Sunteți pe pagina 1din 53

SOLDURI

INTERMEDIARE DE
GESTIUNE
Solduri intermediare de gestiune

CUPRINS
CAPITOLUL I
INTRODUCERE....................................................................................4

CAPITOLUL II
ANALIZA CONTULUI DE REZULTATE.........................................6

2.1. Contul de profit şi pierdere.............................................................6

2.2. Soldurile intermediare de gestiune...............................................11

2.2.1. Marja comercială................................................................13

2.2.2. Producţia exerciţiului..........................................................14

2.2.3. Valoarea adăugată..............................................................15

2.2.4. Excedentul brut din exploatare............................................22

2.2.5. Rezultatul din exploatare.....................................................25

2.2.6. Rezultatul curent al exerciţiului...........................................26

2.2.7. Rezultatul extraordinar al exerciţiului................................29

2.2.8. Rezultatul net al exerciţiului................................................30

CAPITOLUL III
STUDIU DE CAZ.................................................................................31

2
Solduri intermediare de gestiune
3.1. Prezentarea societăţilor analizate.................................................31

3.2. Determinarea soldurilor intermediare de gestiune.....................32

3.2.1. Determinarea marjei comerciale.........................................32

3.2.2. Determinarea producţiei exerciţiului..................................33

3.2.3. Determinarea valorii adăugate...........................................35

3.2.4. Determinarea excedentului brut din exploatare..................38

3.2.5. Determinarea rezultatului din exploatare...........................41

3.2.6. Determinarea rezultatului curent al exerciţiului.................44

3.2.7. Determinarea rezultatului extraordinar al exerciţiului.......46

3.2.8.Determinarea rezultatului net al exerciţiului.......................46

CAPITOLUL IV CONCLUZII ŞI
PROPUNERI..............................50

BIBLIOGRAFIE...................................................................................52

3
Solduri intermediare de gestiune

CAPITOLUL I
INTRODUCERE

Analiza performanţelor economico-financiare ale întreprinderii, prin


metodologia sa, permite elaborarea judecăţilor şi aprecierilor asupra formării
rezultatelor activităţii întreprinderii şi asupra corelaţie lor cu structura financiară şi
cu solvabilitatea acesteia. Conceptul de performanţă, transpus în domeniul
întreprinderii, are semnificaţia unei „bune reuşite” sau a unui „succes”, care este
rezultatul unui act de gestiune a activităţii întreprinderii. El poate fi definit şi
cuantificat cu ajutorul unui ansamblu de indicatori sau cu criterii de natură
calitativă (profit, rentabilitate, rata de creştere, climat social, imagine de marcă
etc.). Evantaiul foarte larg al indicatorilor care pot caracteriza performanţele
întreprinderii pune în dificultate analistul care trebuie să procedeze la o selecţie şi
la o ierarhizare a indicatorilor de performanţă, astfel încât să reflecte cât mai fidel
realizările activităţii întreprinderii. Din multitudinea acestor indicatori, în prezentul
studiu vor fi selectaţi şi analizaţi indicatori care sunt cunoscuţi sub numele de
soldurile intermediare de gestiune.
Lumea contemporană devine, tot mai mult, o realitate de neconceput fără
preocuparea pentru performanţă, reuşită şi succes. Aceste elemente au devenit
motivaţia, aproape obsedantă, a oricărei întreprinderi care incearcă să se înscrie în
exigenţele economiei de piaţă şi în competiţia mondială.
Importanţa acordată analizei performanţelor întreprinderii rezultă şi din
precizările Standardelor Internaţionale de Contabilitate (IAS) , în care se subliniază
că întreprinderile care aplică Reglementările contabile de armonizare cu Directiva
a IV-a a CEE şi cu Standardele Internaţionale de Contabilitate sunt încurajate să
prezinte, pe lângă situaţiile financiare (bilanţ, contul de profit şi pierdere, situaţia
care să reflecte modificările capitalului propriu, situaţia fluxurilor de numerar,
politicile contabile şi notele explicative), şi o analiză financiară care să descrie şi să
explice performanţele financiare, principalii factori şi influenţele care determină
performanţa.
Analiza peformanţelor economico-financiare ale întreprinderii foloseşte
drept sursă principală de informaţii contul de profit şi pierdere şi se concentrează
cu precădere spre evidenţierea formării rezultatului întreprinderii, respectiv pe
studierea structurii lui, ţinând seama de interdependenţele dintre elementele
constitutive şi factorii care au influenţă asupra nivelului acestor performanţe.

4
Solduri intermediare de gestiune
Rezultatul favorabil sau nefavorabil (profit sau pierdere), ca expresie a
ajustărilor parţiale sau globale între diferite tipuri de venituri şi cheltuieli generate
de complexitatea acţiunilor economice şi financiare care au loc în întreprindere, pe
durata unui anumit orizont temporar, este redat de contul profit si pierdere.

Acest document contabil de sinteză explică modalitatea de determinare a


rezultatului(profit sau pierdere) prin intermediul a trei rezultate intermediare:
rezultatul de exploatare, ca parte a rezultatului exerciţiului legat de desfăşurarea
activităţii curente, repetitive a întreprinderii, rezultatul financiar, ca parte a
rezultatului exerciţiului ce este legat direct de activitatea financiară a întreprinderii
(participarea la capitalurile altor societăţi şi alte acţiuni de deplasament), şi
rezultatul extraordinar, ca o componentă a rezultatului exerciţiului legată de
activităţile extraordinare, nonrepetitive care se desfăşoară în întreprindere.
Avantajul calculării rezultatului exerciţiului( profit sau pierdere), plecând de
la cele trei rezultate intermediare, rezidă în posibilitatea analizării succesive a
impactului lor asupra rezultatului final al întreprinderii.
Pe baza contului de profit şi pierdere se pot determina o serie de indicatori
valorici, care poartă numele de solduri intermediare de gestiune sau marje de
acumulare, ce se scriu în gama indicatorilor de apreciere a performanţelor
economico-financiare ale întreprinderii. Ele se determină prin diferenţe succesive
între două sau mai multe valori, conform tabelului 1.1, rezultând în acest mod
indicatori care , supuşi analizei, preferă detalii asupra provenienţei rezultatului
exerciţiului şi asupra cauzelor care au generat rezultatul respectiv.

Venituri Cheltuieli

Venituri din exploatare Cheltuieli de exploatare


+ Rezultatul din -
exploatare

Venituri financiare Cheltuieli financiare


+ Rezultatul financiar -

Venituri excepţionale Cheltuieli excepţionale


+ Rezultatul excepţional -

Total venituri Total cheltuieli


+ Rezultatul exerciţiului -

5
Solduri intermediare de gestiune

Fig. 1.1 Determinarea rezultatului exerciţiului prin ajustări succesive între


veniturile şi cheltuielile întreprinderii

CAPITOLUL II
ANALIZA CONTULUI DE REZULTATE CU
AJUTORUL SOLDURILOR
INTERMEDIARE DE GESTIUNE

2.1. CONTUL DE PROFIT SI PIERDERE

Contul de profit şi pierdere reprezintă un document contabil de sinteză


prevăzut de Legea contabilităţii, care concentrează veniturile şi cheltuielile unei
întreprinderi pentru o perioadă dată şi explică modul de formare a rezultatelor.
Într-o manieră generală, el oferă informaţiile necesare pentru înţelegerea şi
explicarea profitului sau pierderii înregistrate de un agent economic. Contul de
rezultate sintetizează deci , fluxurile economice, respectiv cheltuielile şi veniturile
perioadei de gestiune, rezultate din activitatea de exploatare, financiară şi
excepţională.
Cheltuielile constituie ansamblul elementelor de costuri suportate de
întreprindere în cursul exerciţiului:
- consumuri de materii prime (cumpărări + stoc iniţial – stoc final),
- cheltuieli de personal (salarii + cheltuieli sociale),
- amortizări şi provizioane calculate în cursul exerciţiului,
- valoarea contabilă a elementelor de activ cedate, distruse sau dispărute etc.
Partea preponderentă a veniturilor o constituie cifra de afaceri realizată de
întreprindere cu terţii în cursul exerciţiului.
În categoria veniturilor sunt incluse :
- vânzările facturate clienţilor,
- creşterea stocurilor de producţie în curs şi a stocurilor de produse finite,
- reluări asupra amortizărilor şi provizioanelor,
- dobânzile asupra plasamentelor, subvenţiilor repartizate etc.
Veniturile corespund resurselor obţinute prin realizarea operaţiunilor
industriale, comerciale, financiare, extraordinare, iar cheltuielile corespund
resurselor cosumate cu ocazia realizării acestor operaţiuni.
Contul de profit si pierdere se poate prezenta în două moduri :

6
Solduri intermediare de gestiune
- sub formă de ”cont”, veniturile şi cheltuielile apar în două coloane distincte
iar soldul este înscris, după caz, în coloana de venituri (pierdere) sau
de cheltuieli (profit);
- sub formă de listă care permite evidenţierea veniturilor, cheltuielilor şi a
rezultatului pe operaţiuni.

Rezultatul exerciţiului (profit sau pierdere) se determină ca diferenţa între


veniturile şi cheltuielile exerciţiului, indiferent de data încasării sau plăţii acestora.
Acest aspect conduce la diferenţierea fluxurilor de venituri şi cheltuieli din
cadru contului de profit şi pierdere în două categorii : fluxuri de venituri
incasabile/ cheltuieli plătibile şi fluxuri calculate.
Veniturile incasabile cuprind veniturile încasate în cursul exerciţiului şi
veniturile de încasat în exerciţiul următor (livrările de bunuri, executările de
lucrări, prestările de servicii, ca şi produsele, lucrările, serviciile în stoc, executarea
unor obligaţii din partea terţilor, veniturile excepţionale din operaţii de gestiune,
din cesiunea imobilizărilor, etc.).
Cheltuielile plătibile cuprind cheltuielile plătite în cursul exerciţiului şi
cheltuielile de plătit în exerciţiul următor (cheltuieli cu materialele şi serviciile
procurate din afară şi consumate, cheltuielile cu personalul, executarea unor
obligaţii de către întreprindere, cheltuieli excepţionale privind operaţiile de
gestiune, impozitul pe profit ).
Veniturile încasabile/cheltuielile plătibile majorează respectiv diminuează
rezultatul net şi trezoreria, în timp ce veniturile şi cheltuielile calculate nu au
influenţă decât asupra rezultatului fără a afecta direct trezoreria întreprinderii
(reluării asupra provizioanelor, cote părţi din subvenţii pentru investiţii virate
asupra rezultatului exerciţiului, amortizări şi provizioane calculate, valoarea net
contabilă a elementelor de activ cedate). Veniturile şi cheltuielile calculate pot
influenţa trezoreria întreprinderii numai suu incidenţa unor aspecte fiscale.
Profitul net al exerciţiului, ca reflectare a rentabilităţii întregii activităţi
desfăsurate de întreprindere în cursul exerciţiului financiar, urmează a fi repartizat
conform reglementărilor legale în vigoare.
Conţinutul informaţional al contului de profit şi pierdere permite aprecierea
performanţelor întreprinderii, evaluate prin prizma soldurilor intermediare de
gestiune, capacitatea de autofinanţare şi riscul economic.
Pentru a crea o imagine asupra structurii veniturilor şi cheltuielilor precum şi
a rezultatelor întreprinderii in figura 2.1. se prezintă succint situaţia contului de
profit şi pierdere.

