emise pa baza unor facturi sosite de la
furnizori cu calcule eronate.
*** Extras de date *** Recepţii cu diferenţe
Recepţia 9877 / 12.03.2007 - Furnizor SC Impar SRL cumpărări piese de schimb
% = 401.1.00325 127,02
3024.PS „Piese de schimb” 105,09
658 „Alte cheltuieli de exploatare” 1,65
27
2.2.7 Evidenţa şi contabilizarea cheltuielilor cu amortizarea
mijloacelor fixe la SC”Multiprod”SA-Zalau
Amortizarea aferentă mijloacelor fixe reprezintă o cheltuială pentru societate, care

la . SC Multiprod SA se ţine cu ajutorul următoarelor conturi sintetice de gradul II:
- 2812 „Amortizarea construcţiilor”
- 2813 „Amortizarea instalaţiilor, mijloacelor de transport, animale şi plantaţii”
- 2814 „Amortizarea altor imobilizǎri corporale”
SC Multiprod SA utilizează metoda de amortizare liniară, care constă în

repartizarea uniformă a valorii de intrare a mijloacelor fixe asupra cheltuielilor de
exploatare, proporţional cu durata normală de utilizare, exprimată în ani. Duratele
normale de utilizare sunt stabilite prin Hotărâre de Guvern. Amortizarea se calculează
prin aplicarea cotei medii anuale de amortizare la valoarea de intrare a mijlocului fix.
SC Multiprod SA foloseşte un program informatic de evidenţă a mijloacelor
care calculează şi amortizarea lunară grupat pe tipuri de mijloace fixe sau după nevoie pe
secţii în a căror inventar se află mijloacele fixe.Pe baza situaţiei centralizate de
amortizare se întocmeşte următoarea notă de contabilitate:
*** Extras de date *** Centralizator de amortizări

6811 „Cheltuieli de expl. = % 6.132,96
privind amortizarea 2812 „Amort. construcţiilor” 2.196,36
imobilizărilor” 2813 „Amort. mijl. de transport” 735,57
2814 „Amort.altor imob. corp. " 3.201,03
2.3 CONTABILITATEA CHELTUIELILOR FINANCIARE

LA SC”MULTIPROD”SA-ZALAU
La SC Multiprod SA se înregistrează cheltuielile din diferenţe de curs valutar şi

cheltuieli privind dobânzile.
Evidenţa operaţiunilor de import- export se ţine în lei, iar decontările efective ale
acestora se fac în valută străină. Cum cursurile valutare ale valutei străine faţă de moneda
ţării noastre fluctuează aproape zilnic, pot să apară diferenţe între cursul valutar la care se
face decontarea acesteia. Aceste diferenţe de curs valutar generează o cheltuială
financiară dacă cursul valutar de la data decontării este mai mic decât cursul valutar de la
28
data efectuării înregistrării operaţiei. Această diferenţă se înregistrează în contul 665
„Cheltuieli din diferenţe de curs valutar”. Tot în acest cont se înregistrează şi diferenţele
nefavorabile de curs valutar aferent disponibilităţilor în devize existente în sold la
sfârşitul exerciţiului, când cursul valutar al acestora a scăzut, deoarece aceste operaţiuni
se înregistrează în contabilitate la cursul zilei, iar la închiderea exerciţiului se evaluează
la cursul de schimb în vigoare la aceea dată.
SC Multiprod SA. în calitate de beneficiar al împrumuturilor pe termen scurt se
află în postura de plătitor de dobânzi, care pentru el reprezintă o cheltuială financiară
reflectată cu ajutorul contului 666 „Cheltuieli privind dobânzile”. Mărimea acestor
cheltuieli este determinată de mărimea creditului şi durata de rambursare. SC Multiprod
SA. aplică dobânda simplă, relaţia de calcul a dobânzii fiind:
c*t*r
D=
100
unde:
c - mărimea creditului;
t - timpul de rambursare;
r - rata dobânzii.
Pe baza Notei contabile emise de banca creditoare la sfârşitul lunii se efectuează

următoarea înregistrare contabilă:
*** Extras de date *** Extras de cont de la cont curent BCR
NC BCR 36 / 31.03.2007 - Dobânzi la împrumuturi
666 „Cheltuieli privind dobânzile” =5186 „Dobânzi de plătit” 19.138,06
*** Extras de date *** Extras de cont de la cont curent BCR
NC BCR 37 / 31.03.2007 - Sold final
665 „Cheltuieli din diferenţe = 5124.1 „Conturi la bănci 50,39

