CONTABILITATEA CHELTUIELILOR

UNITATEA DE ÎNVĂŢARE 5

CONTABILITATEA CHELTUIELILOR
Cuprins:
Obiective
Rezumat
Termeni cheie
3.1 Definirea şi structura cheltuielilor;
3.2 Contabilitatea generală a cheltuielilor;
3.3 Tratamentul contabil al cheltuielilor de exploatare;
3.4 Tratamentul contabil al cheltuielilor financiare şi extraordinare;
3.5 Tratamentul contabil al altor categorii de cheltuieli.
Temă de control
Terminologie

Obiective:
 înţelegerea obiectului de studiu al contabilităţii cheltuielilor;
 definirea şi clasificarea cheltuielilor;
 înţelegerea rolului şi importanţei înregistrării cheltuielilor în contabilitate;
 cunoaşterea organizării contabilităţii generale a cheltuielilor;
 însuşirea sistemului de conturi corespunzător cheltuielilor şi înţelegerea
tratamentului contabil aplicat acestora.

Durata medie de parcurgere a unităţii de învăţare: 4 ore

Rezumat:
Cheltuielile reprezintă valorile plătite sau de plătit pentru: consumuri de
stocuri, lucrări executate şi servicii prestate de care beneficiază entitatea, cheltuieli
cu personalul, cu executarea unor obligaţii legale sau contractuale etc. Totodată se
au în vedere provizioanele, amortizările şi ajustările pentru depreciere sau pierdere
de valoare reflectate.
Cheltuielile se delimitează, inclusiv în contul de profit şi pierdere, în
funcţie de natura lor, în sensul activităţilor pentru care se efectuează, în trei
categorii şi anume: cheltuieli de exploatare, cheltuieli financiare şi cheltuieli
extraordinare.
În cadrul fiecăreia din primele două categorii semnificative de cheltuieli, se
face diferenţierea pe grupe şi feluri de cheltuieli şi respectiv pe elemente de
cheltuieli. Totodată, sunt delimitate încă două grupe de cheltuieli, cu caracter

111
 CONTABILITATEA CHELTUIELILOR

specific, care privesc amortizările, provizioanele şi ajustările pentru depreciere sau

pierdere de valoare la inflaţie, precum şi impozitul pe profit şi alte impozite.
În Planul general de conturi în clasa 6 „Conturi de cheltuieli” sunt stabilite
şase grupe de conturi pentru cheltuielile de exploatare (60, 61, 62, 63, 64, 65), care
au structură eterogenă şi câte o singură grupă de conturi pentru fiecare din celelalte
patru categorii de cheltuieli (66, 67, 68, 69), aşa cum prevăd reglementările
contabile în vigoare.
Cheltuielile de exploatare se referă la complexitatea activităţilor
economice pe care întreprinderea le poate desfăşura, fiind sistematizate în şase
categorii, după cum urmează: cheltuieli privind stocurile, cheltuieli cu lucrările şi
serviciile executate de terţi, cheltuieli cu alte servicii executate de terţi, cheltuieli
cu unele impozite, taxe şi vărsămintele asimilate suportate de entitate, cheltuieli cu
personalul şi alte cheltuieli de exploatare. Cheltuielile extraordinare reprezintă
cheltuielile provenite din evenimente sau tranzacţii care, potrivit reglementărilor
contabile aplicabile, sunt clar diferite de activităţile curente şi, în consecinţă, nu se
aşteaptă să se repete în mod frecvent sau regulat. Ele se referă, spre exemplu, la
dezastre naturale, la exproprieri şi alte evenimente extraordinare sau, altfel spus, la
pierderile din calamităţi şi la cheltuielile pentru limitarea acestora, precum şi la
exproprieri de active.Sunt inregistrate in contabilitate la cheltuieli de exploatare.
Cheltuielile financiare se referă la pierderile din creanţe legate de
participaţii, la investiţiile financiare cedate, la diferenţele nefavorabile de curs
valutar din operaţiile curente şi disponibilităţile în valută, dobânzile curente
aferente împrumuturilor primite şi altor datorii privind exerciţiul în curs, sconturile
acordate, alte cheltuieli financiare (pierderi din creanţe de natură financiară ş. a.).
Cheltuielile cu amortizările, provizioanele şi ajustările pentru depreciere
sau pierdere de valoare sunt grupate, în funcţie de natura lor, pe activităţile care le
ocazionează, de exploatare şi financiară, şi cuprind: cheltuielile ce privesc
amortizarea imobilizărilor necorporale şi corporale, provizioanele pentru riscuri şi
cheltuieli, ajustările pentru deprecierea imobilizărilor, ajustările pentru deprecierea
activelor circulante, amortizările, şi ajustările pentru pierderea de valoare ş.a.
Cheltuielile cu impozitul pe profit şi alte impozite reprezintă sumele de
această natură datorate bugetului statului, de către toate entităţile economice,
inclusiv microîntreprinderi. Pentru reprezentarea cheltuielilor, contabilitatea
porneşte de la caracterul de proces al activităţiilor consumatoare de resurse.
Efectuarea cheltuielilor se delimitează în patru momente: angajarea, consumul,
plăţile şi imputarea.

Termeni cheie: cheltuieli privind stocurile; cheltuieli cu lucrările şi

serviciile executate de terţi; cheltuieli cu alte impozite, taxe şi vărsăminte
asimilate; cheltuieli cu personalul; alte cheltuieli de exploatare; cheltuieli
financiare; cheltuieli extraordinare; cheltuieli cu amortizările, provizioanele şi
ajustările pentru depreciere sau pierderile de valoare; cheltuieli cu impozitul pe
profit şi alte impozite.

112
 CONTABILITATEA CHELTUIELILOR

5.1. DEFINIREA ŞI STRUCTURA CHELTUIELILOR

Orice activitate pe care o desfăşoară entităţile economice necesită, în mod

obiectiv, anumite consumuri de muncă vie şi materializată, care poartă denumirea
generală de cheltuieli.

Cheltuielile reprezintă valorile plătite sau de plătit pentru:

consumuri de stocuri, lucrări executate şi servicii prestate de care beneficiază
entitatea; cheltuieli cu personalul; executarea unor obligaţii legale sau contractuale
etc. Totodată se au în vedere provizioanele, amortizările şi ajustările pentru
depreciere sau pierdere de valoare reflectate.
Efectuarea cheltuielilor se delimitează în patru momente:
 angajarea;
 consumul;
 plăţile;
 imputarea.
Cheltuielile, ca de altfel şi veniturile, se delimitează, inclusiv în contul de
profit şi pierdere, în funcţie de natura lor, în sensul activităţilor pentru care se
efectuează, în trei categorii şi anume:
 cheltuieli de exploatare;
 cheltuieli financiare;
 cheltuieli extraordinare.
În cadrul fiecăreia din primele două categorii semnificative de cheltuieli, se
face diferenţierea pe grupe şi feluri de cheltuieli şi respectiv pe elemente de
cheltuieli. Totodată, sunt delimitate încă două grupe de cheltuieli, cu caracter
specific, care privesc amortizările, provizioanele şi ajustările pentru depreciere sau
pierdere de valoare la inflaţie, precum şi impozitul pe profit şi alte impozite.
Grupele de cheltuieli amintite se au în vedere în ceea ce priveşte
organizarea contabilităţii, în sensul că în Planul general de conturi sunt stabilite
şase grupe de conturi pentru cheltuielile de exploatare (60, 61, 62, 63, 64, 65),
care au structură eterogenă şi câte o singură grupă de conturi pentru fiecare din
celelalte patru categorii de cheltuieli (66, 67, 68, 69), aşa cum prevăd
reglementările contabile în vigoare.
a. Cheltuielile de exploatare se referă la complexitatea activităţilor
economice pe care întreprinderea le poate desfăşura, fiind sistematizate în şase
categorii, care se amintesc în cele ce urmează:
a1. Cheltuieli privind stocurile, care se referă la: consumurile de materii
prime, materiale auxiliare, combustibilul, materialele pentru ambalat, piesele de
schimb, seminţele şi materialele de plantat, furajele şi alte materiale consumabile,
costul de achiziţie al materialelor de natura obiectelor de inventar consumate,
costul de achiziţie al materialelor nestocate, trecute direct asupra cheltuielilor,
costul de achiziţie al energiei şi apei consumate, costul de achiziţie al animalelor şi