7
Solduri intermediare de gestiune

Venituri din vânzarea mărfurilor (a)


Producţia vândută (b)
Cifra de afaceri (a+b)
Venituri din producţia stocată (Sf-Si) (c)
Venituri din producţia de imobilizări (d)
Producţia exerciţiului (b+c+d)
Venituri din subvenţii de exploatare
Alte venituri din exploatare
Venituri din provizioane privind exploatarea

I. VENITURI DIN EXPLOATARE

Cheltuieli privind mărfurile


Cheltuieli materiale
Cheltuieli cu lucrările şi serviciile executate de terţi
Cheltuieli cu personalul
Alte cheltuieli de exploatare
Cheltuieli cu amortizările şi provizioanele

II. CHELTUIELI DIN EXPLOATARE

A. REZULTATUL DIN EXPLOATARE (I - II)

Venituri din participaţii ( 1 ), alte imobilizări financiare şi creanţe imobilizate


Venituri din titluri de plasament ( 2 )
Venituri din diferenţe de curs valutar
Venituri din dobânzi
Alte venituri financiare
Venituri din provizioane

III. VENITURI FINANCIARE

Pierderi din creanţe legate de participaţii

8
Solduri intermediare de gestiune
Cheltuieli privind titlurile de plasament cedate ( 3 )
Cheltuieli din diferenţe de curs valutar
Cheltuieli privind dobânzile
Alte cheltuieli financiare
Cheltuieli privind amortismentele şi provizioanele

IV. CHELTUIELI FINANCIARE

B. REZULTATUL FINANCIAR ( III – IV)

C. REZULTATUL CURENT AL EXERCIŢIULUI ( I - II + III - IV )

Venituri excepţionale din operaţii de gestiune


Venituri din operaţii de capital
Venituri excepţionale din provizioane

V. VENITURI EXCEPŢIONALE

VI. CHELTUIELI EXCEPŢIONALE

D. REZULTATUL EXCEPŢIONAL ( V – VI )

VII. VENITURI TOTALE ( I + III + V )

VIII. CHELTUIELI TOTALE ( II + IV + VI )

E. REZULTATUL BRUT AL EXERCIŢIULUI ( VII – VIII )

IX. IMPOZIT PE PROFIT

F. REZULTATUL NET AL EXERCIŢIULUI ( E – IX )

9
Solduri intermediare de gestiune

Fig. 2.1 Structura Contului de profit şi pierdere

( 1 ) dividende aferente titlurilor de participare, dividende aferente titlurilor


imobilizate ale activităţii de portofoliu şi alte imobilizări financiare, dobânzi
aferente creanţelor imobilizate;
( 2 ) venituri nete rezultate din vânzarea titlurilor de plasament, respectiv
diferenţa favorabilă dintre valoarea contabilă a titlurilor de plasament şi
preţul de cesiune al acestora;
( 3 ) diferenţele nefavorabile dintre valoarea contabilă a titlurilor de plasament şi
preţul de cesiune.

10
Solduri intermediare de gestiune

2.2. SOLDURILE INTERMEDIARE DE GESTIUNE

Pe baza contului de rezultate se pot determina o serie de indicatori cu privire


la volumul de activitate cât şi cu privire la eficienţa(rentabilitatea) cu care se
desfăşoară această activitate.
Soldurile intermediare de gestiune sau marjele de acumulare sunt indicatori
valorici care supun analizei, oferă detalii asupra provenienţei rezultatului
exerciţiului şi asupra cauzelor care au generat rezultatul respectiv.
Tabloul soldurilor intermediare de gestiune constituie o altă variantă de
prezentare a conţinutului contului de rezultate. (fig.2.2 )

CHELTUIELI VENITURI S.I.G.

Costul de cumpărare al Vânzări de mărfuri Marja comercială


mărfurilor vândute
Variaţia în minus Producţia vândută
( reducere a stocurilor ) Producţia stocată ( Sf- Si) Producţia exerciţiului
Producţia imobilizată
Consumuri provenind Producţia exerciţiului Valoarea adăugată
de la terţi Marja comercială
Impozite, taxe şi Valoarea adăugată Excedentul brut (sau
vărsăminte asimilate Subvenţii de exploatare insuficienţa brută) de
Cheltuieli cu personalul exploatare
Sau insuficienţa brută din Excedentul brut al Rezultatul exploatării
exploatare exploatării ( profit sau pierdere )
Amortizări şi provizioane Reluări asupra
calculate provizioanelor
Alte cheltuieli de Alte venituri de
exploatare exploatare
Sau rezultatul exploatării Rezultatul exploatării Rezultatul curent
(pierdere) ( profit ) ( profit sau pierdere)
Cheltuieli financiare Venituri financiare
Sau rezultatul curent Rezultatul curent ( profit ) Rezultatul net al
( pierdere ) Venituri excepţionale exerciţiului

11
Solduri intermediare de gestiune
Cheltuieli excepţionale ( profit sau pierdere )
Impozit pe profit

Fig. 2.2 Tabloul Soldurilor Intermediare de Gestiune

Soldurile intermediare de gestiune reprezintă de fapt paliere succesive în


formarea rezultatului final. Construcţia indicatorilor se realizează în cascadă
(fig.2.3 ) pornind de la cel mai cuprinzător (producţia exerciţiului şi marja
comercială) şi se incheie cu cel mai sintetic (rezultatul net al exerciţiului).
Soldurile intermediare de gestiune au ca principală caracteristică, pe aceea de a
reprezenta, fiecare pe treapta sa de semnificaţie, marja de acumulare valorică pâna
la acea treaptă.

Activitate comercială Activitate industrială

Vânzări de mărfuri
Marja Cumpărări de
comercială mărfuri– variaţia
stocului de mărfuri

Marja Producţia exerciţiului


comercială
Marfa Producţia Producţia Producţia
comercială vândută stocată imobilizată

Consumuri de la VALOAREA ADĂUGATĂ Subvenţii de


terţi exploatare

Impozit Cheltuieli EXCEDENTUL Alte venituri din


şi cu BRUT DE exploatare şi
taxe personalul EXPLOATARE venituri din
provizioane

Alte cheltuieli de REZULTATUL Venituri


exploatare. Amortizări DIN financiare
şi provizioane EXPLOATARE
calculate (PROFIT)

Cheltuieli REZULTATUL Venituri


financiare CURENT (PROFIT) excepţionale

12
Solduri intermediare de gestiune

Cheltuieli Impozit pe REZULTATUL


excepţional profit NET (PROFIT)
e

Fig. 2.3 Cascada soldurilor intermediare de gestiune

2.2.1. MARJA COMERCIALĂ

Excedentul vânzărilor de mărfuri în raport cu costul de cumpărare al


acestora reprezintă marja comercială. Costul de cumpărare al mărfurilor vândute
este format din preţul de cumpărare(preţ fără TVA) majorat cu cheltuielile
accesoriilor de cumpărar(transport, prime de asigurare etc.) şi corectat cu variaţia
stocurilor de mărfuri.
Deoarece o marfă este un bun revândut fără a fi supus unor transformări,
calculul marjei comerciale nu prezintă interes decât pentru întreprinderile care
exercită astfel de acte de comerţ. Pentru acestea marja comercială este un indicator
esenţial şi devine şi mai semnificativ ca informaţie în activitatea de analiză şi
gestiune dacă se determină pe produse sau pe grupe de produse.
Eventualele modificări a acestui indicator în timp trebuie analizată pentru a
se vedea dacă aceasta s-a datorat modificării factorului cantitativ (cantitatea
achiziţionată) sau a celui calitativ(cost,preţ).
Marja comercială raportată la veniturile din vânzarea de mărfuri reprezintă
de fapt adaosul comercial practicat de firmă. Astfel se poate identifica politica
practicată de firmă: preţuri mari şi rulaj incet sau preţuri mici şi viteză rapidă de
rotaţie.
Prin compararea marjei comerciale a unei societăţi cu media marjelor
comerciale ale întreprinderii din acelaşi sector de activitate se poate determina
poziţia pe care o deţine firma în raport cu concurenţa.
Indicatori :

Rata marjei 1 = Marja comercială


Vânzări de mărfuri

Rata marjei 2 = Marja comercială


Cost cumpărare mărfuri

Rata rotirii stocurilor = Cost mărfuri vândute


Stoc mărfuri

13
Solduri intermediare de gestiune

2.2.2. PRODUCŢIA EXERCIŢIULUI

Producţia exerciţiului măsoară activitatea industrială a întreprinderii şi este


calculată de întreprinderile industriale sau prestatoare de servicii. Aceasta
dimensionează întreaga activitate a întreprinderii în cursul exerciţiului şi cuprinde
bunurile şi serviciile produse de întreprindere, indiferent de destinaţie: vânzare,
stocare sau imobilizare.

Producţia exerciţiului = Producţia vândută


+ Variaţia de producţie stocată
(+Stoc final- Stoc iniţial)
+ Producţia imobilizată

Acest indicator nu este valorizat intr-un mod omogen deoarece producţia


vândută este evaluată la preţul de vânzare, în timp ce producţia stocată şi producţia
imobilizată la costul de producţie.
În întreprinderile care realizează în acelaşi timp o activitate industrială şi o
activitate comercială, se determină o producţie pentru ceea ce priveşte activitatea
industrială şi o marjă comercială pentru ceea ce relevă activitatea comercială.
Deoarece producţia exerciţiului şi marja comercială sunt concepte centrale
în calculul soldurilor intermediare de gestiune trebuie să se facă diferenţierea de
indicatorul cifra de afaceri. Acest indicator evidenţiează vânzările de mărfuri şi
producţia vândută la întreprinderile cu activitate mixtă, iar la întreprinderile
industriale acesta reflectă doar producţia vândută.
Ignorând anumite aspecte esenţiale privind activitatea întreprinderii, cum
sunt decalajele între momentul fabricării şi cel al facturării, antrenând variaţia
stocurilor ca şi producţia imobilizată care uneori pot înregistra valori
semnificative, cifra de afaceri poate să genereze o imagine deformată asupra
activităţii întreprinderii. În comparaţie cu aceasta, producţia exerciţiului oferă o
imagine mai fidelă a activităţii reale a întreprinderii pe durata perioadei de
gestiune.

14
Solduri intermediare de gestiune

2.2.3. VALOAREA ADĂUGATĂ

Valoarea adăugată exprimă creşterea de valoare rezultată din utilizarea


factorilor de producţie, îndeosebi a factorilor muncă şi capital, peste valoarea
bunurilor şi serviciilor provenite de la terţi şi reprezintă sursa de acumulări băneşti
din care se face remunerarea participanţilor direcţi şi indirecţi la activitatea
economică a intreprinderii:
- personalul, prin salarii, indemnizaţii, premii şi cheltuieli sociale;
- statul, prin impozite, taxe şi vărsăminte asimilate (mai puţin subvenţii pentru
exploatare);
- creditorii, prin dobânzi, dividende şi comisioane plătite;
- acţionarii, prin dividende plătite;
- întreprinderea, prin capacitatea de autofinanţare.
Raportând remunerarea fiecărui participant la valoarea adăugată se poate
face o evaluare a distribuţiei veniturilor globale către partenerii intreprinderii.

Valoarea adăugată se poate calcula prin două metode:


 metoda deductiva (sau a diferenţelor);
 metoda adiţională.

a) După metoda diferenţelor, valoare adăugată se calculează astfel:


a1) În cazul întreprinderilor care desfăşoară numai activitate de producţie :

VA = Qex – C
unde VA – valoarea adăugată
Qex - producţia exerciţiului
C - consumurile intermediare

Consumurile intermediare, respectiv consumurile provenind de la terţi cuprind


materiile prime şi materialele (la cost de achiziţie), energie, combustibili, apă,
servicii externe.
Valoarea adăugată calculată după această relaţie este cunoscută în teoria
economică sub denumirea de „ valoarea adăugată produsă ”.
Valoarea adăugată „ realizată ” se determină pornind de la cifra de afaceri,
astfel :

15
Solduri intermediare de gestiune

VA = CA – C’

Practic, aplicarea acestei relaţii este dificilă, intrucât presupune identificarea


acelei părţi a consumurilor intermediare ale exerciţiului aferente producţiei
vândute (C’).
a2) În cazul întreprinderilor care desfăşoară numai activitate de comerţ :

VA = CA – ( Cc + Ci )
VA = Mc – Ci

unde Cc – costul de cumpărare a mărfurilor vândute;


Ci – alte consumuri provenite de la terţi;
Mc – marja comercială.
Potrivit acestui model, specific întreprinderilor din sfera distribuţiilor,
valoarea adăugată se modifică datorită variaţiei cifrei de afaceri, marjei comerciale
şi a consumurilor provenind de la terţi.
a3) În cazul întreprinderilor care desfăşoară şi activitate de producţie şi de
comerţ:

VA = ( Qex + Mc ) – Ct
Ct = C + Ci

unde Ct – consumuri intermediare de la terţi aferente activităţii de producţie


şi de comerţ;
C – consumuri intermediare;
Ci – alte consumuri provenite de la terţi.

b) Valoarea adăugată se poate calcula şi prin însumarea elementelor sale


componente: salarii şi cheltuieli sociale; impozite şi taxe, amortizările şi
provizioanele din exploatare, dobânzile, dividendele, rezultatul aferent cifrei de
afaceri nete recalculate (mai puţin dobânzile).
Valoarea adăugată calculată prin această metodă, metoda adiţională,
măsoară dimensiunea şi variaţia ( creşterile, respectiv contracţiile ) diferitelor
elemente care concură la realizarea activităţii.
Valoarea adăugată nu este evidenţiată în contul de profit şi pierdere, dar
aceasta, din urmă, conţine elemente necesare pentru determinarea sa, în special
pentru stabilirea consumurilor provenite de la terţi. Aceste consumuri includ două
categorii speciale: aprovizionări consumate (cumpărări de materii prime şi alte
aprovizionări + variaţia stocurilor + cumpărări nestocate ) şi alte cheltuieli externe
consumate (lucrări şi servicii executate de terţi ).
Tabloul soldurilor intermediare de gestiune evidenţiază prima metodă de
calcul a valorii adăugate. Valoarea astfel stabilită este o valoare adăugată brută,

16
Solduri intermediare de gestiune
care nu ţine cont, de deprecierea activului imobilizat sub forma amortizărilor şi
provizioanelor calculate.
Fundamentându-se pe producţia exerciţiului valoarea adăugată brută
păstrează caracterul eterogen al conceptului, de producţie. Această limită poate fi
depăşită prin descompunerea soldului în două componente corespunzătoare
structurii producţiei. Se obţine astfel, valoarea adăugată vândută, corespunzătoare
producţiei vândute şi valoare adăugată produsă, aferentă producţiei stocate şi
imobilizate.

