Controlul electronic modalitate de identificare a riscurilor fiscale si contabile din activitatea contribuabililor

Multumim Revistei Romane de Monografii Contabile

lect. univ. drd. Mioara Florina Pantea Controlul electronic modalitate de identificare a riscurilor fiscale si contabile din activitatea contribuabililor Ordonanta Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedura fiscala, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare stabileste ca, in realizarea atributiilor, inspectia fiscala poate aplica urmatoarele metode de control: controlul prin sondaj, care consta in activitatea de verificare selectiva a documentelor si operatiunilor semnificative, in care sunt reflectate modul de calcul, de evidentiere si de plata a obligatiilor fiscale datorate bugetului general consolidat; controlul electronic, care consta in activitatea de verificare a contabilitatii si a surselor acesteia, prelucrate in mediu electronic, utilizand metode de analiza, evaluare si testare asistate de instrumente informatice specializate.

Asadar, controlul electronic reprezinta investigatia software-ului contabil pentru a avea certitudinea ca, in cazul utilizarii in mod corespunzator de catre contribuabil, va procesa cu exactitate toate tranzactiile introduse de contribuabil. In cadrul inspectiei fiscale, organele fiscale verifica daca: toate tranzactiile efectuate sunt evidentiate in contabilitate (verificarea completitudinii); toate tranzactiile inregistrate sunt preluate corect in declaratiile fiscale (verificarea corectitudinii).

Astfel, controlul electronic este utilizat pentru verificarea corectitudinii intocmirii evidentei contabile si a declaratiilor fiscale. Prevederi legale Prevederile legale care reglementeaza controlul electronic in Romania sunt: Legea contabilitatii nr. 82 /1991 republicata, publicata in M.O. nr. 454/2008, la art. 23, care prevede: Persoanele prevazute la art. 1 care utilizeaza sisteme informatice de prelucrare automata a datelor au obligatia sa asigure prelucrarea datelor inregistrate in contabilitate in conformitate cu normele contabile aplicate, controlul si pastrarea acestora pe suporturi tehnice. Ordonanta Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedura fiscala, republicata la art. 80 alin. (4), care prevede: In cazul in care evidentele contabile si fiscale sunt tinute cu ajutorul sistemelor electronice de gestiune, pe langa datele arhivate in format electronic contribuabilul este obligat sa pastreze si sa prezinte aplicatiile informatice cu ajutorul carora le-a generat.

Conform reglementarilor prezentate, nu rezulta obligativitatea contribuabilului de a organiza si conduce contabilitatea cu ajutorul instrumentelor informatice. Totusi

contribuabilii care conduc contabilitatea cu ajutorul sistemelor informatice sunt obligati sa puna la dispozitia organelor de control toate datele si informatiile referitoare la acesta. Sistemele electronice de evidenta contabila informatizata sunt denumite generic ERP Electronic Resource Planning planificare electronica a resurselor. Acestea trebuie sa corespunda criteriilor minimale privind programele informatice utilizate in activitatea financiara si contabila, prevazute de Ordinul ministrului finantelor si economiei nr. 3.512 /2008 privind documentele financiar-contabile. Efectuarea controlului electronic Controlul electronic va fi desfasurat in urmatoarele etape: 1. verificarea sistemului informatic si a bazei de date cu privire la modul de organizare a controlului intern; 2. importul datelor electronice; 3. validarea datelor electronice importate; 4. analiza datelor electronice importate. Aceste etape nu sunt obligatorii de parcurs. Organele de inspectie fiscala au posibilitatea sa le aplice in functie de necesitatile fiecarui caz. Verificarea sistemului informatic si a bazei de date cu privire la modul de organizare a controlului intern In cadrul acestei etape, organele de inspectie fiscale identifica si verifica organizarea sistemului informatic (ERP). Aceasta etapa presupune ca inspectorii fiscali sa faca investigatii pentru cunoasterea afacerii contribuabilului. Principalele actiuni se refera la: identificarea terminalelor de introducere a datelor in sistemul informatic (si, in acest sens structura organizatorica a contribuabilului verificat), idetificarea procedurilor de functionare si de securitate, inclusiv daca exista un control intern asupra functionarii sistemului informatic.

In acest sens, se va intocmi o schita a sistemului informatic, se vor verifica toate situatiile de exceptie fata de procedura standard, se vor identifica persoanele responsabile de arhitectura sistemului informatic si administratorul retelei. Aceste persoane pot oferi toate informatiile necesare identificarii punctelor de risc fiscal. In urma analizei acestor elemente se pot obtine informatii privind: posibilele aspecte de verificat cu privire la punctele slabe ale sistemului informatic; datele informatice disponibile si care pot fi obtinute din sistem; asigurarea corectitudinii datelor obtinute.

Factorul de risc poate fi influentat de: erori legate de baza de calcul a impozitarii, care poate fi incompleta sau incorecta; erori legate de aplicarea incorecta a sistemului de impozitare; erori in inregistrarea operatiunilor generatoare de impozite.

De asemenea, inspectorul analizeaza rezultatele auditului intern sau extern desfasurate, perioadele verificate si constatarile efectuate. In functie de acestea isi va dimensiona aria controlului pe care-l va efectua, precum si directiile de efectuare a controlului. Importul datelor electronice In cadrul acestei etape se vor obtine datele informatice din sistem si vor fi importate in aplicatia informatica de analiza. Validarea datelor electronice importate Validarea datelor electronice importate presupune confirmarea corectitudinii datelor electronice obtinute, respectiv puse la dispozitie de catre contribuabil, printr-o declaratie scrisa. Aceasta confirmare este necesara pentru a elimina posibilitatea de contestare a contribuabilului asupra rezultatelor analizei, in baza faptului ca aceste date nu au fost corecte. Analiza datelor electronice importate Datele electronice obtinute, confirmate de contribuabil si de organele de inspectie fiscala, vor fi analizate in vederea stabilirii daca au fost inregistrate in contabilitate si raportate in deconturi/declaratii fiscale, in conformitate cu reglementarile contabile si fiscale. Modul de analizare a datelor electronice puse la dispozitie va fi decis de organele de inspectie fiscala, in functie de riscurile fiscale identificate. Aplicatiile utilizate in cadrul controlului electronic sunt ACL, IDEA (Interactiv Data Extraction and Analysis), CLAIR, SCOUT, Acces, ExCell, alte aplicatii de calcul tabelar. Controlul electronic poate fi folosit si pentru verificarea tranzactiilor realizate prin internet, o serie de aplicatii fiind specializate in acest domeniu (de exemplu, in Suedia este folosit ECEyes). Avantaje: paleta larga de posibilitati pentru a controla o cantitate mare de date intr-un timp foarte scurt, fapt ce va conduce la cresterea eficientei si eficacitatii inspectiilor fiscale; posibilitatea auditarii sistemului de contabilitate insusi, putand fi detectate dublele inregistrari sau alte neconcordante; cresterea prestigiului profesiei de inspector; nspectorii fiscali sunt incurajati sa-si perfectioneze continuu pregatirea profesionala.

Dificultati in implementare: Exista o mare varietate de sisteme de contabilitate care duce la imposibilitatea standardizarii tehnicilor si procedurilor de lucru. In cazul in care inspectorul nu are suportul unui specialist in IT, exista pericolul ca datele din contabilitate sa nu poata fi importate in formatul corespunzator in sistemul de analiza si sa nu poata fi prelucrate. Acest fapt poate duce la revenirea inspectiei fiscale clasice. Unii contribuabili, desi conduc contabilitatea in sistem computerizat, au cunostinte de IT limitate.

Pentru depasirea acestor dificultati, se impun urmatoarele: infiintarea unor structuri care sa asigure suport si consiliere inspectorilor ce efectueaza control electronic; realizarea unei platforme intranet unde informatiile privind sistemele de contabilitate, noi metode si procedee de lucru, proiecte de control electronic sa poata fi accesate; campanii de informare, directionate catre contribuabili; participarea la seminarii internationale si vizite de lucru, schimbul de experienta in acest domeniu avand o importanta deosebita, intrucat permite implementarea unor practici deja testate, a unor instrumente si proceduri inovatoare.

Drepturile de proprietate intelectuala asupra continutului acestui articol apartin Editurii Rentrop & Straton. Articolul poate fi preluat in limita a 500 de caractere, cu conditia sa fie insotit de textul: "Sursa: Portalul Contabilul.ro" si link catre www.contabilul.ro. In caz contrar, vom actiona conform legilor privind protectia drepturilor de proprietate intelectuala.
Articol publicat in data 20-Mai-2009

Contabilizarea contractelor privind sponsorizarile-caz practic Sponsorizarea este actul juridic prin care doua persoane convin cu privire la transferul dreptului de proprietate asupra unor bunuri materiale sau mijloace financiare, de catre o persoana fizica sau juridica numita sponsor, pentru sustinerea unor activitati fara scop lucrativ desfasurata de cealalta parte, denumita beneficiarul sponsorizarii. Sponsorizarea se realizeaza in baza unui contract din care sa rezulte partile (sponsorul si beneficiarul), obiectul (sustinerea unei activitati a beneficiarului), obligatiile partilor, durata contractului, valoarea contractului, termenele de plata sau de livrare, clauze privind incetarea contractului, forta majora, litigii si dispozitii finale. Exemplu : Clubul Sportiv de Tenis (Top As) organizeaza in anul 2007 Campionatul National de Tenis. Acest club este o organizatie non-profit a carei contabilitate este organizata potrivit Reglementarilor contabile pentru persoane juridice fara scop patrimonial aprobate prin Ordinul ministrului finantelor publice nr. 1.829/2003 (publicat in M.O. nr. 66/27 ian. 2004). Pentru organizarea, desfasurarea competitiei, precum si pentru premierea sportivilor, Top As dispune de fonduri proprii din cotizatiile membrilor, dar si de fonduri si bunuri primite de la sponsori, dupa cum urmeaza: 5.000 lei de la S.C. Mara S.A. ; 100 carti Micul Tenisman a 10 lei/buc. de la Editura SPORT; 30 de seturi de mingii de la magazinul Sportex. In contabilitatea celor patru participanti la eveniment, inregistrarea operatiunilor privind primirea/acordarea de numerar si bunuri cu titlul de sponsorizare se prezinta astfel : 1. Clubul sportiv de Tenis organizatie non-profit a)Inregistrarea sumei de 5.000 lei, primita de la S.C. Mara S.A., in baza contractului de sponsorizare incheiat intre parti: In contul curent:

5121 = Conturi la banci in lei

7332*) Venituri din sumele sau bunurile primite din sponsorizare

5.000

sau In casa: 5311 Casa in lei

7332 Venituri din sumele sau bunurile primite din sponsorizare

5.000

*) 7332 Venituri din sumele sau bunurile primite din sponsorizare cont din Planul de conturi aplicabil persoanelor juridice fara scop patrimonial (Ordinul ministrului finantelor publice nr. 1.829/2003) b) Inregistrarea celor 100 de carti de la Editura Sport, primite in baza Contractului de Sponsorizare si a avizului de expeditie: 3028 = Alte materiale consumabile 7332 1.000 Venituri din sumele sau bunurile primite din sponsorizare

Premierea participantilor (descarcarea din gestiune a cartilor acordate sub forma de premiu pe baza bonului de consum): 6028 = Cheltuieli privind materialele cosumabile 3028 Alte materiale consumabile 1.000

c)Sponsorizarea primita de la magazinul Sportex, constand in cele 30 de mingii se inregistreaza in mod similar celei de la punctul b).

2. S.C. Mara S.A. agent economic Inregistrarea platii de 5.000 lei in baza contractului de sponsorizare: din contul curent: 6582 Donatii si subventii acordate din casa: 6582 Donatii si subventii acordate = 5311 Casa in lei 5000 = 5121 Conturi la banci in lei 5000

Tratamentul fiscal Cheltuielile cu sponsorizarea efectuate in baza legii 32/1994 sunt nedeductibile la calculul impozitului pe profit, conform art. 21 alin. (4) lit. p din Codul fiscal, insa se scad din impozitul pe profit datorat, daca indeplinesc cumulativ urmatoarele conditii :

sunt in limita a 30% din cifra de afaceri nu reprezinta mai mult de 20% din impozitul pe profit datorat. Sa presupunem ca daca, in cazul S.C. Mara S.A., cifra de afaceri este de cel putin 1.666.667 lei, iar impozitul pe profit calculat inaintea scaderii cheltuielilor reprezentand sponsorizarea este de cel putin 25.000 lei, intreaga suma de 5.000 lei se va scadea din impozitul pe profit datorat. Astfel, se va inregistra si se va plati la bugetul statului numai suma de 20.000 lei ca si impozit pe profit. 3. Editura Sport agent economic In baza contractului de sponsorizare si al avizului de expeditie se fac urmatoarele inregistrari: Acordarea celor 100 de carti sub forma de sponsorizare: 6582 Donatii si subventii acordate = 345 Produse finite 1000

Tratamentul fiscal referitor la TVA In ceea ce priveste colectarea T.V.A. pentru bunurile care fac obiectul sponsorizarii se aplica prevederile pct. 7 din Normele metodologice de aplicare ale art. 128 alin. (9) din Codul fiscal, conform caruia : Bunurile acordate gratuit in cadrul actiunilor de sponsorizare si mecenat nu sunt considerate livrari de bunuri in limita a 30/00 din cifra de afaceri, determinata potrivit art. 152 alin. (6) din Codul fiscal, si nu se intocmeste factura fiscala pentru acordarea acestor bunuri. Astfel la sfarsitul anului se verifica incadrarea sponsorizarilor in produse (fara a lua in considerare sumele de bani) in limita a 30/00 din CA urmand ca pentru ceea ce depaseste acest plafon sa se colecteze T.V.A. (635=4427). Tratamentul fiscal referitor la impozitul pe profit Tratamentul fiscal al cheltuielilor cu sponsorizarea in cazul produselor finite este acelasi ca si in cazul sponsorizarii in bani descris mai sus la pct. 2. 4. Magazinul Sportex agent economic In baza contractului de sponsorizare si al avizului de expeditie se fac urmatoarele inregistrari: Acordarea celor 30 de seturi sub forma de sponsorizare: 6582 = Donatii si subventii acordate 371 Marfuri 4.500

Tratamentul fiscal este similar cu cel descris la sponsorizarea acordata cu produse finite de catre Editura Sport.
Articol publicat in data 22-Apr-2008

Obiectul Impunerii - Taxa asupra mijloacelor de trasport

Cuvinte cheie: mijloace de transport taxabile mijloace de transport pentru care nu se datoreaza taxa

Datorati taxa asupra mijloacelor de transport daca detineti in proprietate un mijloc de transport care trebuie inmatriculat in Romania, cum sunt:

mijloace de transport cu tractiune mecanica: autoturisme, autobuze, autocare, microbuze, autovehicule de pana la 12 tone, inclusiv, tractoare inmatriculate (rutiere), motociclete, motorete si scutere; autovehicule de transport marfa cu masa totala maxima autorizata de peste 12 tone; combinatii de autovehicule (autovehicule articulate sau trenuri rutiere) de transport marfa cu masa totala maxima autorizata de peste 12 tone; remorci, semiremorci sau rulote; mijloace de transport pe apa: luntre, barci fara motor, scutere de apa, folosite pentru uz si agrement personal, barci fara motor, folosite in alte scopuri, barci cu motor, bacuri si poduri plutitoare, salupe, iahturi, remorchere si impingatoare, vapoare, ceamuri, slepuri si barje fluviale.

ATENTIE!
Prin folosirea pentru uz si agrement personal a luntrelor, barcilor fara motor si scuterelor pe apa se intelege folosirea acestora in scop personal si necomercial, atat pentru activitati ce privesc necesitatile familiale, cat si pentru activitati recreativ-distractive. Transportul public de calatori in regim urban si suburban, efectuat cu mijloace de transport. Nu datorati taxa asupra mijloacelor de transport pentru:

detinerea unor piese disparate sau a unor caroserii de autovehicule; navele fluviale de pasageri, barcile si luntrele, folosite pentru transportul persoanelor fizice cu domiciliul in Delta Dunarii, Insula Mare a Brailei si Insula Balta Ialomitei, daca aveti sediul sau domiciliul, dupa caz, in oricare dintre unitatile administrativ-teritoriale din aceste zone, asa cum au fost ele stabilite prin ordine ale prefectilor judetelor respective.

Prin folosirea pentru transportul persoanelor fizice se intelege folosirea atat pentru activitati ce privesc necesitati familiale, cat si pentru activitati recreativ-distractive. Navele fluviale de pasageri folosite in alte scopuri decat transportul persoanelor fizice in zonele mentionate in ordonanta sunt asimilate vapoarelor pentru stabilirea taxei asupra mijloacelor de transport;

autoturismele, motocicletele cu atas si mototriciclurile apartinand persoanelor cu handicap locomotor si adaptate handicapului acestora; mijloacele de transport aflate in proprietatea institutiilor publice; autobuzele, autocarele si microbuzele apartinand persoanelor juridice operatori de transport public local de calatori a caror activitate intra sub incidenta Ordonantei Guvernului nr. 86/2001 privind serviciile regulate de transport public local de calatori. pentru care nu se datoreaza taxa, se refera si la transportul de pasageri in afara unei localitati, daca se practica tarife stabilite in conditii de transport public; mijloacele de transport achizitionate in sistem leasing de la persoane juridice romane, pe perioada derularii contractului de leasing.

ATENTIE: In cazul contractelor de leasing incheiate cu persoane juridice straine, taxa asupra mijloacelor de transport se datoreaza de catre beneficiarii, persoane fizice sau juridice romane, care folosesc mijloacele de transport respective sau de catre reprezentantul autorizat sa functioneze pe teritoriul Romaniei al persoanei juridice straine; mijloacele de transport inregistrate in contabilitate ca stocuri de produse finite sau marfuri de catre acei contribuabili care au ca obiect de activitate productia si/saucomertul cu mijloace de transport.

Exemple

Societatea comerciala DANUBIUS S.R.L. din Sulina are in proprietate o luntre fara motor, folosita pentru transportul marfurilor. Pentru aceasta luntre, societatea datoreaza taxa asupra mijloacelor de transport. Societatea comerciala PARCOM TRANS S.R.L. a achizitionat in luna ianuarie 2003 doua mijloace de transport in sistem leasing: o autoutilitara de la societatea comerciala ALFA LEASING S.A. si un auto-camion de la firma MASS PRODUCTION GmbH din Austria. S.C. PARCOM TRANS S.R.L. va datora taxa asupra mijloacelor de transport numai pentru autocamionul ce face obiectul contractului de leasing extern, intrucat firma austriaca nu are reprezentant autorizat sa functioneze legal pe teritoriul Romaniei.
Articol publicat in data 27-Feb-2006

Ajustari pentru deprecierea activelor imobilizate

Ajustarile de valoare cuprind toate corectiile destinate sa tina seama de reducerile valorilor activelor individuale, stabilite la data bilantului. Reducerea poate fi sau nu definitiva. Astfel, in functie de caracterul permanent sau provizoriu al ajustarii activelor, ajustarile de valoare pot fi: ajustari permanente, denumite amortizari; si/sau ajustari provizorii, denumite ajustari pentru depreciere sau pierderi de valoare.

Atunci cand se constata pierderi de valoare pentru imobilizari, trebuie sa fie efectuate ajustari pentru pierderea de valoare, astfel incat acestea sa fie evaluate la cea mai mica valoare atribuita acestora la data bilantului. Ajustarile pentru deprecierea imobilizarilor se reflecta in conturile din grupa 29 Ajustari pentru deprecierea sau pierderea de valoare a imobilizarilor, separat pentru imobilizari necorporale, corporale si financiare. Inregistrarea ajustarilor se reflecta in contabilitate prin debitarea unui cont de cheltuieli 6813 Cheltuieli de exploatare privind ajustarile pentru deprecierea imobilizarilor (pentru imobilizari corporale si necorporale) sau 6863 Cheltuieli financiare privind ajustarile pentru pierder ea de valoare a imobilizarilor financiare (pentru imobilizari financiare) si creditarea unui cont de ajustari specific scopului pentru care ajustarea a fost recunoscuta. Anularea sau diminuarea unei ajustari se efectueaza prin debitarea contului de ajustari corespunzator, in corespondenta cu un cont de venituri 7813 Venituri din ajustari pentru deprecierea imobilizarilor sau 7863 Venituri financiare din ajustari pentru pierderea de valoare a imobilizarilor financiare. Atentie! Plusurile si pierderile de valoare se calculeaza pentru fiecare activ indivi-dual si nu se compenseaza intre ele. Ajustari pentru deprecierea imobilizarilor corporale O entitate detine o cladire administrativa in zona centrala a orasului, cumparata la un cost de achizitie de 180.000 lei, o sectie de productie aflata intr-o localitate rurala invecinata, cumparata la un cost de achizitie de 60.000 lei, si un depozit, aflat in apropierea soselei de centura a orasului, construit la un cost de productie de 75.000 lei. In urma inventarierii si evaluarii efectuate de catre expertii imobiliari, valorile de piata ale cladirilor se prezinta astfel:

 lei

Denumire obiectiv Cladire administrativa Sectie auxiliara Depozit

Valoare de inregistrare 180.000 60.000 75.000

Valoare in urma inventarierii 160.000 60.000 100.000

Din compararea valorilor se constata urmatoarele: deprecierea cu 20.000 lei, a cladirii administrative in urma supraofertei de spatii de birouri in centrul orasului; mentinerea constanta a valorii sectiei auxiliare; cresterea de valoare cu 25.000 lei, a depozitului situat in apropierea soselei de centura datorita perspectivelor de dezvoltare industriala a zonei.

Principiul prudentei ne interzice sa sporim valoarea de inregistrare a depozitului care s-a apreciat. Plusul de valoare ar urma sa fie recunoscut in cazul vanzarii depozitului, ca profit sau in cazul reevaluarii, ca o rezerva din reevaluare. De asemenea, nu putem utiliza plusul de valoare aferent depozitului pentru a com-pensa deprecierea in cazul cladirii administrative. Aceasta depreciere trebuie sa fie integral inregistrata la ajustari pentru depreciere: 6813 Cheltuieli de exploatare privind ajustarile pentru deprecierea imobilizarilor 2912 Ajustari pentru deprecierea constructiilor 20.000 lei 20.000 lei

Aju stari pentru deprecierea imobilizarilor financiare Exemplu: Cel mai frecvent caz este cel al titlurilor de valoare detinute si a caror cotatie pe piata (bursa, alte piete reglementate) la finele perioadei este inferioara cotatiei la cumparare. S-au cumparat 1.000 de actiuni A la cotatia de 2,532 lei/actiune, la data de 2 noiembrie 2006. La data de 31 decembrie 2006, cotatia titlurilor era de 2,496 lei/actiune. Se presupune insa ca scaderea cotatiei este doar temporara si ca, dupa anuntarea rezultatelor financiare ale societatii A, ea va reveni la un nivel superior cotatiei de la cumparare. Cumpararea: 264 Alte titluri imobilizate 5121 2.532 lei Conturi la banci in lei 2.532 lei

La sfarsitul anului, se inregistreaza o ajustare pentru scaderea valorii titlurilor

(2.532 lei 2.496 lei = 36 lei): 6863 2963 Cheltuieli financiare Ajustari pentru pierderea privind ajustarile pentru de valoare a titluri imobilizate pierderea de valoare a altor imobilizarilor financiare

36 lei

36 lei

In cazul in care cotatia revine si depaseste nivelul de la data de 2 noiembrie 2006, ajustarea va fi reluata la venituri. 2963 Ajustari pentru pierderea de valoare a altor titluri imobilizate 7863 Venituri financiare din 36 lei ajustari pentru pierderea de valoare a titlurilor imobilizate 36 lei

Nu uitati ca pentru cresterile de valoare aferente titlurilor nu se fac inregistrari decat daca acestea apar dupa inregistrarea unei pierderi din depreciere. Altfel, aceste cresteri vor fi puse in evidenta numai in cazul vazarii titlurilor, prin aparitia unui profit din activitati financiare.
Articol publicat in data 27-Feb-2006

Contabili, atentie ce documente semnati! Daca esti contabil este bine sa te gandesti de doua sau chiar trei ori inainte sa semnezi un document! Stiu ca sunt multe de facut intr-un timp foarte scurt. Dar, incearca sa te gandesti de doua ori inainte, pune-ti ordine in ganduri, trage aer adanc in piept, si pune pe hartie ce ai de facut. Legea contabilitatii are in art. 10 alin (4) care prevedere ca raspunderea pentru aplicarea necorespunzatoare a reglementarilor contabile revine directorului economic, contabilului-sef sau altei persoane imputernicite sa indeplineasca aceasta functie, impreuna cu personalul din subordine. Iar art. 43 din acceasi Lege a contabilitatii nu pare a fi deloc mai indurator. El prevede clar faptul ca efectuarea cu stiinta de inregistrari inexacte, precum si omisiunea cu stiinta a inregistrarilor in contabilitate, avand drept consecinta denaturarea veniturilor, cheltuielilor, rezultatelor financiare, precum si a elementelor de activ si de pasiv ce se reflecta in bilant, constituie infractiunea de fals intelectual si se pedepseste conform legii. Asadar, atentie la inregistrarile contabile pe care le faceti fie in necunostinta de cauza, fie in graba, fie ca asa este bine, fie ca asa a aparut intr-o sursa. Exemplele pe care le gasim fie pe chiar si pe www.mfinante.ro , pe diferite forumuri, discutii la colt... sunt opinii. Evitati sursele neoficiale si cautati temeiul legal. Daca sunt in joc sume mari, luati-va masuri de precautie: faceti demersuri scrise la ministerul de finante, astfel incat sa aveti asigurarea ca aveti unda verde si spatele acoperit. Dupa cum va dati seama, nu mai este vorba de greseli care se penalizeaza cu amenzi. Este in joc, libertatea!!! In materialul de azi, ANAF ne aduce o veste buna: in curand, potrivit unui proiect al Agentie Nationale de Administrare Fiscala (ANAF), depunerea online a declaratiilor fiscale va fi posibila si in judetele Alba, Botosani, Buzau, Covasna, Giurgiu, Maramures, Satu Mare, Suceava , Salaj si Tulcea.

