Universitatea „Alexandru Ioan Cuzaˮ Iași

Facultatea de Economie și Administrarea Afacerilor

Specializarea Contabilitatea afacerilor

Analiza rentabilității

Coordonator,
Prof. univ. dr. Marilena Mironiuc

Absolvent,
Mihaela Gabriela Neculcea

Iași, iulie 2019

 Cuprins

Introducere ............................................................................................................................... 3

CAPITOLUL I. ELEMENTE DE CONTABILITATEA REZULTATULUI

EXERCIȚIULUI ...................................................................................................................... 4

1.1. Corelația rezultat contabil – rezultat fiscal – impozit pe profit/venit .................................... 4

1.2. Reflectarea în contabilitate a principalelor operațiuni privind rezultatul exercițiului........ 9
1.3. Situațiile financiare sursă de informație pentru analiza rentabilității ................................ 14
CAPITOLUL II. SISTEMUL INDICATORILOR UTILIZAȚI ÎN ANALIZA
RENTABILITĂȚII ENTITĂȚII ECONOMICE ................................................................. 17

2.1. Soldurile intermediare de gestiune/marjele de acumulare ........................................................ 17

2.2. Ratele de rentabilitate ................................................................................................................... 27
2.2.1. Analiza ratei rentabilității comerciale ...................................................................................28
2.2.2. Analiza ratei rentabilității economice ....................................................................................31
2.2.3. Analiza ratei rentabilității financiare ....................................................................................32
CAPITOLUL III. STUDIUL RENTABILITĂȚII LA S.C. AGRO S.R.L. ......................... 36

3.1. Prezentarea microîntreprinderii .................................................................................................. 36

3.2. Analiza soldurilor intermediare de gestiune care caracterizează rentabilitatea ..................... 37
3.3. Analiza ratelor de rentabilitate comercială ................................................................................ 41
3.4. Analiza ratelor de rentabilitate economică ................................................................................. 41
3.5. Analiza ratelor de rentabilitate financiară.................................................................................. 43
3.6. Analiza cost-volum-profit ............................................................................................................. 45
Concluzii și recomandări........................................................................................................ 49

Bibliografie ............................................................................................................................. 51

2
 Introducere

Am ales tema Analiza rentabilității întrucât consider că studiul rentabilității are o importanță
deosebită pentru managementul întreprinderii, în vederea atingerii performanțelor și a obiectivelor
dorite, prin adoptarea deciziilor manageriale optime. Rentabilitatea evidențiază legătura dintre
veniturile entității și resursele folosite pentru obținerea acestora. La modul general rentabilitatea
exprimă performanța întreprinderii, având un rol important în studierea poziției financiare a
acesteia și în aprecierea perspectivelor de creștere și dezvoltare. În analiza rentabilității se pleacă
de la rezultatele înregistrate de entitatea, apoi se determină factorii care au contribuit la obținerea
acestor indicatori urmând ca, în final, să se identifice și cauzele care au generat aceste rezultate.
Obiectivul acestei lucrări este elaborarea unui studiu de caz la S.C. AGRO S.R.L., prin care
dorim să analizăm, atât rezultatul net prin intermediul soldurilor intermediare de gestiune, cât și
analiza ratelor de rentabilitate prin care vom determina modul în care întreprinderea utilizează
resursele și remunerează capitalurile investite. Realizarea acestei lucrări cu caracter fundamental
aplicativ este urmarea unui demers complex de analiză și cercetare cantitativă, în domeniul
activității societății supusă analizei și calitativă în domeniul sectorului de analiză financiară din
aria contabilității.
Lucrarea este structurată pe trei capitole, care fac referire la: conceptele de rezultat contabil și
rentabilitate, contabilitatea rezultatului și reflectarea în contabilitatea a principalelor operațiuni
realizate de entitate la sfârșitul anului 2017, studiul de caz realizat la S.C. AGRO S.R.L.
Capitolul I, intitulat Elemente de contabilitatea rezultatului exercițiului, cuprinde o parte teoretică
care prezintă noțiuni despre: rezultatul contabil, rezultatul fiscal și impozitul pe profit/venit, o parte
practică care reflectă principalele operațiuni privind rezultatul exercițiului înregistrate la S.C.
AGRO S.R.L și se încheie cu prezentarea situațiile financiare sursă de informație pentru analiza
rentabilității.
În Capitolul II, intitulat Sistemul indicatorilor utilizați în analiza rentabilității entității
economice, sunt prezentate noțiuni teoretice privind rentabilitatea prin prisma rezultatelor și
analiza ratelor de rentabilitate (economică, comercială și financiară). Acest capitol descrie
indicatorii și metodele de analiză utilizate în determinarea principalilor factori care influențează
rentabilitatea.
Capitolul III, numit Studiul rentabilității la S.C. AGRO S.R.L., cuprinde o scurtă prezentare a
entității analizate, urmată de analiza soldurilor intermediare de gestiune care caracterizează
rentabilitatea, analiza ratelor de rentabilitate și analiza cost – volum – profit.
Abordând această temă am dorit să demonstrăm importanța cunoașterii realității entității prin
prisma identificării factorilor care influențează negativ formarea performanțele economico-
financiare și perspectivele sale de creștere.

3
 CAPITOLUL I. ELEMENTE DE CONTABILITATEA REZULTATULUI
EXERCIȚIULUI

Lucrările de închidere a exercițiului financiar sunt cunoscute și sub denumirea de lucrări

preliminare sau lucrări premergătoare închiderii exercițiului și se referă la:
 întocmirea balanței conturilor înainte de inventariere;
 inventarierea generală a activelor, datoriilor și a capitalurilor proprii;
 contabilizarea operațiunilor de regularizare privind: diferențele de inventar, amortizările,
ajustările pentru depreciere, provizioanele, diferențele de curs valutar, delimitarea în timp a
cheltuielilor și veniturilor, variația stocurilor;
 stabilirea rezultatului contabil;
 stabilirea profitului impozabil, a impozitului pe profit și contabilizarea acestuia;
repartizarea profitului;
 închiderea conturilor de activ și a conturilor de pasiv; sistematizarea datelor în cartea
mare;
 întocmirea balanței de verificare finală.
După întocmirea balanței de verificare finală are loc elaborarea situațiilor financiare anuale.

1.1. Corelația rezultat contabil – rezultat fiscal – impozit pe profit/venit

Diferența între venituri și cheltuieli, indiferent de data încasări sau plății lor determină
rezultatul contabil al exercițiului. Închiderea tuturor conturilor de cheltuieli și venituri perminte
determinarea rezultatului contabil. Rezultatul apare sub forma profitului atunci când veniturile sunt
mai mari decât cheltuielile, iar în cazul în care veniturile sunt mai mici decât cheltuielile, rezultatul
apare sub forma pierderii.
Rezultatul contabil = Total venituri – Total cheltuieli
„În contabilitate, profitul sau pierderea se stabilește cumulat de la începutul exercițiului
financiar. Închiderea conturilor de venituri și cheltuielilor se efectuează, de regulă, la sfârșitul
exercițiului financiar.ˮ1
Rezultatul exercițiului, numit și rezultat contabil, cuprinde suma totală a profitului sau pierderii
exercițiului financiar înregistrate în contul 121 “Profit sau pierdereˮ.
Funcțiunea completă a contului contabil 121 de profit sau pierdere este detaliată în tabelul de
mai jos:

1
Toma, C., Contabilitate financiară, Ed.TipoMoldova, Iași, 2018, p. 428.

4
 Debit 121 “Profit sau pierdereˮ Credit
601 la 698 -Soldul debitor al conturilor de -Soldul creditor al conturilor de venituri, 701 la 786
cheltuieli, la sfârșitul perioadei
la sfârșitul perioadei
129 -Profitul net realizat în exercițiul -Pierderile contabile realizate în exercițiul 117
financiar încheiat, care a fost repartizat financiar încheiat, transferate la începutul
la rezerve conform prevederile legale exercițiului financiar următor asupra
rezultatului reportat.
117 -Profitul net înregistrat în exercițiul
financiar încheiat, evidențiat la începutul
exercițiului financiar următor în
rezultatul reportat
SFC Profitul realizat Pierderea înregistrată SFD

Rezultatul fiscal determinat potrivit regulilor fiscale exprimă profitul impozabil sau pierderea
fiscală a exercițiului. Relația prin care se detemină este următoarea:
o Rezultatul fiscal = Veniturile realizate din orice sursă – Cheltuielile efectuate în
scopul realizării de venituri – Veniturile neimpozabile – Deducerile fiscale +
Cheltuielile nedeductibile.
Cheltuielile contabile din punct de vedere fiscal se împart în două categorii mari:
- cheltuielile deductibile (recunoscute fiscal), reprezintă cheltuielile care se scad din venituri
potrivit regulii contabile și fiscale;
- cheltuielile nedeductibile (nerecunoscute fiscal), reprezintă cheltuielile care s-au scăzut din
venituri la determinarea rezultatului contabil dar, datorită faptului că nu-s recunoscute fiscal,
trebuie adăugate înapoi atunci când se determină rezultatul fiscal.
În practica fiscală a entităților autohtone cheltuielile nedeductibile și veniturile impozabile
stabilite prin legislația fiscală, înregistrează modificări de la un exercițiu la altul conform Codului
Fiscal al României. După determinarea profitului impozabil se evidențiază impozitul datorat
bugetului de stat prin aplicarea cotei legale asupra rezultatului supus impunerii.
Impozitarea directă a îmbogățirii firmelor se realizează îndeosebi prin intermediul impozitului
pe profit. Din acest punct de vedere însă firmele românești sunt împărțite (începând cu 2001) în
două categorii:
- plătitori obișnuiți de impozit pe profit;
- contribuabili persoane juridice scutite de impozit pe profit, dar care plătesc un impozit pe
venit și care, din punct de vedere fiscal se numesc microîntreprinderi.
În prezent cota de impozit pe profit este de 16% din profitul impozabil, însă în funcție de
activitatea pe care o desfășoară societatea se aplică anumite excepții prevăzute de legislație.

5
Calculul, declararea și plata impozitului pe profit se face trimestrial, până la data de 25 inclusiv a
primei luni următoare încheierii trimestrelor I-III.
Microîntreprinderile sunt obligate să plătească impozit pe venit conform următoarelor cote:
- 1% pentru microîntreprinderile care au unul sau mai mulți salariați;
- 3% pentru microîntreprinderile care nu au salariați.
Calculul și plata impozitului pe veniturile microîntreprinderilor se face trimestrial, până la data
de 25 a lunii următoare trimestrului pentru care se calculează impozitul. Evidența de a plăti impozit
pe profit/venit la bugetul central sau local se înregistrează prin intermediul contului bifuncțional
441 “Impozit pe profit/venitˮ a cărui funcțiune se prezintă astfel:

Debit 441“Impozitul pe profit/venitˮ Credit

512 -Sumele virate bugetului de stat/bugetelor -Sumele datorate de entitate către bugetul 691,
locale privind impozitul pe profit/venit statului/bugetele locale, privind impozitul pe 698
profit/impozitul pe venit
758 -Sumele privind impozitul pe profit/venit, -Impozitul pe profit/venit pentru exercițiilor 117
prescrise, scutite sau anulate, potrivit legii financiare anterioare, constat în urma
corectării erorile contabile înregistrate pe
seama rezultatului reportat
SFC Sumele datorate de entitate Sumele vărsate în plus SFD

Datorită faptului că, contul sintetic de gradul I 441 “Impozit pe profit/venitˮ nu este operațional,
acesta se dezvoltă pe două conturi sintetice de gradul II operaționale: 4411 “Impozitul pe profitˮ
și 4418 “Impozitul pe venitˮ.
În contul de activ 129 “Repartizarea profituluiˮ se înregistrează repartizarea profitului aferent
exercițiului.

Debit 129 “Repartizarea profituluiˮ Credit

106 -Rezervele constituite, potrivit legii, din -Profitul net realizat în exercițiul financiar 121
profitul realizat în exercițiul financiar încheiat, care a fost repartizat la rezerve
curent conform prevederilor legale
Profitul repartizat aferent exercițiului SFD
încheiat
Rezervele în funcție de natura lor, modalitatea de constituire și destinația pe care sunt folosite,
se împart:
 rezerve legale;
 rezerve statutare sau contractuale;
 alte rezerve.

6
 Rezervele legale sunt alcătuite conform legislației în vigoare prin distribuirea unei cote de 5%
din profitul brut realizat la sfârșitul exercițiului financiar, fără să se depășească limita de 20% din
capitalul social. Scopul principal al constituirii rezervelor legale este protejarea capitalului social
în situația în care exercițiile financiare se încheie cu pierderi.
Rezervele statutare sau contractuale se constituie conform precizărilor din statutul (actul
constitutiv) societății comerciale din profitul net și se pot utiliza conform precizărilor din același
statut.
Alte rezerve pot fi constituite în baza hotărârii AGA, din profitul net și din alte surse prevăzute
în legislație.
Funcțiunea completă a contului de pasiv 106 “Rezerveˮ se prezintă astfel:

Debit 106 ‟Rezerveˮ Credit

101 -Rezerve pentru majorarea capitalului -Repartizarea la rezerve în baza unor 129
prevederi legale a profitului net înregistrat la
117 -Rezervele utilizate pentru acoperirea
sfărșitul exercițiului curent
pierderilor contabile înregistrate în exercițiile
-Repartizarea la rezerve, potrivit hotărârii 117
precedente, conform hotărârii AGA
AGA a profitului net înregistrat în exercițiile
precedente
456 -Decontarea capitalurilor proprii către
acționari/asociați -Primele de capital transmise la rezerve 104

149 -Pierderile legate de emiterea, răscumpărarea, -Majorarea valorii participațiilor deținute în 261,
vânzarea, cedarea cu titlu gratuit sau anularea capitalul altor entității, ca urmare a 262,
instrumentelor de capitaluri proprii, acoperite încorporării rezervelor în capitalul acestora 263,
din rezerve 265
-Câștigurile provenite din vânzarea 141
instrumentelor de capitaluri proprii,
transmise la rezerve, conform legii
-Partea cuvenită investitorului din rezervele 264
înregistrate de entitățile controlate prin
metoda punerii în echivalență
SFC Rezerve existente și neutilizate

La începutul exercițiului financiar următor, are loc închiderea conturilor 121 “Profit sau
pierdereˮ și 129 “Repartizarea profituluiˮ, de aceea soldurile specifice acestor două conturi se
regăsesc, în bilanțul întocmit pentru exercițiul financiar.
Rezultatul exercițiului precedent - profit nerepartizat/pierdere neacoperită se reflectă în contul
bifuncțional 117 “Rezultatul reportatˮ.

