UNIVERSITATEA DE VEST

FACULTATEA DE ECONOMIE SI ADMINISTRAREA

AFACERILOR
STUDII UNIVERSITARE DE MASTERAT
DOMENIUL: CONTABILITATE
PROGRAMUL DE STUDII: AUDITUL SI MANAGMENTUL
FINANCIAR AL FONDURILOR EUROPENE

ROLUL PROFESIEI CONTABILE

PENTRU PROTEJAREA
INTERESULUI PUBLIC ȘI
DEZVOLTAREA ECONOMICĂ

MASTERAND:

TIMIȘOARA
2020
 CUPRINS

1.Introducere……………………………………………………………….............. 2

2. Cercetarea teoretică............................................................................................... 3-10

2.1. Definiția conceptului de profesie contabilă........................................................... 3
2.2. Caracteristici ale profesiei contabile..................................................................... 3-4
2.3. Rolul profesiei contabile pentru dezvoltarea economică și protejarea interesului
public............................................................................................................................ 4-10

3. Cercetarea aplicativă. Studiu de caz: ............................................................... 11-20

3.1. Dosarul Flota...................................................................................................... 11-12
3.2. Nereguli la Agenția Națională pentru Protecția Mediului..................................... 12-15
3.3. Nereguli la Agenția Națională A Apelor Române................................................ 15-17
3.4. Cazul Enron 18-20

4. Concluzii ....……………………………………………………………………..... 20-21

5. Bibliografie ……………………………………………………......................... 22

1
Rezumat: Contabilitatea joacă un rol esențial în conducerea unei afaceri, deoarece ajută
administratorul societății să urmărească veniturile și cheltuielile, să asigure conformitatea
legală și să ofere informații financiare care pot fi utilizate în luarea deciziilor în procesul de
management. Prezenta lucrare, face referire la rolul contabilității pentru dezoltarea economică
și protejarea interesului public. Astfel, lucrarea conține informații analitice despre importanța
profesiei contabile și care sunt activitățile pe care un contabil le efectuează în activitatea sa
pentru a proteja interesele clientului. Totodată, lucrarea conține studii de caz ce fac referire la
încălcarea standardelor și prinicipiilor internaționale ale contabilității, a legii contablității și
modul în care aceste ilegalități afectează economia.

Cuvinte cheie: contabilitate, etică profesională, profesie contabilă, expertiză contabilă.

1. INTRODUCERE

Profesia contabilă cuprinde totalitatea activităților cu caracter economic care presupune

cunoștințe în domeniul contabilității, a specialiștilor care le efectuează precum și organismele lor
profesionale.
În lucrarea "Contabilitate teorie si practica", Holt Gh. si Nebunu G. menționează
faptul ca profesia contabilă este o profesie cu o arie de activitate largă și diversă. Sfera de
activitate a profesionistului contabil acoperă auditul statutar, auditul în sectorul public,
contabilitatea, auditul fuziunilor și achizițiilor, auditul elementelor nemonetare, lichidări,
insolvabilitate, expertiză contabilă, consultanță, consiliere și reprezentanță fiscală, consiliere în
investiții etc.
Doar motive întemeiate de competență, integritate, independență și obiectivitate pot
limita aria de practică profesională a profesioniștilor contabili. Activitățile componente ale
profesiei contabile se pot organiza și exercita prin compartimente proprii sau prin externalizare.
Complexitățile strategice și operaționale din prezent impun un dialog continuu cu
investitorii, autoritățile fiscale, clienții, furnizorii și angajații. Informația contabilă este destinată
tuturor părților interesate, fapt ce impune ca aceasta să fie imparțială.
Raportarea rezultatelor obținute constituie un element-cheie în construirea, susținerea și
perfecționarea continuă a participării partenerilor interesati. La origine, rezultatul raportat în
situațiile financiare a stat la baza calculului profitului impozabil, dar ulterior regulile fiscale și
cele contabile au urmîâărit interese diferite, conducând la situații complexe, la incertitudini și
chiar la pierderi de venituri bugetare.
În contextul actual, în care companiile își transferă profiturile în alte state cu scopul
evitării plății taxelor sau al reducerii nivelului lor, iar veniturile bugetare sunt diminuate ca
urmare a tehnicilor de planificare fiscală, guvernele și organismele internaționale caută soluții. În
acest demers trebuie acordată o atenție sporită și rolului contabilității în materie de conformare
fiscală și de reducere a planificării fiscale agresive.

2
 2. CERCETAREA TEORETICĂ

2.1. DEFINIȚIA CONCEPTULUI DE PROFESIE CONTABILĂ

Profesia contabilă reprezintă totalitatea activităților ce presupun cunoștințe în domeniul

contabilității, a specialiștilor care le efectuează, precum și organismelor lor
profesionale, profesia contabilă deține o gamă variată de servicii.
Acestea, în funcție de ponderea aproximativă a acestora, sunt:
 ținerea contabilității;
 elaborarea, examinarea și prezentarea situațiilor financiare;
 audit statutar, alte lucrări de audit și/sau certificare,
 management financiar-contabil;
 servicii fiscale (consultanță, consiliere și asistență fiscală);
 servicii de studii și consultanșă pentru crearea întreprinderilor;
 evaluări de întreprinderi și titluri;
 alte servicii contabile.
Cei care ofera aceste servicii sunt, în funcție de statutul juridic, dependenți -
cu statut de angajați, independenți sau liber-profesioniști. Independenții își desfășoară activitatea
în mod individual sau în forme asociative, potrivit legislatiei fiecărei jurisdicții.
Profesia contabilă este reglementată juridic la nivel european de Directiva 89/48/CEE,
înlocuită de Directiva 2005/36/CEE cu privire la recunoașterea calificărilor profesionale, iar la
nivel național de OG nr. 65/1994 privind organizarea activității de expertiză contabilă și a
contabililor autorizati.

2.2. CARACTERISTICI ALE PROFESIEI CONTABILE

Necesitatea de a asigura apărarea onoarei și independenței Corpului si de a conferi

lucrărilor membrilor săi autoritate impune acestor profesionisti contabili să detină calități
esențiale, cum sunt:
- stiința, competența și conștiința;
- independența de spirit și dezinteres material;
- moralitate, probitate și demnitate.
Se impune ca fiecare membru al Corpului să facă efortul necesar dezvoltării acestor
calități și îndeosebi:
a) să își dezvolte necontenit cultura, nu numai profesională, dar și cunoștințele de cultură
generală;
b) să acorde fiecărei tranzacții și situații examinate toată atenția și timpul necesar pentru
a-și fundamenta o opinie personală, inainte de a face propuneri;
c) să își exprime opinia fără nici o reținere față de dorința, chiar ascunsă, a celui ce îl
consultă și să se pronunțe cu sinceritate, fără ocolișuri, exprimându-și, dacă e nevoie, rezervele
necesare asupra valorii ipotezelor și concluziilor formulate;
d) să nu dea niciodată ocazia de a se afla în situația de a nu putea să își exercite libertatea
de gândire sau de a fi supus îngrădirii îndatoririlor sale;
e) să considere ca independența sa trebuie să își găsească manifestarea deplină în
exercitarea profesiei și în protejarea ei, cu respectarea integrală a dispozitiilor legale și regulilor
stabilite de Corp.
Un semn distinctiv al profesiei contabile îl constituie asumarea responsabilității de a
acționa în interes public.

3
 Pentru orice afacere, instituție guvernamentală etc., este important să înțeleagă
informațiile contabile și de le a utiliza corect. În lucrarea Contabilitate Financiară, Williams,
Haka, Bettner și Carcello prezintă faptul că „Informațiile furnizate părtilor externe care au un
interes pentru o companie sunt denumite informații financiare contabile”.
Motivul principal în furnizarea informațiilor contabile și financiare este utilizarea
informațiilor respective în scopuri decizionale. Multe grupuri, inclusiv administrația unei
companii, agențiile de reglementare guvernamentale, creditorii și furnizorii, folosesc informații
financiare în diverse moduri pentru a determina starea financiară a companiei și capacitatea de a-
și îndeplini obiectivele financiare stabilite. Pentru aceasta, companiile și angajații trebuie să
înțeleagă etapele din ciclul de contabilitate și modul în care aceste etape furnizează informații
fiabile utilizatorilor informațiilor financiare.
Având la bază activitățile pe care le întreprinde un specialist contabil, Figura numărul 1
reprezintă sub formă grafică, scopul domeniului contabilității în economie, care este de:

a oferi informații utile

managementului, acționarilor,
creditorilor și altor părti interesate
în mod corespunzator;

de a proteja utilizatorii în luarea

deciziilor.

