Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Nelea Chirilov
Analiza situațiilor financiare, FB, fr.redusă, anul universitar 2022-2023
Tema1. Analiza veniturilor
1. Analiza mărimii, componenței și evoluției veniturilor
2. Analiza structurală a veniturilor
3. Analiza factorială a veniturilor din vânzări
Definiții (din SNC)
Venituri – creșteri ale beneficiilor economice înregistrate în cursul perioadei de gestiune, sub forma intrărilor de active
sau majorării valorii acestora, sau a diminuării datoriilor care au drept rezultat creșteri ale capitalului propriu, cu excepția
creșterilor legate de contribuțiile proprietarilor.
Veniturile din vânzări cuprind veniturile din:
1) vânzarea a produselor/mărfurilor;
2) prestarea serviciilor și/sau executarea lucrărilor;
3) contracte de construcție;
4) contracte de leasing operațional și financiar (arendă, locațiune);
5) dividende, participații și/sau dobânzii, care pentru entitate reprezintă activitate operațională.
Venituri din prestarea serviciilor – venituri din executarea de către entitate a unor lucrări pe parcursul unei anumite perioade de
timp (de exemplu, venituri din serviciile de transport, reparație, intermediere, consultanță, instruire, agrement-sport, instalare a
utilajului, telefonie, internet, turism).
Venituri din vînzarea produselor și mărfurilor – venituri din comercializarea bunurilor produse de entitate sau cumpărate pentru
a fi revîndute, inclusiv terenurile și alte imobilizări deținute în scopuri revînzării.
Venituri sub formă de dobînzi – venituri din utilizarea numerarului sau a echivalentelor acestuia, precum și din deținerea
obligațiunilor și a altor sume datorate entității.
Venituri sub formă de redevențe – (royalty) venituri din utilizarea imobilizărilor necorporale ale entității cum ar fi brevetele,
mărcile, drepturile de autor (copyright) și software-ul pentru computere etc.
Venituri sub formă de dividende – venituri din cotele deținute în capitalul social al altor entități.
Alte venituri din activitatea operațională - veniturile care apar în procesul desfășurării activității operaționale, dar care nu pot
fi atribuite la venituri din vânzări. Acestea cuprind veniturile:
1) din ieșirea altor active circulante (cu excepția veniturilor reflectate în componența veniturilor din vânzări) ;
2) sub formă de amenzi, penalități și alte sancțiuni;
3) din recuperarea prejudiciului material cauzat entității;
4) din decontarea datoriilor cu termen de prescripție expirat;
5) din subvenții și/sau utilizarea mijloacelor cu destinație specială,
6) din plusurile de active constatate la inventariere;
7) din alte operațiuni aferente activității operaționale
Veniturile din alte activități cuprind:
veniturile aferente activelor imobilizate, cu excepția plusurilor de active constatate la inventariere;
dividende și/sau participații în alte entități (cu excepția veniturilor reflectate în componența veniturilor din vânzări);
dobînzi (cu excepția veniturilor reflectate în componența veniturilor din vânzări);
diferențe favorabile de curs valutar;
intrarea activelor cu titlu gratuit;
reluarea pierderilor din depreciere;
compensații pentru acoperirea pierderilor excepționale;
alte fapte economice care nu se referă la activitatea operațională.
1
Conf.univ.dr. Nelea Chirilov
Analiza situațiilor financiare, FB, fr.redusă, anul universitar 2022-2023
Tabelul 1. Analiza mărimii și evoluției veniturilor
Nr. Indicatori La finele anului, mii lei Abaterea Ritmul
precedent curent absolută creșterii, %
1 2 3 4 5= 6=
1. Venituri din vânzări
2. Venituri totale
3. Total active
4. Total datorii
Aspectele concluziei:
se examinează tendință de modificare a veniturilor obținute de entitatea analizată în dinamică.
dacă ritmul creșterii activelor controlate de entitate depășește ritmul creșterii veniturilor totale și
ritmul creșterii veniturilor din vânzări: aceasta situație atestă utilizarea neeficientă a
patrimoniului disponibil.
dacă ritmul creșterii datoriilor depășește indicii aferenți totalității surselor de finanțare și
veniturilor: această situație semnifică creșterea gradului de îndatorare a entității.
În cadrul analizei structurale a veniturilor, acestea pot fi clasificate în funcție de numeroase criterii.
Aceste criterii au putere informativă diferită, oferind utilizatorilor posibilitatea de a aprecia diverse
aspecte ale activității entității.
Veniturile se grupează și se analizează după natură în următoarele grupe de venituri:
1) venituri ale activității operaționale;
2) venituri ale altor activități.
Această clasificare este strict reglementată de SNC și se folosește pentru întocmirea ”Situației de
profit și pierdere. Informația privind această clasificare nu reprezintă secret comercial.
În continuare, vom examina structura veniturilor după natură. Pentru studierea structurii
veniturilor pe larg se folosește o astfel de metodă de examinare a informației din Situațiile financiare ca
analiza pe verticală. Această metodă cuprinde calcularea ponderii (cotei) fiecărui element component în
totalul veniturilor. În acest caz, în calitate de criteriu de grupare a veniturilor servește de obicei natura,
adică conținutul economic al componentelor veniturilor.
2
Conf.univ.dr. Nelea Chirilov
Analiza situațiilor financiare, FB, fr.redusă, anul universitar 2022-2023
Tabelul 2. Analiza structurii veniturilor după natură în dinamică
Anul precedent Anul curent Abaterea
Suma, Ponderea, Suma, Ponderea, Sumei, Ponderii,
Indicatori
mii lei % mii lei % mii lei puncte
procentuale
1 2 3 4 5 6= 7=
1 Venituri din activitatea
operațională,
inclusiv:
1.1 Venituri din vânzări
1.2 Alte venituri din activitatea
operațională
2 Venituri din alte activități,
inclusiv:
2.1 Venituri din operațiuni cu
active imobilizate
2.2 Venituri financiare
2.3 Venituri excepționale
3 Total venituri 100,00 100,00 X
Avantajele:
activității operaționale îngust specializată - permite majorarea eficienței activității operaționale
datorită procurării utilajului special, angajării personalului calificat în domeniu, acumulării
experienței corespunzătoare etc.
activității operaționale multilateral diversificată - desfășurarea diferitelor tipuri de activitate
operațională asigură o structură mai variată a veniturilor cu scopul diminuării riscurilor și
reducerii condițiilor de incertitudine care apar în domeniile de activitate practicată.
În calitate de surse de informații pentru analiza structurală a vânzărilor pe tipuri de activitate
operațională servesc:
Situația de profit și pierdere;
Borderoul evidenței analitice la contul 611 „Venituri din vânzări.
Planul de afaceri al entității.
3
Conf.univ.dr. Nelea Chirilov
Analiza situațiilor financiare, FB, fr.redusă, anul universitar 2022-2023
Tabelul 3. Analiza structurii veniturilor din vânzări pe tipuri de activitate operațională
Suma veniturilor din Ponderea,
Devierea
vânzări, mii lei %
Tipuri de activitate
anul anul anul anul sumei, ponderii,
operațională
precedent curent precedent curent mii lei puncte
procentuale
1 2 3 4 5 6= 7=
Vânzarea produselor
Comercializarea mărfurilor
Prestarea serviciilor
Executarea lucrărilor
Tabelul 4. Analiza structurii veniturilor din vânzări pe sectoare ale pieței de desfacere
Suma veniturilor din Ponderea,
Devierea
vânzări, mii lei %
Sectoare ale pieței de
anul anul anul anul sumei, ponderii,
desfacere
precedent curent precedent curent mii lei puncte
procentuale
1 2 3 4 5 6= 7=
Piața internă (RM) ? ?