Sub aspect financiar, noţiunea de valoare adăugată brută nu prezintă interes


deosebit, analiza financiară preocupându-se în special de fluxurile monetare
corespunzătoare valorii adăugate vândute, sub rezerva luării în seamă a decalajelor
privind creanţele şi datoriile aferente operaţiilor care au generat această valoare
adăugată vândută.
Adoptarea noţiunii de valoare adăugată vândută, obligă întreprinderea
producătoare la separarea costurilor de producţie în costuri externe (CE) şi costuri
interne (CI) sau costuri adăugate. Această structură a producţiei permite
determinarea (fig. 2.4) :
- unei marje asupra costului de producţie
- unui cost adăugat
- unei valori adăugate prin adunarea la marjă a costului intern (adăugat).

PRODUCŢIA EXERCIŢIULUI

COST ADĂUGAT Consumuri provenind de la terţi:


MARJA
COST INTERN(CI) COST EXTERN (CE)

MARJA CI P.V CI P.S CI P.I CE P.V CE P.S CE P.I

VALOAREA ADĂUGATĂ PRODUSĂ

VALOAREA ADĂUGATĂ VÂNDUTĂ

MARJA CI P.V CE P.V CI P.S CE P.S CE P.I CI P.I

Producţia vândută Producţia stocată Producţia imob.


(P.V.) (P.S.) (P.I.)

PRODUCŢIA EXERCIŢIULUI

Fig. 2.4 Structura valorii adăugate

17
Solduri intermediare de gestiune
Tabloul de repartizare a valorii adăugate prezentat în figura 2.5 evidenţiază a
doua metodă de calcul a acesteia, metoda adiţională.
Curent utilizată în practica financiară , această marjă de acumulare bănească
prezintă interes pentru că :
- realizează legătura între nivelul micro şi macroeconomic. Prin agregarea
valorii adăugate ale întreprinderilor la nivel macroeconomic se obţine
Produsul Intern Brut;
- reprezintă un criteriu pentru aprecierea aportului specific al
întreprinderii la realizarea producţiei sale. Valoarea adăugată este un

indicator mai sintetic decât cifra de afaceri şi producţia. Cifra de afaceri


evidenţiază performanţa comercială a întreprinderii, respectiv capacitatea sa
de vânzare. Dar cifra de afaceri nu este un indiciu pertinent pentru
aprecierea dimensiunii unei întreprinderi. Numai valoarea adăugată este
indicatorul care măsoară aportul specific al întreprinderii la realizarea
producţiei sale;
- este criteriul de apreciere a creşterii întreprinderii. Rata creşterii cifrei de
afaceri este adesea nerealistă. Numai rata privind creşterea valorii adăugate
permite evaluarea creşterii reale a întreprinderii;

Marja Producţie Producţie Producţie


comercială vândută stocată imobilizată

Consumuri de terţi VALOAREA ADĂUGATĂ


Subvenţii de expl.

Personal
org. soc.

Cheltuieli cu Impozite, taxe, EXCEDENTUL


personalul vărsăminte asimilate şi BRUT DE
impozit pe profit EXPLOATARE
Stat

Creditori Dobânzi
Comisioane

Asociaţi

18
Solduri intermediare de gestiune
Dividende

Întreprindere Autofinanţare

Fig.2.5 Tabloul de repartizare a valorii adăugate

- măsoară gradul de integrare al întreprinderii, prin raportul valoare


adăugată/ producţie (CA). Cu cât rezultatul raportului este mai mare, cu atât
mai mult întreprinderea este integrată, adică îşi poate asigura ea însăşi, un
număr mare de faze de fabricaţie, mergând de la materiile prime la
elaborarea produselor finite, fără a recurge la serviciile altor întreprinderi. Se
remarcă de asemenea că pe măsură ce gradul de integrare creşte, se aşteaptă

o creştere semnificativă a nevoii de fond de rulment pentru exploatare,


pentru care trebuie căutate noi surse de finanţare;
- evidenţiază structura exploatării, prin intermediul ratelor de repartizare a
valorii adăugate. Raportând remunerarea fiecărui participant ( cheltuieli cu
personalul, cheltuieli financiare, impozite şi taxe, autofinanţare) la valoarea
adăugată se poate face o evaluare a distribuţiei veniturilor globale către
partenerii întreprinderii;
- reflectă gradul de utilizare al factorilor de producţie. Se poate constata că
pentru acelaşi nivel al valorii adăugate, şi cu structuri de exploatare identice,
utilizarea factorilor de producţie poate fi diferită. Această diferenţiere este
determinată de randamentul diferit al utilizării forţei de muncă şi al
echipamentelor productive afectate efectiv activităţii de exploatare.
- permite, în condiţii de funcţionare identice, realizarea anumitor clasificaţii
sectoriale. Astfel, la o extremitate, se vor situa întreprinderile comerciale
care revând ceea ce ele cumpără, cu o valoare adăugată slabă, iar la cealaltă
extremitate, firmele de consultanţă, care cumpără puţin şi vând „ materie
cenuşie ”, cu o valoarea adăugată importantă. Între cele două şi sectorul
industrial, se întâlnesc, pe de o parte, întreprinderile de înaltă tehnologie, cu
o valoare adăugată ridicată, iar pe de altă parte, industria constructoare de
maşini, cu o valoare adăugată modestă.

În analiza valorii adăugate, din punct de vedere metodologic se folosesc, pe


lângă mărimile absolute şi mărimile relative ( ratele valorii adăugate ). Dintre
ratele valorii adăugate, cele mai frecvent utilizate în teoria şi practica economică
sunt :
a) Rata variaţiei valorii adăugate, care permite aprecieri cu un plus de precizie
asupra creşterii sau regresiei activităţii:

19
Solduri intermediare de gestiune
VA1 − VA0
RV = X 100
VA0

b) Rata valorii adăugate ( gradului de integrare a activităţii ):

VA
R= X 100
CA

Acest indicator este o expresie a productivităţii globale, a bogăţiei create la


un anumit nivel de activitate. Rata valorii adăugate este dependentă direct de
natura activităţii şi de durata ciclului de exploatare. În industrie, ea se ridică, în
medie, la 50% - 60% din cifra de afaceri, pe când în sfera distribuţiei e mult mai
redusă 15% - 20%. Interpretarea evoluţiei ratei valorii adăugate trebuie făcută cu
prudenţă, luând în considerare structura cifrei de afaceri pe tipuri de activităţi.
Pentru o întreprindere mixtă (de producţie şi comercializare), diminuarea ratei

valorii adăugate semnifică creşterea ponderii activităţii comerciale, cu o rată


specifică mai redusă.
După alţi autori, rata valorii adăugate constituie un indicator a gradului de
integrare economică a întreprinderii, a capacităţii acesteia de a-şi asigura ea insăşi
un anumit număr de faze ale ciclului de exploatare.
c) Ratele de remunerare ale valorii adăugate reprezintă ponderea deţinută de
fiecare element component (ca expresie a remunerării diferiţilor parteneri) în
valoarea adăugată. Relaţiile de determinare a ratelor de remunerare sunt :

 Rata de remunerare a personalului=Salarii+Participare la profit X 100


Valoarea adăugată

 Rata de remunerare a statului=Impozite şi taxe X 100


Valoarea adăugată

 Rata de remunerare a creditorilor financiari= Dobânzi X 100


Valoarea adăugată

 Rata de remunerare a acţionarilor= Dividende distribuite X 100


Valoarea adăugată

 Rata de = Amortizări+Provizioane+Rezultat nedistribuit X 100


remunerare Valoarea adăugată
a întreprinderii

d) Rata randamentului echipamentului = Valoarea adăugată X 100


Mijloace fixe

20
Solduri intermediare de gestiune
e) Productivitatea muncii = Valoarea adăugată X 100
Numărul mediu de salariaţi

Între ratele de la punctele d) şi e) există relaţia :

Valoarea adăugată = Mijloace fixe X Valoarea adăugată


Numărul mediu de salariaţi Numarul mediu de salariaţi Mijloace fixe

Legătura dintre cele două rapoarte este asigurată de rata intensităţii


capitalistice. Se observă că, randamentul muncii va fi cu atât mai mare cu cât
intensitatea capitalistică este mai puternică (echipamentul modern cu grad înalt de
automatizare ) şi randamentul echipamentelor mai mare.
Eficienţa informaţiilor furnizate de noţiunea de valoare adăugată se
fundamentează pe o interpretare prudentă a indicatorului. De pildă, creşterea
valorii adăugate nu este neapărat un semn de prosperitate pentru întreprindere, în

măsura în care această creştere poate fi însoţită de o scădere bruscă a


performanţelor comerciale şi de o înrăutăţire a trezoreriei. În legătură cu rolul
valorii adăugate în interpretarea structurii de exploatare a unei întreprinderi, se pot
prezenta două aspecte: majorarea cheltuielilor cu personalul poate angaja o creştere
a valorii adăugate, în timp ce rezultatul şi rentabilitatea întreprinderii se pot reduce
brusc; creşterea valorii adăugate poate fi rezultatul creşterii stocurilor de produse
finite fabricate la costuri foarte ridicate pe care piaţa va fi incapabilă să le absoarbă
datorită preţurilor de vânzare pe care ar trebui să le practice.
Analiza valorii adăugate prezintă interes pentru orice întreprindere,
indiferent de domeniul de activitate, deoarece permite evaluarea performanţelor, a
eficienţei folosirii factorilor de producţie, a politicii comerciale.

21
Solduri intermediare de gestiune

2.2.4 EXCEDENTUL BRUT DE EXPLOATARE

Excedentul brut de exploatare sau insuficienţa brută de exploatare (cazul în


care cheltuielile exced veniturile) caracterizează funcţionalitatea curentă a
întreprinderii sau măsura în care aceasta poate să-şi menţină sau să-şi dezvolte
potenţialul productiv, să remunereze capitalurile avansate (proprii şi împrumutate)
şi să facă faţă obligaţiilor fiscale. Acest indicator reflectă performanţele tehnice şi
comerciale ale întreprinderii, adică performanţele care derivă din ciclul de
exploatare. Acesta este un sold calculat independent de politica financiară a
întreprinderii (deoarece nu ţine seama de cheltuielile şi veniturile financiare), de
politica sa fiscală (pentru că nu ia în calcul impozitul pe profit), de elementele
excepţionale şi de politica întreprinderii în materie de amortizare (amortizarea şi
provizioanele sunt considerate cheltuieli calculate, dar neplătite; aceste sume, până
la utilizarea lor, se găsesc sub formă de acumulări la dispoziţia întreprinderii).
Excedentul brut de exploatare mai este înţeles ca reprezentând capacitatea
potenţială de autofinanţare degajată din activitatea de exploatare. Datorită faptului
că inidicatorul de poate calcula şi prin compararea veniturilor de exploatare,
susceptibile să genereze încasări, cu cheltuielile de exploatare, susceptibile să
antreneze plăţi, excedentul brut de exploatare este considerat un indicator care face
trecerea de la analiza rezultatelor contabile la analiza fluxurilor financiare. Acest
indicator se pretează comparaţiilor între întreprinderi, vizând caracterizarea
eficienţei tehnice şi comerciale.
Excedentul brut al exploatării(EBE) se stabileşte ca diferenţă între valoarea
adăugată plus subvenţiile, pe de o parte, şi impozitele, taxele şi cheltuielile de
personal, pe de altă parte.