Figura numărul 1. Scopul profesiei contabile

Sursa: Introducere în contabilitate, Bernard Colasse

4
 Pe când figura numărul 2, reprezintă obiectivele domeniului contabilității, și anume:

Contabilitatea financiară
are ca obiectiv

reflectarea imaginii fidele reflectara performanței

a poziției financiare financiare ale companiei

Figura numărul 2. Obiectivele contabilității

Sursa: Introducere în contabilitate, Bernard Colasse

2.3. ROLUL PROFESIEI CONTABILE PENTRU DEZVOLTAREA

ECONOMICĂ ȘI PROTEJAREA INTERESULUI PUBLIC

2.3.1. Rolul contabilității în dezvoltarea economică

Contabilitatea joacă un rol important și esențial pentru creșterea economică la nivel
mondial. Raportarea corporativă de înaltă calitate este esențială pentru îmbunătățirea
transparenței, facilitarea mobilizării investițiilor interne și internaționale, crearea unui mediu
investițional solid și încurajarea încrederii investitorilor, conduce la stabilitate financiară. Un
sistem de raportare puternic și comparabil la nivel internațional facilitează fluxurile
internaționale de resurse financiare, contribuind în același timp la reducerea corupției și
gestionarea defectuoasă a resurselor.
De asemenea, consolidează competitivitatea internațională a întreprinderilor în atragerea
de finanțări externe și în profitarea oportunităților pieței internaționale. În urma diferitelor crize
financiare, se depun eforturi continue pentru îmbunătățirea calității raportării corporative, ca
parte importantă a măsurilor de consolidare a sistemului financiar internațional.
În această privință, punerea în aplicare și aplicarea standardelor, codurilor și bunelor
practici recunoscute la nivel internațional în domeniul contabilității a fost puternic încurajată ca o
reflecție a ritmului tot mai mare de globalizare și integrare economică internațională. Cu toate
acestea, adoptarea și punerea în aplicare efectivă a unor astfel de standarde și coduri rămâne o
provocare pentru multe țări în curs de dezvoltare și economii în tranziție, deoarece acestea nu au
unele dintre elementele critice ale infrastructurii de raportare corporativă - de la slăbiciunile din
cadrul legal și de reglementare, până la lipsa capacității umane și instituții de sprijin relevante. În
fața acestor provocări este nevoie de o abordare coerentă a consolidării capacității în acest
domeniu, precum și de instrumente pentru măsurarea și evaluarea progresului și identificarea
priorităților pentru acțiuni ulterioare.

5
 Contabilii au multe roluri de jucat în dezvoltarea fiecărei economii. Creșterea și
dezvoltarea fiecarei economii depinde de modul în care resursele sunt gestionate și multiplicate
în mod judicios.
Contabilitatea se referă la reducerea costurilor, această metodă fiind unul dintre motivele
care sporesc economia. Rolul contabililor în dezvoltarea economică sunt enumerate mai jos:

a) evaluarea investițiilor: Fără investiții, economia nu se dezvolta si nu creste.

Evaluarea investitiilor este procesul de analiza a unei oportunități de investiții prin prisma
factorilor financiari, cât si a celor nefinanciari, în scopul de a determina oportunitatea investiției.
Contabilii sunt printre puținii profesioniști care pot îndeplini eficient această funcție cu resurse
minime de cheltuieli.

b)pregătirea bazelor financiare: Investitorii și proprietarii de afaceri

nu mai trebuie să fie prezenți în afacerile lor. Una din metode prin care proprietarii de afaceri
pot monitoriza ceea ce se intâmpla în afacerea lor este de a avea o reprezentare
a activităților prin situațiile financiare ale companiei.
Această situație financiară este întocmită doar de către contabili. Acest lucru a dat din
nou naștere unui alt rol al contabililor; conturile trebuie auditate pentri ca informațiile să aibă o
anumită credibilitate. Prin urmare, auditul este un alt rol al
contabililor în dezvoltarea economică a economiei.

c) reducerea costurior: Rolul principal al contabililor este să reducă costurile pentru că

economia să crească și să se dezvolte. Cunoștințele dobândite din contabilitatea de costuri și de
gestionare sunt instrumentul cel mai puternic de care contabilii au nevoie pentru a oferi
managementului cele mai bune sfaturi privind economisirea costurilor.

d) lupta împotriva fraudei: Economia mondială a pierdut și continua să piardă din

cauza activităților ilegale ale persoanelor care comit fraude financiare. În cazul în care activitățile
fraudatorilor nu sunt supuse controlului, dezvoltarea economica este blocata, deoarece nu
permite dezvoltarea economica semnificativa într-un mediu în care se pot apropia deturnări și
delapidări.
Contabilii sunt instruiți să fie pe scaunul din fata în lupta împotrivă fraudei. Totuși,
aceasta nu este o sarcina ușoară, deoarece contabilul trebuie să dețină un mix de competente
contabile, de drept și IT, care sunt necesare pentru ca profesionistul contabil să combată eficient
frauda. În prezent, contabilii trebuie, de asemenea, să îmbrățișeze IT-ul, deoarece mulți
fraudatori își perpetuează acum activitățile ilegale prin intermediul calculatoarelor și a altor
infrastructuri de tehnologie informațională.

e) Controlul serviciilor financiare: Este cunoscut faptul că dezvoltarea și creșterea

economica nu vor fi realizate daca finanțele nu sunt bine gestionate. Contabilii oferă servicii
financiare proprietarilor de afaceri și comunității în general. Întrucât întreprinderile sunt
principalul stimulent al fiecărei economii, iar contabilitatea este limba întreprinderilor, contabilii
au rolul de a asigura că toate activitățile financiare din domeniul afacerilor să fie înțeleasă de toți.

Profesia contabila se distinge fata de celelalte profesii, printre altele, prin asumarea
responsabilității fata de interesul public, față de toate părțile interesate în activitățile desfășurate
de întreprindere: acționari, salariați, furnizori, bănci, buget, etc. Chiar dacă profesionistul
contabil este plătit de un client determinat care este beneficiarul final al serviciului de elaborare
sau auditare a situațiilor financiare, informațiile desprinse din aceste situații financiare sunt
utilizate de cei care formează publicul.
6
 Bilanțul contabil și situațiile financiare în ansamblul lor constituie cea mai bună carte de
vizită a unei întreprinderi, iar profesionistul contabil este artizanul acesteia. Dezvoltarea
întreprinderilor depinde de costul capitalului acestora, iar costul capitalului depinde și de
încrederea în informațiile financiare, adică de calitatea muncii profesioniștilor contabili.
Pofesionistii contabili sunt implicați în toate domeniile vieții economice și sociale: ei
lucrează în firme mari, mijlocii și mici sau ca practicieni individuali, în întreprinderi comerciale,
industriale, fianciare, în organizații non-profit, în entități din sectorul public, în instituții, în
educație etc. Fiind implicate în atâtea structuri ei asista guvernele în atingerea obiectivelor
economice și sociale, contribuie la performantele piețelor fianciare etc.
Adoptarea în țara noastră a unui sistem de raportare financia uniform și recunoscut la
nivel internațional reprezintă pentru societățile românesti unicul mod de a se asigura că situațiile
lor financiare sunt de încredere și că, pe aceasta bază, utilizatorii pot lua cele mai bune decizii.
Drept urmare situațiile financiare trebuie să fie comparabile, fară să dea naștere la
interpretări diferite. Întreprinderile trebuie să dezvolte pe baza raționamentului profesional
politici contabile care să asigure furnizarea unor informații contabile relevante și credibile.
Transparența și dialogul deschis privind performantele, prioritățile și planurile viitoare de
dezvoltare contribuie la consolidarea relațiilor economice și a încrederii părților interesate.

Rolul contabilului în cadrul unei societăți constă în:

 Elaborarea/revizuirea planului de afaceri;
 Elaborarea unor politici contabile;
 Prezentarea unor Surse de finanțare – variante, obținere;
 Prezentarea unor variante de dezvoltare, restructurare, precum:
- Managementul riscurilor și asigurări necesare;
- Taxare, optimizare fiscală;
- Sistemul informațional de contabilitate, software utilizat;

 Gestionarea clienților – gestiune și profitabilitate, din care face parte:

- Managementul veniturilor (politica de scadențe);
- Managementul costurilor/ profitabilității;
- Managementul lichidităților;
- Managementul și protecția activelor.