Pentru mai multe detalii apasati aici Ec. Maria Badoi

IN CURAND CONTRIBUABILII DIN 22 DE JUDETE VOR PUTEA DEPUNE DECLARATIILE FISCALE ONLINE Facilitatea prin care declaratii fiscale se pot depune prin mijloace electronice de transmitere la distanta a aparut o data cu prevederile Ordinului ANAF nr. 2210/2006, care stabileste depunerea urmatoarelor declaratii fiscale prin mijloace electronice de transmitere la distanta: - Declaratia privind obligatiile de plata la bugetul general consolidat, cod 14.13.01.01/a; - Declaratia rectificativa, cod 14.13.01.00/r; - Decontul de taxa pe valoarea adaugata, cod 14.13.01.02; - Declaratia privind impozitul pe profit, cod 14.13.01.04; - Decontul special de taxa pe valoarea adaugata, cod 14.13.01.02/s; - Declaratia recapitulativa, cod 14.13.01.02/r; - Decontul privind accizele, cod. 14.13.01.03; - Decontul privind impozitul la titeiul si la gazele naturale din productia interna, cod. 14.13.01.05; - Situatia principalilor indicatori economico-financiari aferenti activitatii de jocuri de noroc. Cine beneficiaza acum de facilitatea depunerii declaratiilor online? Cei care beneficiaza in acest moment de facilitatea depunerii declaratiilor fiscale in sistem electronic sunt contribuabilii din Bucuresti si din judetele Bacau, Bihor, Brasov, Braila, Cluj, Iasi, Ilfov, Olt, Sibiu, Timis si Valcea. Cine va beneficia in curand de facilitatea depunerii declaratiilor on-line? In curand, potrivit unui proiect al Agentie Nationale de Administrare Fiscala (ANAF), depunerea on-line a declaratiilor fiscale va fi posibila si in judetele Alba, Botosani, Buzau, Covasna, Giurgiu, Maramures, Satu Mare, Suceava , Salaj si Tulcea.

Avem nevoie de un Certificat digital de identificare In vederea utilizarii metodei de transmitere on-line, contribuabilii trebuie sa solicite eliberarea unui Certificat digital de identificare a reprezentantului legal. Certificat digital de identificare este valabil 3 ani si va fi eliberat pe numele persoanelor imputernicite pentru semnarea declaratiilor fiscale. Persoana imputernicita va trebui, astfel, sa se inregistreze ca utilizator al serviciului "Depunere declaratii" si sa depuna Cererea pentru obtinerea certificatului digital formularul 140 . Modelul de cerere poate fi obtinut de pe portalul http://www.mfinante.ro/ . Un exemplar listat al cererii va trebui depus de catre persoana imputernicita, in 30 de zile de la transmiterea electronica a cererii, la directia generala a finantelor publice judeteana sau la Directia Generala a Finantelor Publice a Municipiului Bucuresti, in functie de domiciliul fiscal al contribuabililor. Cererea pe suport de hartie va fi insotita de urmatoarele documente: - actul de autorizare a functionarii contribuabilului, in original si copie; - documentul de identitate al solicitantului, in original si copie; - documentul eliberat de contribuabil, din care rezulta dreptul solicitantului de a semna declaratiile fiscale pentru contribuabil. Cum transmitem electronic declaratiile fiscale ?

Transmiterea on-line a declaratiilor fiscale este alternativa, si nu obligatorie, in conformitatea cu prevederile Ordinului ANAF nr. 2210/2006. Depunerea in sistem electronic se face printr- un serviciu numit Depunere declaratii. Acesta se regaseste pe portalul www.mfinante.ro.
Articol publicat in data 29-Ian-2008

Multumim Consilierului Contabilitate Contabilitatea produselor si productia in curs de executie Produsele fac parte din categoria stocurilor, fiind reprezentate de urmatoarele elemente: semifabricate sunt acele produse al caror proces tehnologic a fost incheiat intr-o sectie sau faza de fabricatie si care trec in continuare pentru prelucrare in alta sectie sau faza de fabricatie sau se livreaza tertilor; produse finite sunt bunurile care au parcurs toate fazele procesului tehnologic, intrunesc conditiile de calitate si sunt predate pe baza de acte de magazie sau sunt livrate direct tertilor; produse reziduale reprezinta rebuturile, materialele recuperabile, deseurile.

Productia in curs de executie este reprezentata de: produsele care n-au parcurs toate fazele procesului tehnologic, ocupand o pozitie intermediara fie intre materii prime si semifabricate, fie intre semifabricate si produse finite; produsele nesupuse receptiei tehnice de calitate; lucrarile, serviciile si studiile in curs de executie.

Atentie! Productia in curs de executie se determina prin inventarierea productiei neterminate la sfarsitul perioadei, folosind metode tehnice de ajustare a gradului de finisare sau a stadiului de efectuare a operatiilor tehnologice. De stiut! Productia in curs de executie se evalueaza la cost de productie. Exemplu Societatea ALFA S.R.L. are la inceputul perioadei un stoc de produse finite de 200 bucati inregistrate la costul de productie de 10 lei/bucata. In cursul perioadei s-au mai fabricat 500 de bucati, efectuandu-se in acest scop urmatoarele cheltuieli: cu materiile prime: 3.000 lei; cu materialele auxiliare: 1.500 lei; cu colaboratorii: 600 lei; cu energia electrica facturata de catre furnizor: 400 lei plus TVA, achitata cu numerar.

Se livreaza 600 de bucati cu pretul de vanzare de 15 lei/bucata plus TVA, creanta incasandu-se prin banca. Scoaterea din evidenta a produselor livrate se face folosindu-se metoda FIFO.

Entitatea utilizeaza metoda inventarului pemanent:

Inregistrarile contabile proprii metodei inventarului permanent privesc: obtinerea si iesirea produselor, constatarea productiei in curs de executie la sfarsitul perioadei si reluarea acesteia la inceputul perioadei urmatoare. De stiut ! Produsele obtinute in cursul perioadei de gestiune se inregistreaza pe baza bonurilor de predare transfer-restituire la costul de productie. Cheltuieli cu materiile prime: 601 = Cheltuieli cu materiile prime 301 Materii prime 3.000 lei

Cheltuieli cu materialele consumabile: 1.500 lei

6021 = 3021 Cheltuieli cu materialele auxiliare Materiale auxiliare Cheltuieli cu colaboratorii : 621 = Cheltuieli cu colaboratorii 401 Furnizori

600 lei

Cheltuieli cu energia achitata in numerar: 5311 Casa in lei 5311 Casa in lei 400 lei 76 lei

605 = Cheltuieli privind energia si apa 4426 = Tva deductibila

Obtinere de produse finite eveluate la cost de productie efectiv Cost de productie total: 3.000 + 1.500 + 600 + 400 = 5.500 lei Cost unitar: 5.500 : 500 = 11 lei/bucata 345 Produse finite = 711 Variatia stocurilor 5.500 lei

Livrarea produselor finite: 4111 Clienti 4111 Clienti = 701 9.000 lei Venituri din vanzarea produselor finite = 4427 1.710 lei TVA colectata

Scoaterea din evidenta a produselor finite: 200 x 10 lei/buc = 6.400 lei 711 = Variatia stocurilor 345 Produse finite 6.400 lei

Incasarea contravalorii produselor vandute: 5121 = Conturi la banci in lei 4111 Clienti 10.710 lei

Inchiderea conturilor de cheltuieli la sfarsitul perioadei: 121 = Profit si pierdere % 5.500 lei

601 3.000 lei Cheltuieli cu materiile prime 6021 1.500 lei Cheltuieli cu materialele auxiliare 605 400 lei Cheltuieli privind energia si apa 621 600 lei Cheltuieli cu colaboratorii Inchiderea contului de venituri din vanzarea produselor :

701 = 121 9.000 lei Venituri din vanzarea produselor Profit si pierdere Atentie! Inchiderea contului de venituri din productia stocata: RD - RC = 6.400 - 5.500 = 900 lei, care reprezinta sold debitor, de aceea contul se inchide precum conturile de cheltuieli. 121 = Profit si pierdere 711 Variatia stocurilor 900 lei

Entitatea utilizeaza metoda inventarului intermitent:

In aceasta metoda, similar stocurilor cumparate, in conturile de produse se inregistreaza doar stocurile finale constatate si cele initiale anulate, ambele pe seama veniturilor din productia stocata. Astfel, la inceputul perioadei de executie, stocurile initiale de produse sunt decontate asupra veniturilor debitand contul 711 Variatia stocurilor si creditand conturile de produse din grupele 33 Productia in curs de executie si 34 Produse. La sfarsitul perioadei de executie, stocurile de produse consemnate in listele de inventariere sunt inregistrate in debitul conturilor din grupele 33 Productia in curs de executie si 34 Produse si in creditul contului 711 Variatia stocurilor. Scoaterea din gestiune a produselor aflate in stoc la inceputul perioadei: 200 x 10 lei/buc: 711 = Variatia stocurilor Vanzarea produselor: 4111 = 701 9.000 lei 345 Produse finite 2.000 lei

Clienti 4111 Clienti

Venituri din vanzarea produselor finite = 4427 1.710 lei TVA colectata

Incasarea contravalorii produselor vandute : 5121 Conturi la banci in lei =4111 Clienti 10.710

Stabilirea prin inventariere a stocului de produse finite :100 x11 lei /buc =1.100 lei . Productia obtinuta :S.F. + IESIRI S.I = 100+600-200=500 bucati 345 Produse finite =711 Variatia stocurilor 1.100

Drepturile de proprietate intelectuala asupra continutului acestui articol apartin Editurii Rentrop & Straton. Articolul poate fi preluat in limita a 500 de caractere, cu conditia sa fie insotit de textul: "Sursa: Portalul contabilul.ro" si link catre www.contabilul.ro . In caz contrar, vom actiona conform legilor privind protectia drepturilor de proprietate intelectuala.
Articol publicat in data 04-Dec-2008

Contul -Materiale nestocate

Intrebare: Va rugam sa ne explicati cand se foloseste contul 604 Materiale nestocate si ce documente se intocmesc pentru ca operatiunile sa fie inregistrate in contabilitate? Raspuns; Fara a ne aroga calitatea de experti in domeniul fiscal- incercam un raspuns privitor la intrebarea dvs. asupra diferentei intre formularea din Legea 414/2002 cheltuieli efectuate pentru realizarea Veniturilor si formularea din Codul Fiscal cheltuieli efectuate in scopul realizarii veniturilor: Cea de-a doua formulare intareste legatura cauzala care trebuie sa existe intre efectuarea de cheltuieli si realizarea de venituri- cu alte cuvinte, sunt deductibile acele cheltuieli care pot fi rezonabil justificate ca avand drept scop realizarea de venituri.

Prima formulare este mai vaga-noi sustinem ca o anumita cheltuiala a fost pentru realizarea unui venit. In cea de-a doua formulare scopul realizarii de venit trebuie sa fie clar. Exemplu:acordarea de mostre de produs poate duce la cresterea veniturilor si poate fi considerata imediat deductibila conform legii 414 dar in cazul Codului Fiscal, trebuie sa existe o justificare de marketing si statistica in scopul de a arata ca acordarea de mostre a adus venituri suplimentare pentru a fi absolut siguri ca acea cheltuiala va fi acceptata ca deductibila. Un alt exemplu este cel al organizarii de instruiri pentru angajati in locuri insorite pe timpul verii-daca nu este demonstrabila legatura cu crrsterea veniturilor intreprinderii, ne putem trezi in situatia ca potrivit Codului fiscal (legea 571) acele cheltuieli de deplasare si cazare vor fi considerate nedeductibile. Cea de-a doua formulare intareste rolul pe care trebuie sa-l joace contabilitatea de gestiune, in sensul ca alocarea cheltuielilor asupra centrelor de profit trebuie sa fie cat mai rationala si rezonabil justificata pentru a nu periclita deductibilitatea lor fiscala. Nu se mai permite

aruncarea unor cheltuieli asupra anumitor sectoare sau activitati fara a cunoaste in detaliu semnificatia si scopul lor.
Articol publicat in data 10-Mar-2006

Care este documentul justificativ de inregistrare in contabilitate a stingerii creantelor si datoriilor?

<P

Intrebare: Care este documentul justificativ de inregistrare in contabilitate a stingerii creantelor si datoriilor care fac obiectul compensarii intre o persoana juridica rezidenta si o persoana juridica nerezidenta, pentru operatiuni valutare definite potrivit pct. 4.1 din Regulamentul BNR nr. 4/2005? Raspuns (22.05.2006): Operatiunile valutare reprezinta incasarile, platile, compensarile, transferurile, creditarile, precum si orice tranzactii exprimate in valute si care se pot efectua prin transfer bancar, in numerar, cu instrumente de plata sau prin orice alte modalitati de plata practicate de institutiile de credit in functie de natura operatiunii respective. Operatiunile valutare pot fi: - operatiuni valutare intre rezidenti si nerezidenti; - operatiuni valutare curente; - operatiuni valutare de capital; - operatiuni valutare intre rezidenti. Actul normativ in vigoare care reglementeaza operatiunile valutare este Regulamentul nr. 4 din 1 aprilie 2005, privind regimul valutar. Regulamentul valutar a intrat in vigoare la data de 11 aprilie 2005. Operatiunile valutare reprezinta tranzactiile dintre rezidenti si nerezidenti, care decurg in principal din tranzactii de comert international cu bunuri si servicii, care presupun o contraprestatie imediata. Anterior, au fost in vigoare, Regulamentul nr. 3/1997 si Regulamentul nr. 1/2004. Potrivit reglementarilor anterioare Regulamentului nr. 4/2005, asa cum a fost modificat prin Regulamentul nr. 6/2005, societatile bancare asigurau controlul bancar in cazul platilor externe in valuta si in lei, efectuate de rezidenti in favoarea nerezidentilor. In cazul platilor in avans pe baza de ordin de plata, bancile executau ordinele de plata la extern in avans, pentru importuri de marfuri, executari de lucrari si prestari servicii pe baza de documente, respectiv contractul extern sau orice alt document cu o astfel de valoare. Bancile urmareau justificarea realizarii importurilor, executarii lucrarilor si prestarii serviciilor, respectiv a repatrierii valutei in cazul platilor in avans pentru care marfa nu era livrata, nu se executau lucrarile sau nu se presta serviciul. Persoanele rezidente, care dispuneau efectuarea de plati externe reprezentand avansuri pentru importuri de marfuri, inclusiv importuri temporare (leasing), executari de lucrari si prestari servicii, erau obligate ca, in cel mult 15 zile calendaristice de la intrarea marfii pe teritoriul Romaniei, inclusiv in zonele libere, executarii lucrarii ori prestarii serviciului, sa prezinte, spre justificare, bancii prin care s-a efectuat plata avansului la extern, documentele care faceau dovada realizarii importului in cauza,

executarii lucrarii sau prestarii serviciului. In cazul in care in documentele privind operatiunile economice respective nu era stabilit un termen de livrare, executare sau prestare, termenul maxim de justificare a avansului era de 90 de zile calendaristice de la data platii externe in avans. Incepand cu anul 2004, operatiunile valutare curente se efectueaza in mod liber intre rezidenti si nerezidenti. Raman in continuare supuse autorizarii Bancii Nationale a Romaniei urmatoarele operatiuni, daca acestea nu sunt de natura datoriei publice externe: a) operatiuni cu instrumente financiare tranzactionate in mod curent pe piata monetara, b) operatiuni in conturi curente si in conturi de depozit, deschise de rezidenti in strainatate la institutii de credit si alte institutii asimilate acestora. Operatiunile de capital urmeaza sa se liberalizeze de la finele anului 2006. Referitor la intrebarea d-voastra, in lipsa unor informatii concrete, presupunem ca este vorba de un import si un export de marfa, prestari de servicii sau executari de lucrari, in care sunteti atat creditor cat si debitor. Nu ne-ati spus insa daca este o operatiune de tip "barter", tranzactie prin care va stingeti datoriile prin anularea reciproca a debitelor. Indiferent de situatia in care va aflati trebuie sa existe contracte si documente de export-import din care sa rezulte ca exista o creanta la export si o obligatie la import. Ca urmare a inregistrarilor din contabilitate rezulta ca aveti sume atat in conturile de furnizori cat si in cele de clienti. Acestea se inchid pe baza ordinului de compensare pe care il incheiati cu partenerul de afaceri. Daca nu va aflati in una din conditiile expres prevazute de reglementarile valutare referitoare la autorizarea activitatii societatii, nu este necesar sa mai comunicati operatiunea de compensare si nici sa o notificati statistic la directia de specialitate a Bancii Nationale a Romaniei. Prevederile Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 77 din 1 iunie 1999 privind unele masuri pentru prevenirea incapacitatii de plata, nu sunt aplicabile in acest caz, deoarece se adreseaza numai persoanelor juridice cu sediul in Romania. Este important ca din ordinul de compensare pe care il incheiati cu partenetul d-voastra de afaceri sa rezulte informatii privind calitatea de debitor si creditor, respectiv: - numele societatilor, - sediul social si codul fiscal, dupa caz, - numarul, seria, data emiterii si valoarea facturilor ce trebuiesc platite si/sau incasate si la ce se refera, - data scadentei
Articol publicat in data 19-Oct-2006

Raportul de inspectie fiscala Rezultatul inspectiei fiscale va fi consemnat intr-un raport scris, in care se vor prezenta constatarile inspectiei din punct de vedere faptic si legal.

Raportul de inspectie fiscala cuprinde: date despre inspectia fiscala: prezentarea organelor de inspectie fiscala care efectueaza verificarea, temeiul juridic al inspectiei fiscale, numarul si data transmiterii avizului de inspectie fiscala, perioada supusa verificarii, numarul de inregistrare si data inceperii inspectiei fiscale inscrise in Registrul unic de control, perioada in care s-a desfasurat inspectia fiscala, precum si locul de desfasurare, obligatiile fiscale si perioadele care fac obiectul inspectiei fiscale, modul de indeplinire a dispozitiilor stabilite prin ultimul act de control; date despre contribuabil: datele de identificare ale contribuabilului, forma de proprietate, forma juridica, precum si principalii actionari/asociati si evolutia capitalului social, informatii referitoare la actionari/asociati, in situatia in care sunt constatate relatii de participare la alt contribuabil cu care are relatii de afaceri, verificarea corectitudinii listei conturilor bancare cu cele comunicate de unitatile bancare organelor fiscale competente, evolutia cifrei de afaceri si a rezultatului exercitiului financiar, conform ultimelor 3 bilanturi anuale, indiferent de perioada verificata, verificarea evidentei documentelor cu regim special, cu prezentarea actelor cu care au fost achizitionate, prezentarea subunitatilor contribuabilului cu precizari specifice, daca este cazul, pentru cele care prezinta un interes fiscal deosebit, persoana care asigura administrarea activitatii contribuabilului verificat, persoana care raspunde de conducerea contabilitatii, persoana desemnata sa reprezinte contribuabilul pe durata inspectiei fiscale, prezentarea relatiilor de afiliere dintre contribuabilul verificat si alti contribuabili care au calitatea de clienti sau furnizori; constatari fiscale: informatii despre obligatia fiscala care a facut obiectul inspectiei fiscale, obiectivele minimale avute in vedere in actiunea de inspectie fiscala, baza de impunere, solutionarea deconturilor de taxa pe valoarea adaugata cu sume negative cu optiune de rambursare; alte constatari: organizarea si conducerea evidentei contabile, utilizarea si tinerea registrelor; discutia finala cu contribuabilul: prezentarea sintezei punctului de vedere al contribuabilului, concluzii asupra analizei punctului de vedere al contribuabilului; sinteza constatarilor inspectiei fiscale: pentru fiecare impozit, taxa sau contributie la care s-au calculat diferente sau accesorii in sarcina contribuabilului trebuie prezentate anumite informatii obligatorii.

Anexe la Raport Pentru fiecare impozit, taxa sau contributie verificata, la Raportul de inspectie fiscala se vor anexa situatii, tabele, copii de pe documente, note explicative, necesare sustinerii constatarilor, fiind parte integranta din Raportul de inspectie fiscala. Tabelele sau situatiile se intocmesc ori de cate ori este necesara sintetizarea unui numar mai mare de documente sau operatiuni si in toate cazurile in care se prezinta si se sustin constatarile din Raportul de inspectie fiscala.

Numarul de exemplare ale Raportului Raportul va fi intocmit in 3 exemplare, dintre care unul pentru contribuabil, unul pentru organele de inspectie fiscala si unul pentru organul fiscal de administrare competent, unde contribuabilul este luat in evidenta ca platitor de impozite si taxe
Articol publicat in data 09-Iul-2008

Multumim Revistei de Monografii Contabile drd. Monica Julean

Corectarea erorilor contabile

In cursul activitatilor comerciale desfasurate de societatile comerciale, din diverse motive, pot exista situatii in care anumite evenimente si operatiuni nu au fost inregistrate in contabilitate la momentul efectuarii lor sau au fost inregistrate eronat, conducand la inregistrarea si raportarea unui rezultat gresit.

Corectarea erorilor contabile se efectueaza in conformitate cu prevederile Ordinului ministrului finantelor publice nr. 1.752/2005, cu modificarile si completarile ulterioare. Astfel, conform pct. 63 din Reglementarile contabile conforme cu Directivele europene aprobate prin ordinul mentionat, corectarea erorilor constatate in contabilitate se efectueaza pe seama rezultatului reportat. In cazul corectarii de erori care genereaza pierdere contabila reportata, aceasta trebuie acoperita inainte de efectuarea oricarei repartizari de profit. In notele explicative la situatiile financiare trebuie prezentate informatii suplimentare cu privire la erorile constate. Corectarea erorilor aferente exercitiilor financiare precedente nu determina modificarea situatiilor financiare ale acelor exercitii. In cazul erorilor aferente exercitiilor financiare precedente, corectarea acestora nu presupune ajustarea informatiilor comparative prezentate in situatiile financiare. Informatii comparative referitoare la pozitia financiara si performanta financiara, respectiv modificarea pozitiei financiare, sunt prezentate in notele explicative. Veniturile sau cheltuielile ce au fost omise sau inregistrate eronat la data la care au fost ocazionate se inregistreaza sau se corecteaza in contabilitate la data constatarii lor. Daca eroarea este descoperita in cursul exercitiului financiar in care aceasta s-a produs, corectarea se face prin inregistrarea veniturilor sau cheltuielii aferente, direct in conturile corespunzatoare de venituri si cheltuieli. EXEMPLU La societatea ELTA S.R.L. se constata in luna noiembrie anul in curs ca nu au fost inregistrate dobanzi in suma de 350 lei pentru plata cu intarziere a unor obligatii bugetare, desi acestea au fost calculate si platite in luna iunie, atunci cand s-a efectuat plata obligatiilor bugetare respective si sunt obligatii aferente perioadei ianuarie-martie ale aceluiasi an. Intrucat eroarea a fost descoperita in cadrul aceluiasi exercitiu financiar si se refera la datorii aferente aceluiasi an, corectarea acesteia se va efectua direct in conturile de cheltuieli aferente prin inregistrarea contabila: 6581 = Alte datorii fata de bugetul statului 448 Despagubiri, amenzi si

penalitati EXEMPLU

La un control efectuat in cursul anului 2008 la societatea EURO S.R.L. se constata ca in cursul anului 2006 nu au fost inregistrate salariile in contabilitate, desi societatea

avusese inregistrati 3 angajati cu carte de munca, datorita neorganizarii departamentului financiar contabil. In urma calculelor efectuate, rezulta urmatoarele sume care ar fi trebuit inregistrate in contabilitate in cursul anului 2006: salarii brute aferente celor 3 angajati 50.000 CAS societate 20,5% 10.250 CAS salariat 9,5% 4.750 somaj societate 2,5% 1.250 somaj salariat 1% 500 sanatate societate 7% 3.500 sanatate salariat 6,5% 3.250 contributie accidente de munca si boli profesionale 0,5% 250 comision ITM 0,75% 375 impozit salarii 8.750

In contabilitate corectarea erorilor aferente perioadei precedente se face pe seama rezultatului reportat, utilizand contul 1174 Rezultatul reportat provenit din corectarea erorilor contabile. Inregistrarea salariilor aferente anului 2006: 421 50.000 Personal salarii datorate

1174 = Rezultatul reportat provenit din corectarea erorilor contabile

Inregistrarea obligatiilor salariatilor:

421 = % 17.250 Personal salarii datorate 4312 4.750 Contributia personalului la asigurarile sociale 4372 500 Contributia personalului la fondul de somaj 4314 3.250 Contributia angajatilor pentru asigurarile sociale de sanatate 444 8.750 Impozitul pe venituri de natura salariilor Inregistrare CAS societate: 4311 10.250 Contributia unitatii la asigurarile sociale

1174 = Rezultatul reportat provenit din corectarea erorilor contabile

Inregistrare somaj societate :

1174 = 4371 1.250 Rezultatul reportat provenit din Contributia unitatii la asigurarile sociale corectarea erorilor contabile Inregistrare sanatate societate:

1174 = 4313 3.500 Rezultatul reportat provenit din Contributia angajatorului pentru asigurarile

corectarea erorilor contabile

sociale de sanatate

Inregistrare contributii accidente de munca: 4315 250 Fond accidente de munca

1174 = Rezultatul reportat provenit din corectarea erorilor contabile Inregistrare comision ITM: 1174 =

447

375

Rezultatul reportat provenit din Fonduri speciale taxe si varsaminte asimilate corectarea erorilor contabile Majorarile de intarziere, aferente, calculate pentru neplata la termen a acestor obligatii sunt in suma de 9.000 lei, repartizate pe perioade, astfel: aferente anului 2006 - 2.000 aferente anului 2007 - 4.500 aferente anului 2008 - 2.500 Inregistrare majorari intarziere aferente anilor 2006-2007: 4481 6.500 Alte datorii fata de bugetul statului