de curs valutar” în EURO -curent”
2.4. POSIBILITĂŢI DE ÎMBUNĂTĂŢIRE A EVIDENŢEI

CHELTUIELILOR; UTILIZAREA TEHNICII DE
CALCUL
29
Astfel cu ajutorul tehnicii moderne de calcul s-ar putea realiza următoarele
lucrări:
-evidenţa materiilor prime şi a materialelor, începând cu achiziţionarea lor şi apoi cu
darea lor în consum în diferite secţii de producţie;
-evidenţa obiectelor de inventar şi a echipamentelor de protecţie, intrarea lor în societate
şi darea în folosinţă, respectiv uzura acestora;
-evidenţa retribuţiilor, a contribuţiei la asigurări şi protecţia socială, a reţinerilor din
salarii etc.
În prezent societatea utilizează sistemul informatic pentru evidenţa şi calculul
amortizării mijloacelor fixe.
Pentru utilizarea calculatorului electronic la evidenţa materialelor, a obiectelor de
inventar, este necesar organizarea culegerii datelor primare adaptate formei, conţinutului
şi circulaţiei documentelor primare şi a celor de evidenţă. În aceste condiţii în sarcina
lucrătorilor contabili rămâne doar pregătirea şi culegerea datelor primare şi a analizei şi
valorificarea informaţiilor obţinute de la calculator.Pregătirea datelor primare constă în
înscrierea tuturor codurilor necesare prelucrării datelor, şi anume:
-codul materiilor prime, a materialelor;
-codul gestiunii;
-codul secţiei;
-felul operaţiunii, etc.
Prin prelucrarea automată a datelor reprezentând mişcările de materiale, obiecte
de inventar, se pot obţine de la calculator „Situaţia consumului de materii prime”,
„Situaţia consumului de materiale, piese de schimb, a obiectelor de inventar” etc, pe
totaluri, pe gestiuni, conturi de materiale şi totaluri pe conturi corespondente de cheltuieli.
Totalurile din partea recapitulativă servesc la efectuarea înregistrărilor în contabilitate.
De asemenea, cu ajutorul sistemului informatic se poate obţine balanţa analitică
de materiale, întocmită la sfârşitul perioadei de gestiune, care cuprinde cantitativ şi
valoric stocul iniţial, intrările, ieşirile şi stocul final.
Evidenţa materialelor cu ajutorul calculatorului electronic poate furniza informaţii
referitoare la respectarea consumurilor specifice de materii prime şi materiale, ele
referându-se la cantitatea de materie primă şi materiale folosite pentru realizarea
produselor finite, a semifabricatelor.
30
Astfel, s-ar putea crea un fişier de salariaţi, deschis pentru fiecare salariat, care
conţine informaţii despre angajaţi, şi anume: informaţii personale, pregătirea salariatului,
categoria de calificare, forma de salarizare, obligaţiile personale,
etc. Datele cu privire la timpul lucrat de angajat, cantitatea muncii prestate se preiau
din documentele primare, ca: „Fişa individuală de pontaj”, „Foaia colectivă de
prezentă”, „Raportul de producţie”, etc.
Situaţia repartizării cheltuielilor cu salariile pe costuri serveşte la includerea în costul de
producţie a cheltuielilor cu salariile, cu contribuţia la asigurări şi protecţia socială.
Programul de contabilitate utilizat este CG - ŞĂH V3.01 care este un produs

software, care permite gestionarea contabilităţii generale pentru un număr nelimitat de
societăţi pornind de la date elementare materializate pe suport hârtie sau pe suport
magnetic preluate din alte aplicaţii (notă contabilă, factură, notă de recepţie, stat de plată,
bon de consum, chitanţă, chitanţă fiscală etc.) până la rezultatele financiar-contabile
materializate printr-o serie de liste numite rapoarte.
Cerinte hardware-soflware
-un microcalculator compatibil IMB XT/AT 286 sau superior
-sistem de operare MS-DOS 4.01 superior sau echivalent
-un harddisc pe care să fie instalat FoxPro 2.0 sau superior cu minimum
3MB liber
-o unitate de dischetă (floppy disc)
-o imprimantă de format A3 sau A4
-utilitarele PKZIP, PKUNZIP, FORMAT şi DISPLIST să fie accesibile prin
comanda PATH plasată în AUTOEXEC.BAT.
Fişierele aplicaţiei
Aplicaţia foloseşte 13 fişiere de bază şi o serie de fişiere care se păstrează numai
pe parcursul lunii şi câteva fişiere pentru salarizare. Iată fişierele de bază în ordine
alfabetică:
Arhiva -operaţii contabile pe o perioadă
31
avancCB - Casa/Banca în avans
Primul nivel se numeşte "TOPICS" şi este numai o enumerare a elementelor, iar
pentru fiecare element se poate ataşa o descriere amănunţită, numită DETAIL, niveiul2.
Din topics în detail se trece prin enter iar invers prin alegerea opţiunii "Topics"
Elementul "Detail" este afişată într-o fereastră divizată în două.
Apasarea tastei ESC abandonează helpul.
CAPITOLUL III
ANALIZA SITUAŢIEI ECONOMICO-
FINANCIARE A SC.MULTIPROD.SA ZALAU
3.1 SITUATIA REZULTATELOR REALIZATE LA SC

