INTRODUCERE

Tehnologiile informaţiei şi comunicaţiilor (ICT) constituie şi vor continua să

reprezinte un factor motor major al modernizării în economie şi în societate.
Conform unui raport al Uniunii Europene, la nivelul anului 2010, sectorul
afacerilor din cadrul UE aloca mai mult de 20% din volumul investiţiilor pentru
domeniul ICT, un volum de 60% din serviciile publice de bază sunt actualmente
disponibile în manieră complet online, iar mai mult de jumătate dintre cetăţenii UE
folosesc internetul în mod constant.
Prima reactie a auditorilor fata de calculatoare, ca in fata oricarei tehnologii
noi, a fost tratarea acestora ca sisteme manuale. Interesul acestora era canalizat pe
datele de intrare si de iesire in vederea analizei lor, ignorand, mai mult din
necunoastere, modul in care aceste date erau procesate, pornind de la premisa in
formularea gandirii acestora, ca modul de prelucrare a lor era corect daca „intrarile”
si „iesirile” erau corecte.
Aceasta forma de verificare este utila si furnizeaza informatii suficiente pentru
aplicatiile relativ simple si de mici dimensiuni.
In timp, utilizarea tehnologiilor informationale a devenit o necesitate, deci
auditul a devenit tot mai dependent de acestea, astfel nascandu-se sintagma
„ auditarea cu ajutorul calculatorului”.
La nivelul realizarii auditului, folosirea tehnologiilor informationale a
determinat modificari in modul de realizare a lucrarilor si de obtinere a informatiilor
in vederea formularii unei opinii privind eficienta, eficacitatea si integritatea
organizarii si functionarii entitatii auditate.
In functie de nivelul de cunostinte, de experienta si de modul de derulare a
activitatii entitatii auditate, orice auditor foloseste intr-o forma sau alta tehnologiile
informationale, iar extinderea rolului lor a fost permisa, fapt care a condus la aparitia
si dezvoltarea unei noi forme a auditului, auditul sistemelor informationale
Implementarea metodelor de auditare bazate pe IT are un impact deosebit atât
asupra organizării şi monitorizării activităţii de audit, cât şi asupra entităţilor
auditate, cele mai semnificative efecte fiind:
a) furnizarea informaţiei în timp real;
b) depistarea la timp a erorilor prin posibilitatea corelării rapide a
informaţiilor;
c) obţinerea unor informaţii mai bogate şi mai relevante, prin investigaţii
automatizate;
d) optimizarea procedurilor de audit.

