ANALIZA REZULTATULUI EXERCIŢIULUI

CUPRINS PAGINA

ARGUMENT …1

CAPITOLUL I .…3

1.1.PROFITUL CONTABIL ŞI PROFITUL FISCAL = DETERMINAREA

REZULTATULUI ….4
1.2.DETERMINAREA REZULTATULUI FINANCIAR ….4

1.2.1.STRUCTURA CHELTUIELILOR ŞI VENITURILOR …5

1.2.2 . ÎNREGISTRĂRI PRIVIND CHELTUIELILE ŞI VENITURILE PRIN

121 ,,PROFIT SAU PIERDERE …7
CAPITOLUL II

2.1.CONTABILITATEA REZULTATULUI ….12

2.1. CONTUL DE PROFIT ŞI PIERDERE ….15

2.3.IMPOZITUL PE PROFIT ….18

CAPITOLUL III

STUDIU DE CAZ PRIVIND CONTABILITATEA REZULTATULUI LA

SOCIETATEA COMERCIALĂ ADILENA FOREST SRL

3.1. PREZENTAREA SOCIETĂŢII ….28

3.2. STUDIU DA CAZ LA S.C. ALILENA FOREST S.R.L. ….30

CONCLUZII............................................................…………………………………..

BIBLIOGRAFIE

ANEXE

1
ARGUMENT

Cunoaşterea nivelului de rentabilitate al categoriilor de activitate este deosebit de

important în practica economică, pentru aprecierea corectă a posibilităţii viitoare de
creştere a rentabilităţii
Aprecierea performanţelor, obţinute de o întreprindere in mod deosebit a pensiunilor
agroturistice, se efectuiază în baza profitului. Profitul este rezultatul final al activităţii
întreprinderii şi caracterizează eficienţa lucrului acesteia. În condiţiile economiei de piaţă
profitul obţinut asigură baza financiară în vederea extinderii activităţii întreprinderii de
a asigura un profit necesar determină existenţa ei şi depinde mult de activitatea de
conducere a managerilor.

În Raportul privind rezultatele financiare veniturile şi cheltuielile se grupează pe

tipuri de activitate: operaţională, de investiţii şi financiară. Aceasta permite calcularea
următoarelor tipuri de profit:
 profit brut(pierdere globală);
 rezultat din activitatea operaţoanală – profit (pierdere);
 rezultat din activitatea de investiţii – profit (pierdere);
 rezultatuldin activitatea financiară – profit (pierdere).
Analiza fiecărui tip de profit al întreprinderii poartă un caracter concret, deoarece
permite managerilor să aleagă direcţiile principale în activizarea activităţii întreprinderii.
Analiza profitului le permite investitorilor potenţiali sa -şi decidă strategia, îndreptată
spre minimizarea pierderilor şi riscului financiar pentru investiţiile depuse în
întreprinderea dată.
În condiţiile economiei de piaţă întreprinderile necesită un nou stil de conducere,
bazat pe flexibilitate, dinamism şi previziune. În atare condiţii activitatea de conducere
este de conceput fără o informaţie complexă, oportună şi calitativă.
Sub acest aspect informaţia cuprinsă în rapoartele financiare nu este suficientă.
Este necesar de asemenea a cunoaşte întregul complex de cauze şi factori care determină
mărimea profitului. Aceasta se poate realiza numai prin intermediul analizei
financiare.

2
CAPITOLUL I
PROFITUL CONTABIL ŞI PROFITUL FISCAL = DETERMINAREA
REZULTATULUI
1. Profitul contabil
Societăţile comerciale, indiferent de natura lor, trebuie să obţină un excedent al
exerciţiului exploatării, un rezultat superior costurilor şi cheltuielilor antrenate de
activităţile exerciţiului. Din punct de vedere fiscal, se face distincţia între profitul contabil
şi profitul fiscal.
Profitul contabil se determină ca diferenţă între costurile totale realizate şi
cheltuielile totale efectuate în cursul exerciţiului financiar.
2. Profitul fiscal reprezintă profitul impozabil (sau pierderea ficală) a societăţii,
conform regulilor fiscale, în funcţie de care se calculează volumul impozitelor exigibile
(sau consumabile după caz).
Întreprinderea concentrează o complexitate de operaţii economice şi financiare
care se reflectă în documentele contabile de sinteză sub forma fluxurilor şi stocurilor.
Fluxurile au o influenţă imediată asupra rezultatului exercitiului, în timp ce stocurile
prezintă un impact temporar sau de durată asupra echilibrului financiar, nevoii de
finanţare a operaţiilor de gestiune şi în final asupra solvabilităţii întreprinderii.
Având libertatea să desfăşoare orice activitate economică legală care să conducă
la o rentabilitate scontată, întreprinderea concentrează o complexitate de acţiuni
economice şi financiare. Drept urmare, veniturile şi cheltuielile de gestiune sunt generate,
în principal, de trei domenii de activitate:
de exploatare, care este activitatea dominantă (de bază) ce vizează realizarea
profitului întreprinderii din sectoarele industrial, investiţional, comercial şi de
prestări servicii;
financiară, privind participaţiile la capitalurile altor societăţi şi alte acţiuni de
plasament. Activitatea de exploatare şi financiară formează activitatea curentă a
întreprinderii;
extraordinară, privind operaţiile de gestiune şi operaţiile de capital care nu sunt
legate de activitatea normală şi curentă.

3
 Fie care tip de activitate degajă un anumit rezultat (profit sau pierdere) stabilit ca
diferenţă între veniturile şi cheltuielile perioadei de gestiune reflectate în cadrul contului
de profit şi pierdere pe cele trei domenii de activitate.

1.2.DETERMINAREA REZULTATULUI FINANCIAR

1.2.1 STRUCTURA CHELTUIELILOR ŞI A VENITURILOR

Activităţile desfăşurate de o unitate economică, ca parte integrantă a obiectului său de

activitate, angajează cheltuieli şi generează venituri.
Cheltuielile unităţii reprezintă valorile plătite sau de plătit pentru:
- consumuri de stocuri, lucrări executate şi servicii prestate de care beneficiază
unitatea;
- cheltuieli cu personalul;
- executarea unor obligaţii legale sau contractuale etc.
În cadrul cheltuielilor exerciţiului se cuprind de asemenea amortizările şi
provizioanele constituite.
Contabilitatea cheltuielilor se ţine pe feluri de cheltuieli, după natura lor, astfel:
a) cheltuieli de exploatare, care cuprind:
- cheltuieli cu materiile prime şi materialele consumabile; costul de
achiziţie al obiectelor de inventar consumate; costul de achiziţie al
materialelor nestocate, trecute direct asupra cheltuielilor; contravaloarea
energiei şi apei consumate; valoarea animalelor şi păsărilor; costul
mărfurilor vândute şi al ambalajelor;
- cheltuieli cu lucrările şi serviciile executate de terţi, redevenţe, locaţii de
gestiune şi chirii; prime de asigurare; studii şi cercetări; cheltuieli cu alte
servicii executate de terţi ( colaboratori); comisioane şi onorarii;
cheltuieli de protocol, reclamă şi publicitate; transportul de bunuri şi
personal; deplasări, detaşări şi transferări; cheltuieli poştale şi taxele de
telecomunicaţii; servicii bancare şi altele;