EBE = (Valoarea adăugată + Subvenţii de exploatare) - (Cheltuieli cu


personal + Impozite, taxe şi vărsăminte asimilate)

22
Solduri intermediare de gestiune

Excedentul brut al exploatării, exprimă acumularea brută din activitatea de


exploatare (operaţii strict legate de producţia industrială, de activitatea comercială
sau prestări servicii), resursă principală a întreprinderii, cu influenţă hotărâtoare
asupra rentabilităţii economice şi a capacităţii potenţiale de autofinanţare a
investiţiilor (din amortizări, provizioane, profit).
Rolul excedentului brut al exploatării poate fi urmărit sub trei aspecte:
a) Excedentul brut al exploatării este o măsură a performanţelor
economice ale întreprinderii. Sub acest aspect, indicatorul va fi reţinut în calculul
rentabilităţii economice (EBE/ capitaleconomic),sau al ratei marjei brute de
exploatare (EBE/CA).
Un excedent brut al exploatării suficient de mare va permite întreprinderii
reînoirea imobilizărilor sale prin amortizări, acoperirea riscurilor din provizioanele
constituite şi asigurarea finanţării sale care antrenează cheltuielile financiare, iar
diferenţa va fi distribuită statului (impozit pe profit), acţionarilor (dividende) şi/sau
conservată prin autofinanţare.

b) Excedentul brut al exploatării este independent de politica financiară a


întreprinderii (nu este influenţat de veniturile şi cheltuielile financiare dependente
de structura financiară a întreprinderii), de politica de investiţii (nu ţine cont de
deciziile întreprinderii privind modalităţile de calcul a amortizării), de politica de
dividend (deciziile conducerii întreprinderii privind repartizarea profitului net), de
politica fiscală şi de elementele excepţionale(nu ia în calcul impozitul pe profit,
şi rezultatul excepţional).
Acest sold intermediar de gestiune nefiind perturbat de politica întreprinderii
în materie de finanţare, investiţii, provizioane, fiscalitate, furnizează informaţii
semnificative cu privire la performanţele industriale şi comerciale, fiind de aceea
recomandat în studii previzionale şi analize comparative ale întrepriderilor
aparţinând aceluiaşi sector de activitate. El poate să pună în evidenţă, mai bine
decât rezultatul final, o deficienţă, structurală a întreprinderii în plan pur industrial
şi comercial.
c) Excedentul brut al exploatării reprezintă o resursă fianciară
fundamentală pentru întreprindere. Sub rezerva producţiei imobilizate şi a
decalajelor generatoare de creanţe stocuri şi datorii cu consecinţe asupra
trezoreriei, excedentul brut de exploatare constituie resursa fundamentală care va fi
utilizată pentru menţinerea sau creşterea capacităţii de producţie a întreprinderii,
plata cheltuielilor financiare, a impozitului pe profit şi dividendelor, rambursarea
împrumuturilor angajate anterior. Dar această resursă financiar fundamentală nu
este decât o resursă de trezorerie potenţială, un cash-flow potenţial degajat de
exploatare (cash-flow brut al exploatării), susceptibili de a se transforma în
disponibilităţi pe măsura reglementării decalajelor dintre nevoile şi resursele
exploatării. Acest aspect decurge chiar din metodologia de calcul al excedentului
brut de exploatare:

Excedentul brut al exploatării = Venituri din exploatare – Cheltuieli pentru

23
Solduri intermediare de gestiune
încasabile exploatare plătibile

Pornind de la veniturile şi cheltuielile încasabile, respectiv plăţile şi având în


vedere diferitele decalaje care se produc la nivelul creditelor acordate clienţilor şi
creditelor furnizor, sau la nivelul stocurilor, antrenând un veritabil fenomen de
retenţie a fluxurilor monetare, se poate arăta că o parte din excedentul brut al
exploatării se va regăsii imobilizat în variaţia nevoii de fon de rulment pentru
exploatare ( producţia imobilizată nu generează fluxuri monetare).

Excedentul brut al = Venituri din exploatare încasate(în cursul exerciţiului)


exploatării + Venituri din exploatare de încasat (în exerciţiul următor)
– Cheltuieli pentru exploatare plătite (în cursul exerciţiului)
– Cheltuieli pentru exploatare de plătit (în exerciţiul următor)
Excedentul brut al = Excedentul de trezorerie al exploatării (ETE)
exploatării + Venituri din exploatare de încasat
- Cheltuieli pentru exploatare de plătit

Dar, veniturile şi cheltuielile realizabile, în exerciţiul următor, sunt expresia


resurselor temporare pentru exploatare, respectiv a necesarului de active circulante,
care, articulate cu soldul lor din bilanţ, conduc la evidenţierea variaţiei nevoii de
fond de rulment pentru exploatare (ΔNFR):

Excedentul brut al = Excedentul de trezorerie al exploatării (ETE)


exploatării + Producţia stocată (Stoc final – Stoc iniţial)
+ Variaţia stocurilor (Stoc iniţial – Stoc final)
+ Producţia imobilizată
+ Variaţia creanţelor de exploatare (Sold final – Sold iniţial)
- Variaţia datoriilor de exploatare (Sold final – Sold iniţial)

EBE = ETE + ΔNFR + Producţia imobilizată


=> ETE = EBE - ΔNFR - Producţia imobilizată

Aşadar, excedentul brut al exploatării exprimă fluxul real de trezorerie al


exploatării (ETE) rezultat după acoperirea variaţiei nevoii de fond de rulment
pentru exploatare. Excedentul de trezorerie al exploatării joacă un rol important în
cadrul analizei fluxurilor de trezorerie. Excedentul brut al exploatării constituie
primul nivel al analizei privind formarea trezoreriei globale a întreprinderii, deci
punctul de pornire în tabloul fluxurilor de trezorerie.

Indicatori :

Rata repartizării primare = EBE


Valoarea adăugată

Rata rentabilităţii capitalurilor investite= EBE

24
Solduri intermediare de gestiune
Capital propriu

Rata dobânzii = Cheltuieli financiare


EBE

2.2.5 REZULTATUL EXPLOATĂRII

Rezultatul exploatării caracterizează performanţele comerciale şi financiare


ale unei întreprinderi, independent de politica financiară şi fiscală. Spre deosebire
de excedentul brut al exploatării, acest sold ţine cont de politica de amortizare şi de
constituire a provizioanelor.

Rezultatul exploatării = Excedentul brut al exploatării


+ Venituri din provizioane aferente exploatării
+ Alte venituri din exploatare
- Cheltuieli cu amortizările şi provizioanele
aferente exploatării
- Alte cheltuieli de exploatare

Rezultatul exploatării se poate calcula şi direct, ca diferenţă între veniturile


şi cheltuielile aferente exploatării:

Rezultatul exploatării= Venituri din exploatre – Cheltuieli aferente exploatării

Rezultatul exploatării pune în evidenţă rezultatul degajat din exploatare,


după luarea în considerare a tuturor cheltuielilor de producţie şi comercializare şi a
riscurilor de exploatare.
Rezultatul exploatării exprimă mărimea absolută a rentabilităţii activităţii de
exploatare, obţinută prin deducerea cheltuielilor(plătibile şi calculate) din
veniturile exploatării (încasabile şi calculate).
Exprimarea sub formă relativă (rezultatul exploatării / Active de exploatare)
a rentabilităţii activităţii de exploatare serveşte la realizarea unor comparaţii între
diverse întreprinderi care promovează politici de amortizare diferite.

25
Solduri intermediare de gestiune

Indicatori :

Rata rezultatului din exploatare = Rezultat din exploatare


Cifra de afaceri

2.2.6 REZULTATUL CURENT

Rezultatul curent (profit sau pierdere) este determinat atât de rezultatul


exploatării normale şi curente, cât şi de cel al activităţii financiare. Este, deci,
rezultatul tuturor operaţiilor curente ale întreprinderii.

Rezultatul = Rezultatul exploatării+Venituri financiare–Cheltuieli financiare


curent

Nefiind perturbat de elemente excepţionale, acest sold permite analiza


dinamicii rezultatelor curente ale întreprinderii pe mai multe exerciţii succesive.
Matricea privind analiza rezultatului curent (fig. 2.6) pune în evidenţă nouă
situaţii :

Rezultatul
financiar << 0 ≈0 >> 0
Pragul de
rentabilitate al
Rezultatul Frânare politicii Forţă
exploatării financiare
RC ≈ 0 RC > 0 RC >> 0
>> 0
Exploatare
foarte rentabilă
1 4 6

RC < 0 RC ≈ 0 RC > 0
≈0

26
Solduri intermediare de gestiune
Pragul de
rentabilitate al
exploatării 7 2 5

RC << 0 RC < 0 RC ≈ 0
<< 0
Exploatare
nerentabilă
9 8 3

Activitate
rentabilă
Activitate
nerentabilă

1) Rezultatul curent este aproximativ zero: RC ≈ 0


Cazurile (1),(2),(3) corespund „pragului de rentabilitate a activităţii
curente”, respectiv situaţiilor în care suma veniturilor din exploatare şi financiare
au permis acoperirea exactă a cheltuielilor din exploatare şi financiare. Aceste
situaţii sunt mai mult sau mai puţin precare, căci dacă pragul de rentabilitate
„ curentă” este un minim ce trebuie atins, el nu permite şi dezvoltatea
întreprinderii.

Cazul 1 : pragul de rentabilitate curentă „ levierul financiar”


Exploatarea foarte rentabilă ar trebui să permită întreprinderii asanarea
rapidă a situaţiei financiare, astfel încât cheltuielile financiare se vor diminua şi
rezultatul curent se va ameliora.
Există totuşi două situaţii periculoase, privind durabilitatea profitului
exploatării :
- gradul de învechire a imobilizărilor. Dacă rezultatul exploatării este
pozitiv, pentru că întreprinderea nu a înregistrat cheltuieli de amortizare
datorită gradului avansat de învechire a imobilizărilor acesta riscă să
întâmpine dificultăţi când va trebui să facă faţă global noilor investiţii.
Acesta nu este însă un caz curent, întrucât îndatorarea este de cele mai multe
ori o sursă semnificativă pentru realizarea investiţiilor.
- starea pieţei. Dacă aceasta este în scădere, în lipsa stabilizării prin lansarea
de noi produse care să permită relansarea, întreprinderea va întâmpina
dificultăţi.
Riscul asumat de întreprindere este de altfel, mai mult sau mai puţin
suportabil, în funcţie de structura financiară a întreprinderii reflectată în bilanţ, şi
de natura activităţii sale.

Cazul 2 : pragul de rentabilitate curentă „supravieţuire”

27
Solduri intermediare de gestiune
Întreprinderea echilibrează şi exploatarea şi politica sa financiară rămânând
în starea de supravieţuire, fără să-şi asume vreun risc financiar. Devenirea sa,
transformarea sa progresivă, depinde de nivelul investiţiilor şi de starea pieţei.

Cazul 3 : pragul de rentabilitate „transformare”


Întreprinderea renunţă la activitatea de exploatare nerentabilă în favoarea
activităţii financiare: această preschimbare poate fi temporară sau definitivă.

2) Rezultatul curent este pozitiv : RC > 0


Cazurile (4),(5),(6) corespund situaţiilor în care întreprinderea degajă
rentabilitatea din activitatea sa, întrucât rezultatul exploatării şi rezultatul financiar
nu sunt niciodată negative. Acestea sunt deci situaţiile ideale.

Cazul 4 : profit curent „manager întreprindere”


Datorită unui bun echilibru al politicii financiară, rezultatul exploatării nu
este absorbit de cheltuielile financiare: este situaţia ideală. Întreprinderea a investit
suficient, promovează o politică de independenţă financiară „bun manager al

întreprinderii”, beneficiind de efectul de levier care îi permite ameliorarea


rentabilităţii financiare, fără să fie afectată de riscul financiar.

Cazul 5 : profitul curent „supermarché” sau „holding”


Întreprinderea desfăşoară o activitate generatoare de lichidităţi (stocuri
reduse sau cu rotaţie rapidă, credite-clienţi limitate sau inexistente), pentru care
caută cele mai bune plasamente posibile, supravegând zi de zi expansiunea pieţei şi
gestiunea trezoreriei.
Alte posibilităţi: întreprinderea este un holding, al cărui obiectiv este
maximizarea dividendelor percepute de filialele sale, singura sursă de venituri care
permite acoperirea cheltuielilor pentru exploatare.

Cazul 6 : profitul curent „monopol”


Întreprinderea ocupă o poziţie forte pe piaţă. Exploatarea foarte rentabilă
permite degajarea unor lichidităţi sporite al căror plasament constituie sursa de
rentabilitate suplimentară.
Situaţia este ideală, dar nu este sigur şi durabilă.