Totodată, specialistul contabil oferă următoarele servicii de management:

- Înființarea unei societăți comerciale;
- Organizarea sistemului de control intern managerial;
- Elaborarea de politici și proceduri contabile.
Sistemul economic este strâns legat de legislația în vigoare. Având în vedere faptul că,
domeniul financiar contabil este strâns legat de sistemul fiscal, contabilii trebuie să cunoască și
să respecte normele fiscale impuse de lege, pentru a nu crea o economie neagra.
Dezvoltarea legislației fiscale a influențat dezvoltarea profesiei contabile. La începuturile
profesiei contabile, legislația fiscală era destul de direct axată pe cerințele mediului de afaceri și
ale sectorului public.

Dată fiind evoluția mediului de afaceri și a sectorului public, legislația fiscală a devenit
tot mai sofisticată, exprimându-se printr-un set complex de reguli ce implica o varietate de
impozite directe și indirecte.

7
 De asemenea, internaționalizarea afacerilor și mișcările de capital mai mult sau mai puțin
libere au impus guvernelor să își protejeze baza fiscala cu reguli din ce în ce mai complexe.
Natura din ce în ce mai complexă a reglementarilor fiscale și contabile, în special pentru
companiile mari, care se confrunta cu legi fiscale și reglementari diferite la nivel local și
international, necesita o analiza specializata aprofundata din partea profesioniștilor contabili.
Legătură strânsa intre cunoașterea contabilității, a fiscalității, a poziției și performantei
reale ale clienților, a calculelor impozitelor și rambursările de taxe și impozite a făcut din
profesia contabila un centru natural de expertiza în domeniul fiscal. Lumea afacerilor, ca și
publicul larg, se așteaptă că toți profesioniștii contabili, dar în special cei din practica publică, să
posede cunoștinte solide de fiscalitate.

2.3.2. Rolul contabilului în diverse domenii de activitate

Un contabil profesionist competent în afaceri este un avantaj neprețuit pentru companie.
Aceste persoane angajează o persoană calificată pe baza cunoștințelor lor despre sistemul
economic. Pregătirea lor în contabilitate le permite să adopte o abordare pragmatică și obiectivă
în soluționarea problemelor.
Acesta este un atu valoros pentru management, în special în întreprinderile mici și
mijlocii, unde contabilii profesioniști sunt adesea singurii membri ai personalului calificat
profesional. Contabilii profesioniști se găsesc adesea în fruntea protejării integrității raportării
financiare. Managementul este responsabil pentru informațiile financiare produse de companie.
Ca atare, profesioniștii contabili au, prin urmare, sarcina de a apară calitatea rapoartelor
financiare.
Având în vedere domeniul de activitate și sectorul în care activează, rolul și importanța
specialiștilor este clasificat în mai multe categorii. În acest sens, figura numărul trei, prezintă
rolul contabililor și care sunt atribuțiile acestora în diverse domenii de activitate:

oferă o asigurare că oferă consultanță și ajută

procesele de gestionare întreprinderile să reducă
a riscurilor, guvernanța costurile, și să
și controlul intern ale diminueze riscurile
organizației
funcționează eficient.
În calitate de Profesioniști
auditori contabili în
interni afaceri

În sectorul Din mediul

public academic
au sarcina si rolul de a
modelează politici transmite cunoștințele,
fiscale care a impact abilitățile și bazele eticii
îndelungat asupra ale profesiei contabile
vieții cetatenilor generației următoare

Figura numărul 3. Rolul contabilului în diverse domenii de activitate

Sursa: Larry M. Walther "Contabilitate financiara"

8
2.3.3. Rolul profesionistului contabil pentru protejarea interesului public
Există o legătură puternică între contabilitate și controlul intern public din cauza utilizării
fondurilor publice, a înregistrării cheltuielilor și a problemelor economice, de mediu și social. În
administrația publică românească, reforma controlului intern a fost dezvoltată pe următoarele
componente: control managerial, standarde de control de gestiune și responsabilitate
managerială. Figura de mai jos, prezintă legătura între elementele menționate anterior:

Controlul intern
public

standarde de
control financiar control de
gestiune

responsabilitate
managerială

Figura numărul 4. Sistemul contabil în cadrul administrațiilor publice

Sursa: Opera proprie a autorului

Interesul fundamental al statului este de a colecta echitabil veniturile bugetare, iar cea
mai importantă responsabilitate a administrației fiscale este de a proteja autoritatea fiscală
publică. În scopuri fiscale, pe de o parte, stimulentul economic este utilizat pentru a minimiza
venitul/profitul și, astfel, pentru a reduce sau amâna taxele de plată.
În scopuri contabile, pe de alta parte, stimulentul economic poate fi de a maximiza sau de
a netezi câstigurile pentru a satisface interesul investitorilor și de a susține prețul titlurilor.
Este necesar implementarea și adoptarea unei noi reforme a sistemului contabil la nivelul
autorităților publice, și nu doar. Reformând controlul intern în entitățile publice, am putea reduce
birocrația și irosirea fondurilor publice, prin implementarea de noi proceduri și tehnici pentru
îmbunătățirea procesului de gestionare. Cauzele birocrației sunt instabilitatea legislației,
confuzia, managementul public deficitar și insecuritatea funcționarilor publici
Rolul controlului intern este de a oferi o bază pentru responsabilitatea guvernului și
controlul managementului public, pentru a preveni furtul și frauda, pentru a spori transparența și
eficiența în sectorul public.
Totuși, există o presiune ridicată asupra finanțelor publice și a bugetului public în toate
țările, iar guvernele au făcut multe schimbări în modul în care funcționează controlul public și în
modul de organizare a acestuia. Figura numărul 5, prezintă o detaliere a necesitatea unui
profesionist contabil în cadrul unei instituții publice:

9
 proteja
fondurilor
publice și a
bugetelor

implementa
noi tehnici de
dezvolta
verificare a
datelor și
sistemul
informațiilor rolul contabil
financiare contabilului
în instituțiile
publice

respecta
reglementăr preveni
frauda și
ile, normele corupția
și legile

Figura numărul 5. Rolul profesionistului contabil în cadrul unei instituții publice

Sursa: L. Ionescu, F. Caloian, “Birocrația și corupția în contabilitatea sectorului public”, Analele Seriei Economice
a Universității Spiru Haret, 2014

Profesia contabilă are datoria de a se asigura că acționează în interesul clienților. Cu toate

acestea, „cel mai bun interes” nu ar trebui să fie măsurat doar din punct de vedere financiar, ci și
în ceea ce privește impactul social, respectiv gestionarea riscurilor. Acesta nu este un concept
abstract, ci mai degrabă riscul foarte real că, într-o lume a comunicării aproape instantanee,
daunele reputationale pot duce la daune financiare.
O reglementare bine gândita, funcționarea legii și instituții cu o bună funcționare conduc
la restabilirea încrederii în corectitudinea sistemelor fiscale naționale, ajutând contribuabilii să
înțeleagă necesitatea obligațiilor fiscale și să se conformeze plății acestora.
O descriere a rolului multifuncțional al contabililor profesioniști nu este completă fără a
discuta despre datoria pe care profesiunea le datorează publicului larg. Costel Istrate, în lucrarea
sa, “Contabilitatea nu-i doar pentru contabili”, menționează faptul că “contabilitatea este o
profesie căreia i s-a acordat o poziție privilegiată în societate, profesia contabilă în ansamblul
său tratează o gamă largă de probleme care prezintă un unghi de interes public”. În cazul
contabililor profesioniști din afaceri, nu numai că trebuie să mențină standarde ridicate, dar
trebuie să joace un rol cheie în a ajuta organizațiile să acționeze etic. Legătură strânsă cu
protecția interesului public este noțiunea potrivit căreia contabilii publici trebuie să aibă
încredere pentru a oferi valoare publica.
Contabilii își vor pierde legitimitatea în calitate de protectori ai interesului public dacă nu
există încredere publica. Profesia contabilă are o acoperire largă în societate și pe piețele globale
de capital. În modul cel mai de baza, încrederea în datele financiare produse de profesioniștii din
întreprinderi constituie nucleul încrederii publice și a valorii publice.

10
 3. STUDII DE CAZ

3.1. Dosarul Flota

Dosarul Flota a fost un scandal de corupție din România. La sfârșitul anului 1989, flota
româneasca se afla pe locul 9 în topul mondial, iar după 1990, după asocierea cu firme străine,
dându-le navele spre exploatare, flota româneasca, în loc să facă profit s-a ales și fară nave, și cu
datorii imense. În perioada 1991 - 1999, din cauza managementului necorespunzător, numai la
compania Petromin s-a creat un prejudiciu estimat la peste 150 milioane de dolari.
Au fost implicate 80 de persoane, inclusiv Traian Bșsescu, acuzați inițial de PNA că au
vândut la preturi derizorii 16 nave din flota comercialș românș. Potrivit unei prime expertize
dispusă de procurorii Parchetului Național Anticorupție (Actualul DNA), prin înstrăinarea a 16
nave, cei 80 de inculpate din dosar ar fi păgubit statul român cu peste 11.000 de miliarde de lei
(echivalentul a 275 de milioane de euro) PNA a plătit pentru prima expertiză 10.000 euro la
nivelul anului 2004, când dosarul a fost înaintat instanței supreme.