4
 - cheltuieli de personal ( salarii, asigurările şi protecţia sociale şi alte
cheltuieli cu personalul suportate de unitatea economică);
- alte cheltuieli de exploatare ( pierderi din creanţe şi debitori diverşi;
despăgubiri, amenzi şi penalităţi; donaţii şi alte cheltuieli similare;
cheltuieli privind activele cedate şi alte operaţii de capital etc.);
b) cheltuieli financiare, care cuprind : pierderi din creanţe legate de participaţii;
cheltuieli privind investiţiile financiare cedate; diferenţele nefavorabile de curs
valutar; dobânzile privind exerciţiul financiar în curs; sconturile acordate clienţilor;
pierderi din creanţe de natură financiară şi altele;
c) cheltuieli extraordinare – provenite din calamităţi şi alte evenimente extraordinare.
Cheltuielile cu amortizările şi provizioanele, precum şi cheltuielile cu impozitul pe
profit şi alte impozite , calculate potrivit legii, se evidenţiază distinct, în funcţie de natura
lor.
În categoria veniturilor se includ atât sumele sau valorile încasate sau de încasat în
nume propriu din activităţi curente, cât şi câştigurile din orice alte surse..
Veniturile din activităţi curente se pot regăsi sub diferite denumiri, cum ar fi :
vânzări, comisioane, dobânzi, dividende.
Contabilitatea veniturilor se ţine pe categorii de venituri, după natura lor, astfel:
a) venituri din exploatare, care cuprind:
- venituri din vânzarea produselor, mărfurilor, lucrărilor executate şi
serviciilor prestate;
- venituri din variaţia stocurilor, reprezentând variaţia în plus ( creştere)
sau în minus ( reducere) dintre valoarea la cost de producţie efectiv a
stocurilor de produse şi producţie în curs de la sfârşitul perioadei şi
valoarea stocurilor iniţiale ale produselor şi producţiei în curs, neluând
în calcul provizioanele pentru depreciere constituite.
- venituri din producţia de imobilizări;
- venituri din subvenţii de exploatare, reprezentând subvenţiile pentru
acoperirea diferenţelor de preţ şi pentru acoperirea pierderilor, precum şi
alte subvenţii de care beneficiază unitatea;

5
 - alte venituri din exploatarea curentă, reprezentând venituri din creanţe
recuperate şi alte venituri din exploatare;

b) venituri financiare, care cuprind :

- venituri din imobilizări financiare;
- venituri din investiţii financiare pe termen scurt;
- venituri din creanţe imobilizate;
- venituri din investiţii financiare cedate;
- venituri din diferenţe de curs valutar;
- venituri din dobânzi;
- venituri din sconturi obţinute;
- alte venituri financiare.

c) Venituri extraordinare ( de exemplu, daunele pretinse de deţinătorii de

poliţe în urma producerii unor calamităţi).
Veniturile din reluarea provizioanelor se evidenţiază distinct în funcţie de natura
acestora .

6
 1.2.2.APLICAŢII PRIVIND CHELTUIELILE ŞI VENITURILE , PRIN
ÎNCHIDEREA LOR , CU AJUTORUL CONTULI 121 ,,PROFIT SAU PIERDERE
EXEMPLUL 1:
Societatea comercială înregistrează în cursul lunii următoarele cheltuieli :
- se dau în consum materii prime în valoare de 10.000 lei:
601 Cheltuieli cu materia primă = 301 Materii prime 10.000
- se dau în consum materiale consumabile în valoare de 5.000 lei:
602 Cheltuieli cu materialele = 302 Materiale 5.000
consumabile consumabile

- se primeşte factura de energie electrică în valoare de 10.000 lei, TVA 19%:

% = 401 Furnizori 11.900
605 Cheltuieli cu energia 10.000
şi apa
4426 TVA deductibilă 1.900

- se primeşte factura de telefon în valoare de 1.000 lei, TVA 19%:

% = 401 Furnizori 1.190
626 Cheltuieli poştale şi 1.000
taxe de telecomunicaţii
4426 TVA deductibilã 190

- se dau în consum obiecte de inventar în valoare de 2.000 lei:

603 Cheltuieli privind materialele = 303 Materialele de natura 2.000
de natura obiectelor de inventar obiectelor de inventar

- se înregistrează factura de reparaţii, executate de un furnizor, în valoare de

100.000 lei, TVA 19%:
% = 401 Furnizori 119.000
611 Cheltuieli cu întreţinerile şi reparaţiile 100.000
4426 TVA deductibilă 19.000

7
- se înregistrează cheltuielile cu salariile în valoare de 20.000 lei:
641 Cheltuieli cu personalul = 421 Personal salarii datorate 20.000

- se înregistrează valoarea donaţiilor şi subvenţiilor acordate în valoare de 5.000

lei:
6582 Donaţii şi subvenţii = 5121 Conturi curente 5.000
acordate la bănci

- se înregistrează valoarea penalităţilor datorate de unitate în valoare de 1.000 lei:

6581 Despăgubiri, amenzi şi penalităţi = 5311 Casa 1.000
- se înregistrează cheltuielile cu dobânda aferentă unui credit pe termen scurt, în
valoare de 2.000 lei:
666 Cheltuieli cu dobânzile = 5198 Dobânzi aferente 2.000
creditelor pe t.s.

- se înregistrează cheltuielile cu amortizarea unei clădiri, în valoare de 1.800 lei:

6811 Cheltuieli de exploatare = 2812 Amortizarea construcţiilor1.800
privind amortizările

- se înregistrează cheltuieli cu impozitul pe clădiri datorat bugetului local, în

valoare de 2.000 lei:
635 Cheltuieli cu alte impozite, taxe = 446 Alte impozite, taxe 2.000
şi vărsăminte asimilate şi vărsăminte asimilate

Închiderea conturilor de cheltuieli la sfârşitul lunii:

121 Profit şi pierdere = % 159.800
601 Cheltuieli cu materia primă 10.000
602 Cheltuieli cu materiale consumabile 5.000

8
 605 Cheltuieli cu energia şi apa 10.000
626 Cheltuieli poştale şi taxe 1.000
de telecomunicaţii
603 Cheltuieli privind materialele 2.000
de natura obiectelor de inventar
611 Cheltuieli cu întreţinerile 100.000
şi reparaţiile
641 Cheltuieli cu personalul 20.000
6582 Donaţii şi subvenţii acordate 5.000
6581 Despăgubiri, amenzi şi penalităţi 1.000
666 Cheltuieli cu dobânzile 2.000
6811 Cheltuieli de exploatare privind 1.800
amortizările
635 Cheltuieli cu alte impozite, taxe 2.000
şi vărsăminte asimilate