7
Debit 117 “Rezultatul reportatˮ Credit
121 -Pierderile contabile realizate în exercițiul -Profitul net realizat în exercițiul 121
financiar încheiat, transferate la începutul financiar încheiat, evidențiat la
exercițiului financiar următor asupra începutul exercițiul financiar următor
rezultatului reportat în rezultatul reportat
-Acoperirea din primele de capital, 104
101 -Folosirea profitul contabil înregistrat în conform legii, a pierderilor contabile
perioada anterioară pentru majorarea înregistrate în perioada anterioară
capitalului social, conform legii - Acoperirea din rezerve, potrivit 106
106, -Profitul net realizat în exercițiile hotărârii AGA, a pierderilor contabile
117, financiare precedente și care se aferente perioadei precedente
446, repartizează în exercițiile financiare -Pierderile contabile realizate în 101
457 următoare pe destinațiile aprobate de exercițiile financiare precedente,
adunarea generală a acționarilor/ acoperite prin reducerea capitalului
asociaților potrivit legii social, conform hotărârii adunării
401, -Rezultatul nefavorabil obținut din generale a acționarilor/asociaților
404, corectarea erorilor contabile., aceste erori
431, s-au identificat în exercițiul financiar
437, curent, insă ele aparțin perioadei -Pierderile contabile înregistrate în 117
438, precedente exercițiile financiare precedente,
441, acoperite din rezultatul reportat
4423, reprezentând profit, conform hotărârii
446, adunării generale a acționarilor/
462 și alte asociaților
conturi
-Rezultatul favorabil obținut din 411, 461 și
în care
corectarea erorilor contabile., aceste alte conturi
urmează
erori s-au identificat în exercițiul în care
să se
financiar curent, insă ele aparțin
înregistreze urmează să
perioadei precedente
corectarea se
erorilor înregistreze
corectarea
erorilor
149 -Pierderile legate de emiterea, -Capitalizarea surplusului din 105
răscumpărarea, vânzarea, cedarea cu titlu reevaluare, transferat direct în capitalul
gratuit sau anularea instrumentelor de propriu, atunci când acest surplus
capitaluri proprii, acoperite din rezultatul reprezintă câștig realizat, respectiv la
reportat scoaterea din evidență a activului pentru
care s -a
alcătuit rezerva din reevaluare.
SFC Profitul nerepartizat Pierderea neacoperită SFD

8
 1.2. Reflectarea în contabilitate a principalelor operațiuni privind rezultatul exercițiului

Societatea S.C. AGRO S.R.L. înregistrează următoarele operațiuni la 31.12.2017:

1. Societatea achiziționează în data de 04.12.2017 combustibil în valoare de 267,70 lei pe
baza facturii nr.1685, plata se face din contul curent deschis la bancă.
2. În data de 04.12.2017 se înregistrează valoarea de 200 lei a produsului obținut din fătare.
3. Administratorul societății ridică de la bancă, conform extrasului de cont nr.12 din
06.12.2017 suma de 7.000,00 lei și plătește un comision aferent tranzacție de 21 lei.
4. În data de 10.12.2017, are loc plata salariilor în valoare de 1.575,00 lei.
5. În data de 10.12.2017 are loc o fătare în fermă, valoarea tineretului fătat este de 200 lei.
6. Societatea achiziționează în data de 11.12.2017 îngrășământ chimic în valoare de 4.930,00
lei pe baza facturii numărul 77, justificarea achitării față de furnizor se face în baza chitanței
nr.1/1.12.2017.
7. În data de 12.12.2017 societatea achiziționează două bovine tineret la un preț de 1.770,00
lei/buc, justificarea achitării se face în baza chitanței nr.1/12.12.2017.
8. Pentru a efectua reparații la adăpostul animalelor societatea achiziționează ciment în data
de 12.12.2017 în valoare de 620,00 lei, justificarea achitării față de furnizor se face în baza
chitanței nr.2/12.12.2017.
9. S.C. AGRO S.R.L. încasează la data de 13.12.2017 suma de 9.289,00 lei de la abator
NICBAC PROD S.R.L. în contul deschis la Raiffeisen Bank (suma care provine din vânzarea
bovinelor care a avut loc în luna noiembrie), comisionul bancar aferent tranzacției este de 5,88
lei.
10. Societatea S.C. AGRO S.R.L. vinde un tineret bovin producție proprie în data de
14.12.2017 la suma de 750,00 lei, valoare lui la fătare a fost de 200 lei.
11. În data de 15.12.2017 se achiziționează prelată de la S.C. BUSINESS S.R.L. în valoare de
600 lei pe baza facturii nr.466/15.12.2017, justificarea achitării față de furnizor se face în baza
chitanței nr.159/15.12.2017.
12. Societatea achiziționează în data de 17.12.2017 combustibil în valoare de 282,04 lei, pe
baza facturii nr.33924/17.12.2017, plata se face din contul curent deschis la bancă.
13. Administratorul societății ridică de la bancă, conform extrasului de cont suma de 4.000,00
lei și plătește un comisionul aferent tranzacției de 12 lei, bani pe care îi duce în casieria unității.
14. În data de 18.12.2017 se întocmește factura nr.21 de către medicul veterinar pentru
serviciile veterinare prestate firmei S.C. AGRO S.R.L., plata urmând să se facă în 30 de zile.
15. La data de 29.12.2017 banca percepe comisionul lunar de gestionare a contului în valoarea
de 17,00 lei.

9
 16. La data de 30.12.2017 are loc înregistrarea salariilor cuvenite pentru luna curentă în valoare
de 1.450,00 lei.
17. Înregistrarea reținerilor din salarii.
18. Înregistrarea contribuție unității la asigurările sociale aferentă salariilor din luna curentă.
19. Înregistrarea contribuție unității la asigurările sociale aferentă salariilor din luna curentă.
20. Înregistrarea contribuției pentru concedii și îndemnizații de asigurări sociale de sănătate
aferentă salariilor din luna curentă.
21. Înregistrarea contribuției unității pentru ajutorul de șomaj aferentă salariilor din luna
curentă.
22. Înregistrarea contribuției angajatorului pentru asigurările sociale de sănătate aferentă
salariilor din luna curentă.
23. Înregistrarea contribuției unității la fondul de garantare a salariilor aferentă salariilor din
luna curentă.
24. Se înregistrează concedii medicale suportate din FNUASS (Fondul Național Unic de
Asigurări Sociale de Sănătate) în valoare de 208,00 lei.
25. Reținerea sumelor datorate pentru concediile medicale în valoare de 208,00 lei.
26. Amortizarea lunară a imobilizărilor corporale (plug cu trei trupițe) are valoarea de 120,00
lei.
27. La sfârșitul lunii decembrie, societatea înregistrează consum de furaje, conform bonului
de consum nr.18/31.12.2017 în valoare de 2.224,90 lei.
28. La data de 31.12.2017 se înregistrează consum cu alte materiale consumabile necesare
creșterii animalelor conform bonului de consum nr.19/31.12.2017 în valoare de 5.550,00 lei.
29. Societatea S.C. AGRO S.R.L. înregistrează în ultimele trei luni venituri din vânzări mărfuri
în valoare de 25.000,00.
Impozitul pe venit datorat la 31.12.2017 este:
Impozitul pe venit = 1% din 25.000,00 = 250,00 lei
30. Societatea comercială înregistrează închiderea contului de cheltuieli efectuate în cursul
lunii decembrie în valoare de 11.762,82 lei.
31. Societatea comercială înregistrează închiderea contului de venituri efectuate în cursul lunii
decembrie în valoare de 1.150,00 lei.
32. După întocmirea balanței de verificare primară are loc inventarierea unde nu se constată
modificări și se trece la determinarea rezultatului contabil știind că: veniturile totale cumulate de
la începutul anului sunt în valoare de 178.415,00 lei și cheltuielile totale cumulate de la începutul
anului sunt în valoare de 123.732,00 lei.

10
 - Rezultatul fiscal al exercițiului 2017 este de: 178.415,00 – 123.732,00 = 54.683,00 lei;
- Impozitul pe venit cumulat de la începutul anului este: 1% x 26.543,00 = 266,00 lei;
- Societatea înregistrează un profit de 54.417,00 lei.
O dată determinat rezultatul exercițiului, se înregistrează la sfârșitul anului 2017 repartizarea
sumei de 40,00 de lei la rezervele legale după care are loc închiderea conturilor de activ și pasiv și
întocmirea balanței de verificare finală.
 la începutul exercițiului 2018 se înregistrează reportarea profitului net nerepartizat în
exercițiul 2017 asupra contului 117 “Rezultatul reportatˮ, după aprobarea situațiilor financiare de
către Adunarea Generală a Asociaților.
Analiza contabilă a operațiunii:
Contul Felul contului Sensul modificării Partea contului care se modifică
121“Profit sau pierdereˮ Cont de pasiv Reducere Debit
1171“Rezultat reportatˮ Cont de pasiv Sporire Credit

121“Profit sau pierdereˮ = 1171 “Rezultat reportat reprezentând profitul 254.417,00

nerepartizat sau pierderea neacoperităˮ
 Închiderea conturilor 129 “Repartizarea profituluiˮ și 121 “Profit sau pierdereˮ, după
aprobarea situațiilor financiare.
Analiza contabilă a operațiunii:
Contul Felul contului Sensul modificării Partea contului care se modifică
121“Profit sau pierdereˮ Cont de pasiv Reducere Debit
129 “Repartizarea profituluiˮ Cont de activ Reducere Credit

121“Profit sau pierdereˮ = 129 “Repartizarea profituluiˮ 40,00

SC AGRO S.R.L. Registrul jurnal Decembrie 2017

Nr. Data Documentul Explicația Simbolul cont Sumele
înr. Felul Nr. Data D C D C
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
1 4 Extras 12 04.12.2017 Plată contravaloare 401 5121 267,70 267,70
cont combustibil
2 4 Notă de 10 04.12.2017 Înregistrare produs 361 711 200,00 200,00
producție fătat
3a 6 Extras cont 12 06.04.2017 Ridicare sumă de la 581 5121 7.000,00 7.000,00
bancă
3b 6 Extras cont 12 06.04.2017 Comision bancar 627 5121 21,00 21,00
3c 6 Extras cont 12 06.04.2017 Înregistrarea sumei - 5311 581 7.000,00 7.000,00
casa lei

11
 4 10 Dispoziție 11 10.12.2017 Plată salarii 421 5311 1.575,00 1.575,00
de plată
5 10 Notă de 11 10.12.2017 Înregistrare produs 361 711 200,00 200,00
producție fătat
6a 11 Factură 77 11.12.2017 Înregistrarea 3028 401 4.930,00 4.930,00
achiziției/recepția
6b 11 Chitanță 1 11.12.2017 Justificarea achitării 401 5311 4.930,00 4.930,00
îngrășământului chimic
7a 12 Bon 15 12.12.2017 Înreg. achiziție 2 bovine 361 462 3.540,00 3.540,00
achiziție tineret
7b 12 Chitanță 15 12.12.2017 Plată achiziție bovine 462 5311 3.540,00 3.540,00
8a 12 Factură 78 12.12.2017 Achiziție ciment 3028 401 620,00 620,00
8b 12 Chitanță 2 12.12.2017 Plată achiziție ciment 401 5311 620,00 620,00
9a 13 Extras 12 13.12.2017 Încasare NICBAC 5121 4111 9.289,00 9.289,00
cont PROD S.R.L.
9b 13 Extras cont 12 13.12.2017 Comision bancar 627 5121 5,88 5,88
10a 14 Factură 8 14.12.2017 Vânzare tineret bovin- 4111 708 750,00 750,00
înregistrare factură
10b 14 Factură 8 14.12.2017 Descărcare gestiune 606 361 200,00 200,00
10c 14 Chitanță 2 14.12.2017 Încasare sumă din 5311 4111 750,00 750,00
vânzarea bovinelor
11a 15 Factură 466 15.12.2017 Înregistrare achiziție 6588 401 600,00 600,00
prelată
11b 15 Chitanță 159 15.12.2017 Justificarea achitării 401 5311 600,00 600,00
prelatei
12a 17 Factură 339 17.12.2017 Achiziție combustibil 6022 401 282,04 282,04
24
12b 18 Extras cont 12 18.12.2017 Plată combustibil 401 5121 282,04 282,04
13a 18 Extras cont 12 18.12.2017 Ridicare sumă 581 5121 4.000,00 4.000,00
13b 18 Extras cont 12 18.12.2017 Înregistrarea sumei- 5311 581 4.000,00 4.000,00
casa-lei
13c 18 Extras cont 20 18.12.2017 Comision bancar 627 5121 12,00 12,00
14 18 Factură 21 18.12.2017 Servicii Veterinare 6588 401 444,00 444,00
15 29 Extras cont 12 29.12.2017 Comision Bancar 627 5121 17,00 17,00
16 30 Stat de 12 30.12.2017 Salarii cuvenite 641 421 1.450,00 1.450,00
plată angajaților
17 30 Stat de 12 30.12.2017 Rețineri din salarii 421 4312 197,00 197,00
plată 421 4372 7,00 7,00
421 4314 80,00 80,00
421 444 146,00 146,00
18 30 Stat de 12 30.12.2017 Contribuția unității la 64512 4315 6,00 6,00
plată asigurările sociale
19 30 Stat de 12 30.12.2017 Contribuția unității la 64511 4311 436,00 436,00
plată asigurările sociale
20 30 Stat de 12 30.12.2017 Contribuția pentru 64532 4316 12,00 12,00
plată concedii și îndemnizații

12
 de asigurări sociale de
sănătate
21 30 Stat de 12 30.12.2017 Contribuția unității 64521 4371 7,00 7,00
plată pentru ajutorul de șomaj
22 30 Stat de 12 30.12.2017 Contribuția 64531 4313 121,00 121,00
plată angajatorului pentru
asigurările sociale de
sănătate
23 30 Stat de 12 30.12.2017 Contribuția unității la 64522 4373 4,00 4,00
plată fondul de garantare a
salariilor
24 30 Stat de 12 30.12.2017 Concediului medical 4316 423 208,00 208,00
plată
25 30 Stat de 12 30.12.2017 Reținerea sumelor 423 421 208,00 208,00
plată datorate pentru
concediile medicale
26 31 Notă 3 31.12.2017 Amortizarea 6811 2813 120,00 120,00
contabilă imobilizărilor corporale
27 31 Bon cons. 18 31.12.2017 Fermă -consum furaje 6026 3026 2.224,90 2.224,90
28 31 Bon cons. 19 31.12.2017 Fermă -consum 6028 3028 5.550,00 5.550,00
materiale
29 31 Notă 2 31.12.2017 Înregistrarea 698 4418 250 250
contabilă impozitului pe venit
30 31 Notă 4 Închiderea contului de 121 6020 282,04 282,04
contabilă cheltuieli 121 6026 2.224,90 2.224,90
121 6028 5.550,00 5.550,00
121 606 200,00 200,00
121 627 55,88 55,88
121 641 1.450,00 1.450,00
121 64511 436,00 436,00
121 64512 6,00 6,00
121 64521 7,00 7,00
121 64522 4,00 4,00
121 64531 121,00 121,00
121 64532 12,00 12,00
121 6588 1.044,00 1.044,00
121 6811 120,00 120,00
121 698 250,00 250,00
31 31 Notă 5 Închiderea contului de 708 121 750 750
contabilă venituri 711 121 400 400
32 31 Notă 6 31.12.2017 Constituirea rezervelor 129 1061 40 40
contabilă legale

