LICEUL TEHNOLOGIC

ELECTROMUREȘ TÎRGU MUREȘ

Profil:SERVICII

Calificare profesională:TEHNICIAN ÎN ACTIVITĂȚI ECONOMICE

PROIECT DE SPECIALITATE PENTRU EXAMENUL DE

CERTIFICARE A COMPETENȚELOR PROFESIONALE

NIVEL 4

CONTABILITATEA REZULTATULUI ECONOMICO-

FINANCIAR

Profesor coordonator: Absolvent:

dr. Fejes Réka Kiss Nikolett- Kitti

TÎRGU-MUREȘ

2020
 STRUCTURA LUCRĂRII
Argument

Capitolul I. Contabilitatea veniturilor

I.1. Aspecte teoretice privind veniturile

I.1.1. Aspecte teoretice privind relaționarea veniurilor și cheltuielilor

I.1.2. Aspecte teoretice privind veniturile

I.1.2.1. Venturi din vânzarea bunurilor

I.1.2.2. Venituri din prestarea serviciilor

I.1.2.3. Veniturile din dobânzi

I.1.2.4. Veniturile din exploatare

I.1.2.5. Veniturile financiare

I.1.2.6. Veniturile extraordinare

I.1.2.7. Veniturile din provizioane

I.2. Conturile de venituri

I.1.3. Reflectarea în practică a contabilității veniturilor

Capitolul II. Contabilitatea cheltuielilor

II.1. Aspecte teoretice privind cheltuielile

II.2. Conturile principale utilizate în contabilitatea cheltuielilor

II.3. Reflectarea în practică a contabilității cheltuielilor

Capitolul III. Prezentarea unității și monografia contabilă aplicată

III.1. Prezentarea unității

2
III.2. Monografie contabilă aplicată

Concluzii

Anexe

Bibliografie

3
 ARGUMENT

“Niciodată să nu spui că un contabil aduce credit profesiei sale; un contabil bun aduce
debite profesiei sale.”

Am ales această temă, deoarece prin contabilitatea financiară se evidențiază patrimoniul

unității și rezultatul financiar, prin care se urmărește ca obiectiv stabilirea conturilor necesare,
pentru realizarea documentelor de sinteză. Patrimoniul se prezintă în structuri globale.
Contabilitatea financiară are loc pe baza unor norme obligatorii și unitare, pentru fiecare unitate
patrimonială, ce are la bază planul general de conturi.

Contabilitatea financiară, reprezintă o structură foarte important a contabilității generale,

și are diferite limitări:

- Rezultatele globale ale unei entități față de alta pot fi comparate în timp și spațiu;

- Nu se asigură evidențierea contribuției fiecărui produs, sector, lucrare sau serviciu.

Contabilitatea financiară se ocupă cu înregistrarea tranzacțiilor și operațiilor ce afectează

patrimoniul agenților economici, măsoară variațiile la care acesta se supune, explică și calculează
rezultatele financiare, întocmește sinteza situațiilor financiare, iar toate aceste documente vor
asigura realizarea unei imagini fidelă cu realitatea pentru mediul exterior. Contabilitatea
financiară trebuie să fie organizată pe baza unor norme unitare, pentru a se asigura că
informațiile necesare utilizatorilor sunt conforme cu realitatea în relațiile de schimb ale
întreprinderii cu mediul extern, și trebuie să permită comparabilitatea indicatorilor gestiunii
financiare și economice între diverse unități. Contabilitatea financiară este în relație cu statul, un
suport pe baza căruia se stabilesc și se evaluează sarcinile sociale și obligațiile financiare.

Funcțiile principale ale acesteia sunt următoarele:

- Înregistrează toate tranzacțiile organizației, pentru a determina periodic situația

patrimonială și rezultatele globale

4
 - Comunicarea cu mediul extern în relație cu terțele unității, utilizatorii sau instituții

- Este instrument de gestiune

- Informează sau furnizează informații necesare pentru realizarea analizelor financiare și

economice, și a sintezelor macro-economice

Analiza și cunoașterea rezultatelor economico-financiare sunt necesare pentru

menținerea potențialului organizațional corespunzător cerințelor unei economii aflate în continuă
schimbare și pentru asigurarea unei expansiuni rezonabile pe piață.

Din cele studiate am dedus că analiza economico-financiară a rezultatelor și a

performanțelor se orientează cu precădere spre calcul precis, gestionare corectă, evidență exactă
a veniturilor și cheltuielilor, compararea lor și luarea celor mai bune decizii.

5
 CAPITOLUL 1

I.1. ASPECTE TEORETICE PRIVIND

VENITURILE
I.1.1.ASPECTE TEORETICE PRIVIND RELAȚIONAREA VENITURILOR ȘI
CHELTUIELILOR

Performanţa economico-financiară se evaluează pe baza profitului, acesta fiind obiectivul de

bază al oricărei entităţi economice. Rezultatul obţinut din desfăşurarea activităţii economice şi
financiare poate fi privit din dublă perspectivă: contabilă şi fiscală. Diferenţele dintre rezultatul
contabil şi cel fiscal pot fi atât de mari încât un rezultat poate să fie pozitiv, în timp ce celălalt să
fie negative.
Din punct de vedere fiscal veniturile și cheltuielile înregistrate în contabilitatea unei societăți
comerciale necesită o atenție deosebită. Diferența dintre veniturile și cheltuielile înregistrate în
contabilitate reprezintă profitul contabil. Pentru a calcula profitul fiscal sunt respectate reguli în
funcție de modificările legislative în vigoare. Veniturile și cheltuielile oferă, prin analiza
economică a lor, informații importante despre modul în care au fost utilizate resursele unității și
despre rezultatele obținute.
Veniturile constituie creşteri ale beneficiilor economice înregistrate pe parcursul perioadei
contabile, sub formă de intrări sau creşteri ale activelor ori reduceri ale datoriilor, care se con-
cretizează în creşteri ale capitalurilor proprii, altele decât cele rezultate din contribuţii ale
acţionarilor.
Structura situaţiilor financiare reflectă conceptul de performanţă în contul de profit şi pierdere
prin intermediul căruia măsurarea se face cu ajutorul rezultatului. Rezultatul, ca măsură a
performanţei, este prezentat utilizând două categorii de structuri: venituri şi cheltuieli.
Recunoaşterea veniturilor şi cheltuielilor este corelată cu evaluarea acestora, iar dacă privim şi
din perspectivă fiscală, subiectul devine foarte complex, dar şi controversat, noţiunea de evaluare
fiind privită din două perspective: aceea a recunoaşterii veniturilor şi cheltuielilor şi ca şi
componente ale rezultatului activităţii unei entităţi economice.

