UNIVERSITATEA CREȘTINĂ ,, DIMITRIE CANTEMIR ’’

FACULTATEA DE MANAGEMENT TURISTIC ŞI COMERCIAL

LUCRARE DE LICENŢĂ

Coordonator:

Absolvent:

BUCUREŞTI
2020
4
 UNIVERSITATEA CREȘTINĂ ‘’DIMITRIE CANTEMIR’’
FACULTATEA DE MANAGEMENT TURISTIC ŞI COMERCIAL

CONTABILITATEA CHELTUIELILOR, VENITURILOR ŞI

ANALIZA REZULTATELOR LA S.C. RENAUL COMMERCIAL
ROUMANIE S.R.L.

Coordonator:

Absolvent:

BUCUREŞTI
2020

4
 Cuprins

INTRODUCERE...................................................................................................................................4
CAPITOLUL I : Noţiuni generale privind cheltuielile,veniturile şi rezultatele societăţii
comerciale 6
1.1. Contabilitatea cheltuielilor.....................................................................................................6
1.2. Contabilitatea veniturilor.......................................................................................................9
1.3. Recunoaşterea şi evaluarea cheltuielilor în contabilitatea financiară...................................11
1.4. Clasificarea cheltuielilor......................................................................................................12
1.5. Recunoaşterea şi evaluarea veniturilor în contabilitatea financiară.....................................15
1.6. Clasificarea veniturilor.........................................................................................................17
1.7. CONCEPTUL DE REZULTAT: PROFIT ŞI PIERDERE..................................................18
1.8. CLASIFICAREA REZULTATELOR ÎN CONTUL DE PROFIT ŞI PIERDERE.............20
CAPITOLUL II PREZENTAREA GENERALĂ A SOCIETĂŢII COMERCIALE RENAULT
COMMERCIAL ROUMANIE S.R.L......................................................................................22
2.1 ÎNFINŢARE,DENUMIRE, CAPITAL SOCIAL, DOMENIUL DE ACTIVITATE..........23
2.2. PREZENTAREA SOCIETĂȚII S. C. RENAULT COMMERCIAL ROUMANIE S.R.L.23
2.3 STRUCTURA ORGANIZATORICĂ A SOCIETAŢII......................................................31
2.4 RESURSE TEHNICE SI TEHNOLOGICE ALE SOCIETAŢII.........................................31
2.5 RESURSE UMANE S.C. RENAULT COMMERCIAL ROUMANIE S.R.L....................31
2.6 ÎNTOCMIREA DOCUMENTELOR CONTABILE A REGISTRELOR CONTABILE, A
DECLARAŢIILOR ŞI DECONTURILOR.........................................................................32
2.7 DOCUMENTE PRIVIND ORGANIZAREA CONTABILITĂŢII CHELTUIELILOR ŞI
VENITURILOR...................................................................................................................34
2.8 DOCUMENTE PRIVIND ORGANIZAREA CONTABILITĂŢII GENERALE..............35
2.9 LUCRĂRI DE SINTEZĂ ŞI RAPORTARE FINANCIAR-CONTABILĂ........................36
CAPITOLUL III : STUDIU DE CAZ – SOCIETATEA COMERCIALA RENAULT ROMÂNIA. .37
3.1. Monografia contabilă...........................................................................................................37
3.2. Documente Intrări-Ieșiri Contabile......................................................................................42
3.3. Indicatori economico-financiari ai S.C. RENAULT COMMERCIAL ROUMANIE S.R.L.
..............................................................................................................................................44
3.4. Înregistrări Contabile............................................................................................................48
CONCLUZII ȘI PROPUNERI...........................................................................................................51
ANEXE …………………………………………………………………………………………...53
BIBLIOGRAFIE………………………………………………………………………………….61

4
 INTRODUCERE

Contabilitatea este ştiinţa si arta stăpânirii afacerilor,în care scop se ocupă cu

măsurarea,evaluarea,cunoaşterea,gestiunea şi controlul activelor,datoriilor şi capitalurilor
proprii,precum şi a rezultatelor obţinute din activitatea persoanelor fizice şi juridice, in care scop
trebuie sa asigure înregistrarea cronologică si sistematică, prelucrarea,publicarea şi păstrarea
informaţiilor cu privire la poziţia financiara, performanţa financiară şi fluxurile de trezorerie, atât
pentru cerinţele interne ale acestora, cât şi în relaţiile cu investitorii prezenţi şi potenţiali, creditorii
financiari şi comerciali, clienţii, instituţiile publice şi alţi utilizatori.
Împreuna cu economia în dezvoltare s-a perfecţionat si arta ţinerii socotelilor,punctual de
cotitură reprezentându-l modelul matematic elaborat de Luca Paciuli di orgo acum mai bine de 500
de ani ,după care contabilitatea a devenit de neînlocuit,fără alternative,deopotrivă o ştiinţă şi o artă
în urmărirea existenţei şi mişcării capitalurilor utilităţilor, al stabilirii rezultatelor activităţii şi
plasării lor , si totul de maniera ca afacerile să beneficieze permanent de suportul bănesc necesar.
Procesele globalizării economiei la nivel internaţional au cerut convergenţa conceptelor,
principiilor şi metodelor contabile, a formelor de elaborare şi de prezentare a situaţiilor financiare de
închidere a exerciţiului, ceea ce a dus la elaborarea şi aprobarea de către Parlamentul Uniunii
Europene la 22 iunie 2002, a unui nou referenţial contabil ”Internaţional Financiar Reporting
Standard” -IFRS- alcătuit din: Standardele Internaţionale de Raportare Financiară (IFRS),
Standardele Internaţionale de Contabilitate (IAS), Interpretările Standardelor Contabile, elaborate de
Comitetul de interpretări (SIC).
Contabitatea românească a parcurs în ultimul timp mai multe etape, mai mult sau mai puţin
edificatoare pentru racordarea ei la sistemele contabile utilizate pe scară internaţională. Dacă până în
1995 ea s-a raliat la tendinţele mondiale de armonizare, convergenţă sau conformitate, începând cu
anul 2006 se aplică reglementări conforme cu Directivele Contabile Europene (Directiva a IV-a, a
VII-a şi a VIII- a).
Reforma structurală în domeniul contabilităţii s-a făcut resimţită odată cu apariţia Ordinului
ministrului finanţelor publice nr. 1752/2005 pentru aprobarea reglementărilor contabile conforme cu
directivele europene.

4
 În acest sens mi-am structurat lucrarea pe 3 capitole.

In capitolul 1 sunt tratate noţiunile generale privind cheltuielile,veniturile şi rezultatele

societaţi comerciale.
În capitolul 2 este prezentată societatea S.C. RENAULT COMMERCIAL ROUMAINE
S.R.L., înfinţare, denumire, capital, domeniul de activitate, scurt istoric, structura organizatorică a
societăţii, resurse tehnice şi tehnologiceale societăţii, întocmirea documentelor contabilea registrelor
contabile,a declaraţiilor şi deconturilor,documente privind organiyarea contabilităţii cheltuielilor şi
veniturilor documente privind organiyareacontabilităţii generale,lucrări de sinteză şi raportare
financiar-contabilă.
În capitolul 3 este prezentat Studiu de caz,monografie contabilă,analiza principalilor
indicatori economico-financiari la S.C.RENAULT COMMERCIAL ROUMANIE SRL.
La sfârșit, vor fi prezentate concluziile, propunerile, precum și bibliografia și anexele..

5
 CAPITOLUL I : Noţiuni generale privind cheltuielile,veniturile
şi rezultatele societăţii comerciale

În calitatea ei de componentă a sistemului informaţional economic, contabilitatea

furnizează cea mai mare parte a informaţiilor în vederea luării deciziilor la nivel micro şi
macroeconomic. Rolul contabilităţii este ,,de a furniza informaţii cantitative, preponderent de
natură financiară, referitoare la entităţile economice şi care urmează a fi utilizate în luarea deciziilor
economice.’’
Ca ştiinţă a informaţiei contabilitatea ,,produce’’ şi comunică informaţii cu privire la poziţia
financiară, performanţa şi modificările poziţiei financiare ale entităţii contabile. Informaţiile privind
poziţia financiară sunt oferite, în primul rând, de bilanţ, iar cele privind performanţa prin contul de
profit şi pierdere. Astfel, prin intermediul rezultatului exerciţiului financiar, contabilitatea oferă o
imagine asupra entităţii.
Contabilitatea financiară reflectă cheltuielile în raport cu natura lor economică, prin
gruparea acestora în cheltuieli de exploatare, financiare şi extraordinare.
Contabilitatea financiară reflectă veniturile în raport cu natura lor economică, prin gruparea
acestora în venituri de exploatare, financiare şi extraordinare.
Sub aspectul financiar-contabil, rezultatul exerciţiului reprezintă diferenţa dintre venituri şi
cheltuieli, care poate fi:
 Profit, când veniturile sunt mai mari decât cheltuielile;

 Pierdere, când cheltuielile sunt mai mari decât veniturile;

1.1. Contabilitatea cheltuielilor

Realizarea obiectului de activitatea al oricărei întreprindere, in esenţă generator de venituri,

reclama importante eforturi materiale, de munca si băneşti concretizate, de regula, in cheltuieli.
Cheltuielile constituie diminuări ale beneficiilor economice înregistrate pe parcursul
perioadei contabile sub forma de ieşiri sau scăderi ale valorii activelor, ori creşteri ale datoriilor care
se concretizează in reduceri ale capitalurilor proprii, altele decât cele rezultate din distribuirea
6
acestora câtre acţionari.
In general cheltuielile reprezintă expresia valorica a operaţii 545f53f lor economice
referitoare la cumpărarea si utilizarea bunurilor economice. Structura analitica a cheltuielilor este
deosebit de diversificata, dar pot fi identificate cel puţin patru modalităţi principale de formare
(apariţie) a acestora:
a) Consumul de bunuri stocabile in activitatea curenta de exploatare, cum ar fi de
exemplu consumul de materii prime, consumul de materiale auxiliare etc..
b) Angajarea unei cheltuieli care intervine in momentul cumpărării de elemente
nestocabile, lucrări, utilităţi si servicii destinate producţiei, cu ocazia naşterii datoriei fata de
furnizori.
c) Plata unei sume de bani destinata satisfacerii unei nevoi curente a întreprinderii,
pentru care anterior plaţii 545f53f nu a fost înregistrat angajamentul (obligaţia) de plata.
d) Incorporarea (includerea) in cheltuielile curente ale exerciţiului financiar expirabil a
unor sume reprezentând deprecieri economice ireversibile (amortizările imobilizărilor), deprecierile
economice probabil reversibile (provizioanele pentru deprecierea activelor) sau rezerve pentru
acoperirea riscurilor, pierderilor si/sau cheltuielilor estimate viitoare (provizioanele pentru riscuri si
cheltuieli).
Contabilitatea cheltuielilor se tine pe feluri de cheltuieli, după natura lor astfel:

a) Cheltuieli de exploatare care cuprind:

Cheltuieli cu materiile prime, materialele consumabile si materialele de natura obiectelor de

inventar; costul de achiziţie al materialelor nestocate, trecute direct asupra cheltuielilor;
contravaloarea energiei si apei consumate; valoarea animalelor si pasărilor vândute vii sau
sacrificate, costul mărfurilor si al ambalajelor vândute.
Cheltuieli cu lucrările si serviciile executate de terţi: cheltuieli de întreţinere si reparaţii
545f53f , cheltuieli cu redevenţele, locaţii 545f53f le de gestiune si chiriile, cheltuieli cu primele de
asigurare, cheltuieli cu studiile si cercetările; cheltuieli cu alte servicii executate de terţi
(colaboratori): comisioane si onorarii, cheltuieli de protocol, reclama si publicitate, cheltuieli cu
transportul de bunuri si persoane, cheltuieli cu deplasări detaşări si transferuri, cheltuieli poştale si
taxe de telecomunicaţii 545f53f , cheltuieli cu serviciile bancare si altele.

