ARGUMENT

Contabilitatea este știința și arta stăpânirii afacerilor, în care scop se ocupă cu "măsurarea,
evaluarea, cunoașterea, gestiunea și controlul activelor, datoriilor și capitalurilor proprii, precum și
a rezultatelor obținute din activitatea persoanelor fizice și juridice", în care scop "trebuie să asigure
înregistrarea cronologică și sistematică, prelucrarea, publicarea și păstrarea informațiilor cu privire
la poziția financiară, performanța financiară și fluxurile de trezorerie, atât pentru cerințele interne
ale acestora, cât și în relațiile cu investitorii prezenți și potențiali, creditorii financiari și comerciali,
clienții, instituțiile publice și alți utilizatori" (Legea contabilității nr.82/1991, republicată în iunie
2007, art.2, al (1).

Contabilitatea s-a născut odată cu economia de subsistență a comunei primitive, desenele din
peșterile rupestre nefiind altceva decât forme incipiente ale „socotelilor”: câte animale au fost,
vânate și mâncate, câte piei s-au jupuit și câte haine au rezultat, etc.

Împreună cu economia în dezvoltare s-a perfecționat și „arta ținerii socotelilor”, punctul de

cotitură reprezentându-l modelul matematic elaborat de Luca Paciolo di Borgia acum mai bine de
500 de ani, după care contabilitatea a devenit de neînlocuit, fără alternative, deopotrivă o știință și o
artă în urmărirea existenței și mișcării capitalurilor și utilităților, al stabilirii rezultatelor activității și
plasării lor, și totul de maniera ca afacerile să beneficieze permanent de suportul bănesc necesar.

In alegerea temei „Contabilitatea materiilor prime si a materialelor consumabile”, un rol

determinant l-a avut faptul ca materiile prime si materiale este unda dintre cele mai importante
resurse ale oricarui activitati economice. Mă bucur că am ales aceata temă pentru că in cei 4 ani in
liceu am invățat despre contabilitatea materiilor prime si a materialelor atat si teorie cat si aplicați.
Gestiunea ciclului de exploatare detine o pondere remarcabila in gestiunea financiara a unei firme.
Relevanta gestiunii ciclului de exploatare este determinata, in primul rand, de ponderea ridicata
(peste 50%) a activelor circulante in totalul bilantului unei intreprinderi. In al doilea rand, operatiile
ciclului de exploatare sunt cotidiene cu un mare grad de repetabilitate si o reflectare imediata asupra
pozitiei financiare si asupra rentabilitatii entitatii patrimoniale.

Materiile prime, materialele sunt structuri reprezentative ale stocurilor la societatile

comerciale care au ca obiect principal de activitate productia, executarea de lucrari si servicii.

4
 Lucrarea este structurata in trei capitole, dupa cum urmeaza:

Capitolul I – surprinde aspecte teoretice si practice privind contabilitatea materiilor prime si a

materialelor, respectiv delimitari privind structurile de stocuri in general, organizarea evidentei
stocurilor, evaluarea curenta si periodica a acestora si in mod deosebit a materiilor prime si a
materialelor. Dupa prezentarea sistemului de conturi (functie contabila, continut economic si
corespondente) sunt reflectate inregistrarile generice specifice temei;

Capitolul II – face o prezentare generala a S.C. ARAMIS S.R.L cuprinzand date de identificare ale
acesteia, descrierea succinta a obiectului de activitate si a structurii organizatorice a firmei
mentionate;

Capitolul III – cuprinde un studiu de caz privind contabilitatea materiilor prime si a materialelor la
S.C. ARAMIS S.R.L cu particularitatile firmei prezentate, prin care sunt evidentiate cele mai
importante operatii de aceasta speta.

Contabilitatea nu are hotare. Limitele ei teoretice, științifice și practice sunt fără sfârșit atât
în ceea ce privește cuprinderea fenomenelor economice cât și al modului în care ele sunt
sistematizate, prelucrate și prezentate, astfel că despre ea niciodată nu poți să pretinzi că știi totul.

5
 CAPITOLUL I
CONTABILITATEA STOCURILOR

1.1 Generalității privind activele circulante

Un activ se clasifica ca activ circulant atunci cand :

 este achizitionat sau produs pentru consum propriu sau in scopul comercializarii si se
asteapta sa fie realizat in termen de 12 luni de la data bilantului;
 este reprezentat de creante afereante ciclului de exploatare;
 este reprezentat de trezorerie sau echivalente de trezorerie a caror utilizare nu este
restrictionata.
Ciclul de exploatare al unei entitati reprezinta perioada de timp dintre achizitionarea
materiilor prime care intra intr-un proces de transformare si finalizarea acestora in trezorerie sau sub
forma unui echivalent de trezorerie.

Echivalentele de trezorerie reprezinta investitiile financiare pe termen scurt, extrem de

lichide, care sunt usor convertibile in numerar si sunt supuse unui risc nesemnificativ de schimbare
a valorii.

Clasificarea activelor circulante

 stocuri
 creante
 investitii pe termen scurt
 casa si conturi la banci.

ACTIVE
CIRCULANTE

CREANȚE PLASAMENTE ȘI
STOCURI
DISPONIBILITĂȚI 6
BĂNEȘTI
Evaluarea activelor circulante

Activele circulante trebuie evaluate la costul de achizitie sau la costul de productie, dupa
caz, ajustarile de valoare se fac pentru activele circulante in vederea prezentarii acestora la cea mai
mica valoare de piata sau, in circumstante speciale, la o alta valoare minima atribuibila acestora la
data bilantului.In situatia in care ajustarea devine total sau partial fara obiect, atunci acea ajustare
trebuie reluata corespunzator la venituri.

1.2. Caracterizarea generală a stocurilor

Stocurile sunt active circulante achiziționate sau produse pentru consum propriu sau în
scopul comercializării. În categoria stocurilor se cuprind bunurile si serviciile care, de regulă, se
așteaptă să fie realizate în termen de 12 luni de la data bilanțului.