6
 Veniturile şi cheltuielile reprezintă esenţa desfăşurării activităţii unei entităţi economice.
Acestea se recunosc în contabilitate şi se evaluează după reguli proprii. Rezultatul activităţii se
calculează ca diferenţă între veniturile obţinute şi cheltuielile efectuate într-o perioadă de gestiu-
ne.
Veniturile şi cheltuielile sunt elemente direct legate de evaluarea performanţei financiare
reflectate prin intermediul contului de profit şi pierdere.
Acestea se recunosc în contul de profit şi pierdere atunci când se poate evalua în mod credibil o
creştere a beneficiilor economice viitoare legate de creşterea valorii unui activ sau de scăderea
valorii unei datorii. Recunoaşterea veniturilor se realizează simultan cu recunoaşterea creşterii de
active sau reducerii datoriilor (de exemplu, creşterea netă a activelor, rezultată din vânzarea
produselor sau serviciilor, ori descreşterea datoriilor, ca rezultat al anulării unei datorii).

I.1.2. ASPECTE TEORETICE PRIVIND VENITURILE

Veniturile constituie creșteri ale beneficiilor economice, înregistrate pe parcursul exercițiului

contabil sub forma de intrări sau creșteri ale activelor sau descreșteri ale datoriilor, care se
concretizează în creșteri ale capitalului propriu, altele decât cele rezultate din contribuții ale
acționarilor.
Venitul este fluxul brut de beneficii economice primite de o societate în cursul activităților
obișnuite ale acesteia, atunci când acest flux se materializează în creșteri ale capitalului propriu,
altele decât creșterile datorate contribuțiilor din partea participanților la acest capital propriu.
Veniturile nelegate de vânzări, cum sunt cele financiare și, în unele cazuri, cele excepționale,
sunt considerate realizate în momentul constatării sau încasării, după caz.
Veniturile sunt recunoscute în contul de rezultate (contul de profit și pierdere) atunci când a
avut loc o creștere a beneficiilor economice viitoare aferente creșterii unui activ sau diminuării
unei datorii, modificare ce poate fi evaluată în mod credibil.
I.1.2.1. Veniturile din vânzarea bunurilor trebuie să fie recunoscute în momentul în care sunt
satisfăcute următoarele condiții:

a) întreprinderea a transferat cumpărătorului riscurile și avantajele semnificative ce

decurg din proprietatea asupra bunurilor;

7
 b) întreprinderea nu mai gestionează bunurile vândute la nivelul la care ar fi făcut-o în
mod normal în cazul deținerii în proprietate a acestora și nici nu mai deține controlul
efectiv asupra lor;
c) mărimea veniturilor poate fi evaluată în mod rezonabil;
d) este probabil să fie generate către întreprindere beneficii economice asociate
tranzacției;
e) costurile tranzacției pot fi evaluate în mod rezonabil.

I.1.2.2. Veniturile din prestarea serviciilor

Atunci când rezultatul unei tranzacții ce implică prestarea de servicii poate fi estimat în
mod rezonabil, venitul asociat tranzacției trebuie să fie recunoscut în funcție de stadiul de
execuție a contractului la data închiderii bilanțului. Rezultatul unei tranzacții poate fi
estimat în mod rezonabil atunci când sunt satisfăcute următoarele condiții:

a) suma veniturilor poate fi estimată în mod rezonabil;

b) este probabil ca beneficiile economice asociate tranzacției să fie generate către

societate;

c) stadiul de execuție a contractului la data de închidere a bilanțului poate fi evaluat în

mod rezonabil;

d) costurile apărute pe parcursul contractului și costurile de finalizare a contractului pot fi

evaluate în mod rezonabil.

I.1.2.3. Veniturile din dobânzi trebuie recunoscute periodic, în mod proporțional pe baza

randamentului efectiv al activului. Randamentul efectiv al unui activ este rata dobânzii necesară
pentru actualizarea fluxurilor viitoarelor intrări de numerar, așteptate pe durata de viață a
activului pentru a egala valoarea contabilă inițială a acestuia.

Veniturile din activități curente se pot regăsi sub diferite denumiri, cum ar fi: vânzări,
comisioane, dobânzi, dividende.

8
Contabilitatea veniturilor se ține pe categorii de venituri, după natura lor, astfel:

 Venituri de exploatare, care cuprind:

- venituri din vânzarea produselor, mărfurilor, lucrărilor executate și serviciilor prestate;
- venituri din variația stocurilor;
- veniturile din producția de imobilizări;
- venituri din subvenții de exploatare;
- alte venituri din exploatare;
 Venituri financiare, care cuprind:
- venituri din imobilizări financiare (investiții pe termen lung);
- venituri din investiții financiare pe termen scurt;
- venituri din diferențe de curs valutar;
- venituri din creanțe imobilizate;
- venituri din investiții financiare cedate;
- venituri din dobânzi;
- venituri din sconturi obținute;
- alte venituri financiare.
 Venituri extraordinare