TOTAL GENERAL 79.655,38 79.655,38

13
 1.3. Situațiile financiare sursă de informație pentru analiza rentabilității

Bilanțul prima componentă a situațiilor financiare anuale, prezintă situația patrimoniului unei
entități la sfârșitul exercițiului curent comparativ cu exercițiul precedent.
„Bilanțul, în calitatea lui de document contabil de sinteză, prezintă activele, capitalurile proprii
și datoriile entității la închiderea exercițiului, precum și în celelalte momente când se încheie,
potrivit dispozițiilor legale. Această situație financiară de sinteză include toate elementele de activ,
datorii și capitaluri proprii grupate după natură și lichiditate, respectiv după natură și
exigibilitate.ˮ2

Tipul entităților Situații anuale întocmite

Microentitățiile care nu depășesc limitele a cel puțin
două din cele trei puncte prezentate mai jos:
 totalul activelor: 1.500.000 lei
 cifra de afaceri netă: 3.000.000 lei
 numărul mediu de angajați: 10
Enitățile mici care nu depășesc limitele a cel puțin două
din cele trei puncte prezentate mai jos:
 totalul activelor: 17.500.000 lei
 cifra de afaceri netă: 35.000.000 lei
 numărul mediu de angajați: 50
Entitățile mijolici și mari care depășesc limitele a cel
puțin două din cele trei puncte prezentate mai jos:
 totalul activelor: 17.500.000 lei
 cifra de afaceri netă: 35.000.000 lei
 numărul mediu de angajați: 50, precum și
entitățile de interes public
 bilanț prescurtat
 cont prescurtat de profit și pierdere
Acestea vor fi însoțite de formularul “Date informativeˮ
și formularul “Situaţia activelor imobilizateˮ
 bilanț prescurtat
 cont de profit și pierdere
 note explicative la situațiile financiare anuale
Situația modificărilor capitalului propriu și/sau situația
fluxurilor de trezorerie se pot alcătui opțional.
Formularul “Date informativeˮ și formularul “Situaţia
activelor imobilizateˮ vor însoți situațile prezentate mai
sus.
 bilanț
 cont de profit și pierdere
 situația modificărilor capitalului propriu
 situația fluxurilor de trezorerie
 notele explicative la situațiile financiare anuale
Acestea vor fi însoțite de formularul “Date informativeˮ
şi formularul “Situaţia activelor imobilizateˮ

Bilanțul structurează activele în ordinea crescătoare a lichidităților. Principalele structuri de

activ sunt activele imobilizate, activele circulante și activele în avans. Acesta prezintă mărimea
rezultatului global, însă nu explică proveniența acestuia și cauzele care l-au generat, astfel a fost
necesar întocmirea Contului de profit și pierdere.

2
Toma, C., Contabilitate financiară, Ed.TipoMoldova, Iași, 2018, p.531

14
 Contul de profit și pierdere, cea de-a doua componentă a situațiilor financiare anuale,
sintetizează ansamblul operațiilor care au loc în cadrul unei unități patrimoniale și care conduc la
formarea rezultatului exercițiului. În timp ce în bilanț rezultatul exercițiului este numai constatat,
în contul de profit și pierdere acesta este explicat. În România contul de profit si pierdere apare
sub formă de listă.
Formularul “Date informativeˮ întocmit de microentități cuprinde capitolul XVII. Situația
veniturilor și cheltuielilor, care completează și detaliază informațiile din Contul de profit și
pierdere prescurtat.
Contul de profit și pierdere (denumit în ordinul care reglementează întocmirea și depunerea
situațiilor financiare Situația veniturilor și cheltuielilor) care se întocmește de către entitățile mici,
mijlocii, mari, precum și de entitățile de interes public cuprinde:

Nr. Denumire Indicator Specificație

crt.
1. Cifra de afaceri netă Sumele provenite în urma vânzării bunurilor şi serviciilor, după ce a avut loc
scăderea reducerilor comerciale, a TVA şi a altor impozite şi taxe aferente
2. Venituri aferente costului Costul de producție al produselor stocate (inclusiv al producției și serviciilor
producției în curs de în curs de execuție), precum și variația acestuia
execuție
3. Venituri din producția de Valoarea imobilizărilor corporale și necorporale realizate în regie proprie,
imobilizări necorporale și exprimată în costuri efective de producție. Evaluarea producției stocate și a
corporale producției de imobilizări în costuri efective de producție constituie consecința
aplicării principiului evaluării la cost de achiziție sau cost de producție
4. Venituri din reevaluarea Creșterile valorice recunoscute la reevaluarea imobilizărilor corporale sub
imobilizărilor corporale forma veniturilor, dacă pentru respectivul activ a fost recunoscută o
descreștere valorică la o reevaluare anterioară, înregistrată sub forma unei
cheltuieli
5. Venituri din producția de Costul de producție al investițiilor imobiliare realizate cu efort propriu
investiții imobiliare
6. Venituri din subvenții de Sumele primite sau de primit, altele decât subvențiile aferente cifrei de afaceri,
exploatare de la bugetul de stat sau organismele publice locale sau alte instituții pentru
finanțarea activității de exploatare a entității
7. Alte venituri din Veniturile aferente activității de exploatare care nu se regăsesc în structurile
exploatare anterioare
VENITURI DIN EXPLOATARE - TOTAL
8. a) Cheltuielile cu materiile Costurile ocazionate de consumul materiilor prime și materialelor
prime şi materialele consumabile
consumabile

15
 Alte cheltuieli materiale
b) Alte cheltuieli externe Valoarea energiei și apei consumate din afara entității
(cu energie și apă)
c) Cheltuieli privind Costul de achiziție al mărfurilor vândute în cursul exercițiului
mărfurile
9. Cheltuieli cu personalul Costul ocazionat de folosirea forței de muncă, concretizat în salarii, tichete de
masă, instrumente de capitaluri proprii acordate salariaților, prime privind
participarea personalului la profit, precum și contribuțiile la asigurările și
protecția socială
10. a) Ajustări de valoare Sunt prezentate pe două rânduri , unul de cheltuieli și unul de venituri
privind imobilizările
corporale şi necorporale
b) Ajustării de valoare
privind activele circulante
11. Alte cheltuieli de Cuprind cheltuielile care nu sunt cuprinse în structurile prezentate anterior
exploatare
CHELTUIELI DE EXPLOATARE – TOTAL
PROFITUL SAU PIERDEREA DIN EXPLOATARE
12. Venituri financiare Veniturile din interese de participare, venituri din dobânzi și alte venituri
financiare
13. Cheltuielile financiare Ajustarea valorii imobilizărilor financiare și a investițiilor financiare pe
termen scurt, cheltuielile privind dobânzile și alte cheltuieli financiare
PROFIT SAU PIERDERE FINANCIAR(Ă)
14. Impozitul pe profit Sarcina fiscală anuală față de buget (16%)
15. Impozit specific unor
activități
16. Alte impozite care nu apar Impozitul pe venit datorat de microîntreprinderi și alte impozite
în elementele de mai sus
PROFITUL SAU PIERDEREA Rezultatul înregistrat de entitate după închiderea exercițiului
NET(Ă) A PERIOADEI DE
RAPORTARE

Entitățile mici, mijlocii, mari și entitățile de interes public întocmesc și formularul “Date
informativeˮ, formular care cuprinde informații importante privind situația și activitatea firmei,
anumite date reprezentând detalieri ale posturilor din bilanț și contul de profit și pierdere sau
completări ale acestora.

16
CAPITOLUL II. SISTEMUL INDICATORILOR UTILIZAȚI ÎN ANALIZA
RENTABILITĂȚII ENTITĂȚII ECONOMICE

Evaluare continuă a performanțelor economico-financiare ale unei întreprinderi, monitorizarea

şi înlăturarea factorilor de risc, adoptarea unor decizii manageriale corecte, sunt provocări
permanente pentru managerului oricărei întreprinderi. Scopul principal al întreprinderi este să se
dezvolte şi să crească averea participanților la viața întreprinderi. Pentru a realiza acest obiectiv
este necesar să se desfășoare o activitate rentabilă care să permită acoperirea factorilor de producție
consumați şi a capitalurilor utilizate, indiferent de proveniența acestora.
Rentabilitatea este categoria economică ce exprimă capacitatea întreprinderi de a obține profit,
necesar dezvoltării activității și remunerării capitalurilor. Analiza performanțelor economico-
financiare și a factorilor care influențează evoluția rezultatelor, trebuie să se facă în corelație cu
obiectivele pe termen lung, urmărite de fiecare întreprindere. Analiza rentabilității reprezintă un
demers economic complex de maximă importanță în măsurarea eficacității întreprinderii.
Rentabilitatea este definită ca fiind „una din formele cele mai sintetice de exprimare a eficienței
întregii activități economico-financiare a întreprinderii, respectiv a tuturor mijloacelor de
producție utilizate şi a forței de muncă, din toate stadiile circuitului economic: aprovizionare,
producție şi vânzare”3.
Informațiile obținute în urma analizei indicatorilor specificii rentabilitătii sunt utilizate de către:
bănci, întreprindere, concurență, investitori, coloaboratori, etc.

2.1. Soldurile intermediare de gestiune/marjele de acumulare

Într-o formă simplistă, rezultatul întreprinderii este determinat prin diferența dintre venituri și
cheltuieli însă această abordare este insuficientă de aceea analiza soldurilor intermediare de
gestiune aduce un plus de informație cu privire la structura rezultatului net al exercițiului,
proveniența sa și factorii care au determinat modificarea lui.
Rezultatul net al exercițiului este cel mai important indicator urmărit de acționari, pentru că în
funcție de mărimea acestuia sunt distribuite dividendele și cu ajutorul lui are loc evaluarea
capacității managerilor de a gestiona activitatea întreprinderi.
Detalii privind formarea rezultatului net al exercițiului, structura sa, factorii care au exercitat
influență și care au determinat modificarea acestuia sunt redate în figura nr.2.1.

3
Robu .V.,Georgescu N., Analiză economic-financiara, Ed. Economică, Bucureşti, anul 2005, p.150

17
 Venituri din
exploatare

Rezultatul
din
exploatare

Cheltuieli de
exploatare
Rezultatul
brut al
exercițiului Venituri
financiare

Rezultatul
net al Rezultatul
exercițiului financiar

Cheltuieli
financiare
Impozitul
pe profit

Fig. nr.2.1. Determinarea rezultatului net al exercițiului

Unul din modelele matematice care definesc modul de formare a rezultatului net al exercițiului
este următorul:
𝑅 = 𝑅 − 𝐼 = (𝑅𝐸 + 𝑅𝐹 ) − 𝐼 = 𝑉 −𝐶 + 𝑉 −𝐶 −𝐼
R - rezultatul net al exercițiului;
R - rezultatul brut al exercițiului;
I - impozit pe profit;
RE - rezultatul din exploatare;
RF - rezultatul financiar;
V - venituri din exploatare;
C - cheltuieli din exploatare;
V - venituri financiare;
C - cheltuieli financiare.

18
 Soldurile intermediare de gestiune (SIG) sunt indicatori determinați sub forma marjelor, ca
diferență între indicatorii de venituri și indicatorii de cheltuieli. Acestea sunt prezentate în Tabloul
soldurilor intermediare de gestiune, tablou fiind împărțit în două părți: „prima parte
caracterizează performanța activității de producție și comercializare (cifra de afaceri, marja
comercială, producția exercițiului, valoarea adăugată) și a doua parte gestionează rentabilitatea
(excedentul brut de exploatare, rezultatul din exploatare, rezultatul brut și rezultatul net al
exercițiului)ˮ4.
Tabloul soldurilor intermediare de gestiune, sub formă de listă, se prezintă astfel:
1. Cifra de afaceri
Ordinul nr. 1802 din 29 decembrie 2014 pentru aprobarea reglementărilor contabile privind
situațiile financiare anuale individuale şi situațiile financiare anuale consolidate definește cifra de
afaceri netă, ca fiind suma obținută din vânzarea de produse şi prestarea de servicii după deducerea
reducerilor.
O cifră de afaceri ridicată este determinată de desfășurarea unei activității profitabile de către
întreprindere și reprezintă garanția dezvoltării sale. Potrivit unor autori cifra de afaceri ar trebui să
reprezinte 85% din veniturile din exploatare și minim 75% din veniturile totale ale întreprinderii.
Analiza evoluției în timp a cifrei de afaceri
Procedeele de analiză recomandate în acest scop sunt: abaterile în mărimi absolute (ca diferență
între valorile efective şi cele ale bazei de comparație) şi indicii cu bază fixă, în lanț şi medii. Pentru
o corectă apreciere a evoluției în dinamică a performanțelor comerciale ale unei firme, se impune
operarea cu cifra de afaceri evaluată în prețuri comparabile. Necesitatea acestui demers se
datorează faptului că determinarea cifrei de afaceri pe baza datelor din contabilitatea financiară
precum şi din contul de profit şi pierdere se face în prețuri curente.
CA CA
 ritmul de creștere cu bază fixă (In/0 ) sau cu bază în lanț (In/n-1 ):
CA CAn CAn+1
In/0 = ∙100 ICA/ - = ∙100
CA0 CAn

unde: n- numărul de perioade luate în analiză;

CA- cifra de afaceri.

Pentru ca analiza cifrei de afaceri să nu conducă la concluzii eronate, din cauza necorelării
creșterii cifrei de afaceri cu inflația, se impune să se analizeze:

 rata reală de creștere a cifrei de afaceri (RCAr ):

4
Hristea, A.M., Analiza economică și financiară a activității întreprinderii. De la intuiție la știință, Volumul 2, Ed.
Economică, București, 2015, p. 117.