1174 = Rezultatul reportat provenit din corectarea erorilor contabile

Inregistrare majorari intarziere aferente anului 2008:

6581 = 4481 2.500 Despagubiri, amenzi si penalitati Alte datorii fata de bugetul statului Ca urmare a acestor cheltuieli ce trebuiau inregistrate cu salariile impozitul pe profit aferent anului 2006, se reduce cu suma de 10.500 lei. Inregistrarea impozitului pe profit platit in plus: = 1174 10.500 Rezultatul reportat provenit din corectarea erorilor contabile

441 Impozitul pe profit

ATENTIE! Pentru orice an anterior anului fiscal curent, regularizarea obligatiilor suplimentare de plata sau de rambursat fata de bugetul general consolidat se efectueaza pe baza declaratiei anuale rectificative privind impozitul pe profit cod 101, iar pentru celelalte impozite si taxe aferente salariilor prin declaratia rectificativa cod 710. Virarea datoriilor suplimentare de plata catre bugetul general consolidate si ITM: % = 5121 41.875

4481 Conturi la banci in lei" 9.000 Alte datorii fata de bugetul statului" 4311 10.250 Contributia unitatii la asigurarile sociale 4312 4.750 Contributia personalului la asigurarile sociale 4313 3.500 Contributia angajatorului pentru asigurarile sociale de sanatate 4314 3.250 Contributia angajatilor pentru asigurarile sociale de sanatate 4315 250 Fonduri speciale taxe si varsaminte asimilate 4371 1.250 Contributia unitatii la asigurarile sociale 4372 500 Contributia personalului la fondul de somaj 447 375 Fonduri speciale taxe si varsaminte asimilate 444 8.750 Impozitul pe venituri de natura salariilor Dupa efectuarea acestor inregistrari, contul 1174 Rezultatul reportat provenit din corectarea erorilor contabile prezinta un sold debitor in suma de 11.625 lei reprezentind pierdere reportata. La sfarsitul perioadei curente in situatia realizarii de profit, acesta se va repartiza cu prioritate pentru acoperirea pierderii reportate provenite din corectia acestei erori. Datoriile fata de salariati, rezultate din corectia acestei erori fata de sumele platite in cursul anului 2006, se regularizeaza prin contul 421 Personal salarii datorate in analitice pe fiecare salariat. Drepturile de proprietate intelectuala asupra continutului acestui articol apartin Editurii Rentrop & Straton. Articolul poate fi preluat in limita a 500 de caractere, cu conditia sa fie insotit de textul: "Sursa: Portalul contabilul.ro" si link catre www.contabilul.ro . In caz contrar, vom actiona conform legilor privind protectia drepturilor de proprietate intelectuala.
Articol publicat in data 18-Nov-20

Corectarea operatiunilor eronate In cadrul activitatii desfasurate de societatile comerciale, din diverse motive, unele fiind legate de proasta comunicare intre departamente, pot exista situatii in care anumite operatiuni nu au fost inregistrate in contabilitate la momentul efectuarii lor sau au fost inregistrate gresit. Veniturile sau cheltuielile inregistrate eronat sau omise se inregistreaza in contabilitate la data constatarii lor. Corespunzator se corecteaza si rezultatul fiscal al perioadei fiscale careia ii apartin erorile respective. Corectarea erorilor din anul curent

Daca constarea erorii are loc in acelasi an in care s-a produs eroarea, corectarea se face pe seama rezultatului curent. Inregistrarea se face cu intarziere in venituri sau in cheltuieli, dupa caz , tinand seama de continutul economic al erorii. Regularizarea impozitului pe profit se face pe cumulat in trimestrul in care s-a constat eroarea, cu consecintele fiscale de rigoare, in functie de influentele in baza impozabila aferenta impozitului pe profit. De exemplu, daca s-a omis descarcarea de gestiune pentru marfa vanduta, corectiile sunt efectuate pe seama cheltuielilor (clasa 6) 607 = Cheltuieli privind marfurile" 371 Marfuri"

si concomitent regularizarea impozitului pe profit 691 = Cheltuieli cu impozitul pe profit" 441 Impozitul pe profit/venit"

Corectarea erorilor din anii anteriori anului curent Pentru orice an anterior anului fiscal curent, regularizarea obligatiilor de plata suplimentare de plata sau de rambursat de la bugetul general consolidat, se efectueaza pe baza declaratiei anuale rectificative privind impozitul pe profit cod 101. In contabilitate corectarea erorilor aferente perioadei precedente se face pe seama rezultatului reportat, utilizand contul 1174 Rezultatul reportat provenit din corectarea erorilor contabile Contul 1174 Rezultatul reportat provenit din corectarea erorilor contabile. Acesta este un cont bifunctional prin care se inregistreaza: in credit: rezultatul favorabil provenit din corectarea erorilor contabile in corespondenta cu conturile 371, 378, 411, 461, 4282, 4428; in debit: rezultatul nefavorabil provenit din corectarea erorilor contabile in corespondenta cu conturile 371, 378, 280, 281, 301 la 303, 361, 371, 401, 4281, 4381, 4481, 4428.

Soldul debitor al contului 1174 reprezinta pierderea nerecuperata, iar soldul creditor, profitul nerepartizat. Exemplu Firma X SRL deruleaza activitate de import gresie si faianta si comercializare a acestora pe piata interna. Departamentul financiar contabil a constatat in anul 2007 ca in anul 2006 s-a descarcat eronat gestiunea de marfuri, inregistrand costul marfurilor la o suma totala de 4.800.000 lei (rulaj total cont 607), corect fiind 4.720.000 lei. Acest fapt presupune ca baza de impozitare a profitului datorat bugetului general consolidat pentru anul fiscal 2006 a fost diminuata cu suma de 80.000 lei. Acestei sume ii corespunde o diferenta suplimentara de impozit pe profit datorat bugetului general consolidat in suma de 12.800 lei (80.000 lei x 16%). Inregistrarile contabile pe care trebuie sa le efectuati sunt: Corectarea descarcarii eronate a valorii marfurilor: 371 Marfuri = 117 Rezultatul reportat provenit din corectarea erorilor contabile 480.000 lei

Cheltuiala cu impozitul pe profit reprezentand diferenta suplimentara de plata:

1174 = Rezultatul reportat provenit din corectarea erorilor contabile

441 Impozitul pe profit/venit"

12.800 lei

Virarea diferentei suplimentare de plata: = 5121 Conturi la banci in lei" 12.800 lei

441 Impozitul pe profit/venit "

Deoarece,ca urmare a efectuarii acestei corectii, rezulta o suma suplimentara de plata a impozitului pe profit, veti datora si accesoriile aferente (majorari, dobanzi, penalitati) pentru intarzierea la plata. Orice neinregistrare a accesoriilor in exercitiul financiar in care s-au produs, duce la incalcarea principiului independentei si la incalcarea principiului prudentei. Ca recomandare, este de preferat a se inregistra accesoriile in contabilitate dupa introducerea declaratiei rectificative pentru 101 in baza de date a organului fiscal, deoarece in acest moment accesoriile vor fi calculate si generate automat si nu mai apar diferente intre evidenta dvs. si fisa de platitor. Va recomandam sa efectuati plata accesoriilor numai dupa ce veti consulta fisa analitica pe platitor, astfel incat sa preluati corect sumele, iar prin ordinul de plata pe care il veti emite, sa generati corect suma. accesoriile calculate prin fisa de platitor se inregistreaza prin formula: 4481 Alte datorii fata de bugetul statului" 200 lei

1174 = Rezultatul reportat provenit din corectarea erorilor contabile

Virarea diferentei suplimentare de plata: 4481 = Alte datorii fata de bugetul statului" 5121 Conturi la banci in lei" 200 lei

Dupa efectuarea acestor inregistrari de corectare a erorii, contul 1174 va prezenta un sold creditor in suma neta de 67.000 lei , suma care reprezinta profit net. Repartizarea acestui profit se face in conformitate cu decizia Adunarii generale a asociatilor/actionarilor.
Articol publicat in data 29-Iul-2008

Deficiente contabile
Intrebare: Am preluat o societate al carei TVA si impozit pe venit (microintreprindere) din balanta de verificare nu corespund cu cele declarate. Diferentele sunt semnificative si provin din anul 2002, 2003 si 2004. Sunt obligata sa refac contabilitatea acestor ani pentru a vedea care sunt sumele corecte? Raspuns: (dat in decembrie 2005) Deficientele constatate de dvs. nu se pot corecta prin refacerea evidentei contabile propriu-zise deoarece declaratiile fiscale si bilanturile depuse la organul fiscal teritorial au avut la baza balantele sintetice de verificare intocmite in acea perioada. Aceste deficiente sunt considerate ,,erori contabile,, care pot fi corectate in luna decembrie 2005 in baza prevederilor O.M.F.P. nr. 306 din 26 februarie 2002 pentru aprobarea Reglementarilor contabile simplificate, armonizate cu directivele europene, sectiunea 6 ,,Politici contabile si note explicative la situatiile financiare anuale simplificate,, pct. 6.9. Astfel, erorile contabile sunt acele deficiente aparute ca urmare a unui calcul gresit, al

aplicarii gresite a metodelor contabile, al interpretarii gresite a evenimentelor, a fraudelor sau omisiunilor. Va sugeram ca aceste erori constatate de dvs. sa fie aduse in scris la cunostinta administratorului firmei pe baza de referat care va fi aprobat de catre acesta, astfel incat decizia corectarii sa ii apartina in totalitate. Corectarea acestor erori aferente perioadelor anterioare poate fi efectuata doar pe seama rezultatului perioadei curente, pe seama rezultatului reportat, fara a se reface evidenta contabila aferenta anilor fiscali 2002, 2003 si 2004. Practic, influenta contabila si fiscala a erorilor constatate, se face prin determinarea acestora doar extracontabil, pe baza de situatii comparative intre sumele/documentele inregistrate sau neinregistrate initial si sumele/documentele ce trebuiau inregistrate corect. In evidenta contabila se inregistreaza doar diferenta dintre suma corecta si suma eronata prin contul 117 "Rezultatul reportat", analitic distinct astfel: Debit Credit rezultatul nefavorabil provenit din corectarea rezultatul favorabil provenit din corectarea erorilor contabile in corespondenta cu creditul erorilor contabile in corespondenta cu debitul conturilor 280, 281, 301 la 303, 361, 371, 401, conturilor 411, 461, 4282 ; 4281, 4381, 4481. Soldul debitor al contului reprezinta pierderea neacoperita, iar soldul creditor, profitul nerepartizat Daca in urma corectarii erorilor contabile, se constata diferente de impozit pe venit aferente exercitiilor financiare anterioare, aceasta se inregistreaza prin formula contabila 6588 Alte cheltuieli de exploatare = 441 , astfel: in negru pentru diferente de plata suplimentare; in rosu pentru diferente de plata in minus ;

Diferentele suplimentare de plata sau cele in minus, se declara din punct de vedere fiscal prin declaratia cod 710 intocmita si depusa pentru pentru fiecare termen de plata la care s-ar fi datorat sau nu suma corecta. Pentru diferentele suplimentare de plata firma dvs. va datora dobanzi si penalitati de intirziere calculate automat prin fisa sintetica pe platitor din evidenta organului fiscal teritorial, dupa operarea declaratiei nr. 710. Declaratia rectificativa se completeaza cu ajutorul programului de asistenta pus la dispozitie de organul fiscal teritorial sau preluat de pe site Ministerului Finantelor Publice, portal A.N.A.F. Declaratia rectificativa se utilizeaza pentru corectarea impozitelor/taxelor declarate la bugetul de stat, stabilite de catre platitori prin autoimpunere sau cu regim de retinere la sursa, precum si a contributiilor sociale datorate de angajatori si retinute de catre acestia de la asigurati. Declaratia rectificativa nu mai poate fi depusa in cazul in care organele de inspectie se prezinta la sediul firmei dvs. pentru desfasurarea unei actiuni de inspectie fiscala, pentru impozitele si taxele aferente perioadelor supuse inspectiei. In cazul in care se corecteaza mai multe obligatii bugetare care se refera la aceeasi perioada de raportare, pentru fiecare obligatie se completeaza in acelasi formular cate un tabel generat cu ajutorul programului de asistenta. Pentru obligatii bugetare care privesc perioade diferite de raportare se va completa cate un formular pentru obligatiile bugetare aferente fiecarei perioade de raportare. Declaratia rectificativa se depune, in format electronic insotit de formularul listat, semnat si stampilat, la organul fiscal teritorial.

Din punct de vedere al T.V.A., diferentele se inregistreza prin conturile 4426 si 4427 (dupa caz) si se evidentiaza in jurnalul de cumparari/vanzari astfel incat sa fie preluate in decontul de T.V.A. la randul de regularizari in luna in care a avut loc corectia. Pentru diferentele suplimentare de plata calculul dobanzilor si penalitatilor de intirziere se poate face de dvs. din proprie initiativa sau de organul de inspectie fiscala cu ocazia unui eventual control. Daca luati decizia de a corecta erorile constatate in anul 2006, baza legala este reprezentata de O.M.F.P. 1752 din 17 noiembrie 2005 pentru aprobarea reglementarilor contabile conforme cu directivele europene publicat in M.Of. nr. 1080 bis din 30 noiembrie 2005. Corectarea erorilor contabile este reglementata la sectiunea 7 ,,Reguli de evaluare,, pct. 63. Si acest act normativ prevede corectarea erorilor constatate in contabilitate pe seama rezultatului reportat. Erorile includ efectele greselilor matematice, greselilor de aplicare a politicilor contabile, ignorarii sau interpretarii gresite a evenimentelor si fraudelor. Astfel, erorile din perioadele anterioare sunt considerate omisiuni si declaratii eronate cuprinse in situatiile financiare rezultate din greseala de a utiliza, sau de a nu utiliza, informatii credibile care: erau disponibile la momentul la care situatiile financiare pentru acele perioade au fost aprobate spre a fi emise; ar fi putut fi obtinute in mod rezonabil si luate in considerare la intocmirea si prezentarea acelor situatii financiare.

Daca urmare corectarii de erori rezulta pierdere contabila reportata, aceasta trebuie acoperita inainte de efectuarea oricarei repartizari de profit. In notele la situatiile financiare trebuie prezentate informatii suplimentare cu privire la erorile constatate si corectate.
Articol publicat in data 16-Feb-2006

Contract de inchiriere spatiu cu prevederea unei garantii

Intrebare: Avem un contract de inchiriere pt un spatiu. Ne-am luat o masura asiguratorie prevazand o garantie la nivelul unei chirii. Este obligatorie depunerea acesteia intr-un cont bancar special tip depozit purtator de dobanda? Poatefi depusa in contulcurent al societatii la dispozitia LOCATORULUI? Care este regimul ei? Este reglementat in vreun fel de legislatia noastra? Garantia respectiva este purtatoare de dobanda? Daca in contract nu am prevazut un cont special pt garantie, dar am prevazut restituire garantie la sf perioadei de valabilitate contract, fara a stipula in mod expres nimic despre dobanda, ma obliga legea sa-i restitui si dobanda? Raspuns: Regimul garantiei constituite este stabilit de catre parti prin contractul incheiat. Cu exceptia contractelor in care una dintre parti este o autoritate publica sau societate cu capital majoritar de stat cu statut special nu exista reglementari speciale privind regimul garantiilor de executare a obligatiilor contractuale. In aceste conditii partile pot stabili libere modul in care se va garanta indeplinirea obligatiilor de catre parti. In acest sens este de subliniat recomandarea prevazuta in acest sens de catre Legea nr. 469/2002 privind unele masuri pentru intarirea disciplinei contractuale care mentioneaza la art. 2 alin. 2 obligatia partilor de a prevedea in contract si mijloace de garantare a platii pretului. Mentionam insa ca Legea nr. 469/2002 nu prevede si sanctiuni in cazul nerespectarii obligatiei mentionate mai sus astfel incat sa mentine libertatea contractuala deplina.

De asemenea, modul in care se constituie garantia depinde exclusiv de rigorile intelegerii survenite. Intr-o abordare mai neutra in raport cu chiriasul si care simplifica si tratamentul fiscal si contabil al garantiei se poate conveni sa se constituie un depozit bancar pe numele chiriasului aflat la dispozitia locatorului. In acest fel, alegerea bancii si conditiilor de depozitare (dobanda, comisioane, etc.) sunt exclusiv la latitudinea chiriasului. In sfera legislatiei fiscale trebuie sa amintim reglementarea garantiei de buna executie pentru lucrarile livrate sau serviciile prestate. Astfel, sunt reglementate atat constituirea de provizioane in conditiile art. 22 alin. 1 lit. b) cat si exigibilitatii taxei pe valoarea adaugata potrivit art. 135 alin. (6) si a prevederilor din normele metodologice emise in aplicarea acestuia in cazurile speciale reglementate. In cazul prezentat de dvs. nu se emite factura de catre locator urmand, eventual doar sa emita chitanta pentru incasarea sumei in numerar. In cazul achitarii garantiei de catre chirias prin virament operatiunea are ca temei exclusiv contractul de inchiriere sau actul aditional in care este reglementata garantia. Contabil, potrivit pct. 176. alin. (1) din Ordinul ministrului finantelor publice nr. 1752 din 17 noiembrie 2005 pentru aprobarea reglementarilor contabile conforme cu directivele europene, drepturile si obligatiile persoanei juridice, precum si unele bunuri care nu pot fi integrate in activele si pasivele entitatii se inregistreaza in contabilitate in conturi in afara bilantului, denumite si conturi de ordine si evidenta. In aceasta categorie se cuprind angajamente (giruri, garantii, cautiuni) acordate sau primite in relatiile cu tertii, Astfel, in contul 802 Angajamente primite pot fi mentionate dupa caz garantiile constituite de catre debitor in favoarea dvs. In ceea ce priveste posibilitatea chiriasului de a pretinde dobanda pentru suma acordata initial cu titlu de garantie subliniem ca ea exista numai in masura in care s-a prevazut astfel in contract. Chiriasul are posibilitatea teoretica sa o pretinda in conditiile in care ea a produs un venit locatorului, in baza principiului imbogatirii fara justa cauza. Posibilitatea de a o pretinde in baza acestui principiu se materializeaza numai in urma unei actiuni in instanta si este supusa unor circumstante cum sunt eventuale clauze din contract potrivit carora locatorul avea posibilitatea sa o utilizeze dupa cum considera pe intreaga durata a contractului. In cazul in care garantia nu a produs dobanzi chiriasul nu poate pretinde dobanzi in virtutea dreptului de a-i fi restituita garantia ci numai daca locatorul nu o restituie la termen si numai dupa ce acesta a fost pus in intarziere.
Articol publicat in data 11-Oct-2006

Multumim Consilierului Contabilitate Contabilitatea sintetica a stocurilor Stocurile sunt active : a) detinute pentru a fi vandute pe parcursul desfasurarii normale a activitatii; b) in curs de productie in vederea unei vanzari in aceleasi conditii ca mai sus; c) sub forma de materii prime, materiale si alte consumabile ce urmeaza a fi folosite in procesul de productie sau pentru prestarea de servicii. Costul stocurilor reprezinta suma tuturor costurilor aferente achizitiei si prelucrarii, precum si alte costuri suportate de entitate pentru a aduce stocurile in forma si in locul in care se gasesc in prezent. Este utilizat pentru evaluarea stocurilor la intrare, la iesire si la inchiderea exercitiului financiar.

Valoarea realizabila neta este pretul de vanzarea estimat ce ar putea fi obtinut pe parcursul desfasurarii normale a activitatii, mai putin costurile estimate pentru finalizarea bunului si a costurilor necesare vanzarii. Atentie! Valoarea realizabila neta este utilizata la evaluarea stocurilor la sfarsitul exercitiului financiar, la inventariere si apoi la bilant cand, potrivit principiului prudentei, ele trebuie evaluate la valoarea cea mai mica dintre cost si valoarea realizabila neta Exista doua metode de evidenta sintetica a stocurilor: 1. Metoda inventarului permanent 2. Metoda inventarului intermitent In conditiile inventarului permanent, in contabilitate se inregistreaza toate operatiunile de intrare si iesire, ceea permite stabilirea si cunoasterea in fiecare moment a marimii stocurilor, atat cantitativ cat si valoric. Odata cu introducerea pe scara tot mai larga a calculatoarelor, a etichetelor si a marcajelor electronice metoda inventarului permanent a devenit mai simplu de utilizat si mai putin costisitoare. Inventarul intermitent presupune stabilirea iesirilor si inregistrarea lor in contabilitate pe baza inventarierii stocurilor la sfarsitul perioadei. In acest caz: Conturile de stocuri se debiteaza la sfarsitul perioadei cu soldurile determinate la inventariere si se crediteza la inceputul perioadei urmatoare, cu ocazia includerii in cheltuieli a soldurilor constatate la sfarsitul perioadei precedente; Intrarile de stocuri din cursul periaodei se inregistreza direct in conturile de cheltuieli, conform premisei ca aceste stocuri sunt destinate consumului sau vanzarii si nu pastrarii acestora in depozit; Iesirile de stocuri se determina prin calcul extracontabil, conform relatiei: stocuri initiale + intrari stocuri finale = iesiri Dezavantajul acestei metode consta in lipsa unor informatii detaliate privind stocuri existente in patrimoniu, la un moment dat. Inregistrari contabile in cazul inventarului permanent Societatea BETA S.R.L. care tine evidenta stocurilor la cost de achizitie prezinta urmatoarele date privind materiile prime: stoc initial evaluat la costul de achizitie de 0,80 lei/litrul: 200 litri;

In cursul lunii octombrie se efectueaza urmatoarele operatiuni privind materiile prime: cumparare de materii prime: 600 litri la pretul de facturare de 1 leu litrul plus TVA, achitate prin banca; cheltuieli de transport: 60 lei plus TVA, care se achita in numerar, consum de materii prime: 700 litri, evaluat dupa metoda LIFO

Societatea este inregistrata in scopuri deTVA: Achizitionare de materii prime, conform facturii :

301 Materii prime

401 Furnizori 401 Furnizori

600 lei

4426 = TVA deductibila

114 lei

Cheltuieli de transport achitate in numerar : 301 = Materii prime 5311 Casa in lei 60 lei

4426
TVA deductibila

5311 Casa in lei

11 lei

Costul de achizitie unitar al materiilor prime cumparate: (600 + 60) : 600 = 1,10 lei/litru Achitarea cu ordin de plata a materiilor prime: 401 Furnizori = 5121 Conturi la banci in lei 714 lei

Consum de materii prime , conform bonului de consum : (600x1,10+100x0,80) 601 = Cheltuieli cu materiile prime 301 Materii prime 740 lei

Inregistrari contabile in cazul inventarului intermitent Societatea ALFA S.R.L. care tine evidenta stocurilor de achizitie, cu ajutorul inventarului intermitent, efectueaza in cursul perioadei urmatoarele operatiuni privind combustibilii: Stoc initial de combustibili, evaluat la costul de achizitie, care se include in cheltuieli: 200 lei; Cumparare de combustibili: 500 lei plus TVA, cu plata in numerar

La inventarierea de la sfarsitul perioadei se constata un sold de combustibili de 100 lei. Includerea in cheltuieli a soldului initial de combustibili, pornind de la premisa ca se vor consuma in cursul perioadei. 6022 = Cheltuieli privind combustibilul 3022 Combustibili 200 lei

Achizitionarea de combustibil, cu plata in numerar: 6022 = Cheltuieli privind combustibili 4426 = TVA deductibila 5311 Casa in lei 5311 Casa in lei 500 lei 95 lei

Inregistrarea stocului final de combustibil stabilit la inventariere : 3022 Combustibili = 6022 100 lei Cheltuieli privind combustibilul

6022 = Cheltuieli privind combustibilul Cheltuieli privind combustibilul

3022 Combustibil Combustibil

100 lei

Calcularea consumului de combustibili: 200 + 500 100 = 600 lei

Drepturile de proprietate intelectuala asupra continutului acestui articol apartin Editurii Rentrop & Straton. Articolul poate fi preluat in limita a 500 de caractere, cu conditia sa fie insotit de textul: "Sursa: Portalul contabilul.ro" si link catre www.contabilul.ro . In caz contrar, vom actiona conform legilor privind protectia drepturilor de proprietate intelectuala.
Articol publicat in data 26-Nov-2008

Cum gestionam obligatiunile din punct de vedere contabil atat la emisiunea cat si la cumpararea acestora
<P

ec. Ela Dumitra

Multumim Consilierului Contabilitate

Cum gestionam obligatiunile din punct de vedere contabil atat la emisiunea cat si la cumpararea acestora Pentru a intelege mecanismul de functionare a obligatiunilor si implicit a celui de inregistrare in contabilitate prezentam in urmatoarele randuri mai multe detalii legate de acestea. In general firmele, pentru a-si dezvolta afacerea, apeleaza la resurse financiare care se pot grupa in trei mari categorii: resurse financiare interne (profitul reinvestit) surse externe pe termen scurt surse externe pe termen mediu sau lung (in aceasta categorie intra si obligatiunile)

Piata de capital este piata pe care se tranzactioneaza in mod liber, in functie de cerere si oferta valorile mobiliare actiunile si obligatiunile -, mai precis activele financiare pe termen mediu si lung. Pe aceasta piata se intalnesc: cumparatorii de obligatiuni sau actiuni (cei care detin disponibilitati si doresc sa le economiseasca cat mai eficient) si vanzatorii (cei care au nevoie de surse financiare pe termen lung).

Piata de capital are un rol deosebit in mobilizarea capitalurilor persoanelor fizice sau juridice, care economisesc sau detin disponibilitati pe care doresc sa le plaseze eficient. Obligatiunile, valori mobiliare denumite si titluri de creanta asupra societatii emitente, sunt folosite pentru atragerea de fonduri banesti sub forma de imprumut pe termen mediu sau lung.