113
 CONTABILITATEA CHELTUIELILOR

păsărilor şi costul mărfurilor şi ambalajelor vândute, reduceri comerciale acordate

ulterior vânzării.
a2. Cheltuieli cu lucrările şi serviciile executate de terţi pentru: întreţinere
şi reparaţii; redevenţe, locaţii de gestiune şi chirii; studii şi cercetări, inclusiv
sumele plătite pentru contractele de cercetare.
a3. Cheltuieli cu alte servicii executate de terţi care se referă la:
colaboratori, comisioane şi onorarii, protocol, reclamă şi publicitate, transportul de
bunuri şi personal, deplasări, detaşări şi transferări, cheltuieli poştale şi taxe de
telecomunicaţii, servicii bancare ş.a.
a4. Cheltuieli cu unele impozite, taxe şi vărsămintele asimilate suportate de
entitate, cum sunt: impozitul pe clădiri şi terenuri, alte impozite, taxe şi vărsăminte
asimilate, taxa pentru folosirea terenurilor proprietate de stat, taxa asupra
mijloacelor de transport, diferenţele de preţ la gaze şi ţiţei obţinute din producţia
internă, datoriile şi vărsămintele privind fondurile speciale ş.a.
a5. Cheltuieli cu personalul, unde se încadrează: salariile şi alte drepturi de
personal, asigurările şi protecţia socială (contribuţia unităţii la asigurările sociale şi
pentru ajutorul de şomaj, cheltuieli cu pregătirea şi perfecţionarea profesională şi
alte cheltuieli cu personalul suportate de entitate).
a6. Alte cheltuieli de exploatare, care se referă la cheltuielile cu protecţia
mediului înconjurător, pierderile din creanţe şi debitori diverşi, la despăgubiri,
amenzi, penalităţi, donaţii şi subvenţii acordate, activele cedate şi alte operaţii de
capital etc.
b. Cheltuielile financiare se referă la pierderile din creanţe legate de
participaţii, la investiţiile financiare cedate, la diferenţele nefavorabile de curs
valutar din operaţiile curente şi disponibilităţile în valută, dobânzile curente
aferente împrumuturilor primite şi altor datorii privind exerciţiul în curs, sconturile
acordate, alte cheltuieli financiare (pierderi din creanţe de natură financiară ş. a.).
c. Cheltuielile cu amortizările, provizioanele şi ajustările pentru
depreciere sau pierdere de valoare sunt grupate, în funcţie de natura lor, pe
activităţile care le ocazionează, de exploatare şi financiară, şi cuprind: cheltuielile
ce privesc amortizarea imobilizărilor necorporale şi corporale, provizioanele pentru
riscuri şi cheltuieli, ajustările pentru deprecierea imobilizărilor, ajustările pentru
deprecierea activelor circulante, amortizările, şi ajustările pentru pierderea de
valoare ş.a.
e. Cheltuielile cu impozitul pe profit şi alte impozite reprezintă sumele
de această natură datorate bugetului statului, de către toate entităţile economice,
inclusiv microîntreprinderi.
Referitor la cheltuielile cu amortizările şi provizioanele (lit. d) se reţine că
se înscriu în “Contul de profit şi pierdere” sau în alte raportări periodice la
categoriile de activităţi la care se referă (exploatare şi financiară).

5.2. CONTABILITATEA GENERALĂ A CHELTUIELILOR

114
 CONTABILITATEA CHELTUIELILOR

În ceea ce priveşte cheltuielile, ca de altfel şi veniturile, este caracteristic

faptul că se utilizează o contabilitate de angajamente, în sensul că se
înregistrează în conturile contabile în momentul constatării, indiferent de
data plăţii sau încasării propriu-zise a lor.
Se menţionează, de asemenea, faptul că, în marea majoritate a lor,
cheltuielile au constituit obiectul unor înregistrări contabile, în cadrul capitolelor
anterioare, în mod implicit sau explicit, considerent pentru care, în cele ce urmează,
se efectuează o prezentare relativ succintă a lor, atât sub aspectul conţinutului şi
corespondenţelor pe care le au conturile, cât şi în ceea ce priveşte exemplificarea
operaţiilor care le generează.
Operaţiile economice corespunzătoare cheltuielilor se oglindesc în
contabilitate pe baza documentelor justificative în care sunt înscrise, dintre care
se amintesc cele utilizate în mod curent în activitatea practică:
 factura pentru achiziţionările de valori materiale nestocabile, pentru tariful
de transport privind bunurile şi personalul, pentru servicii prestate de terţi
ş.a.;
 bonul fiscal cod PETROM, care oglindeşte aprovizionările (consumurile)
de carburanţi şi lubrifianţi;
 avizul de însoţire, atunci când bunurile aprovizionate nu sunt facturate;
 extrasul de cont, în situaţia unor plăţi efectuate direct din conturile deschise
la bănci, cum sunt comisioanele reţinute de unităţile bancare;
 ordinul de deplasare (delegaţie), pentru diurna aferentă deplasărilor în
interesul entităţii;
 listele şi procesul-verbal de inventariere, care reflectă lipsurile în gestiune,
imputabile sau neimputabile, privind activele circulante;
 documente specifice pentru anumite categorii de cheltuieli, cum sunt cele
care privesc consumul de energie electrică, serviciile de poştă, telefon,
telegraf, transportul de mărfuri pe calea ferată ş.a.;
 bonul de consum sau fişa limită de consum, după caz, pentru eliberarea din
magazie a materiilor prime şi materialelor destinate consumului;
 statul de salarii, pentru cheltuielile privind salariile, asigurările sociale şi
protecţia socială ş.a.
Contabilitatea operaţiilor privind cheltuielile se organizează utilizându-
se mai multe conturi sintetice de gradul I şi II, după caz, create pentru categoriile şi
felurile de cheltuieli amintite în paragraful anterior. Aceste conturi sunt
sistematizate în grupele:
 60
„Cheltuieli privind stocurile” A