7
 Cheltuieli cu personalul: cheltuieli cu salariile, cheltuieli cu asigurările si protecţia sociala
precum si alte cheltuieli cu personalul suportate de persoana juridica.
Alte cheltuieli de exploatare: pierderi din creanţe si debitori diverşi, cheltuieli cu
despăgubirile, amenzile si penalităţile suportate de persoana juridica, donaţii 545f53f si alte
cheltuieli similare precum si cheltuielile privind activele cedate si alte operaţii 545f53f de capital
etc..
b) Cheltuieli financiare care cuprind:

- cheltuieli reprezentând pierderi din creanţe legate de participaţii 545f53f ; cheltuieli

privind investiţiile financiare cedate;
- cheltuieli cu diferenţele de curs valutar nefavorabile; cheltuieli cu dobânzile privind
exerciţiul financiar in curs; cheltuieli cu sconturile acordate clienţilor;
- cheltuieli reprezentând pierderi din creanţe de natura financiara si altele.

c) Cheltuieli extraordinare care sunt reprezentate de pierderile din calamitaţi si alte

evenimente extraordinare.
d) Cheltuielile cu amortizările, provizioanele si ajustările pentru depreciere sau
pierdere de valoare care se refera la cheltuielile de exploatare cu amortizările, cheltuielile de
exploatare cu provizioanele pentru riscuri si cheltuieli, respectiv cheltuielile de exploatare si
financiare cu provizioanele pentru deprecieri si cheltuielile financiare referitoare la amortizarea
primelor privind rambursarea obligaţiunilor.
Contabilitatea cheltuielilor se realizează in cadrul unei contabilităţi de angajamente,
înregistrându-se cheltuielile in momentul consumului sau al ieşirii din patrimoniu, indiferent de
momentul plaţii 545f53f . In cazul in care organizarea contabilităţii 545f53f sintetice a stocurilor se
face prin metoda inventarului intermitent, cheltuielile sunt recunoscute in contabilitate in momentul
achiziţiei bunurilor si nu in momentul consumului, urmând ca la sfârşitul lunii sa se rectifice
mărimea cheltuielilor înregistrate in funcţie de mărimea stocurilor constatata la inventariere.
Contabilitatea cheltuielilor se conduce cu clasa a 6 – a de conturi „Conturi de cheltuieli”,
in cadrul căreia sau nominalizat următoarele grupe de conturi:
60 „Cheltuieli privind stocurile”;
61 „Cheltuieli cu lucrările si serviciile executate de terţi”;

8
 62 „Cheltuieli cu alte servicii executate de terţi”
63 „Cheltuieli cu impozitele, taxele si vărsămintele asimilate”;
64 „Cheltuieli cu personalul”;
65 „Alte cheltuieli de exploatare”;
66 „Cheltuieli financiare”;
67 „Cheltuieli extraordinare”;
68 „Cheltuieli cu amortizările si provizioanele si ajustările pentru depreciere sau pierdere
de valoare”;
69 „Cheltuieli cu impozitul pe profit si alte impozite”.

Toate conturile operaţionale de cheltuieli din clasa a 6 – a, din cadrul grupelor menţionate,
debitându-se cu cheltuielile ocazionate si se creditează, de regula, la sfârşitul perioadei, prin
incorporarea lor in rezultat. Conturile de cheltuieli nu prezintă sold la sfârşitul unei perioade de
gestiune.
Nota: La începutul lunii următoare, stocul de materii prime de la sfârşitul lunii precedente
se trece din nou asupra cheltuielilor printr-o formula contabila inversa.

1.2. Contabilitatea veniturilor

Veniturile constituie creşteri ale beneficiilor economice înregistrate pe parcursul perioadei

contabile sub forma de intrări sau creşteri ale activelor, ori descreşteri ale datoriilor, care se
concretizează in creşteri ale capitalului propriu, altele decât cele rezultate din contribuţii ale
acţionarilor.
In general veniturile reprezintă expresia valorica a producţiei stocate si/sau livrate. Similar
cheltuielilor, veniturile au o mare diversitate, dar, totuşi, pot fi identificate cel puţin patru modalităţi
principale de formare (apariţie) a lor:
a) Obţinerea producţiei fabricate in cadrul obiectului principal de activitate al unei
întreprinderi productive. In acest moment al ciclului economic, evaluarea producţiei obţinute se face
la costuri efective de producţie.
b) Livrarea (facturarea) producţiei fabricate, care constituie momentul transferului
dreptului de proprietate de la producător (vânzător) catre client (comparator). In acest moment al

9
ciclului economic, evaluarea producţiei vândute se face la preturi de vânzare, inclusiv TVA – acolo
unde este cazul. Veniturile din vânzare se constituie pentru producător (vânzător) la nivelul preţului
negociat de vânzare fără eventuala Taxa pe Valoarea Adăugata.
c) Încasarea unor sume de bani, ca urmare a facturării de produse, lucrări, prestaţii
545f53f si servicii care fac obiectul curent de activitate al întreprinderii, dar pentru care nu s-au
înregistrat anterior creanţe fata de clienţi (comparatori).
d) Incorporarea (includerea) in veniturile curente ale exerciţiului financiar expirabil a
unor sume reprezentând venituri care au fost estimate ca probabile in exerciţiile financiare
anterioare, dar care au devenit certe in exerciţiu financiar expirabil. Este vorba de venituri constatate
in avans scadente si/sau de venituri din anularea provizioanelor pentru deprecieri, riscuri si
cheltuieli, ramase fără obiect.
Contabilitatea veniturilor se tine pe categorii de venituri, după natura lor, astfel:
Venituri din exploatare, care cuprind:
- venituri din vânzarea produselor, mărfurilor, lucrărilor executate si serviciilor prestate;
- venituri din variaţia stocurilor, reprezentând variaţia in plus (creştere) sau in minus
(reducere) dintre valoarea la cost de producţie efectiv a stocurilor de produse si producţie in
curs de la sfârşitul perioadei si valoarea stocurilor iniţiale ale produselor si producţiei in curs,
neluând in calcul provizioanele pentru depreciere constituite.
Variaţia stocurilor de produse finite si in curs de execuţie pe parcursul perioadei reprezintă
o corecţie a cheltuielilor de producţie pentru a reflecta faptul ca fie producţia a mărit nivelul
stocurilor, fie vânzările suplimentare au redus nivelul stocurilor. Veniturile din producţia stocata se
înscriu, alături de celelalte venituri, in contul de profit si pierdere, cu semnul plus (sold creditor) sau
minus (sold debitor):
venituri din producţia de imobilizări, reprezentând costul lucrărilor si cheltuielile efectuate
de unitate pentru ea însăşi, care se înregistrează ca active imobilizate corporale si necorporale;
venituri din subvenţii de exploatare, reprezentând subvenţiile pentru acoperirea diferenţelor
de preţ si pentru acoperirea pierderilor, precum si alte subvenţii (finanţarea activităţii 545f53f de
cercetare si alte finanţări) de care beneficiază unitatea;
alte venituri din exploatarea curenta, cuprinzând veniturile din creanţe recuperate si alte
venituri din exploatare.
a) Venituri financiare, care cuprind:
- venituri din imobilizări financiare;
10
 - venituri din investiţii financiare pe termen scurt; venituri din creanţe imobilizate;
- venituri din investiţii financiare cedate; venituri din diferenţe de curs valutar;
- venituri din dobânzi;
- venituri din sconturi obţinute; şi alte venituri financiare.
Sumele colectate de persoana juridica in numele unor terţe parţi, inclusiv in cazul
contractelor de mandat sau comision, nu reprezintă venit din activitatea curenta, in aceasta situaţie,
veniturile din activitatea curenta sunt reprezentate de comisioanele cuvenite. Suma veniturilor
rezultate dintr-o tranzacţie este determinata, de obicei, printr-un acord intre Venituri extraordinare
(de exemplu, daunele pretinse de deţinătorii de poliţe in urma producerii unor calamitaţi).
b) Venituri din provizioane si ajustările pentru depreciere sau pierdere
de valoare anulate.
Contabilitatea veniturilor se tine pe categorii de venituri, după natura lor, cu ajutorul clasei
a 7 – a de conturi, „Conturi de venituri” folosindu-se următoarele grupe de conturi:
70 „Cifra de afaceri”;
71 „Variaţia stocurilor”;
72 „Venituri din producţia de imobilizări”;
74 „Venituri din subvenţii de exploatare”;
75 „Alte venituri din exploatare”;
76 „Venituri financiare”;
77 „Venituri extraordinare”, şi
78 „Venituri din provizioane si ajustările pentru depreciere sau pierdere de valoare”
Conturile sintetice care sunt operaţionale, din grupele respective, se creditează cu veniturile
obţinute si se debitează, de regula, la sfârşitul lunii prin închiderea conturilor de venituri in contul de
rezultat.

1.3. Recunoaşterea şi evaluarea cheltuielilor în contabilitatea financiară

Cadrul contabil general IASB prevede că recunoaşterea cheltuielilor în contul de profit şi

pierdere are loc atunci când a avut loc o reducere a beneficiilor economice viitoare, aferente
diminuării unui activ sau creşterii unei datorii, modificare ce poate fi evaluată credibil şi care are un
grad suficient de certitudine.

11
1
Comisia Europeană, European Union, Trade in goods with Russia, pg 3, disponibil online:
http://trade.ec.europa.eu/doclib/docs/2006/september/tradoc_113440.pdf
2
https://www.gruprenault.ro/despre-noi/management

12
 Criteriul general de mai sus se nuanţează după cum urmează:
 conectarea costurilor la venituri, adică recunoaşterea combinată / simultană a
veniturilor şi cheltuielilor care rezultă direct şi concomitent din aceleaşi tranzacţii sau evenimente.
Exemplu, cheltuielile privind mărfurile sunt recunoscute prin ataşarea lor la veniturile rezultate din
vânzare;
 alocarea sistematică şi raţională atunci când se aşteaptă să se obţină beneficii
economice în decursul mai multor perioade contabile. Exemplu, cheltuielile cu amortizarea
activelor;
 activele recunoscute anterior nu mai aduc beneficii economice. Exemplu, creanţele
devenite irecuperabile;
 transferul de beneficii economice în afara întreprinderii fără echivalent, exemplu
cheltuielile cu impozitele şi taxele sau cheltuielile cu garanţiile acordate pentru produsele vândute
Prin asimilare cu veniturile, cheltuielile sunt evaluate la valoarea justă a mijlocului de plată
sau de acordat în schimbul contraprestaţiei primite sau de transferat fără echivalent (exemplu
cheltuielile cu impozitele).

1.4. Clasificarea cheltuielilor

Clasificarea cheltuielilor are ca obiective principale, următoarele: calcularea costului şi

comparabilitatea cheltuielilor, după natura activităţii ce le generează, cu veniturile.
Din punct de vedere al organizării informaţiilor privind costurile, este important a se
cunoaşte următoarele clasificări ale cheltuielilor:
 În scopul satisfacerii muncii de programare, evidenţă şi calculare a costului unitar al
produselor, cheltuielile de producţie se structurează pe articole de calculaţie.
Articole de calculaţie se văd in figura 1.

13
  Materii prime şi materiale directe

 Deşeuri recuperabile (se scad)

 Salarii directe

 Impozit pe salarii, ajutor de şomaj, contribuţia la asigurările

sociale

 Cheltuieli cu întreţinerea şi funcţionarea utilajului

 Cheltuieli generale de administraţie

 Pierderi din rebuturi

 Cheltuieli de desfacere

Fig. nr. 1. Structura cheltuielilor de producţie pe articole de circulaţie

Structura pe articole de calculaţie are în vedere oglindirea gradului de participare a fiecărei