STOCUR
I

MĂRFUR MATERII MATERIALE OBIECTE PRODUS

I PRIME CONSUMABILE DE E
INVENTAR

Stocurile se pot clasifica după mai multe criterii, astfel:

a.) După forma fizică și destinație:

 mărfurile – sunt stocurile cumpărate în vederea revânzării acestora în aceeași stare sau
produsele predate spre vânzare magazinelor proprii

7
 materii prime – sunt stocurile care participă direct la fabricarea produselor și se
regăsesc în produsul finit integral sau parțial

 materialele consumabile – sunt bunurile care participă sau ajută la procesul de

fabricație sau de exploatare fără a se regăsi, de regulă, în produsul finit

 materialele de natura obiectelor de inventar – sunt bunurile care nu îndeplinesc

condițiile de valoare și/sau de durată pentru a se include în categoria imobilizărilor
corporale

 produsele – sunt reprezentate de semifabricate, produse finite și produse reziduale

- semifabricate – sunt produsele al căror procesul techologic a fost terminată într-

o secție și care trec în continuare în procesul techologic aș unei alte secții sau se
livrează terților
- produsele finite – sunt produsele care au parcurs în întregime fazele procesului
de fabricație și nu mai au nevoie de prelucrări ulterioare în cadrul entității,
putând fi depozitate în vederea livrării sau expediate direct clienților
- produse reziduale – sunt reprezentate de rebuturi, materiale recuperabile și
deșeuri

 animalele și păsările – sunt reprezentate de : animalele născute și cele tinere de

orice fel (viței, miei, purcei, mânji etc.) crescute și folosite pentru reproducție,
animale și păsările la îngrășat pentru a fi valorificate, animalele pentru producție
(lână, lapte, balană, ouă) colonile de albine

 ambalaje – sunt stocurile utilizate pentru păstrarea și transportul bunurilor, care

includ ambalajele refolosibile, achiziționate sau fabricate, destinate produselor
vândute și care în mod temporal pot fi păstrate de terți, cu obligația restituirii în
condițiile prevăzute în contracte

 producția în curs de execuție – este reprezentată de producția care nu a trecut prin

toate fazele de prelucrate ale procesului tehnologic, produsele nesepuse probelor și
recepției tehnice sau necompletate în întregime, lucrările și serviciile, precum și
studiile în curs de execuție sau neterminate.

8
b.) După sursa de proveniență

 Stocuri cumpărate : materii prime, materiale consumabile, obiecte de inventar,

baracamente și amenajări provizorii, animale, ambalaje

 Stocuri fabricate : producție în curs de execuție, semifabricate, produse reziduale,

produse finite

CUMPĂRAT
E

STOCURI

FABRICATE

c.) După aparența la patrimoniu

 Stocuri care fac parte din patrimoniu, care se pot afla fie în spațiile proprii, fie se
află la terți în custodie, în consagnație, pentru prelucrare sau reparare

 Stocurile care nu fac parte din patrimoniu, dar se află în gestiunea entității, fiind
primite de la terți pentru vânzarea în consignație, pentru prelucrare, reparea etc.

FAC PARTE DIN

PATRIMONIU

STOCURI

NU FAC PARTE
DIN PATRIMONIU

9
 d.) După gradul de individualizarea și modul de gestionare

 Stocuri identificabile, care sunt individualizate pentru fiecare articol sau categorie
de bunuri, în care se includ, de regulă bunurile de folosință îndelungată: autoturisme,
televizoare, calculatoare etc.

 Stocurile fungibile sau interschimbabile, care în cadrul fiecărei categorii nu pot fi

în mod unitar identificabile: pungile cu zahăr ambalat care aparțin acaluiași sort,
chiar dacă sumt cumpărate la prețuri diferite etc.

IDENTIFICABILE

STOCURI

FUNGIBILE sau
INTERSCHIMBABIL
E

Structura stocurilor se modifică în funcție de etapele în care se regăsesc în cadrul ciclului de

exploatare, care în cadrul entităților de producție se poate reprezenta astfel:

materii prime producție produse finite

→ semifabricate
și materialele neterminată și reziduale

10
 1.3. Evaluarea stocurilor

Evaluarea stocurilor în contabilitatea curentă și în situațiilefinanciare ale întreprinderii se face

după normele generale de evaluare, elaborate în acord cu principiile contabile fundamentale și
cu Standardele Internaționale de Contabilitate.

În principiu, Standardele Internaționale de Contabilitate rețin două momente pentru evaluarea

elementelor din bilanț: evaluarea inițială și evaluarea ulterioară recunoașterii inițiale.

În cazul stocurilor, evaluarea inițială, adică la intrare în întreprindere, se face la cost, iar
evaluarea ulterioară, adică la bilanț se face la cea mai mică valoare dintre cost și valoarea
realizabilă netă.

Întrucât bilanțul ne poate fi conceput fără inventariere, prin care se determină mărimea reală a
elementelor existente la acea dată implicit rezultă că trebuie luate în considerare încă două
momente ale evaluării: la inventarierii, care se sprijină pe valoarea actuală, denumită și valoarea
de inventar și la ieșirea din gestiune, care efectuează la valoarea de intrare.

În contextul menționat, prin Reglementările contabile aprobate prin O.M.F.P nr. 94/2001 1, sunt
precizate în mod expres, în cadrul regulilor de evaluarea a elementelor din bilanț, următoarele
momente: intrare, ieșire, inventar, bilanț.

1.3.1. Evaluarea stocurilor la intrarea în patrimoniu

Stocurile intrate în patrimoniu sunt evaluate și înregistrate în contabilitate în funcție de

modul lor de dobândire, astfel:

a.) Stocurile cumpărate (materii prime, materiale, mărfuri, ambalaje etc.) se evaluează la
costul de achiziție care are următoarele structură:

 prețul de cumpărare fără TVA

 taxe nerecuperabile
 cheltuieli de transport, manipulare și alte cheltuieli care pot fi atribute direct
achiziției de stocuri
 TVA înscrisă în factura furnizorului, în cazul în care cumpărătorul nu este plătitor de
TVA.

b.) Stocurile fabricate (produsele finite, semifabricate etc.) se evaluează la costul de

producție, format din :

1
Reglementările aprobate prin Ordinul Ministrului Finanțelor Publice nr.94/2001

11
  cheltuierile directe: cu materiile prime, cu materialele, cu salariile muncitorilor
direct productivi
 cota de cheltuieli indirecte: cu amortizarea utilajelor, cu reparațiile, cu salariile
personalului de conducere din secție.

c.) Stocurile obținute cu titlu gratuit se evaluează la valoarea justă care reprezintă prețul
presupus că îl acceptă un client în cadrul unei tranzacții comerciale cu prețul determinat
obiectiv

d.) Stocurile aduse ca aport în natură se evaluează la valoarea de aport stabilită în urma
evaluării.