CREȘTEREA SISTEMELOR INFORMATICE

Creşterea complexităţii sistemelor de contabilitate informatizată cât şi volumul

mare al tranzacţiilor înregistrate în prezent au condus la înlocuirea cu o frecvenţă
accelerată a tehnicilor „manuale” de audit, cu tehnici moderne, asistate de calculator
cunoscute sub numele de CAATs (Computer Assisted Audit Techniques).
 Atunci când documentele justificative tradiţionale, cum ar fi facturile,
comenzile de aprovizionare, registrele contabile sunt disponibile numai în format
electronic şi nu pe suport hârtie, auditorul trebuie să-şi schimbe metoda de auditare.
Declaraţia de practică de audit şi ghidul ISACA reglementează utilizarea
acestor tehnici şi instrumente de către auditori.
În activitatea de audit, impactul tehnologiilor informaţionale poate fi analizat
din două persepective:
- pe de o parte, utilizarea tehnologiei informaţionale, sub forma diferitelor
aplicaţii specializate permit o analiză complexă a datelor clientului auditat, oferind o
creştere a eficienţei şi eficacităţii activităţii auditorului;
- pe de altă parte, integrarea pe scară tot la mai largă a tehnologiei
informaţionale la nivelul oricărei organizaţii generează şi noi riscuri. Astăzi, într-un
mediu informatizat, verificarea şi aprecierea sistemului informatic, la nivelul unei
organizaţii, reprezintă „cheia” care îi conferă auditorului financiar încrederea asupra
datelor ce urmeză a fi auditate. Verificarea integrităţii datelor este o etapă
premergătoare îndeplinirii obiectivelor unei misiuni de audit financiar, deoarece
auditorii trebuie să se asigure că rezultatele din rapoartele finale sunt bazate pe date
complete, precise.
În încercarea de a asocia aceste tehnici şi instrumente cu etapele unei misiuni
de audit, se identifică următoarele categorii:
 Instrumente utilizate în planificarea misiunii de audit ce permit
auditorului generarea automată a planului şi programului de audit sau generarea
automată a foilor de lucru, pe baza unui set de chestionare predefinite.
Deşi legislaţia în vigoare nu impune o standardizare a acestor documente,
experienţa practică a impus modele. Audit Planner –Linton Shafer, Pentana, ADM
Plus, AuditMasterPlan sunt doar cateva exemple de aplicaţii informatice ce pot asista
auditorul în cadrul acestei etape.
 Instrumente de documentare şi analiză a controlului intern. Aceste
instrumente furnizează auditorilor probe necesare înţelegerii sistemelor, a relaţiilor
dintre fluxurile de tranzacţii şi date, poziţia controalelor în sistem.
Se disting astfel aplicaţii ce asistă auditorul în generarea diagramelor de flux
(flowchart), aplicaţii ce permit modelarea sistemului de control intern (TICOM,
Control Plan).

 Instrumente utilizate în evaluarea riscurilor unei organizaţii.

a) RISK este o aplicaţie Excel de analiza a riscurilor bazându-se pe
simularea Monte Carlo, cu aplicabilitate şi în domeniul sistemelor informaţionale.
Aplicaţia înglobează 30 de funcţii probabilistice de distribuţie, rezultatele obţinute în
urma simulării fiind prezentate sub formă de rapoarte.
b) Buddy System – este un instrument al managementului riscurilor bazat
pe un sistem expert, proiectat să descopere vulnerabilităţile unei audităţi auditate.
Aplicaţia se caracterizează prin două module distincte de culegere a informaţiilor:
 1. Evaluarea activelor. Evaluarea activelor stabileşte care este valoarea entităţii,
auditorul asociind activelor societăţii sume monetare şi factori de încredere asociate
care indică utilizatorilor încrederea în acurateţea datelor.
2. Analiza vulnerabilităţilor. Analiza vulnerabilităţilor se realizează cu
ajutorul unui sistem expert (o bază de cunoştinţe, cu întrebări proiectate pentru a
identifica vulnerabilităţile – pentru o arie largă de ameninţări ce pot avea impact
asupra activelor). Odată informaţia introdusă, se determină pragul maxim de
pierdere suportabil de companie pentru apariţia fiecărei ameninţări care ar avea
impact asupra entităţii. Totodată aplicaţia sugerează auditorului măsurile de
siguranţă pentru remedierea vulnerabilităţilor identificate.
 Tehnici destinate analizei şi testării sistemului informatic, definite ca
un ansamblu de teste ce realizează verificări asupra controlului preventiv şi corectiv,
asupra prelucrărilor şi securităţii sistemului, permiţând auditorilor: examinarea
fluxului de date prin sistem, verificarea integrităţii datelor şi fişierelor, verificarea
controalelor implementate în cadrul sistemului.
 Tehnici de analiză datelor de auditat ce folosesc în general, software
generalizat de audit, aplicaţii dezvoltate la cerere, instrumente de interogare SQL,
elemente de inteligenţă artificială şi sisteme expert. Studiul acestora conturează
existenţa unor tehnici comune de analiză a datelor, cum ar fi: ƒ
- Eşantionarea permite auditorului să extragă un set de tranzacţii
reprezentative dintr-un fişier în vederea realizării testelor de audit;
- Totalizarea este utilizată pentru a dovedi completitudinea şi conformitatea
cu starea unui cont;
- Stratificarea oferă auditorului o imagine mai completă atunci când
populaţia, masa datelor ce urmează a fi analizate, nu este omogenă;
- Verificarea înregistrărilor duplicate permite identificarea erorilor în
tranzacţiile efectuate sau posibilele activităţi frauduloase.;
- Analiza „vârstei” plăţilor arată un tipar al plăţilor de-a lungul unei perioade,
printr-o monitorizare a perioadei dintre primirea şi plata tranzacţiilor;
- Raportarea excepţiilor presupune selectarea înregistrărilor şi extragerea
datelor care sunt conforme sau, dimpotrivă, încalcă criteriile specificate
pentru o analiză viitoare. Folosind comenzi specializate auditorul poate
analiza, de exemplu: stocurile neutilizate pe o durată mai mare de trei ani;
activele fixe care au o valoare rămasă de amortizat mult mai mare decât
valoarea reală; facturi cu valori mai mari de 100 milioane lei, emise către
clienţi si neplătite în termen de 120 de zile.
Marile cabinete de audit şi-au dezvoltat propriile aplicaţii informatice –
aplicaţii proiectate anume pentru a fi utilizate de auditori, fapt ce a permis
eficientizarea misiunii lor.
Deşi în mediul românesc, nu există aplicaţii de referinţă specializate pentru
realizarea unei misiuni audit, practica marilor cabinete internaţionale de audit se
bucură de utilizarea unor astfel de instrumente, şi cu titlu de exemplu amintim:
- ACL (Audit Command Language);
- IDEA (Interactive Data Extraction and Analysis);
 -PENTANA;
-AutoAudit;
-ProAudit Advisor.
Analiza sumară a acestor aplicaţii, a pus în evidenţă o categorie (ACL, IDEA)
ce se axează pe analiza datelor clientului auditat, şi o altă categorie (PENTANA,
AutoAudit, ProAudit Advisor) ce permite păstrarea unui istoric al fiecărei misiuni
desfăşurate, cu planul de audit dezvoltat, identificarea şi evaluarea riscurilor la
nivelul unei organizaţii.