MULTIPROD.SA ZALAU
Urmărirea şi analiza cheltuielilor trebuie să fie o componentă majoră a

managementului intern al firmei care să asigure realizarea unor costuri competitive.
Societăţile sunt interesaţi în a obţine profit, şi dacă se poate, cât mai mult profit.
Cu cât profitul obţinut este mai mare, cu atât rentabilitatea, eficienţa firmei este mai
mare. În cadrul fiecărei societăţi se determină volumul profitului obţinut într-o anumită
perioadă (de obicei anual), care este cunoscut şi sub denumirea de masa profitului.
Profitul, în sens general reprezintă un venit, un câştig realizat din desfăşurarea
unei activităţi. În sens restrâns profitul reprezintă un venit ce revine posesorului de capital
drept recompensă a utilizării acestuia în calitate de factor de producţie.
În tabelul de mai jos sunt prezentate veniturile şi cheltuielile precum şi rezultatele
realizate în anii 2005, 2006, 2007 la SC Multiprod SA. extrase din Contul de profit şi
pierdere. Din datele prezentate se poate observa că profitul brut realizat de societate în
32
perioada 2004 - 2005 are o tendinţă de scădere iar în perioada 2005 - 2006 are o tendinţă
de creştere.
Situaţia rezultatelor realizate
- mii RON -
INDICATOR 2005 2006 2007
Venituri totale 2.010,3525 2.422,3183 2.412,7811
Cheltuieli totale 1.995,0103 2.407,8526 2.371,9206
Profit brut 15,2418 14,4657 40,8605
Profit net 3,2006 0,5005 23,4753
Impozitul pe profit 12,0406 13,9652 17,3852
Cifra de afaceri 1.659,9015 2.067,0292 2.285,1174
Tabel nr. 1 Situatia rezultatelor realizate in 2005,2006,2007
Grafic nr.1 Profitul brut realizat in 2005,2006,2007

Sursa:Bilantul si anexele firmei din 2005,2006 si 2007
Grafic nr.2 Structura veniturilor si cheltuielilor totale in perioada analizata.
33
3.2 STRUCTURA CHELTUIELILOR LA

SC „MULTIPROD”SA-ZALAU
Din bilantul si contul de profit si pierdere ,anexat cheltuielile efectuate pe tip de activitate
sunt reprezentate astfel:
Nr. Activitate Suma cheltuielilor Ponderea cheltuielilor [%]
Crt. [mii RON] 2005 2006 2007
2005 2006 2007
1. Exploatare 1.875,660 2.255,155 2.181,043 94 % 93 % 92 %
2. Financiară 100,136 127,846 182,125 5% 5% 7%
3. Excepţională 19,213 24,850 8,752 1% 2% 1%
Cheltuieli 1.995,009 2.407,861 2.371,920 100 % 100 % 100 %

Totale
Tabel nr. 2 Structura cheltuielilor pe cele 3 tipuri de activitati in 2005,2006,2007
Grafic nr. 3 Suma cheltuielilor pe activitati in 2005,2006,2007
34
Grafic nr. 4 Structura veniturilor pe cele 3 tipuri de activitati in 2005,2006,2007

În general, se poate face o corelaţie între venituri şi cheltuieli, în sensul că

realizarea unui venit presupune efectuarea unei cheltuieli sau invers. La analiza
cheltuielilor aferente veniturilor se utilizează indicatorul „Cheltuieli la 1000 lRON
venituri”, care se determină ca raport între cheltuieli totale şi venituri.
n n
 Chi  gici
i=1 i=1
C= x 1000 sau C =
n 100
 Vi
i=1
Unde:
-gi - structura veniturilor pe categorii;
-ci - cheltuielile la 1000 RON venituri pe categorii de venituri;
Variaţia acestui indicator pe ultimii trei ani:
- RON -
Nr. Cheltuieli la 1000 Ron 2005 2006 2007
crt venituri
1. -de exploatare 937 938 911
2. -financiare 30133 12368 14529
3. -extraordinare 3398 3530 1381
35
Total 992 994 983
Tabel nr. 3 Variatia indicatorului :Cheltuieli la 1000 Ron venituri” in 2005,2006,2007
Interpretare:Din această situaţie se poate observa că nivelul cheltuielilor la 1000

RON venituri:
• creşte cu 0,0002 RON în anul 2006 faţă de 2005;
• scade cu 0,0011 RON în anul 2007 faţă de 2006;
Din analiza datelor reiese că această modificare se datorează în special modificării
structurii cheltuielilor, în anii 2005, 2006 are loc o creştere a ponderii cheltuielilor de
exploatare concomitent cu creşterea veniturilor financiare. În anul 2007 faţă de anul 2006
scăderea cheltuielilor la 1000 RON venituri se datorează restructurării avute în cadrul
societăţii şi implicit diminuării cheltuielilor de exploatare şi în special a celor salariale.
Grafic nr.5 Variatia indicatorului :Cheltuieli la 1000 Ron venituri” in 2005,2006,2007