3) Rezultatul curent este negativ : RC < 0


Cazurile (7),(8),(9) corespund situaţiilor în care activitatea curentă a
întreprinderii nu degajă rentabilitate, întreprinderea confruntându-se cu numeroase
dificultăţi.

Cazul 7 : deficit curent „redresare”

28
Solduri intermediare de gestiune
Întreprinderea echilibrează rezultatul exploatării, dar ea este grevată de
importante cheltuieli financiare. Se poate crede că îndatorarea a permis realizarea
unor investiţii care vor ameliora în viitor rezultatul exploatării, asigurând astfel
rambursarea datoriilor financiare. Situaţia este deci viabilă.
Dacă piaţa nu este în expansiune, întreprinderea se va confrunta curând cu
dificultăţi foarte grave.

Cazul 8 : deficit curent „dilemă”


Exploatarea nefiind rentabilă, dar rezultatul financiar echilibrat,
întreprinderea dispune de noi atuuri comerciale(produse noi, publicitatate,etc)?
Dacă da, ea va trebui să se îndatoreze pentru a procura disponibilităţile necesare
realizării investiţiilor sale.
Dar dacă ea a aşteptat prea mult pentru a investi, sau a fost depăşită de
concurenţi mai dinamici sau mai bine echipaţi, atunci este de preferat ca
întreprinderea să realizeze o preschimbare, sau o cedare a activităţii.

Cazul 9 : deficit curent „criză”


Întreprinderea este cu siguranţă în dificultate. Ea trebuie să-şi restabilească
situaţia financiară prin fonduri proprii, şi de asemenea să depisteze cauzele
deficitului său de exploatare şi să-l remedieze.

Rezultatul curent rezultă din operaţiuni ordinare de exploatare şi de


finanţare. Contrar rezultatului de exploatare, el ţine cont de incidenţa modului de
finanţare a întreprinderii (dobânzile aferente împrumuturilor).
Rezultatul curent înaintea impozitării permite astfel analizarea rezultatului
unei întreprinderi fără ca judecata să fie alterată ca urmare a unor elemente cu
caracter excepţional sau fiscal.

2.2.7 REZULTATUL EXTRAORDINAR

Spre deosebire de celelalte solduri care se calculează în cascadă, rezultatul


extraordinar se obţine ca diferenţă între veniturile şi cheltuielile nelegate de
activitatea normală, obişnuită a întreprinderii.

Rezultatul extraordinar = Venituri - Cheltuieli


extraordinare extraordinare

Calculul acestui indicator permite măsurarea influenţei elementelor


extraordinare în formarea rezultatului global al întreprinderii.
Este importantă izolarea operaţiunilor nerecurente (care nu se repetă în mod
regulat în fiecare an) care nu se vor reproduce în viitor, deoarece ele nu intervin în
previziunea rezultatelor exerciţiilor ulterioare.

29
Solduri intermediare de gestiune
Pentru ca analiza contabilă să fie pertinentă, rezultatul extraordinar nu
trebuie să regrupeze decât aceste operaţii veritabil extraordinare ca mod de a le
distinge de operaţiunile ordinare care concură la formarea rezultatului curent.
Din păcate, Planul Contabil face sa figureze în conturile de cheltuieli şi de
venituri numite extraordinare a numeroase operaţiuni care sunt, în mod relativ,
obişnuite, în viaţa întreprinderii: penalităţi, amenzi, degrevări de impozite, donaţii,
subvenţii, clauze de revizuire a preţului, plusuri sau pierderi de valori care rezultă
din reînoirea imobilizărilor etc.

2.2.8 REZULTATUL NET AL EXERCIŢIULUI

Rezultatul exerciţiului reprezintă profitul net sau pierderea netă cu care se


încheie o perioadă de activitate a întreprinderii. Acest indicator corespunde sintezei
rezultatului curent şi extraordinar, corectat cu impozitul pe profit.

Rezultatul net = Rezultatul + Rezultatul - Impozitul pe profit


al exerciţiului curent extraordinar (+ alte impozite)

Rezultatul exerciţiului(profit sau pierdere) are o dublă semnificaţie. Pe de o


parte, el apare ca o confirmare globală a eficienţei activităţii, respectiv ca un
indicator care reflectă eficacitatea de care întreprinderea a dat dovadă în activitatea
productivă, financiară, comercială, ţinând seama de efectele evenimentelor
aleatoare. Pe de altă parte, rezultatul exerciţiului măsoară fluxul resurselor
adiţionale create de întreprindere (profitul) sau a resurselor consumate de către
aceasta în cursul exerciţiului (pierderea).
În consecinţă, rezultatul exerciţiului permite evaluarea efectelor
activităţii desfăşurate asupra acumulării întreprinderii. Atunci când rezultatul
exerciţiului îmbracă forma profitului, el semnalează o amplificare a acumulării,
înţeleasă ca o posibilitate de reconstituire a capitalurilor angajate. Când rezultatul
exerciţiului exprimă o pierdere, aceasta indică faptul că resursele angajate nu pot fi

30
Solduri intermediare de gestiune
decât parţial reconstituite, evidenţiind o diminuare a posibilităţii de a reproduce
capitalul avansat în cursul exerciţiului.
În concluzie, rezultatul net al exerciţiului exprimă mărimea absolută a
rentabilităţii financiare cu care vor fi remuneraţi acţionarii pentru capitalurile
proprii subscrise.
Acest profit net trebuie să fie susţinut de existenţa unor disponibilităţi
monetare reale, altfel el va rămâne doar un potenţial de finanţare.
Profitul net urmează să se distribuie sub forma dividendelor si / sau să se
reinvestescă în întreprindere.
Profitul net nerepartizat, constituie sursa de finanţare proprie sau element de
autofinanţare, generat de însăşi activitatea întreprinderii.

CAPITOLUL III
STUDIU DE CAZ

3.1. PREZENTAREA SOCIETĂŢII

Toate întreprinderile, ca organisme economice ce asigură vânzarea de


mărfuri, producţia de bunuri, prestarea de servicii sau execuţia de lucrări stabilesc
cel puţin o dată pe an, situaţii sintetice: bilanţ şi contul de profit şi pierdere. În
bilanţ vom regăsi numai conturile din clasele 1-5, in contul de profit şi pierdere se
regăsesc conturile de venituri şi cheltuieli, grupate după natura lor: de exploatare,
financiare, extraordinare.
În cele ce urmează incercăm o prezentare a soldurilor intermediare de
gestiune şi a modului cum se reflectă la societăţii cu acelaşi obiect de activitate.
Pentru realizarea studiului de caz am analizat rezultatele înregistrate în anul
2003,2004 si 2005 ale următoarelor societăţi:
S.C. „ CRIŞANA CONS ” S.A. înfiinţată în 1991;
S.C. „ HYDRO ” S.A. înfiinţată în 1992;
S.C. „ HITA DP_CONS ” S.R.L. înfiinţată în 1995;

Toate societăţile au activitate preponderentă în construcţii şi anume:


S.C. „ CRIŞANA CONS ” S.A. – servicii în construcţii;
S.C. „ HIDRO ” S.A. – construcţii hidrotehnice;
S.C. „ HITA DP_CONS ” S.R.L. – alte lucrări de instalaţii;

31
Solduri intermediare de gestiune

Forma de proprietate:
S.C. „ CRIŞANA CONS ” S.A. şi S.C. „ HIDRO ” S.A. – capital de stat şi privat
autohton (stat < 50%);
S.C. „ HITA DP_CONS “. – societăţi cu răspundere limitată.
Toate societăţile au sediul în judeţul Bihor.

Pentru analiza economico-financiară a activităţii acestor societăţi am folosit


informaţii financiare din:
 bilanţ;
 cont de profit şi pierdere;
 situaţia creanţelor şi datoriilor;
 date informative;
 repartizarea profitului;
 situaţia stocurilor şi a producţiei în curs de execuţie;
 situaţia activelor imobilizate.

3.2. DETERMINAREA SOLDURILOR INTERMEDIARE DE GESTIUNE

3.2.1. DETERMINAREA MARJEI COMERCIALE

Marja comercială este un indicator de rentabilitate a activităţii comerciale.


La societăţile analizate, în afară de S.C. CRIŞANA CONS S.A. care desfăşoară o
activitate mixtă, nu se calculează indicatorul marja comercială deoarece nu
comercializează mărfuri. S.C. HYDRO S.A. comercializeaza în anul 2005 mărfuri
în valoare de 2876 lei, o valoare nesemnificativa deoarece cheltuielile privind
marfurile sunt 0 lei. In acest caz nu se pot calcula ratele marjei comerciale.

S.C. CRIŞANA CONS S.A.

Marja comercială = 707 „Venituri din vânzarea mărfurilor”


– 607 „Cheltuieli privind mărfurile”

Indicatori (rate) :

Rata marjei comerciale = Marja comercială


Vânzări de mărfuri

Rata comercială a cheltuielilor = Marja comercială


Cost cumpărare mărfuri

Rata rotirii stocurilor = Cost mărfuri vândute

32
Solduri intermediare de gestiune
Stoc mărfuri

Denumire indicator 2003 2004 2005


Venituri din vânzarea mărfurilor 7 776 173 25 072 515 1 202 961
Cheltuieli privind mărfurile 7 105 441 24 001 945 1 108 855
MARJA COMERCIALĂ 670 732 1 070 570 94 106
Rata marjei comerciale 8,63% 4,27% 7,82%
Rata comercială a cheltuielilor 9,44% 4,46% 8,49%
Rata rotirii stocurilor 3,38 7,14 -4,87
Indice de creştere a veniturilor din 100% 322,43% 84,53%
vânzările de mărfuri
Indice de creştere a cheltuielilor 100% 337,80% 84,39%
Indice de creştere a marjei comerciale 100% 159,61% 85,97%

În cazul S.C. „CRIŞANA CONS” S.A., marja comercială are o valoare


semnificativă, ceea ce denotă faptul că activitatea comercială a societăţii nu poate
fi neglijată. În anul 2004 nivelul marjei creşte faţă de 2003, datorită creşterii mai
rapide a veniturilor din vânzarea mărfurilor, faţă de creşterea cheltuielilor privind
mărfurile.
Marja comercială a înregistrat o evoluţie ascendentă pe durata perioadei
analizate, o creştere de 59,61% în anul 2004 faţă de anul anterior. Ea reflectă un
flux global al activităţii comerciale pozitiv, contribuind în mod favorabil la
formarea rezultatului net al întreprinderii analizate.

Marja comerciala

1200000

1000000

800000
2003
600000 2004
2005
400000

200000

0
1 2 3

3.2.2. DETERMINAREA PRODUCŢIEI EXERCIŢIULUI

Producţia exerciţiului reprezintă producţia vândută, stocată sau nu şi


producţia imobilizată.
Se calculează prin însumarea producţiilor realizate de întreprindere:

Producţia exerciţiului = Producţia vândută + Variaţia stocurilor


+ Producţia imobilizată

S.C. CRIŞANA CONS S.A.

33
Solduri intermediare de gestiune

Denumire indicator 2003 2004 2005


Producţia vândută (Qv) 7 428 258 18 092 895 19 857 089
Producţia stocată (Qs) 210 369 336 382 -227 881
Producţia imobilizată (Qi) 0 0 0
PRODUCŢIA EXERCIŢIULUI 7 638 626 18 429 277 19 629 208
(Qex)
Indice de creştere a Qv 100% 243,57% 267,32%
Indice de creştere a Qs 100% 159,90% 8,32%
Indice de creştere a Qi 0% 0% 0%
Indice de creştere a Qex 100% 241,26% 256,97%

Producţia exerciţiului prezintă fata de anul 2003 o creştere însemnată atat in


anul 2004 cat si in anul 2005 cu toate ca in anul 2005 productia stocata are valoare
negativa, dar nu putem să ştim dacă producţia a crescut şi în unităţi fizice. Nu se
poate evalua ca pozitiv sau negativ acest fenomen pentru că producţia vândută este
exprimată în preţ de vânzare, iar producţia stocată – la cost de producţie.
S.C. HITA DP_CONS S.R.L.
Denumire indicator 2003 2004 2005
Producţia vândută (Qv) 1 455 324 1 484 899 1 685 001
Producţia stocată (Qs) 0 0 0
Producţia imobilizată (Qi) 0 17 27 0
PRODUCŢIA EXERCIŢIULUI 1 455 324 1 486 259 1 685 001
(Qex)
Indice de creştere a Qv 100% 102,03% 115,78%
Indice de creştere a Qs 0% 0% 0%
Indice de creştere a Qi 0% 100% 0%
Indice de creştere a Qex 100% 102,15% 115,78%

Producţia exerciţiului nu înregistrează o creştere importantă dar are un nivel


ridicat, ca şi în cazul precedent acest fenomen nu poate fi apreciat. Şi aici evoluţia
se datorează evoluţiei producţiei vândute.