EXEMPLUL 3:
Societatea comercială înregistrează în cursul lunii următoarele operaţiuni:
- se vând produse finite în valoare de 20.000 lei, TVA 19%:
4111 Clienţi =% 23.800
701 20.000
Venituri din vânzarea produselor finite
4427 TVA colectată 3.800

- se vând semifabricate în valoare de 2.000 lei, TVA 19 %:

4111 Clienţi =% 2.380
702 Venituri din vânzarea semifabricatelor 2.000
4427 TVA colectată 380

- se vând rebuturi în valoare de 1.000 lei, TVA 19%:

4111 Clienţi =% 1.190

9
 703 Venituri din vânzarea produselor reziduale 1.000
4427 TVA colectată 190
- se înregistrează factura, privind lucrările executate de societate unui client, în
valoare de 5.000 lei, TVA 19 %:
4111 Clienţi =% 5.950
704 5.000
Venituri din lucrări executate şi
servicii prestate
4427 TVA colectată 950

- se înregistrează factura, pentru un proiect de cercetare realizat de societate unor

clienţi, în valoare de 10.000 lei, TVA 19 %:
4111 Clienţi =% 11.900
705 Venituri din studii şi cercetări 10.000
Venituri din studii şi cercetări
4427 TVA colectată 1.900

- se vând mărfuri în valoare de 3.000 lei, TVA 19%:

4111 Clienţi =% 3.570
707 3.000
Venituri din vânzarea mărfurilor
4427 570
TVA colectată

- se încasează prin bancă penalităţi, pentru nerespectarea termenelor de plată,

prevăzute în contract, în valoare de 6.000 lei:
5121 Conturi la bănci în lei = 7581Venituri din despăgubiri 6.000
amenzi şi penalităţi

- se constată un plus de inventar la numerarul în lei din casieria unităţii în sumă de

500 lei:

10
5311 Casa în lei =7588 Alte venituri din exploatare 500

- se înregistrează dividende, încasate de societate prin contul de la bancă pentru

titlurile imobilizate, în valoare de 25.000 lei:

5121 Conturi la bănci = 7611 Venituri din titluri de 25.000

în lei participare deţinute la filiale
din cadrul grupului

- se înregistrează suma de 15.000 lei, reprezentând valoarea titlurilor imobilizate

primite ca urmare a reinvestirii dividendelor , titlurile fiind deţinute la o societate
din cadrul grupului:

261 Titluri de participare = 7611 Venituri din titluri de 15.000

deţinute la filiale participare deţinute la filiale din
din cadrul grupului cadrul grupului

EXEMPLUL 4:
Închiderea conturilor de venituri la sfârşitul lunii:
% = 121 Profit şi pierdere 87.500.000
701 Venituri din vânzarea produselor finite 20.000
702 Venituri din vânzarea semifabricatelor 2.000
703 Venituri din vânzarea produselor reziduale 1.000
704 Venituri din lucrări executate şi servicii prestate 5.000
705 Venituri din studii şi cercetări 10.000
707 Venituri din vânzarea mărfurilor 3.000
7581Venituri din despăgubiri, amenzi şi penalităţi 6.000
7588 Alte venituri din exploatare 500
7611 Venituri din titluri de participare 40.000
deţinute la filiale din cadrul grupului

11
CAPITOLUL II
2.1.CONTABILITATEA REZULTATULUI

Pentru evidenţierea în contabilitate a elementelor referitoare la rezultatul reportat şi

rezultatul exerciţiului sunt utilizate conturile existente în Planul general de conturi la
grupa 10 "Capital şi rezerve" şi grupa 12 "Rezultatul exerciţiului". Din grupa 10 este
utilizat contul 117 "Rezultatul reportat".

Din grupa 12 sunt utilizate conturile 121 "Profit şi pierdere" si 129 "Repartizarea
profitului".

Contul 121 "Profit şi pierdere" reflectă profitul sau pierderea realizată în cursul
exerciţiului. Este un cont bifuncţional care înregistrează în credit la sfârşitul
perioadei(luna), soldul creditor al conturilor de venituri ,cât şi pierderea contabilă
reportată, iar în debit la sfârşitul perioadei soldul debitor al conturilor de cheltuieli,
profitul net realizat în exerciţiul precedent şi nerepartizat, profitul net realizat în
exerciţiul precedent care a fost repartizat pe destinaţii.

Soldul creditor al contului reflectă profitul realizat, dacă veniturile depăşesc

cheltuielile, iar soldul debitor, pierderea realizată, dacă cheltuielile depăşesc veniturile.

Contul 129 "Repartizarea profitului" evidenţiază repartizarea profitului realizat

în anul curent . Contabilitatea analitică a acestui cont se ţine pe destinaţiile profitului,
stabilite potrivit legii.

Contul 129 "Repartizarea profitului" este un cont de activ care înregistrează în

debit rezervele constituite din profitul realizat în anul curent, acoperirea pierderilor
contabile realizate în exerciţiile precedente din profitul realizat în exerciţiul curent,
sumele repartizate pentru participarea salariaţilor la profit, dividende, profitul net al
regiilor autonome, surse proprii de finanţare, iar în credit profitul net realizat în
exerciţiul precedent, care a fost repartizat pe destinaţiile legale.

Soldul contului reprezintă profitul repartizat aferent anului în curs.

12
 Operaţiile specifice contabilităţii rezultatului se pot grupa în două categorii şi
anume: înregistrări efectuate pe baza bilanţului contabil si înregistrări care se fac după
aprobarea bilanţului, în exerciţiul financiar următor. În prima categorie de înregistrări se
pot include următoarele categorii :

înregistrarea sumelor repartizate la rezerve legale :

129 = 1061

Repartizarea profitului Rezerve legale

înregistrarea sumelor repartizate pentru acoperirea pierderilor contabile din exerciţiile

precedente:

129 = 117

Repartizarea profitului Rezultatul reportat

sumele repartizate pentru participarea salariaţilor la profit:

129 = 112

Repartizarea profitului Fond de participare al salariaţilor

la profit

sumele repartizate la dividende :

129 = 457

Repartizarea profitului Dividende de plata

sumele repartizate ca surse proprii de finanţare :

129 = 118

13
Repartizarea profitului Fonduri proprii

Din categoria înregistrărilor care se efectuează după data bilanţului fac parte
următoarele :

sumele repartizate la surse proprii de finanţare reprezentând profitul rezultat din vânzări
de active fixe şi din facilităţi fiscale la impozitul pe profit:

117 = 1068

Rezultatul reportat Alte rezerve

sumele repartizate pentru participarea salariaţilor la profit

112 = 424

Fond de participare al Participarea salariaţilor la

salariaţilor la profit la profit

sumele repartizate la dividende la sfârşitul exerciţiului financiar :

129 = 457

Repartizarea profitului Dividende de plata

dupa aprobarea bilanţului contabil si deschiderea exerciţiului urmator :

121 = 129

Profit şi pierdere Repartizarea profitului.