1.3.2. Evaluarea stocurilor la inventariere și

la închiderea exercițiului fininciar

La inventarierea patrimoniului de la sfârșitul exercițiului financiar , stocurile se evaluează la

valoarea actuală, denumită și valoarea de inventar. Valoarea actuală se stabilește în funcție de
utilitaetea bunului, stare acestuia și prețul pieței

Cu aceste prilej se stabilesc:

 diferențele cantitative în plus sau în minus dintre situația faptică stabilită la inventariere și
situația scriptică din contabilitate

 deiferențele valorice în plus sau în minus dintre valoarea contabilă și valoare actuală

În situații financiare, stocurile trebiue să fie înregistrate la valoarea cea mai mică dintre valoarea
contabilă și valoarea de inventar. Astfel, dacă se constată că:

1. Valoarea de inventar  Valoarea contabilă, în listele de inventariere se va înscrie valoarea

contabilă

2. Valoarea de inventar  Valoarea contabilă, în listele de inventariere se va înscrie valoarea

de inventar2.

1.3.3 Evaluarea stocurilor la ieșirea din patrimoniu

2
Ordinul nr.1753/22.11.2004. pentru aprobarea Normelor privind organizarea și efectuarea inventarierii elementelor
activ și pasiv, publicat în M.O. nr 1174/13.12.2004

12
La ieșirea din patrimoniu prin vânzare, comsum, donații etc. stocurile se evaluează și se scad din
gestiune la valoarea lor de intrare, utilizându-se următoarele metode:

 Metoda identificării specifice (IS) – constă în evaluarea bunurilor la costul istoric (de
intrare). Se pot folosi în cazul proceselor de folosință îndelungată, care se pot identifica prin
serie, data de intrare, cost de achiziție.
 Metoda costului mediu ponderat (CMP) – presupune calcularea mediei ponderate a
costului unui anumit element, fie periodic (de exemplu la sfârșitul lunii), fie după fiecare
recepție.

Când se calculează la sfărșitul lunii, costul mediu ponderat (CMP) se stabilește ca un raport
între valoarea stocului inițial (V Si ) plus valoarea intrărilor (V i ) și cantitatea existentă în stocul inițial
(QSi ) plus cantitățile intrate (Qi), adică:

CMP=(V +V ):(Q +Q )
Si i Si i

Când se calculează după fiecare recepție, costul mediu ponderat (CMP) se stabilește co un
raport între valoarea stocului precedent (V Sp ) plus valoarea intrărilor (V i ) și cantitatea existentă în
stocul precedent (Q Sp ) plus cantitățile intrate (Qi) adică:

CMP=(V +V ):(Q +Q )
Sp i Sp i

Dacă se ponderează cantitățile ieșite (Q E) cu costul unitar mediu ponderat se obține valoarea
bunurilor ieșite (V E), adică:

V E= CMP x Q E

 Metoda ”prima intrare-prima ieșire” (FIFO) – se bazează pe ipoteză că primele

articole ieșite din patrimoniu sunt evaluate la costul primelor articole intrate. Aplicarea
metodei FIFO are ca efect evaluarea stocului final la cele mai recente prețuri, fiind
atribute stocurilor ieșite prețurile cele mai vechi. Metoda FIFO poate fi utilizată
indiferent de fluxul real al stocurilor, deoarece presupunerea se face în legătură cu fluxul
costurilor și nu al bunurilor.

 Metoda ”ultima intrare-prima ieșire” (LIFO) – se bazează pe ipoteza că primele

articole ieșite din patrimoniu sunt evaluate la costul ultimelor articole intrate. În acest
fel, stocul final este evaluat la cele mai veche prețuri. Presupunerea folosită de acestă
metodă nu corespunde cu mișcarea reală a stocurilor din majoritatea entităților
economice.

1.3.4 Alte metoda de evaluarea a stocurilor

13
În funcție de specificului activității, se mai pot folosi următoarele metode de evaluare a stocurilor:

a.) Costul sau prețul standard – ia în considerare nivelurile normale ale consumurilor
materiale și de manoperă, de eficientă și de utilizare a capacităților de producție. Aceste
costuri trebuie actualizate periodic, în funcție de condițiile existente la un moment dat.

 Diferențele dintre costul standard și costul efectiv se țnregistrează distinct în

contabilitate, regunoscându-se în costuri pe măsură consumului productiv sau
vânzării bunurilor respective.
 Diferențele de preț se repartizează asupra valorii bunurilor ieșite cu ajutorul
unui coeficient (K) care se calculează astfel:

Sold iniț ial al diferenț elor de pre ț+ Diferen ț e de pre ț cumulate aferente intr ă rilor î n cursul anului
K=
Sold ini ț ial al stocurilor la pre ț standard+ Valoarea cumulat ă la pre ț standard a stocurilor intrate

Acest coeficient se ponderează cu valoarea bunurilor ieșite la cost standard, obținându-se

diferențele de preț aferente bunurilor ieșite, care se repartizează asupra costurilor.

b.) Prețul cu amănuntul – este folosit ăn comerțul cu amănuntul pentru a determina costul
stocurilor de articole numeroase și cu mișcare rapidă, care au marje de adaos comercial
similare și pentru care nu este practic să se folosească altă metodă. Costul stocurilor vândute
se calculează prin deducerea valorii marjei brute din prețul de vânzare al atocurilor.

1.4. Organizarea contabilității a stocurilor

1.4.1 Organizarea contabilității analitice a stocurilor

Contabilitatea analitică a stocurilor se ține cantitativ și valoric sau numai valoric. Se poate organiza
folosind una din următoarele metode, în funcție de specificul activității și necesitățile proprii ale
entității:

a.) Metoda operativ-contabilă (pe solduri)

b.) Metoda cantitativ-valorică (pe fișe de cont analitic)
c.) Metoda global-valorică

a.)Metoda operativ-contabilă (pe solduri)

14
Utilizarea metodei operativ-contabile presupune desfășurarea următoarelor activității:

1.) Evidența cantitativă a bunurilor la locurile de depozitare, iar în cadrul acestora, pe categorii
de stocuri, cu ajutorul fișelor de magazie. Fișele de magazie se întocmesc zilnic de către
magazioner , pe baza documentelor de intrare și a documentelor de ieșire.

2.) Preluarea documentelor de intrare-ieșire în contabilitate. La cel mult o săpămână după

înregistrarea lor în fișele de magazie, documentele de intrare și ieșire se preiau de
contabilitate, ocazia cu care se efectuează controlul înregistrșrilor din fișele de magazie.
Prelucrarea documentelor se face baza borderoului de predare a documentelor.