BENEFCIILE SISTEMELOR INFROAMTICE IN DOMENIUL AUDITULUI

Auditorul, poate folosi „instrumentul informatic”, altfel spus tehnicile de

audit asistate de calculator (CAATs), în orice etapă a misiunii sale pentru:
 verificarea corectitudinii prelucrărilor contabile;
 testarea măsurilor de securitate dintr-un sistem;
 analiza şi controlul aplicaţiilor informatice existente în sistem;
 identificarea riscurilor unei organizaţii şi evaluarea acestora;
 evaluarea controlului intern;
 verificarea integrităţii fişierelor;
 analiza informaţiilor clientului auditat prin interogări complexe ale
bazelor de date, selecţia eşantioanelor, stratificări, totalizări.

Implementarea sistemelor expert in audit aduce numeroase beneficii printre care:

 eficientizarea. Sistemele expert pot reduce semnificativ timpul angajatilor
necesar pentru realizarea planului si a lucrarilor de audit;
 distribuirea expertizei. Deoarece numarul expertilor umani nu este foarte
mare, introducerea sistemelor expert permite utilizarea cunoasterii pe care acestea o
contin intr-un numar mare de locuri fara prezenta efectiva a expertilor umani.
 calitatea controlului. Sistemele expert incurajeaza consistenta si
profesionalismul.  Ele nu ghideaza numai la realizarea sarcinilor ci furnizeaza
informatii privind performanta acestora ceea ce asigura calitatea controlului.
 educare si instruire. O investitie importanta de timp si bani este destinata
pregatirii profesionale a auditorilor si contabililor. Sistemele expert furnizeaza
informatii pentru pregatirea acestora, pentru a-si imbunatati performantele si
capacitatile, reducand substantial investitiile necesare in acest scop. 