14
 2.2. CONTUL DE PROFIT ŞI PIERDERE
După cum am relizat din datele de mai sus ,atât veniturile cât şi cheltuielile se
închid pe baza contului ,,121 -,profit sau pierdere ''
Performanţa unei întreprinderi este cuantificată cel mai bine în contul de profit şi
pierdere, care este un document contabil de sinteză a contabilităţii de flux, deoarece pune
în evidenţă fluxurile de valoare care au contribuit la creşterea sau micşorarea bogăţiei
unei întreprinderii.
Spre deosebire de bilanţul contabil, care ne indică doar rezultatul activităţii, contul
de profit şi pierdere ne indică şi elementele care au condus la obţinerea acestui rezultat,
permiţându-ne astfel să facem o analiză a acestor elemente.
Contul de profit şi pierdere prezintă importanţă pentru o largă categorie de
utilizatori de informaţie contabilă: investitorii şi creditorii, clienţii, managerii etc.
Informaţiile extrase din contul de profit şi pierdere sunt utile pentru a evalua
rentabilitatea întreprinderii şi capacitatea ei de a genera fluxuri de trezorerie, plecând de
la sursele pe care le controlează.
Întocmirea contului de profit şi pierdere se realizează plecând de la soldurile
conturilor claselor 6 şi 7 din ultima balanţă de verificare sintetică.
Aşadar contul de profit şi pierdere este un tablou al veniturilor şi cheltuielilor unei
perioade având ca şi sold rezultatul net.
În România s-a introdus modelul contului de profit şi pierdere în formă „listă”, cu
prezentarea veniturilor şi cheltuielilor după natura lor economică.
Contul de profit şi pierdere cuprinde: cifra de afaceri netă, veniturile şi cheltuielile
exerciţiului, grupate după natura lor, precum şi rezultatul exerciţiului (profit sau
pierdere).

15
 Schema simplificată a contului de profit şi pierdere :

DENUMIREA INDICATORILOR EXERCIŢIUL FINANCIAR

PRECEDENT ÎNCHEIAT
1. CIFRA DE AFACERI NETĂ
2.VARIAŢIA STOCURILOR – SOLD
CREDITOR
- SOLD
DEBITOR
3. PRODUCŢIA IMOBILIZĂTĂ
4. ALTE VENITURI DIN EXPLOATARE
5. VENITURI DIN EXPLOATARE –
TOTAL( 1+2+3+4)
6.CHELTUIELI DIN EXPLOATARE - TOTAL
7. REZULTATUL DIN EXPLOATARE
- Profit (5-6)
- Pierdere (6-5)
8. VENITURI FINANCIARE
9. CHELTUIELI FINANCIARE
10. REZULTATUL FINANCIAR
- profit (8-9)
- pierdere (9-8)
11. REZULTATUL CURENT (7+10)
12. VENITURI EXTRAORDINARE
13. CHELTUIELI EXTRAORDINARE
14. REZULTATUL EXTRAORDINAR
- profit (12-13)
- pierdere (13-12)
15. VENITURI TOTALE ( 5+8+12)
16. CHELTUIELI TOTALE (6+9+13)
17. REZULTATUL BRUT

16
 - profit (15-16)
- pierdere (16-15)
18.IMPOZITUL PE PROFIT / VENIT
19. REZULTATUL NET AL EXERCIŢIULUI
- profit (15-16-18)
- pierdere (16-15 +18)

Determinarea rezultatului net :

Rezultatul exerciţiului= Rez din exploatare + Rez financiar + Rez extraordinar

Nr Cheltuieli Venituri Rezultat

1 De exploatare De exploatare De exploatare

2 Financiare Financiare Financiar

3=1+2 Curente Curente Curent

4 Extraordinare Extraordinare Extraordinar

5=3+4 Totale Totale Total

6 - - Impozit pe profit = 16%

7=5-6 - - Net

17
 2.3.IMPOZITUL PE PROFIT

1. Locul şi rolul impozitului pe profit

Profitul, ca şi rezultat concret al unei activităţi lucrative este definit ca o diferenţă

între veniturile realizate de o entitate economică şi cheltuielile care au contribuit la
realizarea acestor venituri într-o anumită perioadă de timp.
Impozitul pe profit reprezintă o sursă de alimentare cu venituri la bugetul de stat
pentru asigurarea mijloacelor financiare necesare îndeplinirii drepturilor fundamentale ale
cetăţenilor.

2.2.. Elementele definitorii ale impozitului pe profit

1. Anul fiscal
2. Contribuabili şi sfera de aplicare a impozitului pe profit
3. Determinarea impozitului pe profit

Anul fiscal : este în principiu anul calendaristic

În cazul înfiinţării contribuabilului, în cursul anului fiscal perioada impozabilă
începe:
la data înregistrării acestuia la Registrul Comerţului ;
la data înregistrării acestuia în registrul de evidenţă a judecătoriilor ;
la data intrării în vigoare a contractelor de asociere, în cazul asocierilor care nu
dau naştere unei persoane juridice ;
În cazul desfiinţării unui contribuabil, în cursul unui an fiscal, perioada
impozabilă încetează :

18
 la data înregistrării în Registrul Comerţului a cererii de fuziune sau diviziune cand
se produce încetarea existenţei persoanelor juridice supuse acestor operaţiuni ;
la data radierii din Registrul Comerţului în care a fost înregistrată înfiinţarea
contribuabilului ;
la data încetării contractului de asociere, în cazul asocierilor care nu dau naştere
unei persoane juridice ;

3.Contribuabilii şi sfera de aplicare a impozitului pe profit

Sunt obligaţi la plata impozitului pe profit, următoarele persoane denumite în

contribuabili :
persoanele juridice române ;
persoanele juridice străine care desfăşoară activitate prin intermediul unui sediu
permanent în România ;
persoanele juridice străine şi persoanele fizice nerezidente care desfăşoară
activitate în România într-o asociere fără personalitate juridică ;
persoanele juridice străine care realizează venituri din/sau în legătură cu
proprietăţi imobiliare situate în Romînia sau din vânzarea /cesionarea titlurilor de
participare deţinute la o persoană juridică ;
persoanele fizice rezidente asociate cu persoane juridice romîne, pentru veniturile
realizate atât în România cât şi în străinătate din asocieri fără personalitate juridică ; în
acest caz, impozitul datorat de persoana fizică se calculează, se reţine de către persoana
juridică română.
Determinarea impozitului pe profit

Baza de calcul a impozitului pe profit este profitul impozabil care se calculează ca

diferenţă între veniturile realizate din orice sursă şi cheltuielile efectuate pentru realizarea
acestora, dintr-un an fiscal din care se scad veniturile neimpozabile şi se adaogă
cheltuielile nedeductibile. Deci baza de calcul a impozitului pe profit, respectiv profitul
impozabil, este :

19
 Pim = Vt - Ct – Vn + Cn ,

în care :
Pim - profitul impozabil
Vt - venituri totale
Ct - cheltuieli totale
Vn - venituri neimpozabile
Cn - cheltuieli nedeductibile

VENITURI NEIMPOZABILE

Următoarele venituri sunt neimpozabile la calculul profitului impozabil :

dividendele primite de la o persoană juridică română ;
diferenţele favorabile de valoare a titlurilor de participare precum şi a diferenţelor
din reevaluare a investiţiilor financiare pe termen lung. Acestea sunt impozabile la data
transmiterii cu titlu gratuit, a cesionării, a retragerii titlurilor de participare ;
veniturile din anularea obligaţiilor unei persoane juridice, dacă obligaţiile se
anulează în schimbul titlurilor de participare la respectiva persoana juridică ;
veniturile din anularea cheltuielilor pentru care nu s-au acordat deducere, venituri
din reducerea sau anularea provizioanelor pentru care nu s-a acordat deducere precum şi
veniturile din recuperarea cheltuielilor nedeductibile ;
veniturile neimpozabile, prevăzute expres în acorduri şi memorandumuri aprobate
prin acte normative.