Piața externă (export) 8 555 12 466
Total venituri din vânzări 21 294 26 320
Avantajele:
Creșterea în dinamică a ponderea veniturilor din export contribuie la:
micșorarea poverii fiscale (ratei fiscalității)
majorarea disponibilității valutei străine
4
Conf.univ.dr. Nelea Chirilov
Analiza situațiilor financiare, FB, fr.redusă, anul universitar 2022-2023
Analiza structurală a vânzărilor pe forme de achitare
Un aspect foarte important este analiza veniturilor din vânzări prin prisma formelor de achitare.
Achitarea pentru produse și mărfuri vândute poate fi efectuată de către consumatorii entității contra
numerar, ori pe seama schimbului activelor sau serviciilor și lucrărilor.
Pentru detalierea achitărilor contra numerar pot fi separate veniturile din vânzări obținute în casă și
în conturi curente.
Spre deosebirea de încasarea numerarului din vânzări, efectuarea operațiunilor de schimb (așa-
numite tranzacții de “barter”) des este legată de invazii fiscale de diferit tip.
2. Modificarea stocurilor produselor – are o influență inversă asupra veniturilor din vânzarea
produselor: creșterea stocurilor produselor conduce la micșorarea veniturilor din vânzarea
produselor, iar micșorarea stocurilor produselor - la creșterea veniturilor din vânzarea produselor.
Creșterea sau scăderea produselor stocate poate fi condiționată de influența unui șir de factori detaliați,
ca de exemplu: lipsa ambalajului; defectarea utilajului de ambalare; lipsa mijloacelor de transport;
scăderea (creșterea) cererii pentru produse; returnarea produselor vândute anterior; modificarea
datelor privind stocurile produselor în rezultatul inventarierii etc.
3. Modificarea prețurilor pentru produsele vândute - influențează direct mărimea veniturilor din
vânzarea
produselor: creșterea prețurilor condiționează majorarea veniturilor din vânzarea produselor, și
invers.
Modificarea prețurilor de vânzare poate fi influențată de un șir de factori, ca de exemplu: inflația
(deflația) valutei naționale; creșterea (scăderea) cererii și ofertei pe piață de desfacere; nivelul calității
produselor entității în comparație cu calitatea produselor concurenților; aplicarea politicii de discount,
de reducere temporară a prețurilor, prețurilor de dumping, etc.
Din lista factorilor detaliați se observă că modificarea prețurilor de vânzare nu poate fi considerată
ca un factor absolut independent de activitatea entității.
Pentru determinarea influenței factorilor asupra veniturilor din vânzarea produselor este necesară
colectarea datelor inițiale. În calitate de surse informaționale pentru efectuarea analizei factoriale a
vânzărilor servesc:
Borderoul evidenței analitice la contul 611 „Venituri din vânzări”.
Situația de profit și pierdere;
Calcule speciale de recalculare.
Cercetarea statistică a produselor industriale.
Planul de afaceri al entității.
În sursele nominalizate veniturile din vânzarea produselor, volumul producției fabricate, stocurile
produselor pot fi reflectate în trei tipuri de evaluare:
în prețuri curente ale anului respectiv (anului de gestiune);
în prețuri medii ale anului precedent;
în prețuri planificate.
5
Conf.univ.dr. Nelea Chirilov
Analiza situațiilor financiare, FB, fr.redusă, anul universitar 2022-2023
În baza datelor inițiale se efectuează analiza factorială a veniturilor din vânzarea produselor prin
metoda balanțieră.
Tabelul 5. Calculul influenței factorilor asupra modificării veniturilor din vânzarea produselor
prin metoda balanțieră
(în mii lei)
Indicatori Anul Anul Abaterea Mărimea
Nr. precedent curent absolută, influenței
factorilor
1 2 3 4 5= 6
1. Venituri din vânzarea produselor în
prețuri:
1.1. curente ale anului de gestiune x
Situația negativă privind dinamica veniturilor din vânzarea produselor, mărfurilor, serviciilor și
lucrărilor, impune descoperirea și înlăturarea cauzelor aferente, cum sunt:
De exemplu, cauzele din vina entității:
contracte încheiate cu întîrziere;
neritmicitatea la timp a livrării produselor, mărfurilor, serviciilor prestate către consumatori;
comportament neprofesional a personalului cu clienții;
gradul de calificare scăzut a personalului entității;
neasugurarea consumatorilor cu servicii de transport;
lipsa publicității etc.
De exemplu, cauzele din vina consumatorilor:
scăderea puterii de cumpărare (veniturilor) a consumatorilor;
schimbarea gusturilor și exigențelor consumatorilor;
returnarea mărfurilor de către consumatori etc.
6
Conf.univ.dr. Nelea Chirilov
Analiza situațiilor financiare, FB, fr.redusă, anul universitar 2022-2023
Creșterea în dinamică a cotei profitului din activitatea operațională în suma totală a profitului până
la impozitare este apreciată pozitiv.
Din punct de vedere al tehnicii de calcul, la analiza dinamicii și structurii profitului (pierderii) până
la impozitare se determină abaterea absolută (față de perioada precedentă și/sau de plan), ritmul creșterii,
procentul îndeplinirii planului și ponderea rezultatului financiar obținut din fiecare tip de activitate în
suma totală a mărimii profitului (pierderii) până la impozitare.
Analiza dinamicii și structurii profitului (pierderii) până la impozitare este efectuată în baza datelor
din:
Situația de profit și pierdere;
Planul de afaceri al entității.
7
Conf.univ.dr. Nelea Chirilov
Analiza situațiilor financiare, FB, fr.redusă, anul universitar 2022-2023
Scopul analizei structurii profitului brut (pierderii brute) constă în aprecierea aportului fiecărui
tip de activitate operațională în obținerea profitului brut (pierderii brute).
Această direcție de analiză se efectuează în baza datelor din următoarele surse informaționale:
Situația de profit și pierdere,
Borderoul evidenței analitice la conturile: 611 „Venituri din vânzări” și 711 „Costul
vânzărilor”,
Planul de afaceri al entității.