19
 R = − 1 ∙ 100

unde: R - rata nominală de creștere a indicatorului;

Rp - rata de creștere a prețurilor (rata inflației).
Analiza structurii cifrei de afaceri are o importanță deosebită în determinarea cauzelor și
identificarea rezervelor de creștere a cifrei de afaceri. Pentru a identifica cele mai bune soluții
pentru creșterea performanțelor întreprinderii, analiza structurală a cifrei de afaceri trebuie
realizată pe tipuri de activității (producție, comercializare, prestări servicii), pe grupe de
produse/mărfuri și pe tipuri de clienți sau piețe.
Metodologia de diagnosticare a activității întreprinderii în funcție de structura cifrei de afaceri
este complexă și presupune interpretarea mărimilor relative, după cum urmează:
 mărimi relative de structură (si ):
CAi
si = ∙ 100
CAt

unde: CA i - cifra de afaceri realizată pe grupa/categoria i;

CAt - cifra de afaceri totală.
 coeficientul de concentrare a lui Gini-Struck (G):
.∑
G=

unde: n- numărul de termeni ai seriei;

si - ponderea activității, produsului, clientului i în cifra de afaceri totală.
Acest coeficient poate lua valori aparținând intervalului (0;1). Apropierea coeficientului de
valoarea zero explică o distribuție relativ uniformă a cifrei de afaceri pe structurile analizate, iar
apropierea sa de unu indică o concentrare a cifrei de afaceri pe unele din structurile implicate în
analiză.
Analiza factorială a cifrei de afaceri constituie aportul diferiților factori la modificare în timp
a cifrei de afaceri, precum și stabilirea cauzelor și a soluțiilor pentru redresarea activității sau
îmbunătățirea performanțelor viitoare.
 analiza factorială a cifrei de afaceri pentru întreprinderile care desfășoară activitate de
producție, îndreptată spre realizarea unei game diversificate de produse:
CA= Qv = ∑ qi (si )∙pi
unde: qi - volumul producției aferent sortimentului i de produs;
si - structura sortimentală a producției vândute;
pi - prețul aferent sortimentului i de produs.

20
  Analiza factorială a cifrei de afaceri pentru întreprinderile care desfășoară activitate de
comerț:
CA
CA = Sc ∙
Sc

unde: Sc- suprafața medie de vânzare (sau suprafața comercială)-m2 .

Analiza cifrei de afaceri în corelație cu capacitatea de producție și cererea pieței utilizează
indicatorii de sinteză exprimați prin modelele următoare:
 gradul de utilizare a capacității de producției (Guc )5:
Pf
Guc = ∙100
Cp

unde: Pf - producția fabricată;

Cp - capacitatea de producție.
O valoare mai mică de 100% a indicatorului conturează o rezervă neutilizată de capacitate de
producție care o dată cu creșterea cererii pieței, va determina sporirea producției întreprinderii,
fără a fi nevoie de investiții suplimentare pentru noi capacității de producție.
 gradul de satisfacere a cererii (𝐺 )

G = ∙ 100

unde: Ce - cererea estimată.

În momentul în care gradul de satisfacere a cererii se apropie de 100%, înseamnă că va crește
capacitatea entității de a acoperi cererea estimată, iar o scădere a indicatorului denotă
imposibilitatea satisfacerii cererii, din diferite motive precum: scăderea calității produselor,
schimbări apărute în preferințele clienților, conjunctura economică nefavorabilă.
 analiza cotei de piață (Cp ) se realizează după modelele:
a) când vânzarea se realizează pe o singură piață:
Vp
Cp = ∙100
Vt

unde:
Vp - vânzările proprii ale entității pe o anumită zonă sau piață, exprimate în volum sau
valoric;
Vt - totalul vânzărilor din zona sau piața respectivă, în volum sau valoric.
b) când vânzarea se realizează pe mai multe zone ale pieței:
∑ si ∙cpi
Cp =
100

unde:

5
Mironiuc, M., Analiză economico-financiară.Elemente teoretico-metodologice și aplicații, Ed. Sedcom Libris, Iași,
2006, p . 78.

21
 si - structura vânzărilor entității pe diverse zone ale pieței;
cpi - cota de piața deținută de fiecare zonă în cadrul pieței totale.
 Analiza cifrei de afaceri de echilibru
Cifra de afaceri de echilibru (CAe ) permite întreprinderii acoperirea tuturor cheltuielilor
variabile și fixe, realizate pentru obținerea și valorificarea unui anumit volum al producției, astfel
încât rezultatul entității (diferența între cifra de afaceri și cheltuielile totale) să fie nul. Cifra de
afaceri de echilibru duce entitatea în punctul de echilibru în care nu înregistrează niciun profit.
2. Marja comercială (MC) este un indicator de performanță care reflectă surplusul de
valoare derivat din vânzările de mărfuri peste costul de cumpărare al mărfurilor vândute, având o
importanța semnificativă pentru întreprinderile cu profil comercial. Marja comercială exprimată
în mărimi absolute este dată de diferența dintre veniturile din vânzarea mărfurilor (Vmf) și costul
de cumpărare a mărfurilor vândute (Cmf).
Mc = Vmf- Cmf
3. Producția exercițiului (Q) cuprinde toată activitate realizată de întreprindere în decursul
exercițiului financiar, fiind un indicator caracteristic întreprinderilor care au ca obiect de activitate
producția.
Producția exercițiului se calculează conform relației:
Producția exercițiului = Producția vândută +/- Veniturile aferente costurilor stocului
de produse (+SC; -SD) + Venituri din producția de imobilizări şi investiții imobiliare
Producția exercițiului este un indicator de gestiune cu caracter neomogen, deoarece producția
vândută este exprimată în prețuri de vânzare (fără TVA), iar producția stocată și cea destinată
consumului propriu al întreprinderii sunt evaluate la costul de producție.
4. Valoarea adăugată
Valoarea adăugată reprezintă plusul de valoare (bogăție) realizat de entitate fiind unul dintre
cei mai importanți indicatori de reflectare a performanțelor economico-financiare ale unei firme.
Pe baza valorii adăugate considerăm că poate fi apreciată adevărata dimensiune a activității unei
firme, ea fiind expresia rolului acesteia. Spre deosebire de cifra de afaceri, care include şi valoarea
cumpărărilor de materii prime, materiale şi servicii care se regăsesc în cifra de afaceri a firmelor
furnizoare, valoarea adăugată cuprinde numai echivalentul activității întreprinderii în cauză.
Conform analizei economico-financiare, valoarea adăugată este definită ca indicator de
performanță a activității de exploatare care se regăsește în rezultatul net al întreprinderii, dar
aceasta ajută și la determinarea altor indicatori folosiți în analiza eficienței utilizării factorilor de
producție și în analiza competitivității întreprinderii.
Pentru a determina valoarea adăugată se utilizează două metode:

22
 a) Metoda sintetică, conform căreia din volumul total al activității de producție şi
comercializare a firmei se scad consumurile intermediare de la terți.
În cazul în care firma desfășoară numai activitate de producție, valoarea adăugată se determină
astfel:
VA = Q – Ci
în care:
Ci - consumurile intermediare de la terți aferente activității de producție.
În situația în care întreprinderea desfășoară, pe lângă activitatea de producție şi activitate de
comerț, atunci valoarea adăugată se stabilește astfel:
VA = (Q + Mc) – Ci’
în care: Mc - marja comercială;
Ci’- consumurile intermediare de la terți (pentru firmele cu activitate de producție şi
comercializare).
b) Metoda de repartiție (aditivă), conform căreia valoarea adăugată este rezultatul
însumării următoarelor elemente: salarii şi contribuții privind asigurările şi protecția socială,
amortizare, provizioane aferente exploatării, dobânzi, impozite şi taxe (exclusiv impozitul pe
profit), rezultatul exploatării recalculat (rezultatul aferent cifrei de afaceri din care se scad
dobânzile).
Abordând valoarea adăugată potrivit acestei metode, rezultă că ea servește la remunerarea
următorilor subiecți (parteneri sociali): salariați, acționari, stat, instituțiile care acordă credite
întreprinderii etc.
În cazul în care cheltuielile cu amortizarea (cheltuielile nemonetare) nu sunt deduse, valoarea
adăugată se numește brută, iar în cazul deducerii acestora, devine valoare adăugată netă.
Valoarea adăugată servește ca bază de calcul pentru taxa pe valoarea adăugată (TVA) și pentru
determinarea la nivel național a produsului intern brut (PIB).
Analiza dinamicii şi structurii valorii adăugate
Procedeele folosite în analiza dinamicii şi structurii valorii adăugate sunt: modificările absolute
şi indicii calculați pe total şi pe elemente componente ale valorii adăugate şi ponderile (ratele de
structură/remunerare ale valorii adăugate).
Valoarea adăugată poate fi analizată atât în mărimi absolute, pe baza metodelor mai sus
prezentate, cât şi în mărimi relative, sub forma ratelor valorii adăugate.
În cazul întreprinderilor industriale, pot fi considerate ca operaționale următoarele rate:
a) Rata medie a valorii adăugate aferentă cifrei de afaceri

R = ∙ 100

23
 Această rată reflectă ponderea valorii adăugate în cifra de afaceri şi măsoară gradul de integrare
pe verticală a întreprinderilor cu activități de producție şi comercializare. Cu ajutorul acestei rate
se poate aprecia strategia industrială a întreprinderii, respectiv gradul de utilizare a factorilor de
producţie. Atunci când gradul de integrare se apropie de 1, în întreprindere se realizează un număr
mare de etape pentru obţinerea produsului finit. Aprecierea eficienţei integrării trebuie făcută în
corelaţie cu riscul din exploatare, care depinde îndeosebi de mărimea cheltuielilor fixe şi
rentabilitatea întreprinderii.
În mod similar poate fi determinată şi rata medie a valorii adăugate aferente producţiei
exerciţiului.

R = ∙ 100

Ea reflectă, de asemenea, gradul de integrare pe verticală a întreprinderilor cu activitate

specifică de producţie. Cu cât nivelul ratei este mai ridicat, cu atât gradul de valorificare a
resurselor tehnice, umane şi financiare ale întreprinderii este mai mare.
b) ratele de structură sau ratele de remunerare ale valorii adăugate se construiesc pe baza
elementelor componente ale valorii adăugate, determinată potrivit metodei aditive şi servesc la
efectuarea de comparații sectoriale şi interexerciţii. Ratele de structură (remunerare) ale valorii
adăugate reprezintă ponderea deţinută de fiecare element component (ca expresie a remunerării
partenerilor sociali) în valoarea adăugată.
1. Rata de remunerare a personalului (R )

R = ∙ 100

unde: Chp - cheltuieli cu personalul.

Această rată scoate în evidență bogăția întreprinderii repartizată salariaților, tendința
crescătoare a acestei rate influențează pozitiv întreprinderea atunci când creșterea cheltuielilor cu
personalul este însoțită de creșterea valorii adăugate.
2. Rata de remunerare a capitalului tehnic ( Rteh)

Rteh = ∙ 100

unde: A - cheltuieli cu amortizarea și provizioanele.

Indicatorul evidențiază partea din bogăția întreprinderii repartizată remunerării capitalului
tehnic care determină obținerea valorii adăugate.
3. Rata de remunerarea a statului (Rs)

Rs = ∙ 100

unde: Tx - cheltuieli cu impozite, taxe și vărsăminte.

24
 O pondere scăzută a bogăției întreprinderii destinată statului sub forma impozitelor și taxelor
influențează favorabil întreprinderea reducând presiunile fiscale și încurajând investițiile.
4. Rata de remunerare a creditorilor (Rcr)

Rcr = ∙ 100

unde: Dob - cheltuielile cu dobânzile.

O gestiune financiară eficientă presupune diminuarea ponderii cheltuielilor cu dobânzile în
valoarea adăugată.
Pentru întreprinderile care au activitate industrială și cele care prestează servicii valoarea
acestui raport este în jur de 10%, iar pentru firmele de distribuție, în cadrul cărora finanțarea
creanțelor comerciale și a stocurilor generează cheltuieli cu dobânzile ridicate, valoarea raportului
este în jur la 20%.
5. Rata de remunerare a întreprinderii (Ri)

Ri = ∙ 100

unde: R - rezultatul net.

Acest indicator al întreprinderii determină politica de investiții și posibilitățile de satisfacere a
cerințelor acționarilor majoritari, care sunt preocupați de creșterea averii lor, prin investirea
profitului în rezervă.
6. Rata de remunerare a acționarilor (Ra)

Ra = ∙ 100

unde: Div - dividendele.

Rata de remunerare a acționarilor furnizează informații privind politica de distribuire a
dividendelor întreprinderii.
5. Excedentul brut al exploatării
Excedentul brut al exploatării se determina conform relației:
EBE = valoarea adăugată + venituri din active imobilizate (sau grupurile destinate cedării)
deținute în vederea vânzării + venituri din reevaluarea imobilizărilor necorporale și corporale +
venituri din investiții imobiliare + venituri din active biologice şi produse agricole - cheltuieli
legate de activele imobilizate (sau grupurile destinate cedării) deținute în vederea vânzării -
cheltuieli din reevaluarea imobilizărilor necorporale și corporale - cheltuieli privind investițiile
imobiliare - cheltuieli privind activele biologice și produsele agricole - cheltuieli cu protecția
mediului înconjurător - cheltuieli cu personalul.
Acest indicator este utilizat în procesul de analiză pentru efectuarea de comparaţii, în dinamică
şi în spaţiu, cu rezultatele firmelor care își desfășoară activitatea în același domeniu.

25
 Comparativ cu ceilalți indicatori utilizați în procesul de analiză, excedentul brut al exploatării
prezintă avantajul că nu este influențat de sistemul de amortizare practicat, de politica de
constituire a provizioanelor, de politica financiară (gradul de îndatorare) şi fiscală (sistemul de
impozitare a profitului), precum şi de politica de distribuire a dividendelor.
Excedentul brut al exploatării este un indicator al tablourilor intermediare de gestiune care are
o influență semnificativă asupra rentabilității economice, creșterea acestuia evidențiază o activitate
de exploatare rentabilă și perspective de dezvoltare.

Analiza factorială a rezultatului din exploatare

Rezultatul din exploatare se determină ca diferență între veniturile din exploatare și cheltuielile
din exploatare, legate de activitatea curentă a întreprinderii, respectiv de operațiunile de
aprovizionare, producție și comercializare, fiind cunoscut sub denumirea de rezultat operațional
(operating income). Acest indicator măsoară performanțele realizate de întreprindere în urma
activității de producție și comercializare fără să includă: politica financiară, hotărârile managerilor
privind distribuirea profitului net și politica fiscală.
Rezultatul din exploatare se poate analiza factorial, conform următorului model:
 la modul general rezultatul de exploatare este dat de diferența dintre veniturile și
cheltuielile de exploatare, iar dacă facem abstracție de alte venituri de exploatare se poate scrie
relația:
RE = ∑ q ×p −∑ q ×c
unde :
q - volumul fizic al vânzărilor;
p - prețul de vânzare unitar;
c - costul de producție unitar;
Înregistrarea consecutivă a unui rezultat din exploatare negativ evidențiază incapacitatea
întreprinderii de a-și realiza eficient activitatea, datorită: realizării unor produse neadaptate la
cerințele pieței, folosirea unor tehnologii de producție neperformante, slaba deschidere spre
creativitate și inovație.

Analiza profitului aferent cifrei de afaceri

Cifra de afaceri reprezintă componenta esențială a veniturilor de exploatare și este un indicator

esențial ce permite precizarea locului fiecărei întreprinderi pe piață și a capacității acesteia de a
promova activități profitabile.