3.) Întocmirea registrului stocurilor la sfârșitul perioadei, în care se înscriu:

 cantitățile de stocuri preluate din Fișele de magazie
 valorile stocurilor calculate prin înmulțirea cantităților cu prețurile de facturare
 totalurile valorilor pe pagina, pe grupe, subgrupe, magazii, conturi sintetice

Valorile stabilite în registrul stocurilor se compară cu situația din conturi sintetice care se
întosmesc de către contabilitate. Se observă că în cazul acestei metode, registrul stocurilor
înlocuiește balanța analitică.

4.) Pentru ușurare depistării unor erori, la contabilitate se folosește Fișa centralizatoare a
mișcărilor valorice pe grupe de bunuri.

b.) Metoda cantitativ-valorică (pe fișe de cont analitice)

Folosirea metodei cantitativ-valorice presupune parcurgerea următoarelor etape:

1.) Înregistrarea cantitativă a intrărilor și ieșirilor de stocuri în fișele de magazie

2.) Preluarea documentelor de intrare și ieșire de către contabilitatea pe baza borderoului
de predare a documentelor
3.) Înregistrarea documentelor în fișele de cont analitice pentru valori materiale
4.) Verificarea concordanței înregistrărilor din fișele de magazie cu cele din fișele de cont
analitice
5.) Verificarea concordanței înregistrărilor din fișele de cont analitice cu situația din fișele
de cont sintetice su ajutorul balanței de verificare analitice

c.) Metoda globală-valorică

Această metodă constă în ținerea numai a evidenței valorice atât la nivelul gestiunii(cu ajutorul
raportului de gestiune), cât și în contabilitate (cu ajutorul fișelor de cont pentru operații
deiverse). Periodic, se face controlul concordanței dintre evidența operativă cu cea din
contabilitate.

Metoda globală-valorică se utilizează, mai ales, în cazul mărfurilor și ambalajelor aflate în

entitățile de desfacere a mărfurilor cu amănuntul. Această metodă se poate folosi și în cazul
rechizitelor de birou, imprimatelor și materialelor pentru ambalat/

15
 Pe măsura dotării cu tehnică de calcul corespunzătoare, ebtitățile vor trece la utilizarea metodei
cantitativ-valorice

1.4.2 Organizarea contabilității sintetice a stocurilor

Există două metode de evidență sintetică a stocurilor:

1.) Metoda inventarului permanent

2.) Metoda inventarului intermitent

 În condițiile inventarului premanent, în contabilitate se înregistrează toate operațiunile de

intrare și ieșire, ceea ce permite stabilirea și cunoaștarea în fiecare moment a mărimii
stocurilor, atât cantitativ, cât și valoric
Odată cu introducerea pe scară tot mai largă a calculatoarelor, a etichetelor și a marcajelor
electronice, metoda inventarului permanent a devenit mai simplu de utilizat și mai puțin
costisitoare.

 Inventarul intermitent presupune stabilirea ieșirilor și înregistrarea lor în contabilitate pe

baza inventarierii stocurilor la sfârșitul perioadei. În acest caz:

 Conturile de stocuri se debitează la sfârșitul perioadei cu soldurile determinate la

inventariere și se creditează la începutul perioadei următoare, cu ocazia includerii în
cheltuieli a soldurilor constatate la sfîrșitul perioadei precedente.
 Întrările de stocuri din cursul perioadei se înregistrează direct în conturile de cheltuieri,
conform premisiei că aceste stocuri sunt destinate consumului sau vânzării și nu păstrării
în depozit.
 Ieșirile de stocuri se determină prin calcul extracontabil, conform relației:

stocuri inițiale + intrări – stocuri finale = ieșiri

Dezavantajul acetei metode constă în lipsa unor informații detaliate privind stocurile
existente în patrimoniu, la un moment dat.

Activele circulante materiale sau stocurile sunt reflectate în contbilitate cu ajutorul

clasei 3 ″ Conturi de stocuri şi producţiei în curs de execuţie″, care cuprinde următoarele grpe de
conturi: grupa 30 ″Stocuri de materii prime şi materiale″

grupa 33 ″Producţia în curs de execuţie″

grupa 34 ″Produse″

grupa 35 ″Socuri aflate la terţ″

grupa 36 ″Animale ″

16
 grupa 37 ″Mărfuri″

grupa 38 ″Ambalaje″

grupa 39 ″Ajustări pentru deprecierea stocurior şi producţiei în curs de execuţie″

După conţinutul economic, conturi din clasa 3 se grupază astfel:

a.) Conturi care ţin evidenţa stocurilor la valoarea de inventar, care cuprind conturi din grupele
30,33,34,35,36,37 şi 38

b.) Conturi substractive sau rectificate, care au rolul de a corecta valoarea de inventar a
stocurilor şi care cuprind:

Conturile 308,348,368,388 - conturi de diferenţe de preţ

Contul 378 – diferenţe de preţ la mărfuri

Conturile din grupa 39 – conturi de ajustări pentru depreciere

CAPITOLUL II

17
 CONTABILITATEA MATERIILOR PRIME ȘI A
MATERIALELOR

2.1. Noțiuni generale

În categoria stocurilor care sunt cumpărate pentru a fi consumate în procesul de producție sau
pentru prestarea de servicii intră materiile prime, materialele consumabile, și materialele de natura
obiectelor de inventar.3

 Materiile prime sunt bunurile care participă direct la fabricarea produselor, în care se
regăsesc integral sau parțial, fie în starea lor inițială, fie transformate.

 Materialele consumabile sunt bunurile care participă sau ajută la procesul de producție sau
de exploatare, fără a se regăsi în produsul finit.

Principalele categorii de materiale consumabile sunt: materialele auxiliare, conbustibilii,

materialele pentru ambalat, piese de schimb, semințele și materialele de plantat, furajele etc.

 Materialele de natura obiectelor de inventar sunt reprezentate de :

o bunurile care nu îndeplinesc în mod cumulativ condițiile pentru a putea fi incluse în
categoria imobilizărilor corporale, adică, fie au durate de utilizare mai mică de un an,
fie au valoarea de intrare mai mică decât limita legală.

o echipamentul de protecție, echipamentul de lucru și îmbrăcăminetea specială impuse

salariaților de normele de protecție a muncii sau a regulamente speciale.

o sculele, dispozitivele, verificatoarele (SDV-uri), aparetele de măsură și

control(AMC-uri), mechanizmele, matrițele și alte obiecte similare.

o baracametele și amenajările provizorii de șantier, care sunt bunuri achiziționate sau

contruiite în regie proprie pentru buna funcțonare a șantierelor de construcții cum ar
fii: barăci, podețe, schele, împrejurări etc.