8
Conf.univ.dr. Nelea Chirilov
Analiza situațiilor financiare, FB, fr.redusă, anul universitar 2022-2023
Tabelul 7. Analiza structurii profitului brut (pierderii brute) pe tipuri de activitate operațională în
dinamică
Anul Abaterea absolută
Anul curent
precedent în
Indicatori Cotă,
Suma, Cota, Suma, Cota, Sumă,
puncte
mii lei % mii lei % mii lei
procentuale
1 2 3 4 5 6= 7=
1 Profit brut (pierdere brută) din vânzarea
produselor și mărfurilor
2 Profit brut (pierdere brută) din prestarea
serviciilor și executarea lucrărilor
3 Profit brut (pierdere brută) din contracte
de construcție
4 Profit brut (pierdere brută) din contracte
de leasing operațional și financiar (arendă,
locațiune)
5 Profit brut (pierdere brută) din contractele
de microfinanțare
6 Profit brut (pierdere brută) din alte
venituri (de exemplu, din dividende,
participații, dobânzii, care pentru entitate
reprezintă activitatea operațională)
7 Profit brut (pierdere brută) – total
Concluzie:
9
Conf.univ.dr. Nelea Chirilov
Analiza situațiilor financiare, FB, fr.redusă, anul universitar 2022-2023
Din punct de vedere factorial, profitul (pierderea) din activitatea operațională se determină conform
formulei:
Alte
Profitul
Profit brut Alte venituri din Cheltuieli cheltuieli
(pierderea) Cheltuieli
= (pierdere + activitatea - de - - din
din activitatea administrative
brută) operațională distribuire activitatea
operațională
operațională
Fiecare parte componentă a formulei factoriale influențează asupra profitului (pierderii) din
activitatea operațională a entității. Profitul brut (pierderea brută) și alte venituri din activitatea
operațională au o acțiune directă, iar cheltuielile perioadei (curente) - o acțiune inversă.
Pentru calculul influenței factorilor asupra profitului (pierderii) din activitatea operațională se
aplică metoda balanțieră, deoarece există legătură aditivă dintre factorii de influență și indicatorul
rezultativ.
În calitate de sursă de informație pentru analiza factorială a profitului (pierderii) din activitatea
operațională, servește:
Situația de profit și pierdere;
Planul de afaceri al entității.
Tabelul 8. Calculul influenței factorilor asupra modificării profitului ( pierderii) din activitatea
operațională prin metoda balanțieră
(în mii lei)
Mărimea
Anul Anul Abaterea
Indicatori influenței
precedent curent absolută
factorilor
1 2 3 4= 5
1. Profit brut (pierdere brută)
2. Alte venituri din activitatea operațională
3. Cheltuieli de distribuire
4. Cheltuieli administrative
5. Alte cheltuieli din activitatea
operațională
6 Profitul ( pierderea) din
activitatea operațională,
(ind.1+ind.2-ind.3-ind.4-ind.5)
Verificare:
Concluzie:
10
Conf.univ.dr. Nelea Chirilov
Analiza situațiilor financiare, FB, fr.redusă, anul universitar 2022-2023
Devierea mărimii profitului brut (pierderii brute) din vânzarea produselor și/sau prestarea
serviciilor este cauzată de influența următorilor factori:
Modificarea volumului de vânzare al produselor (serviciilor prestate) - are o influență
directă asupra mărimii profitului brut (pierderii brute). Majorarea volumului produselor vândute
(serviciilor prestate) duce la creșterea mărimii profitului brut, și invers, reducerea volumului
vânzărilor conduce la diminuarea sumei profitului brut.
În calitate de surse informaționale pentru efectuarea analizei factoriale a profitului brut (pierderii
brute) din vânzarea produselor (prestarea serviciilor) servesc:
Situația de profit și pierdere;
Borderoul evidenței analitice la conturile: 611 „Venituri din vânzări” și 711 „Costul
vânzărilor”,
Calculațiile produselor (serviciilor) concrete;
Calculele speciale (de recalculare);
Planul de afaceri al entității.
Pentru aplicarea metodologiei de analiză factorială a profitului brut (pierderii brute) din vânzarea
produselor se vor folosi următoarele date inițiale:
Tabelul 9. Date inițiale pentru analiza profitului brut (pierderii brute) din vânzarea produselor
Anul
Indicatori Recalculat Anul curent
precedent
1 2 3 4
1. Venituri din vânzarea produselor, mii lei
11
Conf.univ.dr. Nelea Chirilov
Analiza situațiilor financiare, FB, fr.redusă, anul universitar 2022-2023
3. Profit brut (pierderea brută) din vânzarea produselor, mii
lei (ind.1-ind.2)
Calculul abaterii absolute a profitului brut (pierderii brute) din vânzarea produselor:
Modificarea profitului brut (pierderii brute) din vânzarea produselor se explică prin influența celor
patru factori, astfel:
Verificare:
12
Conf.univ.dr. Nelea Chirilov
Analiza situațiilor financiare, FB, fr.redusă, anul universitar 2022-2023
13
Conf.univ.dr. Nelea Chirilov
Analiza situațiilor financiare, FB, fr.redusă, anul universitar 2022-2023
În calitate de surse informaționale aprecierea generală a dinamicii nivelului rentabilității veniturilor
din vânzări pentru sunt utilizate:
Situația de profit și pierdere;
Planul de afaceri.
14
Conf.univ.dr. Nelea Chirilov
Analiza situațiilor financiare, FB, fr.redusă, anul universitar 2022-2023
Recalcularea veniturilor din vînzări și costului vânzărilor se efectuează prin evaluarea cantității
produselor (serviciilor) efectiv vândute în anul curent cu prețurile și costurile unitare ale produselor
vândute (serviciilor prestate) în anul precedent sau conform planului de afaceri.
Pentru efectuarea analizei factoriale a rentabilității veniturilor din vânzarea produselor a fost
colectate datelor inițiale:
Tabelul 11. Date inițiale pentru analiza factorială a rentabilității veniturilor din vânzarea
produselor
Indicatori Anul Anul
Recalculat
precedent curent
1 2 3 4
1. Venituri din vânzarea produselor, mii lei
15
Conf.univ.dr. Nelea Chirilov
Analiza situațiilor financiare, FB, fr.redusă, anul universitar 2022-2023
Calculul influenței factorilor la devierea nivelului rentabilității veniturilor din vânzări poate fi
efectuat prin metoda substituțiilor în lanț, bazată pe recalcularea indicatorilor.
Calculul abaterii absolute a nivelului rentabilității veniturilor din vânzări:
RVV
ACurent A Pr ecedent
RVV
Devierea nivelului rentabilității veniturilor din vânzarea marfurilor se explică prin influența celor
trei factori, astfel:
1. Calculul devierii nivelului rentabilității veniturilor din vânzarea produselor sub influența
modificării structurii și sortimentului produselor vândute:
RVV
Re calculat1 A Pr ecedent
RVV
2. Calculul devierii nivelului rentabilității veniturilor din vânzarea produselor sub influența
modificării costului pe unitatea de produs vândut:
RVV
Re calculat 2
RVVvv
Re calculat1
q p q c
1 o 1 1
100
q p q c
1 0 1 0
100
q p 1 0 q p 1 0
3. Calculul devierii nivelului rentabilității veniturilor din vânzarea produselor sub influența
modificării prețului de vânzare pe unitatea de produs:
RVV
ACurent Re calculat 2
RVV
Verificare:
16
Conf.univ.dr. Nelea Chirilov
Analiza situațiilor financiare, FB, fr.redusă, anul universitar 2022-2023
În ambele cazuri, profitul pe produs este rezultatul obținut din vânzarea unui produs și se
determină ca diferența dintre prețul de vânzare și costul pe unitatea de produs, adică:
Profitul pe produs = Prețul de vânzare pe produs – Costul pe unitatea de produs
Din ultima formulă, rezultă că devierea nivelului rentabilității pe produs este determinată de
influența a doi factori:
1) modificarea costului pe unitatea de produs –
Calculul influenței acestor factori se efectuează prin metoda substituțiilor în lanț bazată pe
recalcularea indicatorilor. În calitate de sursă informațională servește Calculația produsului.