I.1.2.4.Veniturile din exploatare

a) Veniturile din vânzarea de produse finite, semifabricate, produse reziduale, executarea de

lucrări, prestări servicii, studii și cercetări, venituri din redevențe, venituri din vânzarea
mărfurilor, locații de gestiune și chirii, venituri din activități diverse;
b) Veniturile din variația stocurilor (productia stocată) reprezintă variația în plus (stocaj) sau
în minus (destocaj) între valoarea la cost de producție efectiv a stocurilor de produse și
producția în curs de execuție la sfârșitul perioadei și valoarea stocurilor inițiale ale
produselor și producției în curs de execuție. Variațiile producției stocate se determină atât
pentru fiecare formă de produse stocate (semifabricate, produse finite, produse reziduale
etc.), cât și pentru animale și păsări obținute din producție proprie;

9
 c) Venituri din producția de imobilizări se constituie din producția de imobilizări
necorporale și corporale efectuată în scopuri proprii; 
d) Venituri din subvenții de exploatare reprezintă subvențiile primite de unitate pentru
acoperirea pierderilor pentru diferențe de pret la produse subvenționate, precum și alte
subvenții din partea statului sau din partea altor organisme;
e) Alte venituri din exploatare cuprind veniturile din creanțele reactivate și debitori diverși,
veniturile din despăgubiri, amenzi, penalități, venituri din donații și subvenții primite,
venituri din vânzarea activelor și alte operații de capital, venituri din subvenții pentru
investiții, alte venituri, altele decât cele prezentate anterior.

I.1.2.5.Veniturile financiare

În categoria veniturilor financiare sunt incluse veniturile din: participații, titluri de plasament,
imobilizările financiare cedate, creanțele imobilizate, titlurile de plasament cedate, diferențele
favorabile de curs valutar, dobânzile cuvenite, sconturile obținute și alte venituri financiare.

a) Veniturile din imobilizări financiare (investiții pe termen lung) includ dividendele

încasate pentru participațiile la capitalul altor societăți, prețul de vânzare aferent
imobilizărilor financiare cedate și dobânzile aferente creanțelor imobilizate;
b) Veniturile din investiții financiare pe termen scurt se constituie din diferențele favorabile
între prețul de vânzare (cesiune) al investițiilor financiare pe termen scurt și prețul lor de
înregistrare;
c) Veniturile din diferențe de curs valutar reprezintă veniturile obținute din diferențele
rezultate în urma lichidării creanțelor și datoriilor în valută ale întreprinderii, diferențele
favorabile de curs valutar aferente disponibilităților în devize, numerarului în casierie în
devize și existentului în conturile de acreditive în devize;
d) Veniturile din creanțe imobilizate cuprind dobânzile de încasat sau încasate, după caz,
precum creanțele imobilizate;
e)  Veniturile din investiții financiare cedate reprezintă veniturile din titluri de plasament
cedate, pentru diferențe între prețul de cesiune și cel de cumpărare;

10
 f) Veniturile din dobânzi cuprind veniturile financiare din dobânzile cuvenite pentru
disponibilitățile din conturile bancare și din creditele comerciale; 
g) Veniturile din sconturi obținute conțin veniturile obținute din sconturile de decontare la
furnizori și alți creditori.

I.1.2.6. Veniturile extraordinare

Veniturile extraordinare provin din subvenții pentru evenimente extraordinare și altele

similare. Veniturile extraordinare pot apărea ca urmare a subvențiilor primite pentru eliminarea
efectelor calamităților, pentru reamplasarea activităților productive în zone defavorizate sau
pentru descongestionarea zonelor urbane aglomerate dar și din despăgubirile care însoțesc
exproprierea unor active pentru cauza de utilitate publică.

I.1.2.7. Veniturile din provizioane

Veniturile din provizioane sunt venituri calculate, determinate de reluarea prin diminuare

a provizioanelor pentru deprecieri. Toate veniturile din provizioane se contabilizează, de regulă,
la închiderea exercițiului financiar, în cazul ieșirii activelor pentru care s-au constituit
provizioane pentru deprecieri și în situația anulării parțiale sau totale a unor provizioane rămase
fără obiect.

11
 I.2. CONTURILE DE VENITURI

SELECȚIA PRINCIPALELOR CONTURI DE VENITURI ÎNVĂȚATE ÎN PERIOADA

ANILOR DE STUDIU

CLASA 7 – CONTURI DE VENITURI

70. CIFRA DE AFACERI NETĂ

701. Venituri din vânzarea produselor finite, produselor agricole şi a activelor biologice de
natura stocurilor

702. Venituri din vânzarea semifabricatelor

707.Venituri din vânzarea mărfurilor

711. Venituri aferente costurilor stocurilor de produse

721. Venituri din producţia de imobilizări necorporale

722. Venituri din producţia de imobilizări corporale

758. Alte venituri din exploatare

7583. Venituri din vânzarea activelor şi alte operaţiuni de capital

7588. Alte venituri din exploatare

761.Venituri din imobilizări financiare

765. Venituri din diferenţe de curs valutar

12
766. Venituri din dobânzi

I.3. REFLECTAREA ÎN PRACTICĂ A

CONTABILITĂȚII VENITURILOR

Această parte aplicativă cuprinde o selecție de operații contabile legate de contabilitatea

veniturilor, învățate pe parcursul anilor de studiu.