secţii, compartiment, etc., la formarea costului întregii producţii, precum şi cota parte din fiecare fel
de cheltuieli care revin pe produs.
 Un criteriu important după care se clasifică cheltuielile unei societăţi comerciale este
constituit de modul de participare a cheltuielilor la realizarea obiectivului firmei. Astfel, cheltuielile
se împart în: directe şi indirecte.
Cheltuielile directe sunt indisolubil legate de executarea unui produs sau lucrare, într- un
anume loc de fabricaţie şi pot fi individualizate asupra acestuia, din această grupă făcând parte:
materii prime şi materiale directe, salarii directe, impozitul pe salarii şi contribuţia la asigurările
sociale.
Cheltuielile indirecte, sunt generate îndeosebi de executarea simultană a mai multor
produse, sau secţii de fabricaţie comune diferitelor produse sau lucrări, fapt pentru care aceste
cheltuieli nu pot fi identificate ca aparţinând costului unui anumit produs. Dintre acestea fac parte o
mare diversitate de cheltuieli, cum ar fi: reparaţiile, întreţinerile şi amortizările utilajelor consumul
14
de energie, combustibil, apă, salariile personalului din administraţie.
 În funcţie de momentul efectuării şi al includerii în costul producţiei, putem avea:
cheltuieli privind perioada curentă, cheltuieli înregistrate în avans şi cheltuieli preliminate.
Cheltuielile curente ale perioadei în curs sunt efectuate şi se includ în totalitatea lor în
costul efectiv al producţiei realizate în perioada respectivă.
Cheltuielile înregistrate în avans sunt efectuate în perioada curentă, dar privesc producţia
perioadelor viitoare de gestiune în al căror costuri se includ treptat pe măsura ajungerii lor la
scadenţă.
Cheltuielile preliminate, denumite şi rezerve, sunt acele cheltuieli care urmează a fi
efectuate în perioadele viitoare de gestiune, dar care trebuie incluse în costurile perioadei curente,
evitându-se în modul acesta încărcarea costului produselor cu sumele respective numai în lunile în
care s-ar efectua de fapt cheltuiala ca atare.
d). Din punct de vedere al includerii lor în costul de producţie cheltuielile se grupează în:
 Cheltuieli care se includ atât în costul planificat, cât şi în cel efectiv;
 Cheltuieli care se includ numai în costul efectiv; intră aici acele cheltuieli care nu sunt
prevăzute, dar dacă totuşi apar ele se includ în costul efectiv;
 Cheltuieli care nu se includ nici în costul planificat, nici în cel efectiv, recuperându-se
de la terţi sau din rezultatele financiare.
 În funcţie de dependenţa faţă de mărimea şi evoluţia volumului fizic al producţiei,
cheltuielile de producţie se împart în : variabile şi fixe.
Cheltuielile variabile sunt acelea a căror mărimi evoluează proporţional cu producţia la care
se referă, fiind însă relativ fixe sau constante pe unitate de produs, cum sunt: consumurile de materii
prime şi materiale auxiliare directe, remuneraţii directe, energia, combustibilul, etc.
Cheltuielile fixe sunt acelea care au un nivel relativ constant, indiferent de oscilaţiile
volumului de producţie, cum sunt: cheltuielile generale de administraţie, o parte din cheltuielile de
desfacere, etc.
Din punct de vedere al naturii activităţilor ce le generează, cheltuielile pot fi: cheltuieli de
exploatare, cheltuieli financiare şi cheltuieli excepţionale. Acestora li se adaugă cheltuielile cu
amortizările şi provizioanelor, grupate pe naturile de cheltuieli prezente, ca şi cele cu impozitul pe
profit.

15
 1.5. Recunoaşterea şi evaluarea veniturilor în contabilitatea financiară

Cadrul contabil general IASB specifică faptul că, veniturile sunt recunoscute în contul de
profit şi pierdere atunci când a avut loc o creştere a beneficiilor economice viitoare aferente creşterii
unui activ diminuării unei datorii, modificarea ce poate fi evaluată credibil şi are un grad suficient de
certitudine. Dar, în mod practic, aşa cum prevede IAS 18 ,,Venituri di activităţi curente’’ criteriile
de recunoaştere a veniturilor sunt aplicate, de regulă, separat pentru fiecare tranzacţie, pentru a putea
reflecta realitatea economică.
În raport de natura veniturilor criteriilor de recunoaştere se nuanţează după cum urmează:
a) venituri din vânzarea bunurilor sunt recunoscute în momentul în care sunt
satisfăcute următoarele condiţii:
a1) întreprinderea a transferat cumpărătorului riscurile şi avantajele semnificative ce decurg
din proprietatea asupra bunurilor;
a2) întreprinderea nu mai gestionează bunurile vândute la nivelul la care ar fi făcut-o în mod
normal în cazul deţinerii în proprietate a acestora şi nici nu mai deţine controlul efectiv asupra lor;
a3) mărimea veniturilor poate fi evaluată în mod rezonabil (credibil)
a4) este probabil să fie generate către întreprindere beneficii economice asociate tranzacţiei
b) veniturile din prestarea serviciilor. Atunci când rezultatul unei tranzacţii ce
implică prestarea de servicii poate fi estimat în mod rezonabil, venitul asociat tranzacţiei trebuie să
fie recunoscut în funcţie de stadiul de execuţie a contractului la data închiderii bilanţului. Rezultatul
unei tranzacţii poate fi estimat în mod rezonabil atunci când sunt satisfăcute următoarele condiţii
b1) suma veniturilor poate fi estimată în mod rezonabil
b2) este probabil ca beneficiile economice asociate tranzacţiei să fie generate către societate
b3) stadiul de execuţie a contractului la data de închidere a bilanţului poate fi evaluat în
mod rezonabil
b4) costurile apărute pe parcursul contractului şi costurile de finalizare a contractului pot fi
evaluate în mod rezonabil
c) veniturile din dobânzi sunt recunoscute periodic, în mod proporţional pe baza
randamentului efectiv al activului. Randamentul efectiv al unui activ este dezvăluit prin rata
dobânzii necesară pentru actualizarea viitoarelor intrări de numerar, aşteptate pe durata de viaţă a
activului pentru a egala valoarea contabilă iniţială a acestuia.
d) redevenţele sunt recunoscute pe baza contabilităţii de angajamente, conform
16
realităţii economice a contractului.
În ceea ce priveşte momentul recunoaşterii venitului, Cadrul contabil general IASB
precizează că se identifică cu momentul livrării (vânzării) bunurilor.
Momentul recunoaşterii veniturilor se poate identifica şi cu cel al producţiei, este cazul
producţiei agricole în agricultură (IAS 41 ,,Agricultura’’).
Veniturile mai pot fi recunoscute anterior vânzării, este cazul contractelor pe termen lung
pentru realizarea unor construcţii sau pentru prestarea unor servicii. Aceste cazuri sunt analizate în
standardele IAS 11 ,,Contracte de construcţii’’ şi IAS 18 ,,Venituri din activităţii curente’’.
Potrivit IAS 18 ,,Venituri din activităţi curente’’, veniturile sunt evaluate la valoarea justa a
mijlocului de plată primit sau de primit.
Suma veniturilor rezultate dintr-o tranzacţie este determinată de obicei printr-un acord între
societate şi cumpărătorul sau utilizatorul activului. Ea se evaluează la valoarea justă a mijlocului de
plată primit sau de primit, ţinând cont de suma oricăror reduceri comerciale şi a oricăror rabaturi
cantitative acordate de societate.
Diferenţa dintre valoarea justă la data recunoaşterii venitului şi valoarea nominală a
mijlocului de plată este recunoscută ca venit din dobânzi (venit financiar), mărimea acestuia în timp,
determinându-se, după caz:
 Utilizând o rată a dobânzii predominantă pentru un instrument financiar cu un grad de
risc similar, sau;
 Calculând rata dobânzii care actualizează încasările viitoare la nivelul preţului de
vânzare la vedere al bunurilor respective.

3
https://www.researchgate.net/publication/311722394_Contabilitatea_veniturilor_si_cheltuielilor
4
https://www.gruprenault.ro/juridic/informatii-legale

17
 1.6. Clasificarea veniturilor

În noul sistem de contabilitate, organizarea evidenţei veniturilor şi concepţia generală

despre venituri se schimbă fundamental în ideea delimitării eforturilor şi efectelor economico-
financiare cu foarte mare claritate, asupra unei anumite perioade de gestiune.
Aceste aspecte se referă la :

 Contravaloarea produselor, lucrărilor şi serviciilor facturate se constituie ca venit al

perioadei de gestiune încă din momentul facturării, indiferent dacă acestea se încasează în cursul
aceluiaşi exerciţiu sau în cele viitoare;
 Valoarea producţiei finite sau în curs de execuţie destinată activităţii investiţionale a
întreprinderii, se constituie de asemenea ca venit al perioadei;
 Valoarea producţiei finite, mărfurilor şi a producţiei nefinalizate se consideră venit al
perioadei de gestiune în care acestea au fost obţinute luând în considerare creşterea sau descreşterea
stocului la sfârşitul perioadei faţă de începutul perioadei.
Contabilitatea financiară reflectă cheltuielile şi veniturile din momentul angajării lor.
Conform acestei concepţii sunt considerate componente ale veniturilor următoarele:
 Toate încasările din vânzările produselor fabricate, mărfurilor vândute, lucrărilor
executate şi serviciilor prestate din momentul naşterii dreptului de a le încasa. Sunt asimilate
acestora şi variaţia stocurilor de produse fabricate şi comenzi în curs de execuţie de la finele
exerciţiului financiar faţă de cele de la începutul acestuia.
 Alte venituri generate de activitatea de exploatare curentă, din participarea la tranzacţii
financiare sau din activităţi excepţionale;
 Diminuări ale provizioanelor create în exerciţiul financiar anterior în măsura în care
acestea au rămas fără obiect.
Conform Regulamentului de aplicare a Legii contabilităţii, principalele elemente care
formează veniturile unităţii patrimoniale sunt sumele sau valorile încasate sau de încasat, din:
 Livrările de bunuri, executarea de lucrări, prestări de servicii şi din avantajele pe care
unitatea patrimonială a consimţit să le primească;
 Executarea unei obligaţii legale sau contractuale din partea terţilor;
 Venituri excepţionale.

18
 În cadrul veniturilor pentru determinarea rezultatului exerciţiului se cuprind de asemenea,
veniturile din: producţia stocată, producţia imobilizată, diminuarea sau anularea provizioanelor,
preţul de vânzare al activelor cedate.
Tot în vederea delimitării exacte a veniturilor pe anumite exerciţii financiare, veniturile se
clasifică astfel:
 Venituri curente, constatate, înregistrate şi încorporate în rezultatul exerciţiului
respectiv;
 Venituri înregistrate în avans, sunt constatate în exerciţiul “N” dar încorporate în
exerciţiul “N+1”;
 Venituri de realizat, sunt venituri realizate efectiv în cursul exerciţiului ”N”
încorporate în rezultatele aceluiaşi exerciţiu, pentru care nu s-au întocmit documentele de
înregistrare.
Din punctul de vedere al asigurării compatibilităţii şi comparabilităţii cu cheltuielile,
veniturile se grupează astfel:
 venituri din activitatea de exploatare, incluzându-se aici venituri din vânzări de
produse, mărfuri, servicii prestate şi din alte activităţi;
 venituri din producţia stocată;
 venituri din producţia de imobilizări;
 venituri din subvenţii de exploatare, alte venituri de exploatare;
 venituri financiare;
 venituri excepţionale;
 venituri din provizioane

1.7. CONCEPTUL DE REZULTAT: PROFIT ŞI PIERDERE

Rezultatul reprezintă, potrivit Dicţionarului Enciclopedic, efectul unei acţiuni sau al unei
cauze, o urmare, o consecinţă.
În domeniul financiar contabil cea mai deasă definiţie a rezultatului este cea privind
diferenţa dintre venitul total al întreprinderii şi costul total.
Este o definiţie generală care se nuanţează şi structurează în raport de naturile de venituri şi
cheltuieli, respectiv funcţiile întreprinderii delimitate ca segmente comparabile la nivelul cărora se

19
asociază venitul cu cheltuiala corespondentă.
În această accepţiune rezultatele sintetizează eficienţă cu care s-a desfăşurat întreaga
activitate economică a unităţii patrimoniale. Rezultatul are două forme: profitul sau pierderea.
Profitul este rezultatul pozitiv, reprezentând o sursă de finanţare proprie a activelor create ca
excedent al veniturilor peste cheltuieli.
Pierderea, sau rezultatul negativ exprimă mărimea bunurilor consumate, în activitatea
întreprinderii care nu au putut fi acoperite din veniturile proprii.
Normalizatorii români au definit rezultatul exerciţiului, respectiv profitul sau pierderea “ca
diferenţă între veniturile şi cheltuielile exerciţiului, indiferent de data încasării sau a plăţilor”.
Abordări semnificative la definirea profitului s-au făcut şi din perspectiva economiei
politice. Astfel, profitul alături de dobândă (“venitul însuşit de proprietarul oricărui capital antrenat
într-o activitate economică oarecare sub formă de excedent, în raport cu capitalul respectiv avansat”)
şi renta (“venitul ce revine posesorului oricărui factor de producţie, a cărui ofertă este rigidă sau
foarte puţin elastică, este venitul ce revine proprietarului pentru transferarea dreptului de folosinţă şi
de uzufruct a unor factori de producţie cu însuşiri speciale de către alte persoane”) sunt considerate
forme ale venitului.
Etimologic , profitul este un termen de origine latină, având ca rădăcină verbul “
proficaere” care înseamnă a progresa, a da rezultate şi care , treptat, a dobândit semnificaţia de a da
sau de a aduce profit. Aceastaă explică de ce profitul este considerat venit sau formă de venit.
Analiştii economici apreciază că orice încercare de a analiza totalitatea accepţiunilor cuvântului “
profit “, ne conduce la concluzia că ele reflectă în fond trei modalităţi majore de a concepe profitul :
 Profitul ca rezultat al acţiunii economice , decurge din semnificaţia termenului latin
original. Se determină ca diferenţă între veniturile totale şi cheltuielile ocazionale de activitatea agentului
economic. De aici rezultă că profitul este avantajul realizat sub forma bănească, dintr-o operaţie sau activitate
economică. Important pentru această abordare este distincţia între profitul legitim sau legal ( realizat în
contextul respectării prevederilor legale de-a lungul întregii activităţi din care este obţinut inclusiv a
prevederilor referitoare la metodologia de calcul), şi profitul nelegitim sau nelegal ( realizat în contextul
încălcării deliberate sau nu a legalităţii ) ;
 Profitul ca venit rezidual. Această abordare pleacă de la premiza că modul de calcul al
profitului conduce la o sumă globală, nediferenţiată, care nu spune nimic despre natura profitului şi
legitimitatea sa (nelegalitatea) pentru cel care şi-l însuşeşte. Adepţii acestui punct de vedere susţin , de fapt ,
că venitul pe care îl reprezintă profitul , firmei îi revine numai sumele care se justifică prin aportul său la
activitatea din care provin. Diferenţa dintre venitul total şi costuri în cadrul acestei abordări se împarte în