Concluzie:
17
Conf.univ.dr. Nelea Chirilov
Analiza situațiilor financiare, FB, fr.redusă, anul universitar 2022-2023
Marja de contribuție (unitară) = Preț mediu de vânzare (exclusiv TVA) – Costuri variabile unitare
Entitatea poate obține profit în cazurile când marja de contribuție depășește suma costurilor fixe.
Dacă marja de contribuție acoperă cu exactitate costurile fixe, atunci profitul este nul, adică, este atins
pragul de rentabilitate și formula poate fi transformată în felul următor:
Marja de contribuție
Rata marjei de contribuție = ×100
Venituri din vânzări
Rata marjei de contribuție (factorul de acoperire) arată câte procente din volumul vânzărilor sunt
necesare pentru acoperirea costurilor fixe și obținerea profitului.
Un alt indicator de evaluare a pragului de rentabilitate este perioada critică care reprezintă
intervalul de timp în care entitatea realizează producția la nivelul punctului critic:
În relația de calcul, veniturile din vânzări medii pe zi se determină ca raportul între veniturile din
vânzări efective și perioada de timp implicată în analiză (360, 180, 90, 30 zile).
În dependență de mărimea veniturilor din vânzări (cifra de afaceri) și nivelul pragului de
rentabilitate se poate aprecia situația economică a entității.
atunci când veniturile din vânzări se situează cu până la 10% peste pragul de rentabilitate, situația
entității este instabilă;
când veniturile din vânzări sunt cu până la 20% mai mare decât cea a punctului critic, situație este
relativ stabilă;
18
Conf.univ.dr. Nelea Chirilov
Analiza situațiilor financiare, FB, fr.redusă, anul universitar 2022-2023
dacă veniturile din vânzări depășesc punctul mort cu peste 20%, situația economică a entității este
confortabilă.
Problemă: Entitatea planifică fabricarea și comercializarea unui singur produs în volum de 12 000 unități
la un preț mediu de vânzări 170 lei (exclusiv TVA). Costurile variabile unitare sunt planificate în mările
de 110 lei, costurile fixe totale pentru perioada planificată vor constitui 600 mii lei.
Se determină:
1. Marja de contribuție pe o unitate de produs=
6. Apreciem situația economică a entității în baza mărimii veniturilor din vânzări și nivelul pragului de
rentabilitate
19
Conf.univ.dr. Nelea Chirilov
Analiza situațiilor financiare, FB, fr.redusă, anul universitar 2022-2023
În cazul când entitatea obține pierderi până la impozitare, nivelul rentabilității activelor va fi negativ
și va reflecta nivelul pierderilor obținute de la fiecare leu al activelor entității.
Nivelul rentabilității activelor este determinat de influența următorilor factori:
1) modificarea rentabilității veniturilor din vânzări –
2) modificarea numărului de rotații ale activelor -
20
Conf.univ.dr. Nelea Chirilov
Analiza situațiilor financiare, FB, fr.redusă, anul universitar 2022-2023
Calculul influenței factorilor la devierea nivelului rentabilității activelor poate fi efectuat prin
metoda substituțiilor în lanț sau varietăților ei.
Tabelul 14. Calculul influenței factorilor la devierea nivelului rentabilității activelor prin metoda
diferențelor absolute
Inclusiv din cauza
modificării:
Anul Anul Abaterea
Indicatori rentabilității numărului
precedent curent absolută
veniturilor din de rotații ale
vânzări activelor
1 2 3 4=3–2 5 6
1. Rentabilitatea activelor, %
Verificare:
21
Conf.univ.dr. Nelea Chirilov
Analiza situațiilor financiare, FB, fr.redusă, anul universitar 2022-2023
În teorie și practică, sunt utilizate mai multe modele de interpretare a sistemelor factoriale de
analiză a rentabilității capitalului propriu.
Deoarece pentru proprietarii entității (acționarii, asociații), rentabilitatea capitalului propriu
calculată în baza profitului net este preferabilă rentabilității capitalului propriu, calculată în baza
profitului până la impozitare, vom aprecia rentabilitatea capitalului propriu calculată în baza profitului
net.
Rentabilitatea capitalului propriu calculată în baza profitului net se modifică sub influența următorilor
factori:
1) rentabilitatea activelor
2) rata pârghiei financiare
3) rata profitului net
Rentabilitatea activelor reflectă capacitatea entității de a utiliza activele totale în vederea obținerii
profitului. Acest indicator caracterizează mărimea profitului obținut pentru fiecare leu investit în active.
Rata pârghiei financiare reflectă structura de finanțare a activelor. Dacă unitatea economică nu
atrage surse împrumutate, atunci pârghia financiară se situează la nivelul minim 100 % (sau 1), nivelul
maxim nu există.
Rata profitului net caracterizează presiunea fiscală asupra rezultatelor financiare ale entității și
reflectă corelația dintre profitul net, rămas la dispoziția entității în suma totală a profitului pînă la
impozitare. Mărimea acestui coeficient depinde de cota impozitului pe venit și diferențele temporale și
permanente, care condiționează modificarea venitului impozabil în comparație cu profitul până la
impozitare.
22
Conf.univ.dr. Nelea Chirilov
Analiza situațiilor financiare, FB, fr.redusă, anul universitar 2022-2023
Tabelul 15. Date inițiale pentru analiza factorială a rentabilității capitalului propriu
Abaterea
Indicatori Anul precedent Anul curent
absolută
1 2 3 4=
1. Venituri din vânzări, mii lei
2. Profit (pierdere) până la impozitare, mii lei
3. Profit net (pierdere netă), mii lei
4. Valoarea medie a capitalului propriu, mii lei
5. Valoarea medie a activelor, mii lei
6. Rentabilitatea activelor (rd.2 : rd.5 100), %
7. Rata pârghiei financiare, coef. (rd.5 : rd.4)
8. Rata profitului net, (rd.3 : rd.2 100), %
9. Rentabilitatea capitalului propriu, calculată în
baza profitului net, (rd.3 : rd.4 100), %
2 1
3 2
4 3
Verificare:
Concluzie:
23
Conf.univ.dr. Nelea Chirilov
Analiza situațiilor financiare, FB, fr.redusă, anul universitar 2022-2023
24
Conf.univ.dr. Nelea Chirilov
Analiza situațiilor financiare, FB, fr.redusă, anul universitar 2022-2023
Pentru studierea structurii patrimoniului entității pe larg se folosește și metoda ratelor. În acest caz
se calculează și se interpretează o varietate mare de coeficienți cu ajutorul cărora se analizează structura
patrimoniului după diferite criterii.
În cadrul analizei structurale a patrimoniului pot fi calculate următoarele rate.
1. Rata imobilizărilor reflectă cota activelor imobilizate în suma totală a patrimoniului entității. Acest
coeficient se calculează în felul următor:
Active imobilizate
Rata imobilizărilor = Total active
Creșterea în dinamică a ratei imobilizărilor în condițiile unui grad scăzut de utilizare a capacităților
existente reflectă o compoziție fragilă a utilizării patrimoniului entității. Ponderea ridicată (mai mare de
două treimi din activ) a imobilizărilor poate crea dificultăți privind achitarea datoriilor curente.