CHELTUIELI DEDUCTIBILE

Pentru determinarea profitului sunt considerate cheltuieli deductibile numai

cheltuielile efectuate în scopul realizării de venituri impozabile, inclusiv cele
reglementate prin acte normative în vigoare.
Sunt considerate cheltuieli efectuate în scopul realizării de venituri următoarele :

20
 cheltuielile cu achiziţionarea ambalajelor, pe durata de viaţă stabilită de către
conrtibuabil ;
cheltuieli efectuate, potrivit legii, pentru protecţia muncii şi cheltuielile efectuate
pentru prevenirea accidentelor de muncă şi a bolilor profesionale ;
cheltuielile cu primele de asigurare pentru asigurarea de accidente de muncă, boli
profesionale sau riscuri profesionale ;
cheltuieli de reclamă şi publicitate efectuate în scopul popularizării firmei,
produselor sau serviciilor, în baza unui contract scris, precum şi costurile asociate
producerii materialelor necesare pentru difuzarea mesajelor publicitare. Se includ în
categoria cheltuielilor de reclamă şi publicitate şi bunurile care se acordă în cadrul unor
campanii publicitare ca mostre, pentru încercarea produselor şi demonstraţii la punctele
de vânzare, precum şi alte buniri şi servicii acordate cu scopul stimulării vânzărilor ;
cheltuielile de transport şi cazare în ţară şi în străinătate de către salariaţi şi
administratori, în cazul în care contribuabilul realizează ptofit în exerciţiul curent şi/sau
din anii precedenţi ;
contibuţia la rezerva mutuală de garantare a casei centrale a cooperativelor de
credit ;
taxele de înscriere, cotizaţiile şi contribuţiile obligatorii, reglementate de actele
normative în vigoare, precum şi contribuţiile pentru fondul destinat negocierii
contractului colectiv de muncă ;
cheltuielile pentru formarea şi perfecţionarea profesională a personalului angajat ;
cheltuielile de marketing, studiul pieţii, studiul pieţei, promovarea pe pieţe
existente sau noi, participarea la târguri şi expoziţii la misiuni de afaceri, editarea de
materiale informative proprii, în cazul in care contribuabilul realizează profit în exerciţiul
curent şi /sau în anii precedenţi, precum şi în situaţia în care acesta se află înăuntrul
perioadei de recuperarea pierderii fiscale, conform legii ;
cheltuielile de cercetare- dezvoltare ;
cheltuieli pentru perfecţionarea managementului, a sistemelor informatice,
introducerea, întreţinerea şi perfecţionarea sistemelor de management a calităţii,
obţinerea atestării conform cu standardele de calitate ;
cheltuieli pentru protejarea mediului şi conservarea resurselor ;

21
 taxele de înscriere, cotizaţiile şi contribuţiile datorate către camerele de comert şi
industrie, organizaţiile sindicale şi patronale ;
pierderile înregistrate, după data de 1 ianuarie 2007 , la scoaterea din evidenţă a
creanţelor neîncasate , ca urmare a încheierii procedurii de faliment a debitorilor, pe baza
hotărîrii judecătoreşti prin care se atestă această situaţie.

CHELTUIELI CU DEDUCTIBILITATE LIMITATĂ

Următoarele cheltuieli au deductibilitate limitată :

cheltuielile de protocol în limita unei cote de 2% aplicată asupra diferenţei dintre
totalul veniturilor impozabile şi totalul cheltuielilor aferente veniturilor impozabile, altele
decât cheltuielile de protocol şi cheltuielile cu impozitul pe profit ;
suma cheltuielilor cu îndemnizaţia de deplasare acordată salariaţilor pentru
deplasări în România şi în străinătate, în limita a 2,5 ori nivelul legal stabilit pentru
instituţiile publice, în cazul în care contribuabilul realizează profit în exerciţiul curent şi
sau în anii precedenţi. În cazul în care contribuabilul realizează pierdere acestea se
suportă în limita nivelului stabilit pentru instituţiile publice ;
cheltuielile sociale în limita unei cote de 2% aplicată asupra fondului de salarii
realizat (ajutoarele pentru naştere; înmormântare, ajutoarele pentru boli incurabile;
cheltuieli efectuate cu unităţi precum grădiniţe, creşe; cadouri în bani sau în natură
acordate salariaţilor etc)
perisabilităţile, în limitele stabilite de organele de specialitate ale administraţiei
centrale, împreună cu instituţiile de specialitate, cu avizul Ministerului Finanţelor Publice
;
cheltuielile reprezentând tichetele de masă acordate, în limita prevederilor legii
anuale a bugetului de stat ;
cheltuielile cu taxele şi cotizaţiile către organizaţiile neguvernamentale sau
asociaţiile profesionale, în limita echivalentului în lei a 2.000 euro anual ;
cheltuieli cu provizioane şi rezerve ;
cheltuielile cu dobanda şi diferenţele de curs valutar ;
amortizarea;

22
 cheltuielile efectuate în numele unui angajat, la schemele facultative de pensii
ocupaţionale, în limita stabilită potrivit legii ;
cheltuieli cu primele de asigurare private de sănătate, în limita stabilită potrivit
legii ;
cheltuielile pentru funcţionarea, întreţinerea şi repararea locuinţelor de serviciu
situate în localitatea unde se află sediul social sau unde societatea are sedii secundare,
deductibile în limita corespunzătoare suprafeţelor construite prevăzute de legea locuinţei,
care se majorează din punct de vedere fiscal cu 10% ;
cheltuielile de funcţionare, întreţinere şi reparaţii aferente unui sediu aflat în
locuinţa proprietate personală a unei persoane fizice, folosită şi în scop personal în baza
unui contract încheiat între părţi în acest scop ;
cheltuielile de funcţionare, întreţinere şi reparaţii aferente autoturismelor folosite
de angajaţii cu funcţii de conducere şi de administrare ai persoanei juridice, deductibile
limitat la cel mult un singur autoturism aferent fiecărei persoane fizice cu astfel de
atribuţii. Aceste cheltuieli trebuie justificate legal pentru a fi deductibile fiscal ;