20
venit cuvenit şi venit necuvenit pentru firmă. Această clasificare este desigur diferită de cea care împarte
profitul în legal şi în nelegal. Pentru că din diferenţa respectivă se tot elimină componentele necuvenite
firmei, profitul va reprezenta , în final partea sau suma reziduală. De aici rezultă că profitul ca venit rezidual
este totodată profit cuvenit ;
 Profitul ca remuneraţie implicită a factorilor de producţie. Pentru o mare parte dintre
economişti profitul calculat ca diferenţa dintre venitul total şi consumul total reprezintă un amestec de
elemente eterogene. Adepţii acestui punct de vedere pornesc de acolo de unde s-au oprit susţinătorii teoriei
profitului ca venit rezidual căruia i se spune profit. Încercând să răspundă cât mai corect întrebării ajung la
concluzia că acesta este un venit care, în mod inevitabil, rezultă din aportul adus de unul sau mai mulţi factori
de producţie şi care în virtutea acestui fapt trebuie să revină lor.
Există vis a vis de profit şi alte păreri. În Economics, Paul Samuelson afirma:” mulţi
oameni consideră profiturile ca reprezentând un surplus din punct de vedere economic inutil şi
nejustificat, însuşit de factorii de producţie. Asemenea păreri sunt alimentate de inegalităţile care se
formează în timp între diferitele grupuri sociale pe baza veniturilor asigurate din profit întrucât
profiturile mari şi foarte mari coexistă cu cele mici sau chiar cu pierderile”.
Concluzionând, apar puncte de convergenţă, dar şi de divergenţă între rezultatul contabil şi
conceptual economic de venit ( profit, rentă, dobândă). Spre deosebire de venitul economic,
rezultatul contabil se circumscrie unei entităţi economice, măsurând rezultatele activităţii
desfăşurate postfactum. El rezultă periodic ca un surplus din ciclul economic al unei entităţi , proces
în care costurile neexprimate sunt raportate în viitor determinându-se averea netă , iar cele expirate
se include în mărimea rezultatului. Prin modul său de calcul, rezultatul contabil este orientat către
trecut, servind ca măsură a progresului înregistrat de o entitate economică în decursul unei perioade
de timp trecute.

1.8. CLASIFICAREA REZULTATELOR ÎN CONTUL DE PROFIT ŞI

PIERDERE

Din punct de vedere al practicii contabile documentul contabil care permite determinarea
rezultatului, punând în relaţie cheltuielile şi veniturile, este contul de rezultate.
În cadrul noului sistem de contabilitate din ţara noastră, contul de profit şi pierdere are la
bază clasificarea pe natură a veniturilor şi cheltuielilor. Concepţia dualistă adoptată pentru
modelarea şi contabilizarea cheltuielilor şi veniturilor impune un calcul al rezultatului global realizat
prin contabilitatea financiară şi un calcul al rezultatelor analitice înfăptuit prin contabilitatea de
21
gestiune.
CONTUL DE PROFIT SI PIERDERE

Îuntocmit la data de.....................

CHELTUIELI Exerciţiul VENITURI Exerciţiul

N-1 N N-1 N

1.Cheltuieli de exploatare 1.Venituri din exploatare

2.Cheltuieli financiare 2.Venituri financiare

3.Cheltuieli extraordinare 3.Venituri extraordinare

4.Impozit pe profit 5.REZULTATUL EXERCIŢIULUI

Profit cu +

Pierdere cu -

5
https://contabilul.manager.ro/a/7264/contabilitate-primara.html

22
 CAPITOLUL II PREZENTAREA GENERALĂ A SOCIETĂŢII
COMERCIALE RENAULT COMMERCIAL ROUMANIE S.R.L.

Sediul Dacia-Renault, Mioveni, România, 2018

Sediul S.C. Renault Commercial Roumanie S.R.L. West Gate, 2019

23
 2.1 ÎNFINŢARE,DENUMIRE, CAPITAL SOCIAL, DOMENIUL DE
ACTIVITATE

S.C RENAULT COMMERCIAL ROUMANIE S.R.L a luat fiinţă in anul 1991. Sediu:
strada Uzinei, nr. 1, Mioveni, 115400, jud. Argeș, România. Încă de la început s-a declarat ca
societate comercială plătitoare de TVA, având CODUL UNIC de înregistrat la Oficiul Registrului
Comerţului Argeş sub nr. J03/81/1991, CUI 160796.
Subscrisa RENAULT COMMERCIAL ROUMANIE, persoană juridică de naţionalitate
franceză îşi desfăşoară activitatea în conformitate cu legile în vigoare şi cu statutul societăţii.
Aceasta este o societate cu responsabilitate limitată.
Denimirea Societăţii S. C. Renault Commercial Roumanie S. R. L. SEDIUL SOCIAL
Bucureşti sectorul 2, Bd. Preciziei nr. 24, West Gate Business Center, Corp H1, Et 5,
Sector 6, București, România.
Domeniul de activitate: 345, Produse Finite, 354, Produse aflate la terți. Capital Social
Subscris și Vărsat – 25,417,382,105 RON

2.2. PREZENTAREA SOCIETĂȚII S. C. RENAULT COMMERCIAL

ROUMANIE S.R.L

Renault S.A este o companie multinaţională franceză care are ca obiect principal de
activitate fabricarea de autoturisme, al treilea în Europa după Volskwagan Group şi P.S.A Peugeot
Citroen.
Compania Renault are o bogată şi interesantă poveste, fiind fondată în 1899 de către Louis
Renault, fiind martoră marilor evenimente ale Europei: cele două războaie mondiale, formarea
Comunităţii Europene Cărbunelui şi Oţelului, şi, ulterior, a Uniunii Europene şi a Pieţei Unice
Interne.
Partea interesantă a companiei vine din faptul că a fost o prima companie industrială privată
din Franţa, naţionalizată şi apoi privatizată în 1945 ca urmare a supunerii acesteia cerinţelor

24
 Germaniei naziste, apoi în 1996 aceasta fost privatizată, statul francez deţinând în
continuare o parte din aceasta.
Renault S.A este o companie ce crede în globalizare, primii paşi spre aceasta fiind făcuţi
încă din perioada 1945-1955 prin orientarea spre export şi achiziţia de uniăţi străine de producţie.
Principalii paşi făcuţi de Renault spre internaţionalizare s-au concretizat prin externalizarea
producţiei, achiziţia altor companii şi încheierea de parteneriate, alianţe şi cooperări strategice
regionale sau globale.
În prezent Renault Group se descrie drept: “ Un grup, trei branduri”. Celelalte două
branduri ale grupului includ Dacia şi Renault Samsung Motors, două companii cu acelaşi obiect de
activitate ca şi Renault.
Prezent în 128 de ţări brandul Renault este imaginea grupului. Renault este unul dintre cele
mai recunoscute branduri de autoturisme din lume.
Renault este cunoscut pentru tradiţia sa bogată, o marcă care a rămas fidelă originii sale,
principalul mod prin care brandul se autodescrie este: “mândri de rădăcinile noastre franceze” .
Renault reprezintă creierul grupului, fiind cel sub insigna căruia principalele se desfăşoară
principalele activităţi de cercetarea şi dezvoltare, principalul centru fiind în Guyancourt, Franţa,
denumit Tehnocentre.
În afară de centru din Franţa, Renault mai deţine de asemena alte patru centre “satelit”
responsabile cu design-ul în România, Brazilia, Coorea de Sud şi India, în oraşele Bucureşti, Sao
Paulo, Seoul, respectiv Mumbai.
Renault Tehnologie Roumaine, abreviat R.T.R, a fost creat în 2007 cu scopul de a se ocupa
de dezvoltarea de vehicule şi sisteme de propulsive. Odată finalizate acestea urmează a fi date spre
producţie în centre de producţie din regiune, apoi date spre comercializare pe pieţele din Europa
Centrală şi de Est, Turcia, Rusia şi Africa de Nord.

61http://www.renault.com/en/groupe/marques-du-groupe/pages/historique-renault-samsung-motors.aspx
7
Renault Annual Report 2011, pg. 19, disponibil online: http://www.renault.com/en/finance/presentations-et-
documents/pages/documents-et-presentations.aspx
8
Registration Document Renault 2013, pg. 3, disponibil online: http://www.renault.com/en/finance/presentations-et-
documents/pages/documents-et-presentations.aspx
9
http://www.daciagroup.com/despre-noi/alianta-renault-nissan

25
 R.T.R îşi desfăşoară activitatea în trei oraşe :

 Bucureşti – centru de design;

 Piteşti – centru de producţie;
 Titu – centru de testare.

Printre automobilele produse de Renault, cele care au înregistrat rezultate bune în vânzările
la nivel mondial se numără: Clio, Captur, Twingo, Kangoo, precum şi modelele Dacia: Duster,
Sandero şi Logan.
Renault este liderul automobilelor electrice şi a L.C.V-urilor pe piaţa europeană, modele
cheie pe aceste pieţe fiind Renaul Zoe – automobile electrice, respective Kangoo – L.C.V.
Automobile Dacia S.A este o companie românească al cărui principal obiect de activitate îl
reprezintă producearea şi comercializarea de automobile.
Dacia a intrat sub umbrela Renault Group în 1999. Datorită problemelor financiare Dacia s-
a privativat, Renault a achiziţionat la momentul respectiv 51 % din companie, ulterior Renault a
achiziţionat Dacia integral, din 2004 Renault deţine peste 99% din companie.
Prezent în 43 de ţări brandul Dacia este o adevărată investiţie de succes pentru Renault S.A.
Vânzările Dacia au crescut de la an la an. În 2003 vânzările totale au 68.741 de unităţi, în 2013
vânzările au fost de aproape 430.000 de unităţi.
Succesul Dacia este atribuit raportului bun dintre calitatea şi preţul produselor sale.

Modelele Duster, Sandero şi Logan sunt comercializate şi de Renault, sub siglă proprie, şi
sunt o parte importantă din strategia de internaţionalizare a grupului, fiind adesea folosite drept
mijloace de intrare pe pieţe noi ca şi modele entry-level.
Denumită initial Samsung Motors Inc., compania a devenit Renault Samsung Motors în
2000, Renault deţinând 70% din companie, Samsung deţinând 20%, iar băncile creditoare deţinând
restul de 10%.
Renault a devenit prima companie europeană din domeniul industriei care îşi stabileşte
operaţiuni în Coreea de Sud.1 La 31 decembrie 2013 Renault deţine 80% din Renault Samsung
Motors.
Mare parte din volumul vânzărilor R.S.M are loc pe piaţa proprie. Produse R.S.M sunt
clasificate ca produse din vârful de gamă. Gama R.S.M este compusă din cinci modele: Q.M5,
26
S.M3, S.M5, S.M7 şi Q.M5 dstinate segmentelor B, C, D, E, respective S.U.V.
În afară de regiunea Asia-Pacific, R.S.M îşi comercializează produsele în regiunile America
Latină şi Euromed – Africa.
Alianţa Renault-Nissan s-a format în 1999, prima de acest gen între o campanie franceză
şi una japoneză. Aceast parteneriat este unul flexibil şi pragmatic, care poate fi aplicat în noi
proiecte şi cu noi parteneri. Acestă alianţă este descrisă de Renault ca fiind: ”o poveste de succes
neegalată”2.
Obiectivele principale ale Alianţei sunt3:

1. Să fie recunoscută de consumatori drept unul din primele trei grupuri producătoare
de automobile pentru calitatea şi valoarea produselor şi serviciilor oferite în fiecare regiune şi pe
fiecare segment de piaţă;
2. Să fie printre primele trei grupuri din punct de vedere thenologic, ambii parteneri
să exceleze într-o anumită ramură;
3. Profitul operaţional generat să fie printre prime trei grupuri.