3. Rata patrimoniului cu destinație de producție reflectă ponderea activelor care pot fi direct utilizate
în cadrul entității pentru fabricarea producției, comercializarea mărfurilor, prestarea serviciilor,
executarea lucrărilor.
4. Rata compoziției tehnice a activelor - caracterizează mai detaliată a potențialul productiv al entității
și se calculează în felul următor:
În condițiile crizei economice și inflației această rată are o tendință negativă de descreștere,
condiționată de un șir de cauze:
majorarea prețurilor pentru mărfuri și materiale stocate,
plasarea numerarului în stocuri de mărfuri și materiale în calitate de protecție contra devalorizării
banilor,
majorarea stocurilor de produse din cauza reducerii cererii,
scăderea gradului de reînnoire a mijloacelor fixe din cauza scumpirii lor și lipsei surselor de
finanțare etc.
De remarcat, că tendința de scădere a capacității tehnice uneori se încetinește artificial prin
reevaluarea mijloacelor fixe, dar aceasta nu favorizează gradul real al indicatorului în cauză.
5. Rata activelor perfect lichide, reflectă cota activelor entității care se află într-o formă absolut lichidă
și pot fi imediat utilizate pentru achitarea datoriilor sau alte scopuri.
Rata activelor Numerar
perfect lichide = Total activ
În calitate de sursă informațională pentru analiza structurii activelor prin metoda ratelor servește
Bilanțul.
25
Conf.univ.dr. Nelea Chirilov
Analiza situațiilor financiare, FB, fr.redusă, anul universitar 2022-2023
Tabelul 18. Analiza ratelor structurii activelor în dinamică
Nr. Indicatori La începutul La sfârșitul Abaterea
d-o anului anului absolută
1 2 3 4=
1 Active imobilizate, mii lei
2 Active circulante, mii lei
3 Total active, mii lei
4 Mijloace fixe la valoarea contabilă, mii lei
5 Stocuri, mii lei
6 Numerar și documente bănești, mii lei
7 Rata imobilizărilor, %
26
Conf.univ.dr. Nelea Chirilov
Analiza situațiilor financiare, FB, fr.redusă, anul universitar 2022-2023
2. Analiza activelor nete
În practica economică internațională se aplică două variante de definire și, respectiv, de calculare a
activelor nete (patrimoniului net).
I. Active nete = Total active - Datorii pe termen lung - Datorii curente - Provizioane
Din formulă se observă că rezultatul calculului efectuat în baza datelor Bilanțului va fi egal cu
valoarea capitalului propriu.
II. Active nete = Total active - Datorii curente – Provizioane curente
Rezultatul obținut în urma aplicării acestei formule conform datelor Bilanțului va coincide cu
valoarea capitalului permanent (capitalul propriu + datoriilor pe termen lung).
În practica autohtonă se aplică prima din cele două modalități existente de definire și calculare a
activelor nete.
Activele nete reflectă mărimea activelor controlate de entitate care sunt formate numai pe seama
surselor proprii de finanțare și nu sunt împovărate de datorii.
Dacă mărimea activelor nete:
1) crește în dinamică - entitatea desfășoară o activitate economico-financiară eficientă.
2) scade în dinamică - există aspecte dificile în dezvoltarea entității și situația financiară în acest caz
se caracterizează ca instabilă.
3) are valoare negativă - stare de criză, când entitatea nu dispune de active formate pe seama
surselor proprii și activitatea pe deplin se finanțează datorită surselor împrumutate, adică, se
constată dependența financiară a entității de creditorii acesteia.
În procesul analizei structurale a activelor nete se apreciază dacă se respectă una din regulile
fundamentale ale echilibrului financiar care prevede că activele imobilizate trebuie finanțate pe seama
capitalului permanent (capitalului propriu și datoriilor pe termen lung).
Dacă în urma calculelor se determină:
mărimea negativă a activelor imobilizate nete, se constată încălcarea principiului de
finanțare, și anume: creditele și împrumuturile pe termen lung destinate procurării (creării) sau
reînnoirii activelor imobilizate au fost folosite pentru finanțarea activității curente (procurarea
materialelor, remunerarea muncii, plata impozitelor etc).
mărimea negativă a activelor circulante nete, confirmă încălcările disciplinei financiare de
alt gen: creditele, împrumuturile, precum și alte surse atrase curente (datorii față de furnizori,
salariați, buget) au fost plasate în activele imobilizate.
În calitate de sursă informațională pentru analiza structurii activelor net servește Bilanțul.
27
Conf.univ.dr. Nelea Chirilov
Analiza situațiilor financiare, FB, fr.redusă, anul universitar 2022-2023
Tabelul 19. Analiza structurii activelor net în anul curent
Active Datorii și provizioane Active nete
Componente Suma, mii lei Componente Suma, mii lei Componente La începutul La sfârșitul
anului anului
la la la la Suma, Cota, Suma, Cota,
începutul sfârșitul începutul sfârșitul mii lei % mii lei %
anului anului anului anului
1 2 3 4 5 6 7 8= 9 10= 11
Active Datorii și Active
imobilizate provizioane imobilizate
pe termen nete
lung
Active Datorii și Active
circulante provizioane circulante
curente nete
Total active Total datorii Total active
și nete
provizioane
28
Conf.univ.dr. Nelea Chirilov
Analiza situațiilor financiare, FB, fr.redusă, anul universitar 2022-2023
În teoria și practica economică sunt utilizate trei modalități de apreciere a ratelor generalizatoare
de rotație a activelor:
Numărul de rotații ale activelor sau recuperabilitatea activelor caracterizează eficiența cu care sunt
utilizate mijloacele de care dispune entitatea, sau de câte ori vânzările au reînnoit activele într-o perioadă.
2. Rata înzestrării veniturilor din vânzări cu active este mărimea inversă a numărului de rotații:
Rata înzestrării veniturilor din vânzări cu active caracterizează de câte active are nevoie entitatea
pentru generarea veniturilor din vânzări în valoare de un leu.
Durata de rotație arată în câte zile are loc o rotație a activelor, adică perioada de timp (numărul de
zile) în care veniturile din vânzări reînnoiesc activele entității.
Perioada de timp în care se analizează rotația (an - 360 zile, trimestru - 90 zile, lună - 30 zile).
În calitate de surse informaționale pentru efectuarea analizei servesc:
• Bilanțul;
• Situația de profit și pierdere.
Tabelul 20. Analiza ratelor generalizatoare de rotație a activelor în dinamică
Indicatorii Anul precedent Anul curent Abaterea absolută
1 2 3 4=
1. Venituri din vânzări, mii lei
2. Valoarea medie a activelor, mii lei
3. Numărul de rotații a activelor, unități
29
Conf.univ.dr. Nelea Chirilov
Analiza situațiilor financiare, FB, fr.redusă, anul universitar 2022-2023
Din formula dată, rezultă că suma mijloacelor sustrase din circuit în rezultatul accelerării rotației
activelor (- E) sau atrase suplimentar în circuit (+ E) în cazul încetinirii rotației activelor circulante se
determină prin înmulțirea abaterii absolute a duratei de rotație a activelor cu vânzările curente pe o zi.
In calitate de surse informaționale pentru efectuarea analizei servesc:
• Bilanțul;
• Situația de profit și pierdere.