S.C. HYDRO S.A.


Denumire indicatori 2003 2004 2005
Producţia vândută (Qv) 1 095 918 4 710 466 4 758 990
Producţia stocată (Qs) 0 0 130 458
Producţia imobilizată (Qi) 0 0 0
PRODUCŢIA EXERCIŢIULUI 1 095 918 4 710 466 4 889 448
(Qex)
Indice de creştere a Qv 100% 429,82% 434,25%
Indice de creştere a Qs 0% 0% 100%
Indice de creştere a Qi 0% 0% 0%
Indice de creştere a Qex 100% 429,82% 446,15%

34
Solduri intermediare de gestiune

Producţia exerciţiului prezintă o creştere însemnată în anii 2004 si 2005 faţă


de anul 2003 şi acest fapt se datorează numai creşterii volumului producţiei
vândute. Ca şi în cazul precedent nu putem şti dacă e fenomen pozitiv sau negativ,
economic, pentru că creşterea se putea datora creşterii preţurilor (fenomen negativ)
sau creşterii volumului fizic al producţiei (fenomen pozitiv).
Productia exercitiului

25000000

20000000

15000000 2003
2004
10000000 2005

5000000

0
1 2 3

În perioada analizată producţia exerciţiului înregistrează, în toate cele trei


cazuri, o creştere permanentă datorată în cea mai mare parte creşterii producţiei
vândute.

Structura S.C. CRIŞANA CONS S.C. HITA DP_CONS S.C. HYDRO S.A.
producţiei S.A.(1) S.R.L.(2) (3)
exerciţiului
2003 2004 2005 2003 2004 2005 2003 2004 2005

Producţia 97,25 98,17 101,16 100% 99,88 100% 100% 100% 97,33
vândută % % % % %
Producţia 2,75% 1,83% -1,16 0% 0% 0% 0% 0% 2,67%
stocată %
Producţia 0% 0% 0% 0% 0,12% 0% 0% 0% 0%
imobilizată
Producţia 100% 100% 100% 100% 100% 100% 100% 100% 100%
exercitiului

Producţia exerciţiului este formată în proporţia cea mai mare din producţia
vândută, a cărei pondere înregistrează o uşoară creştere in perioada analizata in
cazul societăţii Crişana Cons SA, si o usoara scadere in cazul celorlalte două
societăţi.

3.2.3. DETERMINAREA VALORII ADĂUGATE

35
Solduri intermediare de gestiune
Valoarea adăugată reprezintă crearea sau mărimea valorii pe care
întreprinderea, prin activitatea curentă, o aduce bunurilor sau serviciilor
achiziţionate de la terţi.
Aceasta se calculează ca diferenţă între marja comercială la care se adaugă
producţia exerciţiului şi cheltuielile cu materii prime şi materiale şi cheltuielile cu
lucrările şi serviciile executate de terţi.

Valoarea adăugată = „Marja comercială”


+ „Producţia exerciţiului”
- 601 „Cheltuieli cu materii prime”
- 602 „Cheltuieli cu materiale consumabile”
- 603 „Cheltuieli privind obiectele de inventar”
- 604 „Cheltuieli privind materialele nestocate”
- 605 „Cheltuieli privind energia şi apa”
- 606 „Cheltuieli cu animalele şi păsările”
- 608 „Cheltuieli privind ambalajele”
- 61 „Cheltuieli cu lucrări şi servicii executate de terţi”
- 62 „Cheltuieli cu alte servicii executate de terţi”

S.C. CRIŞANA CONS S.A. (1)

S.C. CRIŞANA CONS S.A. (1)


Indicatori 2003 2004 2005
Marja comercială 67 073 107 057 94 106
Producţia exerciţiului 7 638 626 18 429 277 19 629 208
Consumurile intermediare 5 778 396 142 67820 15 647 871
VALOAREA ADĂUGATĂ BRUTĂ 1 927 304 4 268 514 4 075 443
Amortizarea 1 77 676 247 668 305 002
VALOAREA ADĂUGATĂ NETĂ 174 963 402 085 3 770 441
Indice de creştere a marjei comerciale 100 % 159,61 % 140,30%
Indice de creştere a producţiei 100 % 241,26 % 256,97%
exerciţiului
Indice de creştere a consumurilor 100 % 246,92 % 270,80%
intermediare
Indice de creştere a valorii adăugate 100 % 221,48 % 211,45%
Randamentul muncii 271 45,12 490 63,37 43 355,78
Rata valorii adăugate 25,23 % 23,16 % 19,35%
Recompensarea factorilor de
producţie: 31,77 % 23,28 % 34,52%
- personal
- stat 1,07 % 0,87 % 0,90%
- credite 1,34 % 0,46 % 1,17%

36
Solduri intermediare de gestiune
În perioada analizată valoarea adăugată creşte, ceea ce denotă un fenomen
economic pozitiv, pentru că producţia exerciţiului şi marja comercială cresc mai
repede decât creşte consumul de la terţi.

S.C. HITA DP_CONS S.R.L. (2)

S.C. HITA DP_CONS S.A. (2)


Indicatori 2003 2004 2005
Marja comercială 0 0 0
Producţia exerciţiului 1 455 324 1 486 626 1 685 001
Consumurile intermediare 778 662 871 120 908 850
VALOAREA ADĂUGATĂ 676 663 615 505 776 151
BRUTĂ
Amortizarea 11 147 21 109 25 426
VALOAREA ADĂUGATĂ NETĂ 665 516 594 397 750 725
Indice de creştere a marjei 0% 0% 0%
comerciale
Indice de creştere a producţiei 100 % 102,15 % 115,78%
exerciţiului
Indice de creştere a consumurilor 100 % 111,15 % 116,72%
intermediare
Indice de creştere a valorii 100 % 90,96 % 114,70%
adăugate
Randamentul muncii 25 061,59 22 796,49 31 046,04
Rata valorii adăugate 46,49 % 41,40 % 46,06%
Recompensarea factorilor de
producţie: 44,78 % 65,56 % 56,74%
- personal
- stat 1,22 % 1,04 % 1,53%
- credite 0% 0% 0%

Valoarea adăugată în acest caz, are un nivel ridicat, dar prezintă o uşoara
tentă de diminuare in anul 2004, dar creste in anul 2005, fenomen economic
pozitiv pentru evoluţia societăţii.

S.C. HYDRO S.A. (3)

S.C. HYDRO S.A. (3)


Indicatori 2003 2004 2005
Marja comercială 0 0 0
Producţia exerciţiului 1 095 918 4 710 466 4 889 448
Consumurile intermediare 766 046 3 430 277 3 335 741
VALOAREA ADĂUGATĂ 329 873 1 280 190 1 553 707

37
Solduri intermediare de gestiune
BRUTĂ
Amortizarea 82 355 19 352 330 422
VALOAREA ADĂUGATĂ NETĂ 321 637 1 260 837 1 223 265
Indice de creştere a marjei 0% 0% 0%
comerciale
Indice de creştere a producţiei 100 % 429,82 % 446,15%
exerciţiului
Indice de creştere a consumurilor 100 % 447,79 % 435,45%
intermediare
Indice de creştere a valorii adăugate 100 % 388,09 % 471,00%
Randamentul muncii 12 217,50 29 771,85 31 074,14%
Rata valorii adăugate 30,10 % 27,18 % 46,06%
Recompensarea factorilor de
producţie: 93,80 % 45,12 % 56,74%
- personal
- stat 0,68 % 0,29 % 1,53%
- credite 0% 0,47 % 0%

Valoarea adăugată, în perioada analizată, prezintă o creştere însemnată,


fenomen economic pozitiv.

Valoarea adaugata bruta

4500000
4000000
3500000
3000000
2003
2500000
2004
2000000
2005
1500000
1000000
500000
0
1 2 3

Valoarea adăugată înregistrează în perioada analizată o creştere în cazul


societăţilor Crişana Cons S.A. şi Hydro S.A.(o creştere de 121,48 % respectiv
288,09% ) şi o uşoară scădere în cazul societăţii Hita Dp_Cons S.R.L (o scadere de
9,04 %) in anul 2004,urmata de o crestere in anul 2005 de 14,70%.

3.2.4. DETERMINAREA EXCEDENTULUI BRUT DIN EXPLOATARE

Excedentul brut al exploatării (EBE) sau insuficienţa brută a exploatării


(IBE) se calculează ca diferenţă între valoarea adăugată la care se adaugă
subvenţiile primite şi cheltuielile cu impozitele, taxele şi cheltuielile cu personalul.

38
Solduri intermediare de gestiune

Excedentul brut al exploatării = Valoarea adăugată


Insuficienţa brută a exploatării + 741 „Venituri din subvenţii de exploatare”
- 63 „Cheltuieli cu impozite, taxe şi
vărsămintele asimilate”
- 64 „Cheltuieli cu personalul”

Excedentul brut al exploatării este indicatorul cheie al stării de sănătate a


întreprinderii.
Indicatori:

Rata repartizării primare = Excedentul brut al exploatării


Valoarea adăugată

Rata rentabilităţii = Excedentul brut al exploatării


capitalurilor investite Capital propriu

Rata dobânzii = Cheltuieli financiare


Excedentul brut al exploatării

S.C. CRIŞANA CONS S.A. (1)

S.C. CRIŞANA CONS S.A. (1)


Indicatori 2003 2004 2005
Valoarea adăugată 1 927 304 4 268 514 4 075 443
Subvenţii de exploatare 0 0 0
Cheltuieli cu personalul 6 12 391 993 801 1 406 871
Impozite,taxe vărsăminte 20 695 37 329 37 387
asimilate
Cheltuieli totale 633 086 1 031 130 1 444 258
EXCEDENTUL BRUT DIN 1 294 217 3 237 384 2 631 185
EXPLOATARE
Indice de creştere a valorii 100 % 221,48 % 211,46%
adăugate
Indice de creştere a 100 % 162,87 % 228,13%
cheltuielilor totale
Indice de creştere a EBE 100 % 250,14 % 203,30%
Rata rentabilităţii capitalurilor 35,87 % 60,64 % 41,53%
investite
Rata repartizării primare 67,15 % 75,84 % 64,56%
Rata dobânzii 2,14 % 2,18 % 4,10%

Excedentul brut din exploatare are o valoare semnificativă în perioada


analizată şi totodată înregistrează o creştere importantă in anul 2004 fapt datorat

39
Solduri intermediare de gestiune
creşterii mai rapide a producţiei decât creşterea cheltuielilor. In anul 2005
excedentul brut din exploatare inregistreaza o scadere fata de anul precedent
datorata scaderii valorii adaugate si cresterii cheltuielilor cu personalul.

S.C. HITA DP_CONS S.R.L. (2)

S.C. HITA DP_CONS S.R.L. (2)


Indicatori 2003 2004 2005
Valoarea adăugată 676 663 615 505 776 151
Subvenţii de exploatare 0 0 0
Cheltuieli cu personalul 302 978 403 465 440 364
Impozite,taxe vărsăminte asimilate 8 223 6 375 11 842
Cheltuieli totale 311 201 409 840 452 206
EXCEDENTUL BRUT DIN 365 462 205 665 323 945
EXPLOATARE
Indice de creştere a valorii adăugate 100 % 90,96 % 114,70%
Indice de creştere a cheltuielilor 100 % 131,70 % 145,30%
totale
Indice de creştere a EBE 100 % 56,28 % 88,64%
Rata rentabilităţii capitalurilor 118,52 % 101,46 % 101,70%
investite
Rata repartizării primare 54 % 33,41 % 41,74%
Rata dobânzii 0% 0% 0%

Excedentul brut din exploatare are o valoare moderată şi înregistrează la


această societate o scădere în anul 2004 faţă de anul 2003, evoluţie de altfel
negativă pentru aceasta. In anul 2005 societatea inregistreaza o creste a
excedentului brut din exploatare fata de anul 2004 si se apropie ca valoare de cea
inregistrata in anul 2003.