3
Contabilitatea financiară românească conform cu directivele europene. Editura Intercredo. Pagina 117

18
 Nu se includ în această categorie lucrările de organizare la care, prin demolare sau
demontare, nu se recuperează materiale: platforme de beton, drumuri de acces, gropi de var etc.

2.2. Conturi utilizate

Contabilitatea materiilor prime și materialelor se ține cu ajutorul conturilor din grupa 30 ”Stocuri
de materii prime și materiale”, care are următoarele structură:

 301 ”Materiile prime”

 302 ”Materiile consumabile”
o 3021 ”Materialele auxiliare”
o 3022 ”Combustibili”
o 3023 ”Materiale pentru ambalat”
o 3024 ”Piese de schimb”
o 3025 ”Semințe și materiale de plantat”
o 3026 ”Furaje”
o 3028 ”Alte materialele consumabile”
 303 ”Materiale de natura obiectelor de inventar”
 308 ”Diferențe de preț la materii prime și materiale”

301
”Materiile
prime„

302
”Materiile
consumabile
„
CONTURI
UTILIZATE

303 ”Materiale de
natura obiectelor de
inventar„

308 ”Diferențe de
preț la materii
prime și materiale„

19
 a.) În cazul utilizării inventarului permanent

Contul 301 ”Materiale prime”

Contul 302 ”Materiale consumabile”
Contul 303 ”Materiale de natura obiectelor de inventar”

După conținutul economic sun conturi de active circulante materiale, iar după funcția contabilă
sunt conturi de activ, care țin evidența existenței și miscțrii materiilr prime, materialelor
consumabile și obiectivelor de inventar.

În DEBIT se înregistrează:

 valoarea materiilor prime, materialelor consumabile și materiale de natura obiectelr de

inventar intrate pe următoarele căi:
o achiziționate pe credit comercial de la furnizori (401, 408, 446)
o achiziționate de la furnizori cu decontarea dintr-un avans de trezorerie (542)
o achiziționate de la furnizori cu decontarea imediată în numerar (531, 531)
o semifabricate și produse finite consumate ca materii prime și materiale în aceași
entitate (341, 345)
o valoarea la preț de înregistrare a materiilor prime de la entități afiliate sau
entități legate de participare (451, 453)
o aport în natura la capitalul social (456)
o aduse de la terți (351, 401)
o primite de la societățile din cadrul entității (481, 482)
o primite gratuit (7582)
o plusuri la inventar (601, 602, 603)

În CREDIT se înregistrează:

 valoarea materiilor prime, materialelor consumabile și materiale de natura obiectelor de

inventar ieșite pe urătoarele căi:
o consumate în procesul de producție sau constatarea lipsă la inventar (601, 602,
603)
o scoase din folosință (601, 711)
o donate (6582)
o pierderi din calamității (671)
o vănzâri fără prelucrare (371)
o retragerea aportului la capital (456)

20
 o trimise spre prelucrare sau în constodie la terți (351)
o livrate societăților din cadrul entității (481, 482)

SOLDUL debitor reprezintă valoarea materiilor pirme și materialelor aflate în stoc.

b.) În cazul utilizării inventarului intermitent

Contul 301 ”Materii prime”

Contul 302 ”Materiale consumabile”
Contul 303 ”Materiale de natura obiectelor de inventar”

În DEBIT se înregistrează:

 la sfărșitul perioadei, valoarea stocurilor finale de materii prime (601), materialele

consumabile (602), materiale de natura obiectelor de inventar (603) stabilite la inventariere.

În CREDIT se înregistrează:

 la începutul perioadei, valoarea stocurilor inițiale de materii prime(601), materialele

consumabile (602), materiale de natura obiectelor de inventar (603) inventariate la sfârșitul
perioadei precedente.

SOLDUL debitor reprezintă valoarea materiilor prime și materialelr aflate în stoc.

Contul 308 ”Diferențe de preț la materii prime și materiale”

După conținutul economic este un cont rectificativ al valorii de inregistrare a materiilor prime și
materialelor, iar după funcția contabilă este un cont de activ, care ține evidența diferențelor și prețul
standard aferente materiilor prime, materialelor consumabile și materialelor de natura obeictelor de
inventar.

În DEBIT se înregistrează:

 diferențele de preț nefavorabile (în negru) sau favorabile (în roșu) aferente materiilor prime,
materialelor consumabile și materoale de natura obiectelor de inventar în gestiune (401, 542,
452, 453).

21
În CREDIT se înregistrează:

 diferențe de preț nefavorabile (în negru) sau favorabile (în roșu) aferente materiilor prime,
materialelor consumabile și materoale de natura obiectelor de inventar ieșite din gestiune
(601, 602, 603).

SOLDUL debitor al contului reprezentată diferențele de preț nefavorabile (în negru) sau
favorabile (în roșu) aferente materiilor prime, materialelor consumabile și materoale de natura
obiectelor de inventar în gestiune.

Normele legale recomandă calcularea discintă a diferențelor de preț aferente materiilor prime,
materialelor consumabile și materoale de natura obiectelor de inventar. De aceea oportună
detalierea contului 308 ”Diferențe de preț la materii prime și materiale” pe conturi de gradul II.

Materialele de natura obiectelor de inventar date în folosință se păstrează în evidența extrabilanțelor

cu ajutorul contului 8039 ”Stocuri de natura obiectelor de inventar” până în momentul ieșirii
acestora din uz prin casare, vânzare, donație etc.

Alte conturi specifice, utilizate pentru înregistrarea materiilor prime și materialelor:

601 ”Cheltuieri cu materii prime”

602 ”Cheltuieri cu materii consumabile”

603 ”Cheltuieri privind materialele de natura obiectelor de inventar”

8039 ”Stocuri de natura obiectelor de inventar”

2.3. Operațiuni privind materiilor prime și a materialelor

1. O societate comercială cumpără materii prime în valoare de 11.000 Ron , și materii

consumabile în valoare de 7.000 Ron. Plata este efectuat prin numeral. Din acest se folosesc
integral materiile prime.

a.) Cumpărărea materiilor prime și materiale consumabile

301 (materii prime) % = 401 23.320
302 (materiale consumabile) 301 11.000
4426 (TVA deductibilă) 302 7.000
401 (furnizor) 4426 4.320

22
 b.) Plata furnizorului
401 (furnizor) 401=5311 23.320
5311 (casa în lei)

c.) Folosirea materiilor prime

301 (materii prime) 601=301 11.000
601 (cheltuieli cu materii prime)