OPERAȚII PRIVIND VENITURILE:

1. Se înregistrează în contabilitate următoarele venituri:

 Livrare de produse finite în valoare de 500 lei plus TVA

4111 Clienți 595

701 Venituri din vânzarea produselor finite 500

TVA colectată
4427 95

 Livrare de semifabricate în valoare de 150 lei plus TVA

Clienți
4111 179

Venituri din vânzarea semifabricatelor

702 TVA colectată 150

4427 29

13
  Livrare de produse reziduale în valoare de 10 lei plus TVA

Clienți

4111 12
Venituri din vânzarea produselor reziduale

TVA colectată

703 10
4427 2

 Facturarea proiectelor de cercetare în sumă de 80 lei plus TVA

Clienți
4111 95

Venituri din studii și cercetări

705 80
TVA colectată
4427 15

 Se încasează prin bancă penalități de 500 lei pentru nerespectarea clauzelor contractuale

5121 Conturi la bănci în lei 500

Venituri din de despăgubiri, amenzi și penalități

7581 500

14
  Se constată un plus de inventar la numerarul în lei din casieria entității, de 300 lei

Casa în lei
5311 300

Alte venituri din exploatare

7588 300

 Închiderea conturilor de venituri

Venituri din vânzarea produselor finite

701 500
Venituri din vânzarea semifabricatelor
702 150
Venituri din vânzarea produselor reziduale
703 10
Venituri din studii și cercetări
705 Venituri din despăgubiri, amenzi și penalități 80

7581 Alte venituri din exploatare 500

7588 300
Profit sau pierdere

121 1540

2. Se înregistreză la închiderea exercițiului financiar, diferențele de curs valutar aferente

creanțelor și datoriilor în valută prezentate în tabelul de mai jos:

15
Denumirea creanțelor și Valoarea contabilă Valoarea actuală Diferențe de curs
datoriilor în valută exprimate în valutar
lei

Credite bancare pe termen lung 5000 5500 500

Furnizori 3500 3400 -100

Împrumuturi acordate pe 7500 8500 1000

termen lung

Clienți 2400 2100 -300

 Diferențe nefavorabile de curs valutar aferente creditelor bancare pe termen lung

Cheltuieli din diferențe de curs valutar

665 500

Credite bancare pe termen lung

1621 500

 Diferențe favorabile de curs valutar aferente datoriilor față de furnizori

Furnizori
401 100

Venituri din diferențe de curs valutar

765 100

16
  Diferențe favorabile de curs valutar aferente împrumuturilor acordate

Împrumuturi acordate pe termen lung

2675 1000

Venituri din diferențe de curs valutar

765 1000

 Diferențe nefavorabile de curs valutar aferente creanțelor față de clienți

Cheltuieli din diferențe de curs valutar

665 300

Clienți
4111 300

 Închiderea contului de cheltuieli: 500 + 300 = 800 lei

Profit și pierdere
121 800

Cheltuieli din diferențe de curs valutar

665 800

17
  Închiderea contului de venituri: 100 + 1000 = 1100 lei

Venituri din diferențe de curs valutar

765 1100

Profit și pierdere
121 1100

18
 CAPITOLUL 2

II.1. ASPECTE TEORETICE PRIVIND

CHELTUIELILE

Definiția și tipologia costurilor și cheltuielilor

Costul de productie reprezintă expresia bănească a tuturor cheltuielilor (consumurilor) de

muncă materializată și de munca vie, efectuate de întreprindere, pentru producerea și desfacerea
de bunuri materiale, executarea de lucrări și prestarea de servicii.

Pentru fabricarea produselor, executarea de lucrări și prestarea serviciilor, firmele

consumă materii prime și materiale auxiliare, energie electrică, mașini, utilaje și clădiri,
combustibil, forță de muncă, apă, teren; într-un cuvânt consumă elemente ale celor trei factori de
producție. Totodată, pentru desfacerea produselor se consumă materiale de ambalat, clădiri,
pentru depozitarea produselor destinate vânzării, forța de muncă, antrenată în activitatea de
desfacere etc.

Pentru procurarea acestor elemente ale producției, întreprinderea face o serie de cheltuieli
generate de afectarea plății furnizorilor de mărfuri.

Prin cheltuieli se întelege expresia valorică a consumului de mijloace. Spre a fi cuprinse

în costuri, consumurile productive, respectiv cheltuielile materiale de producție este sininimă cu
noțiunea de “plată”. Noțiunea de cost nu trebuie confundată cu noțiunea de cheltuieli, deși în
mod curent sunt folosite ca noțiuni sinonime. Noțiunea de cost așa cum arată, semnifică expresia
bănească a cosumului de factori de producție în vederea fabricării și desfacerii produselor, în
timp ce noțiunea de cheltuială semnifică plata factorilor de producție achiziționată de firmă.
Expresia bănească a factorilor de producție achizionați într-o anumită perioadă diferă, de regulă
de expresia bănească a factorilor de producție consumați în aceași perioadă.

19
Tipologia cheltuielilor:

• După modul de repartizare în costul produselor, lucrărilor, serviciilor:

-cheltuieli directe: se pot repartiza direct în costul unui anumit produs, puțindu-se indentifica din
momentul efectuării lor.

-cheltuieli indirecte: nu se pot indentifica și repartiza direct pe fiecare produs în parte. De regulă
ele privesc întreaga producție a unei secții sau chiar întreprinderii (cheltuieli generale de secție;
cheltuieli generale ale întreprinderii).

• Clasificarea cheltuielilor pe elemente primare de cheltuieli:

-cheltuieli materiale: (materii prime, materiale de bază, materiile recuperabile și refolosite,

combustibil, energie, apă, amortizarea mijloacelor fixe, alte cheltuieli materiale)

-cheltuieli salariale: (retribuția personalului, impozitarea salariilor, contribuții la asigurări

sociale, pensia suplimentară, alte cheltuieli salariale)

• Clasificarea cheltuielilor pe articole de calculație:

-materii prime și materiale directe

-materiale recuperabile și refolosite

-retribuții directe

-impozit pe salarii + contribuții la asigurări sociale + pensie  suplimentară

-cheltuieli generale de secție

-cheltuieli generale ale întreprinderii

20
• După raportul dintre volumul cheltuielilor și volumul fizic al producției fabricate:

-cheltuieli variabile: cheltuieli care se modifică în aceeați proporție cu schimbarea volumului

fizic al producției

-cheltuieli variabile proporționale: se modifică în aceeași proporție cu schimbarea volumului

fizic al producției

-cheltuieli progressive: cheltuieli ce cresc în proporție mai mare decât ritmul de creștere al

volumului fizic al producției

-cheltuieli variabile degresive: cheltuieli ce crescc într-o proporție mai mică decât creșterea
volumului fizic al producției

-cheltuieli variabile regressive: cheltuieli ce scad sensibil pe măsura creșterii volumului fizic al

producției

-cheltuieli fixe: cheltuieli ale căror mărime rămâne constantă, relativ nemodificată în raport cu
modificarea producției

• După conținutul economic, respectiv după natura lor, cheltuielile sunt structurate pe
feluri de cheltuieli:

-cheltuieli din activitatea de exploatare: cheltuieli ocazionate de desfășurarea activității înscrisă

în obiectul societății comerciale, legate de producție, prestări servicii și operații comerciale

-cheltuielile activității financiare: cheltuieli legate de creanțe imobilizate, titluri de plasament,

dobânzi aferente creditelor primite etc.