26
 Profitul aferent cifrei de afaceri poate fi analizat pe baza unor modele specifice domeniului de
activitate. În cazul întreprinderilor care desfășoară activitate de producţie (industrială, agricolă
etc.), se recomandă aprofundarea analizei rentabilității prin utilizarea indicatorului profit aferent
cifrei de afaceri, determinat ca diferență între cifra de afaceri și cheltuielile aferente cifrei de
afaceri.
Principalul model factorial utilizat este:
P = Σ qv × p − Σqv × c
P - profitul aferent cifrei de afaceri ;
qv - volumul fizic al producției vandute pentru produsele de tip „i”;
p – prețul de vânzare aferent produsului „i”;
c – costul aferent produsului „i”.
Pentru a cuantifica influențele factorilor care au determinat modificarea profitului aferent cifrei
de afaceri se va utiliza metoda substituției în lanț. Rezultatul aferent cifrei de afaceri este un
element esențial al rezultatului de exploatare, care se regăsește în structura și nivelul rezultatului
net al întreprinderii. Acest indicator permite identificarea surselor de venituri și a potențialului de
creștere a profitului întreprinderii.
2.2. Ratele de rentabilitate

„Ratele de rentabilitate fac parte din categoria indicatorilor de eficiență de tipul efect/efort.
Efectul reprezintă profitul sub diversele sale forme de exprimare: brut, net, din exploatare, etc.
Efortul se poate prezenta sub forma capitalurilor (proprii, permanente), resurselor consumate
(costurilor), activelor totale sau ale unor părți din acestea, veniturilor etc. Diferitele forme de
exprimare ale ratelor de rentabilitate au o valoare informațională variată şi oglindesc multiplele
laturi ale activității economico-financiare ale firmei.ˮ6
Potrivit analizei, ratele de rentabilitate au putere informațională semnificativă pentru că de
mărimea lor depinde stabilirea viitoarei politici economico-financiare a întreprinderii și
comportamentul investitorilor existenți și potențiali. În analiza performanțelor economico-
financiare, ratele de rentabilitate se pretează comparațiilor inter-întreprinderi.
Potrivit managerului entității, care este preocupat de rentabilizarea capitalului investit prin
intermediul activității curente și independent de activitățile de natură financiară o importanță
semnificativă o va avea rata rentabilității economice. Aceasta rata se determină raportând
rezultatul din exploatare (excedentul brut de exploatare) la capitalul investit (activul total).

6
Robu, V.,Georgescu, N., Analiză economic-financiara, Ed. Economică, Bucureşti, 2005, p.166.

27
 Ținând cont de punctul de vedere al acționarilor întreprinderii, pentru care rezultatul net și
mărimea dividendelor distribuite trebuie să constituie elemente de atractivitate pentru a-și plasa
capitalul propriu, rata rentabilității financiare va reprezenta indicatorul de maximă importanță
pentru aceștia.
Băncile (creditorii) măsoară rentabilitatea pentru a se asigura că aceasta este suficientă pentru
a asigura creșterea întreprinderii și pentru a aprecia gradul în care întreprinderea îndatorată își va
respecta angajamentele față de bănci, este interesantă rata rentabilității capitalului împrumutat,
calculată ca raport între masa dobânzilor percepute pentru capitalul împrumutat și totalul
capitalului împrumutat.
Cele mai semnificative rate de rentabilitate folosite în analiza financiară a firmei sunt: rata
rentabilității comerciale, rata rentabilității resurselor consumate, rata rentabilității economice şi
rata rentabilității financiare. Aceste rate de rentabilitate au valențe informaționale diferite şi
oglindesc multiplele laturi ale activității economico-financiare ale firmei.
Pentru a calcula ratele de rentabilitate se utilizează indicatorii foarte diverși ca grad de
cuprindere, însă semnificația lor este cu aproximație aceeași, indiferent de sursa de proveniență.
Rentabilitatea exprimată în marime relativă (%) cu ajutorul ratelor de rentabilitate are o evoluție
favorabilă atunci când ratele cresc în comparație cu o bază de raportare.

2.2.1. Analiza ratei rentabilității comerciale

„Ratele rentabilității comerciale, cunoscute în literatura anglo-saxonă sub denumirea de

“Return On Sales” (ROS), exprimă rentabilitatea comercială sau rentabilitatea vânzărilor
întreprinderii.ˮ7
Rata rentabilității comerciale exprimă eficiența activității comerciale a întreprinderii,
asigurând legătura dintre profitul aferent cifrei de afaceri şi cifra de afaceri netă. Cele mai utilizate
moduri de calcul ale acestei rate de rentabilitate sunt următoarele:

a) R = × 100;

unde:
R – rata rentabilităţii comerciale;
CA – cifra de afaceri netă;
P– profit aferent cifrei de afaceri nete.

7
Mironiuc, M., Analiză economico-financiară. Elemente teoretico-metodologice și aplicații, Ed. Sedcom Libris,
Iași, 2006, p. 36

28
 Pentru a efectua analiza factorială a ratei rentabilităţii comerciale, determinată pe baza formulei
a), se vor utiliza următoarele modelelor:
∑ × ∑ × ∑ ×
I. R = ∑
× 100 = 1 − ∑ × 100
× ×
∑ ×
II. R = ;r = × 100

unde:
g i – structura cifrei de afaceri nete pe activităţi sau produse;

rc – rata rentabilităţii comerciale pe tipuri de activităţi sau produse.

i
Conform modelului I, pentru stabilirea influențelor factorilor se aplică metoda substituțiilor în
lanț. Schema de analiză factorială a ratei rentabilității comerciale este redată în figura nr.2 :

qv = producția vândută aferentă produsului „iˮ

R pi = preţul de vânzare pe produs fără TVA

ci = costul complet unitar

Fig. Nr.2.2. Schema de analiză a ratei rentabilității comerciale potrivit modelului I.
În cazul modelului II, sistemul de factori se prezintă astfel:

gi = structura cifrei de afaceri nete pe produse sau activităţi

R
= rata rentabilităţii comerciale pe tipuri de produse sau activităţi
Fig. Nr.2.3. Schema de analiză a ratei rentabilității comerciale potrivit modelului II.
Pentru a determina influența factorilor care au determinat modificarea ratei rentabilității
comerciale se va utiliza metoda substituției în lanț.
Pentru întreprinderile cu activitate comercială o importanță deosebită o are rata marjei
comerciale determinată conform relației:
R = ∙100

Indicatorul conturează politica de prețuri utilizată de întreprindere şi anume:

 întreprinderea adoptă o politică de prețuri înalte, cu scopul de a asigura menținerea sau
creșterea marjei comerciale atunci când rata marjei comerciale crește și veniturile din
vânzarea mărfurilor se diminuează;
 întreprinderea adoptă o politică de prețuri scăzute pentru a mări cota de piață atunci când
ratei marjei comerciale scade și veniturilor din vânzarea mărfurilor cresc;

29
  sporirea ratei marjei comerciale și creșterea veniturilor din vânzarea mărfurilor,
evidențiază faptul că întreprinderea și-a îmbunătățit poziția concurențială, oferind mărfuri
competitive.
Marja comercială se determină în mărimi relative cu ajutorul ratele de eficiență a marjei
comerciale:
Marja comercială
 rata adaosului comercial = ∙100
Costul de cumpărare

 rata marjei comerciale se determină raportând marja comercială la veniturile din vânzarea
mărfurilor (la cifra de afaceri aferentă activității de comerț).
Marja comercială
Rata marjei comerciale = ∙ 100
Cifra de afaceri

Rata marjei brute de exploatare se determină pe baza următoarei relații:

R = ∙100

După ce din cifra de afaceri se acoperă cheltuielile variabile folosie pentru obținerea și
valorificarea producției, rata marjei brute exprimă excedentul brut de exploatare obținut la 100 lei
cifră de afaceri. Dacă întreprinderea înregistrează o valoare ridicată a acestui indicator, atunci
înseamnă că are posibilitatea să: își reînnoiască mijloacele fixe depreciate, să acopere costul
capitalului și să-și asigure creșterea și dezvoltarea.
Rata marjei nete de exploatare și rata marjei nete se calculează folosind relațiile:
R = ∙100 și R = ∙100

Aceste două rate sunt independente de structura financiară a întreprinderii, fapt pentru care
acești doi indicatori nu se folosesc în comparațiile inter-întreprinderii.
Pentru a evidenția contribuția diferitelor resurse la realizarea rezultatului întreprinderii se
folosesc în analiză ratele rentabilității resurselor consumate (𝐑 𝐫𝐜 ). Această rată este denumită
şi rata rentabilităţii costurilor și reflectă corelația dintre profitul aferent cifrei de afaceri şi costurile
totale aferente vânzărilor. Având în vedere raportarea la activitatea de exploatare, rata rentabilităţii
resurselor consumate (Rrc) se poate calcula astfel:
R = × 100,

unde:
RE – rezultatul din exploatare;
C – cheltuieli de exploatare.
Acest indicator exprimă ce rezultat din exploatare se obține la 100 lei resurse consumate și
reflectate în cheltuielile de exploatare.

30
 2.2.2. Analiza ratei rentabilității economice

Una dintre cele mai importante rate de rentabilitate, rata rentabilităţii economice, pune în evidență
performanțele utilizării activului total al unei întreprinderi, respectiv a capitalului investit pentru
obţinerea acestor performanţe.
În calculul ratei rentabilității economice, cel mai frecvent se utilizează indicatorii: la numărător
(rezultatul din exploatare, profitul aferent cifrei de afaceri, EBE) și la numitor (active economice totale,
capitalurile investite, capitalurile nete de exploatare).
 Rata rentabilității activului total (Return On Assets) calculează potrivit relației:
Rezultatul economic (Rec)
R = × 100
Active total (At)
Rata rentabilității economice determinată pe baza relației prezentate mai sus exprimă măsura
în care rezultatul economic este suficient pentru a finanța necesarul de active circulante și activele
imobilizate folosite în activitatea de exploatare.
 Rentabilitatea activului de exploatare
În unele întreprinderi o parte semnificativă din activul total poate fi reprezentată de activele
financiare (imobilizări financiare, creanțe mai mari de un an, plasamente de trezorerie,
disponibilități etc.). Din activul total se deduc toate aceste elemente, inclusiv a celorlalte elemente
de activ care nu vizează activitatea de exploatare a întreprinderii pentru a înlătura contribuția lor
asupra rezultatului activității de exploatare.
Capitalul economic poate fi brut (C ) sau net (C ), astfel, rezultatul generat de capitalul
economic plasat în activitatea de exploatare are caracterul unui rezultat brut (EBE ) sau net (RE).
Ținând cont de toate aceste precizări, se poate analiza separat rentabilitatea activului de exploatare
cu ajutorul ratelor care urmează:
R ă
= ∙100 sau R ă
= ∙100

Relațiile prezentate mai sus se descompun în două sau mai multe rapoarte, această
descompunere permite realizarea unei analize cauzale a indicatorului și determină factorii săi de
influență, după cum urmează:

R = = ∙

(1) (2)
Folosind procedeul descompunerii ratei rentabilității economice în elementele precizate, se
observă că aceeași rentabilitate se obține folosind două strategii de marketing diferite, și anume:
 cu un volum mic al desfacerilor și un nivel lent de rotație a capitalului economic, dar cu o
marjă brută de exploatare crescută, din cauza adoptării unor prețuri ridicate;

31
  și cu un volum mare al desfacerilor și cu o rotație accelerată a capitalului economic, dar
cu o marjă brută de exploatare scăzută, din cauza adoptării unor prețuri reduse.
În etapa de dezvoltarea a întreprinderii raportul de rotație a capitalului economic în cifra de
afaceri poate spori mai repede decât raportul marjei brute de exploatare, datorită, consecințelor
investițiilor efectuate în această etapă de dezvoltare a întreprinderii care se observă în timp.
Rata rentabilității activului de exploatare se poate determina și fiind produsul dintre rata marjei
brute asupra valorii adăugate (3), eficiența folosirii activelor imobilizate (𝐴 ) (4) și coeficientul
investițiilor strategice (5):
EBE EBE V A
R = = ∙ ∙
C V A C
(3) (4) (5)
Rata marjei brute asupra valorii adăugate, care exprimă excedentul brut de exploatare realizat
la 100 lei valoare adăugată, va crește semnificativ dacă obligațiile întreprinderii față de salariați
(cheltuieli cu personalul) și stat (impozite, taxe si vărsăminte asimilate) vor scădea, aspect ce va
influența pozitiv rata rentabilității activului de exploatare. Rata rentabilității întreprinderii crește
dacă are loc mărirea eficienței utilizării activelor imobilizate și a valorii adăugate înregistrate la
un leu active imobilizate.
Utilizatorii informaţiilor oferite de această rată sunt furnizorii de capital, creditorii financiari
sunt cei mai interesaţi de rentabilitatea întreprinderii înainte de scăderea dobânzii.

2.2.3. Analiza ratei rentabilității financiare

Rentabilitatea financiară sau “Return On Equityˮ (ROE – în limbaj anglo-saxon) prezintă

interes în mod special pentru investitorii și analiștii bursieri, deoarece evidențiază măsura în care
întreprinderea remunerează asociații.
Rata rentabilității financiare (R ) se determină pe baza următoarelor relații:

R = ∙ 100 sau R = ∙ 100 8

unde: R - rezultatul net;

R - rezultatul brut;
C – capitalurii proprii.
Indicatorul mai poartă și denumirea de rata rentabilității financiare a capitalurilor proprii, prin
care se conturează capacitatea întreprinderii și aptitudinea managerului de a remunera asociații.
Echilibrul între rata de distribuire a dividendelor și rata de autofinanțare se poate asigura doar de

8
Mironiuc, M., Analiză economico-financiară. Elemente teoretico-metodologice și aplicații, Ed. Sedcom Libris,
Iași, 2006, p. 379.