Tabelul 21. Aprecierea efectului economic din modificarea rotației activelor circulante
Indicatorii Anul precedent Anul curent
1 2 3
1. Venituri din vânzări, mii lei
2. Valoarea medie a activelor circulante, mii lei
3. Durata de rotație a activelor circulante, zile
30
Conf.univ.dr. Nelea Chirilov
Analiza situațiilor financiare, FB, fr.redusă, anul universitar 2022-2023
Activele circulante nete pot fi determinat după două variante (modalități) de calcul:
1) Activele circulante nete = Active circulante - Datorii curente - Provizioane curente
Rezultatele obținute prin ambele modalități de calcul al activelor circulante nete trebuie să fie
absolut identice. Orice necorespundere demonstrează existența greșelilor în calculele efectuate sau în
bilanț.
In calitate de surse informaționale pentru efectuarea analizei servește Bilanțul.
31
Conf.univ.dr. Nelea Chirilov
Analiza situațiilor financiare, FB, fr.redusă, anul universitar 2022-2023
Fiecare parte componentă din această formulă reprezintă factorul de gradul I ce influențează activele
circulante nete. În calitate de metodă cea mai convenabilă pentru analiza factorială în această situație se
aplică metoda balanțieră.
În calitate de sursă informațională pentru calculul influenței factorilor de gradul I asupra modificării
activelor circulante nete servește Bilanțul.
Tabelul 23. Calculul influenței factorilor de gradul I asupra modificării activelor circulante nete
(în mii lei)
Nr. Denumirea La începutul La sfârșitul Abaterea Influența
factorului anului anului absolută factorului
1 2 3 4 5 6
1. Capital propriu
2. Datorii pe termen lung
3. Provizioane pe termen
lung
4. Active imobilizate
5. Active circulante x
nete
Verificare:
Studierea factorilor de gradul I nu este suficientă pentru aprecierea situației cu privire la evoluția
fondului de rulment net. De aceea în cadrul analizei se efectuează descompunerea, detalierea factorilor
generali în părțile componente. În acest scop în baza datelor bilanțului fiecare factor de gradul I se
prezintă ca totalizarea factorilor de gradul II. Este de menționat că această analiză poate fi executată cu
nivelul diferit de detaliere: la nivelul subcapitolelor din bilanț sau la nivelul posturilor separate de bilanț.
Tabelul 24. Calculul influenței factorilor de gradul II asupra fondului de rulment net
(în mii lei)
Nr. Denumirea factorului La începutul La sfârșitul Abaterea Influența
anului anului absolută factorului
1. Modificarea capitalului
propriu – total
inclusiv modificarea
1.1
1.2
1.3
1.4
2. Modificarea datoriilor pe
termen lung – total
inclusiv modificarea
2.1
2.2
2.3
2.4
3. Modificarea provizioanelor pe
termen lung– total
inclusiv modificarea
3.1
3.2
3.3
4 Modificarea activelor
32
Conf.univ.dr. Nelea Chirilov
Analiza situațiilor financiare, FB, fr.redusă, anul universitar 2022-2023
imobilizate – total
inclusiv modificarea
4.1
4.2
4.3
4.4
5 Fond de rulment net x
Metoda de calculare a normativului activelor circulante nete în baza duratei ciclului financiar
Calcularea normativului activelor circulante nete presupune aplicarea ratelor particulare de rotație.
Pentru calcularea normativului activelor circulante nete se efectuează următoarelor etape:
33
Conf.univ.dr. Nelea Chirilov
Analiza situațiilor financiare, FB, fr.redusă, anul universitar 2022-2023
În calitate de surse informaționale pentru efectuarea calculului normativului activelor circulante
nete în baza duratei ciclului financiar, servesc:
Situația de profit și pierdere;
Bilanțul;
Borderoul evidenței analitice la contul 611 - Venituri din vânzări.
Tabelul 25. Calculul normativului activelor circulante nete în baza duratei ciclului financiar
Nr. Indicatori Rezultatul
1 Venituri din vânzări, mii lei
2 inclusiv:
Venituri din vânzări cu plata amânată (în credit) , mii lei
3 Costul vânzărilor, mii lei
4 Suma totală a cheltuielilor operaționale (costul vânzărilor, cheltuielile
curente, cheltuielile privind impozitul pe venit) , mii lei
5 Soldul mediu al stocurilor, mii lei
6 Soldul mediu al creanțelor curente, mii lei
7 Soldul mediu al datoriilor curente, mii lei
8 Durata de rotație a stocurilor,
(rd.5 360 zile ÷ rd.3), zile
9 Durata medie de încasare a creanțelor curente,
(rd.6 360 zile ÷ rd.2), zile
10 Durata medie de achitare a datoriilor curente,
(rd.7 360 zile ÷ rd.4), zile
11 Durata ciclului financiar, (rd.8 + rd.9 - rd.10), zile
12 Normativul activelor circulante nete, (rd.11 rd.1 ÷ 360 zile), mii lei
Conclizie: Informația din tabel denotă că pentru desfășurarea normală a activității operaționale
entitatea la sfârșitul anului curent necesită active circulante nete în suma totală de _____________ mii
lei.
Excedentul și deficitul activelor circulante nete influențează negativ asupra situației financiare a
entității.
Deficitul activelor circulante nete este mult mai periculos și nedorit și poate crea:
staționări în procesul de producere din cauza lipsei materialelor;
reținerea plații datoriilor față de angajați, furnizori, creditori, buget etc.;
amenzi, penalități din cauza reținerii plății datoriilor față de furnizori, creditori, buget etc;
faliment;
Excedentul activelor circulante nete cu totul că este mai preferabil, are urmări negative:
învechirea, deteriorarea și pierderea stocurilor excedente de mărfuri și materiale;
34
Conf.univ.dr. Nelea Chirilov
Analiza situațiilor financiare, FB, fr.redusă, anul universitar 2022-2023
micșorarea nivelului rentabilității economice;
cheltuieli suplimentare privind păstrarea și asigurarea stocurilor excedente de mărfuri și
materiale;
Măsurile cu privire la egalitatea dintre mărimea activelor circulante nete la normativul acestora pot
prevedea:
Micșorarea duratei de rotație a stocurilor de mărfuri și materiale, prin:
Micșorarea duratei de încasare a creanțelor curente, prin:
Majorarea necritică a duratei de achitare a datoriilor curente, prin:
35
Conf.univ.dr. Nelea Chirilov
Analiza situațiilor financiare, FB, fr.redusă, anul universitar 2022-2023
Coeficientul în cauză reflectă cota capitalului propriu în suma totală a surselor de finanțare. Din
punct de vedere a creditorului nivel de siguranță a acestui coeficient, după părerea preponderentă a
specialiștilor, alcătuiește cel puțin 0,5. În acest caz riscul creditorului este minim pentru că patrimoniul
entității care este format din surse proprii servește drept garanție pentru achitarea tuturor datoriilor față de
creditori.
Dacă coeficientul de autonomie a entității nu atinge nivel de siguranță, atunci conducerii va fi
greu de obținut credite necesare fără mărirea prealabilă a capitalului propriu, în particular celui social. Sau
creditorii vor acorda credit cu condiții mult mai dure (gajul, garanția terților etc.)