Interpretare:
Cheltuielile de exploatare deţin ponderea cea mai mare din totalul cheltuielilor,
ele fiind în legătură directă cu obiectul de activitate al intreprinderii, constituind astfel
domeniul principal în care se pot iniţia şi realiza cele mai importante măsuri de sporire a
eficienţei economice.
36
Se poate observa că are loc o descreştere a ponderii cheltuielilor cu materiale în
totalul cheltuielilor de exploatare de la 60 % în 2005 la 57 % în 2006 şi 52 % în 2007
respectiv o creştere a cheltuielilor cu personalul de la 24 % la 27 % în 2006 faţă de 2005
şi de la 27 % la 28 % în 2007 faţă de 2006. Cheltuielile cu lucrările şi serviciile executate
de terţi au crescut de la 3 % la 4 % în 2006 faţă de 2005 şi de la 4 % la 6 % în 2007 faţă
de 2006.
Pe parcursul ultimilor trei ani a avut loc - după cum se poate observa şi în
diagramele anterioare - o creştere a veniturilor din producţia vândută de la 74 % în 2005
la 76 % în 2006 ca să ajungă în 2007 această pondere la 86 % în din totalul veniturilor de
exploatare. Bineînţeles că concomitent cu creşterea veniturilor din vânzări scade şi
venitul din producţia stocată, ceea ce înseamnă că intreprinderea a început să nu producă
pe stoc, ci după comenzi direct pentru vânzări. Această pondere a scăzut de 17 % în 2005
la 14 % în 2006 ca să ajungă la 4 % în 2007.
37
CONCLUZII
În „Regulamentul” elaborat de Ministerul Finanţelor pentru aplicarea Legii
contabilităţii nr.82/ 1991 se precizează că evidenţa contabilă de gestiune este destinat în
principal pentru înregistrarea operaţiilor privind colectarea şi repartizarea cheltuielilor pe
destinaţii, respectiv pe activităţi, secţii, faze de calculaţie etc., decontarea producţiei,
precum şi calcularea costului de producţie al produselor fabricate, lucrărilor executate şi
serviciilor prestate, inclusiv a producţiei în curs.
In legatura cu cheltuielile inregistrate de SC „MULTIPROD”SA ZALAU ,IN
PERIOADA ANALIZATA(2005,2006 si 2007) se pot formula urmatoarele concluzii:
1.-O deficienţă ce trebuie remarcată este forma de înregistrare contabilă.
Înregistrarea cheltuielilor are loc prin înregistrarea documentelor primare în
Centralizatoare, iar pe baza Centralizatoarelor sunt debitate conturile de cheltuieli.
2.-Datorită faptului că dispune de un număr mare de salariaţi şi pentru obţinerea
produselor finite foloseşte un volum mare de materii prime şi materiale, ceea ce
presupune un volum de muncă foarte mare, este uşurată prin prelucrarea automată a
acestor date.Astfel cu ajutorul tehnicii moderne de calcul s-ar putea realiza următoarele
lucrări:
-evidenţa materiilor prime şi a materialelor, începând cu achiziţionarea lor şi apoi cu
darea lor în consum în diferite secţii de producţie;
-evidenţa obiectelor de inventar şi a echipamentelor de protecţie, intrarea lor în societate
şi darea în folosinţă, respectiv uzura acestora;
-evidenţa retribuţiilor, a contribuţiei la asigurări şi protecţia socială, a reţinerilor din
salarii etc.Forma de înregistrare contabilă adaptată la echipamente moderne de
prelucrare a datelor are în vedere aceleaşi formulare de lucru specifice formelor de
înregistrare contabilă clasice, pe care le adaptează posibilităţilor de lucru ale
calculatoarelor electronice.
3.-O altă deficienţă majoră este neconducerea contabilităţii de gestiune. Conform
Legii contabilităţii, conducerea contabilităţii de gestiune nu este obligatorie, dar este
utilă, fiind considerată în fapt contabilitatea activităţii de producţie. În timp ce
contabilitatea financiară prezintă doar rezultatul global, contabilitatea de gestiune este
38
acea care permite cunoaşterea contribuţiei fiecărui produs sau sector de activitate la
rezultatele financiare ale intreprinderii.
Rezultă din cele de mai sus că, creşterea calităţii şi eficienţei activităţii unităţii
are la bază ciclul: informaţie- decizie- acţiune- rezultate, sau: informaţie- management-
contabilitate- rezultate.
Fiscalitatea şi rentabilitatea condiţionează adaptarea metodei, deoarece evaluarea
cantităţii de stocuri la sfârşitul perioadei este cheia în stabilirea corectă a costului
bunurilor vândute sau produse.
Contabilitatea financiară furnizează prin instrumentele sale principale de lucru
(Bilanţ, Contul de rezultate, Anexele la bilanţ) informaţii prelucrate unitar, contabilitatea
de gestiune furnizează informaţii asupra modului cum au fost obţinute rezultatele
respective, prin analiza datelor contabilităţii interne. Informaţia furnizată de contabilitatea
de gestiune este destinată intreprinzătorului care trebuie să răspundă la întrebarea cum să
aloce şi să utilizeze resursele încredinţate de exterior pentru a construi performanţă.
Contabilitatea de gestiune permite analiza rezultatelor, iar dacă acestea nu sunt
mulţumitoare, oferă posibilitatea analizei cauzelor, deficienţelor. Pe baza informaţiilor
oferite de contabilitatea de gestiune este posibilă luarea în timp oportun a tuturor tipurilor
de decizii care să permită adaptabilitatea unităţii la condiţiile pieţei concurenţiale, la
contracararea factorilor perturbatori exogeni şi endogeni ai fiecărui unităţi patrimoniale.
39
BIBLIOGRAFIE
1. Florin Coman , Contabilitatea financiara a societatilor