CHELTUIELI NEDEDUCTIBILE

Cheltuielile nedeductibile din punct de vedere fiscal sunt :

cheltuielile proprii ale contribuabilului cu impozitul pe profit datorat;amenzile,
confiscările, majorările de întârziere şi penalităţile de întârziere datorate către autorităţile
române, potrivit prevederilor legale
cheltuielile privind bunurile de natura stocurilor sau activelor corporale constatate
lipsa din gestiune ori degradate, neimputabile, pentru care nu au fost încheiate contracte
de asigurare, precum şi taxa pe valoarea adăugată aferentă;
cheltuielile cu taxa pe valoare adăugată aferntă bunurilor acordate salariaţilor sub
forma unor avantaje în natură, dacă valoarea acestora nu a fost impozitată prin reţinere la
sursă ;
cheltuielile făcute în favoarea acţionarilor sau asociaţilor altele decât cele generate
de plăţi pentru bunurile sau serviciile prestate contribuabilului, la preţul de piaţă pentru
aceste bunuri sau servicii ;

23
 cheltuielile înregistrate în contabilitate care nu au la bază un document
justificativ, prin care să se facă dovada efectuării operaţiunii sau intrării în gestiune, după
caz ;
cheltuielile înregistrate de societăţile agricole pentru dreptul de folosinţă al
terenului agricol adus de membrii asociaţi,peste cota de distribuţie din producţia relizată
din folosinţa acestuia, prevăzută în contractul de societate sau de asociere ;
cheltuielile determinate de diferenţele nefavorabile de valoare a titlurilor de
participare la persoanele juridice la care se deţin participaţii, precum şi diferenţele
nefavorabile aferente obligaţiunilor emise pe termen lung, cu excepţia celor determinate
de vanzarea –cesionarea acestora ;
cheltuieli aferente veniturilor neimpozabile ;
cheltuielile cu contribuţiile plătite peste limitele stabilite sau care nu sunt
reglementate prin acte normative ;
cheltuielile cu primele de asigurare plătite de angajator, în numele angajatului,
care nu sunt incluse în veniturile salariale ale angajatului ;
alte cheltuieli salariale sau asimilate acestora care nu sunt impozitate la angajat ;
cheltuieli cu servicii de management, consultanţă, asistenţă sau alte prestări de
servicii, pentru care contribuabilii nu pot justifica necesitatea prestării acestora în scopul
desfăşurării activităţii proprii şi pentru care nu sunt încheiate contracte;
cheltuielile cu primele de asigurare care nu privesc activle contribuabilului,
precum şi cele care nu sunt aferente obiectului de activitate, cu excepţia celor care
privesc bunurile reprezentând garanţia bancară pentru creditele utilizate în cadrul unor
contracte de închiriere sau leasing, potrivit clauzelor contractuale ;

24
Determinarea rezultatului net al exerciţiului

Nr Cheltuieli Venituri Rezultat

1 De exploatare De exploatare De exploatare

2 Financiare Financiare Financiar

3=1+2 Curente Curente Curent

4 Extraordinare Extraordinare Extraordinar

5=3+4 Totale Totale Total

6 - - Impozit pe profit = 16%

7=5-6 - - Net

4. Plata impozitului şi depunerea declaraţiilor fiscale

Contribuabilii au obligaţia de a plati impozitul pe profit trimestrial pâna la data de

25 inclusiv a lunii următoare trimestrului pentru care se calculează impozitul.
Banca Naţionala a României, comerciale bancare, persoane juridice române, şi
sucursalele din România ale băncilor, persoane juridice străine, au obligaţia de a plăti
impozitul pe profit lunar, până la date de 25 inclusiv a lunii următoare celei pentru care se
calculează impozitul.
Organizaţiile nonprofit au obligaţia de a plăti impozitului pe profit anual, până la
data de 15 februarie inclusiv a anului următor care se calculează impozitul.

25
 Contribuabili care obţin venituri majoritare din cultura cerealelor şi plantelor
tehnice, pomicultură şi viticultură au obligaţia de a plăti impozitul pe profit anual, până la
data de 15 februarie inclusiv a anului următor celui pentru care se calculează impozitul.
Contribuabilii au obligaţia să depună o declaraţie anuală de impozit pe profit,
până la termenul prevăzut pentru depunerea stuaţiilor financiare. În cursul anului fiscal,
contribuabilii au obligaţia de a depune declaraţia de impunere până la termenul de plată al
impozitului pe profit, inclusiv.

1. Studiu privind determinarea impozitului pe profit

Cont Suma Cont Suma

707 50.000 607 30.000

704 20.000 628 10.000

761(divid) 1.000 623 1.000

641 2.000

Amenzi 3.000

Tichete masă în lim .leg. 600

Tichete masă peste lim.leg. 200

Total ven. 71.000 Total ch. 46.800

Determinarea impozituil pe profit

Profit contabil brut = 71.000-46.800=24.200

Total ven.impozabile: 71.000-1.000=70.000

Total.ch.fara ch.prot.: 46.800-1.000=45.800

Diferenţa: 70.000-45.800=24.200 => ch.prot.ded,: 24.200x2%=484 => ch.prot.neded.:

1.000-484=516

Profit impozabil = 24.200-1.000+516+3.000+200=26.916 => imp.profit:

26.916x16%=4.307

26
2.ALT STUDIU DE CAZ PRIVIND DETREMINAREA IMPOZITULI PE PROFIT

Ven.total impozabil: 40.000

CA: 38.000

Ch.totale: 30.000, din care ch.imp.profit: 600

Separat: ch.sponsorizare: 250

Profit impozabil = 40.000-30.000-250+600+250=10.600 => imp.profit datorat:

10.600x16%=1.696.

3 ‰ din CA: 38.000 x 3‰=114

20% din imp.profit datorat: 1.696 x 20% = 339

     scadem din imp.profit datorat suma de 114=> imp.profit=1.696-114=1.582

în trim I s-a achitat suma de 600 => imp. de plata la 25 iulie: 1.582-600=982

(initial era 2‰ din CA )

27
CAPITOLUL III

STUDIU DE CAZ PRIVIND CONTABILITATEA REZULTATULUI LA

SOCIETATEA COMERCIALĂ ,, ADILENA FOREST '' SRL

1.PREZENTAREA SOCIETĂŢII CU RASPUNDERE LIMITATĂ :

ADILENA FOREST SRL
Subsemnatul ,
NECHITI EMIL ,ÎN CALITATE DE ASOCIAT UNIC, născut în Fedru la data
0.08.19672 1973 , cetăţean roman, domiciliat în com. Feldru ,str. Principală , nr.802 A ,
judeţ BN , posesor a C.I. seria .XB , nr.027401 , eliberat de Pol .NĂSĂUD ,Oraş
NĂSĂUD , la data de 04.04,

A convenit să încheie prezentul Act constitutiv, pentru constituirea unei societăţi cu

răspundere limitata, in conformitate cu dispoziţiile Legii nr.31/1990, ale tuturor
prevederilor legale in vigoare aplicabile societăţilor comerciale, precum si ale
prevederilor prezentului Act constitutiv.