Trebuie mentionat faptul ca obligatiunile se tranzactioneaza in pietele reglementate - bursele de valori. Exista o gama larga de obligatiuni, in functie de modul de plata al dobanzii, de modalitatea de rambursare, de garantiile oferite. De-a lungul timpului pentru cresterea cererii pe piata de capital, s-au dezvoltat mai multe tipuri de obligatiuni cum ar fi: Obligatiuni convertibile: obligatarul (cumparatorul de obligatiuni) are dreptul de a le preschimba in actiuni la valoarea de piata a titlurilor respective; Obligatiuni indexate: garanteaza obligatarului indexarea anuala a dobanzii, de obicei cu indicele ratei inflatiei; Obligatiunile participative: anuitatea difera in functie de rezultatele financiare ale emitentului, dar obligatarului i se asigura un plafon minim al castigului, indiferent de rezultatele financiare; Bonurile de tezaur: sunt titluri de creanta emise de stat si sunt foarte sigure deoarece sunt garantate de catre stat. Sunt emise de obicei pentru acoperirea deficitului bugetar sau a unor investitii de stat de mare anvergura; Obligatiuni ipotecare: aceste tituluri de creanta sunt emise de banci sau societati ipotecare pentru atragerea de imprumuturi necesare detinatorilor de proprietati funciare sau imobiliare, care se ipotecheaza prin aceste imprumuturi. Acestea sunt reglementate prin Legea nr. 32/2006 privind obligatiunile ipotecare. Sunt valori materiale in forma dematerializata, emise in baza unui prospect aprobat de Comisia Nationala a Valorilor Imobiliare. In cazul obligatiunilor ipotecare, investitorii dobandesc o garantie de prim rang si un drept de preferinta in raport cu orice alt creditor al emitentului.

Din punctul de vedere al emitentului , obligatiunile se clasifica in: obligatiuni municipale , emise de administratia publica locala

La noi cel mai mare succes il au obligatiunile emise de municipalitati , care prezinta o siguranta sporita prin garantia unei autoritati locale si un randament ridicat. De exemplu in 2004 randamentul emisiunilor emise de municipalitati a fost mai mare decat cel al titlurilor de stat si al depozitelor bancare. Cu toate acesta a fost mai mic decat al profiturilor obtinute de cei care au achizitionat actiuni. obligatiuni corporative , emise de societati comerciale

Obligatiunile se deosebesc de actiuni prin : Siguranta oferita obligatarului (cumparatorului de obligatiuni) prin garantarea de catre emitent a unei dobanzi, indiferent de evolutia acestuia;

In cazul actiunilor dividendele sunt in relatie direct proportionala cu profitul obtinut In cazul lichidarii emitentului, obligatarilor li se ramburseaza imprumutul la valoarea nominala; In cazul actiunilor se primeste doar diferenta rezultata dupa plata tuturor creantelor; Cei care investesc in obligatiuni sunt investitori care pot fi asimilati cu deponentii bancari, care vin in contact cu mecanismele bursei;

Cei care investesc in actiuni isi asuma riscuri, dar pot obtine castiguri mai mari decat cele prin obligatiuni; Principalul avantaj pentru firma emitenta este faptul ca obligatiunile nu au efect asupra structurii actionariatului, pe cand in cazul actiunilor au efect asupra acestei structuri.

Oferta publica de vanzare de obligatiuni se deruleaza similar cu cea de vanzare de actiuni.

Etapele necesare pentru finantarea prin obligatiuni sunt urmatoarele: elaborarea prospectului de emisiune pe baza parametrilor stabiliti de comun acord cu firma emitenta si a datelor primite de la aceasta relatia cu autoritatile pietei de capital coordonarea operatiunilor de vanzare a obligatiunilor elaborarea raportului de inchidere a ofertei listarea obligatiunilor

Parametrii emisiunii sunt: valoarea totala a imprumutului obligatar

Este data de numarul total de titluri emise multiplicat cu valoarea nominala a unui titlu valoarea nominala si imprumutul obligatar,

Valoarea nominala reprezinta pretul obligatiunii inscris pe document si reprezinta baza de calcul pentru dobanda; In schimb pretul de emisiune al titlului este suma platita pentru achizitionarea unei obligatiuni. Aceasta este de regula mai mica decat valoarea nominala a obligatiunii. Valoarea nominala = trebuie sa fie aceiasi pentru toate obligatiunile din cadrul aceleiasi emisiuni Valoarea de emisiune = pretul de vanzare Valoarea de rambursare = pretul achitat de obligatar cu ocazia rambursarii imprumutului care au creditat firma cu ocazia emiterii obligatiunilor. dobanda la care se ofera obligatiunile durata de viata si frecventa platilor

Durata totala de viata este perioada de timp scursa, intre momentul emiterii obligatiunilor si cea a rambursarii lor, numita si perioada imprumutului; perioada de vanzare a obligatiunilor tipul obligatiunilor ( convertibile in actiuni sau neconvertibile ), modalitatea de garantare

Cele mai importante caracteristici ale obligatiunilor: reprezinta un instrument al investitiei de capital exprima o creanta a detinatorului fata de activele emitentului.
Articol publicat in data 08-Sep-2008

Decontarea cheltuielilor cu diurnele si cazarea

Intrebare: Se pot deconta cheltuieli cu diurne si cazare in strainatate la nivelul II si plafon de cazare B pentru firmele private, indiferent de calitatea delegatului (patron, administrator, sofer)? Dar in tara, se poate si alfel decat la hotel de 2 stele si 26,3 RON diurna?

Raspuns: In ceea ce priveste decontarea cheltuielilor cu diurna acordata salariatilor unor societati comerciale trebuie subliniat ca aceasta se realizeaza la nivelul stabilit in contractul de munca aplicabil (individual, colectiv sau la nivel national) in cazul salariatilor sau la nivelul stabilit prin hotararea adunarii generale in cazul celorlalte categorii de persoane. Important din punct de vedere atat al indemnizatiei zilnice de delegare sau de detasare, cat si al diurnei este tratamentul fiscal acordat acestor sume atat pentru persoane fizice cat si la nivelul persoanei juridice. In analiza tratamentului fiscal stabilit in conditiile Codului fiscal intervine modul de determinare a limitelor stabilite. Pentru identitate terminologica vom preciza mai intai cadrul general care reglementeaza cele doua categorii de drepturi de care beneficiaza salariatii. Asadar vom distinge: a) indemnizatia zilnica de delegare sau de detasare acordata salariatilor pe perioada delegarii si detasarii in alta localitate, in interesul serviciului, pentru compensarea cheltuielilor personale si al carei cuantum este actualizat periodic potrivit Hotararii Guvernului nr. 543/1995, privind drepturile banesti ale salariatilor institutiilor publice si regiilor autonome cu specific deosebit pe perioada delegarii si detasarii in alta localitate, precum si in cazul deplasarii, in cadrul localitatii, in interesul serviciului, republicata. Valoarea indemnizatiei zilnice de delegare sau de detasare stabilit pentru institutii publice este in perioada (16 ianuarie 2004 prezent), 105.200 lei zilnic. Cuantumul este stabilit prin Ordinul ministrului finantelor publice nr. 1817/2003 pentru actualizarea cuantumurilor indemnizatiilor de delegare si detasare prevazute in anexa la Hotararea Guvernului nr. 543/1995 privind drepturile banesti ale salariatilor institutiilor publice si regiilor autonome cu specific deosebit pe perioada delegarii si detasarii in alta localitate, precum si in cazul deplasarii, in cadrul localitatii, in interesul serviciului, republicata, publicat in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 35 din 16 ianuarie 2004. Fiecare 24 de ore reprezinta cate o zi de delegare sau detasare. Numarul zilelor calendaristice in care salariatul se afla in delegare sau detasare se socoteste de la data si ora plecarii pana la data si ora inapoierii mijlocului de transport din si in localitatea unde isi are locul permanent de munca. Pentru delegarea cu o durata de o singura zi, precum si pentru ultima zi, in cazul delegarii de mai multe zile, indemnizatia se acorda numai daca durata delegarii este de cel putin 12 ore. b) diurna acordata salariatilor trimisi in strainatate pentru indeplinirea unor misiuni cu caracter temporar acordata si stabilita in conformitate cu prevederile Hotararii Guvernului nr. 518/1995 cu modificarile si completarile ulterioare; aceasta are rolul de acoperire a cheltuielilor de hrana, a celor marunte uzuale, precum si a costului transportului in interiorul localitatii in care isi desfasoara activitatea salariatul, indemnizatie zilnica in valuta. Diurna in valuta se diferentiaza pe doua categorii si se acorda la nivelul prevazut pentru fiecare tara in care are loc deplasarea. Diurna in valuta se acorda astfel: b1) in cazul folosirii ca mijlocul de transport avionul, diurna se va acorda pe perioada cuprinsa intre momentul decolarii avionului, la plecarea in strainatate, si momentul aterizarii avionului, la sosirea in tara, si de pe aeroporturile care constituie puncte de trecere a frontierei de stat a Romaniei; b2) in cazul folosirii ca mijloc de transport trenul sau mijloacele auto, diurna se va acorda pe perioada cuprinsa intre momentul trecerii cu trenul sau cu mijloacele auto prin punctele de trecere a frontierei sau de stat a Romaniei, atat la plecarea in strainatate, cat si la inapoierea in tara. O prima problema este generata de formularile insuficient de riguroase prevazute in Codul fiscal in raport cu cele utilizate in cuprinsul Anexei 1 lit b) Hotararea Guvernului nr. 518/1995 la este realizata incadrarea personalului in categorii de diurna si plafoane de cazare. Astfel, in categoria a II-a (coeficient 1,60) se incadreaza: ministrii, secretarii de stat, secretarii generali, subsecretarii de stat, personalul incadrat in functii asimilate acestora prin acte normative, precum si prefectii, subprefectii, primarul general si viceprimarul Capitalei, presedintii si vicepresedintii consiliilor judetene, ambasadorii, academicienii si membrii corespondenti ai Academiei Romane, seful Statului Major General, prim-loctiitorul si loctiitorii acestuia, inspectorul general al Inspectoratului General al

Ministerului Apararii Nationale, sefii departamentelor Ministerului Apararii Nationale si loctiitorii acestora si alte categorii particulare de functii. Formularea imprecisa din Codul fiscal si din normele de aplicare aprobate prin Hotararea Guvernului nr. 44/2004 este aceea ca nu sunt stabilite si categoriile de diurna fata de care se aplica limita de 2,5. In aceste conditii din practica constatata la nivelul organelor de control acestea indiferent de ierarhia fireasca din cadrul unei societati calculeaza limitele acordate beneficiarilor in raport de limita minima si nu de cea maxima pentru care, sustin sunt aplicabile exclusiv persoanelor enumerate mai sus si fara nici o exceptie ori extindere. Asadar acesta era motivul pentru care recomandam utilizarea nivelului minim pentru a proteja societatea de interpretari ulterioare generatoare de majorari de intarziere si totodata cuprinderea in contractul de munca a unui nivel al diurnei sau indemnizatiei de delegare sau de detasare peste nivelul deductibilitatii care va asigura diferentei o impozitare similara cu cea a impozitului pe salarii dar fara a mai fi suportate contributii sociale. Potrivit art. 21. alin. 3 lit au deductibilitate limitata suma cheltuielilor cu indemnizatia de deplasare acordata salariatilor pentru deplasari in Romania si in strainatate, in limita a de 2,5 ori nivelul legal stabilit pentru institutiile publice, in cazul in care contribuabilul realizeaza profit in exercitiul curent si/sau din anii precedenti. Cheltuielile de transport, cazare si indemnizatia acordata salariatilor, in cazul contribuabilului care realizeaza pierdere in exercitiul curent si/sau din anii precedenti, sunt limitate la nivelul legal stabilit pentru institutiile publice. Potrivit art. 55 alin. (4) lit. g) din Codul fiscal, sumele primite de angajati pentru acoperirea cheltuielilor de transport si cazare a indemnizatiei primite pe perioada delegarii si detasarii in alta localitate, in tara si in strainatate, in interesul serviciului nu sunt incluse in veniturile salariale si nu sunt impozabile. In schimb sunt impozabile sumele acordate de persoanele juridice fara scop patrimonial si de alte entitati neplatitoare de impozit pe profit (cele care datoreaza impozit pe venitul microintreprinderilor) peste limita de 2,5 ori indemnizatia acordata salariatilor din institutiile publice. Sumele acordate peste aceasta limita sunt considerate venituri asimilata salariilor, in vederea impunerii. In cazul in care societatea este platitoare de impozit pe profit, fata de categoriile de persoane mentionate de dvs. respectiv patron, administrator director, sofer si din perspectiva celor de mai sus se cuvin a fi facute cateva precizari. In cazul administratorilor societatii si a salariatilor cheltuielile de transport si cazare in tara si in strainatate in cazul in care contribuabilul realizeaza profit in exercitiul curent si/sau din anii precedenti reprezinta o cheltuiala deductibile indiferent de nivelul acestora daca evident sunt justificate cu documente. Asadar pentru aceste categorii de persoane pot fi asigurate conditii de cazare indiferent de clasificarea unitatilor de cazare. In schimb, daca indemnizatia de delegare sau de detasare si diurna sunt venituri neimpozabile in cazul salariatilor nu acelasi lucru se intampla daca beneficiarul este doar administrator al societatii fara a avea calitatea de angajat. In acest caz venitul va fi impozabil si va fi asimilat cu salariul in vederea impunerii. Aceasta desi potrivit art. 21 alin. (2) lit. e) cheltuielile de transport si cazare in tara si in strainatate efectuate de catre salariati si administratori sunt fara distinctie intre aceste categorii cheltuieli deductibile. In ceea ce priveste incasarea vreunor venituri de aceasta natura ori suportarea de catre societate a unor cheltuieli care ii privesc pe asociati (patroni) acestea vor fi concomitent considerate venituri impozabile asimilate dividendului potrivit art. 7 pct. 12 alin. 2) din Codul fiscal, respectiv cheltuieli nedeductibile in temeiul art. 21 alin. (4) lit. e) din Codul fiscal.

Articol publicat in data 31-Aug-2006

Senatul adopta Proiectul Legii pentru aprobarea OG 47 din 2007 iar amenzile din Codul de procedura fiscala sunt amanate pana in 2008
Senatul adopta Proiectul Legii pentru aprobarea OG 47/2007 iar amenzile majorate din Codul de procedura fiscala sunt amanate pana in 2008

Proiectul Legii pentru aprobarea OG nr. 47/2007 privind reglementarea unor masuri financiar-fiscale, a fost adoptat de Senat. Printre modificarile aduse de senatori se numara amanarea, pana in 2008, a aplicarii amenzilor pentru nerespectarea legislatiei fiscale. OG nr. 47/2007 prevde ca in vederea starii de fapt fiscale, contribuabilul are obligatia sa puna la dispozitia organului fiscal registre, evidente, documente de afaceri si orice alte inscrisuri. Senatorii au eliminat expresia si orice alte inscrisuri pentru ca, in opinia acestora, notiunea este mult prea generala si nu permite identificarea acestora. De asemenea, senatorii au hotarat eliminarea obligativitatii de certificare de catre un consultant fiscal a declaratiilor anuale ale contribuabililor. Amenzile majorate din Codul de procedura fiscala, sunt amanate pana in 2008 Amenzile de la punctele 34-36 ale articolului I din OG nr. 47/2007 au fost amanate ca si aplicabilitate pana la 1 ianuarie 2008. La punctele 34 si 35, OG nr. 47/2007 introduce noi contraventii la articolul 219 din Codul de Procedura Fiscala iar nedepunerea la termenele prevazute de lege a declaratiilor recapitulative reglementate prin Codul Fiscal este una dintre acestea. Punctul 38 stabileste cuantumuri marite ale amenzilor pentru contraventiileprevazute la articolul 219 din Codul de Procedura fiscala. OG nr. 47/2007 prevede intrarea in vigoare a acestor prevederi la 30 de zile de la publicarea in Monitorul Oficial, adica de la 1 octombrie 2007. Amenzile maxime pentru contraventiile referitoare la obligatia agentilor economici de a utiliza aparate de marcat electronice fiscale au fost modificate. In baza proiectului de lege adoptat, urmatoarele contraventii se sanctioneaza cu amenda de la 2.000 lei la 4.000 lei (faptele de la art. 10 lit. c), e), f), g) si o) din OUG nr. 28/1999) , astfel: - emiterea bonului fiscal continand date eronate sau fara ca acesta sa contina toate datele; - neindeplinirea de catre utilizatorii aparatelor de marcat electronice fiscale a obligatiei de a afisa anunturile de atentionare; -neindeplinirea de catre utilizatorii aparatelor de marcat electronice fiscale a obligatiei de a preda raportul memoriei fiscale; - nerespectarea de catre utilizatori a obligatiei de a anunta unitatea de service desemnata de distribuitorul autorizat ori, dupa caz, distribuitorul sau reprezentantul acestuia in momentul constatarii defectarii aparatelor de marcat electronice fiscale; - comercializarea de aparate de marcat electronice fiscale care nu sunt sigilate potrivit dispozitiilor legale.

In baza proiectului de lege adoptat, urmatoarele contraventii se sanctioneaza cu amenda de la 1 8.000 lei la 10.000 lei ( faptele prevazute la art. 10 lit. a), b), h ), i), j), l) si m) din OUG nr. 28/1999). Amenda maxima prevazuta de OG. nr. 47/2007este de 40.000 lei pentru faptele mentionate, astfel: - comercializarea de catre operatorii economici a aparatelor de marcat electronice fiscale fara avizul Comisiei de avizare a distribuitorilor si a aparatelor de marcat electronice fiscale ori nerespectarea conditiilor stipulate in aviz, altele decat cele definite ca fiind contraventii in prezentul articol; - neindeplinirea obligatiei operatorilor economici de a se dota si de a utiliza aparate de marcat electronice fiscale avizate), la termenele stabilite, neemiterea bonului fiscal pentru toate bunurile livrate sau serviciile prestate ori emiterea de bonuri cu o valoare inferioara celei reale, precum si nereintroducerea datelor inscrise pe rola jurnal privind tranzactiile efectuate de la ultima inchidere zilnica pana in momentul stergerii memoriei operative; - neinregistrarea banilor personali detinuti de angajati si/sau de administratorul unitatii intr-un registru special intocmit in acest sens si introducerea, la inceputul fiecarei zile, in aparatele de marcat electronice fiscale soldul initial reprezentand monedele/bancnotele divizionare necesare pentru a da restul clientului. - nerespectarea obligatiei distribuitoriilor autorizati de a completa la cererea utilizatorilor, manualul de

utilizare cu informatii privind tipul si caracteristicile tehnice ale consumabilelor, daca manualul de utilizare a aparatului respectiv nu contine astfel de informatii. - nerespectarea obligatiilor ce revin distribuitorilor autorizati, prin unitatile de service acreditate, de a instala aparatul de marcat electronic fiscal nou si de a inlocui memoria fiscala defecta ori a carei capacitate de stocare a fost epuizata, in termen de 72 de ore de la solicitarea utilizatorului - nerespectarea obligatiei de a pastra si arhiva rola jurnal, raportul fiscal de inchidere zilnica si registrul special - nerespectarea obligatiei de a pastra, de a completa si de a actualiza cartea de interventii, precum si nerespectarea prevederilor art. 1 alin. (4) care stabilesc ca pana la repunerea in functiune a aparatelor de marcat electronice fiscale, operatorii economici utilizatori sunt obligati sa inregistreze intr-un registru, special intocmit in acest sens, toate operatiunile efectuate si sa emita facturi fiscale pentru respectivele operatiuni, la cererea clientului. In baza proiectului de lege adoptat, urmatoarele contraventii se sanctioneaza cu amenda de la 40.000 lei la 60.000 lei (faptele prevazute la art. 10 lit. h), k) si n) din OUG nr. 28/1999). Amenda maxima din OG nr. 47/2007 este de 100.000 lei, pentru urmatoarele fapte mentionate, astfel:.

- incalcarea de catre utilizatorii aparatelor de marcat electronice fiscale a dispozitiilor art. 4 alin. (6) lit. a)-d), precum si incalcarea de catre furnizorii consumabilelor destinate aparatelor de marcat electronice fiscale a dispozitiilor art. 4 alin. (8) din OUG nr. 28/1999 - nerespectarea de catre distribuitorii autorizati care inceteaza activitatea de comercializare a aparatelor de marcat electronice fiscale, precum si de cei carora li s-a retras avizul de distributie si utilizare a aparatelor de marcat electronice fiscale a obligatiilor ce le revin potrivit OUG nr. 28 1999, pentru aparatele livrate; - nerespectarea obligatiei de a preda spre pastrare si arhivare memoria fiscala, conform prevederilor art. 4 alin. (5) al OUG nr. 28/1999. In baza proiectului de lege adoptat, contraventiile prevazute la art. 10 lit. d), aplicabile persoanelor fizice, se sanctioneaza cu amenda de la 800 lei la 1500 lei . OG nr. 47/2007 stabileste amenda maxima la 4.000 lei pentru contraventiile prevazute la art. 10 lit. d) din OUG nr. 28/1999, astfel: - nepredarea bonului fiscal clientului de catre operatorul aparatului de marcat electronic fiscal.
Articol publicat in data 09-Nov-2007

Discount de loialitate
Intrebare: Cum se inregistreaza in contabilitate un telefon achizitionat de la Connex prin discount loialitate in baza punctelor acumulate ca urmare a statutului de client fidel? Raspuns:

Se inregistreaza la pretul de catalog al aparatului: 214 Aparatura birotica = 767 Venituri din sconturi obtinute
Articol publicat in data 09-Mar-2006

Dispozitie de incasare
Intrebare: Se intocmesc obligatoriu dispozitii de incasare, pentru incasarile in numerar? Va rugam sa ne spuneti si temeiul legal. Raspuns : Pentru incasarile efectuate in numerar nu este obligatorie sau necesara intocmirea formularului ,,dispozitie de incasare,, in situatia in care incasarea se efectueaza pe baza documentului chitanta reglementat ca formular cu regim special. Incasarea pe baza de chitanta are ca document justificativ factura fiscala emisa, formular cu regim special care, la randul sau reprezinta documentul justificativ de inregistrare a veniturilor din exploatare. Dispozitia de incasare-plata se intocmeste obligatoriu doar in situatiile in care operatiunea de incasari sau plati nu este rezultatul unei activitati de exploatare si nu exista alt document justificativ de inregistrare in registrul de casa si in evidenta contabila a operatiunilor efectuate de o firma. Formularul se poate achizitiona sub forma de carnete sau poate fi emis electronic prin programul de contabilitate. La intocmirea documentului, trebuie sa aveti in vedere faptul ca prin lege se impune urmatorul continut minimal obligatoriu de informatii al acestui formular, si anume: denumirea firmei; denumirea, numarul si data (ziua, luna, anul) intocmirii formularului; numele si prenumele, precum si functia (calitatea) persoanei care incaseaza sau restituie suma; suma incasata sau restituita (in cifre si in litere); scopul incasarii sau platii; semnaturi: conducatorul firmei, viza de control financiar preventiv, compartimentul financiarcontabil; date suplimentare privind beneficiarul sumei: actul de identitate, suma primita, data si semnatura; casier; suma platita/incasata; data si semnatura.

Dispozitia de incasare este un formular tipizat, comun pe economie, reglementat prin O.M.F.P. nr. 1850 din 14 decembrie 2004 privind registrele si formularele financiar-contabile, publicat in M. Of. nr. 23 bis din 7 ianuarie 2005. Prin acest act normativ sunt reglementate cele doua tipuri de dispozitii: dispozitie de plata-incasare catre casierie, cod 14-4-4; dispozitie de plata-incasare catre casierie (colectiva), cod 14-4-4/a.

O.M.F.P. nr. 1850/2004 prezinta toate documentele fara regim special utilizate in activitatea financiarcontabila, motiv pentru care va recomandam sa il utilizati ori de cate ori aveti nevoie pentru a afla detalii legate de utilitatea, modul de intocmire, circuitul si arhivarea documentelor cu care lucrati in activitatea firmei pe care o reprezentati. In ceea ce priveste dispozitia de incasare-plata catre casierie, va prezentam urmatoarele informatii referitoare la: utilitate :

Dispozitia de incasare-plata catre casierie este un document justificativ de inregistrare in registrul de casa si in contabilitate, in cazul platilor si incasarilor in numerar efectuate fara alt document justificativ, fiind utilizat astfel: pentru achitarea in numerar a unor sume necesare pentru: plata avansurilor aprobate pentru cheltuieli de deplasare si a diferentelor de incasat de catre titularul de avans care justifica cheltuirea unor sume mai mari decat avansul primitinitial, la plecarea in delegatie; plata avansurilor necesare pentru procurarea de materiale; plata numerarului depus anterior de catre asociatul firmei; plata persoanelor fizice furnizoare de marfuri (de exemplu, achizitii de produse agricole de pe piata taraneasca);

pentru incasarea in numerar a urmatoarelor sume care nu reprezinta venituri din activitatea de exploatare: recuperarea de daune de la salariati (imputatii, avize de plata, somatii de plata); numerar asociat pentru acoperirea unor cheltuieli curente; restituirea avansurilor spre decontare neconsumate; restituirea sumelor primite ca avansuri pentru cheltuieli de deplasare pentru care nu s-au prezentat documente justificative.

mod de intocmire : se intocmeste intr-un exemplar si se semneaza de intocmire de compartimentul financiar contabil; circuit : pentru viza, la persoana autorizata sa exercite controlul financiar preventiv daca activitatea financiar contabila a firmei dvs. impune organizarea unui astfel de compartiment; la persoanele autorizate sa aprobe incasarea sau plata sumelor respective; la casierie, pentru efectuarea operatiunii de incasare sau plata; la compartimentul financiar-contabil ca anexa la registrul de casa in vederea efectuarii inregistrarilor contabile. arhivare : la compartimentul financiar-contabil ca anexa la registrul de casa.
Articol publicat in data 15-Aug-2006

Documente contabile justificative pentru exportul de servicii In calitate de prestator, o societate comerciala incheie un contract de asistenta de specialitate privind implementarea unor solutii pentru camere digitale. Contractul se incheie cu un beneficiar ce are sediul in strainatate. Care sunt documentele contabile necesare potrivit acestui contract? Setul de documente contabile privind exportul va contine: factura externa in valuta aceeasi pe care societatea comerciala o trimite clientului si in baza careia primeste plata;

factura interna in lei continand, la valoare, suma in valuta facturata in factura externa inmultita cu cursul valutar al zilei facturarii. La rubrica T.V.A. din aceasta factura va aparea 0, fiind vorba de un export incasat intr-un cont bancar in Romania.