comerciale ,editia III revazuta, Editura Fundatiei Romania de
Maine,Bucuresti 2007.
2 Iosefina Morosan -,Analiza economico-financiara ,Editura

Fundatiei Romania de Maine,Bucuresti 2006.
3 Stănescu C., Işvănescu L., Băicuşi A. – Analiza economico–
financiară , Editura Economică, Bucureşti, 1996.
4. *** Legea contabilitatii, nr. 82/1991
5. Ministerul Sistemul contabil al agentilor economici,
Finantelor Editura Economica, Bucuresti, 1994
40
ANEXE
SITUAŢIA PATRIMONIULUI
________________ - mii RON
02
-
ACTIV Nr. Sold la:
rd. 31.Dec 2005 31.Dec 2006 31.Dec 2007
A B 1 2 3
A IMOBILIZĂRI NECORPORALE - - -
Cheltuieli de constituire şi de cercetare - 01
C
dezvoltare (ct.201+203-2801-2803-290*)
T Alte imobilizări (ct. 205+207+208-2805 - 02 - 0,7753 0,7753
I 2807-2808-290*)
V Avansuri şi imobilizări necorporale în - - -
E curs de execuţie (ct. 233+234-293*) 03
TOTAL (rd. 01 la 03) 04 - 0,7753 0,7753
IMOBILIZĂRI CORPORALE
Terenuri (ct. 211-281-291*) 05 163,1013 163,1013 163,1013
I Construcţii (ct 212-2811-291*) 06 224,3984 277,3157 873,8051
M Echipamente tehnologice 07 62,2291 224,6159 208,0980
O (ct. 2131-2814-291*)
B Mijloace de transport 08 264,2447 27,0208 16,9870
I (ct.213-2813-291*)
L Alte mijloace fixe
(ct. 214+-2814-291*) 09 15,4884 12,9278 9,9351
I
Avansuri şi imobilizări corporale în curs 10 0,8129 4,1864 4,1864
Z de execuţie(ct.231+232-293*)
A TOTAL (rd. 05 la 10) 11 730,2748 709,1679 1.276,1129
T IMOBILIZĂRI FINANCIARE- 12 - - -
E TOTAL
(ct.261+263+267-296*)
I. ACTIVE IMOBILIZATE-TOTAL 13 730,2748 709,9432 1.276,8882
(rd. 04+11+12)
A STOCURI
C Stocuri de materii prime , materiale
T consumabile , obiecte de 14 132,4203 212,2399 340,2242
inventar ,baracamente
I
(ct.301+302+303+308-391-392)
V Stocuri aflate la terţi
E (ct.351+354+356+357+358-395) 15 7,3085 - -
Producţie în curs de execuţie
(ct. 331+332-393) 16 29,9720 49,5031 26,6135
C
I - mii RON -
02
R A B 1 2 3
C Semifabricate , produse finite , produse 17 397,7965 613,7318 755,3997
U reziduale (ct.341+345+346+348-394)
L Animale (ct.361+368-396) 18 - - -
A Mărfuri (ct.371+378-4428***-397) 19 5,0.656 8,7869 10,2870
N
T
E 41
Ambalaje (ct. 381+388-398) 20 2,6769 1,7464 0,0015
TOTAL (rd. 14 la 20) 21 575,2398 886,0081 1.134,1159
ALTE ACTIVE CIRCULANTE 22 6,3786 1,4574 1,5454
Furnizori-debitori (ct. 409)
Clienţi şi conturi asimilate
(ct.411+413+416+418-491) 23 119,7176 122,7252 236,6491
Alte creanţe
(ct.4111****+425+431**+437**+4282+
4382+441**+4424+4428**+444**+445+ 24 5,3248 9,7594 30,3408
446**+447**+4481+4482+451**
+4581 +461-495-496+5187)
Decontări cu asociaţii privind capitalul 25 - - -
(ct. 456)
Titluri de plasament 26 - - -
(ct.501-591*)
Conturi la bănci în lei (ct. 5121) 27 0,0463 0,0875 0,1585
Conturi la bănci , în devize , în ţară 28 6,8820 8,5466 0,9291
(din ct. 5124)
Conturi la bănci în devize , în străinătate 29 - - -
(din ct. 5124)