S.C. HYDRO S.A. (3)

S.C. HYDRO S.A. (3)


Indicatori 2003 2004 2005
Valoarea adăugată 329 873 1 280 190 1 553 707
Subvenţii de exploatare 0 0 0
Cheltuieli cu personalul 309 435 577 665 815 315
Impozite,taxe vărsăminte 2 240 3 691 9 717
asimilate
Cheltuieli totale 311 675 581 356 825 032
EXCEDENTUL BRUT DIN 18 198 698 834 728 675
EXPLOATARE

40
Solduri intermediare de gestiune
Indice de creştere a valorii 100 % 388,09 % 471,00%
adăugate
Indice de creştere a cheltuielilor 100 % 186,53 % 264,70%
totale
Indice de creştere a EBE 100 % 3840,15 % 4004,15%
Rata rentabilităţii capitalurilor 17,45 % 197,68 % 249,65%
investite
Rata repartizării primare 5,52 % 54,59 % 46,90%
Rata dobânzii 23,52 % 1,24 % 0%

Excedentul brut de exploatare are un nivel foarte redus, dar creşte foarte
mult în anul 2004 (cu 3840%) ai creste si in anul 2005. In perioada analizata EBE
inregistreaza o crestere spectaculoasa datorata cresterii valorii adaugate.

Excedentul brut al exploatarii

3500000
3000000

2500000
2003
2000000
2004
1500000
2005
1000000

500000

0
1 2 3

În perioada analizată excedentul brut al exploatării are o evoluţie pozitivă


pentru societăţile Crişana Cons şi Hydro, situaţie datorată creşterii elementelor de
natura veniturilor mai mult decât creşterea sumei dintre cheltuielile cu personalul
şi
cele cu impozitele, taxele şi vărsămintele asimilate; şi o evoluţie sinusoidala în
cazul societăţii Hita Dp_Cons datorată descresterii si apoi cresterii excedentului
brut al exploatarii.

3.2.5. DETERMINAREA REZULTATULUI DIN EXPLOATARE

Rezultatul din exploatare reprezintă performanţa industrială sau comercială a


întreprinderii, fără a ţine seama de politici financiare, fiscale, de investiţii, de
distribuţie.
Se calculează ca diferenţă între excedentul brut al exploatării la care se
adaugă veniturile din provizioane şi alte venituri din exploatare şi insuficienţa

41
Solduri intermediare de gestiune
brută de exploatare la care se adaugă cheltuielile cu amortizările şi alte cheltuieli
de exploatare.

Rezultatul din exploatare = + EBE (IBE)


+ 781 „Venituri din provizioane privind
activitatea exploatare”
+ 75 „ Alte venituri din exploatare”
- 681 „ Cheltuieli de exploatare privind
amortizările şi provizioanele”
- 65 „ Alte cheltuieli de exploatare”

Rata rentabilităţii comerciale =Rezultatul din exploatare


Cifra de afaceri

S.C. CRIŞANA CONS S.A. (1)

S.C. CRIŞANA CONS S.A. (1)


Indicatori 2003 2004 2005
Excedentul brut din exploatare 1 294 217 3 237 384 2 631 185
Venituri din provizioane de 112 078 0 0
exploatare
Alte venituri din exploatare 67 668 44 496 125 278
Cheltuieli privind amortizările şi 1 776 760 + 2 476 681 + 305 002+
provizioanele 52 805 3 375 436 380 151

Alte cheltuieli de exploatare 8 040 125 755 355 299


REZULTATUL DIN 1 282 967 2 570 913 1 716 011
EXPLOATARE
Rata rentabilitălii comerciale 15,63 % 12,48 % 8,15%
Ponderea rezultatului din 99,13 % 79,41 % 65,22%
exploatare în EBE

Rezultatul exploatării are valoare însemnată şi evoluţie semnificativă, ceea


ce denotă o situaţie economică sănătoasă.

S.C. HITA DP_CONS S.R.L. (2)

S.C. HITA DP_CONS S.R.L. (2)


Indicatori 2003 2004 2005
Excedentul brut din 365 462 205 665 323 945

42
Solduri intermediare de gestiune
exploatare
Venituri din provizioane de 0 0 0
exploatare
Alte venituri din exploatare 6 723 193 3 781
Cheltuieli privind 11 147 21 109 25 426
amortizările şi provizioanele
Alte cheltuieli de exploatare 5 772 - 9 897 700
REZULTATUL DIN 355 266 194 646 301 600
EXPLOATARE
Rata rentabilitălii 24,41 % 13,11 % 17,90%
comerciale
Ponderea rezultatului din 97,21 % 94,64 % 93,19%
exploatare în EBE

Rezultatul din exploatare are un nivel redus şi o evoluţie negativă in anul


2004,aceasta se datorează nivelului ridicat al consumului la terţi, dar in anul 2005
inregistreaza o crestere a rezultatului ceea ce rezulta un fenomen economic pozitiv.

S.C. HYDRO S.R.L. (3)

S.C. HYDRO S.A. (3)


Indicatori 2003 2004 2005
Excedentul brut din 18 198 698 834 728 675
exploatare
Venituri din provizioane de 33 822 0 0
exploatare
Alte venituri din exploatare 0 0 180
Cheltuieli privind 8 236 19 352 + 330 422
amortizările şi provizioanele 232 283
Alte cheltuieli de exploatare 9 318 15 223 51 501
REZULTATUL DIN 34 467 431 975 349 808
EXPLOATARE
Rata rentabilitălii comerciale 3,15 % 9,17 % 7,35%
Ponderea rezultatului din 189,40 % 61,81 % 48,00%
exploatare în EBE

Rezultatul din exploatare are un nivel foarte redus în anul 2003, dar înregistrează o
creştere foarte mare în anul 2004, fenomen economic pozitiv pentru societate.

43
Solduri intermediare de gestiune

Rezultatul din exploatare

3000000

2500000

2000000
2003
1500000 2004
2005
1000000

500000

0
1 2 3

În perioada analizată, rezultatul din exploatare are o evoluţie favorabilă în


cazul societăţilor Crişana şi Hydro şi o evoluţie nefavorabilă în cazul societăţii
Hita Dp_Cons. În 2004 la cele două societăţi s-a înregistrat o creştere a rezultatului
din exploatare de 100,39 % respectiv 1153,30 %, creşterea s-a datorat ritmului mai
rapid de creştere a veniturilor din exploatare (147,30 % respectiv 329,82 %) în
raport cu ritmul de creştere a cheltuielilor de exploatare (155,66 % respectiv
303,80 %); la cea de-a treia societate Hita Dp_Cons s-a înregistrat o scădere a
rezultatului din exploatare de 45,21 %, scădere datorată ritmului mai lent de
creştere a veniturilor (1,69 %) în raport cu ritmul de creştere mai rapid al
cheltuielilor (16,75%). In anul 2005 la Crisana si Hydro apare o usoara tendita de
scadere,in schimb la Hita Dp_Cons apare o tendinta de crestere.

3.2.6. DETERMINAREA REZULTATULUI CURENT AL EXERCIŢIULUI

Rezultatul curent al exerciţiului reprezintă rezultatul ce provine din


activitatea normală, obişnuită a întreprinderii.
Se calculează ca diferenţă dintre rezultatul din exploatare (dacă s-a
înregistrat profit) la care se adaugă veniturile financiare şi rezultatul din exploatare
(dacă este pierdere) la care se adaugă cheltuielile financiare.

Rezultatul curent = + Rezultatul din exploatare (profit / pierdere)


+ 76 „ Venituri financiare”
+ 786 „ Venituri financiare din provizioane
- 66 „ Cheltuieli financiare”
- 686 „Cheltuieli financiare privind
amortizările şi provizioanele”

S.C. CRIŞANA CONS S.A. (1)

S.C. CRIŞANA CONS S.A. (1)

44
Solduri intermediare de gestiune
Denumire indicatori 2003 2004 2005
Rezultatul din exploatare 1 282 967 2 570 913 1 716 011
(Rexpl.)
Venituri financiare (Vfin.) 53 439 217 654 372 939
Cheltuieli financiare (Cfin.) 27 722 70 648 108 021
REZULTATUL CURENT AL 1 308 683 2 717 919 1 980 929
EXERCIŢIULUI (Rcurent)
Indice de creştere a Rexpl. 100 % 200,39 % 133,75%
Indice de creştere a Vfin. 100 % 407,30 % 697,87%
Indice de creştere a Cfin. 100 % 254,84 % 389,65%
Indice de creştere a Rcurent 100 % 207,68 % 151,37%

Rezultatul curent este mai mare decât rezultatul exploatării, datorită


veniturilor financiare. Nivelul indicatorului creşte aproape dublu. Este o situaţie
favorabilă pentru societate.

S.C. HITA DP_CONS S.R.L. (2)

S.C. HITA DP_CONS S.R.L. (2)


Denumire indicatori 2003 2004 2005
Rezultatul din exploatare (Rexpl.) 355 266 194 646 301 600
Venituri financiare (Vfin.) 1 270 276 169
Cheltuieli financiare (Cfin.) 0 0 0
REZULTATUL CURENT AL 356 536 19 492 301 769
EXERCIŢIULUI (Rcurent)
Indice de creştere a Rexpl. 100 % 54,79 % 84,89%
Indice de creştere a Vfin. 100 % 21,77 % 13,30%
Indice de creştere a Cfin. 100 % 0% 0%
Indice de creştere a Rcurent 100 % 54,67 % 84,64%

Rezultatul curent al exerciţiului are valoare moderată si inregistrează o


scădere semnificativă fapt datorat rezultatului din exploatare şi nivelului foarte
mic, aproape nul al rezultatului financiar. In anul 2005 reuseste sa creasca iar si sa
fie apropiat ca valoare cu cea din anul 2003.

S.C. HYDRO S.A. (3)

S.C. HYDRO S.A. (3)


Denumire indicatori 2003 2004 2005
Rezultatul din exploatare (Rexpl.) 34 467 431 975 349 808

45
Solduri intermediare de gestiune
Venituri financiare (Vfin.) 38 770 32 963 8 891
Cheltuieli financiare (Cfin.) 4 280 8 643 0
REZULTATUL CURENT AL 68 957 456 295 358 699
EXERCIŢIULUI (Rcurent)
Indice de creştere a Rexpl. 100 % 1253,30 % 1014,90%
Indice de creştere a Vfin. 100 % 85,02 % 22,94%
Indice de creştere a Cfin. 100 % 201,92 % 0%
Indice de creştere a Rcurent 100 % 661,71 % 520,18%

Rezultatul curent are în anul 2003 o valoare moderată, dar înregistrează o


creştere impresionantă în anul 2004 (de 551,71 %) fapt datorat rezultatul din
exploatare şi nivelului nesemnificativ al rezultatului financiar, si o usoara tendinta
de scadere in anul 2005.
Rezultatul curent al exerciţiului înregistrează în 2004 o creştere în cazul
societăţilor Crişana Cons şi Hydro şi o scădere în cazul societăţii Hita Dp_Cons
faţă de anul 2003. Această situaţie este determinată atât de creşterea (respectiv
descreşterea) rezultatului din exploatare cât şi a celui financiar. In anul 2005
Crisana Cons si Hydro inregistreaza o usoara scadere comparativ cu anul
precedent.

Rezultatul curent al exercitiului

3000000

2500000

2000000
2003
1500000 2004
2005
1000000

500000

0
1 2 3

3.2.7. DETERMINAREA REZULTATULUI EXTRAORDINAR

Rezultatul extraordinar reprezintă rezultatul ce provine din activităţi


extraordinare (întâmplătoare) ce nu fac parte din activitatea de bază a
întreprinderii.
Se calculează ca diferenţă între veniturile extraordinare şi cheltuielile
extraordinare.
Rezultatul extraordinar = 77 „ Venituri extraordinare”
- 67 „ Cheltuieli extraordinare”

46
Solduri intermediare de gestiune
Nici una dintre societăţile analizate în această lucrare nu prezintă venituri
sau cheltuieli extraordinare ceea ce conduce la un rezultat extraordinar nul în toate
cele trei cazuri.

3.2.8. DETERMINAREA REZULTATULUI EXERCIŢIULUI

Rezultatul exerciţiului este de doua feluri: brut şi net.


Rezultatul exerciţiului brut este rezultatul activităţii financiare înainte de
impozitare, iar rezultatul net al exerciţiului reprezintă profitul net sau pierderea
netă cu care se încheie o perioadă de activitate a întreprinderii.
Acest indicator se calculează ca diferenţă între rezultatul curent la care se
adaugă rezultatul extraordinar (dacă este profit) şi impozitul pe profit la care se
adaugă rezultatul extraordinar (dacă este pierdere).
La toate cele trei societăţi analizate rezultatul brut al exerciţiului este egal cu
rezultatul curent al exerciţiului ceea ce se datorează faptului că societăţile nu au
desfăşurat activităţi extraordinare pe parcursul perioadei analizate.