 61
„Cheltuieli cu lucrările şi serviciile executate de terţi” A

 62
„Cheltuieli cu alte servicii executate de terţi” A

 63
„Cheltuieli cu alte impozite, taxe şi vărsăminte asimilate” A

 64
„Cheltuieli cu personalul” A

115
 CONTABILITATEA CHELTUIELILOR

 65
„Alte cheltuieli de exploatare” A

 66
„Cheltuieli financiare” A

 67
„Cheltuieli extraordinare” A

 68
„Cheltuieli cu amortizările, provizioanele şi ajustările
pentru depreciere sau pierdere de valoare”
A

 69
„Cheltuieli cu impozitul pe profit şi alte impozite” A

Unele conturi sintetice de gradul I, existente în grupele 60, 64, 65, 66 şi 68, conţin
conturi sintetice de gradul II (subconturi) care asigură detalierea cheltuielilor pe care le
oglindesc.
Conturile de cheltuieli au anumite trăsături comune, dintre care se amintesc cele
mai semnificative:
 au funcţia contabilă de activ;
 reflectă în debit cheltuielile pe care entitatea le angajează, plătite sau de plătit;
 oglindesc în credit, la sfârşitul fiecărei perioade de gestiune sau raportare şi
implicit, la sfârşitul exerciţiului, transferarea sau virarea integrală a cheltuielilor
înregistrate în debitul contului 121 “Profit şi pierdere”;
 unele conturi de cheltuieli se creditează, ca excepţie, şi în cursul perioadei,
inclusiv la sfârşitul exerciţiului, pentru acele operaţii care impun asemenea
înregistrări, cum este cazul plusurilor de active circulante constatate la
inventariere, delimitarea cheltuielilor înregistrate în avans ş.a.;
 la sfârşitul perioadei de gestiune, inclusiv al exerciţiului, nu prezintă sold, nefiind
conturi de bilanţ;
 sumele înregistrate în debit sau ca sold debitor, atunci când este cazul, cumulate de
la începutul anului până la sfârşitul exerciţiului, se utilizează pentru determinarea
indicatorilor existenţi în componenta situaţiilor financiare anuale denumită
“Contul de profit şi pierdere”, precum şi în scopul detalierii informaţiilor privind
rezultatul exerciţiului;
 conturile de cheltuieli, de regulă, nu necesită dezvoltare în conturi analitice; ele se
pot dezvolta pe conturi analitice, în funcţie de necesităţile impuse de anumite
reglementări sau potrivit necesităţilor proprii ale entităţii.
Pentru operaţiile ce privesc asocierile în participaţie este stabilit să fie contabilizate
distinct atât cheltuielile, cât şi veniturile de oricare dintre asociaţi, însă în mod obligatoriu
de persoana juridică română în cazul asocierii acesteia cu o persoană juridică străină. La
sfârşitul perioadei de raportare se transmite decontul de venituri şi cheltuieli către asociat
sau asociaţi, în vederea reflectării acestora în contabilitatea proprie.
Aspectele specifice privind conturile de cheltuieli se prezintă în continuare, cu
ocazia analizei conţinutului lor economic şi a principalelor corespondenţe.

116
 CONTABILITATEA CHELTUIELILOR

5.3 TRATAMENTUL CONTABIL AL

CHELTUIELILOR DE EXPLOATARE

5.3.1 CONTABILITATEA CHELTUIELILOR

PRIVIND STOCURILE

Cheltuielile care se urmăresc cu ajutorul acestei grupe de conturi (60) sunt

generate numai de operaţii care asigură desfăşurarea activităţii economice de bază
a agenţilor economici. Pentru înregistrarea în contabilitate a operaţiilor în cauză se
utilizează următoarele conturi sintetice de gradul I şi II:
 601
„Cheltuieli cu materiile prime” A

 602
„Cheltuieli cu materialele consumabile” A
 6021 „Cheltuieli cu materialele auxiliare” A
 6022 „Cheltuieli privind combustibilul” A
 6023 „Cheltuieli privind materialele pentru ambalat” A
 6024 „Cheltuieli privind piesele de schimb” A
 6025 „Cheltuieli privind seminţele şi materialele de plantat” A
 6026 „Cheltuieli privind furajele” A
 6028 „Cheltuieli privind alte materiale consumabile” A
 603
„Cheltuieli privind materialele de natura obiectelor de
inventar” A
 604
„Cheltuieli privind materiale nestocate” A

 605
„Cheltuieli privind energia şi apa” A

 606
„Cheltuieli privind animalele şi păsările” A

 607
„Cheltuieli privind mărfurile” A

 608
„Cheltuieli privind ambalajele” A

 609
„Reduceri comerciale primite” A

Toate conturile enunţate anterior au funcţie contabilă de activ.

 În debitul acestor conturi se identifică informaţii privind valoarea la preţ
de înregistrare a materiilor prime şi materialelor ieşite din magazie,
valoarea materialelor nestocate aprovizionate de la furnizori, valoarea
consumurilor de energie şi apă, costul de achiziţie aferent animalelor şi
păsărilor ieşite din patrimoniu, preţul de înregistrare sau valoarea
mărfurilor şi ambalajelor vândute sau constatate lipsă la inventariere şi
valoarea ambalajelor returnabile nerestituite furnizorilor, în corespondenţă
cu creditul conturilor corespunzătoare naturii cheltuielilor efectuate (301,
302, 303, 401, 408, 471, 361, 371, 381, 409). În situaţia în care se
utilizează preţul standard ca preţ de evidenţă, iar pentru activele circulante

117
 CONTABILITATEA CHELTUIELILOR

materiale consumate se constată diferenţe nefavorabile de preţ (costul de

achiziţie mai mare decât preţul standard) este necesar să se debiteze
conturile de cheltuieli (601, 602, 603, 606, 607, 608) şi prin creditul
conturilor de diferenţe de preţ (308, 368, 378, 388), pentru repartizarea
diferenţelor de preţ aferente consumurilor sau altor ieşiri din gestiune.
Pentru diferenţele favorabile aferente ieşirilor din gestiune (costul de
achiziţie este inferior preţului de înregistrare) se procedează la creditarea
conturilor de cheltuieli şi debitarea celor de diferenţe de preţ. Conturile
analizate şi în mod deosebit cele de mărfuri şi ambalaje reflectă în debit şi
activele de această natură aflate la terţi în consignaţie şi vândute sau
constatate lipsă la inventar, prin creditul conturilor de stocuri la terţi şi în
speţă 357 „Mărfuri aflate la terţi” şi respectiv 358 „Ambalaje aflate la
terţi”.
 La sfârşitul fiecărei perioade de raportare şi implicit la finele exerciţiului,
conturile de cheltuieli reflectă în credit, cu unele excepţii, transferarea
integrală a rulajelor sau soldurilor debitoare, după caz, în contul de
rezultate, debitându-se contul 121 “Profit şi pierdere”.

Conform prevederilor OMFP nr. 3055/2009, în cadrul conturilor privind

cheltuielile cu stocurile se include şi contul 609 "Reduceri comerciale primite",
cu ajutorul căruia se ţine evidenţa reducerilor comerciale primite ulterior facturării,
indiferent de perioada la care se referă. În creditul contului 609 "Reduceri
comerciale primite" se înregistrează valoarea reducerilor comerciale primite
ulterior facturării, în corespondenţă cu debitul contului 401. Considerăm justificată
înregistrarea contabilă în roşu, aferentă situaţiei anterioare ce priveşte reducerile
comerciale primite ulterior facturării, pentru a nu denatura rulajele celor două
conturi implicate.