– FORMA,DENUMIREA,SEDIUL,DURATA,OBIECTUL DE ACTIVITATE
2.FORMA JURIDICA A SOCIETATII
1.Societatea este persoana juridica romană constituită în forma societăţii cu răspundere
limitata.
2.în cazul în care adunarea generala va hotărî transformarea formei juridice a societăţii,
aceasta transformare va determina in mod obligatoriu modificarea pct.1.1. de mai sus,
precum şi îndeplinirea formalităţilor de autorizare, publicitate, înmatriculare şi
înregistrare, impuse de lege pentru înfiinţarea societăţii.

28
DENUMIREA SOCIETĂŢII
1.Denumirea societăţii este ” SCADILENA FOREST ” SRL .
2.În toate actele, publicaţiile ,facturile şi orice alte documente emanãnd de la societate,
denumirea societăţii va fi urmată de iniţialele SRL, sediul, numărul de înmatriculare în
Registrul Comerţului şi codul fiscal.

SEDIUL SOCIETĂŢII
1.Sediul societăţii este în loc. FELDRU , NR. 1197,JUDEŢUL BISTRIŢA -NĂSĂUD

2.Societatea îşi va putea schimba sediul şi va putea înfiinţa sucursale, filiale, puncte de
lucru, birouri, reprezentanţe ,agenţii oriunde în Romãnia sau în străinătate numai în
urma hotărârii Adunării generale, cu respectarea dispoziţiilor legale în vigoare.

DURATA SOCIETĂŢII:
Durata de funcţionare a societăţii este nelimintată, cu începere de la data înmatriculării în
Registrul Comerţului.

OBIECTUL DE ACTIVITATE
Conform nomenclatorului privind clasificarea activităţilor din economina nationala-
CAEN obiectul principal de activitate îl constituie :

DOMENIUL PRINCIPAL :201 ,,TĂIERE ŞI RINDELUIREA LEMNULUI ,

IMPREGNAREA LEMNULUI
ACTIVITATEA PRINCIPALĂ:
2010 =TĂIEREA ŞI RINDELUIREA LEMNULUI ,IMPREGNAREA LEMNULUI,
Dar şi alte activităţi secundare pricizate în actul constitutuiv prezentat ca anexă.

29
2..Aceste activităţi se vor realiza împreuna sau separate, în oricare dintre domeniile
arătate, societatea urmând a desfăşura toate acele activităţi conexe necesare realizării
obiectului de activitate propus, în conformitate cu reglementările legale existente.

CAPITALUL SOCIAL

Asociaţii au hotarãt ca societatea să prezinte un capital social in valoare de 1.000.000 lei

Capitalul social este divizat în 100 părţi sociale ,egale si indivizibile, fiecare avãnd o
valoare nominala de 10 lei , subscrise şi integral
Capitalul social al societăţii este asigurat prin aporturi în numerar.
Asociatul vor decide ulterior, în condiţiile legii şi ale prezentului act constitutiv, cu
privire la majorarea sau diminuarea capitalului social, după caz.
Asociatul se obligă să menţină o valoare netă minimă a capitalului, în conformitate cu
prevederile legii aplicabile societatilor ce desfasoara activităţi în domeniul circulaţiei
bunurilor incluse în obiectul de activitate. Societatea are deschis un punct de lucru
1. ATELIER DE DEBITARE ŞI PRELUCRARE MATERIAL LEMNOS, la aceeaşi
adresă la care firma are deschis şi sediul . Alte date referitoare la firmă se află în
statutul acesteia, la anexe.
2. Trebuie menţionat faptul că societatea deţine şi un magazin , cu vânare cu
amănuntul , la acelaşi sediu .
3.

3.2. STUDIU LA S.C. ALILENA FOREST S.R.L.

*În cursul lunii august au avut loc urmatoarele operatiuni economico-

financiare ,constatate pe baza documentelor justificative :

1.In data de 05.08.2011, conform facturii nr .2139850 societatea a achizitionat un

mijloc de transport necesar desfasurarii operatiilor de aprovizionare cu marfuri de la
furnizor , la pret de achizitie 41 000 lei cu t.v.a. 24 %.

% = 404 48 790 lei

30
 2124 Furnizori de imobilizari 41 000 lei

Mijloace de transport

4426 8 840 lei

Tva deductibila

2.Conform facturii nr. 2139849 din data de 10.08.2011 se achizitioneaza marfuri

la pret de cumparare 463 400 lei, tva 24 %:

% = 401 274 616 lei

371 Furnizori 463 400 lei

Marfuri

4426 111 216 lei

Tva deductibila

3.În aceiaşi zi, se întocmeste nota de recepţie şi constatare de diferente nr.71

constatandu-se valoarea adaosului comercial si a taxei pe valoare adaugata neexigibila.(
adaos comercial 15 %, tva 24 % ):

371 = % 167 634,9 lei

Marfuri 378 69 510 lei

Diferente de pret la marfuri

4428 98 124,9 lei

Tva neexigibila

31
 4.Se înregistreaza în data de 12.08.2011, factura nr.1275693 de la Romtelecom
privind serviciile de poştă şi telecomunicatii din perioada analizată în suma de 4 500
lei si tva 24 %.

% = 401 5 580 lei

626 Furnizori 4 500 lei

Cheltuieli cu telecomunicatii

4426 1 080 lei

Tva deductibila

5.Conform facturii nr 118965 din 13.08.2011 se înregistrează consumul de

energie termica in valoare de 5 100 lei , tva 24%.

% = 401 6 324 lei

605 Furnizori 5 100 lei

Cheltuieli cu energia si apa

4426 1 224 lei

Tva deductibila

6.Pe baza situaţiei de calcul a amortizarii mijlocului fix existent în patrimoniu se

inregistreaza amortizarea lunara in suma de 500 lei.

6811 = 2812 500 lei

Cheltuieli cu amortizarea : Amortizarea echipamentelor tehnologice .

7. Conform registrului de casa, a monetareler şi bonurilor fiscale vânzarea de

marfuri la preţ cu amănuntul a fost de 400 000 lei.

32
 5311 = % 400 000 lei

Casa în lei 707 304 000 lei

Venituri din vânzarea

marfurilor

4427 96 000 lei

Tva colectata

8. În data de 20.08. 2011 se achită conform ordinului de plata nr 8 datoria

privind impozitul pe profit aferent perioadei precedente.