32
o rată a rentabilității ridicată. Datorită acestui aspect sunt atinse așteptările celor care doresc să
fie remunerați pentru capitalul lor de risc și sunt respectate exigențele de creștere a întreprinderii,
ținând cont totodată, și de echilibrul structural financiar al întreprinderii.
Din modul de calcul al ratei rentabilității financiare se constată că, aceasta ține cont de originea
capitalurilor, fiind astfel sensibilă la structura financiară a întreprinderii și în mare măsură
influențată de gradul de îndatorare. Daca rata rentabilității economice este mai mare decât ratei
medii a dobânzii de pe piața financiară, gradul de îndatorare a întreprinderii influențează pozitiv
rata rentabilității financiare, situație care atrage plasamentele financiare ale diverșilor investitori
în respectiva întreprindere.
Rata rentabilității financiare este cel mai reprezentativ indicator folosit de analiști pentru a
determina performanțele economico-financiare ale entității. Acesta este influențată de
reglementările contabile care stau la baza determinării rezultatului net al exercițiului, datorită
acestui aspect se recomandă utilizarea rezultatului brut în calculul acestui indicator.
Analiza în detaliu a acestei rate se poate face pe baza sistemului DU PONT şi prezentarea celor
trei modalității de descompunere este realizată în următoarele tabele:

Tabelul 2.1. Primul model de descompunere a ratei rentabilității financiare

Indicator Interpretare
Produsul dintre rata marjei nete de acumulare (1) și raportul rotației
R R CA capitalurilor proprii în cifra de afaceri (2) determină rata rentabilității
R = = ∙
C CA C financiare.
(1) (2) Rata marjei nete de acumulare reprezintă rezultatul net obținut la 100 lei
cifră de afaceri, în urma acoperirii tuturor cheltuielilor variabile și
cheltuielilor fixe din cifra de afaceri.
Rotația capitalurilor proprii prezintă intensitatea cu care capitalurile proprii
sunt folosite în activitatea întreprinderii și se reînnoiesc cu ajutorul cifrei de
afaceri.
Capitalurile proprii reprezintă resursele puse la dispoziția entității de către
asociați pentru a-și realiza obiectul de activitate.

Potrivit acestor doi factori de influență ai ratei rentabilității financiare, se poate spune că același
nivel al rentabilității capitalurilor proprii poate fi obținut:
 cu o marjă netă de acumulare mai ridicată și o rotație anuală mai lentă a capitalurilor proprii
în cifra de afaceri;
 cu o marjă netă de acumulare mai redusă și o rotație mai rapidă a capitalurilor proprii în
cifra de afaceri.

33
 În momentul în care întreprinderea își finanțează activitatea doar cu capital propriu, impactul
îndatorării este nul (levierul financiar este zero, iar raportul dintre rezultatul net și rezultatul din
exploatare este unitar), aspect ce determină egalitatea între rata rentabilității economice și rata
rentabilității financiare.

Tabelul 2.2. Modelul doi de descompunere al ratei rentabilității financiare

Indicator Interpretare
Rata rentabilității financiare este dependentă de marja netă de acumulare (1)
R R CA CP și de rotația capitalului permanent în cifra de afaceri (3), dar și față de
R = = ∙ ∙ 9
C CA CP C structura financiară a întreprinderii reprezentată prin raportul (4), potrivit
(3) (4) acestui model de decompunere.
Unde: CIT - coeficientul îndatorării la termen

CP C +D D Măsura în care întreprinderea și-a utilizat sau nu capacitatea de îndatorare

= = 1+
C C
C pe termen mediu și lung, prin contribuția datoriilor ce trebuie plătite într-o
perioadă mai mare de un an la formarea capitalurilor permanente ale
entității este evidențiată cu ajutorul acestui coeficient . O valoare mai mică
decât 1 a coeficientului arată că întreprinderea nu este supraîndatorată.

Descompunerea ratei rentabilității financiare conform modelului prezentat mai jos s-a realizat
plecând de la diferența ce există între rata rentabilității economice și rata rentabilității financiare.
Dacă nu este luat în calcul impozitul pe profit, diferența dintre cele două rate de rentabilitate
ține de politica financiară promovată de întreprindere. Datorită acestei deosebire rata rentabilității
financiare se poate descompune în două componente fundamentale, precum:

Tabelul 2.3. Modelul trei de descompunere al ratei rentabilității financiare

Indicator Interpretare
Relația evidențiază faptul că indicatorul este influențat de
/ rata rentabilității economice (1) și de impactul îndatorării
R RE R P RE R D (𝐼 ) (2). Rata rentabilității financiare va fi mai mare în
R = = ∙ ∙ = ∙ ∙ 1+
C A RE C A RE C
aceeași măsură în care activitatea de exploatare
rentabilizează capitalul angajat (activul total). Dacă ne
(1) (2) (3)
raportăm la impactul îndatorării, acesta poate exercita
asupra ratei rentabilității economice un efect eroziv, nul
sau multiplicativ, în funcție de dimensiunea raportului

9
Mironiuc, M., Analiză economico-financiară.. Elemente teoretico-metodologice și aplicații, Ed. Sedcom Libris,
Iași, 2006, p. 381.

34
 levierului financiar (raportul gradului de îndatorare) (3),
influențând în aceeași direcție rata rentabilității financiare.

În concluzie:
 atunci când întreprinderea își mărește gradul de îndatorare, cheltuielile financiare sporesc
și raportul dintre rezultatul net și rezultatul din exploatare scade, aspect care erodează rata
rentabilității economice și afectează rata rentabilității financiare în mod negativ;
 scăderea gradului de îndatorare are ca rezultantă creșterea raportul dintre rezultatul net și
rezultatul din exploatare, sporirea având un impact multiplicativ asupra ratei rentabilității
economice și influențează favorabil rata rentabilității financiare; un necesar de fond de rulment
diminuat contribuie la reducerea costului îndatorării, întrucât datoriile de exploatare (credite
furnizori, avansuri primite, datorii fiscale și sociale) sunt mai scăzute decât datoriile financiare,
ceea ce face ca impactul îndatorării asupra ratei rentabilității financiare să fie pozitiv.

35
 CAPITOLUL III. STUDIUL RENTABILITĂȚII LA S.C. AGRO S.R.L.

Analiza permanentă a rentabilității unei întreprinderi, studierea poziției financiare,

determinarea și monitorizarea factorilor de risc, promovarea unor investiții eficiente reprezintă
principalele preocupări pentru managerul oricărei întreprinderi. În acest capitol vom analiza
performanțele economico-financiare ale întreprinderii prin determinarea factori care au contribuit
la evoluția rezultatelor și analiza ratelor de rentabilitate. Vom calcul și analiza soldurile
intermediare de gestiune sau marjele de acumulare și vom măsura rentabilitatea
microîntreprinderii cu ajutorul sistemului de rate care exprimă capacitatea firmei de a asigura
remunerarea capitalurilor investite.

3.1. Prezentarea microîntreprinderii

Denumirea firmei este S.C. AGRO S.R.L., sediul social și punctul de lucru se află în localitatea
Colonești, jud. Bacău. Societatea a luat ființa în anul 2015, având ca obiect principal de activitate:
activități în ferme mixte (cultura vegetală combinată cu creșterea animalelor). Capitalul social al
societății este de 200 lei fiind împărțit într-un număr de 20 de părți sociale, cu o valoare nominală
de 10 lei/parte, capital care este deținut de acționarul unic.
Administrarea societății se face de către asociatul unic. În prezent societatea are un singur
angajat care se ocupă de creșterea bovinelor și de gestionarea sectorului vegetal.
În anul 2015 activitatea a început cu un număr de 12 bovine și 15 hectare teren agricol, însă de
la un an la altul numărul bovinelor și suprafața terenului agricol a crescut. Societatea deține în
prezent o exploatație agricolă compusă din 22 de hectare teren agricol pe care le cultivă cu diferite
specii de furaje necesare pentru creșterea efectivului de animale. Pe lângă terenul agricol societatea
deține și un efectiv de 30 de bovine rasa angus și metis, bovine care sunt crescute pentru a fi
ulterior vândute către abatoarele de specialitate. Profitul societății provine doar din sectorul
zootehnic, sectorul vegetal fiind destinat exclusiv pentru creșterea bovinelor din propria fermă.
Clienții firmei fac parte din două categorii:
 clienți mari: abatoarele din zona Moldovei;
 clienți mici: persoane fizice din județul Bacău.
Administratorul unic al societății accesează Fonduri Europene Submăsura 6.1 Instalarea
Tânărului fermier, fonduri pe care le folosește pentru dezvoltarea societății prin achiziția de tineret
bovin și utilaje noi. Societatea deține utilaje pentru a realiza toate operațiunile de cultivare și
recoltare a furajelor, fără a fi nevoită să apeleze la terți, toate lucrările sunt efectuate de angajatul

36
firmei. Realizarea lucrărilor agricole cu utilaje moderne reduce costurile cu combustibilul și ajută
la obținerea unor furaje de calitate superioară.
Conducerea societății a adoptat diferite măsuri de eficientizare a modului de creștere a
animalelor, optând doar pentru hrana bio. Furajele pe care le obține din ferma proprie sunt 100%
bio, achiziția întregului necesar de furaje se face tot de la fermieri locali certificați bio. Marfa pe
care o livrează abatoarelor este de cea mai bună calitate, de asemenea numărul persoanelor fizice
care achiziționează carne a crescut semnificativ de la o lună la alta datorită calității mărfii.
Cererea pe piața locală este una foarte mare, capacitatea actuală a fermei nu poate răspunde
tuturor cerințelor. În prezent conducerea societății lucrează la întocmirea unui plan de afaceri care
presupune atragerea unei linii mai mari de fonduri europene pentru dezvoltarea și modernizarea
sectorului zootehnic. Administratorul dorește să realizeze și produse lactate pe care să le poată
vinde clienților persoane fizice și juridice. La momentul actual societatea nu comercializează
laptele obținut de la bovinele de lapte, întreaga cantitate fiind destinată consumului intern, însă o
dată cu creșterea efectivului de bovine este necesară procesarea acestuia sau vânzarea lui imediat
ce este muls. Dezvoltarea unei linii de procesare ar determina creșterea și dezvoltarea
microîntreprinderii.
Indicatorii de performanță pe care îi vom analiza la S.C. AGRO S.R.L. vor ajuta administratorul
la întocmirea unui plan de afaceri cât mai rentabil, care să dezvolte ferma și să mărească profitul
obținut de microîntreprindere în următorii ani.

3.2. Analiza soldurilor intermediare de gestiune care caracterizează rentabilitatea

Tabloul soldurilor intermediare de gestiune specifice societății AGRO S.R.L. cuprinde pe de o

parte soldurile intermediare de gestiune care caracterizează activitatea întreprinderii (cifra de
afaceri, producția exercițiului, valoarea adăugată) și pe de altă parte soldurile intermediare ce
caracterizează rentabilitatea (deficitul brut de exploatare, rezultatul din exploatare, rezultatul
financiar, rezultatul brut, rezultatul net al exercițiului). Pentru a determina soldurile intermediare
de gestiune vom folosi datele din Situația veniturilor și cheltuielilor aferente celor două perioade
analizate.
Analiza soldurilor intermediare de gestiune oferă informații suplimentare cu privire la structura
rezultatului net al societății analizate, ajută la stabilirea provenienței acestuia și cauzele care au
generat modificarea lui de la un exercițiului financiar la altul.

37
 Tabelul nr. 3.1. Tabloul soldurilor intermediare de gestiune
Denumire Modalitate de calcul Exercițiul financiar: Indici
(mii lei) (%)
2017 2018
Cifra de afaceri 26.543 32.200 121,31
Producția vândută + 26.543 32.200 121,31
+ Venituri din vânzarea mărfurilor - - - -
- Reduceri comerciale acordate + - - -
+ Venituri din subvenții de exploatare - - -
aferente cifrei de afaceri nete
Marja comercială - - -
Venituri din vânzarea mărfurilor – - -
- Cheltuieli privind mărfurile -
Producția exerciţiului 27.943 57.441 205,55
Producția vândută +/- 26.543 32.200 121,31
+/- Veniturile aferente costurilor stocului 1.400 25.241 1802,92
de produse (+SC; -SD) +
+ Venituri din producția de imobilizări şi - - -
investiții imobiliare
Valoarea adăugată -51.126 7.831 -15,31
Producţia exerciţiului + 27.943 57.441 205,55
+ Marja comercială - - - -
- Reducerile comerciale acordate + - - -
+ Reducerile comerciale primite - - - -
- Consumurile intermediare 79.069 49.610 62,76
Deficitul brut de -79.561 -4.798 6,03
exploatare
Valoarea adăugată + -51.126 7.831 -15,31
+ Venituri din active imobilizate (sau - - -
grupurile destinate cedării) deținute în
vederea vânzării +
+ Venituri din reevaluarea imobilizărilor - - -
necorporale și corporale +
+ Venituri din investiții imobiliare + - - -
+Venituri din active biologice şi produse - - -
agricole -
- Cheltuieli legate de activele imobilizate - - -
(sau grupurile destinate cedării) deținute în
vederea vânzării -
- Cheltuieli din reevaluarea imobilizărilor - - -
necorporale și corporale -
- Cheltuieli privind investițiile imobiliare - - - -
- Cheltuieli privind activele biologice și - - -
produsele agricole -
- Cheltuieli cu protecția mediului - - -
înconjurător -
- Cheltuieli cu personalul 28.435 12.629 44,41

Rezultatul din exploatare 54.649 56.272 102,97

DBE + -79.561 -4.798 6,03
+Venituri din subvenții de exploatare + 14.268 74.142 519,64
+ Alte venituri din exploatare - 136.170 0 0
- Alte cheltuieli - 14.863 6.529 649,65
- Cheltuieli cu impozite, taxe şi vărsăm. 1.005 792 78,80
asimilate -

38
Rezultatul din exploatare - Cheltuieli privind calamitățile și alte - - -
evenimente similare ±
± Ajustări de valoare privind imobilizările 360 5751 1597,5
corporale, necorporale, investițiile
imobiliare şi activele biologice evaluate la
cost ±
± Ajustări de valoare privind activele - - -
circulante ±
± Ajustări privind provizioanele - - -
Rezultatul financiar 34 396 1164,70
Venituri financiare total - 34 396 1164,70
- Cheltuieli financiare total
Rezultatul brut 54.683 56.668 103,63
Rezultatul din exploatare + 54.649 56.272 102,97
+ Rezultatul financiar 34 396 1164,70
Rezultatul net al 54.417 55.184 101,40
exerciţiului
Rezultatul brut - 54.683 56.668 103,63
- Impozitul pe profit curent - - - -
- Impozitul pe profitul amânat + - - -
+ Venituri din impozit pe profit amânat - - - -
- Alte impozite neprezentate la elementele 266 1484 557,89
de mai sus

Tabloul Soldurilor Intermediare de Gestiune

80.000

60.000

40.000

20.000

0
Cifra de Producţia Valoarea Deficitul Rezultatul Rezultatul Rezultatul Rezultatul
-20.000 afaceri exerciţiului adăugată brut de din financiar brut net al
exploatare exploatare exerciţiului

-40.000

-60.000

-80.000

-100.000

Exercițiul financiar 2017 Exercițiul financiar 2018

Interpretarea rezultatelor analizei:

 Cifra de afaceri indică faptul că valoarea afacerilor realizate de microîntreprindere cu terții,
ca urmare a exercitării activității de producție a crescut cu 21,31% datorită creșterii producției