Avantajele generale oferite de aceste programele utilizate de către auditori

sunt:
1. productivitate crescută prin reducerea ciclului de audit; concentrarea
timpului pe funcţii critice; operaţii simplificate datorită automatizării;
2. îmbunătăţirea calităţii auditului, datorită auditării 100% a datelor şi
standardizării metodelor de audit;
3. creşterea valorii clientului prin recuperarea veniturilor pierdute. Analiza în
detaliu a tuturor datelor poate descoperi multe pierderi, anomalii;
 4. reducerea timpului de realizare a misiunii de audit deoarece se accelerează
identificarea excepţiilor, se simplifică pregătirea foilor de lucru, rapoartele se
generează automat;
5. asigură avantaje imediate clientului auditat prin reducerea riscului de zi cu
zi; detectarea iregularităţilor şi fraudelor; analiza datelor poate indica prognoze;
6. asigurarea unei independenţe mai mari faţă de mediul auditat;
7. reducerea cheltuielilor în timp

PROBLEME DE AUDIT ASOCIATE CU UTILIZAREA SISTEMELOR IT/IS

Auditul sistemelor/serviciilor informatice reprezintă o activitate de evaluare a

sistemelor informatice prin prisma optimizării gestiunii resurselor informatice
disponibile (date, aplicaţii, tehnologii, facilităţi, resurse umane etc.), în scopul
atingerii obiectivelor entităţii, prin asigurarea unor criterii specifice: eficienţă,
confidenţialitate, integritate, disponibilitate, siguranţă în funcţionare şi conformitate
cu un cadru de referinţă (standarde, bune practici, cadru legislativ etc.).
Prin utilizarea sistemelor informatice, se modifică abordarea auditului datorită
noilor modalităţi de prelucrare, stocare şi prezentare a informaţiilor, furnizate de
aplicaţiile informatice, fără a schimba însă obiectivul general şi scopul auditului.
Procedurile tradiţionale de colectare a datelor şi de interpretare a rezultatelor
sunt înlocuite, total sau parţial, cu proceduri informatizate. Existenţa sistemului
informatic poate afecta sistemele interne de control utilizate de entitate, modalitatea
de evaluare a riscurilor, performanţa testelor de control şi a procedurilor de fond
utilizate în atingerea obiectivului auditului.
Cu toate că prezenţa tehnologiei informaţiei nu modifică obiectivele
fundamentale ale auditului, prin specificul lor, sistemele informatice pot influenţa
opinia auditorului cu privire la risc sau pot impune ca auditorul să adopte o
abordare diferită a misiunii de audit.
Principalele aspecte implicate de auditarea în mediul informatizat, care pot
induce ambiguităţi sau erori pe parcursul auditului, sunt:
 se poate permite anonimatul prin depersonalizarea utilizatorului şi,
implicit, se poate reduce răspunderea;
 se pot permite modificări neautorizate sau neautentificate ale datelor
contabile;
 se poate permite duplicarea intrărilor sau a prelucrărilor;
 sistemele informatice sunt vulnerabile la accesul de la distanţă şi
neautorizat;
 se pot ascunde sau se pot face invizibile unele procese;
 se poate şterge sau ascunde pista de audit;
 se pot difuza date, în mod neautorizat, în sistemele distribuite;
 aplicaţiile pot fi operate de contractanţi externi, care utilizează
standarde şi controale proprii sau pot altera informaţiile în mod neautorizat.
 In cazul auditului unui sistem informatic care furnizează informaţii relevante
pentru o misiune de audit financiar, evaluarea sistemului informatic se efectuează în
scopul furnizării unei asigurări rezonabile privind funcţionarea sistemului, necesare
auditului financiar la care este supusă entitatea.
Totodata, printre riscurile de utilizare a sistemelor informatice in domeniul
auditului se numara:

1. RESPONSABILITATEA. Utilizatorii calculatorului sunt implicit

anonimi. Sistemele care nu pot identifica şi înregistra acţiunile utilizatorilor
individuali nu pot să-i facă ulterior răspunzători de acţiunile lor. Utilizatorii sunt
mult mai înclinaţi să efectueze activităţi informatice neautorizate dacă nu pot fi
identificaţi şi traşi la răspundere.
Riscul procesării de tranzacţii neautorizate poate fi redus prin prezenţa unor
controale care identifică precis utilizatorii individuali şi înregistrează acţiunile
acestora.
Deţinătorii de sisteme IT / IS pot reduce riscul asociat cu utilizatorii anonimi,
în primul rând, prin atribuirea de coduri unice de identificare utilizatorilor şi, în al
doilea rând, prin obligaţia de a-şi autentifica identitatea atunci când intră în sistem.
Parola este cea mai utilizată metodă de autentificare a identităţii utilizatorului.
Pentru a creşte gradul de răspundere se pot adăuga tranzacţiilor controale
suplimentare, sub formă de semnături electronice.

2. VULNERABILITATEA LA MODIFICĂRI. În mod normal

calculatoarele stochează atât datele tranzacţiei, cât şi programul informatic într-o
formă intangibilă pe medii magnetice (discuri şi/sau benzi magnetice) sau optice
(CD-ROM, DVD). Natura mediilor magnetice este astfel concepută încât se pot aduce
modificări fie datelor, fie aplicaţiilor fără a lăsa nici o urmă.
Auditorii trebuie să evalueze existenţa şi eficienţa controalelor care previn
efectuarea de modificări neautorizate. Controale neadecvate pot conduce la situaţia
ca auditorul să nu poată acorda încredere înregistrărilor din calculatoare sau
integrităţii parcursului auditului.
Programele de aplicaţie şi datele tranzacţiei trebuie să fie protejate faţă de
modificări neautorizate prin utilizarea de controale adecvate ale accesului fizic şi
logic. Controalele de acces fizic includ instalarea de bariere fizice pentru
restricţionarea accesului în sediu, în clădiri, în sălile de calculatoare şi la fiecare
componentă de hardware. Controalele accesului logic sunt restricţii impuse de
software-ul calculatorului.
Plăţile prin calculator, precum şi transferurile electronice de fonduri permit
modificări neautorizate, mult mai uşor decât instrumentele de plată pe hârtie şi deci
trebuie să aibă o protecţie adecvată. Integritatea tranzacţiilor electronice poate fi
protejată prin tehnici, precum criptarea datelor, semnături electronice sau utilizarea
unui algoritm de dispersare a datelor
 3. UŞURINŢA LA COPIERE. Copiile datelor informatice pot să fie
confundate cu originalul (prin listare, copiere pe suporţi magnetici sau optici sau
prin transfer electronic). Dacă datele au valoare financiară, precum în sistemele de
transfer electronic de fonduri, prevenirea dublării tranzacţiilor este în mod deosebit
importantă.
Sistemele informatice trebuie să încorporeze controale care să detecteze şi să
prevină procesarea de tranzacţii duble. Controalele adecvate pot include atribuirea
de numere secvenţiale tranzacţiilor şi verificarea de rutină a totalurilor de control.
Controalele manuale, precum ştampilarea fizică sau anularea formularelor de
introducere în calculator pot de asemenea reduce riscul procesării duble.
Auditorii trebuie să fie conştienţi de eventualele probleme în cazul în care
instrumente negociabile sunt stocate şi schimbate prin intermediul calculatorului. În
astfel de circumstanţe poate fi adecvat să se utilizeze intermedierea unei terţe părţi
de încredere. Terţa parte de încredere va acţiona ca registrator şi va ţine o evidenţă a
proprietarului înregistrat cu instrumente negociabile particulare.
La finalizarea contractului, cumpărătorul va aştepta confirmarea că vânzătorul
are drept de proprietate asupra instrumentului, înainte de a autoriza plata. Acest
aranjament va preveni ca documentele electronice să fie negociate de două ori.