Daca exportul nu este incasat in termenul contractual, se va reveni si se va inregistra si T.V.A. colectata (prin nota contabila), taxa pe care societatea comerciala are obligatia de a o vira bugetului de stat. Notele interne de receptie La o unitate de vanzari cu amanuntul, unde gestiunea se tine la pretul de vanzare inclusiv T.V.A., NIR-urile se pot intocmi direct pe softul de gestiune, apoi se pot lista in 1 sau 2 exemplare, fara a mai fi nevoie sa fie copiate pe carnetele de NIR-uri? Evidenta computerizata a notelor interne de receptie (NIR) este permisa, cu conditia ca softul utilizat sa respecte cerintele legale privind circuitul NIR: unicitatea numerelor seriale; structura informationala identica cu cea a formularului tipizat; succesiunea automata a numerelor seriale; blocarea la stergerea unui NIR emis; corectia numai prin NIR-storno a unui NIR emis; posibilitatea emiterii de liste-jurnal privind NIR generate, din care sa reiasa succesiunea acestora.

Sfatul nostru este ca, daca evaluarea facuta aplicatiei pe care o folositi arata ca aceste cerinte sunt indeplinite, sa adresati Directiei Generale a Finantelor Publice de care depindeti o notificare aratand cele de mai sus si solicitand avizul pentru a emite NIR numai computerizat, cu precizarea ca notele interne de receptie emise se vor lista si se vor pastra in forma scrisa si legata in snur, pe care poate fi aplicata stampila firmei sau sigiliul D.G.F.P. pentru neschimbare. Alaturati cererii o nota interna de receptie emisa electronic, care sa ateste ca informatiile continute sunt conform formularului tipizat. Baza legala este art. 23 din Legea nr. 82/1991, (r3). Acest articol arata ca puteti folosi sisteme informatice de prelucrare automata a datelor pentru contabilitate cu conditia ca ele sa realizeze ceea ce realizeaza si sistemul manual.
Articol publicat in data 04-Iun-2008

Documente intocmite si evidenta cheltuielilor legate de drepturile de personal

<P

1. Contractul individual de munca Contractul individual de munca este contractul in baza caruia o persoana fizica, denumita salariat, se obliga sa presteze munca pentru si sub autoritatea unui angajator, persoana fizica sau juridica, in schimbul unei remuneratii denumite salariu. Contractul individual de munca sta la baza intocmirii statului de salarii. Contractul individual de munca se intocmeste in forma scrisa, utilizandu-se un formular tipizat, modelcadru, pus la dispozitie de Inspectoratul Teritorial de Munca. Prin negociere intre parti, contractul individual de munca poate cuprinde si clauze specifice: clauza cu privire la formarea profesionala; clauza de neconcurenta;

clauza de mobilitate; clauza de confidentialitate.

In cadrul firmelor in care s-a incheiat un contract colectiv de munca, prevederile contractului individual de munca trebuie sa fie puse de acord cu cele ale contractului colectiv (de exemplu, daca in contractul colectiv de munca este prevazut un timp de concediu de odihna anual de 20 de zile, prin contractul individual nu se poate stabili un numar mai mic de zile de concediu de odihna).

Contractul de munca, in general, atesta atat realitatea si legalitatea relatiei de munca stabilita cu persoana care il semneaza, contractul fiind inregistrat la Inspectoratul Teritorial de Munca, cat si nivelul datoriei angajatorului in legatura cu salariul angajatului. 2. Documente de evidenta a timpului lucrat Timpul lucrat reprezinta perioada de timp in care salariatul isi indeplineste obligatiile de munca. Cu exceptia tinerilor in varsta de pana la 18 ani, pentru salariatii angajati cu norma intreaga durata normala a timpului de lucru este de 8 ore pe zi si de 40 de ore pe saptamana. Durata maxima legala a timpului de lucru nu poate depasi 48 de ore pe saptamana, inclusiv orele suplimentare. Munca prestata in afara duratei normale a timpului de lucru saptamanal este considerata munca suplimentara. Pentru anumite sectoare de activitate, unitati sau profesii se poate stabili prin negocieri colective sau individuale ori prin acte normative specifice o durata zilnica a timpului de lucru mai mica sau mai mare de 8 ore. Angajatorul are obligatia de:
1. 2.

a tine evidenta orelor de lucru prestate de catre fiecare salariat; si a supune controlului inspectiei muncii aceasta evidenta ori de cate ori i se solicita acest fapt.

Pentru evidenta zilnica si lunara a timpului de lucru pe fiecare salariat se folosesc urmatoarele documente: condica de prezenta cu semnaturile salariatilor, atat la inceperea programului de lucru, cat si la terminarea acestuia; si fisa zilnica de prezenta intocmita in baza condicii de prezenta si semnata de catre responsabilii desemnati in acest scop.

In prezent, din motive de securitate si pentru a controla accesul persoanelor neautorizate in diferite zone din cadrul entitatilor, s-au dezvoltat sisteme integrate bazate pe cartele electronice. Aceste sisteme identifica persoana care a intrat/iesit intr-o/dintr-o anumita zona si ora/minutul la care a avut loc accesul. Aceste sisteme ofera posibilitatea efectuarii unui pontaj la minut al timpului folosit de fiecare angajat in zona de lucru. Daca in firma dvs. functioneaza un astfel de sistem, solicitati administratorului de retea sa va puna la dispozitie rapoartele pentru pontajul angajatilor. Veti extinde astfel avantajele sistemelor automate de control ale accesului si veti elimina o munca manuala obositoare si plictisitoare intocmirea fiselor de pontaj.

Pentru munca prestata in baza contractului individual de munca, fiecare salariat are dreptul la un salariu exprimat in bani. Salariul cuprinde salariul de baza, indemnizatiile, sporurile, precum si alte adaosuri. De exemplu, la salariul de baza lunar al angajatilor cu functia de agenti comerciali care au ca atributii de serviciu distribuirea de produse diverse, se poate stabili adaugarea unui comision aplicat la volumul vanzarilor efectuate, dovedit prin facturile emise. Astfel, se impune determinarea comisionului datorat fiecarui salariat intr-un document separat care sa reprezinte anexa la statul de plata a salariilor. Entitatea ABC are ca obiect de activitate comertul cu amanuntul al produselor cosmetice si de parfumerie (cod CAEN 5233). Salarizarea agentilor comerciali este efectuata printr-un salariu de baza lunar de 700 lei/salariat, la care se adauga un comision de 6% aplicat la volumul vanzarilor (exclusiv T. V.A.) realizate de fiecare agent comercial. Coordonatorul celor 6 agenti comerciali are functia de sef de zona si este salarizat cu un salariu de baza lunar de 1.300 lei si un comision de 4% aplicat la volumul de vanzari realizat de echipa sa. Iata cum arata centralizatorul de calcul al salariilor brute datorate pentru luna martie 2007: S.C. ABC S.R.L. CENTRALIZATOR PRIVIND CALCULUL SALARIILOR BRUTE TOTALE luna MARTIE 2007 Nr. Numele Functia Salariul de Vanzari realizate, Comision Comision Venituri crt. si prenumele baza brut exclusiv T.V.A. 4% 6% brute

1. Bradescu Victor agent com. 700 12.300 738 1.438 2. Badea Eugen agent com. 700 14.900 894 1.594 3. Costea Mihai agent com. 700 18.100 1.086 1.786 4. Deleanu Andrei agent com. 700

16.500 990 1.690 5. Popa Elena agent com. 700 14.800 888 1.588 Nr. Numele Functia Salariul de Vanzari realizate, Comision Comision

Venituri crt. si prenumele baza brut exclusiv T.V.A. 4%

6% brute 6. Munteanu Larisa agent com. 700 11.600 696 1.396 7. Popescu Ciprian sef de zona 1.300 88.200 3.528 3.946 TOTAL: 5.500 3.528 5.292 13.438 Ca regula generala, salariul se plateste in bani cel putin o data pe luna, la data sta-bilita in contractul individual de munca, in contractul colectiv de munca aplicabil sau in regulamentul intern. Prin contractul de munca (individual sau colectiv) se pot stabili urmatoarele modalitati de plata a salariului: in numerar, prin casieria firmei, salariul fiind platit direct titularului sau persoanei imputernicite de acesta; prin virament intr-un cont bancar de disponibilitati banesti al salariatului;

prin virament pe card bancar deschis pe numele salariatului.

Plata in natura a unei parti din salariu este posibila numai daca este prevazuta in mod expres in contractul de munca. Atentie! Nu este permisa operarea de retineri din salariile datorate de angajator catre salariatii sai, cu exceptia situatiei in care salariatul a provocat daune angajatorului sau. Nu efectuati retineri salariatilor dvs. decat daca sunteti in posesia: unei hotarari judecatoresti definitive si irevocabile prin care se constata ca datoria acestora este scadenta, lichida si exigibila; sau altor documente privind retinerile din drepturile de personal pentru care exista acordul angajatorului.

Ordinea de efectuare a retinerilor pe baza statelor de salarii este urmatoarea:

1. 2. 3. 4.

obligatiile de intretinere stabilite in sarcina salariatului, conform Codului familiei; contributiile si impozitele datorate catre stat; daunele cauzate proprietatii publice prin fapte ilicite; acoperirea altor datorii.

Retinerile cumulate din salariul lunar nu pot depasi jumatate din salariul net. 3. Statul de plata a salariilor Prin O.M.F.P. nr. 1.850 din 14.12.2004 privind registrele si formularele financiarcontabile, au fost reglementate urmatoarele documente justificative pentru plata salariilor: statul de salarii cu urmatoarele patru variante prezentate la sectiunea anexe:
1. 2. 3. 4.

cod 14-5-1/a; cod 14-5-1/b; cod 14-5-1/c; cod 14-5-1/k;

lista de avans chenzinal: cod 14-5-1/d.

Statul de salarii reprezinta un document utilizat pentru calculul drepturilor banesti cuvenite salariatilor, precum si al contributiilor si al altor sume datorate de acestia. Statul de salarii se intocmeste lunar, in doua exemplare, pe baza urmatoarelor documente: documente de evidenta a muncii si a timpului lucrat efectiv; documente de centralizare a salariilor individuale pentru muncitorii salarizati in acord; documente de evidenta a retinerilor legale: hotarari judecatoresti definitive, contracte de achizitii bunuri in rate, fise de rambursari rate la imprumuturi; liste de avans chenzinal; cereri de concedii de odihna; certificate medicale (in cazul statului de salarii cod 14-5-1/b si cod 14-5-1/c).

In statul de salarii lunar sunt incluse toate platile efectuate in cursul lunii, cum ar fi: avansul chenzinal; lichidarile; indemnizatiile de concediu.

Statul de salarii se intocmeste pe sectii, ateliere, servicii etc. si apoi se centralizeaza la nivelul intregii firme pe acelasi formular tipizat. Pentru a indeplini calitatea de document justificativ, statul de salarii trebuie sa contina obligatoriu cel putin urmatoarele informatii: denumirea unitatii, sectiei, serviciului etc.; denumirea formularului si perioada pentru care este intocmit (pentru luna X, anul Y); numele si prenumele; venitul brut; contributia individuala de asigurari sociale; contributia individuala la bugetul asigurarilor pentru somaj; contributia pentru asigurari sociale de sanatate; venitul net; deducerea personala; venitul baza de calcul; impozitul calculat si retinut; salariul net; semnaturile conducatorului firmei, conducatorului compartimentului financiar-contabil si a persoanei care intocmeste statul de salarii.

Plata salariului se dovedeste prin semnarea statelor de plata sau prin ordinele de plata intocmite si operate de unitatea bancara. Statul de salarii circula la: exemplarul 1:

la persoanele autorizate sa exercite controlul financiar preventiv si sa aprobe plata; la casieria entitatii pentru efectuarea platii sumelor cuvenite; la compartimentul financiar-contabil, pentru inregistrarea in contabilitate; exemplarul 2:

la compartimentul care l-a intocmit pentru acordarea vizei, atunci cand se solicita plata salariilor neridicate. Arhivarea statului de salarii se face astfel: exemplarul 1:

la compartimentul financiar-contabil, separat de celelalte acte justificative de plati; exemplarul 2:

la compartimentul care l-a intocmit. Termenul de pastrare a statelor de salarii este de 50 de ani, cu incepere de la data in-cheierii exercitiului financiar in cursul caruia acestea au fost intocmite. In caz de incetare a activitatii, entitatile au obligatia de a preda intreaga documentatie la arhivele statului.
Articol publicat in data 12-Apr-2007

Evaluarea si contabilizarea provizioanelor Provizioanele trebuie sa fie strict corelate cu riscurile si cheltuielile estimate. Valoarea recunoscuta ca provizion trebuie sa constituie cea mai buna estimare la data bilantului a costurilor necesare stingerii obligatiei curente.

Conturile de provizioane se gasesc la grupa 15 Provizioane. Contabilitatea provizioanelor se tine pe feluri, in functie de natura, scopul sau obiectul pentru care au fost constituite. Astfel, cheltuielile cu provizioanele si veniturile din reluarea provizioanelor se evidentiaza distinct, in functie de natura acestora. Nu uitati ca provizionul trebuie utilizat numai pentru scopul pentru care a fost initial recunoscut. In scopul reflectarii celei mai bune estimari curente, realizati la data fiecarui bilant revizuirea si ajustarea provizioanelor. Daca pentru stingerea unei obligatii nu mai este probabila o iesire de resurse, anulati provizionul prin reluare la venituri. Daca se estimeaza ca o parte sau toate cheltuielile legate de un provizion vor fi rambursate de o terta parte, rambursarea trebuie recunoscuta numai cand este sigur ca va fi primita. Rambursarea trebuie considerata ca un activ separat. Exemple de evaluare si contabilizare a provizioanelor Provizioane pentru litigii La sfarsitul anului, o entitate este data in judecata de un client, nemultumit de calitatea produselor primite. Clientul ii solicita despagubiri in valoare de 1.000 lei. De asemenea, entitatea este actionata in instanta de primarie. Aceasta ii solicita plata sumei de 1.500 lei, ca urmare a poluarii unei zone publice. Probabilitatea de a fi facuta raspunzatoare, in primul caz, este foarte mare si extrem de mica in cel de-al doilea caz. Analiza celor doua litigii presupune verificarea indeplinirii criteriilor de recunoastere a provizioanelor, astfel: pentru litigiul cu clientul: exista o obligatie curenta legala, generata de un eveniment trecut (livrarea produselor de o calitate necorespunzatoare); este probabila o iesire de resurse pentru a onora obligatia (plata despagubirilor); exista o evaluare credibila.

Cele trei criterii de recunoastere a provizioanelor sunt indeplinite. Se va constitui un provizion pentru cea mai buna estimare a costurilor in suma de 1.000 lei. Constituirea provizionului se va inregistra in contabilitate astfel: 6812 1511 Cheltuieli de exploatare Provizioane pentru litigii 1.000 lei 1.000 lei privind provizioanele pentru litigiul cu primaria: exista o obligatie curenta legala generata de un eveniment trecut (poluarea zonei publice); nu este probabila o iesire de resurse pentru a onora obligatia (nu este probabil ca se platesc despagubirile); exista o evaluare credibila.

Nu sunt indeplinite criteriile de recunoastere a provizioanelor. Deci nu se va constitui un provizion. |nsa se va prezenta in notele explicative o datorie contingenta (adica o descriere a litigiului). Presupunem ca, in anul urmator, entitatea primeste hotararea judecatoreasca conform careia trebuie sa plateasca despagubirea ceruta de client. Procesul cu primaria este inca in derulare, insa este probabil ca entitatea sa plateasca si despagubirile solicitate de primarie. Plata despagubirii cerute de client se contabilizeaza astfel: 6581 5121 Despagubiri, amenzi si penalitati Conturi la banci in lei

1.000 lei

1.000 lei

Provizionul, constituit anul trecut pentru litigiul cu clientul, a ramas fara obiect si se anuleaza:

1511 Provizioane pentru litigii

7812 Venituri din provizioane

1.000 lei

1.000 lei

Tot acum este indeplinit si criteriul privind probabilitatea iesirii de resurse necesare stingerii obligatiei fata de primarie. Astfel, entitatea va constitui un provizion pentru litigii in valoare de 1.500 lei pentru acoperirea datoriei probabile fata de primarie: 6812 1511 Cheltuieli de exploatare Provizioane pentru litigii 1.500 lei privind provizioanele Provizioane pentru garantii acordate clientilor

1.500 lei

O entitate care vinde aparate electrocasnice ofera garantie timp de un an de la data cumpararii produselor sale. Analizand informatiile din anii anteriori, costurile cu reparat ia si/sau inlocuirea produselor sunt estimate la suma de 40.000 lei. Analiza criteriilor de recunoastere:

exista o obligatie curenta legala, generata de un eveniment trecut concretizata in vanzarea aparatelor electrocasnice cu garantie; este probabila o iesire de resurse concretizata in costurile cu reparatiile; exista o evaluare credibila.

Cele trei criterii de recunoastere a provizioanelor sunt indeplinite. Se va constitui un provizion in valoare de 40.000 lei. Constituirea provizionului se va inregistra in contabilitate astfel: 6812 1512 Cheltuieli de exploatare Provizioane pentru privind provizioanele garantii acordate clientilor Provizioane pentru restructurare

40.000 lei

40.000 lei

La 25.10.2006, Consiliul de Administratie al unei entitati a hotarat sa inchida incepand cu 01.01.2007 una din fabricile care produce autoturisme. Pe 15.12.2006 a fost aprobat un plan detaliat pentru inchiderea fabricii. Costurile generate de inchiderea fabricii sunt de 500.000 lei. Se estimeaza ca din vanzarea utilajelor din fabrica se va obtine un castig de 100.000 lei. Analiza criteriilor de recunoastere: exista o obligatie prezenta, determinata de hotararea de inchidere a fabricii; sunt probabile iesiri de resurse (costurile de restructurare); exista o evaluare credibila.

Cele trei criterii de recunoastere a provizioanelor sunt indeplinite. Valoarea provizionului va fi egala cu 500.000 lei (cheltuielile cu inchiderea fabricii): 6812 1514 Cheltuieli de exploatare Provizioane pentru 500.000 lei 500.000 lei privind provizioanele restructurare Valoarea provizionului nu va fi diminuata cu valoarea castigului ce se asteapta sa se obtina din vanzarea activelor. Atentie! In stabilirea valorii provizionului nu se tine seama de castigurile rezultate din cedarea preconizata a activelor.
Articol publicat in data 13-Mai-2008

Evaluarea elementelor patrimoniale cuprinse in situatiile financiare

Multumim Revistei Romane de Monografii Contabile

drd. Monica Julean Evaluarea elementelor patrimoniale cuprinse in situatiile financiare Evaluarea reprezinta procesul prin care unui element din situatiile financiare ii este atribuita o valoare numerica la care va fi recunoscut si prezentat in situatiile financiare. Toate elementele situatiilor financiare active, datorii, capitaluri proprii, venituri si cheltuieli se evalueaza: cel putin o data la recunoasterea initiala (venituri si cheltuieli) si ulterior in vederea prezentarii in situatiile financiare.

In continuare prezentam succcint, principalele momente de evaluare ale elementelor bilantiere. La momentul recunoasterii initiale

Bunurile se evalueaza si se inregistreaza in contabilitate la valoarea de intrare, astfel: a) cost de achizitie pentru bunurile procurate cu titlu oneros; b) cost de productie pentru bunurile produse in entitate; c) valoarea de aport, stabilita in urma evaluarii pentru bunurile reprezentand aport la capitalul social; d) valoarea justa pentru bunurile obtinute cu titlu gratuit. La data inventarierii

Evaluarea elementelor de activ si de pasiv cu ocazia inventarierii se face potrivit reglementarilor si normelor emise de Ministerul Finantelor Publice (Ordinul ministrului finantelor publice nr. 1.752/2005, Ordinul ministrului finantelor publice nr. 2.001/ 2006, Ordinul ministrului finantelor publice nr. 2.374/ 2007, Ordinul ministrului finantelor nr. 1.753/2004). La incheierea exercitiului financiar

Elementele de activ si de pasiv de natura datoriilor se evalueaza si se reflecta in situatiile financiare anuale la valoarea de intrare, pusa de acord cu rezultatele inventarierii. La data iesirii din entitate sau la darea in consum

Bunurile se evalueaza si se scad din gestiune la valoarea lor de intrare. Regula de baza este aceea ca la evaluarea elementelor bilantiere trebuie sa se tina seama in primul rand de urmatoarele principii:

*Principiul prudentei

Evaluarea trebuie facuta pe o baza prudenta, astfel incat sa fie inclus numai profitul realizat la data bilantului, sa se tina cont de toate: datoriile aparute in cursul exercitiului financiar curent sau al unui exercitiu precedent precum si de datoriile previzibile si pierderile potentiale aparute in cursul exercitiului financiar curent sau al unui exercitiu financiar precedent, chiar daca devin evidente numai intre data bilantului si data intocmirii acestuia, deprecierile, indiferent daca rezultatul exercitiului financiar este pierdere sau profit.

*Principiul permanentei metodelor

Metodele de evaluare trebuie aplicate in mod consecvent de la un exercitiu financiar la altul, in primul rand pentru a se asigura comparabilitatea informatiilor in timp in cadrul aceleiasi entitati, cat si cu alte entitati.

*Principiul evaluarii separate a elementelor de activ si de datorii

Conform acestui principiu, componentele elementelor de activ sau de datorii trebuie evaluate separat. ATENTIE! La evaluarea elementelor din contul de profit si pierdere trebuie avut in vedere si scopul principal al situatiilor financiare, acela de a oferi o imagine fidela a activelor, datoriilor, pozitiei financiare, profitului sau pierderii entitatii. In continuare prezentam cateva exemple practice privind utilizarea regulilor de valuare in functie de momentul recunoasterii. A. Exemple privind evaluarea la momentul recunoasterii initiale EXEMPLU 1. Recunoasterea unui stoc achizitionat din Uniunea Europeana La intrarea in entitate activele sunt recunoscute la costul de achizitie format din pretul de cumparare, taxele de import si alte taxe, cheltuielile de transport, manipulare si alte cheltuieli care pot fi atribuibile direct achizitiei bunurilor respective. Reducerile comerciale acordate de furnizor nu fac parte din costul de achizitie. Entitatea Alfa are ca obiect de activitate servicii de reparatii si lucrari de constructiimontaj. Pentru aprovizionare entitatea apeleaza la un furnizor de materiale din Ungaria. Datele cuprinse in factura sunt: Valoare materiale 300 euro Transport 50 euro Reducere comerciala 3% la valoarea materialelor (9 euro) Data primirii bunurilor este si data facturii: 31.03.2009 Cursul valutar de schimb in 31.03.2009 este de 4,3564 lei/euro

La intrarea in contabilitate bunurile sunt evaluate la valoarea de 341 euro: (300 + 50 9 = 341 euro) Conversia trebuie efectuata din euro in lei, la cursul valutar din data receptie (data primirii bunurilor si a facturii, respectiv 4,2150 lei/euro). Inregistrarea in contabilitate a bunurilor primite: 302 = Materiale consumabile si 4426 = TVA deductibila 4427 TVA colectata 273,09 (1.437,31 x 19%) 401 Furnizori 1.437,31 (341 x 4,2150)

In situatia in care intre data primirii facturii si data receptie bunurilor exista un decalaj forte mare, conform regulilor contabile si fiscale, recunoasterea in contabilitate a bunurilor intrate se face la cursul valutar de la data receptiei, iar in scopuri de TVA, declararea TVA-ului se face la cursul valutar de la data facturii, ceea ce inseamna ca intre cele doua baze, contabila si fiscala, vor exista diferente. EXEMPLU 2. Recunoasterea unei imobilizari dobandite in regim de leasing Conform legislatiei, exista doua mari tipuri de contracte de leasing: leasingul operational si leasingul financiar.

In cazul contractelor de leasing operational, locatarul nu evidentiaza la active bunurile ce fac obiectul contractului de leasing. Avantajul acestui tip de contract este acela ca locatarul nu isi va incarca bilantul cu active pentru care nu exista certitudinea ca vor fi achizitionate la sfarsitul contractului. In cazul contractelor de leasing financiar, locatarul va recunoaste in bilantul sau un activ si o datorie la o valoare egala cu cea a activului dobandit in regim de leasing financiar. Aceasta se determina in baza datelor cuprinse in contractul de leasing si este suma avansului, a componentei de rambursare a capitalui din cadrul ratei de leasing si a valorii reziduale la care poate fi achizitionat bunul respectiv. O societate incheie un contract de leasing pentru achizitia unui utilaj, in urmatoarele conditii: Durata contractului de leasing este de 4 ani si acopera 80% din durata de viata a activului. Contractul prevede o valoare reziduala ce reprezinta 7,125% din valoarea de achizitie a activului respectiv. Rata dobanzii este de 6%. Ratele sunt calculate in euro si se achita trimestrial, la cursul zilei in care se efectueaza plata.

In aceste conditii, contractul de leasing este clasificat ca fiind un leasing financiar.