După o succesiune de amânari și schimbări de locuri de judecată, magistrații Înaltei Curți

de Casație și Justiție au început în 2005 judecarea procesului. Cea de-a doua expertiza a fost
dispusă după ce DNA a infirmat Soluția dată de procurorii PNA, care au decis în 2004 trimiterea
în judecată a lui Basescu, alături de cele 79 de persoane.
De fapt dosarul a fost restituit anchetatorilor de la Înalta Curte de Casație și Justiție
pentru că potrivit art. 209 din codul de procedura penală (text între timp abrogat), rechizitoriul nu
fusese semnat de seful PNA așa cum prevedea legea, dar de către adjunctul acestuia. Legea
actuala stipulează că regularitatea actului de sesizare a instanței se face de către șeful secției de
parchet.
În 2005, PNA s-a transformat în DNA, iar conducerea a fost preluată de către alți
procurori. Deși instanță supremă cerea doar semnătură șefului de parchet, conducerea a decis
reluarea cercetărilor din dosar, fiind dispusă o nouă expertiză financiar contabilă și separându-se
de faptele lui Traian Basescu de cele ale celorlalți acuzați, întrucât ar beneficia de imunitate.

Noua expertiză contabilă, finalizată în septembrie 2007, a stabilit că prejudiciul, stabilit

inițial de prima expertiza la 275 de milioane de euro, este inexistent. Astfel infracțiunile pentru
care au fost deferiți justiției șeful statului, Traian Basescu - în calitate de fost ministru al
Transporturilor - și alți doi foști șefi ai acestui minister, Aurel Novac și Paul Teodoru, devin
lipsite de conținut juridic fară existenta vreunui prejudiciu. De altfel, calculele expertizei susțin
că, prin vinderea celor 16 nave, Statul Român nu doar că nu a ieșit în pierdere, dar evitând prin
această vânzare cheltuielile de întreținere a navelor, a obținut un venit net de peste 17 milioane
de dolari.

CONCLUZII:
Conform datelor prezentate în cadrul doarului Flota, rezultă faptul că, expertiza contabilă
efectuată inițial a fost eronată, creând un prejudiciu statului român, datorită lipsei de
profesionalism a experților contabili.
În cadrul primei expertize, statul roman a plătit serviciile aferente acesteia, o sumă totală
de 10.000,00 euro. Instanțele judecătorești intenționau să afle adevărul în legătură cu navele de
flota care au fost vândute, având drept rezultat crearea unui prejudiciu și creșterea datoriilor.
Experții contabili au stabilit în cadrul rapoartului de expertiză faptul că, prin înstrăinarea
a 16 nave, cei 80 de inculpate din dosar ar fi păgubit statul român cu peste 11.000 de miliarde de
lei (echivalentul a 275 de milioane de euro). Situație ce a condus la un proces de judecată în care
a fost implicat și fostul președinte a României, Traian Basescu. Datoritp unui sistem juridic
ineficient dosarul de judecatp a fost amânat, iar odată cu schimbarea structurii organizatorice a
11
PNA-ului, actualmente denumit DNA, dosarul Flota a rămas în stare nejudecatp. Astfel, noua
administrație a DNA-ului a recurs la o noup expertizp contabilp care a stabilit că prin vinderea
celor 16 nave, Statul Român nu doar că nu a ieșit în pierdere, dar evitând prin aceastp vânzare
cheltuielile de întreținere a navelor, a obținut un venit net de peste 17 milioane de dolari.

Concluzii și constatări proprii:

Astfel, din cele prezentate, am constatat faptul că, expertul contabil a jucat un rol esențial
în procesul de judecată și de investigare a Dosarului Flota. Mai mult decât atât, Petronim a
apelat la expertul contabil pentru ca acesta să efectuieze o analiză detaliată a sistemului financiar
contabil a instituției, pentru a determina dacă a fost creat, sau nu, un prejudiciu atât entității cât și
statului român. Având în vedere atribuțiile expertului contabil și rolul acestuia în activitatea
economică, acesta este unul dintre specialiștii care deține abilitățile necesare pentru a determina
dacă a fost/sau nu creată o pagubă financiară în urma vânzării Flotei românească.
În cadrul acestui dosar, expertul contabil trebuia să analizeze înscrisurile financiare care
au rezultat în urma vânzării flotei românească, si nu doar atât. Contabilii din cadrul instituției
Petronim trebuiau să asigure consultanță cu privire la situația economică a entității, precum și cu
privire la managementul aplicat de către conducători. Dacă, contabilii din cadrul entității și-ar fi
efectuat rolul de consilier economic, să își exprime opinia fără nici o reținere și să se pronunțe cu
sinceritate, fără ocolișuri, Petronim nu s-ar fi asociat cu firme străine, nu s-ar fi creat un
prejudiciu la nivelul acesteia, iar statul român nu ar fi rămas fără flota românească.
Având în vedere faptul că, în cadrul dosarului de judecată s-au efectuat două analize, de
către două echipe de experți contabili diferiți, iar concluziile cu privire la aceasta sunt diferite,
rezultă faptul că, expertul contabil joacă un rol primordial în vederea determinării și creării unei
proiecții financiare corectă și exactă a situației economice unei entități.
În acest context, rolul și încredirea care a fost acordată primei echipe de experți contabili
constă în dirijarea şi armonizarea de către aceștia a cifrelor privind mişcarea mijloacelor şi
resurselor enității Petronim, care ordonate pe anumite categorii, după o schemă bine stabilită,
puteau demonstra situaţia financiară, oricât de complexă ar fi fost, a societății.
Astfel, a doua expertiză efectuată, demonstrează capacitatea și necesitatea unor
profesioniști în domeniu care să prezinte legitimarea corectă și exactă a informaţiilor financiare
degajate de întreprinderi.
În concluzie, din cele prezentate, am constatat faptul că, datorită ineficienței primei
echipe de experți contabili, statul român s-a ales cu un prejudiciu financiar, pentru deslușirea
dosarului de judecată, situație ce s-ar fi putut evita dacă raportul expertului contabil ar fi fost
întocmit corect în prima etapă.

3.2. Nereguli la Agenția Națională pentru Protecția Mediului

Curtea de Conturi a descoperit la Agenția Națională pentru Protecția Mediului (ANPM),

în legătură cu gestionarea certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră, alocate României prin
Protocolul de la Kyoto, că nu au fost luate toate măsurile în vederea asigurării și organizării
corespunzătoare a resurselor materiale, financiare și umane necesare pentru realizarea
inventarului national de colectare a datelor pentru estimarea nivelului emisiilor antropice de gaze
cu efect de sera.
Raportul menționează că România s-a angajat, în cadrul protocolului de la Kyoto, ca,
pentru perioada 2008-2012, cantitatea de dioxid de carbon emisă anual de operatorii economici
poluatori să fie mai redusă cu 8% față de 1990, fapt pentru care i-au fost alocate 1.279.835.099
certificate de gaze cu efect de seră. Acestea reprezintă dreptul României de a emite, în perioada
2008-2012, o cantitate de 1.279.835.099 tone de dioxid de carbon. La data controlului, România