Exemple de înregistrări contabile privind cheltuielile cu stocurile

Nr. Conturi Valoare
Conţinutul operaţiei Document
crt. D C - lei -

1.1. Consum de materii prime, la Jurnal privind 601 301 5.000

preţul standard de 5.000 lei consumurile
1.2. Consum de materiale auxiliare, Jurnal privind 6021 3021 4.000
la preţul standard de 4.000 lei consumurile
1.3. Consum de combustibil în Jurnal privind 6022 3022 800
valoare de 800 lei consumurile
1.4. Consum de piese de schimb, în Jurnal privind 6024 3024 1.000
valoare de 1.000 lei consumurile
2.1. Repartizarea diferenţelor de Notă de 308 601 500
preţ favorabile (10%) aferente contabilitate
materiilor prime consumate (op.

118
 CONTABILITATEA CHELTUIELILOR

Nr. Conturi Valoare

Conţinutul operaţiei Document
crt. D C - lei -

1.1)
2.2. Repartizarea diferenţelor de Notă de % 308 290
preţ nefavorabile (5%) aferente contabilitate 6021 200
mat. auxiliare, combustibilului 6022 40
şi pieselor de schimb (op. 1.2 - 6024 50
1.4)
3. Ieşirea din magazie a obiectelor Bon de consum 603 303 2.500
de inventar în sumă de 2.500 lei
4. Lipsa neimputabilă de 300 lei Proces-verbal de 603 303 300
constatată la gestiunea inventariere
obiectelor de inventar

5.3.2. CONTABILITATEA CHELTUIELILOR CU

LUCRĂRILE ŞI SERVICIILE EXECUTATE DE TERŢI

Lucrările şi serviciile executate de terţi se referă la numeroase prestări necesare

activităţii de exploatare şi asigurate de alte persoane juridice, aşa cum s-a precizat în
paragraful anterior.
Contabilitatea cheltuielilor cu aceste servicii şi lucrări prestate se organizează prin
utilizarea conturilor sintetice de gradul I existente în grupa cu aceeaşi denumire şi simbolul
61 şi anume:

 611
„Cheltuieli cu întreţinerea şi reparaţiile” A

 612
„Cheltuieli cu redevenţele, locaţiile de gestiune şi chiriile” A

 613
„Cheltuieli cu primele de asigurare” A

 614
„Cheltuieli cu studiile şi cercetările” A

Aceste conturi, având funcţia contabilă de activ, oglindesc în debit informaţii

privind cheltuielile pe care le sugerează denumirea pe care o au, prin creditarea conturilor
privind furnizorii şi cheltuielile înregistrate în avans, pentru cota din aceste cheltuieli
aferentă perioadei curente (401, 408, 471). Contul privind cheltuielile cu primele de
asigurare se debitează prin creditul conturilor de trezorerie (512, 531), cu primele achitate.
Conturile analizate se închid în mod obişnuit, creditându-se la sfârşitul fiecărei luni prin
corespondenţă cu debitul contului 121 „Profit şi pierdere”.

119
 CONTABILITATEA CHELTUIELILOR

5.3.3. CONTABILITATEA CHELTUIELILOR CU ALTE

SERVICII EXECUTATE DE TERȚI

Cheltuielile de această natură au pondere relativ redusă în totalul

cheltuielilor de exploatare, însă efectuarea lor este justificată prin faptul că asigură
unele dintre condiţiile necesare desfăşurării normale a activităţii de exploatare.
Prestările la care ne referim, denumite alte servicii executate de terţi, se
asigură de către alte persoane juridice sau fizice, iar structura lor o sugerează chiar
denumirea conturilor sintetice de gradul I existente în grupa cu aceeaşi denumire şi
simbolul 62 şi anume:
 621
„Cheltuieli cu colaboratorii” A

 622
„Cheltuieli privind comisioanele şi onorariile” A

 623
„Cheltuieli de protocol, reclamă şi publicitate” A

 624
„Cheltuieli cu transportul de bunuri şi de personal” A

 625
„Cheltuieli cu deplasări, detaşări şi transferări” A

 626
„Cheltuieli poştale şi taxe de telecomunicaţii” A

 627
„Cheltuieli cu serviciile bancare şi asimilate” A

 628
„Alte cheltuieli cu serviciile executate de terţi” A

În debitul conturilor de mai sus se reflectă informaţii referitoare la sumele

datorate sau plătite terţilor, prin creditul conturilor privind furnizorii şi respectiv
trezoreria (401, 408, 512, 531, 542 ş.a.). De asemenea, se pot debita în
corespondenţă cu creditul contului 471 „Cheltuieli înregistrate în avans”, atunci
când cheltuielile au fost efectuate anterior şi au devenit scadente. Se reţine, de
asemenea, că în cazul cheltuielilor privind colaboratorii, comisioanele şi onorariile,
de regulă, nu se utilizează conturile de trezorerie, iar în situaţia serviciilor bancare
şi asimilate nu se justifică folosirea contului 401 “Furnizori”. La sfârşitul fiecărei
luni, conturile analizate se închid prin transferarea integrală a cheltuielilor
colectate în contul de rezultate (121).
Precizare fiscală: Cheltuielile cu serviciile, inclusiv de management sau
consultanţă, sunt deductibile fiscal numai în situaţia în care se bazează pe un
contract scris şi, totodată, există posibilitatea să se verifice prestările efectuate în
ceea ce priveşte natura lor.
Exemple de înregistrări contabile privind
alte cheltuieli cu lucrările şi serviciile executate de terţi
Nr. Conturi Valoare
Conţinutul operaţiei Document
crt. D C - lei -

1. Suma cuvenită unui colaborator, Stat de plată 621 401 750

de 750 lei

120
 CONTABILITATEA CHELTUIELILOR

Nr. Conturi Valoare

Conţinutul operaţiei Document
crt. D C - lei -

2. Comisioane datorate terţilor, de Factură % 401 1.666

1.400 lei, cu TVA 19% 622 1.400
4426 266
3. Cheltuieli pentru reclamă (500 Factură % 401 1.071
lei) şi cu transportul de bunuri 623 500
(400 lei), plus tva aferentă 19% 624 400
4426 171
4. Se justifică un avans de trezorerie Ordin de % 542 535
utilizat pentru cheltuielile cu deplasare 625 350
deplasarea (350 lei) şi pentru cele Documente 626 100
poştale (100 lei), T.V.A. aferentă justificative 4426 85
fiind de 85,5 lei.
5. Comisionul unităţii bancare (50 Extras de cont 627 5121 50
lei)
6. Se transferă cheltuielile Notă de 121 % 3.550
anterioare în contul de rezultate contabilitate 621 750
622 1.400
623 500
624 400
625 350
626 100
627 50