În prezent Renault-Nissan este al patrulea grup contructor de automobile din lume după
Toyota, General Motors şi Volswagen.
Prin această alianţă cele două două companii îşi aduc fiecare expertiza în domenii cheie, iar
prin această colaborare s-ar fi înregistrat economisiri estimate în valoare de 2,69 miliarde de euro în
2012 şi 2,9 miliarde în 2013. Printre domeniile considerate prioritare se număra4:
 Logistică;

10 11
4http://www.renault.com/en/groupe/marques-du-groupe/pages/historique-renault-samsung-motors.aspx 5Renault
Annual Report 2013, pg. 22, disponibil online: http://www.renault.com/en/finance/presentations-et-
documents/pages/documents-et-presentations.aspx
12
6Registration Document Renault 2013, pg. 26, disponibil online: http://www.renault.com/en/finance/presentations-et-
documents/pages/documents-et-presentations.aspx
13
http://www.daciagroup.com/despre-noi/alianta-renault-nissan

27
  Marketing;
 Sisteme informatice;
 Funcţii suport;
 Canale de distribuţie;
 Platforme şi piese comune.
 Sourcing-ul mondial.
La sfârşitul lui 2013 Renault-Nissan avea 17 echipe responsabile cu aceste sarcini.
În scopul relizării acestor schimburi s-a creat în 2002 Renault-Nissan B.V o companie de
management strategic, deţinută în mod egal de cei doi parteneri, cu scopul de a stabili o strategie
comună pe termen mediu şi lung şi de a facilita schimbul de informaţii şi idei.
Renault-Nissan B.V se ocupă de managementul altor două companii:
 Renault-Nissan Purchasing Organization care are ca obiectiv de optimizarea
strategiei de piaţă.
 Renaul-Nissan Information Services care are ca obiectiv optimizării sistemelor
informatice.
Succesului alianţei este datorat faptului că atât Renault, cât şi Nissan deţin părţi importante
din acţiunile partenerului, fapt ce garantează interesul părţilor ca cealaltă să aibă succes. La sfârşitul
lui 2013 Renault deţinea 43,4 % din Nissa, iar Nissan 15% din Renault.5

Figura nr.2 : Top 10 pieţe Renault-Nissan ( număr de unităţi vândute )

Sursa: Renault Registration Document 2013

14
Renault Annual Report 2013, pg. 11

28
 Vânzările Renault-Nissan au fost de 8.26 de milioane de unităţi în 2013, faţă de 4,9
milioane de unităţi în 1999.
În 2010 alianţa Renault-Nissan a anunţat semnarea unui parteneriat de cooperare strategică
cu Daimler AG. Pentru ca înţelegerea să fie întărită, iar ambii parteneri să fie interesaţi de o
relaţie ”win-win” cele două părţi au făcut schimb de acţiuni.
Conform înţelegerii, Daimler a primit 3,1% din acţiunile ambelor parteneri, iar Alianţa
3,1% din Daimler, atât Renault şi Nissan deţinând 1,55%.
Scopul principal al parteneriatului este schimbul reciproc de cunoştinţe şi tehnologie în
domenii precum:
 Dezvoltarea comună a arhitecturii vehiculelor mici – colaborând pentru
îmbunătăţirea noii generaţii de modele ambelor părţi, fără a se pierde identitatea sau brand-ul;
 Cooperarea pe segmentul L.C.V-uri
 Sistemele de propulsie – ambele părţi vor face schimb de piese şi cunoştinţe pentru
a obţine un consum cât mai mic pentru modele lor.
De la semnarea parteneriatului cooperarea s-a extins la nivel global, prin colaborări
regionale în afara Europei.
Primul produs al cooperări este modelul minivan Mercedes Citan, lansat în 2012, bazat pe
modelul Renault Kangoo, aceasta este produs în fabrica Renault de la Maubauge, Franţa şi are
încorporat un motor diesel cu cilindri de 1,5 litri dezvoltat în comun de Renault şi Daimler.
Pe lângă producţia de maşini, Renault deţine mai multe companii care se au ca obiect de
activitate comercializarea de automobile cu servicii de reparare, mentenanţă şi alte servicii post-
vânzări.
Renault Retail Group este o filială creată de Renault cu scopul de a comercializa produse
Renault, Dacia şi Nissan în Europa. R.R.G este prezent în 12 pieţe din Uniunea Europeană plus
Elveţia cu 220 de puncte de vânzare.
R.R.G este de asemnea cea mai profitabilă filială Renault în 2013, cu o cifră de afaceri de
aproximativ 7 miliarde de euro.
Renault Corporate Sales Division a fost creat în 1999 pentru a se ocupa de vânzare în
masă, precum şi de managentul flotei de maşini a companiilor cliente, care derivă de la
transnaţionale la afaceri mici şi mijlocii.
Managementul constă în oferire de servicii de service şi mentenanţă, servicii de
personalizare a flotei, servicii financiare - credite, contracte de închirieri pe termen lung, contracte

29
de leasing - şi altele. R.C.S este o parte importană în menţinerea Renault în poziţia de lider pe piaţa
L.C.Vdin Europa.
Pentru a putea oferi contracte personalizate, service şi mentenţă compania apelează la
reţeaua Renault Pro+, companie specializată în aceast domeniu, însă doar pentru modelele din
gama Renault.
O altă companiei care se ocupă de servicii de reparaţii şi mentenanţă aflată sub umbrela
Renault este Motrio. Fondată în 2003 Motrio oferă servicii de reparaţii şi mentenanţă pentru
autovehiculele atât din, şi din afara, gamei Renault. În prezent oferă piese de schimb pentru 4000 de
modele ce aparţin de 32 de branduri diferite.
În afara domeniului auto, Renault Group deţine alte două companii care au fost şi sunt în
continuare un factor important în desfăşurarea activităţii grupului.
Prima dintre aceste companii este Renault Consulting, o companie de consultantanţă, care
îşi oferă serviciile grupului, alianţei Renault-Nissan şi partenerilor.
Renault Consulting nu se ocupă doar de consultanţa pentru demeniul auto, aceasta are
expertiză într-o gamă largă de domenii, lucrând cu peste 300 de companii.
O a doua companie este RCI Banque, deţinută în întregime de Renault.
Prezentă în 36 de ţări, scopul principal al RCI Banque a este acela de fi principalul mijloc
de finanţare a Renault-Nissan şi de a oferi servicii finaciare clienţilor Renault pentru a putea
achiziţiona produsele companiei mamă.
Printre activităţile cu clienţii se numără:
 Credite pentru maşini noi sau folosite;
 Contract de leasing cu opţiuni de cumpărare;
 Contracte de închiriere;
 Extinderea garanţiilor şi a serviciilor de mentenanţă;
 Servicii de asistenţă
 Asigurări

30
 Figura nr. 3 : Structura acţionarilor Renault
Sursa: Renault Annual Report 2013

Statul francez deţine în continuare o parte importantă din Renault. Cu toate că Renault nu a
început ca o companie de stat, odată cu sfârţitul Celui de al Doilea Război Mondial compania
Renault a fost rechiziţionată, confiscată şi, ulteior, naţionalizată, urmare a faptului că Louis Renault
a fost acuzat de comerţ cu naziştii în urma supunerii acestuia faţă de regulile impuse de Germania
nazistă. Este important de precizat faptul că partea deţinută de statul francez a scăzut din ce în ce
mai mult de-a lungul anilor.
Ca urmare a alianţei Renault-Nissan, compania japoneză Nissan deţine 15% din Renault,
însă Nissan nu are putere de vot în cadrul procesului decizional al companiei Renault.
O altă companie ce deţine o parte din Renault este Daimler, aceasta este rezultatul
cooperării strategice dintre Renault şi Daimler. Ca urmare Daimler deţine 3,10 % din Renault, iar
Renault 1,55 % din Daimler.
Asemenea părţii Nissan, stocurile de trezorerie reprezintă acele acţiuni care nu aduc după
sine putere de vot.
Puterea de vot în grupul Renault:
 Public
 Statul francez
 Angajaţi
 Daimler A.G

31
 2.3 STRUCTURA ORGANIZATORICĂ A SOCIETAŢII

S. C. Renault Commercial Roumanie S. R. L. dispune de structură organizatorică şi de

personal care să poată asigura, în condiţii de funcţionare a unui sistem de management al calităţii,
proiect potrivit standardului SR EN ISO 15001:2017, desfăşurarea conform cerinţelor activității
companiei.
Fişele posturilor cuprind potrivit fiecărui post din schema de organizare a copartimentelor,
responsabilităţile cumulate aferente funcţiunilor Sistemului Calităţii.

2.4 RESURSE TEHNICE SI TEHNOLOGICE ALE SOCIETAŢII

Societatea deţine resurse adecvate pentru a putea demonstra că produsele sunt realizate
conform obiectivelor sale privind calitatea. Capacitatea resurselor sale de a satisface cerinţete
proceselor sistemului de management proiectat, este analizată potrivit planificării de către
management.
Conformitatea activităţilor aferente proceselor sistemului calităţii, procese orientate spre
furnizorii serviciului produsului către client, conform cerinţelor presupune din punct de vedere al
resurselor, urmatoarele:
- asigurarea de personal cu instruire corespunzătoare cerinţelor;
- asigurarea standardelor şi reglementărilor naţionale şi internaţionale aplicabile
pentru tehnologiile utilizate;
- asigurarea de materiale, echiapamente necesare desfăşurării activităţii.

2.5 RESURSE UMANE S.C. RENAULT COMMERCIAL ROUMANIE

S.R.L.

De la începutul lunii iulie a acestui an, activitatea Direcţiei Resurse Umane a Renault
România este coordonată de Dana Oprişan. Aceasta a preluat responsabilităţile de la Radu
Mavrodin, care este în continuare director resurse umane pentru regiunea Euromed-Africa, din care
face parte şi România. Datorită legilor GDPR în vigoare, structura internă nu este publicată.

32
 2.6 ÎNTOCMIREA DOCUMENTELOR CONTABILE A REGISTRELOR
CONTABILE, A DECLARAŢIILOR ŞI DECONTURILOR

Registre contabile.

Datele consemnate în documentele justificative sunt înregistrate în ordine cronologică şi

grupate în registrele contabile. Acestea se prezintă sub forma unor registre legate,fişe şi situaţii ale
căror conţinut şi formă corespund scopului pentru care se ţin.
Principalele registre ce se folosesc,obligatoriu,în contabilitate sunt: Cartea-mare şi
Registrul-inventar.

a.Registrul-jurnal este documentul contabil obligatoriu în care se înregistrează, prin

articole contabile,în mod cronologic, operaţiile patrimoniale,prin respectarea succesiunii
documentelor,după data de întocmire sau intrare a acestora în unitate.În cadrul firmei S.C.
RENAULT COMMERCIAL ROUMANIE S.R.L. acest jurnal este emis de programul de
contabilitate personal, pe baza înregistrărilor efectuate zilnic.Se listează la sfârşitul lunii,iar
totalurile(rulajul) se înscriu manual în registrul jurnal(formularul tipizat)şnuruit şi înregistrat la
Administraţia Finanţelor Publice Bucuresti Sector 2,la data înfiinţării firmei.