2. O societate comercială vinde materii prime în valoare de 7.500 Ron și materi consumabile în
valoare de 8.500 Ron. Încasarea se face prin bancă.

a.) Vânzarea materiilor prime

4111 (clienții) 4111 = % 19.840
4427 (TVA colectată) 4427 3.840
711 (venituri aferente costurilor stocurilor de produse) 711 16.000

b.) Încasarea
4111 (clienții) 5121 = 4111 19.840
5121 (conturi la bănci în lei)

3. O societate comercială cumpără materii prime în valoare de 5.000 Ron, materiale auxiliare
în valoare de 3.000 Ron, materiale pentru ambalat în valoarea de 2.000 Ron.
Plata furnizorului este efectuat prin bancă.

a.) Cumpărarea materiile

301 (materii prime) % = 401 12.400
3021 (materiale auxiliare) 301 5.000
3023 (materiale pentru ambalat) 3021 3.000
401 (furnizori) 3023 2.000
4426 (TVA deductibilă) 4426 2.400

b.) Plata furnizorului

401 (furnizori) 401 = 5121 12.400
5121 (conturi la bănci în lei)

23
4. O societate comercială vinde materiale auxiliare în valoare de 6.000 Ron, combustibili în
valoare de 3.700 Ron și materiale pentru ambalat în valoare de 2.500 Ron. Încasarea se face
prin numeral și banii sunt depuși în contul bancar.

a.) Vânzarea materialelor

4111 (clienții) 4111 = % 15.128
4427 ( TVA colectată) 4427 2.928
711(venituri aferente costurilor stocurilor de produse) 711 12.200

b.) Încasarea
4111 (clienții) 5311 = 4111 15.128
5311 (casa în lei)

c.) Depunerea banii în contul bancar

5311 (casa în lei) 581 = 5311 15.128
5121 (conturi la bănci în lei) 5121 = 581 15.128
581 (viramente interne)

5. O societate comercială cumpără materii prime în valoare de 10.000 Ron și materiale

auxiliare în valoarea de 5.000 Ron. Plate este efectuat prin bancă. Societatea folosește
integral materii prime și materiale auxiliare.

a.) Cumpărarea materiilor prime și a materialelor auxiliare

301 (materii prime) % = 401 18.600
3021 (materiale auxiliare) 301 1.000
401 (furnizori) 302 5.000
4426 (TVA deductibilă) 4426 3.600

b.) Plata furnizorului

401 (furnizori) 401 = 5121 18.600
5121 (conturi la bănci în lei)

c.) Folosirea materiilor prime și a materialelor auxiliare

301 (materii prime)

24
 3021 (materiale auxiliare) 601 = 301 10.000
601 (cheltuieli cu materiile prime) 6021 = 3021 5.000
6021 (cheltuieli cu materialele auxiliare)

6. O societate comercială se cumpără materiale consumabile la valoare de 17.000 Ron, materii

prime la valoare de 12.000 Ron și combustibili la valoare de 8.700 Ron. Plata furnizorului
este efectuat prin bancă. După 3 luni se vând materiale consumabile cu valoare mai mare de
25%. Încasarea se face prin bancă.

a.) Cumpărarea materialelor

301 (materii prime) % = 401 46.748
302 (materiale consumabile) 301 12.000
3022 (combustibili) 302 17.000
401 (furnizori) 3022 8.700
4426 (TVA deductibilă) 4426 9.048

b.) Plata furnizorului

401 (furnizor) 401 = 5121 46.748
5121 (conturi la bănci în lei)

c.) Vânzarea materialelor consumabile

4111 (clienții) 4111 = % 52.080
711(ven. aferente costurilor stocurilor de produse) 4427 10.080
4427 (TVA colectată) 711 42.000
(17.000 + 25 %)

d.) Încasare veniturilor

4111 (clienții) 5121 = 4111 52.080
5121 (conturi la bănci în lei)

7. O societate comercială cumpără materii prime în valarea de 10.000 Ron, materiale

consumabile în valoarea de 2.000 Ron și materiale auxiliare în valoare de 4.000 Ron. Plata
furnizorului este efectuat prin cont bancar. Pe parcursul lunii se folosește integral materiile
prime și materialele consumabile. Pe parcurs se vinde materiale auxiliare în valoare de 5.000
Ron. Încasarea este efectuat prin numerar.

25
a.) Cumpărarea materialelor
301 (materii prime) % = 401 19.840
302 (materiale consumabile) 301 10.000
3021 (materiale auxiliare) 302 2.000
401 (furnizori) 3021 4.000
4426 (TVA deductibilă) 4426 3.840

b.) Plata furnizorului

401 (furnizori) 401 = 5121 19.840
5121 (conturi la bănci în lei)

c.) Folosirea materialelor cumpărate

301 (materii prime)
601 (cheltuieli cu materiile prime) 601 = 301 10.000
302 (materiale consumabile) 602 = 302 2.000
602 (cheltuieli cu materialele consumabile)

d.) Vânzarea materialelor auxiliare

4111 (clienții) 4111 = % 6.200
4427 (TVA colectată) 4427 1.200
711 venituri aferente costurilor stocurilor de produse) 711 5.000

e.) Încasarea veniturilor

4111 (clienții) 5311 = 4111 6.200
5311 (casa în lei)

26
 CAPITOLUL III

CONTABILITATEA MATERIILOR PRIME ȘI A

MATERIALELOR LA SC. ARAMIS SRL.

27
 3.1. Prezentarea generală a SC. ARAMIS SRL.

3.1.1. Date de identitate

Denumirea societăţii este „ARAMIS” SRL. cu sediul în comuna Acăţari, sat Murgeşti, nr 1,
judeţul Mureş.

3.1.2. Forma organizatorică

Societatea comercială SC ARAMIS SRL este persoană juridicpă romană, organizată
desfăsurând activitatea potrivit legilor în vigoare şi cu prevederile din statut.

3.1.3. Istoricul firmei

Societeatea comercială SC ARAMIS SRL a fost înfiinţată în 07 august 1991, şi a fost
inregistrată la Ministerul Finanţelor Publice sub nr. 775. de către un asociat unic. Societatea a fost
înregistrată la Registrul Comertului al Municipilui Târgu Mureş sub numărul J26/1003/1991 în data
de 25. 07. 1991 şi a obţinut codul fiscal 1209545 în data de 29. 11. 1992. Firma având sediul in Tg.
Mureş, str. Parângului nr. 15, apartamentul 5.