3. Coeficientul corelației între sursele împrumutate și proprii reflectă suma mijloacelor atrase revenită
la 1 leu capital propriu:
Cu cât mărimea acestui coeficient este mai mare, cu atât mai riscantă este situația financiară a
entității. Punctul critic la aprecierea coeficientului de corelație este 1.
4. Rata solvabilității generale exprimă gradul de acoperire a surselor împrumutate cu activele totale de
care dispune entitatea:
Total pasive
Rata solvabilității generale = Datorii și provizioane pe termen lung și curente
Este evident, că în mod normal nivelul acestui coeficient trebuie să fie nu mai mic de 2.
Fiind calculat în procente, acest raport arată că la primele 100 % activele entității se finanțează pe
seama surselor proprii, iar la celelalte procente – prin atragerea mijloacelor împrumutate. Sporirea acestui
coeficient peste 200 % reflectă situația dificilă a entității privind independența financiară.
36
Conf.univ.dr. Nelea Chirilov
Analiza situațiilor financiare, FB, fr.redusă, anul universitar 2022-2023
În calitate de sursă informaționale pentru analiza structurii surselor de finanțare prin metoda
ratelor servesc Bilanțul.
37
Conf.univ.dr. Nelea Chirilov
Analiza situațiilor financiare, FB, fr.redusă, anul universitar 2022-2023
Total capital propriu 100 100
Astfel, apare necesitatea investigării mai profunde a corelației dintre activele nete și capitalul
social. În acest context se determină și se apreciază:
Dacă rata în cauză este subunitară atunci adunarea generală a acționarilor este obligată să ia una
din hotărârile stipulate în art. 39 alin. (6) al Legii privind societățile pe acțiuni. În caz contrar, lichidarea
societății poate fi efectuată potrivit hotărârii instanței judecătorești la adresarea oricărui acționar sau a
Comisiei Naționale a Pieței de capital.
În cadrul analizei se depistează cauzele ce au provocat descreșterea valorii activelor nete sub
nivelul capitalului social. În mod general putem constata că aceste cauze corelează cu apariția și
majorarea elementelor negative ale capitalului propriu:
capital suplimentar ( plasarea acțiunilor din emisia suplimentară la un preț mai jos decât cel
nominal; diferențe negative de curs valutar aferente depunerilor acționarilor în capitalul
social în valuta străină);
capital nevărsat;
pierderi neacoperite;
profit utilizat al anului de gestiune curent (ce depășește profit obținut);
diferențe negative din reevaluarea activelor pe termen lung etc.
38
Conf.univ.dr. Nelea Chirilov
Analiza situațiilor financiare, FB, fr.redusă, anul universitar 2022-2023
În calitate de sursă informațională servește Bilanțul.
Tabelul 29. Calculul ratei de corelație dintre activele nete și capitalul social
Nr. Indicatori La începutul La sfârșitul Abaterea
perioadei perioadei absolută
1. Capital social, lei
2. Active nete, lei
3. Rata corelației dintre activele nete și capitalul
social, coef.
Rata îndatorării pe termen lung reflectă cota împrumuturilor cu durata mai mare de un an în
suma totală a datoriilor entității. Creșterea în dinamică a acestui coeficient contribuie la majorarea
capitalului permanent, pe seama căruia se finanțează activele imobilizate.
după origine, adică proveniență a acestora. După acest criteriul se formează grupa datoriilor față
de: bănci (credite bancare pe termen lung și scurt), buget, furnizori, personal etc.
Din punctul de vedere al riscului de a nimeri sub influența externă sau riscului de faliment cele mai
periculoase sunt datoriile față de bănci comerciale și buget. De aceea în cursul analizei cu o atenție
deosebită se examinează următorul coeficient:
Rata creditelor Credite bancare pe termen lung și scurt
bancare = Total datorii și provizioane
Dacă coeficientul în cauză stabil crește în dinamică, strict necesară devine aprecierea raționalității
atragerii surselor împrumutate.
39
Conf.univ.dr. Nelea Chirilov
Analiza situațiilor financiare, FB, fr.redusă, anul universitar 2022-2023
Analiza nivelului de îndatorare pe termen lung (capitalului permanent)
Se vor analiza trei coeficienți de îndatorare pe termen lung absolut identici după natura lor
economică, care pot servi pentru evaluarea riscului de creditare.
Din punctul de vedere a creditorului creșterea acestei rate în dinamică reprezintă o tendință
negativă care reflectă majorarea riscului potențial de a nimeri sub influența externă, care nu poate fi
controlată de către conducerea entității sau proprietarii ei.
În practica mondială se consideră convenabil nivelul ratei în cauză de circa 26-40 %. La
depășirea acestui nivel recomandat, atragerea suplimentară a mijloacelor împrumutate pe termen lung
trebuie să fie oprită. Finanțarea suplimentară a activității entității poate fi efectuată pe seama surselor
proprii (mărirea capitalului social etc.)
În cadrul analizei datoriilor entității în loc de rata de îndatorare pe termen lung față de capitalul
permanent poate fi aplicată altă rată complementară și substituibilă – rata de autofinanțare a capitalului
permanent:
Rata de autofinanțare Capital propriu
a capitalului permanent = Capital propriu + Datorii și provizioane pe termen lung
Acest coeficient la fel exprimă structura capitalului permanent care asigură o finanțare
îndelungată a activității entității. În practica mondială se indică și limita de jos a acestei rate – 60 %.
Din aceeași grupă de coeficienți substituibili face parte și coeficientul de levier (un caz particular
a “pârghiei financiare”):
Datorii și provizioane pe termen lung
Coeficient de levier = Capital propriu
Prin prisma interesului creditorilor negativ se apreciază nivelul supraunitar al acestui coeficient.
Pentru activitatea financiara a entității este importantă cunoașterea rezultatelor analizei corelației
dintre creanțele curente și datoriile curente, deoarece:
acestea influențează capacitatea de plată a entității;
permit prevenirea creșterii excesive a creanțelor care duce la micșorarea încasărilor și
apariția creanțelor dubioase, ce pot contrabalansa în întregime profitul entității;
oferă posibilitatea prevenirii riscul de faliment al entității, în cazul creșterii excesive a
datoriilor, etc.
În calitate de sursă informațională pentru analiza corelației dintre creanțele și datoriile curente
servesc datele Bilanțului.
Tabelul 31. Analiza corelației dintre creanțele și datoriile curente în dinamică
Suma, mii lei
Abaterea
Nr. La finele La finele Ritmul creșterii,
Indicatori absolută
crt. anului anului %
(+;-)
precedent curent
1 2 3 4 5= 6=
1. Creanțe curente, totale
2. Datorii curente, totale
Corelația dintre creanțele
3. curente și datoriile curente,
bani, (rd.1/rd.2x100)
41
Conf.univ.dr. Nelea Chirilov
Analiza situațiilor financiare, FB, fr.redusă, anul universitar 2022-2023
În continuare, vom examina structura creanțelor și datoriilor curente după natură. În acest
scop vom aplica metoda de analiză pe verticală.
Această metodă cuprinde calcularea ponderii (cotei) fiecărui element component în totalul
creanțelor și datoriilor curente. În acest caz, în calitate de criteriu de grupare a creanțelor și datoriilor
curente servește de obicei natura, adică conținutul economic al componentelor acestora reflectate în
Bilanț.