4. UŞURINŢA ACCESULUI DE LA DISTANŢĂ. Fişierele pe hârtie pot fi

uşor protejate faţă de accesul neautorizat prin instalarea de lacăte la uşi, fişete,
supraveghere video, alarme anti-efracţie şi altele. Mijloace similare de protecţie pot fi
utilizate pentru protecţia dispozitivelor detaşabile de stocare de date, precum benzile
magnetice şi dischetele.
Dacă datele sunt accesibile într-o reţea de calculatoare, atunci poate apărea un
grad de incertitudine cu privire la persoana care are acces la software şi la fişierele de
date. Este foarte frecvent cazul entităţilor care îşi conectează sistemele de calculatoare
la reţeaua Internet.
Aceste conectări măresc substanţial riscul de acces neautorizat de la distanţă şi
de atacuri cu viruşi şi viermi. Protejarea reţelelor conectate la Internet poate fi dificil
de realizat şi necesită un grad înalt de cunoştinţe specializate. Unele sisteme de
operare asigură controale ale accesului care limitează capacitatea utilizatorilor de la
distanţă să vadă, să modifice, să şteargă sau să creeze date.
Controalele de acces ale sistemului de operare pot fi extinse cu controale
suplimentare de identificare şi autorizare în cadrul fiecărei aplicaţii. În ambele cazuri,
eficienţa controalelor de acces depinde de existenţa unor proceduri puternice de
identificare şi autentificare şi de o bună administrare a sistemelor de securitate.

5. PROCESARE INVIZIBILĂ. Procesarea tranzacţiilor care are loc in

interiorul calculatorului este efectiv invizibilă pentru auditor. Auditorii pot vedea ce
informaţii intră şi ce rezultate sunt obţinute, dar au puţine cunoştinţe cu privire la ce
se întâmplă pe parcurs. Această slăbiciune poate fi exploatată prin intermediul unor
programe neautorizate ascunse în programele autorizate. Ameninţarea indusă de
modificările de program neautorizate poate fi redusă prin adoptarea de proceduri
adecvate de control al modificărilor, inclusiv prin controale de acces eficiente,
activităţi de înregistrare (logging), revizuirea logurilor respective şi o separare
eficientă a sarcinilor între dezvoltatorii de programe, personalul de operare a
calculatoarelor şi utilizatorii finali.

6. EXISTENŢA UNUI PARCURS AL AUDITULUI. În cazul în care

parcursul auditului se bazează pe înregistrări stocate pe un calculator, auditorul
trebuie să se asigure că datele privind tranzacţia sunt păstrate un timp suficient şi că
au fost protejate faţă de modificări neautorizate. Capacitatea limitată de stocare a
unor calculatoare poate restricţiona cantitatea de date istorice privind tranzacţiile,
care poate fi păstrată. În aceste cazuri, auditorul poate şi trebuie să insiste să se
arhiveze regulat evidenţele contabile şi să fie păstrate într-un mediu sigur. Auditorul
poate, de asemenea, să analizeze impactul posibil al regulilor de arhivare a datelor
entităţii când planifică auditul.

7. DATE DISTRIBUITE. Calculatoarele în reţea au capacitatea de a stoca

aplicaţii financiare şi fişiere de date pe orice dispozitive de stocare din reţea.
Auditorul se poate afla în faţa unui sistem care rulează o aplicaţie financiară pe un
calculator şi stochează fişierele cu tranzacţii procesate pe un calculator din altă sală,
din altă clădire sau chiar din altă ţară. Procesarea datelor distribuite poate implica
creşterea resurselor necesare pentru analiza sistemelor informatice ale entităţii
auditate şi poate complica evaluarea de către auditor a controalelor de acces fizic şi
logic. Mediul de control poate fi foarte bun într-o locaţie, dar foarte slab în altă
locaţie.

8. NEÎNCREDERE. O alta problema survine si din rezistenta oamenilor la

schimbare. Auditorii isi pun adesea intrebarea daca  sistemele expert vor inlocui
specialistul in domeniu. Desigur raspunsul este nu. Rolul lor este sa sprijine munca
acestora si nu sa o inlocuiasca in totalitate. Va fi mereu nevoie de auditori care sa
dezvolte bazele de cunostinte si sa interactioneze cu sistemul in scopul dezvoltarii
informatiei ce va fi necesara in procesul de luare a deciziei.
Masinile spre deosebire de oameni nu pot gandi creativ. Ele au nevoie de
instructiuni care sa le spuna pas cu pas ce sa faca si pe care le urmeaza mecanic. Prin
contrast, oamenii rationeaza abstract si recunosc intuitiv relatiile si legaturile dintre
variabile. Este foarte dificil pentru motoarele de inferente sa capteze acest mod de a
rationa pentru ca uneori chiar si oamenii au probleme cu explicarea si intelegerea
propriului mod de gandire.