Asociatul unic al societaţii a fost şi este D-l Molnar Anton Petru. Iniţial societatea a avut ca
obiect de activitate principal execuţia de articole de artizant din aramă, producerea şi
comercializarea materialelor de constructii, servicii de transport personae şi mărfuri, tranzacţii
comerciale cu produse agricole şi neagricole, tranzacţii imobiliare, reparaţii şi închirieri utilaje de
construcţii, servicii de evidenţă contabilă, activitate de comercială de import – export, producerea şi
comercializarea produselor de panificaţie şi patiserie, în condiţiile reglementate de dispoziţiile
legale în vigoare.

Capitalul social iniţial al societaţii era de 100.000 lei (ROL). În data de 03. 06. 1993
capitalul social al firmei s-a majorat la 1.100.000 lei (ROL). În data de 29. 06 1998 capiatlul social
al firmei s-a majorat la 2.000.000 lei (ROL) şi s-a definit obiectul principal de activitate ca fiind în
domeniul construcţiilor: realizarea de obiecte de construcţii, pentru diverse sectoare, cuprinzând
activitaţiile specifice, aşa cum sunt ele definite şi formulate în classificarea activităţiilor economice
naţionale (CAEN) , obiect de activitate care este înscris în secţiunea G, diviziunea 45, grupa 451,
452, 453, 454, 455. Celelalte dispoziţii statutale vor forma obiectul secundar de activitate al firmei.
28
În 22. 01. 2003 obiectul de activitate completează cu: gospodărirea de resurselor de apa, captarea,
aducţiunea şi tratarea apei, demolarea construcţiilor, terasamente şi organizarea de şantiere, studii
de teren şi construcţii hidrotechnice. În data de 08. 02. 2005 societatea îşi mută sediul în clădirea
nou construită din comuna Acatări, sat Murgeşti, nr 1, judeţul Mureş. În data de 10. 06. 2005 se
adaugă la obiect de activitate şi alte mijloace de cazare precum şi înregistrarea unui punct de lucru
în localitatea Găiesti nr. 137.

3.1.4. Capitalul social

Capitalul social subscris al societăţii este de 200 RON în numerar către s-au vărsat integral
la data constituirii societaţii şi este divizat douăzeci de părţi sociale a către 10 RON fiecare şi sunt
deţinute de asociatul unic.

3.1.5. Dimensiunea firmei

Firma SC Aramis SRL are 210 angajaţi, deci este considerată o intreprindere mare.

3.1.6. Activitatea firmei

Societatea este constituită în scopul desfăşurării următoarelor activitaţi:

 măsuri topografice şi cadastrale

 proiectare şi execuţie construcţii şi instalaţii
 exploatări forestiere
 tranzacţii imobliliare
 reparaţii şi ânchirieri utilaje construcţii
 servicii de evidenţă contabilă
 comercializarea produselor petroliere
 analiza chimică a apei
 servicii în alimentaţia publică
 servicii în activitatea turistică
 colectarea şi valorificarea materialelor refolosibile
 servicii de proiectare şi execuţie în domeniul mechanic şi construcţii de maşini
 elaborarea de programe de calculator

În momentul actual firma are o activitate secundară: hotelier și turizm. Punctul de lucru situată în
Găiești. Hotelul are 50 de camere, un bar și un restaurant.

29
3.1.7. Administrarea şi conducerea societăţii
Fondurile necesare desfăşurării activităţii se constitue din aportul în numerar a asociatului
unic la capitalul social, din mijloace financiare sub forma de credite precum şi din veniturile
realizate de societate.

Societatea va întocmi annual bilanţ şi cont de profit şi pierdere. Bilanţul se va supune aprobării
asociatului unic în termen de 15 zile de la aprobare se va publica in Monitorul Oficial.

3.1.8. Funcţionarea societăţii

Durata de funcţionare a societăţii este nelimitată şi dobândeşte personalitate juridical de la
data înregistrării în registrul comerţului.

3.1.9 Dispoziții legale

Societatea poate fii transformată în altă formă de societate prin decizia asociantului unic, și va
trebuie să îndeplinească formalitățile legale de înregistrare și publicare cerută de lege. Litigiile
societății cu personalele fizice sau juridice sunt de competență instantelor judecătorești din
România.

3.1.10 Furnizorii societății

Cele mai importante furnizorii ale SC ARAMIS SRL sunt :

 Ambient SA Mediași
 Romstal Mureș SRL
 Turbo Trans SRL
 Dafora SA Mediași
 Daw Benca SRL
 Roxalex SRL
 Metal Trade SRL
 Hebacons SRL
 Intelco SA

30
 3.1.11 Clienții societății
Cele mai importante clienții ale SC ARAMIS SRL sunt :

 Consiliul Județean Mureș

 Primăria Acățari
 Primăria Păsăreni
 Dafora SA
 SNGN Romgaz SA Târgu Mureș

3.1.12 Organizarea societății

3.1.12.1 Obiectul principal de activitate – Construcții

DIRECTOR
GENERAL

BIROU DIRECTOR SECRETARIA RESURSE DIRECTOR

CONTABIL TECHNIC T UMANE MARKETING-
DEZVOLTARE

CONTABILI ȘANTIERE PROIECTARE DEPOZIT

31
 3.1.12.2 Obiectul secundar de activitate – Hotel

ADMINISTRATOR

HOTEL
RESTAURANT

BUCĂTAR CHELNERI GESTIONARI RECEPTORI CAMERISTE

AJUTOR
BUCĂTAR

32
 3.2 Studiu de caz la SC ARAMIS SRL

În cadrul laturii practice a lucrării am urmărit la SC ARAMIS SRL înregistrările contabile legate de
materii prime și materiale în luna martie 2013, iar documentele aferente se regăsesc în anexele
lucrării mele.