Valoarea la care va fi recunoscut initial activul se determina de catre locatar in baza graficului de rambursare. Avansul este de 2.000 euro, platibil la momentul incheierii contractului si al livrarii activului. Rata trimestriala este 1.700 lei si este compusa din dobanda si rambursare de capital. Dobanda aferenta este calculata prin aplicarea ratei de 6% la valoarea capitalului ramas. Capitalul este diferenta dintre rata si dobanda calculata. Valoarea reziduala este de 1.425 euro, poate fi achitata la sfarsitul celor 4 ani si este insotita de transferul dreptului de proprietate. Valoarea totala a activului este data de: avans, componenta de capital din cadrul ratei, valoare reziduala si este de 20.000 euro. Inregistrarea initiala a activului se face la cursul valutar de la data primirii bunului, respectiv 4,1250 lei/euro. Locatarul va evidentia amortizarea imobilizarii pe o baza consecventa cu politica normala de amortizare pentru bunuri similare, in acest caz pe o perioada de 5 ani. - euro RATA Valoare initiala Avans Rata1 Rata2 Rata3 Rata4 Rata5 Rata6 Rata7 Rata8 Rata9 Rata10 Rata11 Rata12 Rata13 Rata14 Rata15 Valoare reziduala TOTAL Val rata 2000 1700 1700 1700 1700 1700 1700 1700 1700 1700 1700 1700 1700 1700 1700 1700 1425 Dobanda 1120 1079 1036 969 940 887 830 769 703 634 559 479 394 302 204 0 Capital 4000 580 621 664.0 710.5 760.3 813.5 870.4 931.4 996.5 1066.3 1140.9 1220.8 1306.3 1397.7 1495.5 1425 20000 Capital ramas 20000 16000 15420 14799 14135 13425 12665 11851 10961 10049 9053 7966 6846 5625 4318 2921 1425 0

Reflectarea in contabilitate 1. Primirea facturii de avans si plata acestuia la cursul de 4,125 lei/euro (2.000 x 4,125 = 8.250 lei): % = 409 Furnizori debitori 4426 TVA deductibila si 401 Furnizori 9.818 8.250 1.568

401 Furnizori

5121 8.250 Conturi la banci in lei

2. Inregistrarea initiala a bunului primit in regim de leasing (20.000 x 4,125 = 82.500 lei): 213 = 167 82.500 Instalatii tehnice, Alte imprumuturi si datorii asimilate" mijloace de transport, animale si plantatii" 3. Primirea facturii pentru prima rata si reglarea avansului. Cursul valutar la data primei facturi este 4,2561 lei/euro (1700 x 4,2561 = 7.235). % = 404 167 Furnizori de imobilizari Alte imprumuturi si datorii asimilate" 4426 TVA deductibila si 404 = % Furnizori de imobilizari 409 Furnizori-debitori 4426 TVA deductibila si 404 = Furnizori de imobilizari 5121 Conturi la banci in lei 9.818 8.250 1.568 18.427 15.485 (7.235 + 8.250) 2.942

B. Exemplu privind evaluarea la momentul inventarierii EXEMPLU La sfarsitul anului la S.C. ALFA S.R.L. efectueaza inventarierea elementelor de activ si de pasiv. In urma inventarierii s-au constatat urmatoarele diferente:

Materiale Marfuri Autoturism (depreciere reversibila)

Plusuri 320
500

Minusuri 240

Reflectarea in contabilitate a rezultatelor inventarierii 1. Inregistrarea in contabilitate a plusului de materiale: 302 = Materiale consumabile 602 320 Cheltuieli cu materialele consumabile

2. Inregistrarea in contabilitate a minusului de marfuri:

607 = Cheltuieli privind marfurile

371 Marfuri

240

3. Imputarea lipsei acestora, gestionarului:

4282 = % 286 Alte creante in legatura 758 240 cu personalul Alte venituri din exploatare 4427 46 TVA colectata 4. Inregistrarea pierderii din depreciere aferenta autoturismului: 6813 = Cheltuieli de exploatare privind ajustarile pentru instalatiilor, deprecierea imobilizarilor 2913 500 Ajustari pentru deprecierea mijloacelor de transport animalelor si plantatiilor

C. Exemple privind evaluarea la data bilantului EXEMPLU 1. Evaluarea datoriei din leasing financiar exprimat in lei cu decontare in functie de cursul unei valute (euro) Reluand exemplul prezentat la Recunoasterea unei imobilizari dobandite in regim de leasing, sa presupunem ca pana la sfarsitul primului exercitiului financiar al contractului de leasing au fost platite avansul si primele doua rate. Pentru creantele si datoriile, exprimate in lei, a caror decontare se face in functie de cursul unei valute, eventualele diferente favorabile sau nefavorabile, care rezulta din evaluarea acestora se inregistreaza la venituri sau cheltuieli financiare, dupa caz. Datoria ramasa de plata la data bilantului este de 15.420 euro. Initial, datoria din leasing a fost inregistrata la un curs de 4,125 lei/euro. La data bilantului, cursul comunicat de BNR este de 4,098 lei/euro. Diferenta de curs favorabila aferenta datoriei este de 15.420 (4,125 4,098) = 416,34 lei Reflectarea in contabilitate a diferentei de curs valutar 167 = Alte imprumuturi si datorii asimilate EXEMPLU 2. Evaluarea valorilor mobiliare Valorile mobiliare pe termen scurt admise la tranzactionare pe o piata reglementata se evalueaza la valoarea de cotatie din ultima zi de tranzactionare, iar cele netranzactionate la costul istoric, mai putin eventualele ajustari pentru pierdere de valoare. O societate detine in portofoliul sau urmatoarele categorii de valori mobiliare: 768 416,34 Alte venituri financiare

Actiuni la societatea A, achizitionate de pe piata financiara, astfel:

- 100 actiuni achizitionate la valoarea de cotatie de 56,7 lei/actiune ; - 20 actiuni la valoarea de cotatie de 60 lei/actiune ; - 30 actiuni lavaloarea de cotatie de 58 lei/actiune ; Valoarea de cotatie la data de 31 decembrie este de 59 lei.

300 Actiuni la societatea B, achizitionate in cursul anului la un pret de 7.000 lei.

La data bilantului, societatea B prezinta o valoare contabila a actiunilor mai mica decat la momentul achizitiei. Valoarea contabila a actiunilor detinute este 6.600 lei. 1. Inregistrarea diferentelor rezultate din evaluarea valorilor mobiliare detinute la societatea A Valoarea stocului de actiuni detinute: 100 x 56,7 + 20 x 60 + 30 x 58 = 8.610 Valoarea la cursul de la sfarsitul anului: 150 x 59 = 8.850 Diferenta favorabila din evaluare de 240 lei (8.850- 8.610) se inregistreaza astfel : 5081 = Alte titluri de plasament 768 240 Alte venituri financiare

2. Inregistrarea diferentelor nefavorabile in suma de 400, rezultate din evaluarea actiunilor detinute la societatea B (7000 6600) 6814 = Cheltuieli de exploatare privind ajustarile pentru circulante EXEMPLU 3. Compensatii de la terti In cazul distrugerii totale sau partiale a unor imobilizari corporale, creantele sau sumele compensatorii incasate de la terti, legate de acestea, precum si achizitionarea sau constructia ulterioara de active noi sunt operatiuni economice distincte si trebuie inregistrate ca atare pe baza documentelor justificative. Astfel, deprecierea activelor se evidentiaza la momentul constatarii acesteia, iar dreptul de a incasa compensatiile se evidentiaza pe seama veniturilor conform contabilitatii de angajamente, in momentul stabilirii acestuia. Societatea Beta detine un autoturism ce a fost avariat in urma unui accident. Societatea de asigurari este probabil sa suporte reparatia autoturismului. In urma evaluarilor efectuate de expertii tehnici rezulta daune totale in suma de 10.000 lei. La data bilantului actele sunt in curs de aprobare si este foarte probabila acceptarea la plata a unei sume de 9.000 lei. 2963 400 Ajustari pentru pierderea de valoare a altor titluri imobilizate deprecierea activelor

La data bilantului are loc inregistrarea daunelor constatate.

6813 = Cheltuieli de exploatare privind ajustarile pentru circulante

2913 10.000 Ajustari pentru pierderea de valoare a altor titluri imobilizate deprecierea activelor

Ulterior, cand vor avea loc reparatiile, la primirea facturii de la service se face inregistrarea:
11.900 10.000 1.900

% = 401 611 Furnizori Cheltuieli cu intretinerea si reparatiile 4426 TVA deductibila

La stabilirea dreptului de a incasa banii de la societatea de asigurari in contabilitate acest drept va fi reflectat la venituri: 461 = Debitori diversi 7588 Alte venituri din exploatare

D. Exemplu privind evaluarea la data iesirii din entitate EXEMPLU Dezmembrarea unei imobilizari reevaluate O societate hotaraste sa dezmembreze un utilaj si sa recupereze materialele recuperabile. Valoarea utilajului este 13.500 lei. Rezerva din reevaluare aferenta, inregistrata anterior este de 3.000 lei, iar amortizarea acumulata de la ultima reevaluare este de 1.000 lei. Piesele recuperate sunt in valoare de 4.500 lei. Reflectarea in contabilitate

Obtinerea pieselor recuperabile din dezmembrarea utilajului:

7588 4.500 Alte venituri din exploatare

302 = Materiale consumabile

Scoaterea utilajului din evidenta:

%

= 213 13.500 Instalatii tehnice, mijloace de transport animale si plantatii 2813 1.000 Amortizarea instalatiilor, mijloacelor de transport, animalelor si plantatiilor 6583 12.500 Cheltuieli privind activele cedate si alte operatii de capital

Eliminarea rezervei din reevaluare:

105 3.000 Rezerve din reevaluare

1065 = Rezerve reprezentand surplusul realizat din rezerve din reevaluare ATENTIE!

In concluzie, in conditiile actuale de recesiune economica, trebuie acordata o atentie deosebita evaluarii si prezentarii in situatiile financiare a elementelor bilantiere la valoarea corecta, indiferent de faptul ca aceasta valoare poate insemna o reducere a valorii companiei. De aceea este necesara o transparenta cat mai mare a situatiilor financiare si asigurarea investitorilor si creditorilor cu informatii cat mai complete. Drepturile de proprietate intelectuala asupra continutului acestui articol apartin Editurii Rentrop & Straton. Articolul poate fi preluat in limita a 500 de caractere, cu conditia sa fie insotit de textul: "Sursa: Portalul Contabilul.ro" si link catre www.contabilul.ro . In caz contrar, vom actiona conform legilor privind protectia drepturilor de proprietate intelectuala.
Articol publicat in data 13-Iul-2009

Livrari cumparari pe credit comercial cambial

Livrari cumparari pe credit comercial cambial Efectele comerciale reprezinta titluri de valoare, negociabile pe termen scurt sau imediat, care atesta, dupa caz, creditele comerciale primite sau acordate in relatiile comerciale ale intreprinderii cu furnizorii si clientii. Ele circula sub diferite denumiri cum ar fi: cambii, bilete la ordin, cecuri. Fiind negociabile pot fi cedate, vandute ori transmise. Privite din punct de vedere financiar, efectele comerciale pot fi tratate ca instrumente de mobilizare a datoriilor - creantelor si ca instrumente de decontare. Analizate ca instrumente de decontare, efectele comerciale sunt folosite pentru plata datoriilor fata de terti sau incasarea creantelor. Exemplu Societatea Agap livreaza pe baza de factura societatii Sidex produse finite (pentru furnizor), respectiv materiale auxiliare (pentru client) la pretul de 6.000 lei plus TVA. Furnizorul accepta decontarea pe baza unui bilet la ordin intocmit de client. Dupa primirea efectului comercial, furnizorul il depune la banca si se incaseaza la scadenta. Pretul de inregistrare la furnizor al produselor finite livrate este de 4.000 lei. a) Inregistrarile din contabilitatea furnizorului(Agap) Livrarea produselor finite pe baza de factura: 4111 Clienti = 701 Venituri din vanzarea produselor finite 6.000 lei

4111 Clienti

4427 TVA colectata

1.140 lei

Descarcarea gestiunii de produsele finite vandute: 711 Variatia stocurilor = 345 Produse finite 4.000 lei

Acceptarea biletului la ordin:

413 = Efecte de primit de la clieni

4111 Clienti

7.140 lei

Primirea efectului comercial si depunerea acestuia la banca oentru incasare: 5113 Efecte de incasat = 413 Efecte de primit de la clienti 7.140 lei

Incasarea efectului comercial la scadenta: 5121 = 5113 Conturi la banci in lei Efecte de incasat b) Inregistrarile din contabilitatea clientului (Sidex) Achizitionarea materialelor auxiliare: 3021 Materiale auxiliare = 401 Furnizori

7.140 lei

6.000 lei

4426
TVA deductibila

401 Furnizori

1.140 lei

Emiterea biletului la ordin: 401 Furnizori = 403 Efecte de platit 7.140 lei

Achitarea efectului comercial : 403 Efecte de platit = 5121 Conturi la banci in lei 7.140 lei

Articol publicat in data 06-Mai-2008

Emiterea unei facturi de avans

<P

Intrebare: In urma cu un an , in baza unui contract , de parteneriat comercial cu o alta societate, am primit prin ordin de plata in contul nostru de la banca, suma de 100.000 Ron (1 miliard Rol), ca avans conform contractului respectiv. La aceea vreme s-a omis emiterea unei facturi de avans. Am dori sa emitem aceasta factura acum si sa o inregistram in contabilitate in luna in curs, ambele societati fiind platitoare de T.V.A. Va rugam sa ne comunicati in scris ce mai trebuie facut acum pentru a ne incadra in litera legii si mai mult, ce penalitati si amenzi sunt prevazute pentru aceasta omisiune. Raspuns (dat in noiembrie 2006): In primul rand trebuie sa emiteti factura fiscala aferenta avansului incasat , sa o inregistrati in evidenta contabila si fiscala, urmand ca totalul din jurnalul de vanzari sa il preluati in decontul de T.V.A. din luna emiterii facturii. Nu va recomandam sa inregistrati operatiunea la rubrica de regularizari din decont deoarece orice organ de inspectie fiscala verifica in primul rand operatiunile scutite cu sau fara drept de deducere si operatiunile reflectate la regularizari, deci nu este cazul sa ii dati idei. In

situatia in care cifra de afaceri a firmei dvs. este foarte mare, este posibil ca factura in cauza sa nici nu intre in cadrul facturilor supuse verificarii prin sondaj. Pentru emiterea cu intarziere a facturii fiscale aferente avansului incasat, organul de inspectie fiscala stabileste o diferenta suplimentara de plata reprezentand exact suma T.V.A. ce a fost colectata cu intarziere si calculeaza dobanzi, majorari si penalitati de intarziere (doar pana la data de 31.12.2005) aferente diferentei suplimentare de plata. In situatia in care pe intreg intervalul cuprins intre data la care ar fi trebuit emisa factura fiscala si data emiterii efective a facturii de avans, firma dvs. inregistreaza doar T.V.A. de rambursat, organul de inspectie fiscala nu mai are posibilitatea sa stabileasca diferente suplimentare de plata, ci doar sa diminueze T.V.A. de rambursat, fara sa mai calculeze accesorii deoarece nu exista o suma de plata ca baza de calcul a acestora. Daca marfa pentru care s-a incasat avansul a fost livrata si s-a emis factura fiscala, la data controlului nu mai exista diferente suplimentare de plata rezultate din T.V.A. colectata, organul de inspectie fiscala urmand sa calculeze accesorii doar pentru intervalul cuprins intre data la care ar fi trebuit emisa factura fiscala de avans si data emiterii efective a facturii de livrare de marfa. Va recomandam de asemenea sa nu calculati si sa nu virati accesoriile din proprie initiativa, din urmatoarele motive: exista sansa ca factura fiscala in cauza sa nu intre in facturile supuse verificarilor prin sondaj iar omisiunea de facturare sa nu fie sanctionata; exista posibilitatea ca firma dvs. sa nu fie supusa unei inspectii fiscale un termen indelungat si diferenta suplimentara de plata inclusiv accesoriile aferente sa fie deja prescrise la data efectuarii unui control; in Codul de procedura fiscala nu exista obligativitatea calcularii din proprie initiativa a accesoriilor aferente debitelor sau eventualelor diferente suplimentare de plata din lunile anterioare; nu exista o modalitate de declarare a accesoriilor calculate din proprie initiativa astfel incat suma calculata de dvs. sa figureze ca debit in fisa sintetica pe platitor din cadrul serviciului de administrare impozite si taxe din administratia financiara de care apartineti; orice plata la bugetul general consolidat se vireaza numai daca are inscris numarul de evidenta al platii pe care dvs. nu il puteti forma deoarece nu exista un debit preluat din fisa sintetica pe platitor. In aceasta situatie suma va figura ca fiind achitata in plus de societate, fiind simbolizata in fisa cu SS (suprasolvire).

Neemiterea in termen a facturii fiscale aferente avansurilor incasate nu reprezinta contraventie, deci nu se sanctioneaza cu amenda.
Articol publicat in data 04-Dec-2006

Emitere factura avans

In anul 2005 , in baza unui contract de parteneriat comercial cu o alta societate, am primit prin ordin de plata in contul nostru de la banca suma de 100.000 Ron (1 miliard Rol), ca avans conform contractului respectiv.La aceea vreme s-a omis emiterea unei facturi de avans. Am dori sa emitem aceasta factura acum si sa o inregistram in contabilitate in luna in curs, ambele societati fiind platitoare de T.V.A. Ce mai trebuie facut acum pentru a ne incadra in litera legii si mai mult, ce penalitati si amenzi sunt prevazute pentru aceasta omisiune? Conform Codului fiscal, Cap VI, art. 134 ,,Faptul generator si, exigibilitatea reguli generale, exigibilitatea taxei pe valoarea adaugata este anticipata faptului generator si intervine: la data la care este emisa o factura fiscala, inaintea livrarii de bunuri sau a prestarii de servicii;

la data incasarii avansului, in cazul in care se incaseaza avansuri inaintea livrarii de bunuri sau a prestarii de servicii. Se excepteaza de la aceasta prevedere avansurile incasate pentru plata importurilor si a drepturilor vamale stabilite, potrivit legii, si orice avansuri incasate pentru operatiuni scutite de taxa pe valoarea adaugata sau care nu sunt in sfera de aplicare a taxei. Prin avansuri se intelege incasarea partiala sau integrala a contravalorii bunurilor sau serviciilor, inaintea livrarii, respectiv a prestarii.

Prin alin. (7) al art. 155 se face de asemenea precizarea ca Daca plata pentru opera-tiuni taxabile este incasata inainte ca bunurile sa fie livrate sau inaintea finalizarii pres-tarii serviciilor, factura fiscala trebuie sa fie emisa in termen de cel mult 5 zile lucratoare de la fiecare data cand este incasat un avans, fara a depasi finele lunii in care a avut loc incasarea. In consecinta, in termen de cel mult 5 zile lucratoare de la data incasarii avansului, fara a depasi finele lunii in care a avut loc incasarea, trebuia intocmita factura fiscala de incasare, cu colectarea T.V.A. In situatia in care la acel moment nu s-a intocmit factura fiscala, exista urmatoarele posibilitati, in functie de situatia existenta: daca pana in prezent s-a efectuat livrarea de bunuri sau prestarea de servicii corespunzatoare contractului incheiat si avansului incasat, este tardiva intocmirea facturii fiscale pentru avans, situatia fiind compensata de intocmirea facturii de vanzare prin care s-a colectat T.V.A.

Consecintele acestei deficiente se pot materializa in: -calcularea majorarilor de intarziere pentru T.V.A. aferenta avansului (15.966 ron)pentru perioada cuprinsa intre data incasarii avansului si data emiterii facturii delivrare de bunuri/prestare de servicii; -sanctionarea de catre organele fiscale prin aplicarea unei amenzi contraventionale, conform Legii nr. 82/1991, art. 41 prin care: Constituie contraventii la prevederile prezentei legi urmatoarele fapte, daca nu sunt savarsite in astfel de conditii incat, potrivit legii, sa fie considerate infractiuni: - detinerea, cu orice titlu, de bunuri materiale, titluri de valoare, numerar si alte drepturi si obligatii, precum si efectuarea de operatiuni economice, fara sa fie inregistrate in contabilitate amenda de la 1.000 la 10.000 ron; - nerespectarea reglementarilor emise de Ministerul Finantelor Publice cu privire la: intocmirea si utilizarea documentelor justificative si contabile pentru toate operatiunile efectuate, inregistrarea in contabilitate a acestora in perioada la care se refera, pastrarea si arhivarea acestora, precum si reconstituirea documentelor pierdute, sustrase sau distruse amenda de la 300 la 4.000 ron.; daca din momentul incasarii avansului si pana in prezent nu s-a efectuat livrarea de bunuri sau prestarea de servicii corespunzatoare contractului incheiat, este recomandata intocmirea facturii fiscale pentru avans. Factura de avans cu T.V.A. colectata se inregistreaza in evidenta contabila si fiscala (jurnal de vanzari, decont) in luna emiterii facturii.

Consecintele acestei deficiente se pot materializa in calcularea majorarilor de intarziere pentru T.V.A. aferenta avansului (15.966 ron) pentru perioada cuprinsa intre data incasarii avansului si data emiterii facturii fiscale pentru avans. In ambele situatii, va recomandam sa nu calculati si sa nu virati din proprie initiativa majorarile de intarziere aferente deoarece sistemul de declarare si numarul de evidenta al platii acestor accesorii nu este pus la punct in cadrul serviciilor de administrare a obligatiilor de plata datorate bugetului general consolidat, astfel incat exista posibili-tatea ca in fisa sintetica pe platitor, suma achitata sa figureze ca fiind platita in plus datorita faptului ca nu s-a evidentiat si obligatia de plata. Deficienta trebuie stabilita doar de organul de inspectie fiscala care va calcula si accesoriile aferente, sume care vor fi consemnate ulterior in decizia de impunere.

Articol publicat in data 16-Feb-2007

Facturi cu valoare zero

In vederea acordarii avizului de mediu, societatea noastra a incheiat un contract de prestari servicii pentru curatarea unui batal de bitum. Societatea respectiva solicita rezidurile la valoare zero in contrapartida cu prestatiile efectuate. Este legal a se emite factura la valoare zero pentru bitumul rezidual care nu poate fi folosit de societatea noastra si care nu mai figureaza in gestiune? Faptul ca firma prestatoare de servicii solicita acel bitum drept contrapartida a prestatiilor efectuate nu va indreptateste sa facturati reziduurile la valoarea zero, ci la valoarea prestatiilor negociate. Chiar in situatia in care reziduurile nu mai figureaza in evidenta contabila, trebuie sa inregistrati factura emisa la venituri din exploatare, in baza formulei contabile: 411 Clienti = % 758 (analitic distinct) Alte venituri din exploatare 4427 T.V.A. colectata Aceasta obligatie de facturare rezulta din Legea nr. 571/2003, cap. 7 ,,Baza de impozitare, art. 137 alin. (1) lit. a), conform caruia baza de impozitare a taxei pe valoarea adaugata este constituita din: pentru livrari de bunuri si prestari de servicii, altele decat cele prevazute la lit. b) si c), d in tot ceea ce constituie contrapartida obtinuta sau care urmeaza a fi obtinuta de furnizor ori prestator din partea cumparatorului, beneficiarului sau a unui tert. Pentru a evita decontarea bancara, aveti posibilitatea sa utilizati formularul ordin de compensare reglementat pe baza urmatoarelor acte normative: Nr. crt. 1. O.U.G. nr. 77 din 1 iunie 1999 privind unele masuri pentru prevenirea incapacitatii de plata H.G. nr. 685 din 23 august 1999 256 din 4 iunie 1999 Nr. act normativ/data Nr. M.Of. /data

416 din 30 august 1999

pentru aprobarea Normelor metodologice privind monitorizarea datoriilor nerambursate la scadenta ale contribuabililor, persoane juridice, in vederea diminuarii blocajului financiar si a pierderilor din economie, si a Regulamentului de compensare a datoriilor nerambursate la scadenta ale contribuabililor, persoane juridice

Consilier Contabilitate

02/2007

Nr. crt. 3.

Nr. act normativ/data

Nr. M.Of. /data

H.G. nr. 804 din 30 septembrie 1999 privind modificarea art. 3 din H.G. nr. 685/1999 H.G. nr. 981 din 24 noiembrie 1999 privind completarea art. 3 din Hotararea Guvernului nr. 685/1999

475 din 30 septembrie 1999 578 din 26 noiembrie 1999

4.