RISCURI PRIVIND UTILIZAREA CAAT-ULUI

Alături de avantajele subliniate, rezultă şi apariţia unui set de întrebări care fac
referire la capacitatea programelelor de eficientizare în momentul utilizării acestora:
1. se sprijină auditorul în mod exclusiv pe analiza datelor în formularea concluziilor
auditului sau suplimentează CAAT-ul cu teste neinformatice pentru a furniza o
evidenţă coroborată? ƒ
2. auditorul a coordonat controale de verificare a sistemului IT pentru consolidarea
fiabilităţii datelor introduse în sistem sau prelucrate de acesta ? ƒ
3. cât de bine cunoaşte auditorul instrumentul CAAT ?
4. Care sunt limitele formării auditorului şi care este experienţa de care dispune
acesta în utilizarea instrumentului ? ƒ
5. cât de bine înţelege auditorul sistemul IT de auditat şi datele ?
Răspunsurile la aceste întrebări vin şi conturează dezavantajele CAAT:
1. cerinţele de specializare sunt costisitoare;
2. anumite CAAT sunt foarte generale astfel încât adaptarea lor poate fi un
proces dificil;
3. incompatibilitatea anumitor CAAT cu sistemul informatic al clientului
(situaţii în care este esenţială alegerea pe care o face auditorul).

CONCLUZII

Domeniul Inteligentei Artificiale este interesant atat prin prisma aplicatiilor

practice importante, dar mai ales datorita schimbarii opticii asupra activitatii
oamenilor. Astfel, consideram ca aparitia unor medii de programare extrem de
puternice si flexibile bazate pe astfel de tehnologii inteligente poate transforma
procesul de dezvoltare a software-ului dintr-un proces de proiectare si implementare
care implica un grup relativ mare de programatori intr-un proces de prototipizare
rapida urmat de rafinari succesive implicand un numar mic de programatori, dar
foarte calificati.
Auditul este un domeniu deosebit de provocator pentru cercetarea si
dezvoltarea solutiilor de sisteme inteligente. Datorita numeroaselor avantaje pe care
le prezinta utilizarea acestora audit, printre care enumeram reducerea timpului
necesar planificarii si efectuarii auditului, distribuirea expertizei catre persoane mai
putin calificate, folosirea lor in pregatirea si instruirea noilor auditori etc., acestea vor
ocupa un loc tot mai important in activitatea de audit din fiecare firma, ducand astfel
si la cresterea competitivitatii acesteia in mediul concurential.
In aceasta lume a agentilor inteligenti, de astazi, domeniul economic nu poate
face altceva decat sa se adapteze la noile coordonate sociale si tehnologice pentru a
asigura un standard de viata cat mai ridicat. Auditul este o componenta esentiala a
acestui domeniu si ca atare trebuie sa se adapteze la noile cerinte cu atat mai mult cu
cat schimbarile care se impun prin dezvoltarea si implementarea tehnologiilor
inteligente vor duce la cresterea eficientei activitatilor si la reducerea timpului
necesar desfasurarii lor.
 BIBLIOGRAFIE

http://www.oeconomica.uab.ro/upload/lucrari/820062/30.pdf

http://www.curteadeconturi.ro/Regulamente/MANUAL_AUDIT_IT.pdf

http://www.rasfoiesc.com/legal/contabilitate/Contabilitatea-si-auditul-sub-38.php

http://www.ceccarbusinessmagazine.ro/impactul-tehnologiilor-informationale-asupra-sistemelor-de-
contabilitate-a925/