Casa în lei (ct.5311) 30 0,1934 0,5289 0,1136
Casa în devize (ct. 5314) 31 0,0158 0,0512 0,0840
Acreditive în lei (ct. 5411) 32 - - -
Acreditive în devize (ct. 5412) 33 - - -
Valori de încasat (ct. 511) 34 - - 1,0517
Alte valori 35 1,5918 2,3918 3,1216
(ct. 5125+532+542)
TOTAL (rd. 22 la 35) 36 140,1.503 145,5480 273,9938
II.ACTIVE CIRCULANTE-TOTAL 37 715,3901 1.031,5561 1.408,1097
(rd.21+36)
CONTURI DE REGULARIZARE
ŞI ASIMILATE 38 21,3333 2,3157 8,2980
Cheltuieli înregistrate în avans (ct. 471)
Decontări din operaţii în curs de 39 - - -
clarificare
(ct. 473**)
Diferenţe de conversie-activ 40 0,1924 9,7481 31,3532
(ct.476)
III.CONTURI DE REGULARIZARE 41 21,5257 12,0638 39,6512
ŞI ASIMILATE -TOTAL (rd. 38 la 40)
IV.PRIME PRIVIND RAMBURSAREA 42 - - -
C OBLIGAŢIUNILOR (ct.169)
A
TOTAL ACTIV (rd.13+37+41+42) 43 1.467,1906 1.753,5631 2.724,6491
P
I
T - mii RON -
A
02
L PASIV Nr. Sold la:
rd. 31.Dec 2005 31.Dec 2006 31.Dec 2007
U
A B 1 2 3
R Capital social din care: 44 760,6750 760,6750 760,6750
I -capital subscris vărsat (ct. 1012) 45 760,6750 760,6750 760,6750
Patrimoniul regiei (ct. 1015) 46 - - -
P
R
O 42
P
R
Contul întreprinzătorului individual 47 - - -
(ct.108)
Prime legate de capital (ct. 104) 48 - - -
Rezerve din Sold creditor 49 - - 616,8616
reevaluare Sold debitor 50 - - -
Rezerve (ct. 106) 51 8,2320 8,3320 10,3750
REZULTATUL REPORTAT -
Rezultatul reportat (ct. 117) 52 - 0,4005
Rezultatul reportat -pierderea neacoperită 53 - - -
(ct. 1171)
REZULTATUL EXERCIŢIULUI 54 3,2006 0,5005 23,4753
Profit (ct. 121)
Pierdere (ct 121) 55 - - -
Repartizarea profitului (ct. 129) 56 3,2006 0,1000 23,4753
Subvenţii pentru investiţii (ct. 131) 57 46,7735 46,7735 26,7735
I. CAPITALURI PROPRII-TOTAL
(rd.52+54 la 57-58+59+60-61+62+65-63-64) 58 815,6805 816,1810 1.435,0856
Patrimoniul public (ct. 1016) 59 - - -
CAPITALURI-TOTAL (rd. 58+59) 60 815,6805 816,1810 1.435,0856
II. PROVIZIOANE PENTRU RISCURI 61 - - -
ŞI CHELTUIELI (ct. 151)
Împrumuturi şi datorii asimilate 213,8384 303,9879 392,6207
(ct. 161+162+166+167+168+512***+ 62
5125****+5186+519)
D Furnizori şi conturi asimilate 63 175,3815 260,6757 330,2203
A (ct.401+403+404+405+408)
T Clienţi-creditori (ct. 419) 64 7,6884 3,0740 6,0088
O Alte datorii
R (ct. 421+423+424+426+427+4281+
I 431+437+4381+441***+4423+4428***+ 65 254,2258 347,0327 560,2960
444***+446***+447***+4481+451***+
I 455+457+4582+462+509)
III. DATORII - TOTAL (rd. 62 la 65) 66 651,1341 914,7703 1.289,1458
02
A B 1 2 3
CONTURI DE REGULARIZARE ŞI
ASIMILATE 67 - 20,6499 -
Venituri înregistrate în avans (ct. 472)
Diferenţe de conversie-pasiv (ct.477) 68 0,3760 1,9619 0,4177
IV. CONTURI DE REGULARIZARE
ŞI ASIMILATE -TOTAL (rd. 67 la 68) 69 0,3760 22,6118 0,4177
TOTAL PASIV (rd.58+60+66+69) 70 1.467,1906 1.753,5631 2.724,6491
*)Conturi de repartizat după natura elementelor respective