Tabelul 1. REGISTRUL-JURNAL

D Documentu Simbol Sume

a l conturi
ta
Explic D C D Cre
r (felul, nr., e re e di-toare
atii
. crt. i data) bi- toare di-toare bi- toare
n
reg.
2 3 4 5 6 7 8

Intocmit, Verificat,

33
 b.Registru cartea mare – registru contabil obligatoriu in care se înregistrează lunar
cronologic si sistematic, prin regruparea conturilor, mişcarea tuturor elementelor de activ si pasiv.
Acesta stă la baza întocmirii balanţei de verificare. El este un document de sinteză si sistematizare,
conţine simbolurile conturilor debitoare si creditoare corespondente.
Formularele folosite drept registru (cartea-mare) pot îmbrăca diverse forme,cum ar fi: fişe
de cont pentru operatiuni diverse, fişe de cont şah sau pe conturi corespondente,forma (cartea-
mare)centralizatoare.
Forma folosită drept registru (cartea-mare) de firma S.C. RENAULT COMMERCIAL
ROUMANIE S.R.L.,este cea de fişe de cont pentru operaţiuni diverse.
Această fişă (cartea-mare) este emisă din programul de contabilitate şi se listează şi
arhivează odată pe an-la sfârsitul anului.
c.Registrul inventar- se completează pe baza inventarierii faptice a fiecarui element de
activ si de pasiv. Conform cu OMFP 3512/2008 acesta este un document contabil obligatoriu şi se
întocmeşte cel puţin o data pe an în timpul funcţionării societaţii si cu ocazia încetării activităţii
societăţii: divizare, fuziune, insolvenţă cât si alte situaţii prevazute de lege. Trebuie numerotat,
şnuruit si parafat si înregistrat in evidenţa societaţii.
Acest registru în cadrul firmei se completează odată pe an având la bază inventarele
întocmite în fiecare gestiune (materii prime,materiale auxiliare ,mărfuri şi produse) şi în fiecare
departament (mijloace fixe şi obiecte de inventar).
d.Registrul general de evidenta a salariatilor.Se numerotează pe fiecare pagină şi va
purta obligatoriu pe toate paginile ştampila inspectoratului territorial de muncă.Angajatorul are
obligaţia completării registrului în ordinea încheierii contractelor individuale de munca.Registrul
cuprinde elementele de identificare a tuturor salariaţiilor , data încheierii contractului individual de
muncă , data începerii activităţii, modificarea şi suspendarea contractului, durata acestuia , durata
muncii este în ore/zi, respectiv codul acesteia potrivit Clasificării ocupatiilor din Romania(C.O.R.),
salariul de bază la data încheierii contractului, data încetării contractului şi temeiul legal al încetării
acestuia, numele, prenumele si semnătura persoanei care face înscrierea.
În cazul S.C. RENAULT COMMERCIAL ROUMANIE S.R.L., registrul se completează şi
se păstrează în format electronic , conform normelor în vigoare, la sediul central al angajatorului, în
cadrul departamentului de Resurse Umane.
e.Registrul unic de control are ca scop evidenţierea tuturor controalelor desfăşurate la
contribuabil de către toate organele de control specializate, în domeniile: financiar-fiscal, inspecţia
muncii, sanitar, fitosanitar,urbanism,calitatea în construcţii,protecţia consumatorului,protecţia
34
împotriva incendiilor, precum şi alte domenii prevăzute de lege.
S.C. RENAULT COMMERCIAL ROUMANIE S.R.L. are un registru de lucru în Bucureşti
cel de la sediul central şi se află în cadrul serviciului Financiar-Contabilitate.
f. Registrul de evidenţă fiscală are ca scop înscrierea tuturor informaţiilor care au stat la
determinarea profitului impozabil şi a calculului impozitului pe profit cuprins în declaraţia privind
obligaţiile de plată la bugetul general consolidat.
Informaţiile din Registrul de evidenţă fiscală sunt înregistrate în ordine cronologică şi
corespund cu operaţiunile fiscale şi cu datele privind impozitul pe profit din declaraţia privind
oblogaţiile de plată la bugetul general consolidat.
Registrul de evidenţă fiscală se păstrează la sediul fiscal S.C.MONARCH S.R.L,în cadrul
serviciului Financiar Contabilitate,unde se fac şi înregistrările în aceasta.

2.7 DOCUMENTE PRIVIND ORGANIZAREA CONTABILITĂŢII

CHELTUIELILOR ŞI VENITURILOR

a.Jurnal de vănzări

Forular tipizat fără regim special. Serveşte ca : jurnal auxiliar pentru înregistrarea
vănzărilor de valori materiale sau a prestărilor de servicii,document de stabilire lunară a taxei pe
valoarea adăugată colectată,document de control a unor operaţii de înregistrare în contabilitate.
Se întocmeste într-un singur exemplar, în care se înregistrează zilnic elementele necesare
pentru determinarea TVA colectată datorată. Acest document se emite de programul de contabilitate
şi are la bază facturile emise şi borderoul de vânzare zilnic, de la casele de marcat. Circulă la
compartimentul financiar contabil pentru verificarea sumelor înscrise în conturi şi a respectării
dispoziţiilor legale referitoare la baza pe valoarea adaugată. Se arhivează la compartimentul
financiar-contabil şi stă la baza întocmirii Decontului de TVA-declaraţia 300.

b.Jurnal de cumpărări

Formulat tipizat fără regim special . Serveşte ca: jurnal auxiliar pentru înregistrarea
cumpărărilor de valori materiale sau a prestărilor de servicii,document de stabilire lunară a taxei pe
valuarea adăugată deductibilă, document de control a unor operaţii de înregistrare în contabilitate.
35
 Se întocmeste intr-un singur exemplar, în care se înregistrează zilnic elementele necesare
pentru determinarea TVA deductibilă. Acest document se emite de programul de contabilitate şi are
la bază facturile de la furnizori. Se arhivează la compartimentul financiar-contabil şi stă la baza
întocmirii Decontului de TVA-declaraţia 300.
c.Factura furnizor-client
Factura(furnizor / client) este un formular tipizat cu regim special de tipărire, înseriere si
numerotare , comun pe economie, executat pe hârtie autocopiativă securizată.
Serveşte ca :
Document de bază caruia se întocmeşte instrumentul de decontare a produselor si
mărfurilor , a lucrărilor executate sau a serviciilor prestate ; Document de însoţire a mărfii pe timpul
transportului ;
Document de încărcare în gestiunea primitorului ;
Document justificativ de înregistrare în contabilitatea furnizorului şi a cumpărătorului ;
In cadrul firmei S.C. RENAULT COMMERCIAL ROUMANIE S.R.L. facturile sunt
întocmite de Departamentul vânzari în trei exemplare (exemplarul albastru merge la client , cel
verde ramane la cotor, iar cel roşu se predă in contabilitate).

16
Registration Document Renault 2013, pg 38

2.8 DOCUMENTE PRIVIND ORGANIZAREA CONTABILITĂŢII

GENERALE

a) Balanţa de verificare în cadrul S.C. RENAULT COMMERCIAL ROUMANIE

S.R.L. se foloseşte balanţa de verificare cu patru egalităţi, este emisă de programul de contabilitate
si răspunde de exactitatea înregistrarilor economistului.
Serveste la :
 Verificarea exactităţii înregistrărilor ;
 Controlul concordanţei dintre contabilitatea sintetică şi analitică ;
 Întocmirea situaţiilor financiare ; Nu circulă fiind document de sinteză.
Se arhivează la compartimentul financiar-contabil.

36
 2.9 LUCRĂRI DE SINTEZĂ ŞI RAPORTARE FINANCIAR-
CONTABILĂ

Situaţiile financiare in cadrul S.C. RENAULT COMMERCIAL ROUMANIE S.R.L. se

întocmesc de economist si au la bază balanţa de verificare şi listele de inventariere.
Situaţiile financiare anuale se compun din :
 bilanţ ;
 cont de profit şi pierdere ;
 situaţia modificărilor capitalului propriu ;
 situaţia fluxurilor de trezorerie ;
 politici contabile ;
 note explicative.
Situaţiile financiare sunt efectuate de către persoana fizică autorizată. Se depun la Direcţia
Generală a Finanţelor Publice Bucureşti sector 2 în termen de 150 de zile de la încheierea
exerciţiului financiar. Se publica după aprobare si se pastrează timp de 50 de ani.

37
 CAPITOLUL III : STUDIU DE CAZ – SOCIETATEA
COMERCIALA RENAULT ROMÂNIA

3.1. Monografia contabilă

Analiza Conturilor Sintetice și Analitice

Ilustrarea legăturii dintre contul sintetic 345-Produse finite și conturile analitice
subordonate acestuia în cazul unei societăți comerciale S.C. RENAULT COMMERCIAL
ROUMANIE S.R.L. Se precizează că acest cont sintetic se desfășoară pe 5 conturi analitice iar în
cursul perioadei de gestiune curente (luna decembrie) au loc 5 operațiuni economice în care sunt
implicate aceste conturi. După analiza și înregistrarea operațiunilor în jurnal, se întocmsc
următoarele:

Tabelul 3. Analiza conturilor Sintetice și Analitice

N Denumire Simbol cont Unitate de C Co Cost
r. produs analitic demasura antitate st unitar total (în mil.
Euro)

C
rt.
1 Renault 345.01 Buc. 2 10 271.2
CLIO 5000 .850 5
2 Renault 345.02 Buc. 2 11 247.2
CLIO Estate 1500 .500 5
3 Renault 345.03 Buc. 1 13 234.5
CAPTUR 7500 .400
4 Renault 345.04 Buc. 2 15 306
MEGANE 0000 .300
5 Renault 345.05 Buc. 3 15 577.6
MEGANE Sedan 8000 .200
Total - - - - 1636.
6

38
 În cursul lunii decembrie au loc următoarele operațiuni:
1) Se recepționează conform bonului de predare nr. 57 din 3 decembrie produse finite
obținute din producția proprie, evaluate la cost de producție prestabilit astfel :
Produsul Renault CLIO - 12000 buc. a 10,850 Euro bucata = 130.200.000 Euro Produsul
Renault MEGANE - 8000 buc. a 15,300 Euro bucata = 122.400.000 Euro
Produsul Renault MEGANE Sedan – 26500 buc. a 15,200 Euro bucata = 402.800.000 Euro
TOTAL = 655.400.000 Euro
Conform facturii nr. 25 din 7 decembrie se livrează clientului produse finite conform
următoarelor situații :

Produsul Renault CLIO - 7500 buc. a 13,562.5 Euro bucata (pret de vanzare) =
101,718,750 Euro
Produsul Renault CLIO Estate - 3650 buc. a 14,375 Euro buc. (pret de vanzare) =
52,468,750 Euro
Produsul Renault MEGANE - 4000 buc. a 19,125 Euro bucata (pret de vanzare) =
76,500,000 Euro
TOTAL = 128,968,851.72 Euro

2) Se aduc cu dispoziția de livrare nr. 34 din 12 decembrie produse finite aflate temporar
în custodia unui terț astfel :
Produsul Renault CAPTUR - 6000 buc. a 13,400 Euro buc. = 80,400,000 Euro Produsul
MEGANE - 4500 buc. a 15,300 Euro buc. = 68,850,000 Euro TOTAL = 149,250,000 Euro
3) Cu ocazia inventarierii magaziei de produse finite, se constată conform listelor de
inventariere întocmite la 20 decembrie urmatoarele lipsuri imputabile de produse finite :

Produsul Renault CLIO Estate - 250 buc, a 13000 Euro buc. (pret de imputare) = 3,250,000
Euro
Produsul Renault CAPTUR - 1150 buc. a 12800 Euro buc. (pret de imputare) = 14,720,000
Euro
Produsul MEGANE Sedan - 125 buc. a 14700 Euro buc. (pret de imputare) = 1,837,500
Euro TOTAL = 19,807,500 Euro
4) Se transferă cu bonul de transfer nr.12 din 24 decembrie magazinului propriu de
desfacere următoarele produse finite :
Produsul Renault CLIO - 1.000 buc. a 10850 Euro buc. = 10,850,000 Euro
39
 Produsul Renault CAPTUR - 660 buc. a 13,400 Euro buc. = 88,440,000 Euro Produsul
Renault MEGANE - 730 buc. a 15,300 Euro buc. = 11,169,000 Euro Produsul Renault MEGANE
Sedan - 490 buc. a 15,200 Euro buc. = 7,448,000 Euro TOTAL = 117,907,000 Euro
3 dec

1. 345 = 711 625.000.000 = 625.000,000

345.01 = 130,200,000

345.04 = 122,400,000

345.05 = 402,800,000

Obținut produse din producție proprie 7 dec

2a. 411 = % 161,941,064.65 128,968,851.72 411 701 4427

Clienți 701 venituri din 32,242,21 + + +

vanzare prod.fin. A P C
4427 TVA colectat D C C

Livrat produse unui client

7 dec

2b. 711 = 345 prod. finite 184.550.000 184.550.000

venituri din prod. stocată

345.01 = 7500*10.850 = 81.375.000

40
345.02 = 3650*11.500 = 41.975.000

345.04 = 4000*15.300 = 61.200.000

Descărcat gestiune pt. produsele Vândute

12 dec

3. 345 = 354 prod.aflate la 149.250.000 149.250.000

prod.finite terți 345.03 = 80.400.000

345.04 = 68.850.000

Adus produse din custodia unui terț

20 dec 4282 758 4427

4a. % 24.759. 19.807.5

4282 = 375 00
alte 758 alte 4.951.87
creanțe venituri din 5
în exploatare
legătura
cu 4427 TVA
personalul colectat

Stabilit valoarea imputației pt. lipsa constatată.