39
vândute în anul 2018 cu 5.657 de lei față de anul 2017. Tendința crescătoare a indicatorului analizat
arată că microîntreprinderea înregistrează creștere economică, creștere care asigură dezvoltarea și
consolidarea poziției strategice a acesteia. Microîntreprinderea nu realizează marjă comercială,
singura activitate pe care o efectuează este producția de tineret bovin pe care îl vinde în viu.
 Producția exercițiului este cel mai cuprinzător indicator și exprimă dimensiunea activității
realizată de S.C. AGRO S.R.L. într-un exercițiu. Indicatorul a înregistrat o creștere de 105,55%,
majorarea se datorează creșterii producției vândute cu 21,31%, ceea ce indică că produsele
societății sunt bine absorbite de piață și datorită sporirii veniturilor aferente costurilor stocului de
produse cu 1702,92%.
 Valoarea adăugată, ca indicator de performanță care exprimă surplusul de valoare adus de
întreprindere în cadrul activităților sale, a înregistrat o creștere cu 58.957 de lei, creștere care se
datorează sporirii producției exercițiului cu 105,55% și diminuării consumurile intermediare cu
37,24 %.
 Microîntreprinderea înregistrează deficitul brut de exploatare, ceea ce arată că aceasta nu
este capabilă să remunereze capitalurile avansate și să își mențină potențialul productiv. Din
analiza structurii deficitului brut de exploatare se observă că acesta s-a diminuat cu 93,97%,
diminuare care a avut loc datorită faptului că, cheltuielile cu personalul s-au redus cu 55,59% și
valoarea adăugată a crescut cu 58.957 de lei.
 Rezultatul din exploatare s-a majorat cu 2,97% în special datorită creșterii veniturilor din
subvenții de exploatare cu 419,64%, venituri care împreună cu alte venituri din exploatare dețin
ponderea predominantă în structura rezultatului din exploatare. Diminuarea cu 93,97% a
deficitului brut de exploatare și a cheltuielilor cu impozitele, taxele şi vărsămintele asimilate a
influențat favorabil rezultatul din exploatare însă creșterea cu 1497,5% a ajustărilor de valoare
privind imobilizările corporale, necorporale, investițiile imobiliare şi activele biologice evaluate
la cost a influențat nefavorabil rezultatul din exploatare.
 Rezultatul financiar este profit în ambele exerciții financiare. Microîntreprinderea nu
înregistrează cheltuieli financiare în niciunul din cele două exerciții financiare analizate, creșterea
veniturilor financiare determină majorarea rezultatului financiar cu 1064,70%.
 Rezultatul brut a crescut cu 3,63% datorită creșterii cu 2,97% a rezultatului din exploatare
și a sporirii cu 1064% a rezultatului financiar.
 Fiecare din soldurile intermediare de gestiune prezentate mai sus au determinat în mod
succesiv creșterea cu 1,40% a rezultatului net al exercițiului, de la un an la altul. Creșterea
rezultatului brut cu 3,63% a influențat favorabil rezultatul net al exercițiului, însă sporirea
impozitelor cu 457,89 de lei a marcat negativ indicatorul analizat.

40
 3.3. Analiza ratelor de rentabilitate comercială

Modul în care este gestionată o întreprindere rezultă din aprecierea produselor sale pe piață,
situație evidențiată prin cifra de afaceri. Raportul dintre rezultatul obținut şi cifra de afaceri
reprezintă rata rentabilităţii comerciale. Pentru a realiza analiza rentabilității comerciale la S.C.
AGRO S.R.L. vom folosi informații din Situația veniturilor și cheltuielilor aferente anilor 2017 și
2018. Societatea are ca activitatea producția de bovine de aceea pentru a analiza rentabilitatea
comercială vom calcula rata marjei brute de exploatare și rata marjei nete.

Tabelul nr. 3.2. Determinarea ratelor de rentabilitate comercială

Nr. Indicatori Simbol Exercițiu financiar Indici
Crt. 2017 2018 (%)
1. Rezultatul net (mii lei) Rn 54.417 55.184 101,40
2. Rezultatul brut (mii lei) 54.683 56.668 103,63
3. Rezultatul din exploatare (mii lei) RE 54.649 56.272 102,96
4. Cifra de afaceri (mii lei) CA 26.543 32.200 121,31
5. Profitul aferent cifrei de afaceri (mii lei) P 1.649,33 2.355 142,78
6. Rata rentabilității comerciale 6,21 7,31 117,77
P R com
R com = ∙100
CA

7. Rata marjei nete de exploatare 205,89 174,76 84,88

RE R Mexp
R Mexp = ∙100
CA

8. Rata marjei nete 205,01 171,38 85,59

Rn R Mn
R Mn = ∙100
CA

Interpretarea rezultatelor analizei:

 rata rentabilităţii comerciale a înregistrat o creștere cu 17,77% ca urmare a sporirii
profitului aferent cifrei de afaceri cu un 1,10 lei la 100 de lei cifră de afaceri;
 rata marjei nete de exploatare a înregistrat o descreștere cu 15,12 %, aspect care pune în
evidența faptul că rezultatul din exploatare s-a diminuat cu 31,13 lei la 100 de lei cifră de afaceri;
 rata marjei nete înregistrează o scădere, în perioada analizată, a rezultatului net cu 33,63
lei la 100 lei cifră de afaceri.

3.4. Analiza ratelor de rentabilitate economică

Rata rentabilităţii economice este una din cele mai importante rate, aceasta pune în evidență
performanțele utilizării activului total al unei întreprinderi, respectiv a capitalului investit pentru
obţinerea acestor performanţe. Analiza rentabilității economice la S.C. AGRO S.R.L. presupune:

41
  Analiza ratei rentabilității activului total care va reflecta în ce măsură este remunerat capitalul
angajat (activul total) în activitatea curentă a microîntreprinderii;

Tabelul nr. 3.3. Determinarea ratei rentabilității activului total

Nr. Indicatori Simbol Exercițiul financiar Indici
Crt.
2017 2018 (%)
1. Rezultatul din exploatare (mii lei) RE 54.649 56.272 102,96

2. Venituri financiare (mii lei) Vf 34 396 1164,70

3. Rezultatul economic (mii lei) Rec 54.683 56.668 103,63

4. Active totale (mii lei) At 107.960 129.757 120,18

5. Rec R 50,65 43,67 86,23
R = × 100
At

Interpretarea rezultatelor analizei:

Rata rentabilității activului total are tendință descrescătoare în perioada analizată, de la 50,65% la
43,67%, ca urmare a majorării activului total angajat în activitatea întreprinderii, cu 20,18%.
Diminuarea ratei de rentabilitate economică este evidențiată și de creșterea într-un ritm mai lent a
rezultatului economic comparativ cu capitalul angajat. Entitatea primește subvenții de la APIA
(Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură) pentru terenul și animalele pe care le deține,
valoarea acestor subvenții determină realizarea unei rentabilității a activității de exploatare foarte bună.
 Analiza ratei rentabilității nete a activului din exploatare pune în evidență rezultatul din
exploatare, obținut la 100 lei capital economic investit în activitatea de exploatare a întreprinderii

Tabelul nr. 3.4. Determinarea ratei rentabilității activului din exploatare

Nr. Indicatori Simbol Exercițiul financiar Indici

Crt.
2017 2018 (%)
1. Rezultatul din exploatare (mii lei) RE 54.649 56.272 102,96

2. Active totale (mii lei) At 107.960 129.757 120,18

3. Cheltuieli de exploatare (mii lei) Cexp 123.732 75.311 60,86

4. Rata rentabilității nete a activului din exploatare R ă

50,61 43,36 85,67

R ă
= ∙ 100

5. Rata rentabilității resurselor consumate R rc 44,17 74,72 169,61

RE
Rrc = ∙100
Cexp

42
 Interpretarea rezultatelor analizei:
Rata rentabilității nete a activului din exploatare are tendință descrescătoare în perioada
analizată, de la 50,61% la 43,36%, ca urmare a majorării activului total angajat în activitatea
întreprinderii, cu 20,18%, diminuarea ratei de rentabilitate economică este evidențiată și de
creșterea într-un ritm mai lent a rezultatului din exploatare comparativ cu capitalul angajat.
Rata rentabilității resurselor consumate a crescut cu 69,61%, ca urmare a sporirii rezultatului
din exploatare cu 2,96% și a diminuării cheltuielilor de exploatare cu 60,86%, în perioada
analizată.

3.5. Analiza ratelor de rentabilitate financiară

Analiza rentabilității financiare a firmei S.C. AGRO S.R.L. este un aspect fundamental al
riscului financiar, de care sunt interesați în primul rând acționarii. Cu ajutorul acestei rate,
investitorii pot aprecia în ce măsură investiția lor este rentabilă sau nu. În cazul în care rata
rentabilităţii financiare este mai mare decât costul capitalului propriu, atunci, prin activitatea
desfășurată, firma creează o valoare suplimentară pentru acționari.
Analiza acestei rate se face pe baza sistemului DU PONT așa cum se prezintă în următorul
tabel:

Tabelul nr. 3.5. Determinarea ratelor rentabilității financiare

Nr. Indicatori Simbol Exercițiu financiar Indici
Crt. 2017 2018 (%)
1. Cifra de afaceri (mii lei) CA 26.543 32.200 121,31
2. Rezultatul din exploatare (mii lei) RE 54.649 56.272 102,96
3. Rezultatul net (mii lei) Rn 54.417 55.184 101,40
4. Capitaluri proprii (mii lei) C 68.418 123.602 180,65
5. Datorii plătite într-o perioadă mai mare de un an (mii lei) D 0 0 0
6. Capitaluri permanente (mii lei) CP 68.418 123.602 180,65
7. Activ (Pasiv) total (mii lei) At 107.960 129757 120,18
8. R = ∙100 R 79,53 44,64 56,13

 Rata marjei nete R /CA (%)

205,01 171,37 83,59
 Rata de rotație a capitalului propriu în cifra de
0,387 0,260 67,18
afaceri CA/C (rotații)
9. R = ∙100 R 79,53 44,64 56,13

 Rata marjei nete R /CA (%)

205,01 171,37 83,59

43
  Rata de rotație a capitalului permanent în cifra de 0,387 0,260 67,18
afaceri CA/CP (rotații)
 Rata de dependență fată de structura financiară 1 1 100

CP/C = 1+ D /C
10.

R = ∙100 R 79,53 44,64 56,13

 Rata rentabilității economice RE/At (%)

50,61 43,36 85,68
 Impactul îndatorării
1,569 1,028 65,51
(Rn /RE)∙(Pt/Cpr ) = (Rn /RE)∙(1+D/Cpr )
0,995*1,577 0,980*1,04 65,51

Interpretarea rezultatelor analizei:

În urma analizei ratei rentabilității financiare constatăm că:
 Potrivit primei descompuneri, diminuarea ratei rentabilității financiare cu 43,87% se
datorează scăderii marjei nete de la 205,01 lei la 100 de lei cifră de afaceri la 171,37 lei la 100 lei
cifră de afaceri, precum și diminuării gradului de reînnoire a capitalului propriu prin intermediul
cifrei de afaceri cu 32,82% (o rotație anuală mai lentă a capitalurilor proprii în cifra de afaceri);
 Potrivit modelului doi de descompunere, diminuarea ratei rentabilității financiară este
determinată de reducerea marjei nete cu 16,41% și de scăderea numărului de rotații efectuate de
capitalul permanent în cifra de afaceri cu 32,28%. Rata de dependență față de structura financiară
nu influențează rata rentabilităţii financiare datorită faptului că S.C. AGRO S.R..L nu înregistrează
datorii ce trebuie plătite pe o perioadă mai mare de un an în cele două exerciții financiare analizate.
Capitalurile proprii sunt egale cu cele permanente în cele două exerciții financiare analizate.
 În cea de a treia descompunere, rata rentabilității financiare se diminuază, acest fapt se
explică prin scăderea ratei rentabilității economice care reflectă performanța activității de
exploatare cu 14,32%. Pentru a obține tineret bovin entitatea parcurge un ciclul lung de producție,
tineretul bovin este crescut aproape 12 luni în fermă până când este vândut. Diminuarea raportul
dintre rezultatul net și rezultatul din exploatare de la 0,995 la 0,980 erodează rata rentabilității
economice și influențează negativ rata rentabilității financiare. Astfel, rezultatul net reprezintă
99,5% din rezultatul din exploatare în 2017 şi 98%, în 2018, deoarece costul capitalului şi
impozitul pe venit au influențat negativ rezultatul economic al entității. Gradul de îndatorare se
diminuează cu 34,49, de la 0,577, în 2017, la 0,04, în 2018, ceea ce influențează favorabil rata
rentabilității financiare.

44
 Evoluția ratelor de rentabilitate la S.C. AGRO S.R.L.
90

80

70

60

50

40

30

20

10

0
Rata rentabilității comercile Rata rentabilității resurselor Rata rentabilității economice Rata rentabilității financiare
consumate

Exercițiul financiar 2017 Exercițiul financiar 2018

Rentabilitatea comercială este unul din factori care a influențat nefavorabil în mod direct rata
rentabilităţii economice și indirect rata rentabilității financiare a societății. Nivelul descendent a
celor trei rate se datorează incapacității societății de a gestiona eficient activitatea de producție.
Diminuarea ratei comerciale se datorează în principal creșterii prețului de achiziție a furajelor,
creștere care a avut loc datorită secetei din anul 2018.

3.6. Analiza cost-volum-profit

Analiza cost-volum-profit la S.C. AGRO S.R.L. are rolul de a determina punctul de echilibru,
adică punctul în care cifra de afaceri realizată de microîntreprindere și costurile totale aferente
producției de tineret bovin (în viu) sunt egale. Punctul de echilibru reprezintă nivelul minim de
activitate pe care microîntreprinderea trebuie să îl obțină pentru a nu înregistra pierdere. Pentru a
determina punctul de echilibru vom identifica mai întâi valoarea costurilor variabile și fixe care
însumate alcătuiesc costurile totale pe care le înregistrează S.C. AGRO S.R.L. pentru a obține
tineret bovin.