Reglementarea de baza pentru ordinul de compensare este H.G. nr. 685/1999 care prezinta in anexa nr. 2.1 modelul ordinului de compensare cu urmatoarele adnotari mai importante: nu se deconteaza prin banca; nu se schimba contra numerar; nu se admit stersaturi, corecturi, modificari; se refera numai la obligatii certe, exclusiv dobanzi si penalitati; circula numai in original; diminuarea obligatiilor se face la data inscrisa pe ordinul de compensare; pe verso se trec elementele de identificare ale facturilor care fac obiectul compensarii.
Articol publicat in data 16-Feb-2007

Inregistrarea biletelor de transport persoane

Intrebare: Este corect sa inregistrez in 2006 bilete de transport persoane emise de maxi taxi, ca si factura? Raspuns (dat in februarie 2006) In conformitate cu prevederile art. 1 alin.(2) din Ordinul ministrului finantelor nr. 1714/2005 privind aplicarea prevederilor Hotararii Guvernului nr. 831/1997 pentru aprobarea modelelor formularelor comune privind activitatea financiara si contabila si a normelor metodologice privind intocmirea si utilizarea acestora, bonurile fiscale emise de aparatele de marcat electronice fiscale vor fi folosite incepand cu data de 1 ianuarie 2006 numai ca documente de inregistrare a platilor in Registrul de casa. Fac exceptie bonurile fiscale emise conform Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 28/1999 privind obligatia agentilor economici de a utiliza aparate de marcat electronice fiscale, republicata, utilizate pentru justificarea taxei pe valoarea adaugata, aferenta carburantilor auto achizitionati in vederea desfasurarii activitatii si pentru inregistrarea in contabilitate a cheltuielilor cu aceste achizitii, daca sunt stampilate si au inscrise denumirea cumparatorului si numarul de inmatriculare al autovehiculului. Potrivit art.1 alin.(3) din acelasi act normativ, pentru inregistrarea in contabilitate a cheltuielilor, agentii economici vor solicita furnizorilor de bunuri sau de servicii sa emita factura fiscala in conformitate cu prevederile art. 155 alin. (9) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificarile si completarile ulterioare, factura, alte documente specifice aprobate prin ordine ale ministrului finantelor publice, emise in baza Hotararii Guvernului nr. 831/1997 pentru aprobarea

modelelor formularelor comune privind activitatea financiara si contabila si a normelor metodologice privind intocmirea si utilizarea acestora, factura fiscala pentru material lemnos sau bonul de vanzare fiscala, aprobate prin Hotararea Guvernului nr. 427/2004 pentru aprobarea Normelor privind circulatia materialelor lemnoase si controlul circulatiei acestora si al instalatiilor de transformat lemn rotund, cu modificarile si completarile ulterioare, dupa caz. Prin urmare, potrivit prevederilor mai sus mentionate, pentru inregistrarea in contabilitate a cheltuielilor, nu se pot folosi, fara factura fiscala, bonurile fiscale emise de persoanele juridice care au obligatia de a utiliza aparatele de marcat electronice fiscale, potrivit Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 28/1999. In aceste conditii, avand in vedere faptul ca, persoanele juridice care au ca obiect de activitate transportul de persoane in regim de maxi-taxi, nu au obligatia de a utiliza aparate de marcat electronice fiscale, potrivit O.U.G. nr. 28/1999, bonurile emise de acestia nu intra sub incidenta acestor prevederi. Astfel, acestea pot fi inregistrate in contabilitate fara factura fiscala, dar nu poate fi document justificativ pentru deducerea taxei pe valoarea adaugata, pentru care este necesara factura fiscala. Mentionam, de asemenea faptul ca, potrivit Ordinului nr. 693/2005 privind aplicarea prevederilor Hotararii Guvernului nr. 831/1997 pentru aprobarea modelelor formularelor comune privind activitatea financiara si contabila si a normelor metodologice privind intocmirea si utilizarea acestora, pentru transportul de bunuri sau persoane in regim de taxi exista factuata fiscala (cod TAXI 14-4-10/A), care este formular cu regim special de tiparire, inseriere si numerotare. Factura fiscala (cod TAXI 14-4-10/A) se intocmeste numai de catre platitorii de TVA. 1. Serveste ca: - document justificativ de inregistrare in contabilitatea beneficiarului a cheltuielilor aferente transportului de persoane sau bunuri in regim de taxi; - document pe baza caruia se deduce taxa pe valoarea adaugata. 2. Se intocmeste in 2 exemplare, la cererea beneficiarului de transport de persoane sau bunuri in regim de taxi; 3. Circula la beneficiar, la compartimentul financiar-contabil, pentru inregistrarea in contabilitate a cheltuielilor aferente si a inregistrarii acesteia in Jurnalul de cumparari (cod 14-6-17/b), in vederea deducerii taxei pe valoarea adaugata. 4. Se arhiveaza: - exemplarul 1, la beneficiar, la compartimentul financiar-contabil; - exemplarul 2, la unitatea prestatoare de servicii, la compartimentul financiar-contabil.
Articol publicat in data 14-Iun-2006

Inregistrarea in contabilitate a activitatii de plantare, dezvoltare si vanzare de rasaduri

drd. Monica Julean Inregistrarea in contabilitate a activitatii de plantare, dezvoltare si vanzare de rasaduri In cadrul activitatilor de productie se inscrie si activitatea de plantare a semintelor in vederea obtinerii de rasaduri.

Contabilitatea specifica acestor activitati trebuie organizata si condusa in conformitate cu prevederile O.M.F.P. nr. 1.752/2005 pentru aprobarea reglementarilor contabile conforme cu Directiva a IV-a a CEE, cu modificarile si completarile ulterioare. Principalele operatiuni pe care le presupune o astfel de activitate sunt: achizitia de material de plantat, precum si de fertilizatori, fungicide, insecticide; consumul materialelor achizitionate; obtinerea productiei de rasaduri; vanzarea sau folosirea in scopuri proprii a rasadurilor obtinute.

Pentru materialele consumate in cursul unei luni se intocmesc bonuri de consum care stau la baza inregistrarii in contabilitate a acestor consumuri. EXEMPLU Societatea Flora are ca obiect de activitate plantarea de seminte si obtinerea de rasaduri. Aceasta isi desfasoara activitatea pe un spatiu public, in interiorul unui parc. Prin contractul cu primaria este specificata posibilitatea ca in locul platii chiriei sa se livreze catre primarie o anumita cantitate de rasaduri, echivalentul chiriei de platit ce vor fi utilizate pentru amenajarea spatiului verde. Pretul luat in calcul pentru realizarea compensarii este pretul de vanzare en-gros practicat de societate. Rasadurile sunt vandute clientilor atat en-gros cat si en-detail. In cursul lunii martie societatea a achizitionat seminte in valoare de 3.000 lei, fara T.V.A. si diverse substante insecticide, fungicide, ingrasaminte in valoare de 900 lei fara T.V.A. In cursul aceleiasi luni semintele sunt plantate in totalitate, iar ingrasamintele, insecticidele si fungicidele sunt consumate in valoare de 300 lei. Salariile personalului angajat pentru luna martie se ridica la suma bruta de 3.000 lei. Alte consumuri inregistrate in luna: consum de apa curenta 500 lei; consum energie electrica 1.000 lei.

Costul pe un ghiveci de rasad se determina utilizand principiile generale pentru determinarea costului de productie prin insumarea cheltuielilor directe si indirecte de fabricatie. In costul efectiv de productie nu se includ cheltuielile de administratie si de desfacere. Plantele ce nu au ajuns la maturitate sau cele care nu au rasarit se considera pierderi tehnologice si ca atare nu se inregistreaza. Astfel, costul efectiv al unui ghiveci de rasad obtinut la sfarsitul lunii martie este de 3,2 lei/ghiveci. In cursul lunii martie s-au obtinut un numar de 3.000 ghivece... Ti se pare interesant subiectul pe care l-ai urmarit? Este primul pas acesta in care realizezi ca poti elimina bataile de cap! Fa-l pe urmatorul: alege macar una din Monografiile Contabile propuse pe

www.monografiicontabile.monografii.ro va face diferit de toti ceilalti colegi din departamentul Contabilitate. Garantam inlaturarea totala a starii tale de stres si inlocuirea ei cu o stare de spirit de invingator! Drepturile de proprietate intelectuala asupra continutului acestui articol apartin Editurii Rentrop & Straton. Articolul poate fi preluat in limita a 500 de caractere, cu conditia sa fie insotit de textul: "Sursa: Portalul Contabilul.ro" si link catre www.contabilul.ro. In caz contrar, vom actiona conform legilor privind protectia drepturilor de proprietate intelectuala.
Articol publicat in data 28-Mai-2009

Reflectarea in contabilitate a provizioanelor si a ajustarilor pentru depreciere Recunoasterea in contabilitate a provizioanelor si a ajustarilor pentru deprecierea activelor sunt operatiuni efectuate cu ocazia intocmirii de situatii financiare, potrivit Reglementarilor contabile conforme cu Directiva a IV-a a Comunitatilor Economice Europene, parte componenta a Reglementarilor contabile conforme cu directivele europene, aprobate prin Ordinul ministrului finantelor publice nr. 1.752/2005. Potrivit pct. 184 din aceste reglementari un provizion este o datorie cu exigibilitate si valoare incerta. Un provizion va fi recunoscut numai in momentul in care: entitatea are o obligatie curenta generata de un eveniment anterior; este probabil ca o iesire de resurse sa fie necesara pentru a onora obligatia respectiva si poate fi realizata o estimare credibila a valorii obligatiei.

Daca aceste conditii nu sunt indeplinite, atunci nu va fi recunoscut un provizion, ci probabil datorii contingente. Potrivit pct. 33 (1) din aceleasi Reglementari contabile, ajustarile de valoare cuprind toate corectiile destinate sa tina seama de reducerile valorilor activelor individuale, stabilite la data bilantului, indiferent daca acea reducere este sau nu definitiva. Ajustarile de valoare pot fi: ajustari permanente la active amortizabile (ireversibile) , inregistrate pe seama amortizarii si/sau ajustarile provizorii (reversibile) , inregistrate pe seama ajustarilor pentru depreciere sau pierdere de valoare a activelor.

Aceste ajustari se fac in functie de caracterul permanent sau provizoriu al deprecierii activelor. EXEMPLU privind provizioanele In luna februarie 2008, o entitate are obligatia restituirii unui imobil, ca urmare a sentintei judecatoresti din data de 01.02.2008. La data bilantului (31 dec. 2007) cladirea are o valoare bruta de 100.000 lei si o amortizare de 40.000 lei. Intrucat la data bilantului sunt indeplinite conditiile de recunoastere a unui provizion pentru litigii, in situatiile financiare ale anului 2007 se va recunoaste un provizion la nivelul valorii ramase neamortizate. Inregistrari contabile

Constituirea provizionului la nivelul valorii neamortizate a cladirii, in situatiile financiare ale anului 2007: 6812 Cheltuieli de exploatare privind provizioanele = 1511 Provizioane pentru litigii 60.000

In luna februarie 2008, ca urmare a restituirii cladirii, aceasta se scoate din evidenta entitatii: % = 212 Constructii 2812 Amortizarea constructiilor 6583 Cheltuieli privind activele cedate si alte operatii de capital Si totodata reluarea la venituri a provizionului constituit anterior: 1511 Provizioane pentru litigii EXEMPLU privind ajustarile pentru depreciere In data de 05.02.2007, entitatea X incheie un contract de vanzare-cumparare de marfuri cu entitatea Y, ambele entitati fiind persoane juridice romane. In data de 07.02.2007, entitatea X, in baza contractului incheiat, factureaza entitatii Y marfuri in valoare de 100.000 lei. La data de 07.03.2007 entitatea X a incasat de la entitatea Y suma de 20.000 lei. La incheierea exercitiului financiar al anului 2007, cu ocazia inventarierii creantelor, entitatea X constata probabilitatea ca suma de 80.000 lei, ramasa sa nu se mai incaseze niciodata, deoarece entitatea Y a int rat in incapacitate de plata. Inregistrari contabile Facturarea marfurilor vandute entitatii Y, in valoare de 100.000 lei, in data de 07.02.2007: 4111 Clienti = 707 Venituri din vanzarea marfurilor 100.000 = 7812 Venituri din provizioane 60.000 40.000 100.000

60.000

Incasarea partiala a facturii aferente marfurilor vandute in data de 07.03.2007: 5121 Conturi la banci in lei = 4111 Clienti 20.000

La data de 31.12.2007, entitatea X procedeaza la constituirea unei ajustari pentru depreciere in suma de 80.000 lei, ca urmare a constatarii incapacitatii de plata a entitatii Y. Trecerea creantei in categoria creantelor incerte: 4118 Clienti incerti sau in litigiu Ajustarea valorii creantei devenita insolvabila: 6814 Cheltuieli de exploatare privind ajustarile pentru deprecierea activelor circulante = 491 Ajustari pentru deprecierea creantelor-clienti 80.000 = 4111 Clienti 80.000

Sa presupunem ca ulterior, in anul 2008, entitatea X reuseste sa recupereze de la entitatea Y suma de 50.000 lei, iar suma de 30.000 lei ramane pierdere definitiva. In aceasta situatie, la momentul incasarii entitatea X va proceda la reluarea ajustarilor din depreciere la venituri. Incasarea sumelor incerte: 5121 Conturi la banci in lei = 4118 Clienti incerti sau in litigiu 50.000

Inregistrarea in contabilitate a sumelor ce nu mai pot fi incasate, conform hotararii judecatoresti: 654 Pierderi din creante si debitori diversi = 4118 Clienti incerti sau in litigiu 30.000

si concomitent, anularea ajustarilor cu deprecierea pe venituri 491 Ajustari pentru deprecierea creantelor-clienti = 7814 Venituri din ajustari pentru deprecierea activelor circulante
Articol publicat in data 16-Iun-2008

80.000

Cum se inregistreaza in contabilitate reducerile comerciale si reducerile financiare

Cum se inregistreaza in contabilitate reducerile comerciale si reducerile financiare

In conditiile unei piete libere, concurentiale, reducerile de pret sunt instrumente comerciale si financiare de promovare a propriilor produse si servicii, si de extindere a cotei de piata, ducand in final la cresterea cifrei de afaceri. Reducerile de pret pot fi:

- de natura comerciala , care au influenta asupra marimii nete a facturii si sunt acordate in stransa legatura cu cantitatea sau calitatea bunurilor cumparate si care pot fi: - rabat = se acorda atunci cand se livreaza produse la calitati inferioare celor stipulate in contract - remiza = se acorda cand se achizitoneaza o cantitate insemnata de produse - risturn = se acorda in functie de importanta clientului - de natura financiara (sconturi), care se acorda procentual asupra unei creante decontate inainte de scadenta normala. Reducerile de pret de natura comerciala Reducerile comerciale nu fac parte din costul de achizitie, in cazul clientului (cel care achizitioneaza) si nici din cifra de afaceri, in cazul furnizorilor. La client (beneficiar): Reducerea este evidentiata in factura emisa de furnizor la livrare. Marfa (5.000 sticle cu ulei la 7,5 lei/sticla pret fara TVA) % 371 371 = 401 costul marfurilor 38.675 lei 37.500 - 5.000 lei remiza acordata pentru cantitatea mare

achizitonata evidentiata in factura 4426 6.175 lei TVA : ( 37.500 lei 5.000 lei ) x 19/100 Reducerea de pret acordata ulterior Reducerea se evidentiaza pe seama stocurilor, urmand ca in momentul primirii facturii pentru reducerile de pret, acestea sa corecteze - valoarea stocurilor(in acelasi exercitiu), atunci cand acestea se gasesc in gestiune: 401 = % 371 4426 401 5.950 lei 5.000 lei 950 lei - 5.950 lei - 5.000 lei - 950 lei

Sau cu sumele in rosu %= 371 4426

- cheltuielile cu stocurile (in acelasi exercitiu), cand acestea au fost scazute din gestiune (nu se mai gasesc in gestiune) %= 6XX 4426 La furnizor: In cazul furnizorului (care acorda reducerea), intreaga valoare a facturii emise se inregistreaza la venituri, urmand ca in momentul emiterii facturii pentru reducerile de pret, acestea sa se reflecte astfel: - in situatia in care reducerile acordate sunt aferente livrarilor efectuate in acelasi exercitiu, se ajusteaza veniturile recunoscute initial: 401 - cu sumele in rosu - 5.950 lei - 5.000 lei - 950 lei

4111

% 707 4427 4428

- 5.950 lei - 5.000 lei - 950 lei

- in situatia in care reducerile acordate sunt aferente livrarilor efectuate intr-un exercitiu anterior, acestea se recunosc pe seama rezultatului reportat 4111 = % 1171 4427 - 5.950 lei - 5.000 lei - 950 lei

Reducerile de pret de natura financiara Reducerile de pret de natura financiara se inregistreaza distinct in contabilitate prin intermediul conturilor de cheltuieli financiare, respectiv venituri financiare: - 667 Cheltuieli privind sconturile acordate (cont folosit de furnizorul care acorda scontul) -767 Venituri din sconturi obtinute (cont folosit de clientul care primeste scontul). Studiu de caz pentru inregistrarea in contabilitate a reducerilor de pret de natura financiara S.C. C&F&I S.R.L. vinde firmei S.C. Biobas S.R.L. 10.000 kg cartofi la pretul fara TVA de 0.9 lei/kg. In contractul de vanzare-cumparare incheiat intre cele doua firme, este prevazuta plata la 30 de zile de la preluarea marfii, precum si acordarea unui scont de 2% din valoarea totala (inclusiv TVA), daca plata se face cu 25 de zile inainte de termenul de 30 zile. La data semnarii contractului, S.C. Biobas S.R.L. stia ca poate face plata cu siguranta la 30 de zile de la data cumpararii, dar nu avea la acea vreme certitudinea ca va putea plati in 5 zile de la preluarea marfii. S.C. C&F&I S.R.L., in calitate de furnizor, la data semnarii contractului era foarte interesat sa incaseze contravaloarea marfurilor livrate in cel mai scurt timp posibil. Avand in vedere interesele fiecarei parti contractante, au incheiat un contract in care au prevazut acordarea, respectiv primirea unui scont la plata inaintea termenului de plata stipulat. S.C. Biobas S.R.L. reuseste prin incasarea unei creante mai vechi sa faca rost de disponibilitatile banesti necesare si achita in 5 zile de la livrare marfa preluata de la S.C. C&F&I S.R.L. Inregistrarea in contabilitatea S.C. C&F&I S.R.L., in calitate de furnizor: - livrarea a 10.000 kg cartofi: 411 =% 707 4427 10.710 lei client S.C. Biobas S.R.L. 9.000 lei 1.710 lei

- acordarea scontului de 2% la creanta asupra S.C. Biobas S.R.L. (10.710 lei) pentru incasarea cu 25 zile mai devreme a valorii marfii livrate: 667 = 411 214,2 lei client S.C. Biobas S.R.L. (Cheltuieli privind sconturile acordate)
Articol publicat in data 18-Mar-2008

Calculul si contabilizarea proratei privind taxa pe valoarea adaugata

expert contabil Mariana Dragoi Calculul si contabilizarea proratei privind taxa pe valoarea adaugata

Taxa pe valoarea adaugata este un impozit indirect care se datoreaza bugetului de stat. Din punct de vedere fiscal, trebuie avute in vedere prevederile Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificarile si completarile ulterioare, precum si a normelor de aplicare a acestuia. In sfera de aplicare a taxei pe valoarea adaugata se cuprind operatiunile care indeplinesc cumulativ urmatoarele conditii: constituie o livrare de bunuri sau o prestare de servicii efectuate cu plata; locul de livrare a bunurilor sau de prestare a serviciilor este considerat a fi in Romania; livrarea bunurilor sau prestarea serviciilor este realizata de o persoana impozabila, astfel cum este definita la art. 127 alin. (1) din Codul fiscal; livrarea bunurilor sau prestarea serviciilor sa rezulte din una dintre activitatile economice prevazute la art. 127 alin. (2) din Codul fiscal.

In sfera de aplicare a taxei pe valoarea adaugata se cuprinde si importul de bunuri. Operatiunile care se cuprind in sfera de aplicare a taxei pe valoarea adaugata sunt denumite operatiuni impozabile. Operatiunile impozabile pot fi: operatiuni taxabile, pentru care se aplica cotele prevazute la art. 140 din Codul fiscal; operatiuni scutite cu drept de deducere, pentru care nu se datoreaza taxa pe valoarea adaugata, dar este permisa deducerea taxei pe valoarea adaugata datorate sau platite pentru bunurile sau serviciile achizitionate asa cum sunt prevazute la art. 143 si art. 144 din Codul fiscal; operatiuni scutite fara drept de deducere, pentru care nu se datoreaza taxa pe valoarea adaugata si nu este permisa deducerea taxei pe valoarea adaugata datorate sau platite pentru bunurile sau serviciile achizitionate asa cum sunt prevazute la art. 141 din Codul fiscal; operatiuni de import scutite de taxa pe valoarea adaugata, prevazute la art. 142 din Codul fiscal, pentru care nu se datoreaza taxa pe valoarea adaugata in vama.

Entitatile, care sunt inregistrate ca platitoare de T.V.A. si care realizeaza atat operatiuni care dau drept de deducere a T.V.A.-ului, cat si operatiuni care nu dau drept de deducere a T.V.A.-ului, sunt considerate platitoare de T.V.A. cu regim mixt. In cazul in care entitatea realizeaza si operatiuni mixte, documentele utilizate (jurnalele pentru T.V.A.) vor fi urmatoarele: un jurnal pentru vanzari; un jurnal pentru cumparari destinat operatiunilor taxabile sau scutite cu drept de deducere; un jurnal de cumparari destinat operatiunilor scutite fara drept de deducere; un jurnal pentru cumparari destinat operatiunilor mixte, scutite atat cu, cat si fara drept de deducere, sau pentru cazul in care nu se cunoaste destinatia bunurilor.

ATENTIE! De retinut este faptul ca prorata pentru T.V.A. se calculeaza numai in cazul in care o societate inregistreaza operatiuni mixte.

Astfel, prorata se calculeaza cand se inregistreaza venituri la care nu se colecteaza T.V.A. si pentru care nu exista drept de deducere la T.V.A., de exemplu, veniturile din chirii la o firma care pe langa activitatea de zi cu zi, inchiriaza si cateva spatii si a optat pentru facturare fara T.V.A. Prorata se determina ca raport intre numarator si numitor, astfel: la numarator, veniturile obtinute din operatiuni, care dau drept de deducere, inclusiv subventiile legate direct de pretul acestora; la numitor, veniturile de la numarator, plus veniturile obtinute din operatiuni, care nu dau drept de deducere. In calculul proratei, la numitor se adauga alocatiile, subventiile sau alte sume primite de la bugetul de stat sau bugetele locale, in scopul finantarii de activitati fara drept de deducere sau care nu intra in sfera de aplicare a taxei pe valoarea adaugata.

Din calculul proratei se exclud: veniturile financiare daca acestea sunt accesorii activitatii principale; veniturile aferente serviciilor efectuate de prestatorii stabiliti in strainatate, asa cum sunt definiti la art. 127 alin. (2) din Codul fiscal, pentru care beneficiarii au obligatia platii taxei pe valoarea adaugata.

Prorata definitiva se determina anual, conform art. 147 alin. (8) din Codul fiscal, situatie in care elementele prevazute la numitor si numarator sunt cumulate pentru intreg anul fiscal. Totusi, in conformitate cu art. 147 alin. (14) din Codul fiscal, In situatii speciale, cand pro-rata calculata potrivit acestui articol nu asigura determinarea corecta a taxei de dedus, Ministerul Economiei si Finantelor, prin directia de specialitate, poate, la solicitarea justificata a persoanelor impozabile: a) sa aprobe aplicarea unei pro-rata speciale. Daca aprobarea a fost acordata in timpul anului, persoanele impozabile au obligatia sa recalculeze taxa dedusa de la inceputul anului pe baza de pro-rata speciala aprobata. Persoana impozabila cu regim mixt poate renunta la aplicarea pro-rata speciala numai la inceputul unui an calendaristic si este obligata sa anunte organul fiscal competent pana la 25 ianuarie inclusiv a anului respectiv; b) sa autorizeze persoana impozabila sa stabileasca o pro-rata speciala pentru fiecare sector al activitatii sale economice, cu conditia tinerii de evidente contabile distincte pentru fiecare sector. Taxa pe valoarea adaugata de dedus se determina prin aplicarea proratei provizorii asupra taxei pe valoarea adaugata deductibile, aferente achizitiilor destinate atat realizarilor din operatiuni care dau drept de deducere, cat si celor care nu dau drept de deducere, determinate potrivit prevederilor art. 147 alin. (5) din Codul fiscal. ATENTIE! Persoanele impozabile care nu au determinat prorata provizorie la inceputul anului, deoarece nu realizau si nici nu prevedeau realizarea de operatiuni fara drept de deducere in cursul anului si care ulterior realizeaza astfel de operatiuni, nu au obligatia sa calculeze si sa utilizeze prorata provizorie. In cursul anului este permisa deducerea integrala a taxei pe valoarea adaugata.

Pentru aceia care au mers cu deducere integrala tot anul si au efectuat si operatiuni fara drept de deducere in timpul anului, la finele anului vor aplica urmatoarele reguli, pentru fiecare situatie in parte: 1. Daca se poate efectua separarea achizitiilor de bunuri/servicii pe destinatiile prevazute la alin. (3) la alin. (5) ale art. 147, vor regulariza astfel: Din taxa dedusa in cursul anului se scade: taxa de dedus, rezultata prin aplicarea proratei definitive pentru achizitiile destinate atat realizarii de operatiuni cu drept de deducere, cat si pentru operatiuni fara drept de deducere, determinate conform alin. (5), si/sau taxa aferenta bunurilor/serviciilor destinate exclusiv operatiunilor cu drept de deducere, determinate conform alin. (3), iar diferenta rezultata se inscrie pe un rand distinct in decontul din ultima perioada fiscala a anului, ca taxa de plata la bugetul de stat.