-cheltuieli excepționale: cheltuieli ce nu sunt generate de activitatea curentă a societății: pierderi

din calamități, despăgubiri, penalități, donații

21
• Din punct de vedere al perioadei când se realizează cheltuielile:

-cheltuieli curente: cheltuieli angajate și recunoscute de rezultatul exercițiului în curs.

-cheltuieli înregistrate în avans și cele de repartizat pe mai multe exerciții

-cheltuieli de plată: cheltuieli constate efectiv pentru care însă nu s-au primit pâna la închiderea
exercițiului documentelor de constatare

Cheltuieli – recunoaştere contabilă

Cheltuielile constituie diminuări ale beneficiilor economice înregistrate pe parcursul
peri-oadei contabile sub formă de ieşiri sau scăderi ale valorii activelor ori creşteri ale datoriilor,
care se concretizează în reduceri ale capitalurilor proprii, altele decât cele rezultate din
distribuirea acestora către acţionari. Acestea se recunosc în contul de profit şi pierdere atunci
când se poate evalua în mod credibil o diminuare a beneficiilor economice viitoare legate de o
diminuare a valorii unui activ sau de o creştere a valorii unei datorii. Recunoaşterea cheltuielilor
are loc simultan cu recu-noaşterea creşterii valorii datoriilor sau reducerii valorii activelor (de
exemplu, drepturile salaria-le angajate sau amortizarea echipamentelor).

Cheltuieli – recunoaştere şi evaluare fiscal

Conform principiului fundamental al fiscalităţii, între cheltuielile efectuate şi veniturile
reali-zate de o entitate există o relaţie de cauzalitate, de dependenţă, în sensul că orice cheltuială
trebuie să fie aferentă unui venit sau venitul impozabil trebuie să fie generat de efectuarea unor
cheltuieli. Mai mult decât în cazul veniturilor, între recunoaşterea contabilă şi fiscală a
cheltuielilor există asimetrii. Dacă în contul de profit şi pierdere, cheltuielile sunt delimitate ca şi
cheltuieli de exploatare și financiare, fiscalitatea clasifică cheltuielile, în funcţie de implicarea lor
în realizarea veniturilor, în: cheltuieli deductibile, cheltuieli nedeductibile şi cheltuieli cu
deductibilitate limitată. Cheltuielile deductibile sunt acele cheltuieli efectuate în scopul
desfăşurării activităţii economice, inclusiv cele reglementate prin acte normative în vigoare,
precum şi taxele de înscriere, cotizaţiile şi contribuţiile datorate către camerele de comerţ şi
industrie, organizaţiile patronale şi organizaţiile sindicale. Pentru a fi deductibile în totalitate sau
limitat, cheltuielile efectuate de o entitate economică trebuie să îndeplinească cumulativ o serie

22
de condiţii sau cerinţe, cum ar fi: să fie aferente obiectului de activitate al entităţii; să fie
efectuate în scopul realizării de venituri impozabile; să fie efectuate în limitele admise de lege.
Cheltuielile nedeductibile sunt “sancţiuni” pe care statul, prin politica sa fiscală, “le aplică
entităţilor care înregistrează unele cheltuieli catalogate prin lege ca nefiind aferente veniturilor
impozabile, prin nerecunoaşterea deductibilităţii lor la determinarea rezultatului fiscal”6. Printre
cheltuielile pentru care nu se admite deducerea se încadrează:
a) cheltuielile cu impozitul pe profit datorat şi impozitele pe profit sau pe venit plătite în
străinătate;
b) dobânzile/majorările de întârziere, amenzile, confiscările şi penalităţile de întârziere da-torate
către autorităţile române/străine, potrivit prevederilor legale;
c) cheltuielile privind bunurile de natura stocurilor sau a activelor corporale constatate lipsă din
gestiune ori degradate, neimputabile, pentru care nu au fost încheiate contracte de asigura-re,
precum şi taxa pe valoarea adăugată aferentă, cu excepţia celor distruse ca urmare a unor
calamităţi naturale sau a altor cauze de forţă majoră;
d) cheltuielile cu taxa pe valoarea adăugată aferentă bunurilor acordate salariaţilor sub for-ma
unor avantaje în natură;
e) cheltuielile făcute în favoarea acţionarilor sau asociaţilor;
f) cheltuielile înregistrate în contabilitate, care nu au la bază un document justificativ, prin care
să se facă dovada efectuării operaţiunii sau intrării în gestiune, după caz;
g) cheltuielile aferente veniturilor neimpozabile;
h) cheltuielile cu primele de asigurare plătite de angajator, în numele angajatului, care nu sunt
incluse în veniturile salariale ale angajatului;
i) alte cheltuieli salariale şi/sau asimilate acestora, care nu sunt impozitate la angajat;
j) cheltuielile cu serviciile de management, consultanţă, asistenţă sau alte prestări de ser-vicii,
pentru care contribuabilii nu pot justifica necesitatea prestării acestora în scopul activităţilor
desfăşurate şi pentru care nu sunt încheiate contracte;
k) pierderile înregistrate la scoaterea din evidenţă a creanţelor incerte sau în litigiu, neîn-casate,
pentru partea neacoperită de provizion;
l) cheltuielile reprezentând valoarea deprecierilor mijloacelor fixe, în cazul în care, ca urmare a
efectuării unei reevaluări, se înregistrează o descreştere a valorii acestora;
m) alte cheltuieli stabilite prin Codul fiscal.