12
deținea un surplus de certificate de 515.080.892 tone de dioxid de carbon. La un preț estimat de 6
euro pe tona, rezulta că valoarea surplusului de certificate se ridica la 3,09 miliarde de euro.
„La data de 27.08.2011, potrivit Deciziei finale a Comitetului de conformare al
Protocolului de la Kyoto (...), României i-a fost suspendat, pe o perioadă nedeterminată, dreptul
comercializării internaționale a certificatelor de emisie de gaze cu efect de seră, datorită lipsei
valorilor unor parametri cu reprezentativitate națională, fapt ce a condus la imposibilitatea
estimării nivelelor de emisie specifice activităților Sectoarelor INEGES (Energie, Procese
Industriale, Agricultura, Folosința terenurilor, Schimbarea folosinței terenurilor și silvicultura
— LULUCF și Deșeuri), prin aplicarea unor metode de calcul specifice nivelelor superioare de
abordare în cazul categoriilor importante”, arată raportul Curții de Conturi.
Experții institutiei mentioneaza ca, „urmare a suspendării eligibilității României de la
tranzacționarea internațională a certificatelor de emisie de gaze cu efect de seră, țara a pierdut
anumite oportunități de moment oferite de piața certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră
(interesul Japoniei, Spaniei și Germaniei pentru achiziționarea de certificate de emisii de gaze
cu efect de seră)”.
Prin urmare, Curtea de Conturi precizează că, în urma controlului realizat la Agenția
Națională pentru Protecția Mediului, s-a constatat că nu au fost luate toate măsurile în vederea
asigurării și organizării corespunzătoare a resurselor materiale, financiare și umane necesare
pentru realizarea inventarului national, inclusiv cu privire la colectarea datelor pentru estimarea
nivelului emisiilor.
În plus, nu au fost contractate servicii de consultanță, studii și analize în acest sens, deși
ANPM avea posibilitatea de a face acest lucru. De asemenea, deși certificatele de emisie de gaze
cu efect de seră reprezintă drepturile tranzacționabile ale României de a emite o anumită cantitate
de gaze cu efect de sera, aceste drepturi, neavând conferita o valoare nominală, nu au fost
înregistrate și prezentate în cadrul situațiilor financiare întocmite de ANPM.
De asemenea, Curtea de Conturi susține: "Nu au fost luate toate măsurile în vederea
asigurării acurateței și identificarii corespunzătoare a gradului de incertitudine pentru datele
de activitate și pentru factorii de emisie procesați, prin contractarea de servicii de consultanță,
studii pentru dezvoltarea factorilor de emisie, pentru dezvoltarea de programe informatice
specifice, precum și orice alte studii, analize și cercetari necesare pentru a asigura buna
funcționare a Sistemului național pentru estimarea nivelului emisiilor antropice de gaze cu
efect de seră rezultate din surse sau din reținerea prin sechestrare a dioxidului de carbon
(SNEEGHG).
Nu au fost întreprinse toate măsurile în vederea urmăririi creșterii calității inventarului
național prin obținerea și prelucrarea datelor privind activitatea sectoarelor INEGES
(Energie, Procese Indus-triale, Agricultură, Folosința terenurilor, Schimbarea folosinței
terenurilor și silvicultura și Deșeuri), prin utilizarea factorilor de emisie nationali, respectiv a
metodelor naționale de estimare, precum și prin îmbunătățirea altor elemente tehnice ale
inventarului național".
Curtea de Conturi a concluzionat că ANPM a prezentat denaturat evidența contabilă și
patrimoniul la data de 31.12.2011, precum și situațiile financiare, urmare a neînregistrării și
neevidențierii în contabilitate a sumei de 33.019.746 lei, reprezentând valoarea estimativă a
activului necorporal-dreptul de emisie a 1.279.835.099 tone CO2, alocat României prin
Protocolul de la Kyoto.
Curtea de Conturi recomandă că, în vederea întocmirii și prezentării unor situații
financiare corecte, ANPM să ia toate măsurile ce se impun în vederea stabilirii și înregistrării în
evidența contabilă a valorii juste a certificatelor de emisie gaze cu efect de seră. De asemenea,
Curtea spune că ANMP trebuie să urgenteze măsurile legale și să efectueze toate demersurile în
vederea ridicării suspendării temporare a eligibilității României sub Protocolul de la Kyoto

13
pentru valorificarea cât mai eficient posibil, a surplusului de unități ale cantității atribuite
României prin Protocolul de la Kyoto.

CONCLUZII:
Protoclul de la Kyoto este unul dintre cele mai importante instrumente juridice
internaționale în lupta împotrivă schimbărilor climatice. Acesta conține angajamentele asumate
de țările industrializate în vederea reducerii emisiilor lor de anumite gaze cu efect de seră,
responsabile pentru încălzirea globală.
Emisiile totale ale țărilor dezvoltate trebuie reduse cu cel puțin 5 % în perioada 2008-
2012, în raport cu nivelurile din 1990. Astfel, odată cu aderarea României la UE, Romania
trebuia să asigure îndeplinirea prevederilor protocolului de la Kyoto prin luarea unor măsuri
pentru realizarea inventarului național de colectare a datelor pentru estimarea nivelului emisiilor
antropice de gaze cu efect de seră.
În acest sens, României i-au fost alocate 1.279.835.099 certificate de gaze cu efect de
sera. Acestea reprezintă dreptul României de a emite, în perioada 2008-2012, o cantitate de
1.279.835.099 tone de dioxid de carbon. Datorită întocmirii eronate de către contabili a valorii
reale a emisiilor de gaze în cadrul înscrisurilor financiar contabile, ANPM ieșit cu un surplus de
certificate de 515.080.892 tone de dioxid de carbon, la un preț estimat de 6 euro pe tona. Din
datele prezentate rezultă faptul că valoarea surplusului de certificate se ridică la 3,09 miliarde de
euro, sumă pe care statul român a obținut-o prin neînregistrarea datelor corecte în cadrul
documentelor financiar contabile.

Concluzii și constatări proprii:

Având în vedere cele prezentate mai sus, am constatat faptul că, specialiștii contabili din
cadrul instituției publice ANPM:
- nu au evidențiat corect valoarea reală a emisiilor de gaze;
- au denaturat în mod conștient evidența contabilă;
- au încălcat prevederile legii contabile, precum și a standardelor internaționale în acest
sens;
- nu au respectat codul de etică profesională;

Instituțiile publice ale statului român, sunt autorități care impun siguranță, certitudinea,
flexibilitatea, etc., activității pe care o întreprind pentru a oferi cetățenilor condiții optime de
trai.
Totuși, situația care s-a ivit la nivelul ANPM-ului, este un exemplu care dă dovadă de
corupția și ilegalitățile care se pot face în domeniul contabilității la nivelul unei instituții
publice, având repercursiuni asupra cetățenilor și asupra statului român, întrucât România a
pierdut pe plan economic, deoarece țări precum Germania, Spania erau interesate de a investi în
certificatele cu efect de seră emise în România. Însă, neavând conferită o valoare nominală,
acestea nu au fost înregistrate și prezentate în cadrul situațiilor financiare întocmite de ANPM.
Având în vedere faptul că, specialiștii contabili activează în domeniul public, aceștia
trebuiau să protejeze interesele instituției și să acorde consultanță în vederea stabilirii unui preț
nominal a certificatelor cu efect de seră.
ANPM-ul este instituția responsabilă de protecția mediului, în mod direct este
responsabilă de sănătatea populației din România, iar specialiștii din cadrul acesteia reprezintă
un pilon de susținere a României în ceea ce privește schimbările climatice și a noilor prevederi
legislative la nivel european aferente protejării mediului. Implicit, contabilii din cadrul
autorității răspund de întocmirea și gestionarea resurselor financiare pentru o coordonare și
reprezentare eficientă a înscrisurilor contabile, pentru a spori eficiența economică a instituției și
de a crea un mediu avantajos investițiile străine.
14
 ANPM a denaturat evidența contabilă și patrimoniul statului în anul 2011, datorită
neînregistrării și neevidențierii în contabilitate a sumei de 33.019.746 lei, care reprezintă
valoarea estimativa a activului necorporal-dreptul de emisie a 1.279.835.099 tone CO2, alocat
României prin Protocolul de la Kyoto.
În concluzie, contabilii din cadrul instituției au încălcat principiile profesiei contabile, în
mod special, principiul integrității, întrucât aceștia nu au fost cinstiți, onești în elaborarea
documentelor financiar contabile.

3.3. Nereguli la Agenția Națională A Apelor Române

Operațiuni financiar-contabile în suma estimativă de 136,87 milioane de lei nu au fost