**)Solduri debitoare ale conturilor respective
***)Solduri creditoare ale conturilor respective
****)Conturile respective se utilizează doar de cooperativele de credit
- mii RON -
Denumirea indicatorilor Nr. la 31 Dec. 2005 la 31 Dec. la 31 Dec. 2007
rd. 2006
43
A B 1 2 3
V Venituri din vânzarea mărfurilor 01 186,61 246,36 248,43
(ct. 707)
E
Producţia vândută 02
N (ct.701+702+703+704+705+ 1.473,29 1.820,66 2.036,78
I 706+708)
T Cifra de afaceri (rd.01+02) 03 1.659,90 2.067,02 2.285,11
U Variaţia stocurilor 04 338,67 333,97 106,31
R (ct.711) Sold creditor
I Sold debitor 05 - - -
Venituri din producţia de imobilizări 06 - 3,51 1,58
D (ct.721+722)
I Producţia exerciţiului (02+04- 07 1.811,96 2.158,14 2.144,67
N 05+06)
Venituri din subvenţii de exploatare 08 - - -
E Alte venituri din exploatare 09 2,70 0,42 0,90
XVenituri din proviz. si ajustǎri pentru depreciere 10 - - -
P privind
L activitatea de exploatare (ct.781)
I. VENITURI DIN
O EXPLOATARE- TOTAL 11 2.001,27 2.404,94 2.393,90
A ( rd. 03+04+05+06+03 la 10)
T
C Cheltuieli privind mărfurile 12 179,06 217,02 224,44
A
H Cheltuieli cu materii prime (ct.601) 13 587,06 684,57 499,34
Cheltuieli privind mat. consumabile 14 141,11 168,56 164,28
E (ct. 602)
L Cheltuieli privind energie şi apă (ct.605) 15 377,32 402,54 435,77
T Alte cheltuieli materiale ( ct. 602+ 16 13,58 27,46 21,94
U +603+604+608)
I Cheltuieli materiale - total (rd. 13 la 17 1.119,09 1.283,15 1.121,35
E 16)
L Cheltuieli cu lucrări şi servicii
executate de terţi 18 64,62 89,55 124,70
I (ct.611+612+613+614+621+622+
623+624+625+626+627+628)
P Cheltuieli cu impozite, taxe şi 19 7,37 10,69 28,39
E vărsăminte asimilate (ct. 635)
N Cheltuieli cu salariile 20 341,51 443,94 418,26
personalului (ct.641)
T
Cheltuieli privind asigurările şi 21 114,10 167,98 192,35
R protecţia socială (ct.645)
U Cheltuieli cu personalul - total 22 455,62 611,93 610,61
(rd.20+21)
E Alte cheltuieli de exploatare (gr.65) 23 2,73 3,18 0,71
XCheltuieli deexploatare privind amortizările şi 24 47,74 39,59 70,80
P provizioanele(ct.681)
L
II. CHELTUIELI PENTRU
O EXPLOATARE - TOTAL 25 1.875,66 2.255,15 2.181,04
A (12+17+18+19+22+23+24)
T A REZULTATUL DIN
EXPLOATARE 26 125,61 149,78 212,86
A
Profit (rd.11-25)
44
Pierdere 27 - - -
V Venituri din participaţii, alte
imob. financ. şi creanţe imobilizate 28 - - -
E
Venituri din titluri de plasament 29 - - -
N. Venituri din dif. de curs valutar 30 2,86 9,64 11,28
Venituri din dobânzi(ct.766) 31 0,46 0,68 1,24
F Alte venituri financiare 32 - 0,076 0,026
I (ct.767+768)
N Venituri din provizioane(gr 78) 33 - - -
A III.VENITURI FINANCIARE- 34 3,32 10,33 12,53
TOTAL (rd.28 la 33)
N
C Pierderi din creanţe legate de 35 - - -
C participaţii
IH Cheltuieli privind titlurile de 36 - - -
E plasament cedate
L Cheltuieli din diferenţe de curs 37 2,63 10,26 0,61
T. valutar
Cheltuieli privind dobânzile 38 97,49 117,58 181,58
F (ct. 666)
I Alte cheltuieli financiare 39 - - -
(ct.667+668)
N
Cheltuieli cu amortizările şi 40 - - -
A provizioanele
N IV. CHELTUIELI
C FINANCIARE- TOTAL 41 100,13 127,84 182,12
I (rd.35 la 40)
REZULTATUL FINANCIAR 42 - - -
B Profit (rd.34-41)
Pierdere (rd. 41-34) 43 96,81 117,51 169,59
REZULTATUL CURENT AL 44 28,80 32,27 43,27
EXERCIŢIULUI Profit
C
Pierdere 45 - - -
V. ALTE VENITURI DIN
EXPLOATARE 46 5,65 7,03 63.364
TOTAL (ct.7581+7582)
VI.CHELTUIELI
EXTRAORDINARE 47 19,21 24,85 8,75
(gr.67)
D REZULTATUL EXCEPŢIONAL 48 - - -
Profit (rd.46-47)
1 Pierdere ( rd.47-46) 49 13,56 17,81 2,41
VII. VENITURI TOTALE 50 2.010,35 2.422,31 2.412,78
(rd.11+34+46)
VIII. CHELTUIELI TOTALE 51 1.995,01 2.407,85 2.371,92
(rd.25+41+47)
REZULTATUL BRUT AL
EXERCIŢIULUI 52 15,24 14,46 40,86
E Profit (rd. 50-51)
Pierdere 53 - - -
Impozitul pe profit (ct.691) 54 12,04 13,96 17,38
REZULTATUL NET AL
EXERCIŢIULUI 55 3,20 0,50 23,48
Profit (rd. 52-54) col. 1 şi 2;
F
45
(rd.53-55) col.1 şi 2
Pierdere 56 - - -
46