Rezultatul net al exerciţiului = Rezultatul brut al exerciţiului – Impozitul pe profit

Indicatori:

Rentabilitatea cheltuielilor = Rezultatul brut al exerciţiului


Cheltuieli totale

Rentabilitatea veniturilor = Rezultatul brut al exerciţiului


Venituri totale

S.C. CRIŞANA CONS S.A. (1)

S.C. CRIŞANA CONS S.A. (1)


Indicatori 2003 2004 2005
Venituri totale 8 537 351 21 198 678 21 330 386
 din exploatare 8 483 912 20 981 025 20 957 447
 financiare 53 439 217 654 372 939
 extraordinare 0 0 0
Cheltuieli totale 7 228 667 18 480 760 19 349 457
 din exploatare 7 200 945 18 410 111 19 241 436
 financiare 27 722 70 648 108 021
 extraordinare 0 0 0
REZULTATUL BRUT AL 1 308 683 2 717 919 1 980 929
EXERCIŢIULUI
 rezultatul curent 1 308 683 2 717 919 1 980 929
 rezultatul din 1 282 967 2 570 913 1 716 011

47
Solduri intermediare de gestiune
exploatare
 rezultatul financiar 25 716 147 005 264 918
 rezultatul extraordinar 0 0 0
Impozit pe profit 329 985 657 936 299 331
REZULTATUL NET AL 978 698 2 059 983 1 681 598
EXERCIŢIULUI
Rentabilitatea cheltuielilor 18,10 % 14,71 % 10,24%
Rentabilitatea veniturilor 15,33 % 12,82 % 9,28%
Indice de creştere a 100 % 207,68 % 171,82%
rezultatului net al exerciţiului

Rezultatul net are nivel semnificativ şi evoluţie importantă, situaţie


favorabilă din punct de vedere economic.

S.C. HITA DP_CONS S.R.L. (2)

S.C. HITA DP_CONS S.R.L. (2)


Indicatori 2003 2004 2005
Venituri totale 1 463 317 1 487 095 1 688 951
 din exploatare 1 462 047 1 486 819 1 688 782
 financiare 1 270 276 169
 extraordinare 0 0 0
Cheltuieli totale 1 106 781 1 292 173 1 387 182
 din exploatare 1 106 781 1 292 173 1 387 182
 financiare 0 0 0
 extraordinare 0 0 0
REZULTATUL BRUT AL 356 536 194 923 301 769
EXERCIŢIULUI
 rezultatul curent 356 536 194 923 301 769
 rezultatul din exploatare 355 266 194 646 301 600
 rezultatul financiar 1 270 276 169
 rezultatul extraordinar 0 0 0
Impozit pe profit 89 134 49 071 48 283
REZULTATUL NET AL 267 402 145 852 253 486
EXERCIŢIULUI
Rentabilitatea cheltuielilor 32,21 % 15,08 % 21,75%
Rentabilitatea veniturilor 24,36 % 13,11 % 17,86%

48
Solduri intermediare de gestiune
Indice de creştere a 100 % 54,54 % 94,80%
rezultatului net al exerciţiului

Rezultatul net al exerciţiului înregistrează o scădere semnificativă în


perioada analizată, datorată rezultatului din exploatare şi nivelului nesemnificativ
al rezultatelor financiare şi extraordinare. Situaţie nefavorabilă pentru societate din
punct de vedere economic.Situatie care se schimba in anul 2005, societatea
inregistrand o crestere a rezultatului net al exercitiului.

S.C. HYDRO S.A. (3)

S.C. HYDRO S.A. (3)


Indicatori 2003 2004 2005
Venituri totale 1 134 687 4 743 429 4 901 395
 din exploatare 1 095 918 4 710 466 4 892 504
 financiare 38 770 32 963 8 891
 extraordinare 0 0 0
Cheltuieli totale 1 065 732 4 287 134 4 542 696
 din exploatare 1 061 451 4 278 491 4 542 696
 financiare 4 280 8 643 0
 extraordinare 0 0 0
REZULTATUL BRUT AL 68 957 456 295 358 699
EXERCIŢIULUI
 rezultatul curent 68 957 456 295 358 699
 rezultatul din exploatare 34 467 431 975 349 808
 rezultatul financiar 34 490 24 320 8 891
 rezultatul extraordinar 0 0 0
Impozit pe profit 9 882 109 194 61 244
REZULTATUL NET AL 59 075 347 102 297 455
EXERCIŢIULUI
Rentabilitatea cheltuielilor 6,47 % 10,64 % 7,90%
Rentabilitatea veniturilor 6,08 % 9,62 % 7,32%
Indice de creştere a 100 % 587,56 % 503,52%
rezultatului net al exerciţiului

Rezultatul net al exerciţiului înregistrează un nivel redus în anul 2003, dar


înregistrează o creştere semnificativă în anul 2004 fapt interpretat favorabil pentru
societate din punct de vedere economic,si o usoara scadere in anul 2005.

49
Solduri intermediare de gestiune

Rezultatul net al exercitiului

2500000

2000000

1500000 2003
2004
1000000 2005

500000

0
1 2 3

CAPITOLUL IV
CONCLUZII ŞI PROPUNERI

Toate cele trei societăţi analizate au acelaşi obiect de activitate, însă


situaţiile lor sunt diferite. Astfel una dintre societăţi are activitate comercială, iar
celelalte două nu înregistrează activitate comercială. Nu putem afirma că acest
fapt a influenţat în mare măsură rezultatul exerciţiului.
Din punct de vedere al soldurilor intermediare de gestiune cele trei societăţi
au indicatorii pozitivi şi în creştere în cea mai mare parte a analizei. Toate celete
trei societăţi au rezultatul extraordinar nul ceea ce reprezintă faptul că rezultatul
brut al exerciţiului coincide ca valoare cu rezultatul curent al rezultatului.
Rezultatul curent (sau rezultatul brut) al exerciţiului este influenţat în toate cazurile
analizate de rezultatul din exploatare, rezultatul financiar având o pondere mică în
rezultatul curent.
Dintre societăţile analizate se evidenţiază pozitiv S.C. Crişana Cons S.A. şi
S.C. Hydro S.A. care prezintă o creştere spectaculoasă a indicatorilor în perioada
analizată. Analiza societăţii Hita Dp_Cons S.R.L. prezintă indicatorii soldurilor

50
Solduri intermediare de gestiune
intermediare de gestiune în scădere, evoluţie negativă a acesteia în perioada 2003-
2004,dar prezinta o crestere in anul 2005.
La societatea Crişana Cons S.A. marja comercială înregistrează o creştere de
59,61% în anul 2004 faţă de anul 2003. Rata marjei comerciale este foarte scăzută
la această societate, fapt ce denotă un profit mic, nesemnificativ din activitatea
comercială. Dar nu este un fenomen negativ, deoarece activitatea comercială nu
este de bază la această societate.
Marja comercială, precum am arătat mai sus, are valoarea zero în cazul
celorlate două societăţi.
Producţia exerciţiului, creşte în perioada analizată, în toate cele trei cazuri,
datorită creşterii producţiei vândute şi a producţiei stocate. În cazul societăţii Hita
Dp_Cons S.R.L. creşterea producţiei exerciţiului este nesemnificativă. Nu se poate
preciza dacă este un lucru pozitiv sau negativ pentru societăţi deoarece producţia
vândută este evaluată la preţul de vânzare, iar producţia stocată la costul de
producţie.
Indicatorul valoare adăugată are o valoare semnificativă şi înregistrează de
asemenea o creştere în perioada analizată, doar în cazul societăţii Hita Dp_Cons
S.R.L. înregistrează o uşoară scădere. Randamentul munci creşte foarte mult
datorită creşterii valorii adaugate şi faptului că numărul de salariaţi creşte foarte
puţin sau rămâne constant. În cazul societăţii Hita Dp_Cons S.R.L. scăderea
indicatorului valoare adăugată duce la scăderea randamentului muncii deoarece
numărul de salariaţi rămâne constant în perioada analizată.

Ratele recompensării factorilor de producţie sunt în toate cele trei cazuri în


scădere şi au valori relativ mici, fapt datorat valorilor mari ale valorii adăugate.
Rata valorii adăugate înregistrează valori scăzute în cazul societăţii Crişana
Cons S.A. (sub 25%) şi în scădere, în schimb în cazul celorlalte două societăţi
valorile sunt mai mari dar tot în scădere. Acest fapt nu poate fi considerat un
fenomen negativ dacă avem în vedere activitatea de bază a societăţilor respective.
Oricum creşterea acestui coeficient ar trebui să fie un obiectiv de gestiune
important.
Excedentul brut al exploatării înregistrează înregistrează o creştere de
105,14% în cazul societăţii Crişana Cons S.A., o scădere de 43,72 % în cazul
societăţii Hita Dp_Cons S.R.L. datorată scăderii valorii adăugate şi creşterii
cheltuielilor cu impozite, taxe şi personal, iar la societatea Hydro S.A. se
înregistrează o creştere foarte mare a acestui indicator.
Rata repartizării primare înregistrează valori ridicate (peste 25 %) la toate
cele trei societăţi.
Rata rentabilităţii capitalului investit înregistrează un nivel ridicat la toate
societăţile analizate ceea ce permite recuperarea rapidă a investiţiilor şi
remunerarea bună a investitorilor.
Indicatorul rezultatul din exploatare înregistrează o creştere semnificativă în
perioada analizată, doar în cazul societăţii Hita Dp_Cons S.R.L. acesta
înregistrează o scădere.

51
Solduri intermediare de gestiune
Un fenomen negativ se înregistrează în toate cele trei cazuri analizate, cu
privire la rata rentabilitaţii comerciale (rata rezultatului din exploatare), care scade
şi este sub nivelul minim de 25 %. Acest fenomen se datorează nivelului mare de
creştere a cifrei de afaceri.
Rezultatul curent al exerciţiului înregistrează de asemenea o creştere
semnificativă fiind influenţat în mare măsură de rezultatul din exploatare, doar ăn
cazul societăţii Hita Dp_Cons S.R.L. acesta scade deoarece rezultatul financiar are
valoare mică, nesemnificativă.
Societăţile analizate în prezenta lucrare, înregistrează un nivel ridicat şi în
creştere a rezultatului net al exerciţiului, excepţie face societăţii Hita Dp_Cons
S.R.L. care înregistrează profit, dar acesta este în scădere în perioada analizată.
Rata rentabilitatii veniturilor înregistrează valori mici, dar în creştere, excepţie face
tot societatea Hita Dp_Cons S.R.L. care are un nivel mai ridicat al acestei rate, dar
evoluează negativ. Principala cauză a acestui fenomen este creşterea cheltuielilor.
Din punct de vedere al soldurilor intermediare de gestiune societăţile
analizate în această lucrare pe perioada 2003-2005 au, în general, o evoluţie bună,
favorabilă cu mici excepţii în cazul societăţii Hita Dp_Cons S.R.L. şi cu o creştere
spectaculoasă în cazul societăţii Hydro S.A..

BIBLIOGRAFIE

1. Gheorghe D. Bistriceanu, Mihai N. Adochiţei, Emil Negrea, Finanţele


agenţilor economice, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1995

2. Petre Brezeanu, Adrian Boştinaru, Bogdan Prăjişteanu, Diagnostic


financiar, Instrumente de analiză financiară, Editura Economică, Bucureşti, 2003

3. Emil Chirilă, Finanţele întreprinderilor, Editura Universităţii din Oradea,


Oradea, 2001

4. Nicolae Hoanţă, Finanţele firmei – aplicaţii practice, Casa de Presă şi


Editură Tribuna, Sibiu, 1998

5. Cornelia Meşter, Dorina Lezeu, Adina Pereţ, Analiza economico-


financiară - curs, Editura Universităţii din Oradea, Oradea, 2003

52
Solduri intermediare de gestiune
6. Cornelia Meşter, Dorina Lezeu, Analiza economico-financiară – studiu
aplicativ, Editura Universităţii din Oradea, Oradea, 2003

7. Maria Niculescu, Diagnostic financiar, Editura Economică, Bucureşti,


2005

8. Ion Stancu, Finanţe, Teoria pieţelor financiare, Finanţele


întreprinderilor, Analiză şi gestiune financiară, Editura Economică, Bucureşti,
1997

9. Ion Stancu, Gestiunea financiară a agenţilor economici, Editura


Economică, Bucureşti, 1994

10. Mihai Toma, Petre Brezeanu, Finanţe şi gestiune financiară – aplicaţii


practice, Editura Economică, Bucureşti, 1996

11. Georgeta Vintilă, Gestiunea financiară a întreprinderii, Editura


Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1999

12. Expertiza contabilă, numărul 1-3 din 1994

13. Revista generală de contabilitate şi expertiză, numărul 7 din 1995

53