23
Cheltuielile cu deductibilitate limitată sunt acele cheltuieli pentru care entitatea are drept parţial
de deducere, iar în această categorie se încadrează:
a) cheltuielile de protocol, pentru care relaţia de calcul pentru a stabili valoarea cheltuielilor de
protocol deductibile este: (profit contabil + cheltuieli de protocol + cheltuielile cu impozitul pe
profit) x 2%;
b) cheltuielile sociale, în limita unei cote de până la 5%, aplicate asupra valorii cheltuielilor cu
salariile personalului;
c) perisabilităţile, în limitele stabilite de organele de specialitate ale administraţiei centrale,
împreună cu instituţiile de specialitate, cu avizul Ministerului Finanţelor Publice;
d) cheltuielile reprezentând tichetele de masă acordate de angajatori; e) cheltuielile cu
provizioane şi rezerve. Regulile fiscale privind provizioanele au fost abor-date separat. În cazul
rezervelor, este vorba despre rezerva legală, care este deductibilă în limi-ta = 5% x rezultat
contabil brut, fără a depăşi a cincea parte din capitalul social subscris şi văr-sat. În cazul în care
aceasta este utilizată pentru acoperirea pierderilor sau este distribuită sub orice formă,
reconstituirea ulterioară a rezervei nu mai este deductibilă la calculul profitului im-pozabil;
f) cheltuielile cu dobânda şi diferenţele de curs valutar aferente împrumuturilor obţinute de la
alte entităţi decât bănci sau instituţii specializate de credit sunt integral deductibile în ca-zul în
care gradul de îndatorare a capitalului (Gi) este mai mic sau egal cu 3.
Gic = (SI + SF) Capitalul împrumutat cu termen de rambursare peste un an\ (SI + Sf) Capitalul
propriu
Dacă gradul de îndatorare a capitalului este peste 3, cheltuielile cu dobânzile şi cu pierde-rea netă
din diferenţele de curs valutar aferente împrumuturilor luate în calcul la determinarea gradului de
îndatorare sunt nedeductibile. Acestea se reportează în perioada următoare, până la
deductibilitatea integrală a lor.
Observaţii: În cazul în care cheltuielile din diferenţele de curs valutar aferente împrumuturilor în
valută ale contribuabilului depăşesc veniturile din diferenţele de curs valutar, diferenţa va fi
tratată ca o cheltuială cu dobânda. Cheltuielile din diferenţele de curs valutar sunt cele aferente
împrumutu-rilor luate în calcul la determinarea gradului de îndatorare a capitalului. În cazul în
care împrumuturile au fost obţinute de la alte entităţi decât instituţiile de credit autorizate, pentru
stabilirea cheltuielilor cu dobânzile deductibile se parcurg următoarele etape: se stabilesc
cheltuielile deductibile în funcţie de nivelul ratei dobânzii; ! din cheltuielile deductibile obţinute

24
anterior se stabileşte care este volumul cheltuielilor deductibile după criteriul gradului de
îndatorare.

25
 II.2. CONTURILE PRINCIPALE UTILIZATE ÎN
CONTABILITATEA CHELTUIELILOR

PRINCIPALELE CONTURI DE CHELTUIELI ÎNVĂȚATE ȘI INTEGRATE ÎN

FORMULE CONTABILE ÎN PERIOADA ANILOR DE STUDIU

CLASA 6 – CONTURI DE VENITURI

60. CHELTUIELI PRIVIND STOCURILE

601. Cheltuieli cu materiile prime

602. Cheltuieli cu materialele consumabile

603. Cheltuieli privind materialele de natura obiectelor de inventar

605. Cheltuieli privind energia şi apa

607. Cheltuieli privind mărfurile

608. Cheltuieli privind ambalajele

621. Cheltuieli cu colaboratorii

625. Cheltuieli cu deplasări, detaşări şi transferări

635. Cheltuieli cu alte impozite, taxe şi vărsăminte asimilate

641. Cheltuieli cu salariile personalului

6588. Alte cheltuieli de exploatare

665. Cheltuieli din diferenţe de curs valutar

666. Cheltuieli privind dobânzile

26
668. Alte cheltuieli financiare

681. Cheltuieli de exploatare privind amortizările, provizioanele şi ajustările pentru depreciere

6811. Cheltuieli de exploatare privind amortizarea imobilizărilor

691. Cheltuieli cu impozitul pe profit

27
 II.3. REFLECTAREA ÎN PRACTICĂ A
CONTABILITĂȚII CHELTUIELILOR

Această parte aplicativă cuprinde o selecție de operații contabile legate de contabilitatea

cheltuielilor, învățate pe parcursul anilor de studiu.

OPERAȚII PRIVIND CHELTUIELILE:

1. Se înregistrează în contabilitate următoarele operații aferente cheltuielilor efectuate de

către o societate comercială în luna ianuarie:
 Consum de materii prime, în sumă de 200 lei