Precizări fiscale:
 Cheltuielile privind transportul şi cazarea salariaţilor, ocazionate de
delegarea, detaşarea şi deplasarea acestora în ţară şi în străinătate, sunt
deductibile fiscal la nivelul sumelor efective, constatate prin documente
justificative.
 Cheltuielile cu indemnizaţia de deplasare sunt deductibile în sumă maximă
de 2,5 ori nivelul legal stabilit pentru instituţiile publice.
 Cheltuielile privind publicitatea şi reclama sunt, de asemenea, deductibile
integral, existând obligaţia atât pentru încheierea de contracte în acest sens,
cât şi pentru plata unei taxe către bugetul local, potrivit Codului fiscal.
 Cheltuielile de protocol sunt deductibile în limita cotei de 2% aplicată
asupra diferenţei rezultate dintre totalul veniturilor şi cheltuielilor aferente,
inclusiv accizele, mai puţin cheltuielile cu impozitul pe profit şi cheltuielile
de protocol înregistrate în cursul anului.
 La rândul lor, cheltuielile ce privesc activităţi sau unităţi aflate în
subordine (grădiniţe, creşe, dispensare, cabinete medicale, muzee, cantine,
baze sportive, cluburi, cămine pentru nefamilişti ş.a.), precum şi
cheltuielile ocazionate de procurarea unor daruri pentru copii salariaţilor,
acoperirea parţială a costului transportului la şi de la locul de muncă al

121
 CONTABILITATEA CHELTUIELILOR

salariaţilor, suportarea parţială a costului biletelor de tratament sau de

odihnă pentru salariaţii proprii şi pentru membrii de familie ai acestora etc.
sunt deductibile la calculul impozitului pe profit în cotă de maximum 2%
asupra fondului de salarii consumat anual pentru salariaţii cu contract
individual de muncă. Totodată, se reţine că asemenea venituri realizate de
salariaţi nu se supun impozitării.

5.3.4 CONTABILITATEA CHELTUIELILOR CU ALTE IMPOZITE,

TAXE SI VARSAMINTE ASIMILATE

O categorie distinctă de cheltuieli, care prin natura lor se deosebesc de

celelalte cheltuieli analizate anterior, o constituie cele care se referă la anumite
impozite, taxe şi vărsăminte asimilate datorate bugetului statului şi altor organisme
publice.
Cheltuielile de această natură se reflectă în contabilitate utilizându-se
contul de activ 635 „Cheltuieli cu alte impozite, taxe şi vărsăminte asimilate”,
care este înscris în grupa cu aceeaşi denumire şi simbolul 63 din Planul de conturi
general.

Acest cont oglindeşte în debit informaţii ce privesc sumele datorate

bugetului statului sau altor organisme publice, prin creditarea conturilor
corespunzătoare naturii sau destinaţiei lor şi anume:
 impozitul pe clădiri, taxa asupra terenurilor proprietate de stat, asupra
mijloacelor de transport, taxa de drumuri, de firmă şi alte impozite şi taxe,
precum şi diferenţele de preţ la gaze şi ţiţei obţinute din producţia internă
(446);
 contribuţia unităţii la fondurile speciale, cum sunt cele ce privesc
finanţarea sănătăţii publice, dezvoltarea sistemului energetic naţional,
accidentele de muncă şi bolile profesionale ş.a.(447);
 taxa pe valoarea adăugată deductibilă, devenită nedeductibilă ca urmare a
proratei calculate de unitatea patrimonială care desfăşoară atât activităţi
supuse acestui impozit indirect, cât şi scutite de T.V.A. (4426);
 taxa pe valoarea adăugată colectată aferentă bunurilor şi serviciilor folosite
în scop personal sau predate cu titlu gratuit (donaţii), cea aferentă bunurilor
şi serviciilor acordate salariaţilor sub forma avantajelor în natură, ş.a.
(4427).
Totodată se menţionează că pentru impozitele şi taxele anuale, dar plătite
la începutul exerciţiului, este justificat să se utilizeze contul 471 “Cheltuieli
înregistrate în avans”, care se debitează prin creditul conturilor de trezorerie (512,
531). Ulterior, în cursul fiecărei luni, cota parte devenită scadentă se reflectă în
creditul acestui cont şi debitul contului 635 “Cheltuieli cu alte impozite, taxe şi
vărsăminte asimilate”.

122
 CONTABILITATEA CHELTUIELILOR

Contul analizat se închide în mod obişnuit, la sfârşitul fiecărei luni,

transferându-se cheltuielile colectate în debitul contului 121 “Profit şi pierdere”.

Exemple de înregistrări contabile privind

cheltuielile cu alte impozite, taxe şi vărsăminte asimilate
Nr. Conturi Valoare
Conţinutul operaţiei Document
crt. D C - lei -

1. Obligaţia faţă de bugetul Notă de contabilitate 635 446 600

local privind impozitul pe
clădiri şi taxa asupra
terenului, de 600 lei
2. Se transferă în contul de Notă de contabilitate 121 635 600
rezultate cheltuielile efectuate
în cursul lunii
Precizare contabilă:
Pentru înregistrarea obligaţiei de la operaţia 1, atunci când aceasta se
efectuează la începutul exerciţiului, este justificat să se utilizeze următoarea
formulă contabilă:
471 = 446 600 lei

Ulterior, pe bază de scadenţar, pentru cota parte de 50 lei (600:12) aferentă

fiecărei luni se efectuează înregistrarea:
635 = 471 600 lei

5.3.5 CONTABILITATEA CHELTUIELILOR CU PERSONALUL

Cheltuielile cu salariile şi alte drepturi de personal şi cele privind

asigurările sociale aferente angajaţilor cu contract de muncă pe durată
nedeterminată se reflectă în contabilitate utilizându-se conturile de activ existente
în grupa 64 „Cheltuieli cu personalul” şi anume:

 641
„Cheltuieli cu salariile personalului” A

 642
„Cheltuieli cu tichetele de masă acordate salariaţilor” A

 643
„Cheltuieli cu primele reprezentând participarea
personalului la profit” A
 644
„Cheltuieli cu remunerarea în instrumente de capitaluri
proprii” A
 645
„Cheltuieli privind asigurările şi protecţia socială” A

Contul 641 „Cheltuieli cu salariile personalului” consemnează în debit

informaţii ce privesc sumele cuvenite personalului pentru timpul lucrat şi munca

123
 CONTABILITATEA CHELTUIELILOR

prestată aferente perioadei curente, precum şi sporurile şi premiile acordate şi incluse

în fondul de salarii, sumele datorate personalului pentru perioadele precedente şi
pentru care nu s-au întocmit state de plată şi alte sume incluse în fondul de salarii,
prin creditul conturilor 421 „Personal – salarii datorate” sau 4281 „Alte datorii în
legătură cu personalul”, după cum s-a efectuat sau nu operaţiunea de întocmire a
statelor de plată.

Cu ajutorul contului 642 "Cheltuieli cu tichetele de masă acordate

salariaţilor" se ţine evidenţa cheltuielilor cu tichetele de masă acordate, în
corespondenţă cu creditul contului care reflectă valoarea acestor tichete (532).

Contul 643 "Cheltuieli cu primele reprezentând participarea

personalului la profit" ţine evidenţa cheltuielilor cu primele reprezentând
participarea personalului la profit, acordate potrivit legii. În debitul acestui cont se
înregistrează valoarea primelor reprezentând participarea personalului la profit,
acordate acestora (424).