20 dec

4b. 711 = 345 prod.finite 20.185.000 20.185.000

41
venituri din prod.stocată

345.02 = 250*11.500 = 2.875.000

345.03 = 1150*13.400 = 15.410.000

345.05 = 125*15.200 = 1.900.000

Descărcat gestiunea pt. produsele constatate lipsă

24 dec

5. 371 = 345 117.907.000

117.907.000

mărfuri

345.01 = 10.850.000

345.03 = 88.440.000

345.04 = 11.169.000

345.05 = 7.448.000

Transferat produse magazinului propriu de desfacere

Imaginile ce deservesc analizei contabile pot fi găsite în secțiunea Anexe.

42
3.2. Documente Intrări-Ieșiri Contabile

În cadrul documentelor de ieșire se regăsesc : factura de vânzare, factura de vânzare cu

imobilizări, factura de vânzare cu obiecte de inventar, avizul de expediție, proforma, comanda de
vânzare, oferta, bonul fiscal, casa de marcat.
Unele documente generează note contabile (de exemplu: factura), altele sunt doar
documente de comunicare (de exemplu: comanda). Prin structurarea sistemului informatic se
inţelege evidentierea elementelor componente (sub diferite aspecte), legaturile dintre acestea,
precum si conexiunile exterioare ale sistemului cu alte sisteme, pe verticala si pe orizontala. Cu alte
cuvinte, pentru a defini structura unui SI este necesar de a stabili criteriile de structurare, dupa care
se determina elementele componente ale acestuia. In asa mod: Sub aspect general, un sistem
informatic este format din trei componente majore:

Intrari Prelucrari Iesiri

Intrarile reprezinta ansamblul datelor introduse, gestionate si prelucrate in cadrul sistemului

pentru obtinerea informatiilor rezultative. Intrarile pot fi clasificate in urmatoarele categorii:
a) Obtinute in urma tranzactiilor externe;
b) Obtinute in urma tranzactiilor interne.

La randul lor, intrarile obtinute in urma tranzactiilor externe, sunt reprezentate de :

Date consemnate in documente, la locul producerii operaţtiilor pe care le evidentiaza in
cadrul USE, ca de exemplu: bonul de consum, factura emisa unui client, etc.;
Date care provin din mediul economic-financiar-bancar, consemnate in documente sau
inscrise in norme si/sau prevederi legale, ca de exemplu: facturi primite de la furnizori, ordin de
plata onorat de client, cota legala de TVA, cotele de impozit pe venit, etc.;
Date parvenite de la alte sisteme informatice operationale in cadrul USE, prin transfer
indirect (off-line) sau direct (on-line) într-o retea locala.
Date parvenite de la alte sisteme informatice din exteriorul USE, transferate la distanta
prin Internet, inclusiv, cu utilizarea tehnologiei EDI – Electronic Data Interchange sau prin retele

43
private, etc.
De mentionat ca, datele consemnate in documentele de intrare pot fi introduse in
calculator in urmatoarele moduri:
Prin intermediul unor proceduri specializate ale SI care permit introducerea datelor de la
tastatura pe baza unor video formate si validarea datelor;
Prin scanarea documentelor - o tehnologie moderna bazata pe principii optice, care
permite preluarea unui volum foarte mare de date intr-un interval de timp foarte scurt.
Intrarile obtinute in urma tranzactiilor interne, reprezinta datele obtinute in
rezultatul unor prelucrari automate, desfasurate in cadrul SI care conduc la modificari structurale in
cadrul colectiilor de date, ca de exemplu: valoarea totala a produselor livrate, valoarea totala a
incasarilor, etc.
Prelucrarile, cel de al doilea element definitoriu al SI, reprezinta un ansamblu
omogen de proceduri automate realizand:
Crearea initiala si actualizarea BD;
Exploatarea BD;
Reorganizarea BD;
Salvarea/restaurarea BD.
Iesirile sistemului informatic constituie rezultatul prelucrarii datelor in urma
realizarii procedurilor automat. In functie de forma si continutul acestora, iesirile SI pot fi clasificate
in:
Indicatori sintetici – redau starea fenomenelor si proceselor economice, inclusiv
rezultatele activitatii economico-financiare (ca de exemplu: capitalul, propriu, profitul brut, rata
rentabilitatii, etc.) prin intermediul videoformatelor. Acestea, pot fi consultate de catre manageri in
regim on-line;
Liste/situtii de iesire ( rapoarte) – reprezinta principalele surse financiar- contabile,
grupeaza indicatorii sintetici sau analitici sub forma de tabel (de exemplu: situatia stocurilor de
produse la o anumită data, statul de plata, etc.). Listele /situatiile pot fi emise la imprimanta, pe
monitorul calculatorului, pe suport magnetic pentru a putea fi transmise beneficiarului in regim off-
line sau transmise la distanta, in regim on-line, prin intermediul retelelor;
Grafice – surprind dinamica indicatorilor sintetici si analitici, necesare informarii
operative si sugestive a conducerii. Graficele pot fi de mai multe tipuri, ca de exemplu: liniare, bare,
44
 circulare, stive, etc.;
Iesiri destinate altor sisteme informatice – reprezinta fisiere furnizate (in regim off-line)
sau transmise on-line altor SI in vederea prelucrarilor in cadrul acestora.

3.3. Indicatori economico-financiari ai S.C. RENAULT COMMERCIAL

ROUMANIE S.R.L.

Conform documentului cu privire la S.C. RENAULT COMMERCIAL ROUMANIE S.R.L

întocmit de către S.C. KPMG S.R.L. la finele anului 2018, indicatorii economico-financiari sunt
următorii:

Tabelul 3. Indicatorii economico-financiari

Indicatori 2016 2017 2018
1. Indicatori de lichiditate
Indicatorul lichidității curente 1.12 1.04 1.02
Indicatorul lichidității imediate 0.97 0.9 0.86
2. Indicatorii de risc
Indicatorul gradului de îndatorare 4.12% 3.71% 3.38%
Indicatorul privind acoperirea dobânzilor 29 ori 31 ori 25 ori

3. Indicatori de activitate
Viteza de rotație a stocurilor 39 ori 40 ori 41 ori
Numarul de zile de stocare 9 zile 9 zile 9 zile
Viteza de rotație a debitelor clielnți 30 zile 33 zile 35 zile
Viteza de rotație a creditelor furnizori 58 zile 61 zile 63 zile
Viteza de rotație a activelor imobilizate 6 5 7
Viteza de rotație a activelor totale 2.6 2.5 2.7
4 Indicatori de profitabilitate
Rentabilitatea capitalului angajat 13.46% 13.06% 13.79%
Marja brută din vânzări 2.56% 2.55% 2.84%

Acestea fiind date, putem trage următoarele concluzii:

45
 Fig. Nr.4 Indicatorul gradului de îndatorare

2016 2017 2018

4.12% 3.71% 3.38%

Analiza indicatorilor economico-financiari întocmită de S.C. KPMG S.R.L. la sfârșitul

anului 2018, pentru firma S.C. RENAULT COMMERCIAL ROUMANIE S.R.L., indicatorii
economico-financiari pe anii 2016, 2017 și 2018, au fost analizate pe fiecare an astfel:
- indicatorul lichidității curente arată suma cu care activele circulante depășesc datoriile pe
termen scurt și oferă garanția acoperirii datoriilor curente. Valoarea recomandată și acceptată al
indicatorului este 2. Se poate exprima faptul că societatea deține un grad infim de îndatorare. Totuși
acesta evoluează descrescător pe parcursul celor 3 ani, fapt ce relevă supremația pe piață, dar și un
departament financiar-contabil incontestabil. Astfel, în anul 2016, valoarea indicatorului a înregistrat
1,12, în anul 2017, valoarea indicatorului a fost de 1,04, mai mic față de anul anterior, iar valoare
indicatorului în anul 2018, cu privire la anii precedenți a scăzut la 1,02. Deci, cu cât valoarea
indicatorului este mai mare, cu atât situația entității este mai bună.
- indicatorul lichidității imediate, este un indicator care elimină toate stocurile deoarece nu
se pot transforma imediat în disponibilități, exprimând capacitatea entității de a plăti datoriile.
Valoarea recomandată al indicatorului este de 1. Pe parcursul celor 3 ani s-a observat că indicatorul
lichidității imediate înregistrează valori în scădere, anul 2016 a avut cea mai mare valoare, de 0,97,
urmând ca în anul 2017, să se ajungă la o valoare de 0,9, iar anul 2018, a înregistrat o valoare a
indicatorului de ,86. Dacă lichiditatea îndatorată este mai mare decât 1 valoarea indicatorului, cu atât
situația entității este mai bună.

46
 17
Renault Annual Report 2013, pg 14
18
Renault Annual Report 2013, pg 39
19
http://www.renault.com/en/groupe/cooperations-strategiques/pages/partenariat-strategique-avtovaz.aspx
20
Renault Annual Report 2013, pg 35

Fig. nr.5 Indicatorul privind acoperirea dobânzilor

Indicatorul gradului de îndatorare arată cât la % din capitalurile proprii reprezintă creditele
de peste 1 an și posibilitatea acoperirii acestora din rezerve și capitalul social. Riscul nu trebuie să se
ridice la mai mult de 30 %, iar în urma analizei făcute, în anul 2016, riscul reprezentat a fost de 4,12
%, în următorul an, în anul 2017, riscul a fost de 3,71 %, iar 3,38 % a reprezentat riscul din anul
2018.
Indicatorul privind acoperirea dobânzilor, acest indicator determină de câte ori entitatea
achită cheltuielile cu dobândă. Acestea fiind zise plata cheltuielilor cu dobândă a fost făcută de 29
ori în decursul anului 2016, de 31 ori pe parcursul anului 2017, iar în anul 2018 s-a achitat de 25 ori
cheltuiala cu dobândă.

Tabel 4. Structura vânzărilor de autoturisme Renault (unităţi vândute)

2011 2012 2013

47
 Renault 2.260.894 2.124.773 2.131.494
Dacia 343.233 359.822 429.540
RSM 118.135 65.691 67.174
Sursa: Renault Annual Report 2011 – 2013

Din 2012 vânzările brandului Renault au scăzut în special în Europa. Celelalte două
branduri au influenţat şi ele rezultatul final, în timp ce Dacia a înregistrat creşteri vizibile a
volumului vânzărilor,
R.S.M a scăzut destul de mult, cu aproximativ 50.000 de unităţi vândute mai puţin în
ultimii doi ani comparativ cu 2011.
Fig. nr.6 Evoluţia venitului din vânzări

Sursă: Renault Annual Report 2008 – 2013

Cu toate că legătura dintre numărul de vehicule vândute şi venitul obţinut de pe urma

vânzării este logică, vizualizând ambele grafice se poate observa că un număr mai mare de vehicule
vândute faţă de anul precedent, nu reprezintă în mod automat venituri mai mari faţă de anul
precedent.
Se poate observa că în anul 2013, cu toate că au fost vândute mai multe vehicule decât în
2012, venitul rezultat din vânzarea acestora a fost mai mare în 2012.
O altă observaţie interesantă; cu toate că numărul de vehicule vândute în perioada 2008-
2009 a fost semnificativ mai mic faţă de 2010, diferenţa dintre veniturile în anii respectivi nu este la
fel de mare.
Principala explicaţie pentru aceastea este reprezentată de valoarea produselor vândute. Cu
toate că în 2013 s-au vândut mai multe produse, în 2012 s-au vândut produse a căror valoare este
48
mai mare.
Nu în ultimul rând, beneficile unui asemenea model de business sunt relevate de faptul că
rentabilitatea capitalului angajat, cât și marja brută de vânzări sunt în scădere.

Fig. nr.7 Rentabilitatea capitalului angajat

Rentabilitatea capitalului angajat măsoara rentabilitatea adusă de fondurile pe termen lung

ale companiei. Capitalul angajat reprezintă suma pasivelor pe termen lung, mai exact datoriile pe
termen lung plus capitalurile proprii. Având în vedere că este vorba de fonduri destinate dezvoltării
afacerii pe termen lung, se poate spune că este o măsură a eficienței cu care este urmărit acest aspect
al activității firmei. O rentabilitate a capitalului angajat mai mică decat costul capitalului atras de
firmă înseamnă că orice leu atras pentru dezvoltarea acesteia va genera un profit mai mic decât
costul pe care l-a presupus atragerea lui. O situație care, evident, nu ar putea fi de natură să-i bucure
pe acționarii Renault.
Din acest caz, evoluția acestui indicator economico-financiar ar trebui să fie tratat precum
un semnal de alarmă la adresa sustenabilității restructurărilor pe termen lung ale societății
comerciale în discuție.