601 Cheltuieli cu materii prime 200

301 Materii prime 200

 Consum de materiale consumabile, în sumă de 50 lei

602 Cheltuieli cu materiale consumabile 50

302 Materiale consumabile 50

28
  Darea în folosință a obiectelor de inventor, în sumă de 30 lei

603 Cheltuieli privind materialele de natura obiectelor 30

de inventar

Materiale de natura obiectelor de inventar

303 30

 Achiziționarea de imprimate, 20 lei plus TVA

604 Cheltuieli privind materialele nestocate 20

4426 TVA deductibilă 4

Furnizori
401 24

 Înregistrarea facturii privind energia consumată, 40 lei plus TVA

605 Cheltuieli privind energia și apa 40

4426 TVA deductibilă 8

Furnizori
401 48

29
  Închiderea conturilor de cheltuieli

121 Profit și pierdere 340

601 Cheltuieli cu materiile prime 200

602 Cheltuieli cu materialele consumabile 50

Cheltuieli privind materialele de natura obiectelor
603 30
de inventar

Cheltuieli privind materialele nestocate

604 Cheltuieli privind energia și apa 20

605 40

2. Se întocmește formula contabilă pentru următoarele operații:

 Prime de asigurare achitate în numerar, 200 lei

613 Cheltuieli cu primele de asigurare 200

5311 Casa în lei 200

 Cheltuieli cu protocol achitate în numerar, 15 lei plus TVA

623 Cheltuieli de protocol, reclamă și publicitate 15

4426 TVA deductibilă 3

5311 Casa în lei 18

30
  Valoarea facturii telefonice, 140 lei plus TVA

626 Cheltuieli poștale și taxe de telecomunicații 140

4426 TVA deductibilă 27

401 Furnizori 167

 Comisioane bancare plătite, 20 lei

627 Cheltuieli cu serviciile bancare asimilate 20

5121 Conturi la bănci în lei 20

 Impozit pe clădiri datorate, 60 lei

635 Cheltuieli cu alte impozite, taxe și vărsăminte 60

asimilate

Alte impozite, taxe și vărsăminte asimilate

446 60

31
  Cheltuieli cu dobânzile achitate prin bancă, 90 lei

666 Cheltuieli privind dobânzile 90

5121 Conturi la bănci în lei 90

 Închiderea conturilor de cheltuieli la sfârșitul perioadei

121 Profit sau pierdere 525

613 Cheltuieli cu primele de asigurare 200

623 Cheltuieli de protocol, reclamă și publicitate 15

Cheltuieli poștale și taxe de telecomunicații
626 140
Cheltuieli cu serviciile bancare și asimilate
627 20
Cheltuieli cu alte impozite, taxe și vărsăminte
635 asimilate 60
Cheltuieli privind dobânzile

666 90

32
CAPITOLUL III. Prezentarea unității și monografia
contabilă aplicată

Prezentarea societății

S.C. Centrul de Elaborare Proiecte Unionale S.R.L.

1. Aspecte generale
 Tipul societății este: privat,
 Modul de constituire: prin act constitutiv, prin depunere de capital
 Capitalul social este în valoare de 2500 RON,
 Date de identificare: CUI RO 19215515, nr. ORC J26/1818/2006
 Forma juridică: SRL
 Sediul: Târgu Mureș, str. Republicii, nr.2
 Scopul: scopul primordial al acestei unități este ca prin realizarea de succes a proiectelor
Clienții să obțină cât mai multe subvenții nerambursabile, din resulsele unionale ce stau
la dispoziția României. Obținerea finanțării pentru Clienți, este o componentă cheie a
activității de consultanță practicată de firmă. Majoritatea proiectelor de finanțare
întocmite și elaborate de C.E.P.U. S.R.L. și adresate programelor cu fonduri
nerambursabile, au fost admise de către autoritățile competente.

33
  obiectul de activitate: principal- consultanță pentru afaceri și management (cod caen
7022), secundar- activități ale agențiilor de publicitate (cod caen 7311), servicii de
prezentare media (cod caen 7312), activități de organizare a expozițiilor, târgurilor și
congreselor (cod caen 8230)
 Conducerea firmei este alcătuit din 4 persoane fizice, aceștia fiind asociații societății în
proporție de 36%, 25%, 21% și 18%, iar administratorul societății este unul dintre
asociați.

Această societate a luat naștere în anul 2006, în Târgu- Mureș și este o firmă specializată în
accesarea fondurilor nerambursabile unionale și naționale. Pentru a obține subvenții în urma
proiectelor unionale, economia de dezvoltare a României este un teren fertil. U.E. asigură
energia și finanțarea necesară unei țări în dezvoltare ca România

2. Organizarea societății
 Structura organizatorică: societatea își desfășoară activitatea în două compartimente,
departamentul de marketing și departamentul de consultanță și elaborare proiecte. În
cadrul firmei sunt în jur de 20 de agenți, 15 specialiști în proiecte UE: consultanți și
elaboratori de proiecte.
 Tipul de relație dintre acestea este de cooperare și colaborare
 Compartimentul de contabilitate al societății este externalizat, doar contabilitatea primară
fiind realizat în cadrul firmei (emitere de facturi, chitanțe, note de recepție, bon de
consum, Registru de evidență a facturilor, contracte, pontaj, Registru de casă etc.)

3. Relațiile cu mediul economic

Clienții firmei sunt IMM-uri, Micro-întreprinderi și persoane fizice de pe tot teritoriul
țării. După aproape 10 ani calendaristici, încheiați cu succes, sunt cunoscuți pe piața
românească, clienții sunt mulțumiți și revin solicitând întocmirea de noi proiecte. În
ultimii 13 ani de activitate au obținut sprijin financiar nerambursabil în valoare totală de
cca. 68.000.000 euro, realizând peste 600 de proiecte de finanțare.
Firma are relații contractuale cu numeroase furnizori pentru echipamente birotice,
papetărie, telefonie, internet, etc.
34
 Societatea are conturi deschise la 3 bănci, Raiffeisen, OTP Bank și BRD.
Activitatea de marketing a întreprinderii constă în: telemarketing, potențialii clienți sunt
căutați telefonic de agenții de telemarketing, reclama se face prin media și rețelele de
socializare, ca Facebook, Google Awards.

4. Evidența contabilă
 Operațiuni economic- financiare: facturare, încasare numerar, încasare prin bancă,
plăți prin numerar, plăți bancare
 Documente utilizate în evidența contabilă: Notă de recepție, Bon de consum,
Factură, Chitanță, Bon fiscal, Monetar, Ordin de plată
 Modalități de plată: prin numerar, prin Ordin de plată

5. Utilizarea calculatorului la nivelul societății economice

SAGA- Program de contabilitate și gestiune

35
 SAGA este un program de contabilitate integrat pentru principalele necesități contabile ale
unei firme mici și mijlocii, unui cabinet de contabilitate sau unui contabil independent.
Acesta se poate utiliza gratuit și nu conține limitări, fiind un ajutor prețios, mai ales în
cazul firmelor abia înființate.