Prin intermediul contului 644 "Cheltuieli cu remunerarea în instrumente

de capitaluri proprii" se obţin informaţii privind cheltuielile cu remunerarea
personalului prin această modalitate. Valoarea instrumentelor de capitaluri proprii
acordate angajaţilor se reflectă prin creditarea contului 106 “Rezerve”.

5.3.6 CONTABILITATEA ALTOR CHELTUIELI

DE EXPLOATARE

În activitatea de exploatare curentă, pe lângă categoriile şi felurile de

cheltuieli analizate anterior, se pot ocaziona şi alte cheltuieli, cum sunt cele
aferente scăderii din evidenţă a pierderilor din creanţe sau altor operaţii
asemănătoare provenite din activitatea de exploatare, dintre care se amintesc
diferenţele din lichidarea datoriilor şi creanţelor şi valoarea reparaţiilor capitale
efectuate cu forţe proprii, repartizate în perioadele următoare pe bază de scadenţar
ş.a.
Contabilitatea acestor cheltuieli se organizează cu ajutorul conturilor de
activ din grupa 65 „Alte cheltuieli de exploatare” şi anume:

 654
„Pierderi din creanţe şi debitori diverşi” A

 658
„Alte cheltuieli de exploatare” A

În debitul contului 654 “Pierderi din creanţe şi debitori diverşi” se

oglindesc informaţii referitoare la sumele datorate de clienţii insolvabili, al căror
faliment sau incapacitate de plată este confirmată de o hotărâre a unei instanţe de
judecată, pentru contravaloarea bunurilor livrate sau a prestaţiilor efectuate,
exclusiv TVA colectată, care se creditează cu sume în roşu. (4118, 461, 4427)

124
 CONTABILITATEA CHELTUIELILOR

În debitul contului 658 “Alte cheltuieli de exploatare” se află

consemnate informaţii ce privesc acele cheltuieli care nu se pot încadra în
categoriile sau felurile analizate anterior, dintre care se amintesc: valoarea
despăgubirilor, amenzilor şi penalităţilor, datorate sau plătite, terţilor şi bugetului,
prin creditul conturilor de furnizori (401, 404), de obligaţii faţă de bugetul statului
(4481) şi de disponibil la bancă (512); valoarea donaţiilor şi subvenţiilor acordate,
prin creditul conturilor de stocuri sau de trezorerie; valoarea neamortizată a
imobilizărilor corporale sau necorporale cedate sau scoase din patrimoniu, prin
creditul conturilor de imobilizări în care sunt reflectate imobilizările în cauză;
valoarea avansului şi a ratelor aferente bunurilor cedate în regim de leasing
financiar, prin creditul contului 267 „Creanţe imobilizate”, precum şi repartizarea
în perioadele următoare, conform scadenţarului, a valorii reparaţiilor capitale
efectuate cu forţe proprii, în corespondenţă cu creditul contului 471 “Cheltuieli
înregistrate în avans” ş.a.
Sumele înregistrate în ambele conturi analizate mai sus se transferă la
sfârşitul lunii în contul de rezultate.

Exemple de înregistrări contabile privind alte cheltuieli de exploatare

Nr. Conturi Valoare

Conţinutul operaţiei Document
crt. D C - lei -

1. Clienţi insolvabili de 6.000 lei, cu Notă de 654 % 4.560

TVA de 1.140 lei contabilitate 4118 6.000
4427 1.140
2. Cota parte din valoarea reparaţiilor Scadenţar 6588 471 200
capitale anterioare aferentă lunii Notă de
curente, de 200 lei contabilitate
3. Rate aferente bunurilor cedate în Situaţie de 6588 267 420
leasing financiar, de 420 lei calcul
Notă de
contabilitate
4. Transferul în contul de rezultate a Notă de 121 % 5.480
cheltuielilor înregistrate anterior contabilitate 654 4.860
6588 620

125
 CONTABILITATEA CHELTUIELILOR

5.4 TRATAMENTUL CONTABIL AL

CHELTUIELILOR FINANCIARE

În cadrul gestiunii financiare a oricărei entităţi se pot efectua mai multe

feluri de cheltuieli financiare, care sunt determinate, în marea majoritate a lor, de
operaţiile realizate în scopul obţinerii de resurse financiare, precum şi de venituri
de această natură.
Aceste cheltuieli constituie o grupă sau categorie distinctă în cadrul
componentei situaţiilor financiare anuale, denumită „Contul de profit şi pierdere” şi
sunt reflectate în contabilitate prin utilizarea mai multor conturi sintetice de gradul
I care, în cadrul Planului de conturi general, constituie grupa 66 „Cheltuieli
financiare”.
Conturile existente în această grupă formează perechi cu cele de venituri
financiare şi sunt stabilite pe feluri de cheltuieli financiare şi anume:

 663
„Pierderi din creanţe legate de participaţii” A

 664
„Cheltuieli privind investiţiile financiare
cedate”
A

 665
„Cheltuieli din diferenţe de curs valutar” A

 666
„Cheltuieli privind dobânzile” A

 667
„Cheltuieli privind sconturile acordate” A

 668
„Alte cheltuieli financiare” A

Debitul contului 663 „Pierderi din creanţe legate de participaţii”

permite cunoaşterea valorii împrumuturilor acordate pe termen lung societăţilor în
capitalul cărora sunt deţinute titluri de participare, împrumuturi a căror recuperare
nu mai este posibilă ca urmare a incapacităţii de plată a unităţilor respective,
probată cu hotărârea unei instanţe judecătoreşti care a declarat falimentul, în
corespondenţă cu creditul contului 267 „Creanţe imobilizate”.

Contul 664 „Cheltuieli privind investiţiile financiare cedate” conţine

două subconturi (6641 „Cheltuieli privind imobilizările financiare cedate” şi 6642
„Pierderi privind investiţiile financiare pe termen scurt cedate”) şi ţine evidenţa
diferenţelor nefavorabile rezultate din vânzarea investiţiilor financiare pe termen
scurt (preţul de vânzare mai mic decât cel de cumpărare), înregistrând aceste
diferenţe în debit prin corespondenţă cu creditul conturilor din grupa 50 „Investiţii
pe termen scurt”. Totodată, reflectă valoarea imobilizărilor financiare cedate sau
scoase din patrimoniu, prin creditul conturilor din grupa 26 „Imobilizări
financiare”.

Contul 665 „Cheltuieli din diferenţe de curs valutar” se utilizează pentru

126
 CONTABILITATEA CHELTUIELILOR

evidenţierea în debitul său a diferenţelor nefavorabile de curs valutar rezultate în

urma încasării creanţelor în valută, evaluării creanţelor la închiderea exerciţiului,
achitării datoriilor în valută sau evaluării acestora la sfârşitul anului financiar,
inclusiv a disponibilităţilor în devize existente la bănci sau în casierie, prin
corespondenţă cu creditul conturilor de creanţe sau datorii în devize şi de mijloace
băneşti în valută.

Debitul contului 666 „Cheltuieli privind dobânzile” reflectă informaţii ce

privesc sumele reţinute de bancă, reprezentând dobânzile aferente creditelor pe care
aceasta le-a acordat entităţii, precum şi dobânzile datorate băncii şi nedecontate, în
corespondenţă cu creditul conturilor care reflectă natura creditelor pentru care se
datorează dobânzile respective: pe termen lung, pe termen scurt ori credite care se
acordă prin contul de disponibil (overdraft) (512, 1682, 5198, 5186).