3.4. Înregistrări Contabile

Înregistrări contabile pe gestiuni și subunități:

49
 Lucrul cu subunități permite înregistrarea de tranzacții pe o subunitate dar în numele alteia:
- cheltuieli / venituri din documente de intrare, ieșire, trezorerie, compensări, note contabile diverse;
- plăți / încasări / compenasări de documente emise pe o subunitate și stinse pe altă subunitate.
Aceste tipuri de tranzacții pot afecta Registrul Jurnal al subunității pentru care au fost introduse
sau pot ramane pe Registrul Jurnal al subunității pe care au fost introduse.
Indiferent pentru care variantă se optează, aceste tranzacții se vor regăsi în situatia
Realizări pe gestiuni pe gestiunea selectată pe respectiva operațiune.
I. Configurări
Pentru activarea modului de lucru cu înregistrări contabile operate pe o subunitatate în
numele alteia trebuie operate următoarele setări: 1. Constante generale > Constante de funcționare >
Contabile > “Separare înregistrări contabile pe subunitate debit și subunitate credit” trebuie setată pe
“DA”;
2. Completarea conturilor “Cont decontare SERVICII”, “Cont decontare CASĂ/BANCĂ”
și “Cont decontare COMPENSĂRI” în caracterizările contabile ale subunităților.
3. Bifarea opțiunii “Gestiune principală a subunitătii” în nomenclatorul de Gestiuni pentru
o gestiune din fiecare subunitate. Această gestiune va prelua toate înregistrările contabile unde nu
este precizată nicio gestiune.
II. Functionare
Operațiunile care intră în acest mod de lucru sunt: Înregistrările de cheltuieli, venituri,
cheltuieli în avans pe intrări, ieșiri, monetare. Acestea sunt trecute prin contul intermediar setat la
rubrica “Cont decontare SERVICII” din caracterizarea contabilă a subunității pentru care au fost
introduse; Înregistrările în casă/bancă de plăți / încasări obligații provenite de la alte subunități sau
de plăți / încasări direct pe cont. Acestea vor fi trecute prin contul intermediar setat la rubrica “Cont
decontare CASA/BANCA” din caracterizarea contabilă a subunității pentru care au fost introduce/
Înregistrarile în compensarii de stingeri de obligații provenite de la alte subunități. Acestea vor fi
trecute prin contul intermediar setat la caracterizarea contabilă a subunității pentru care au fost
introduse la rubrica “Cont decontare COMPENSĂRI”.
-Note contabile diverse
Pentru o mai clară explicitare a modului de funcționare a acestui mod de lucru voi prezenta
o situație înregistrată în ambele modalități. Exemplu: Sediul central primeste o factură de cheltuială
6xx de la furnizor 401 în valoare de 40.000 EUR și o înregistrează pe subunitatea Sediul Central. În
50
această factură, 10% din cheltuială este aferentă gestiunii Magazin Renault din subunitatea
Bucuresti, iar restul de 90% e aferenta gestiunii Depozit Central Mioveni din subunitatea
documentului (adică Sediul Central). 1. Dacă “Separare înregistrări contabile pe subunitate debit și
subunitate credit” = Nu, atunci înregistrările contabile vor fi: 6xx = 401 4000 EUR pe Gestiune =
Magazin1, Subunitatea = Sediu central. 6xx = 401 36.000 EUR pe Gestiune = Depozit central,
Subunitatea = Sediul central 4426=401 3200 EUR pe Gestiune = Depozit central, Subunitatea =
Sediul central. Asta înseamnă că în Realizări pe gestiuni acestă cheltuială va fi pe gestiunea
București și toate înregistrările contabile vor afecta balanța subunității Sediu Central. 2. Dacă
“Separare înregistrări contabile pe subunitate debit și subunitate credit” = Da atunci înregistrările
contabile vor fi: 6xx = 482 400 EUR pe Gestiune = Magazin1, Subunitatea = Bucuresti 482 = 401
400 EUR pe Gestiune = Depozit central, Subunitatea = Sediul central 6xx = 401 3600 EUR pe
Gestiune = Depozit central, Subunitatea = Sediul central 4426=401 3200 EUR pe Gestiune =
Depozit central, Subunitatea = Sediul central. În acest fel, Balanța contabilă pe subunități este
corelată cu Realizări pe gestiuni: 400 EUR de pe subunitatea București apar acum atât în Balanța
contabilă, cât și în Realizări pe gestiuni în subunitatea București, în timp ce 36,000 EUR vor apîrea
în Balanța contabilă și în Realizări pe gestiuni pe subunitatea Sediul central. Acest lucru a fost
posibil prin spargerea înregistrării de mai sus în două, aceasta fiind singura soluție de înregistrare pe
ambele subunități a sumelor cuvenite, și asta deoarece nu se poate ca jumătate de inregistrare să nu
fie complet prezentată.

51
 CONCLUZII ȘI PROPUNERI

Judecând prin prisma gradului de îndatorare, care este un indicator general al îndatorării și
calculează proporția în care activul total este finanțat din alte surse decât cele proprii, cum sunt
credite, furnizori, datorii la stat și știind că indicatorul este inversul solvabilității patrimoniale și
poate avea valori mai mici sau egale cu 1 (în condiții normale de activitate gradul de îndatorare
trebuie să se situeze în jur de 50%. O limită sub 30% indică o rezervă în apelarea la credite și
împrumuturi iar peste 80% o dependența de credite, situație alarmantă), se poate exprima faptul că
S.C. RENAULT COMMERCIAL ROUMANIE S.R.L este eminamente independentă,
deținând un grad de îndatorare infim. Totuși, acesta evoluează descrescător în continuare, fapt ce
relevă supremația pe piață, dar și un departament financiar-contabil incontestabile.
Continuând analiza, având în vedere faptul că valoarea minimă, considerată ca limită
optimă, pentru indicatorul "Capacitatea de acoperire a dobânzii" este de 2. În practică însa, mărimea
capacității de acoperire a dobânzii, pe seama rezultatului din exploatare, se situează de foarte multe
ori la nivelul critic de 1, ceea ce atenționează asupra unei activități economice cu slabe performanțe
financiare, în timp ce o mărime subunitară a acestui indicator este foarte periculoasa, exprimând o
situație financiară dificilă determinată de contractarea unui volum de credite care depășește
posibilitățile de plată a dobânzilor aferente, calitatea managementului financiar este în acest caz
deficitară și se impune o reconsiderare a echipei manageriale.
În cazul societății în cauză, pe perioada 2017-2018, este de admirat faptul că dispune de o
capacitate aflată pe un trend ascendent de acoperire ne-greșită a dobânzilor, lucru care reafirmă
independența financiară, iar în același timp, motivează alegerea de a-l instaura în funcție pe Hakim
Botehra pe poziția de CFO, deoarece deciziile sale oferă un randament eficace, ce îndepărtează
compania de riscuri economie pe termen mediu.
În continuare, datorită faptului că deși din punct de vedere al riscurilor financiare,
compania este realmente stabilă, lichiditățile curente scad, împreună cu cele imediate. Acest lucru se
52
datorează unor factori precum vânzările scăzând pe teritoriul francez, cât și a perioadei tumultoase a
colaborării între Renault firma-mamă și Dacia-Renault din ultimul timp. Costul negocierilor,
neînțelegerilor la nivel intern, cât și schimbarea preferințelor piețelor pe care au activat cu tradiție îi
plasează într-o poziție în care managerii Renault trebuie să-și regândească strategia și să abordeze
un model de business expansiv, bazat pe Investiții Străine Directe.
În concluzie, putem afirma că S.C. RENAULT COMMERCIAL ROUMANIE S.R.L. este
un actor important atât pe piața românească, cât și pe plan internațional. Succesele financiar
contabile ale companiei pot fi observate prin prisma verificării cifrelor publice puse la dispoziție,
atât pe termen mediu cât și scurt. Strategia financiară pe care compania a adoptat-o îi conferă
acesteia o siguranță și stabilitate impresionante, în timp ce riscurile sunt menținute la un minim
admirabil.
În final, pentru a garanta independența financiară curentă, aspect de care societatea în cauză
este hotărâtă să și-o mențină, un plan de investiții străine directe, plasate în tările cu economie
emergentă, va securiza această independență, reafirmând-o pe termen lung.
Astfel, propun firmei în cauză să își reconsidere investițiile și să încerce să permită
bugetului său să i se alăture anumite datorii calculate, pentru a-și permite pe termen lung să se
dezvolte din punct de vedere al tehnologiilor competitive pe piața autovehiculelor, cât și pe lanul
resurselor umane. Acestea fiind spuse, ținând cont că fiecare companie își păstrează cultura
organizațională din țara de origine, luând în considerare că modelul de business franțuzesc prevede
siguranța și independența financiară ca fiind chintesențială, va fi dificilă pentru Renault să se
adapteze mediului de afaceri relativ volatil, cauzat de avansarea alertă a tehnologiei. Date fiind
rezultatele spectaculoase în ceea ce privește managementul capitalului, Renault trebuie neapărat să
își suplinească veniturile prin împrumuturi pentru a-și menține și întări poziția.

53
ANEXE
345 – Produse Finite

54
Anexa 1

55
345.01 – Produsul Renault CLIO

Anexa 2

56
345.02 - Produsul Renault CLIO Estate

Anexa 3

57
345.03 – Produsul Renault CAPTUR

Anexa 4

58
345.04 – Produsul Renault MEGANE

Anexa 5

59
345.05 – Produsul Renault MEGANE Sedan

Anexa 6

60
Balanța de verificare analitică a contului 345 Produse Finite

12
00
0

Anexa 7

61
 BIBLIOGRAFIE

Luminița Jalbă, Bazele Contabilității – Caiet de Aplicații, Editura Pro Universitaria, 2015
Renault Registration Document 2013, disponibil online:
http://www.renault.com/en/finance/presentations-et-documents/pages/documents-et-
presentations.aspx
Renault Registration Document 2013, disponibil online:
http://www.renault.com/en/finance/presentations-et-documents/pages/documents-et-
presentations.aspx
http://ec.europa.eu/economy_finance/emu_history/history/part_a_2_a.htm
http://epp.eurostat.ec.europa.eu/portal/page/portal/eurostat/home/
http://europa.eu/eu-law/decision-making/treaties/index_ro.htm
http://history.state.gov/milestones/1969-1976/nixon-shock
http://www.renault.com/en/pages/home.aspx
Renault Annual Report 2013, disponibil online:
http://www.renault.com/en/finance/presentations-et-documents/pages/documents-et-
presentations.aspx
Renault Annual Report 2012, disponibil online:
http://www.renault.com/en/finance/presentations-et-documents/pages/documents-et-
presentations.aspx
Renault Annual Report 2011, disponibil online:
http://www.renault.com/en/finance/presentations-et-documents/pages/documents-et-
presentations.aspx
Renault Annual Report 2010, disponibil online:
http://www.renault.com/en/finance/presentations-et-documents/pages/documents-et-
presentations.aspx
Renault Annual Report 2009, disponibil online:
http://www.renault.com/en/finance/presentations-et-documents/pages/documents-et-
presentations.aspx
Renault Annual Report 2008, disponibil online:
http://www.renault.com/en/finance/presentations-et-documents/pages/documents-et-
62
presentations.aspx
Hill C.W.L, International Bussines – Competing in the Global Marketplace, Ediţia a VII-a,
McGraw-Hill International edition, 2010
Consiliul de Administrație Renault, raport de gestiune 2017,
disponibil online:https://www.gruprenault.ro/sites/default/files/raport_de_gestiune_ca_2017.pdf
Adrian Bența, Mihaela Bența – Culegere de Monografii Contabile, Editura C.H. Beck,
2015
Doina Maria Tilea, Gheorghe Lepădatu, Margina Oleg – Contabilitate Generală, Editura
Pro Universitaria, 2015
Petrescu M., Stegăroiu I., Năbârjoiu N., Duică A., Popa E., Managementul schimbării şi
riscului, Editura Biblioteca, Târgovişte 2010
Plan de Conturi Contabile, revizuit și valabil în 2019, disponibil
online: https://contabilul.manager.ro/a/14197/plan-de-conturi-2015-conform-omfp-1802.html

63