1. În data de 02.03.2013 SC ARAMIS achiziționează cu Factura nr. 458 17.000 buc de

cărămidă în valoare de 2,5 lei / buc de la Ambient SA Mediași. Plata este efectuată SRL cu
Chitanța nr. 732/02.03.2013 (Anexa nr. 1)

a.) achiziționarea materiilor prime

301 % = 401 52,700

4426 4426 10,200
401 301 42,500 ( 17,000 * 2,5 )

b.) plata furnizorului (Ambient SA Mediși)

401 401 = 5311 52,700

5311

2. În data de 05.03.2013 SC ARAMIS SRL achiziționează cu Factura nr 125 200 km 3 nisip în

valoarea de 15 lei / km 3 și 35 km 3 piatră în valoarea de 20 lei / km 3 de la Intelco SRL. Plata
esete efectuată cu Ordinul de plată nr. 173/05.03.2013 (Anexa nr. 2)

a.) achiziționarea materiilor prime

301 % = 401 4,588

4426 4426 888
401 301 3700

b.) plata furnizorului (Intelco SRL)

33
 401 401 = 5121 4,588
5121
3. În data de 08.03.2013 SC ARAMIS SRL achiziționează cu Factura nr. 362 200 l
combustibili pentru echipamentele sale în valoarea de 5,7 lei / l de la Roxalex SRL . Plata
este efectuată cu Chitanța nr. 730 / 08.03.2013 (Anexa nr. 3)

a.) achiziționarea materiale consumabile

302 % = 401 1413,6

4426 4426 273,6
401 302 1140

b.) plata furnizorului (Roxalex SRL)

5121 401 = 5121 1413,6

401

4. În data de 11.03.2013 SC ARAMIS SRL folosește materiale consumabile în valoare de

1413.6 confirm Bonului de Consum nr. 458 / 11.03.2013

a.) darea în consum

302 602 = 302 1413,6

602

5. În data de 13.03.2013 SC ARAMIS SRL achiziționează cu Factura nr. 063 300 m sârmă
galvanizată în valoarea de 3 lei / m și 17 kg adezivă felxibilă în valoarea de 28 lei / kg de la
Dafora SA Mediași. Plata este efectuată cu Chitanța nr. 3785 / 13.03.2013 (Anexa nr. 4)

a.) achiziționarea materialelor auxiliare

3021 % = 401 1706,24

4426 3021 1376
401 4426 330,24

b.) plata furnizorului (Dafora SA Mediași)

5311 401 = 5311 1706,24

34
 401

6. În data de 15.03.2013 SC ARAMIS SRL folosește nisip în valoare de 3000 lei și piatră în
valoare de 700 lei confirm Bonului de Consum nr 654 / 15.03.2013, și se obțin 6800 buc
dale 23 lei / buc, și sunt incluse toate cheltuierile efectuate pentru obținere.

a.) darea în consum

601
301 601 = 301 3700

b.) obținerea de produse finite

345 345 = 711 156 400

711

7. În data de 20.03.2013 SC ARAMIS SRL vinde cu Factura nr. 650 2000 buc de cuie în
valoare de 0,70 lei / buc și 1500 buc clemă de înnadire în valoarea de 1,10 lei / buc de la
Ambient SA Mediași.Plata este efectuată cu Ordinul de plată nr. 1562 / 20.03.2013 (Anexa
nr. 5)

a.) vânzarea materialelor auxiliare

4111 4111 = % 1736

4427 711 1400
711 4427 336

b.) încasarea veniturilor

711 711 = 4111 1736

4111

35
 D 301 C D 302 C

42 500 3 700 1 140

3 700 1 413,6

RD 46 400 RC 3 700 RD 1 140 RC 1 413,6

TSD 46 400 TSC 3 700 TSD 1 140 TSC 1 413,6

SFD 42 700 SFC 273,6

BUNURI CANTITATE PREȚ UNITAR TVA 24 %

ACHIZIȚIONATE

Cărămidă 17 000 2,5 42 500

Nisip 200 15 3000

Piatră 35 20 700

Consbustibili 200 5,7 1140

Sărmă galvanizantă 300 3 900

Adezivă flexibilă 17 28 476

36
 CONCLUZII

 Stocurile sunt active circulante achiziționate sau produse pentru consum propriu sau în
scopul comercializării. În categoria stocurilor se cuprind bunurile si serviciile care, de
regulă, se așteaptă să fie realizate în termen de 12 luni de la data bilanțului.

 Materiile prime sunt bunurile care participă direct la fabricarea produselor, în care se
regăsesc integral sau parțial, fie în starea lor inițială, fie transformate.

 Materialele consumabile sunt bunurile care participă sau ajută la procesul de producție sau
de exploatare, fără a se regăsi în produsul finit.

 Materialele de natura obiectelor de inventar sunt reprezentate de :

o bunurile care nu îndeplinesc în mod cumulativ condițiile pentru a putea fi incluse în
categoria imobilizărilor corporale

o echipamentul de protecție, echipamentul de lucru și îmbrăcăminetea specială impuse

salariaților de normele de protecție a muncii sau a regulamente speciale

o baracametele și amenajările provizorii de șantier

 Contabilitatea materiilor prime și materialelor se ține cu ajutorul conturilor din grupa 30

”Stocuri de materii prime și materiale”, care are următoarele structură:

 301 ”Materiile prime”

 302 ”Materiile consumabile”
o 3021 ”Materialele auxiliare”
o 3022 ”Combustibili”
o 3023 ”Materiale pentru ambalat”
o 3024 ”Piese de schimb”
o 3025 ”Semințe și materiale de plantat”
o 3026 ”Furaje”
o 3028 ”Alte materialele consumabile”
 303 ”Materiale de natura obiectelor de inventar”
 308 ”Diferențe de preț la materii prime și materiale”

37
 La SC ARAMIS SRL datorită activității principale al societății contabilitatea se ocupă cu
cumpărarea materiilor prime, producerea produselor finale și vânzarea acestor produse.
Societate are ocupația de a înregistra aceste evenimente și pe lângă asta să își îndeplinească
sarciniile pe care funcția lui o cere.

 Pe parcursul practicii pe care l-am effectuat la SC ARAMIS SRL am avut ocazia să învăț
multe lucruri importante care au legătura cu contabilitatea materiilor prime si materiale la o
societate, printre astea cele mai importante fiind: întocmirea documentelor privind evidenţa
operativă a stocurilor și cum se înregistrează operațiunile care s-au desfășurat în data în care
am fost la întreprindere.

38
 BIBLIOGRAFIE
1. Irimie E., Oprean I., Pereş C., Binget O., Pete Ş. - Bazele contabilităţii-Aplicaţii practice,
Editura Economică 2009

2. Ana Alexandriana Matei - Contabilitatea evenimentelor și tranzacțiilor, Editura CD PRESS

București 2006

3. Prof. Univ. Dr. Oprea C., Prof. Univ. Dr. Ristea M. - Bazele contabilităţii, Editura Naţional
2005

4. Prof. Univ. Dr. Iacob P., Prof. Bodea G. – Contabilitatea financiară românească conformă
cu directivele europene ediția a III-a , Editura INTELCREDO DEVA 2008

5. Mihai Ristea – contabilitatea financiară a întreprinderii – Editura Universală București 2009

6. Aureliu Tonea, Mircea Baltac, Constantin Rădulescu – Materii prime și materiale, Editura
ARAMIS 2006

39