reflectate real și exact în balanțele de verificare, în bilanțul contabil și în contul de profit și
pierdere al Administrației Naționale "Apele Române", conform raportului Curții de Conturi din
anul financiar contabil 2011.
Aceste operațiuni reprezintă tranzacții economice pentru care nu se cunoaște momentul
efectuării și nu exista documentele care au stat la baza înregistrării în contabilitate. În plus,
Curtea de Conturi a constatat neconcordanțe între datele înregistrate în evidența contabilă cu cele
preluate în balanțele de verificare, înscrise în bilanțul contabil și în contul de profit și pierdere, în
suma estimativa de 207 mii lei.
Tot în cadrul ANAR, Curtea de Conturi a descoperit că nu s-a elaborat un plan strategic
de audit intern pe 3 ani, iar elaborarea planurilor de audit anuale s-a realizat numai în baza
riscurilor semnalate de conducerea ANAR fară să se realizeze și o analiza a riscurilor asociate
diferitelor structuri, activități, programe/proiecte sau operațiuni. Raportul Curții de Conturi
precizează: "Planul anual de audit intern pentru anul 2011 nu a fost realizat în totalitate. Nu
exista un sistem de urmărire periodica a recomandărilor formulate prin rapoartele de audit.
Având în vedere faptul că în urma acțiunii de control au fost constatate deficiente datorate
funcționarii necorespunzătoare a formelor de control intern, echipa de audit a apreciat nivelul
de încredere în sistemul de control intern al entității că fiind < foarte scăzut >".
La nivelul ANAR, inclusiv la administrațiile bazinale de apă subordonate acesteia, Curtea
de Conturi a descoperit că nu au fost respectate prevederile legale privitoare la efectuarea
cheltuielilor de personal, cu efecte asupra bugetului general consolidat în suma estimativa de
164,99 milioane de lei. Raportul spune că nu s-a diminuat, conform prevederilor legale, cu
15,5% cheltuielile de personal în lunile noiembrie și decembrie 2009, în suma estimativa de
2.350 mii lei. De asemenea, nu s-au aplicat masurile de reducere cu 25% a cuantumului brut al
drepturilor de natură salarială în perioada iulie 2010-decembrie 2010, cu impact asupra anului
2011, în suma estimativă de 67,69 milioane de lei.
În plus, raportul menționează că s-au majorat fară temei legal salariile de baza brute
individuale lunare, prin introducerea în salariul de baza a sporului pentru vechimea în munca,
precum și acordarea unui număr de zile de concediu de odihna mai mare decât cel prevăzut în
actele normative sau a unor sume care, potrivit legii, nu fac parte din salariul de baza,
reprezentând: 1/12 din cuantumul primei de vacanță, 1/12 din cuantumul premiului anual și
tichete de masă în suma fixă, în suma estimativă de 12.619 mii lei.
Reprezentanții Curții de Conturi mai spun că s-au achitat, în cursul anului 2011, contrar
prevederilor legale, drepturi de natură salarială reprezentând premiul anual pe anul 2010, prima
de vacanță și indemnizații la ieșirea la pensie, în sumă estimativă de 34.371 mii lei. De
asemenea, s-au plătit drepturi de natură salarială fară temei legal - reprezentând spor de fidelitate
de pâna la 15% din salariul de baza și indemnizații de ședință pentru membrii comitetului de
direcție, precum și acordarea unor premii cu ocazia zilei de 8 Martie, cu ocazia Zilei Mondiale a
Apei și premii de Crăciun în suma estimativa de 47,96 milioane de lei.

15
 Conform Contractului colectiv de munca AN "Apele Române" 2011-2014, înregistrat la
Inspectoratul Teritorial de Munca București sub nr. 8/23.02.2011, Curtea de Conturi a descoperit
că s-au achitat coeficienți de ierarhizare pentru stabilirea salariilor de bază pentru personalul de
execuție și personalul de conducere, mai mari decât cei prevăzuți de lege. Totodată, în situațiile
fianicare și balanță de verificare sunt evidențiate creanțe în suma de 20,49 milioane lei,
reprezentând facturi emise de ANAR către diverși beneficiari, în perioada 2002-2009 pentru care
nu s-au făcut toate demersurile în vederea recuperării debitului.
În același timp, nu sunt reflectate real și exact în balanțele de verificare, în bilanțul
contabil și în contul de profit și pierdere operațiuni financiar contabile în suma estimativă de
136,87 milioane lei, reprezentând tranzacții economice pentru care nu se cunoaște momentul
efectuării și nu exista documentele care au stat la baza înregistrării în contabilitate. Astfel,
potrivit anexei nr. 12 la HG nr. 1705/2006, invenatrul bunurilor aparținând domeniului public al
statului, aflate în administrarea Ministerului Mediului prin ANAR, prezintă o valoare totală de
7,27 miiarde lei, dar în situațiile financiare anuale, fondul bunurilor din domeniul public al
statului este evidențiat la valoarea de 25,4 miliarde lei, existând o diferență nejustificata de peste
18 miliarde de lei.

CONCLUZII:
Din cele prezentate, contabilii din cadrul ANAR, nu au reflectat real și exact în balanțele
de verificare, în bilanțul contabil și contul de profit și pierdere suma de 136,87 milioane lei,
reprezentând tranzacții economice pentru care nu se cunoaște momentul efectuării și nu există
documentele care au stat la baza înregistrării în contabilitate.
Situația prezentată mai sus, reprezintă dovada clară și neechivocă a faptului că personalul
implicat în structura organizatorică a instituțiilor statului, coordonează activitatea acesteia după
bunul plac. ANAR, nu doar că a denaturat evidenta contabila dar a favorizat angajați din cadrul
instituției prin mărirea de salariu, a plătit indemnizații nelegale și nefondate, și a acordat premii
de 8 martie, ziua apei.
Toate aceste activități ilegale au generat o pierdere la nivelul bugetului general consolidat
în valoare de 164,99 milioane de lei. Pe lângă acestea, curtea de conturi a constatat faptul că, la
nivelul situațiilor financiare, ANAR are creanțe în suma de 20,49 milioane lei, aceasta sumă
reprezintând facturi emise către beneficiari, iar ANAR nu a efectuat procesul de recuperare a
banilor.

Concluzii și constatări proprii:

ANAR este o instituție publică, iar exercitarea și gestionarea tuturor activitaților finaciare
sunt monitorizate de către Curtea de Conturi, ca și orice altă instituție care face parte integrantă
din statul român.
Prezentul studiu de caz conține mai multe încălcări legislative ale profesiei contabile, iar
din cele prezentate, am constatat următoarele abateri la nivelul ANAR:
- nu au fost evidențiate/reflectate real/exact operațiunile financiare în balanța de verificare;
bilanțul contabil și în contul de profit și pierdere;
- nu a fost elaborate planurile strategice de audit intern;
- au fost încălcate prevederile legislative cu privire la plata cheltuielilor de personal (s-au
majorat salariile fără temei legal);
- s-au achitat ilegal drepturi de natură salariale, reprezentând premii anuale, prime de
vacanță, indemnizații la ieșirea la pensii.
Toate abaterile identificate mai sus, au fost generate din cauza managementului defectuos
implementat de către conducerea instituției, precum și a angajaților din cadrul acesteia, în mod
special a contabililor.

16
 Unul dintre motivele care a generat încălcarea prevederilor legislative, îl reprezintă lipsa
integrității specialiștilor din cadrul entității. Aceștia nu au întreprins măsuri de auditare a situației
financiare a instituției, și în mod intenționat nu au evidențiat operațiunile financiare în
documentele contabile.
Conform Art. 2 din OMFP 400/2015, cu completările și modificările ulterioare, pentru
aprobarea Codului controlului intern/manageri al entităţilor publice: “Conducătorul fiecărei
entităţi publice dispune, ţinând cont de particularităţile cadrului legal de organizare şi
funcţionare,precum şi de standardele prevăzute în anexa nr. 1, măsurile necesare pentru
elaborarea şi/sau dezvoltarea sistemului de control intern/managerial, inclusiv a procedurilor
formalizate pe activităţi”.
Având la baza prevederile legislative, prin realizarea unui control intern corespunzător,
ANAR ar fi avut la dispoziție o analiză detaliată a activităților instituției. Și dacă era necesar ar fi
adoptat și aplicat unu nou tip de management intern care să se asocieze cu activitatea de
cunoaștere și inovare, permițând astfel managementului să coordoneze activitățile din cadrul
organizației într-un mod eficient.
Prin exercitarea funcției de control în mod corect, respectând prevederile legislative,
ANAR:
- ar fi constatat abaterile rezultate de la obiectivele prestabilite;
- ar fi analizat cauzele și ar fi dispus de măsuri corective sau preventive.
În cazul de față, rolul auditorului este esențial pentru elaborarea şi implementarea politicii
în activitatea de audit intern managerial. Totuși, rapoartele efectuate de către auditorii interni ai
instituției, nu cuprind în totalitate sistemul de management implementat, în fapt instituția a
prezentat urme de deficiențe economice, însă nu au fost întreprinse măsuri de atenuare și
prevenire a acestora.
Auditul intern joacă un rol important în cadrul instituțiilor publice, și nu doar. În cadrul
planului strategic a auditului intern ce trebuia elaborat, responsabilul cu elaborarea acestuia
trebuia să cuprindă informații precum:
- fidelitatea și exactitatea informației contabile;
- respectarea dispozițiilor legale și cele ale conducerii;
- reflectarea corectă a rezultatelor financiare în bilanţul contabil şi în contul de profit şi
pierderi;
- asigurarea credibilităţii informaţiilor
Totuși, nici una din informațiile de mai sus nu au fost reflectate, fapt ce denotă un sistem
managerial defectuos și încălcarea în mod conștient a legii.
Abaterile contabile întreprinse de către specialiștii contabili încalcă nu doar principiile
profesiei contabile, dar și prevederile legislative ale codului fiscal. Având în vedere faptul că,
toate documentele financiare sunt contabilizate și structurate în ordine cronologică, este evident,
că specialiștii contabili din cadrul ANAR nu au cuprins în mod inteționat înscrisurile financiare
contabile, și cu bună știință au acceptat mărirea salariilor, precum și efectuarea altor tranzacții
ilegale.
În concluzie, neregulile constatate în cadrul ANAR, reprezintă una din problemele cu
care se confruntă statul român, și anume fraudele fiscale. Specialistul contabil, precum și
auditorii interni din cadrul instituției, sunt specializați în a evidenția și identifica riscurile unui
management care provoacă diminuări ale activității economice. Totuși, aceștia au denaturat
evidența contabilă a ANAR-ului, și au provocat daune statului român. Lipsa integrității, a
profesionismului, a unui cod de etică profesională a specialiștilor, sunt prinicpalele motive care
au generat daune la nivelul țării.