SAGA are avantajul faptului că folosește o interfață intuitivă, nefiind necesară o pregătire
anterioară a utilizatorilor. În plus, SAGA- program de contabilitate gratuit- acoperă multe
din operațiunile contabile de bază:
 Contabilitate financiară (fișe de cont, balanțe, registru jurnal, registru inventor, situația
financiară anuală și semestrială cu generarea fișelor pentru raportare, calcul impozit pe
profit, declarație 100, 101, 392, 094)
 Imobilizări
 Clienți/ Furnizori (situații, facturi, scadentar, situație avize de expediție, jurnale,
declarațiile 300, 301, 390, 394)
 Casă (lei, valută)/ Bancă (lei, valută)/ Deconturi
 Salarii (cu generarea declarațiior în format electronic și a registrului de evidență, plata pe
card)

36
  Producție (inclusive pe bază de rețetar și/ sau comenzi)
 Operații interne cu stocuri (bonuri de consum, bonuri de predare/ primire, transferuri,
inventariere, etc.)
 Suport pentru operațiuni în valută (intrări, ieșiri, calcul diferențe de curs)
 Urmărire pe centre de profit, situații grafice
 Suport pentru legătura cu case de marcat în regim printer fiscal

Câteva mențiuni sunt, însă, necesare. Înainte de a utiliza un program SAGA Contabilitate gratuit,
trebuie reținut că actualizările și asistența presupun un cost în plus, la fiecare serviciu de acest
gen. De asemenea, pentru performanțe sporite (de obicei la întreprinderi mari), există o varinată
de program SAGA (Contabilitate Profesională) C.P. cu licență plătită. Acesta se poate utiliza
gratuit, pentru testare, pentru o perioadă limitată de 90 de zile.

Există nenumărate avantaje pentru un program ca SAGA: contabilitate, gestiune,

intercorelarea datelor. Dezvoltatorii SAGA evidențiază, în acest sens, următoarele aspecte:

 Actualizarea rapidă la modificările legislative

 Existența posibilității umui multi-user pentru multi-firme
 Accesarea simultană a acelorași opțiuni de program, prin rețea
37
  Ușurința în asimilare și utilizare
 Manevrabilitate facilă
 Program rapid și robust
 Ajutor interactiv

SAGA C. este cel mai popular program de contabilitate din România. Are mai mult de 20.000 de
utilizatori, din care 800 de firme de contabilitate și 4000 de contabili autorizați. Este un
instrument ușor de folosit, cu multe facilități, actualizat continuu și foarte accesibil.

Programul are o interfață ușor de utilizat, intuitive, standardizată și ergonomică.

Acest program lucrează în metoda FIFO- primul intrat, primul ieșit.

38
CONCLUZII

Pe parcursul realizării lucrării, am colectat multe informații importante și colaterale

privind veniturile și cheltuielile în cazul unei unități economice. Mi-am dat seama că până la
centralizarea veniturilor și cheltuielilor, întregul proces economic trebuie foarte atent urmărit și
analizat. În acest sens unitatea economică se axează pe aspecte precum descoperirea şi
mobilizarea rezervelor interne, diagnoza şi reglarea activităţii întreprinderii, întărirea autonomiei
economico-financiare, creşterea eficienţei economice, fundamentarea deciziilor financiare.
Procesul analizei, a reflectării corecte a veniturilor, cheltuielilor și rezultatului
economico-financiar  constituie un instrument indispensabil al conducerii eficiente a activităţii
întreprinderii.
Se fundamentează astfel, întreaga politică economico-financiară viitoare a întreprinderii.
Am conștientizat necesitatea și importanța rolului economistului, contabilului în
evaluarea potențialului economic al unității, în reflectarea gestionării corecte a patrimoniului, în
abordarea corectă a relațiilor cu mediul extern.
Obiectivul urmărit a fost acela de a prezenta rezultatul unei activități economice
comparând veniturile obţinut în decursul unei perioade cu cheltuielile efectuate pentru obţinerea
profitului, oferind posibilităţi de a urmări în evoluţie sarcinile stabilite pentru întreprindere şi de
a furniza informaţii necesare pentru luarea deciziilor. Astfel am putut urmări și analiza veniturile,
cheltuielile, le-am putut compara, diferenția și concluziona mai apoi rezultatul final, foarte
important pentru orice unitate economică.

Această lucrare a reprezentat o temeinică pregătire, pe parcursul căreia am învățat

armonizarea aspectelor teoretice cu cele practice, am aprofundat noțiunile practice învățate în
anii de liceu, dezvoltându-le cu elemente/nuanțe specifice, concrete unității pe care am studiat-o.

39
ANEXE

40
 BIBLIOGRAFIE

1. Contabilitatea Financiară Românească Conformă Cu Directivele Europene – Iacob Petru

Pântea, Profesor Universitar Doctor, Gheorghe Bodea, Profesor
2. https://www.contzilla.ro/plan-de-conturi/clasa-6-conturi-de-cheltuieli/
3. https://www.creeaza.com/afaceri/economie/ASPECTE-TEORETICE-PRIVIND-
COST222.php
4. https://www.scritub.com/economie/contabilitate/CONTABILITATEA-
VENITURILOR23694.php
5. https://www.scritub.com/economie/contabilitate/CONTABILITATEA-
VENITURILOR23694.php
6. Studiu privind rezultatul contabil și rezultatul fiscal – Lector Universitar Dr. Mariana
Gurău, Facultatea de Economie și Administrarea Afacerilor, Universitatea “Nicolae
Titulescu” din București

41