Contul analizat oglindeşte, de asemenea, în debit dobânzile existente la

sfârşitul anului ca fiind datorate şi neplătite pentru alte categorii de credite primite,
prin creditul conturilor de dobânzi aferente.

În debitul contului 667 „Cheltuieli privind sconturile acordate” se află

consemnate informaţii ce privesc reducerile acordate terţilor pentru încasarea în
avans a creanţelor, respectiv sconturile acordate băncilor pentru efectele comerciale
remise acestora spre scontare, în corespondenţă cu creditul conturilor de creanţe-
clienţi şi respectiv 5114 „Efecte remise spre scontare”.

Debitul contul 668 „Alte cheltuieli financiare” oglindeşte informaţiile

privind acele cheltuieli financiare care nu sunt reflectate cu ajutorul celorlalte
conturi de cheltuieli din această grupă, având un conţinut economic şi
corespondenţe similare cu acestea.

Exemple de înregistrări contabile privind cheltuielile financiare

Nr. Conturi Valoare
Conţinutul operaţiei Document
crt. D C - lei -

1. Creanţe nerecuperabile legate de Notă de 663 2673 7.000

participaţii, de 7.000 lei contabilitate
2. Vânzarea cu numerar a 500 de Registru de % 501 3.750
acţiuni la preţul de 7 lei/buc., casă 5311 3.500
achiziţionate anterior cu 7,50 lei/buc 6642 250
3. Diferenţele nefavorabile de curs Registru de 665 5314 50
valutar de 50 lei, aferente casă
disponibilităţilor băneşti din casierie Notă de
contabilitate
4. Dobânda cuvenită băncii pentru Notă de 666 5186 75
creditele acordate, de 75 lei contabilitate

127
 CONTABILITATEA CHELTUIELILOR

Nr. Conturi Valoare

Conţinutul operaţiei Document
crt. D C - lei -

5. Sconturi de 150 lei, acordate Factură 667 4111 150

clienţilor
6. Se transferă cheltuielile înregistrate Notă de 121 % 7.525
anterior în contul de rezultate, în contabilitate 663 7.000
sumă de 7.525 lei 6642 250
665 50
666 75
667 150

5.5 TRATAMENTUL CONTABIL AL ALTOR

CATEGORII DE CHELTUIELI

5.5.1 CONTABILITATEA CHELTUIELILOR CU AMORTIZĂRILE,

PROVIZIOANELE ŞI AJUSTĂRILE PENTRU DEPRECIERE
SAU PIERDERILE DE VALOARE

Amortizarea reprezintă procesul financiar de includere în cheltuieli a unei

părţi din valoarea imobilizărilor. Un aspect caracteristic al acestei
operaţiuni îl reprezintă faptul că nu au antrenat şi nici nu vor antrena într-
un viitor apropiat un schimb de mijloace băneşti decât pentru valoarea de
intrare iniţială, în cazul în care imobilizările au fost achiziţionate, în timp ce pentru
plusul de valoare care a rezultat cu ocazia reevaluării, unitatea nu a efectuat nici o
contraprestaţie bănească.
În aceeaşi categorie de cheltuieli se încadrează şi cele efectuate cu prilejul
constituirii, respectiv majorării ajustărilor pentru depreciere, fapt ce a necesitat
urmărirea lor cu ajutorul grupei distincte de cheltuieli 68 “Cheltuieli cu
amortizările, provizioanele şi ajustările pentru depreciere sau pierdere de
valoare”.
În cadrul acestei grupe, cheltuielile cu amortizările şi provizioanele sunt
reflectate în raport cu natura activităţii la care se referă şi anume: de exploatare,
financiare, aşa cum se prezintă în continuare.

Contul 681 „Cheltuieli de exploatare privind amortizările,

provizioanele şi ajustările pentru depreciere”, cont sintetic de gradul I, se
dezvoltă în conturi sintetice de gradul II, pe feluri de cheltuieli:
 6811 „Cheltuieli de exploatare privind amortizarea A
imobilizărilor”

128
 CONTABILITATEA CHELTUIELILOR

 6812 „Cheltuieli de exploatare privind provizioanele” A

 6813 „Cheltuieli de exploatare privind ajustările pentru
deprecierea imobilizărilor” A
 6814 „Cheltuieli de exploatare privind ajustările pentru
deprecierea activelor circulante” A
Debitul acestor conturi constituie baza de informaţii în următoarele situaţii:
înregistrarea amortizării imobilizărilor necorporale şi corporale, înregistrarea
constituirii şi majorării ajustărilor care privesc imobilizările necorporale sau
corporale, stocurile şi producţia în curs de execuţie, creanţele neîncasabile, riscurile
şi cheltuielile.

Contul 686 “Cheltuieli financiare privind amortizările şi ajustările

pentru pierderea de valoare” este, de asemenea, un cont sintetic de gradul I, care
se dezvoltă în conturi sintetice de gradul II, pe feluri de cheltuieli:
 6863 „Cheltuieli financiare privind ajustările pentru pierderea A
de valoare a imobilizărilor financiare”
 6864 „Cheltuieli financiare privind ajustările pentru pierderea
de valoare a activelor circulante” A
 6868 „Cheltuieli financiare privind amortizarea primelor de
rambursare a obligaţiunilor” A
Debitul contului 686 oferă informaţii cu privire la valoarea ajustărilor
constituite sau majorate la finele anului, în corespondenţă cu creditul conturilor de
ajustări pentru pierderea de valoare a imobilizărilor financiare (296), a creanţelor
din conturile de decontări între entităţile afiliate şi cu acţionarii/asociaţii (495), a
conturilor de trezorerie (591-598), precum şi pentru valoarea amortizată a primelor
de rambursare aferente obligaţiunilor (169).
În altă ordine de idei menţionăm că operaţiile economice care privesc
categoriile de cheltuieli analizate au constituit obiectul mai multor înregistrări
contabile exemplificate în capitolele anterioare, iar alte operaţii de aceeaşi natură se
vor prezenta în capitolul 9, cu prilejul soluţionării problemelor aferente
inventarierii anuale, fapt pentru care considerăm că nu se justifică repetarea lor.

5.5.2 CONTABILITATEA CHELTUIELILOR CU

IMPOZITUL PE PROFIT ŞI ALTE IMPOZITE

Determinarea şi înregistrarea impozitului pe profit reprezintă operaţia

contabilă prin care se reflectă, pe de o parte, majorarea cheltuielilor de natură
fiscală, iar pe de altă parte crearea obligaţiei faţă de bugetul statului. Se determină
lunar, cu date cumulate de la începutul anului.
La rândul său, impozitul pe venit datorat de microîntreprinderi pentru
anul 2013 se calculează trimestrial prin aplicarea cotei de 3% asupra veniturilor
totale obţinute şi implicit înregistrate în contul de profit şi pierdere, indiferent de

129
 CONTABILITATEA CHELTUIELILOR

sursa de provenienţă a lor, cu excepţia celor înregistrate în conturile: 711 „Venituri

aferente costurilor stocurilorde produse”, 722 „Venituri din producţia de
imobilizări corporale” şi 781 „Venituri din provizioane şi ajustări pentru depreciere
privind activitatea de exploatare”.
Pentru înregistrarea cheltuielilor privind impozitul pe profit/venit se
utilizează conturile 691 „Cheltuieli cu impozitul pe profit” şi 698 „Alte cheltuieli
cu impozitele care nu apar în elementele de mai sus”, care sunt înscrise în grupa de
conturi 69 “Cheltuieli cu impozitul pe profit şi alte impozite”.