Analiza Cheltuielilor

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Analiza Cheltuielilor

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

PROIECT DE CERCETARE

1.1 CHELTUIELILE INTREPRINDERII

1.2 CLASIFICAREA SI CONTABILITATEA

Cheltuielile reflectate în contabilitatea financiară pot fi grupate în funcţie de

2.1 PREZENTAREA GENERALA A SC.MULTIPROD.SA

 Denumirea, forma juridica, sediul si durata societatii

Sistemul de administrare al societăţii este unitar.

2.2 EVIDENŢA ŞI CONTABILIZAREA

La SC Multiprod SA. evidenţa stocului de materii prime şi materiale se

a) stocul de materii prime şi materiale

Conturile care ţin evidenţa acestor elemente:

301.yy „Materii prime la Magazia yy” - cont activ

Aplicarea regulilor de funcţionare a conturilor:

601.xx (A) „Cheltuieli cu materii prime la secţia xx” ‘+’ se va debita

În cazul restituirilor pentru a nu denatura rulajul conturilor debitarea sau

Formule contabilă la MAGAZIA CENTRALĂ pentru actele justificative (bon

*** Extras de date ***

„Cheltuieli cu materii prime la ...” = „Materii prime la Magazia Centrală”

„Cheltuieli cu materialele auxiliare la...”=„Materiale auxili. la Magazia Refractară”

Formule contabilă la MAGAZIA PIESE DE SCHIMB pentru actele

„Cheltuieli cu materialele auxiliare la ...” = „Materiale auxiliare la Magazia

Înregistrarea contabilă a dării în folosinţă a obiectelor de inventar

La SC Multiprod SA. pentru evaluarea şi înregistrarea obiectelor de inventar se

a) stocul de obiecte de inventar din magazie

Conturile care ţin evidenţa acestor elemente:

303.01.yy „Materiale de natura obiectivelor de inventar

Aplicarea regulilor de funcţionare a conturilor:

303.01.yy (A) „Obiecte de inv. în magazie la Magazia yy” ‘-’ se va credita

Compartimentul contabilitate pe baza facturii primite privind consumul de energie

401.1.analitic (P) „Furnizori” ‘+’ se va credita

Formule contabilă pe baza facturilor emise de furnizori în perioada studiată:

*** Extras de date ***

Cheltuielile privind energia electrică este defalcată pe secţii de producţie astfel:

TOTAL: 26.044 RON

TOTAL: 22.268,60 RON

Cheltuielile cu apa, defalcat pe secţii productive:

TOTAL: 1.288,62 RON

Înregistrarea contabilă a cheltuielilor privind mărfurile

La SC Multiprod SA se vând mărfuri primite în compesare pentru produsele finite

a) stocul de mărfuri (şi/sau stocul de materii prime şi materiale)

Conturile care ţin evidenţa acestor elemente:

371 „Mărfuri” - cont activ

• stocul de mărfuri va înregistra o diminuare (-)

371 (A) „Mărfuri” ‘-’ se va credita

Factura nr. 00104/ 20.03.2007 Client nr: 00131

Transformarea piselor de schimb în marfă la valoarea de înregistrare a pieselor de schimb:

371 = 3024.PS 145,00

Contabilizarea adaosului comercial realizat şi a TVA -lui neexigibil după vânzare:

Descărcarea gestiunii de mărfuri pentru mărfurile vândute.

*** Extras de date *** Vânzări de mărfuri

Factura nr. 00205/ 22.03.2007 Client nr: 01501

Contabilizarea adaosului comercial realizat şi a TVA -lui neexigibil după vânzare:

2.2.2 Evidenţa şi contabilizarea cheltuielilor cu lucrările şi

Cheltuielile cu lucrările şi serviciile executate de terţi sunt reflectate în două grupe

Factura nr. 00305/ 18.03.2007 Furnizor nr: 01001 SC AutoPress SRL

SC Multiprod SA pe baza unor contracte de asigurare, pentru asigurarea

471 = 5121 449,50

613 = 471 37,45 RON

2.2.3 Evidenţa şi contabilizarea cheltuielilor cu alte servicii

Contul 621 „Cheltuieli cu colaboratorii” evidenţiază în debit diferite cheltuieli cu

621 „Cheltuieli cu colaboratorii” = 401.3 „Decontări cu colaboratorii” 744,59

Înregistrarea contabilă a cheltuielilor de protocol, reclamă şi publicitate

Contul 623 „Cheltuieli de protocol, reclamă şi publicitate” evidenţiază în debit

* Extras de date *

* Extras de date *

* Extras de date * Vânzări de mărfuri

* Extras de date * Avans de trezorerie pentru protocol

* Extras de date * Transport de persoane

* Extras de date * Factura de convorbiri telefonice

* Extras de date * Salarii pe luna martie 2007

* Extras de date * Centralizator de amortizări

* Extras de date * Extras de cont de la cont curent BCR

* Extras de date * Extras de cont de la cont curent BCR