441 = 5121 1 000 lei

Impozit pe profit Conturi la banci în lei

9. Se depun la bancă conform foii de varsamant nr.765 suma de 350 000 lei:

581 = 5311 350 000 lei

Viramente interne Casa în lei

5121 = 581 350 000 lei

Conturi la banci în lei Viramente interne

10. Din disponibilul aflat în contul de la bancă se platesc datoriile faţă de

furnizorii de imobilizari şi furnizori astfel: plaţi la furnizorii de imobilizari 48 790 lei;
plăţi la furnizori 20 000 lei; de asemenea se achită datoria fata de bugetul de stat privind
taxa pa valoare adaugata aferenta lunii precedente;plăţile se fac conform ordinelor de
plata nr.9, 10, şi respectiv 11 din data de 25.08.2011.

404 = 5121 48 790 lei

33
 Furnizori de imobilizari Conturi la banci

401 = 5121 20 000 lei

Furnizori Conturi la banci

4423 = 5121 4 000 lei

Tva de plata Conturi la banci

11. Se primesc obiecte de inventar de natura mobilierului comercial , rafturi

conform avizului de însoţire nr. 1610100 din 28.08.2011, în valoare de 34 140 lei ,
tva 24 %:

% = 408 40 626,6 lei

321 Furnizori-facturi nesosite 34 140 lei

Obiecte de inventar

4428 6 846,6 lei

Tva neexigibila

12. In data de 30.08.2011 se fac operaţiunile de regularizare a taxei pe valoare

adaugată aferentă lunii august ,întocmindu-se decontul de tva.

% = 4426 97 660 lei

4427 Tva deductibila 63 865,5 lei

Tva colectata

4424 33 794,5 lei

Tva de recuperat

34
 13. Pe baza notelor de contabilitate, la aceiaşi dată se descarca gestiunea de
marfurile vândute şi se închid conturile de venituri si cheltuieli .

% = 371 400 000 lei

607 Marfuri 291 917,98 lei

Cheltuieli cu marfuri

378 44 216,47 lei

Diferente de pret la marfuri

4428 63 865,55 lei

121 = % 302 017,98 lei

Profit si pierdere 626 4 500 lei

Cheltuieli cu telecomunicatii 5 100 lei

Cheltuieli cu energia si apa

6811 500 lei

Cheltuieli cu amortizarea

607 291 917,98 lei

Cheltuieli cu marfurile

707 = 121 336 134,45 lei

Venituri din vânzarea Profit si pierdere

35
 marfurilor

15.Se calculează şi se înregistrază cheltuiala cu impozitul pe profit.

Profit brut = Venituri - Cheltuieli

Profit brut = 336 134,45 - 302 017,98 = 3 411,54 lei

Impozitul pe profit = 34 116,542 x 16 % = 8 52,13 lei

691 = 441 8 52,13 lei

Cheltuieli cu impozit Impozit pe profit

pe profit

Se închide contul de cheltuieli cu impozitul pe profit:

121 = 691 8 52,13 lei

Profit şi pierdere Cheltuieli cu impozitul pe profit

La sfârşitul exerciţiului financiar, adică în decembrie 2011 ,societatea înregistrează în

contabilitate următoarele date:

Total cheltuieli 477376 lei , din care :majoritatea sunt cheltuieli generale, de expoloatare
şi financiare, iar cheltuiala cu impozitul pe profit7760 lei , deci impozitul pe profit este
în sumă de 7760 lei

Total cheltuieli 819884 ,din care sunt venituri ale activităţii de xpolatare :

 Venituri din vânzarea de produse finite= 925.903

 Venituri din lucrări executate şi servicii prestate 707.-336134,5

Şi venituri din activitatea fianciară = 78 lei

36
 Societatea nu a realizat nici cheltuieli şi nici venituri din activitatea extraordinară.

De aceea rezultatul exerciţiului este în suma de 39819 lei ,care este profit.

Detalierea tipurilor de activităţi şi a rezultatelor obţinute s -a realizat pe

baza ,,CONTULUI DE PROFIT ŞI PIERDERE '' ce redă detalierea tuturor
cheltuielilor şi veniturilor pe toate tipurile de activiităţi şi calculează profitul sau
pierderea exerciţiului financiar , în cazul nostru în sumă de 39.820 lei ,pentru luna
decembrie a anul 2011 .

De asemenea se observă şi compararea rezultatelor obţinute în 2010 ,faţă de 2011.

CONTUL DE PROFIT ŞI PIERDERE este anexă la lucrarea mea, ca şi ,,Declaraţia

privind impozitul pe profit'' pe anul 2011 ,pe baza căreia am constat că societatea
comercială are de recuperat 1642 lei , deoarece datorită impozitului pe profit declarat pe
anul de raportare prin formularul 100 ,avea de plată, 9402 lei iar impozitul pe profit
anual este de 7.760 lei .

9402 -7760 =1642 lei ,sumă pe care societatea trebuie aă o recupereze, pe viitor
=IMPOZIT PE PROFIT plătit în avans .

37
CONCLUZII

Reflectarea fidelă a realităţii economico-financiare şi a consecinţelor sale

sociale, umane, instituţionale sunt atributele definitorii ale contabilităţii, pentru
perfecţionarea căreia se bat, se luptă şi muncesc astăzi cei mai redutabili specialişti în
"ştiinţa conturilor". Preocupaţi de standarde, de convergenţă, de reflectarea contabilă a
realităţii, profesioniştii contabili se preocupa în fapt de economie, de institutii, de
oameni.

Este poate, cea mai frumoasă parte a profesiei contabile. Este unul din motivele
pentru care Uniunea Europeana a luat în considerare oportunitatea recunoasterii
profesiei contabile la nivel european. Faţă de provocărilor europene, contabilitatea
româneasca nu putea sa ramână pasivă şi fără reflexe. Ea s-a adaptat proceselor de
normalizare, armonizare şi convergenţă, atât prin intermediul unor institutii nationale,
cât si prin actiunea organismelor ce reprezintă profesia contabilă. Procesul de
armonizare a contabilitătţii românesti cu cerintele Standardelor Internationale de
Contabilitate (IAS/IFRS) şi cu Directivele contabile europene, care armonizeaza regulile
şi principiile de referinţă cu privire la elaborarea situatiilor financiare anuale ale
institutiilor publice, reprezintă una dintre cele mai curajoase provocări pentru mediul
administrativ, provocare trebuie să se adapteze toale firmele din ţara noastră.

38
BIBLIOGRAFIE

Ministerul finantelor publice - Reglementari contabile pentru

agentii economici -

Editura economica

-         Legea contabilitatii nr.82/1991;

-         Ordinul ministrului finantelor publice nr.306/2002 pentru

Aprobarea reglementarilor simplificate, armonizate cu

Directivele europene

-         Ordinul ministrului finantelor publice nr.1753/2004 pentru

aprobarea normelor privind organizarea si efectuarea inventarierii patrimoniului;

-         Hotararea Guvernului nr.831/2004 pentru aprobarea Normelor privind

limitele admise de perisabilitate la marfuri in procesul de comercializare;

Violeta Isai -Contabilitate - manual pentru clasa

a XII-a - editura lice ALL 2000

39
Cristunel Bogdan Patrascu -Contabilitatea unor operatiuni

speciale - actualizari 2005

editura ,DANUBIUS" - Braila

40