45
 Tabel nr. 3.6. Indicatorii analizei cost - volum – profit
Nr. Specificare Simbol S.C. AGRO S.R.L.
Crt. 2017 2018
1. Volumul producției (kg/viu) Q 3.317,95 3368,41
2. Prețul de vânzare (lei/kg/viu) p 8 9,5
3. Costul variabil unitar (lei/kg/viu) cv 5,33 6,36
4. Cifra de afaceri (mii lei) CA 26.543 32.200
5. Cheltuieli variabile (mii lei) CV 17.684,67 21.439,93
6. Cheltuieli fixe (mii lei) CF 7.209 8.405,07
7. Cheltuieli totale (mii lei) CT 24.893,67 29.845
8. Producția de echilibru Qe 2.700 2.676,77
CF
Qe = (kg/viu)
p-cv

9. Cifra de afaceri de echilibru CAe =Qe ∙p (mii lei) CAe 21.600 25.429,35
10. Marja asupra costurilor variabile M 8.858,93 10.760,07
M = CA – CV (mii lei)
11. M Mr 33,37% 33,42%
Marja relativă a costurilor variabile Mr = ∙100
CA
12. Profitul (R exp) R exp =M − CF (mii lei) Rexp 1649,93 2355
13. Marja de siguranță M 617,95 691,64
M = Q − Q (kg/viu)
14. Marja relativă de siguranță M 16,62% 21,03

M = ∙ 100
15. Orizontul temporar OT 292,93 281,20
CF CF
OT= =
mz M
360

Interpretarea rezultatelor :
 Dacă entitatea în anul 2017 vinde 2700 kg/viu la prețul de 8 lei/kg/viu, reușește să își
recupereze cheltuielile fixe și variabile, fără a obține profit sau pierdere. În anul 2018 aceasta
trebuie să vândă 2676,77 kg/viu pentru a-și acoperi cheltuielile fixe și variabile, fără a obține profit
sau pierdere.
 Pentru a recupera toate cheltuielile fixe și variabile, în anul 2017, entitatea trebuie să
realizeze o cifră de afaceri de echilibru de 21.600 lei. În anul 2018, entitatea trebuie să realizeze o
cifră de afaceri de echilibru de 25.429,35 lei pentru a recupera toate cheltuielile fixe și variabile.
 După acoperirea cheltuielilor variabile totale, din cifra de afaceri previzionată, la dispoziția
entității rămân 8.858,93 lei, sumă care va fi suficientă pentru acoperirea cheltuielilor fixe și va

46
permite obținerea unui rezultat din exploatare favorabil în anul 2017 comparativ cu anul 2018 când
la dispoziția entității rămân 10.760,07 lei pentru acoperirea cheltuielilor fixe și obținerea unui
rezultat din exploatare favorabil.
 În procente, marja asupra costurilor variabile reprezintă 33,37% din cifra de afaceri în anul
2017 și 33,42% din cifra de afaceri în anul 2018.
 Marja asupra costurilor variabile permite recuperarea cheltuielilor fixe ale perioadei,
rămânând la dispoziția entității un rezultat de exploatare aferent cifrei de afaceri, în anul 2017,
egal cu 1649,93 lei. În anul 2018, marja asupra costurilor variabile acoperă cheltuielile fixe ale
perioadei și entitatea înregistrează un rezultat din exploatare egal cu 2.355 lei.
 Producția previzionată se poate diminua cu maximum 617,95 kg/viu, în anul 2017, fără ca
entitatea să se situeze sub punctul de echilibru, adică fără a înregistra pierderii comparativ cu anul
2018 când producția previzionată se poate reduce cu maximum 691,64 kg/viu, fără ca entitatea să
se situeze sub punctul de echilibru.
 Cifra de afaceri previzionată se poate diminua în anul 2017, din motive de piață, cu 18,62%
și cu 21,03% în anul 2018, fără ca entitatea să înregistreze pierdere.
 Entitatea va realiza producția de echilibru, care îi va permite recuperarea cheltuielilor
variabile și fixe în circa 293 zile, în anul 2017, începând cu 1 ianuarie. Pentru recuperarea
cheltuielilor variabile și fixe în anul 2018, entitatea va realiza producția de echilibru în circa 281
de zile.

Configurarea grafică a punctului de echilibru la S.C. AGRO S.R.L.

Cu ajutorul metodei grafice, toate elementele necesare determinării punctului de echilibru se

reprezintă într-un sistem de axe de coordonate, în care, pe abscisă este reprezentat volumul
producției și pe ordonată cifra de afaceri.
Costurile variabile aferente entității evoluează direct proporțional cu producția vândută
reprezentându-se printr-o dreaptă ce pornește din originea sistemului de axe de coordonate și are
o pantă crescătoare.
Costurile fixe sunt prezentate printr-o dreaptă paralelă la axa abscisei iar costurile totale sunt
redate printr-o dreaptă care are aceeași înclinație cu dreapta costurilor variabile și care pornește de
la costurile fixe. Cifra de afaceri (CA) se reprezintă printr-o dreaptă a cărei ascensiune este mai
rapidă decât costurile totale, fiindcă se admite că prețul unitar este superior costului unitar. Până
la intersecția dreptei cifrei de afaceri cu dreapta costurilor totale, entitatea înregistrează pierderi,

47
iar dincolo de această intersecție, dreapta cifrei de afaceri depășește dreapta costurilor totale și
entitatea obține profit.

CA CA CA
CA 32.200 R = 2355

CT CT
26.543,6
R = 1649,93 25.429,35 E

CV
CV
E
21.600
8405,07 CF

7209 CF M = 617,95 Kg/viu

M = 617,95 Kg/viu
0 Q 0 Q
2700 3317,95 2676,77 3368,41

Fig.nr. 3.1. Punctul de echilibru - anul 2017 Fig.nr. 3.2. Punctul de echilibru - anul 2018

48
 Concluzii și recomandări

Pornind de la analiza rentabilității la S.C. AGRO S.R.L., respectiv analiza soldurilor

intermediare de gestiune și a ratelor de rentabilitate, am urmărit determinarea factorilor care au
influențat performanțele entității şi, totodată, identificarea problemelor existente şi propunerea de
soluții pentru rezolvarea lor.
Lucrare debutează cu prezentarea noțiunilor teoretice și continuă cu prezentarea unei analize
financiare a societății mai sus menționate. Pornind de la analiza soldurilor intermediare de
gestiune, în urma căruia am constatat că cifra de afaceri este în creștere datorită creșterii producției
vândute în anul 2018 cu 5.657 lei față de anul 2017, acest fapt indică, că microîntreprinderea
înregistrează creștere economică. În anul 2018 entitatea a reușit să vândă la un preț mai mare
comparativ cu anul precedent datorită creșterii calității produsului-tineretului bovin.
Producția exercițiului a înregistrat o majorare cu 105,55%, creșterea se datorează creșterii
producției vândute și datorită sporirii veniturile aferente costurilor stocului de produse. Valoarea
adăugată în anul 2017 este negativă, însă aceasta devine pozitivă în anul 2018 datorită sporirii
producției exercițiului cu 105,55% și diminuării consumurile intermediare cu 37,24 %. Pe toată
perioada analizată societatea înregistrează deficit brut din exploatare dar acesta se diminuează
semnificativ în anul 2018.
În anul 2017 entitatea primește de la APIA subvenții pentru instalarea fermei, ceea ce determină
înregistrarea unui rezultat din exploatare favorabil. În ambele exerciții analizate rezultatul din
exploatare și rezultatul financiar se majorează și influențează favorabil rezultatul net al
exercițiului. Cu alte cuvinte rezultatul net al exercițiului a crescut de la un an la altul, entitatea a
reușit să își acopere toate cheltuielile și să obțină profit.
În ceea ce privește analiza ratelor de rentabilitate la S.C. AGRO S.R.L., am constatat că rata
rentabilității comerciale are o evoluție nefavorabilă, având un trend descendent în perioada
analizată, scăderea acesteia a influențat negativ rata rentabilității economice și rata rentabilității
financiare.
Rata rentabilității activului total se diminuează în perioada analizată, ca urmare a creșterii
activului total angajat în activitatea întreprinderii, dar și datorită creșterii într-un ritm mai lent a
rezultatului din exploatare comparativ cu capitalul angajat.
Rata rentabilității financiare se diminuează cu 43,87%, din cauza reducerii marjei nete de la
205,01 lei la 100 de lei cifră de afaceri la 171,37 lei la 100 lei cifră de afaceri, dar și datorită
reducerii gradului de reînnoire a capitalului propriu prin intermediul cifrei de afaceri cu 32,82%.
Toate cele trei rate de rentabilitate menționate mai sus scad de la un an la altul datorită: creșterii

49
prețului de achiziție a furajelor, incapacității fermei de a depozita în condiții optime furajele pe
care le produce și a costurile ridicate privind prestațiile externe.
În urma analizei cost-volum-profit la S.C. AGRO S.R.L s-a constat că pentru a recupera toate
cheltuielile fixe și variabile, în anul 2017, entitatea a trebuit să realizeze o cifră de afaceri de
echilibru de 21.600 lei, iar în anul 2018 o cifră de afaceri de echilibru de 25.429,35 lei. Entitatea
ar fi putut suporta o diminuare a producţiei din motive de piață sau din cauze fortuite cu maximum
617,95 kg/viu, în anul 2017, fără să se situeze sub punctul de echilibru, adică fără a înregistra
pierderii comparativ cu anul 2018, când producția se putea reduce cu maximum 691,64 kg/viu.
Entitatea a realiza producția de echilibru, care i-a permis recuperarea cheltuielilor variabile și fixe
în circa 293 zile, în anul 2017 și în circa 281 de zile în anul 2018.
Ca măsuri de îmbunătățire a performanțelor financiare ale societății S.C. AGRO S.R.L., în urma
analizei efectuate propunem:
- realizarea unei game mai diversificate de produse conform cerințelor pieței, dezvoltarea
sectorului de lapte și obținerea produselor procesate din lapte. În anul 2019 s-au realizat investiții
în direcția diversificării activității și au fost încheiate două contracte de colaborare pentru
distribuirea laptelui;
- gestionarea mai eficientă a furajelor, având în vedere că cele din producția proprie sunt
încă insuficiente, prin achiziționarea acestora în perioada de toamnă când prețul lor este mai mic
și distribuirea lor la animale pe baza unui program de hrănire;
- investiții în modernizarea adăposturilor și a instalației de hrănire, aceste îmbunătățirii vor
determina un consum mai redus de furaje și diminuarea orelor de muncă;
- depozitarea gunoiul de grajd pe o platformă betonată și ulterior distribuirea lui pe terenul
cultivat, astfel se vor diminua costurile cu îngrășământul chimic;
- realizarea de către manager a unor cursuri specializate în domeniul zootehniei pentru a
putea adopta strategii cât mai eficiente în procesul de îngrășare și îngrijire a animalelor;
- promovarea pe piața locală a produselor și alcătuirea unui portofoliu de clienți fideli care
vor asigura obținerea unui preț corect pentru produsele fermei.
În concluzie pentru a realiza un profit mai mare și pentru a se dezvolta, microîntreprinderea
analizată trebuie: să își modernizeze fluxul tehnologic de producție, să realizeze produse de
calitate, să gestioneze eficient resursele de care dispune, să reducă pe cât posibil cheltuielile cu
terții și să se raporteze la cerințele actuale ale pieței.

50
 Bibliografie

1. Achim, M.V., Borlea, S.N., Ghid pentru analiza-diagnostic a stării financiare, Ed.
Rispoprint, Cluj Napoca, 2017;
2. Bondoc, M.D., Analiza performanțelor entităților economice, Ed. Sitech, Craiova, 2014;
3. Costuleanu, C.-L., Situațiile financiare ale întreprinderii. Definiții. Structură. Analiză, Ed.
TipoMoldova, Iași, 2012;
4. Deju, M., Muntean, M., Rotilă, A., Dragomirescu, S.-E., Solomon, D.-C., Păcurari, D.,
Contabilitate generală. Concepte. Aplicații și studii de caz, Ed. Alma Mater, Bacău, 2011;
5. Georgescu , N., Robu, V., Analiză economico-financiară, Ed. Economică, Bucureşti, anul
2005;
6. Gheorghiu, AL., Analiza economico-financiară la nivel microeconomic, Ed. Economică,
București, 2004;
7. Hristea, A.M., Analiza economică și financiară a activității întreprinderii. De la intuiție la
știință, Volumul 2, Ed. Economică, București, 2015;
8. Horomnea, E., Budugan., D., Georgescu., I., Istrate, C., Pavaloaia, L., Rusu, A.,
Introducere în contabilitate concepte și aplicații, Ed. TipoMoldova, Iași, 2017;
9. Istrate, C., Contabilitatea nu-i doar pentru contabili! Cum să transformi balanța și bilanțul
în instrumente prietenoase, Ed. Evrika Publishing, București, 2016;
10. Mărgulescu, D., coordonator, Analiza economico-financiară a întreprinderii, Ed. Tribuna
Economică, Bucureşti, 1994;
11. Mironiuc, M., Pop, F., (coordonatori), ş.a., Analizǎ economico-financiarǎ, Editura
Risoprint, Cluj-Napoca, 2013;
12. Mironiuc, M., Analiză economico-financiară. Elemente teoretico-metodologice și
aplicații, Ed. Sedcom Libris, Iași, 2006;
13. Mironiuc, M., Analiză economico-financiară. Performanță. Poziție financiară. Risc, Ed.
Universității „Al. I. Cuzaˮ din Iași, 2009;
14. Niculescu, M., Diagnostic financiar, Vol.II, Ed. Economică, București, 2003;
15. Parienté, S., Analyse financiére et évaluation d̕ entreprise, 2ͤ éditoin, Pearson Education,
Paris, 2009;
16. Păvăloaia, W., Păvăloaia D., Analiza economico-financiară, Editura Tehnopress, Iaşi,
2009;
17. Petrescu, S., Analiza şi Diagnosticul economico-financiar. Ghid teoretico-aplicativ, Ediția
a-III-a, revizuită și actualizată, Editura CECCAR, Bucureşti, 2010;

51
 18. Petrescu, S., Evaluarea economică și financiară a întreprinderii. Concepte-metode-
procedee, Ed. Tehnopress, Iasi, 2012;
19. Robu, V., Anghel, I., Șerban, E.- C., Analiza economico-financiară a firmei, Ed.
Economică, București, 2014;
20. Siminică, M., Diagnosticul financiar al firmei, Ed. Sitech, Craiova, 2010;
21. Solomon, D.- C., Analiza diagnostic și evaluarea performanțelor economico-finanaciare
a întreprinderii comerciale, Editura Alma Mater, Bacău, 2010;
22. Spătaru, L., Analiza econonomico-financiară-Instrument al managementului
întreprinderii, Ediția a-III-a revizuită, Editura Economică, Bucureşti, 2010;
23. Toma, C., Contabilitate financiară, Ed.TipoMoldova, Iași, 2018;
24. Toma, C., Conturile anuale și imaginea fidelă în contabilitatea românească, Ed.Junimea,
Iași, 2001;
25. Vernimmen, P., Quiry, P., Le Fur, Y., Finance d̕ entreprise, Dalloz, Paris, 2018;
26. Vintilă, G., Gestiunea financiară a întreprinderii, Ed. Didactică și Pedagogică, București,
2005;
27. Ordinul ministrului finanțelor publice nr. 1802/29.12.2014 pentru abordarea
Reglementărilor contabile privind situațiile financiare anuale individuale și situațiilor financiare
anuale consolidate, cu modificările și completările ulterioare;
28. Ordinul Nr. 10/2019 din 3 ianuarie 2019 privind principalele aspecte legate de întocmirea
şi depunerea situaţiilor financiare anuale şi a raportărilor contabile anuale ale operatorilor
economici la unităţile teritoriale ale Ministerului Finanţelor Publice şi pentru reglementarea unor
aspecte contabile, emitent: Ministerul Finanțelor Publice, publicat în: Monitorul Oficial nr. 35 din
14 ianuarie 2019;

52