În calitate de sursă informațională pentru analiza structurii creanțelor și datoriilor curente după
natură servesc datele Bilanțului.
Tabelul 32. Analiza structurii creanțelor și datoriilor curente după natură în dinamică
La finele anului La finele anului
Abaterea absolută (+;-)
precedent curent
Indicatori Ponderii,
Suma, Ponderea, Suma, Sumei,
Ponderea,% puncte
lei % lei lei
procentuale
A 1 2 3 4 5=3-1 6=4-2
1. Creanțe curente, totale,
100 100 x
din care:
Creanțe comerciale
Creanțe ale părților afiliate
Creanțe ale bugetului
Creanțe ale personalului
Alte creanțe curente
2. Datorii curente, totale,
100 100 x
din care:
Credite bancare pe termen
scurt
Împrumuturi pe termen
scurt
Datorii comerciale
Datorii față de părțile
afiliate
Avansuri primite curente
Datorii față de personal
Datorii privind asigurările
sociale și medicale
Datorii față de buget
Venituri anticipate curente
Datorii față de proprietari
Venituri anticipate curente
Provizioane curente
Alte datorii curente
42
Conf.univ.dr. Nelea Chirilov
Analiza situațiilor financiare, FB, fr.redusă, anul universitar 2022-2023
9. Analiza ratelor de lichiditate
Lichiditatea - caracterizează posibilitatea de a-și onora obligațiile sale de plată la termenele
scadente.
În funcție de componența numărătorului și numitorului formulei de bază pot fi constituite
numeroase variante de indicatori ai lichidității.
Cele mai frecvente metode de analiză a lichidității sunt :
1) în cadrul analizei exprese;
2) cu aplicarea normativelor de reduceri;
3) sub aspect dinamic.
În calitate de sursă informaționale pentru analiza coeficienților lichidității în cadrul analizei exprese
servește Bilanțul.
Tabelul 34. Calculul coeficienților lichidității în cadrul analizei exprese
Anul Anul Abaterea
Nr. Indicatori
precedent curent absolută
1 2 3 4 5=
1 Numerar, mii lei
2 Investiții financiare curente, mii lei
3 Creanțe curente, mii lei
4 Active circulante, mii lei
5 Datorii curente, mii lei
6 Provizioane curente, mii lei
7 Lichiditatea curentă (generală, de gradul III), unități
44
Conf.univ.dr. Nelea Chirilov
Analiza situațiilor financiare, FB, fr.redusă, anul universitar 2022-2023
45
Conf.univ.dr. Nelea Chirilov
Analiza situațiilor financiare, FB, fr.redusă, anul universitar 2022-2023
46
Conf.univ.dr. Nelea Chirilov
Analiza situațiilor financiare, FB, fr.redusă, anul universitar 2022-2023
Total încasări
Flux net total negativ
II. Plăți de numerar
Total plăți
Flux net total pozitiv
Avantajele analizei separată a structurii încasărilor și plăților:
simplitatea și ușurința calculării cotelor;
acces la sursa informațională – Situația fluxurilor de numerar;
permite de a aprecia corelațiile existente între diferite elemente componente ale plăților și
încasărilor.
47
Conf.univ.dr. Nelea Chirilov
Analiza situațiilor financiare, FB, fr.redusă, anul universitar 2022-2023
1.Coeficientul (rata) suficienței fluxului de numerar permite de a aprecia capacitatea entității de a-și
acoperi necesitățile creșterii potențialului productiv și plății dividendelor prin autofinanțare.
Pentru aplicarea acestei formule sporirea stocurilor poate fi determinată în baza datelor Bilanțului ca
diferența dintre valoarea stocurilor la sfârșitul și începutul perioadei. De menționat că în calculul se ia
numai creșterea (majorarea) stocurilor. Restul părților componente ale formulei pot fi găsite în Situația
fluxurilor de numerar.
Inversarea rezultatului calculării arată numărul perioadelor de activitate necesare entității pentru
acumularea numerarului suficient pentru recuperarea datoriilor existente la o anumită dată.
Acest coeficient frecvent se folosește în practica occidentală pentru aprecierea credibilității
entității în special în cazul acordării creditelor pe termen lung.
Rata mai ridicată de acoperire a datoriilor permite a clasa credibilitatea clientului bancar sau
siguranța investițiilor în obligațiunile emitentului la un nivel mai înalt. Totodată mărimea negativă a
acestei rate (în cazul fluxului net de numerar negativ din activitatea operațională) indică riscul înalt de
creditare și investire.
3. Durata (perioada) achitării dividendelor anunțate indică numărul de zile în decursul cărora entitatea
poate achita dividende anunțate în suma deplină fără finanțare din exterior. În scopul calculării acestui
indicator se folosește relația:
48
Conf.univ.dr. Nelea Chirilov
Analiza situațiilor financiare, FB, fr.redusă, anul universitar 2022-2023
Pentru aplicarea acestei formule suma dividendelor anunțate poate fi determinată pe baza
informațiilor din Date generale (anexa 6) la situațiile financiare ca produsul dintre mărimea dividendelor
anunțate (planificate pentru plata) pentru o acțiune ordinară și numărul acțiunilor ordinare.
Încasări operaționale medii zilnice se calculează conform datelor din Situația fluxurilor de
numerar în felul următor:
Aprecierea duratei de achitare a dividendelor anunțate este importantă în primul rând pentru
proprietarii reali ai entității, pentru investitorii potențiali, specialiștii pieței de valori mobiliare.
Rezultatul calculului se compară cu perioada stabilită de legislație în vigoare. De exemplu, actualmente
Legea privind societățile pe acțiuni prevede că termenul de plată a dividendelor nu poate fi mai mare de 3
luni de la data luării deciziei cu privire la plata lor. Aceasta practic înseamnă că durata achitării
dividendelor anunțate mai mică decât 90 zile indică incapacitatea societății pe acțiuni de a plăti dividende
fără finanțare din exterior. Dacă atragerea surselor externe este puțin probabilă, achitarea dividendelor va
fi stopată și amânată.
4. Rata suficienței activelor perfect lichide arată numărul de zile în decursul cărora entitatea poate
lucra, folosind exclusiv numerarul fără atragerea surselor de finanțare din exterior.
Pentru managerii entității această rată servește în calitate de instrument operațional de dirijare a
activității curente întrucât permite de a stabili momentul de apariție a nevoii în finanțare din exterior.
Nivelul acestei rate se calculează cu ajutorul formulei:
Plăți operaționale medii zilnice se determină conform datelor din Situația fluxurilor de numerar în
felul următor:
5. Coeficientul reinvestirii numerarului reflectă cota numerarului, care a fost obținut în urma
activității operaționale și reținut (lăsat) la entitate în decursul perioadei, din suma mijloacelor plasate pe
termen lung în activele disponibile.
Calcularea coeficientului în cauză se efectuează conform formulei:
Coeficientul reinvestirii Fluxul net de numerar din activitatea operațională - Dividende plătite
numerarului = Capital permanent
În calitate de surse informaționale pentru efectuarea analizei fluxurilor de numerar prin metoda
ratelor servesc:
Situația fluxurilor de numerar,
Bilanțul,
Date generale (anexa 6) la situațiile financiare.
49
Conf.univ.dr. Nelea Chirilov
Analiza situațiilor financiare, FB, fr.redusă, anul universitar 2022-2023
50