17
 3.4 Cazul Enron

În anii ’90, pe fondul reglementărilor avantajoase pentru vânzătorii de energie electrică, o

nouă vedetă îşi făcea intrarea pe scena bursei. În doar câţiva ani titlurile Enron ajunseseră să fie
vândute cu 90 de dolari/bucată. Prin presiuni politice compania îşi asigura subvenţii şi
reglementări avantajoase iar investitorii erau entuziasmaţi.
La jumătatea lui 2001 managerii anunţau creşteri de 300% şi câştiguri de peste 50 de
miliarde. Părea cel puţin ciudat că rezultatele contabile erau atât de încurajatoare deşi preţul
acţiunilor pierduse aproape 30%, numele Enron apărea tot mai des în diverse scandaluri iar
compania întâmpina serioase probleme de logistică. Nu a trecut nici o lună după anunţarea
rezultatelor şi directorul Enron, Jeffrey Skilling şi-a anunţat demisia după doar 6 luni de la
ocuparea postului.
Fostul director a aruncat pe piaţă aproape 500.000 de acţiuni pentru care a obţinut 33 de
milioane de dolari. Cursul a continuat să coboare iar lipsa de transparenţă a operaţiunilor din
interiorul companiei nu a fost de ajutor. Mişcările financiare
deveniseră atât de complicate încât era greu pentru analişti şi să îşi dea seama dacă firma câştiga
bani sau îi pierdea.
Nimeni în afară de fostul director nu putea explica misterioasele mişcări de capital pe
care firma le făcea de ani de zile. În octombrie 2001 Enron a anunţat rezultate negative şi
autorităţile au anunţat că vor face verificări în companie pentru a lămuri ceea ce numeau “cele
mai obscure tranzacţii făcute vreodată”.
Preţul Enron s-a prăbuşit într-o singură zi de la 20 la 5 dolari pe acţiune. La începutul lui
noiembrie se ştia deja că Enron caută un investitori sau chiar un cumpărător pentru întreaga
companie. Cu greu compania Dynegy din Houston, tot un trader în domeniul energiei, a acceptat
achiziţionarea Enron şi a tuturor datoriilor sale, cunoscute sau nu.
Panica s-a instalat pe 28 noiembrie când Dynegy, descoperind credite uriaşe în registrele
lui Enron, și şi-a retras sprijinul. Publicul a aflat în sfârşit că celebra firmă era de fapt
falimentară. Adunase datorii de peste 23 de miliarde de dolari dar nu mai avea nici măcar banii
cu care să continue activitatea zilincă.
Nici unul din creditori nu putea spera să îşi primească banii şi asta a declanşat un efect
domino pe bursă ducând la o scădere generalizată. Falimentul Enron a fost cel mai mare din
istorie la acea vreme şi în urma lui 4000 de angajaţi şi-au pierdut slujbele şi mii de investitori şi-
au pierdut banii.
Scandalul a concentrat în scurt timp atenția asupra lui Arthur Andersen, firma de
contabilitate publică a lui Enron. Au apărut dovezi că Andersen a avut o complicitate
considerabilă în activitatea financiară a lui Enron, ajutându-l pe Enron să creeze un web arcane
de parteneriate, în efortul de a scoate sume imense de datorii din bilanțul Enron, precum și de a
semna în situațiile financiare anuale ale Enron.
Când au apărut noutățile despre improprietățile contabile ale Enron, mai mulți angajați
din Andersen au început să mărunțească documentele relevante și să ștergă mesaje de e-mail
asociate și alte fișiere electronice, presupuse bazate pe politicile de păstrare a documentelor
firmei. Șase luni mai târziu, Andersen a fost condamnat pentru obstrucția justiției, devenind
prima firmă de contabilitate majoră care a fost condamnată pentru o infracțiune. Astfel, firma nu
a mai fost capabilă să efectueze audituri ale companiilor publice și Big 5 a devenit astfel Big 4.
Din păcate, scandalul Enron a fost doar începutul. Lista corporațiilor implicate în
investigațiile majore recente ale neregulilor financiare include WorldCom, Computer Associates,
Global Crossing, Tyco, Xerox, Halliburton, Bristol-Myers Squibb, Qwest Communications,
Adelphia, K-Mart, Lucent Technologies, HealthSouth și Freddie Mac. Fiecare firmă de
contabilitate Big 4 a fost implicată într-o oarecare măsură în aceste investigații, iar unele au fost
deja penalizate pentru rolurile lor. Cu toate acestea, Arthur Andersen a fost asociat cu un număr

18
disproporționat al acestor firme (Worldcom, Qwest, Global Crossing și Enron) și a fost singura
firmă care a primit o condamnare penală.

CONCLUZII:
Evenimentele de la ENRON şi Andersen au ţinut tot anul 2002 capul de afiş în mass-
media. Revistele şi marile publicații de specialitate au relatat pentru o lungă perioadă de timp
ştiri, informaţii şi articole prezentând fapte, consecinţe şi învăţăminte referitoare la cele două
colapsuri.
Interesul public era pe deplin motivat. Ambele companii erau extrem de importante,
fiecare în domeniul sau de activitate; ENRON era cel mai important furnizor de energie, a şaptea
companie că mărime din SUA şi evaluată la 70 miliarde USD, iar Arthur Andersen –
componentă a binecunoscutului “Big-Five”, a primelor cinci societăţi de contabilitate, audit şi
consultanţă financiară din lume, cu zeci de mii de profesionişti de înaltă calificare şi cifră de
afaceri de multe miliarde de dolari.
Aceste scandaluri au făcut că investitorii să piardă miliarde de dolari, iar mii de angajați
și-au pierdut locurile de muncă și pensiile. După decenii, din cauza acestor scandaluri legislația a
creat Consiliul de Supraveghere a Contabilității Companiei Publice pentru a supraveghea
profesia contabilă în domeniul auditurilor companiilor publice.
Un alt aspect neliniștitor este incertitudinea care înconjoară efectele pe termen lung ale
acestor evenimente asupra profesiei contabile și a conducerii corporative. Opiniile pe care
studenții le au în prezent despre contabili, profesie și manageri corporativi ilustrează efectele pe
termen lung ale acestor evenimente, având în vedere că aceste evenimente au avut loc atunci
când mai mulți studenți contabili actuali erau încă în liceu. În plus, aspirațiile studenților și ale
carierei studenților vor ajuta la prezicerea viitorului și a machiajului profesiei.

Concluzii și constatări proprii:

Cazul Enron, este una dintre cele mai scandaloase fraude care a avut loc în economia
mondială, fiind discutate și în prezent fraudele efectuate de către firma Enron și cea de audit și
contabilitate - Anderson, care făcea parte din grupul Big Five.
Din cele prezentate, am constatat faptul că frauda cauzată de către grupul Anderson și a
conducerii de la Enron a avut efecte deazastruoase asupra economiei, în special cea americană.
Datorită lipsei unui cod de etică profesională, respectiv de încălcare a principiilor de
etică, firma Anderson în mod conștient și intenționat a denaturat evidențele contabile ale firmei
Enron, care la momentul respectiv era cel mai important furnizor de energie.
Din cele redate, este esențial de a stabili care este rolul auditorilor și de ce sunt importanți
aceștia în evalurea situației financiare a unei societăți, și anume de ce au fost aceștia necesari în
cazul Enron. Astfel, efectuarea unui control de audit corespunzător, prin respectarea legislației și
a standardelor internaționale presupune ca un auditor/specialist contabil să efectueze:
- verificarea legalității cheltuielilor efectuate;
- verificarea eligibilităților cheltuielilor efectuate;
- verificarea respectării obligațiilor contractuale asumate;
- identificarea unor soluţii eficiente şi asistarea la procesul de implementare şi dezvoltare a
tehnicilor şi instrumentelor necesare în acest proces de identificare a riscurilor.
Din cele prezentate mai sus, am constatat faptul că, activitatea specialistului contabil și a
auditorului se bazează pe întocmirea acelor puncte, pe care societatea Andersen nu le-a respectat,
aceasta a prelucrat registrele contabile de la ENRON, pentru a beneficia de taxe de audit şi
consultanţă financiară imense. Andersen a beneficiat de o sumă de 25 de milioane de dolari din
servicii de audit pentru Enron doar într-un singur an fiscal.
Mai mult de cât atât, Andersen nu s-a limitat numai la a acorda servicii de audit, aceasta
fiind “răsplatită” cu încă 27 de milioane de dolari, pentru alte tipuri de servicii pentru Enron,
19
fiind evident conflictul de interese flagrant care a pus sub semnul întrebării nu numai numele
Andersen, dar şi independenţa multor profesionişti auditori.
Din cele prezentate, am constatat faptul că, printre consecințele care au avut loc în urma
falimentului firmei Enron, provocat de un management contabil defectuos, se numără:
 pierderea a mii de locuri de muncă;
 pierderea credibilității societății, respectiv a profesioniștilor contabili și a auditorilor;
 scăderea prețului per acțiune pe piața de valori;
 pierderea unui portofoliu important de clienți din cadrul grupului Big Five, printre care se
numără: Gigantul farmaceutic Merck, liniile aeriene Delta, furnizorul de credite ipotecare
Freddie Mac, grupul de expediţii prin curierat FedEx, cea mai mare bancă din
Washington, Riggs National Corporation;
Astfel, consecințele enumerate mai sus, au ridicat semne de întrebare la nivel mondial,
întrucât firma de contabilitate și audit, Andersen, era considerată ca fiind una dintre cele mai
bune și prestigioase societăți contabile, care deținea cei mai buni experți în domeniul
contabilității și auditului, iar în urma acestui scandal, profesia contabilă și-a pierdut credibilitatea
și siguranța care oferea clienților cu privire la întocmirea exactă și corectă a activității financiare
a entităților.
În concluzie, dacă societatea de audit și contabilitate financiară Andersen, nu frauda
firma Enron în mod intenționat, prin spălarea a milioane de dolari, aceasta putea susţine şi
consilia managementul entității şi implicit putea contribui la atingerea obiectivelor organizaţiei
în condiţii de performanţă, dând astfel un exemplu viitoarelor generații pentru a activa în
domeniu contabiltății și auditului. Acesta fiind scopul și obiectivul unui specialist
contabil/auditor, de a promova siguranță și credibilitatea în ceea ce face.

4. CONCLUZII

Contabilitatea joacă un rol important în asistarea tuturor formelor de activitate economică

din diferite sectoare. "Contabilitatea nu este altceva decat limbajul afacerilor care este util in
deciziile de afaceri"1. Fară contabilitate, proprietarul sau managerii afacerii nu ar ști care produse
au avut succes și care sunt deciziile corecte.
Cu ajutorul contabilității, aceștia își fac o idee despre cât trebuie să plătească impozitele,
capitalul necesar pentru alte proiecte, indiferent daca ar putea închiria sau cumpără un activ, etc.
Contabilitatea ajuăa de asemenea investitorii să înțeleagă cât de eficient sunt utilizate
capitalurile sau resursele economice ale acestora. Profesionistul contabil joacă un rol important
în asigurarea funcționării corespunzătoare a sistemului fiscal atât prin organizarea unei evidențe
reale, în concordanță cu prevederile legale în vigoare, cât și prin menținerea companiei între cele
două extreme: evaziunea fiscalăa și aplicarea facilitaților permise de legiuitor.
Rolul contabilității în determinarea bazei impozabile nu poate fi ignorat. Impozitele
suportate de companii au la baza elementele de rezultat și metodele contabile general acceptate.
Regulile contabile pot fi exploatate însă în scopul diminuării sau chiar al evitării
obligațiilor fiscale. De exemplu, modul de definire a activelor, datoriilor, veniturilor și
cheltuielilor nu a împiedicat companiile să utilizeze activele necorporale, comisioanele de
administrare și redevențele pentru evitarea impozitării.
Astfel, un contabil colectează, înregistrează și clasifică informațiile pentru a le prezenta
în anumite formate. În acest sens, am constatat faptul că sarcinia contabililor este de a pregăti și
de a examina înregistrările financiare. Aceștia, se asigură ca:
 taxele să fie plătite la timp;
1
Holt Gh., Nebunu G. - "Contabilitate teorie si practica", Editura Academica Brâncusi, Tg-Jiu, 2002
20
  situațiile financiare să fie întomcite și înregistrate la timp;
 să oferă sfaturi strategice și modalități inteligente de a economicis banii sau de a crește
veniturile.
Cu alte cuvinte, „un contabil ajută la conducerea unei afaceri/instituții cu mai multă
claritate și încredere”2.

Studiile de caz prezentate mai sus reprezintă dovada necesitații unui profesionist contabil
în cadrul a diverse domenii de activitate. Dacă un expert contabil încalcă legea, acesta denatureză
evidența contabilă atât la nivelul economiei pe plan intern cât și la nivel global.
Astfel, un contabil trebuie mențină echilibrul economico financiar și să acorde atenție
deosebită operațiunilor financiare pe care le realizează, întrucât orice neînregistrare în evidențele
contabile are repercursiuni asupra economiei.
Desfășurarea afacerilor fară un sistem de contabilitate corespunzător este ca și cum ai
construi o casă fară o fundație solidă. O astfel de clădire se vă prăbuși și într-un mod similar, o
afacere fară un sistem de contabilitate corespunzător va intra în lichidare.
În concluzie, un bun profesionist în zilele noastre ştie ce înseamnă reforma contabilă cu
toate hăţişurile ei, învaţă să înţeleagă şi să aplice Standardele Internaţionale de Raportare
Financiară, este conştient de importanţa şi amplitudinea aplicării raţionamentului profesional,
consiliază manageriatul întreprinderii în crearea politicilor contabile, se supune codului de etică
profesională şi este conştient de limitele judecăţilor sale. Se formează în permanenţă şi activează
în cadrul unui organism profesional.

5. BIBLIOGRAFIE

2
Rolul contabilității în fundamentarea deciziilor economice, Editura Tip Moldova, 2011
21
1. Carti:
 Bernard Colasse, "Introducere în contabilitate", Editura Tipo Moldova, 2011

 Costel Istrate, "Contabilitatea nu-i doar pentru contabili", Editura Universul Juridic, 2016

 Daniela Patrascu, Valentin Radu, Florin Radu, "Profesia contabila in IMM-uri", Editura
Pro Universitaria, 2017

 Holt Gh., Nebunu G. - "Contabilitate teorie si practica", Editura Academica Brâncusi,

Tg-Jiu, 2002

 Larry M. Walther "Contabilitate financiara", Edition Paperback, 2016

 L. Ionescu, F. Caloian, “Birocrația și corupția în contabilitatea sectorului public”, Analele

Seriei Economice a Universității Spiru Haret, 2014

 Williams, Haka, Bettner si Carcello, "Contabilitatea Financiară", Editura: McGraw-Hill

Education - Europe, 2017

L. Ionescu, F. Caloian - Bureaucracy

and Corruption in Public Sector
Accounting, Annals of Spiru Haret
University
Economic Series, Volume 14 (1), 2014
L. Ionescu, F. Caloian - Bureaucracy
and Corruption in Public Sector
Accounting, Annals of Spiru Haret
University
Economic Series, Volume 14 (1), 2014

22
onescu, F. Caloian - Bureaucracy and
Corruption in Public Sector Accounting,
Annals of Spiru Haret University
Economic Series, Volume 14 (1), 2014
2. Internet:
 https://accountantnextdoor.com/role-of-accountants-in-economic-development-and-
growth/

 https://www.educba.com/what-is-accounting/

 https://www.ifac.org/about-ifac/professional-accountants-business/news-events/2013-
10/roles-and-importance-professional

 https://www.bursa.ro/raportul-curtii-de-conturi-2011-apele-romane-nu-a-respectat-legea-
privind-cheltuielile-de-personal-47596917

 https://www.mediafax.ro/justitie/expertiza-in-dosarul-flota-favorabila-inculpatilor-
956847

 http://www.bbc.co.uk/romanian/news/story/2008/02/080227_dosarul_flota.shtml

 https://www.money.ro/editie-speciala-falimentul-enron/s

3. Legislatie:

 OMFP 400/2015 pentru aprobarea Codului controlului intern/managerial al entităților

publice

23