Contul 691 “Cheltuieli cu impozitul pe profit” înregistrează în debit, de

regulă la sfârşitul lunii, cu sume în negru sau în roşu, valoarea impozitului pe profit
calculat şi implicit datorat bugetului de stat şi respectiv înregistrat în plus şi stornat,
în corespondenţă cu creditul contului 4411 “Impozitul pe profit”.

Contul 698 „Cheltuieli cu impozitul pe venit şi cu alte impozite care nu

apar în elementele de mai sus” reflectă în debit impozitul pe venit, datorat de
microîntreprinderi, prin creditul contului 4418 “Impozitul pe venit”.
Repartizarea sau transferarea în contul de rezultate a cheltuielilor astfel
înregistrate se efectuează în mod obişnuit, creditându-se cele două conturi de
cheltuieli analizate şi debitându-se contul de rezultate, 121 “Profit şi pierdere”.

TEMĂ DE CONTROL
1. Cheltuielile reprezintă:
a. valorile plătite sau de plătit pentru consumuri de stocuri, lucrări
executate şi servicii prestate de care beneficiază entitatea;
b. totalitatea operaţiilor economice care afectează patrimoniul prin
majorarea pasivului;
c. totalitatea operaţiilor economice care afectează patrimoniul prin
diminuarea activului;
d. totalitatea operaţiilor economice care nu afectează patrimoniul;
e. nici un răspuns nu este corect.
2. Cheltuielile se delimitează în funcţie de:
a. destinaţie;
b. sursa de formare;
c. natura lor;
d. momentul angajării lor;
e. momentul plăţii lor.
3. Conturile de cheltuieli sunt conturi :
a. bifuncţionale;
b. de activ;
c. de pasiv;
d. de surse;

130
 CONTABILITATEA CHELTUIELILOR

e. de bilanţ.
4. Soldul conturilor de cheltuieli este:
a. debitor;
b. creditor;
c. debitor sau creditor;
d. bifuncţional;
e. nu prezintă sold.
5. Conturile de cheltuieli se închid la sfârşitul perioadei de gestiune prin:
a. contul 121;
b. contul 129;
c. contul 117;
d. contul 106;
e. nici un răspuns nu este corect.
6. Efectuarea cheltuielilor se delimitează în patru momente:
a. angajarea, încasarea, consumul şi imputarea;
b. consumul, plăţile, imputarea şi facturarea;
c. angajarea, consumul, plăţile şi imputarea;
d. consumul, producţia, plăţile şi încasarea;
e. producţia, plăţile, facturarea şi încorporarea.
7. Cheltuielile curente includ:
a. cheltuielile cu impozitul pe profit/venit şi cheltuielile extraordinare;
b. cheltuielile de exploatare şi cheltuielile financiare;
c. cheltuielile financiare şi cheltuielile cu amorizările;
d. cheltuielile de exploatare şi cheltuielile cu provizioanele şi ajustările
pentru depreciere sau pierdere de valoare;
e. cheltuielile extraordinare şi cheltuielile financiare.
8. Care din următoarele cheltuieli intră în componenţa cheltuielilor de
exploatare:
a. cheltuielile cu amorizările;
b. cheltuielile cu provizioanele;
c. cheltuielile financiare;
d. cheltuielile cu personalul;
e. cheltuielile cu ajustările pentru depreciere sau pierdere de valoare.
9. Care din următoarele documente justificative nu se utilizează pentru
înregistrarea cheltuielilor :
a. factura;
b. bonul de consum;
c. ordinul de deplasare;
d. extrasul de cont;
e. bonul de predare/transfer/restituire.

131
 CONTABILITATEA CHELTUIELILOR

10. Se evidenţiază înregistrarea primelor de asigurare prin formula

contabilă:
a. 613 = 401;
b. 623 = 401;
c. 612 = 401;
d. 614 = 401;
e. 622 = 401.
11. Câte grupe de conturi de cheltuieli sunt atribuite activităţii de
exploatare :
a. 2 grupe;
b. 6 grupe;
c. 4 grupe;
d. 5 grupe;
e. 3 grupe.
12. Evidenţierea comisionului către un furnizor pentru bunurile expediate
se face prin formula contabilă:
a. 622 = 411;
b. 621 = 401;
c. 641 = 401;
d. 622 = 401;
e. 624 = 401.
13. Formula contabilă prin care se înregistrează cheltuielile cu deplasările
este:
a. 626 = 542;
b. 625 = 542;
c. 624 = 531;
d. 624 = 542;
e. 635 = 542;
14. Înregistrarea amenzilor datorate de entitate este evidenţiată prin:
a. 666 = 448;
b. 665 = 448;
c. 658 = 448;
d. 671 = 447;
e. 635 = 447.
15. Taxa pentru folosirea locurilor de publicitate de 910 lei şi impozitul pe
clădiri de 470 lei?
a. 635 = 446 1380
b. 6588 = 401 1380
c. 401 = 446 1380
d. 623 = 401 910
e. 6583 = 446 470

132
 CONTABILITATEA CHELTUIELILOR

Nr. Grilă Răspuns corect

1. a
2. c
3. b
4. e
5. a
6. c
7. b
8. d
9. e
10. a
11. b
12. d
13. b
14. c
15. a
Terminologie:
Cheltuieli - valori plătite sau de plătit pentru: consumuri de stocuri, lucrări
executate şi servicii prestate de care beneficiază entitatea, cheltuieli cu personalul,
cu executarea unor obligaţii legale sau contractuale etc. Se au în vedere şi
provizioanele, amortizările şi ajustările pentru depreciere sau pierdere de valoare
reflectate.
Cheltuieli de exploatare - se referă la complexitatea activităţilor economice pe care
întreprinderea le poate desfăşura, fiind sistematizate în şase categorii, după cum
urmează: cheltuieli privind stocurile, cheltuieli cu lucrările şi serviciile executate
de terţi, cheltuieli cu alte servicii executate de terţi, cheltuieli cu unele impozite,
taxe şi vărsămintele asimilate suportate de entitate, chel-tuieli cu personalul şi alte
cheltuieli de exploatare.
Cheltuieli financiare - pierderi din creanţe legate de participaţii, investiţii
financiare cedate, diferenţe nefavorabile de curs valutar din operaţiile curente şi
disponibilităţile în valută, dobânzi curente aferente împrumuturilor primite şi altor
datorii privind exerciţiul în curs, sconturi acordate, precum şi alte cheltuieli
financiare.
Cheltuieli cu amortizările, provizioanele şi ajustările pentru depreciere sau
pierdere de valoare - cuprind: cheltuielile ce privesc amortizarea imobilizărilor
necorporale şi corporale, provizioanele pentru riscuri şi cheltuieli, ajustările pentru
deprecierea imobilizărilor, ajustările pentru deprecierea activelor circulante,
amortizările, şi ajustările pentru pierderea de valoare ş.a.

133