2. Daca nu se poate efectua separarea pe destinatii potrivit situatiei de mai sus, se aplica prorata definitiva asupra tuturor achizitiilor de bunuri si servicii efectuate in cursul anului, iar diferenta rezultata se inscrie pe un rand distinct in decontul din ultima perioadaa fiscala a anului. EXEMPLU Operatiuni care implica calculul proratei pentru T.V.A. Reflectarea in contabilitate... Ti se pare interesant subiectul pe care l-ai urmarit? Este primul pas acesta in care realizezi ca poti elimina bataile de cap! Fa-l pe urmatorul: alege macar una din Monografiile Contabile propuse pe http://www.monografiicontabile.monografii.ro?cs=138307 va face diferit de toti ceilalti colegi din departamentul Contabilitate. Garantam inlaturarea totala a starii tale de stres si inlocuirea ei cu o stare de spirit de invingator! Drepturile de proprietate intelectuala asupra continutului acestui articol apartin Editurii Rentrop & Straton. Articolul poate fi preluat in limita a 500 de caractere, cu conditia sa fie insotit de textul: "Sursa: Portalul Contabilul.ro" si link catre www.contabilul.ro. In caz contrar, vom actiona conform legilor privind protectia drepturilor de proprietate intelectuala.
Articol publicat in data 12-Mai-2009

Inregistrarea in contabilitate a operatiunilor privind stocurile

Inregistrarea in contabilitate a operatiunilor privind stocurile in conditiile folosirii inventarului permanent si a inventarului intermitent Potrivit Reglementarilor contabile conforme cu directivele europene aprobate prin Ordinul ministrului finantelor publice nr. 1.752/2005, entitatile pot organiza contabilitatea stocurilor prin folosirea inventarului permanent sau a inventarului intermitent. Inventarul permanent consta in inregistrarea in contabilitate a tuturor operatiunilor de intrare si iesire, ceea ce permite stabilirea si cunoasterea in orice moment a stocurilor, atat cantitativ cat si valoric. Inventarul intermitent consta in stabilirea iesirilor si inregistrarea lor in contabilitate pe baza inventarierii stocurilor la sfarsitul perioadei. In acest caz, iesirile se determina ca diferenta intre

valoarea stocului initial plus valoarea intrarilor si valoarea stocului final, determinat pe baza inventarierii. Exemplu: La data de 01.07.2007 societatea BETA detine in stoc materiale consumabile, in valoare totala de 100.000 lei. In cursul lunii s-au efectuat atat operatiuni de aprovizionare, cat si de consum de materiale consumabile, conform situatiilor prezentate in Tabelele nr. 1 si 2. Tabelul nr. 1 Situatie privind materialele consumabile achizitionate de societate in cursul lunii Data Valoarea totala a materialelor consumabile achizitionate (lei) 01.12. 15.12. 20.12. 25.12. TOTAL Tabelul nr. 2 Situatie privind consumul de materiale consumabile in cursul lunii Data Valoarea totala a materialelor consumabile date in consum (lei) 17.12. 23.12. 27.12. TOTAL 600.000 50.000 150.000 800.000 Sold initial: 100.000 1.500.000 450.000 400.000 2.450.000

Inregistrarile contabile ce se efectueaza in conditiile utilizarii inventarului permanent si, in paralel, cele efectuate in situatia aplicarii inventarului intermitent sunt urmatoarele: Data: 01.12.2007 Inregistrarea soldului initial al contului 302 Materiale consumabile asupra contului de cheltuieli 602 Cheltuieli cu materialele consumabile: Inventar permanent Inventar intermitent 602 = 302 100.000 Cheltuieli cu Materiale materialele consumabile consumabile

Data: 15.12.2007 Se achizitioneaza materiale consumabile de la furnizori in valoare de 1.500.000 lei. Inventar permanent 302 = 401 1.500.000 Materiale Furnizori consumabile Inventar intermitent 602 = 401 1.500.000 Cheltuieli cu Furnizori materialele

consumabile Data: 17.12.2007 Se inregistreaza consumul de materiale consumabile in valoare de 600.000 lei. Inventar permanent 602 = 302 600.000 Cheltuieli cu Materiale materialele consumabile consumabile Data: 20.12.2007 Se inregistreaza achizitionarea de materiale consumabile de la furnizori in valoare de 450.000 lei. Inventar permanent 302 = 401 Materiale Furnizori consumabile Inventar intermitent 602 = 401 Cheltuieli cu Furnizori materialele consumabile Inventar intermitent

450.000

450.000

Data: 23.12.2007 Se dau in consum materiale consumabile in valoare de 50.000 lei. Inventar permanent 602 = 302 50.000 Cheltuieli cu Materiale materialele consumabile consumabile Data: 25.12.2007 Inregistrarea cumpararii de materiale consumabile, in valoare de 400.000lei. Inventar permanent 302 = 401 Materiale Furnizori consumabile Inventar intermitent 602 = 401 Cheltuieli cu Furnizori materialele consumabile Inventar intermitent

400.000

400.000

Data: 27.12.2007 Se dau in consum materiale consumabile in valoare de 150.000 lei. Inventar permanent 602 = 302 150.000 Cheltuieli cu Materiale materialele consumabile consumabile Inventar intermitent

Data: 31.12.2007 Inventar permanent a) La sfarsitul exercitiului societatea a efectuat inventarierea stocurilor, in vederea reflectarii in bilant a valorii reale a acestora. Cu ocazia inventarierii s-au comparat valorile faptice ale stocurilor, cu cele scriptice inregistrate in contabilitate. b) Cu privire la materialele consumabile comisia de inventariere a a constatat lipsuri in gestiune, astfel: Soldul contului inainte de inventariere: 1.650.000 lei Situatia faptica constatata la inventariere: 1.400.000 lei Inventar intermitent a) La sfarsitul perioadei se efectueaza inventarierea si se stabileste valoarea stocului final de materiale consumabile, in suma de 1.400.000 lei, care se inregistreaza in contabilitate astfel: 302 = Materiale consumabile 602 1.400.000 Cheltuieli cu materialele consumabile

Lipsuri in gestiune: 250.000 lei. Inregistrarea diferentelor constatate la inventariere: 602 = 302 250.000 Cheltuieli cu Materiale materialele consumabile consumabile Situatia conturilor 302 Materiale consumabile si 602 Cheltuieli cu materialele consumabile este urmatoarea: In cazul inventarului permanent:

Concluzii : a) In cazul ambelor metode, soldul contului 302 Materiale consumabile, la sfarsitul perioadei de gestiune, prezinta aceeasi valoare (1.400.000 lei). b) Suma reflectata in debitul contului 602 Cheltuieli cu materialele consumabile, reprezentand consumul de materiale consumabile (1.050.000 lei), este aceeasi. c) In cazul inventarului intermitent, consumul de materiale consumabile s-a determinat la sfarsitul perioadei, astfel: Valoare consum = Stoc initial + Valoarea intrarilor Stoc final materiale Valoare consum = 100.000 lei + 2.350.000 lei 1.400.000 = 1.050.000 lei materiale Aceasta suma s-a transferat in debitul contului 121 Profit si pierdere prin urmatoarea inregistrare contabila: 121 Profit si pierdere = 602 1.050.000 Cheltuieli cu materialele consumabile

d) In cazul metodei inventarului intermitent eventualele minusuri in gestiune nu se pot identifica, deoarece aceasta metoda, spre deosebire de cea a inventarului permanent, nu permite cunoasterea in orice moment a valorii stocurilor detinute de societate.
Articol publicat in data 12-Mai-2008

Operatiuni contabile legate de retururi si discounturi In unele situatii, va puteti confrunta cu problema returnarii catre furnizori a unor marfuri cumparate care fie nu corespund cerintelor calitative, fie nu sunt vandabile. Operatiuni contabile legate de retururi Din punct de vedere contabil, operatiunea de retur este identica cu cea initiala de vanzare, dar cu sumele negative sau in rosu.Stornarea in rosu a operatiunilor de vanzar e este mai adecvata din punctul de vedere al respectarii unei chei de control contabile des utilizate in contabilitatea noastra: totalul vanzarilor din Jurnalul de vanzari sa coincida cu rulajul debitor al contului Clienti; totalul vanzarilor fara TVA din Jurnalul de vanzari sa coincida cu rulajul creditor al conturilor de venituri; si totalul TVA colectata din Jurnalul de vanzari sa coincida cu rulajul creditor al contului de TVA colectata.

In literatura de specialitate este prezenta si varianta inregistrarii retururilor cu sume pozitive si cu o operatiune contabila inversa celei de mai sus. Aceasta insa va deregla cheia de control mentionata si va crea suspiciuni organelor de control competente. De aceea, este mai corect sa apelati la stornarea in rosu. Entitatea ABC are ca obiect de activitate productia, prelucrarea si conservarea carnii si a produselor din carne (cod CAEN 151). La data de 22.02.2007, entitatea a vandut unui client preparate din carne in valoare de 4.000 lei, TVA 19%. Costul acestor produse este de 3.400 lei. Scadenta facturii este de 15 de zile. Entitatea ABC a convenit cu clientul sau faptul ca produsele nevandute in termen de 4 zile de la achizitionarea lor pot fi returnate. La data de 26.02.2007, clientul a returnat 20 kg salam de vara si 30 kg parizer pui, produse evaluate la costul de 500 lei, TVA 19%. Costul de productie al acestor produse este de 400 lei. Inregistrarile contabile efectuate sunt urmatoarele: emiterea facturii, la data de 22.02.2007: 701 Venituri din vanzarea produselor finite 4427 TVA colectata

4111 Clienti

4.000 lei 4.760 lei 760 lei

s coaterea din gestiune a produselor vandute, la data de 22.02.2007: 345 Produse finite 3.400 lei 3.400 lei

711 Variatia stocurilor

inregistrarea returului, la data de 26.02.2007:

4111 Clienti

701 Venituri din vanzarea produselor finite 4427 TVA colectata

- 500 lei - 595 lei - 95 lei

stornarea aferenta intrarii in gestiune a produselor nevandute, la data de 26.02.2007: 345 Produse finite - 400 lei - 400 lei

711 Variatia stocurilor

Operatiuni contabile legate de discounturi

Discounturile reprezinta reduceri de pret acordate clientilor fie pentru a-i stimula sa cumpere mai mult, fie pentru a-i stimula sa plateasca mai repede, fie pentru a le crea posibilitatea sa obtina un profit din distribuirea unor marfuri la un pret fixat. Exista o diferenta importanta de care trebuie sa tineti cont atunci cand operati reduceri de pret (discounturile). Ea se refera la natura reducerii comerciala sau financiara. Reducerile comerciale se acorda in legatura cu o marfa facturata intr-un anumit interval de timp si are ca scop stimularea vanzarii respectivei marfi in acea perioada (are un scop comercial). Discounturile de aceasta natura se opereaza prin reducerea veniturilor comerciale, respectiv reducerea cifrei de afaceri. In literatura de specialitate, reducerile comerciale imbraca forma de rabaturi, remize si risturnuri. Rabaturile se primesc pentru defecte de calitate si se practica asupra pretului de vanzare. Remizele se acorda asupra pretului, pentru vanzari superioare volumului convenit, iar risturnurile sunt reduceri de pret calculate asupra ansamblului de operatii efectuate cu acelasi tert in decursul unei perioade determinate (fidelizari).

Reduceri comerciale consemnate in factura initiala

In aceasta situatie, in factura vor fi inscrise preturile de vanzare aferente produselor, iar reducerile comerciale acordate vor fi trecute in rosu. Nu este permisa diminuarea pretului din factura cu reducerea acordata. Discounturile trebuie sa fie reflectate distinct in factura! Societatea ABC vinde marfuri la pretul de vanzare de de 5.000 lei, TVA 19%. Deoarece clientul a fost de acord sa achizitioneze o cantitate semnificativa de produse, entitatea ABC ii acorda o remiza de 10%. La randul sau, societatea ABC a achizitionat marfurile respective la costul de 4.000 lei. Inregistrarile contabile aferente vanzarii sunt:

vanzarea marfurilor se inregistreaza astfel: 707 Venituri din vanzarea marfurilor 4427 TVA colectata 4.500 lei 5.355 lei 855 lei

4111 Clienti

scoaterea din gestiune a marfurilor vandute: 371 Marfuri 4.000 lei 4.000 lei

607 Cheltuieli privind marfurile

Articol publicat in data 26-Mai-2008

Inregistrarile contabile pentru scoaterea din capitalul social a 2 autoturisme

Intrebare: In anul 1998 au fost inregistrate pe capital social 2 autoturisme in valoare totala de 15.807 RON.Intre timp ele au fost amortizate integral iar in 2006 s-a hotarat scoaterea din capital social si instrainarea lor.Ca urmare s-a depus in banca contravaloarea lor si s-a intocmit actul aditional de modificare capital social. Va rog sa-mi spuneti care sunt inregistrarile corecte de scoatere din capital social si de scadere a lor prin vanzare. Raspuns (dat in noiembrie 2006): In conformitate cu prevederile art.128 alin.(5) din Legea nr.571/2003 privind Codul fiscal, cu modificarile si completarile ulterioare, retragerea in natura a mijloacelor fixe complet amortizate cu diminuarea capitalului social al unei societati comerciale reprezinta o operatiune de livrare de bunuri efectuata cu plata. Potrivit art.137 alin.(1) lit.b) din Codul fiscal si pct.21 din normele metodologice de aplicare a Titlului VI din Codul fiscal, aprobate prin Hotararea Guvernului nr.44/2004, cu modificarile ulterioare, pentru operatiunile prevazute la art.128 alin.(5) din cod, baza de impozitare a taxei pe valoarea adaugata este constituita din pretul de achizitie sau in lipsa acestuia, pretul de cost determinat la momentul livrarii. Daca bunurile sunt mijloace fixe, baza de impozitare este valoarea ramasa la care aceste bunuri sunt inregistrate in contabilitate, calculata in functie de amortizarea contabila. Daca mijloacele fixe sunt complet amortizate, baza de impozitare este zero. Reflectarea in contabilitate a operatiunilor economico-financiare se efectueaza in conformitate cu prevederile Legii contabilitatii nr.82/1991, republicata si ale reglementarilor contabile aplicabile. Potrivit acestora, scoaterea din evidenta a imobilizarilor corporale complet amortizate se efectueaza prin articolul contabil: 281 Amortizarea mijloacelor de transport = 213 valoare de inventar Mijloace de transport Ca urmare, aceasta operatiune nu presupune diminuarea capitalului social. Capitalul social poate fi redus in conformitate cu prevederile art.207 alin.(1) din Legea nr.31/1990 privind societatile comerciale, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare. Operatiunile efectuate de dumneavoastra in opinia noastra nu sunt justificate. In fond, conform cadrului legal mai sus enuntat, vanzarea autoturismelor cu provenienta aport la capitalul social nu are nici un impact asupra dimensiunii si structurii capitalului social. Operatiunea in sine trebuie tratata ca o vanzare de mijloace fixe complet amortizate. Daca actul aditional de diminuare a capitalului social nu a fost inregistrat la Registrul Comertului, va sfatuim sa renuntati la aceasta operatiune.
Articol publicat in data 04-Dec-2006

Obligatiile sediilor permanente privind inregistrarea platii impozitelor si taxelor

Reglementarile care prezinta obligatiile sediilor permanente privind inregistrarea in vederea platii impozitelor si taxelor pentru activitatile desfasurate de nerezidenti in Romania

Inca din anul 2000 a fost emisa o reglementare privind inregistrarea si impunerea veniturilor realizate in Romania, de catre persoanele juridice straine si persoanele fizice nerezidente (Decizia nr. 3/12.07.2000 privind Solutiile referitoare la aplicarea legislatiei privind impunerea unor venituri realizate din Romania de persoane fizice si juridice nerezidente si a conventiilor de evitarea a dublei impuneri).

Aceasta decizie a fost completata cu normele de aplicare aprobate prin Ordinul nr. 181/19.02.2001. Conform acestor norme, firmele romanesti beneficiare a prestarilor de servicii executate de persoane juridice straine sau de persoane fizice nereziedente erau obligate sa prezinte administratiilor fiscale locale o declaratie si traducerea legalizata a contractului, precum si a eventualelor acte aditionale incheiate. De la adoptarea Codului fiscal incepand cu data de 1 ianuarie 2004, Decizia 3/2000 nu mai avea baza legala pentru a fi aplicata, deoarece aceasta a fost abrogata. Pentru reglementarea acestei situatii, ANAF a publicat in Monitorul Oficial nr. 699 din 17.10.2007, Ordinul nr. 1.415/26.09.07 privind procedura de inregistrare a contractelor incheiate intre persoane juridice romane si persoane juridice sau fizice straine nerezidente. Acest ordin a fost emis conform prevederilor pct. 21 alin. (1) din normele metodologice date in aplicarea art. 8 al titlului I din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, aprobate prin Hotararea Guvernului nr. 44/2004, cu modificarile si completarile ulterioare. Dar nici Ordinul nr. 1.415/26.09.07 nu a rezolvat problema, deoarece prezenta neconcordante cum ar fi, de exemplu, neconcordanta terminologiei cu cea din Codul fiscal de persoane juridice straine sau persoane fizice nerezidente in loc de persoane juridice sau fizice straine nerezidente. Astfel, la nici doua luni de la publicarea Ordinului nr. 1.415, a fost publicat in Monitorul Oficial 858 din 13.12.07, Ordinul nr. 2.310/2007 privind procedura de inregistrare a contractelor incheiate intre persoane juridice romane si persoane juridice straine sau persoane fizice nerezidente. Prin acest ordin se abroga Ordinul presedintelui Agentiei Nationale de Administrare Fiscala nr. 1.415/2007 privind procedura de inregistrare a contractelor incheiate intre persoane juridice romane si persoane juridice sau fizice straine nerezidente, publicat in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 699 din 17 octombrie 2007. Este important de mentionat ca Ordinul nr. 1.415/2007 se abroga intr-un timp record de numai doua luni de la data aparitiei. Conform Ordinului nr. 2.310, persoanele juridice romane sunt obligate sa inregistreze la administratiile fiscale locale contractele incheiate cu persoane juridice straine sau persoane fizice nerezidente care executa pe teritoriul tariii noastre prestari de servicii de lucrari de constructii, de montaj, activitati de supraveghere, activitati de consultanta, de asistenta tehnica si oricare alte activitati care pot constitui sediu permanent in Romania. Inregistrarea acestor contracte se face prin completarea si depunerea la administratia fiscala teritoriala a Declaratiei de inregistrare a contractelor initiale/aditionale (conexe) incheiate cu persoane juridice straine sau persoane fizice nerezidente", cod MEF 14.13.01.40/n. Modelul acestei declaratii se gaseste in anexa 1 din ordin. Inregistrarea se face doar prin depunerea unei declaratii, nefiind necesara si anexarea in copie a contractului si traducerea legalizata a acestuia. Conform art. 7, al doilea aliniat, termenul de inregistrare a acestor contracte la administratia financiara locala este de 30 de zile de la data intrarii in vigoare a acestui ordin. Tot in acest ordin se precizeaza ca acele contracte incheiate de persoane juridice romane cu persoane juridice straine sau persoane fizice nerezidente pentru activitati desfasurate in afara teritoriului Romaniei, nu trebuie inregistrate la adiministratiile fiscale teritoriale. In concluzie, incepand de la data publicarii Ordinului nr. 2.310/ 03.12.07, firmelor romanesti le revine si sarcina analizarii si selectarii contractelor din prisma aparitiei unui sediu permanent in Romania, incheiate cu prestatorii nerezidenti. Legat de art. 2 din Ordinul nr. 2.310/03.12.07, mentionam ca punctul 21(1) legat de Titlul I Dispozitii generale din Norme a fost completat. Astfel a fost asigurata corelarea prevederilor Codului fiscal cu reglementarile existente (e drept ca doar prin norme, nu si prin cod, asa cum ar fi fost indicat, deoarece modificarea Codului fiscal pentru 2008 a fost facuta inaintea elaborarii Ordinului nr. 2.310):

pct. 21. (1) In aplicarea art. 8 din Codul fiscal, persoanele juridice romane au obligatia sa inregistreze contractele incheiate cu persoane juridice straine sau persoane fizice nerezidente care executa pe teritoriul Romaniei prestari de servicii de natura lucrarilor de constructii, de montaj, activitatilor de supraveghere, activitatilor de consultanta, de asistenta tehnica si a oricaror alte activitati. Inregistrarea contractelor se efectueaza la organele fiscale teritoriale in a caror raza persoanele juridice romane beneficiare ale activitatilor de mai sus isi au domiciliul fiscal, conform legii, potrivit procedurii instituite prin ordin al presedintelui Agentiei Nationale de Administrare Fiscala. Contractele incheiate de persoane juridice romane cu persoane juridice straine sau persoane fizice nerezidente pentru activitati desfasurate in afara teritoriului Romaniei nu fac obiectul inregistrarii, potrivit prezentelor dispozitii. Cu privire la stabilirea bazei de impozitare pentru activitatile nerezidentilor , Decizia nr. 2/07.04.2004 a Comisiei Fiscale Centrale precizeaza modul de aplicare unitara a unor prevederi referitoare la impozitul pe profit, conventiile de evitare a dublei impuneri, accize si taxa pe valoarea adaugata. Conform acestei decizii, modul de stabilire a bazei impozabile a sediului permanent este identic cu cel aplicabil oricarui rezident, in general si oricarui sediu permanent, in particular. Astfel cheltuielile efectuate de persoana juridica nerezidenta in beneficiul sediului permanent sunt considerate cheltuieli deductibile fiscal la determinarea profiturilor unui sediu permanent in limitele si conditiile specifice de tara, conform conventiilor de evitare a dublei impuneri. Cu toate acestea, atunci cand prin conventiile de evitare a dublei impuneri sunt admise, in cazul determinarii profiturilor unui sediu permanent, la scadere, cheltuielile de conducere si cheltuielile generale de administratie (indiferent de faptul ca s-au produs in statul in care se afla sediul permanent sau in alta parte, fie ca se face sau nu, in mod expres, trimitere la legislatia interna) sunt deductibile in limita a 10% din veniturile salariale ale angajatilor sediului permanent, conform prevederilor din legea interna. Daca se efectueaza cheltuieli de catre firma straina (firma mama), care reprezinta cheltuieli ale sediului permanent, acestea se pot inregistra pe sediul permanent prin intocmirea unei note de debitare-creditare conform Ordinului nr. 1.850/2004(Cod 14-6-1A). Aceasta nota, insotita de copii ale documentelor de la firma straina, reprezinta documentul justificativ al sediului permanent pentru inregistrarea in contabilitate la cursul din data tranzactiei prin articolul contabil: 6xx (cont de cheltuieli) = 481 (decontari intre unitate si subunitati )

Astfel am luat in considerare prevederile Codului fiscal potrivit caruia, atunci cand sediul permanent nu detine facturi pentru cheltuielile alocate lui de catre sediul sau principal, celelalte documente justificative trebuie sa includa dovezi privind suportarea efectiva a costurilor si alocarea rezonabila a acestor costuri catre sediul permanent utilizand regulile preturilor de transfer. Conform art. 29 din Codul fiscal, persoanele juridice straine care desfasoara activitati prin intermediul unui sediu permanent in Romania sunt obligate sa plateasca impozitul pe profit pentru profitul impozabil realizat de sediul permanent rezultat din diferenta dintre veniturile sediului permanent si cheltuielile efectuate in scopul obtinerii acestor venituri. Profitul impozabil aferent sediului permanent este determinat prin tratarea acestuia ca persoana separata si prin luarea in considerare a regulilor preturilor de transfer la stabilirea pretului de piata al unui transfer facut intre persoana juridica straina si sediul sau permanent. De asemenea, inainte de a desfasura activitate printr-un sediu permanent in Romania, reprezentantul legal al persoanei juridice straine trebuie sa inregistreze sediul permanent la autoritatea fiscala competenta. Prin Ordinul nr. 1.311/04.08.06 pentru aprobarea Deciziei comisiei fiscale centrale nr. 3/05.07.06 privind art. 8 si art. 151 alin. (2) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificarile si completarile ulterioare, pct. 55 din normele metodologice de aplicare a prevederilor titlului VI din Codul fiscal, aprobate prin Hotararea Guvernului nr. 44, cu modificarile ulterioare, s-au prevazut urmatoarele:

- in cazul in care o persoana juridica nerezidenta efectueaza activitati in Romania care genereaza unul sau mai multe sedii permanente, acesta trebuie sa se inregistreze ca platitor de taxa pe valoare adaugata, insa doar sediul permanent desemnat in acest scop de catre persoana juridica nerezidenta; - decizia privind desemnarea unui singur sediu permanent pentru a reprezenta in scopuri de taxa pe valoarea adaugata toate sediile permanente ale aceleasi persoane juridice nerezidente se comunica la toate administratiile fiscale la care sunt arondate sediile permanente in care aceasta isi desfasoara activitatile . Prevederile acestui ordin vin in contradictie cu prevederile O.M.F.P. nr. 36/12 ianuarie 2007 pentru aprobarea modelului si continutului formularului (301) "Decont special de taxa pe valoarea adaugata", prin care se stipuleaza ca achita T.V.A. persoanele care beneficiaza de serviciile prevazute la art. 133 alin. (2) lit. g) din Codul fiscal. Din cele doua ordine nu reiese cum trebuie procedat in cazul in care o persoana juridica straina presteaza pe teritoriul Romaniei servicii, conform art. 133 alin. (2) g din Codul fiscal la mai multe firme romanesti, cu contracte incheiate pentru fiecare in parte. Speram ca aceste probleme sa fie clarificate in timp cat mai scurt de catre institutiile abilitate in acest sens.
Articol publicat in data 27-Mar-2008

Organizarea contabilitatii de gestiune

Intrebare: Cum se organizeaza contabilitatea de gestiune la o firma care produce si vinde agregate si betoane? Care sunt inregistrarile in contabilitatea financiara si de gestiune? Raspuns:(dat in mai 2005) Contabilitatea financiara si de gestiune: In primul rand, din punct de vedere fiscal, in situatia in care aveti mai mult de 5 salariati la fiecare punct de lucru dispersat teritorial fata de sediul social, in conformitate cu prevederile legii finantelor publice locale aveti obligatia sa va inregistrati la organul fiscal teritorial de care apartine punctul de lucru in vederea platii impozitului pe venituri din salarii. In al doilea rind, din punct de vedere contabil trebuie avute in vedere activitatile desfasurate de firma pe care o reprezentati, astfel incat sa utilizati in contabilitatea financiara si de gestiune conturi analitice pentru a delimita rezultatul economic pe fiecare tip de activitate, si anume: exploatare pietris din albia raului; fabricare betoane; lucrari de constructii atelier de reparatii (in situatia in care reparatiile se efectueaza si pentru alte firme).

Deoarece intrebarile formulate de dvs. sunt multe si complexe, fapt ce ar necesita timp pentru elaborarea unei monografii contabile pentru fiecare tip de activitate desfasurata de firma dvs., in redactarea raspunsului vom prezenta atat actele normative in vigoare pentru evidenta contabila si fiscala, cat si numai inregistrarile contabile uzuale in contabilitatea financiara si de gestiune, concomitent cu liniile generale ce trebuie urmarite in contabilitatea de gestiune. Din punct de vedere fiscal : Avand in vedere faptul ca pentru obtinerea pietrisului exploatati albia unui rau, in conformitate cu prevederile Legii nr. 85 din 18 martie 2003, Legii minelor publicata in M.Of. nr. 197 din 27 martie 2003 si a normelor de aplicare aprobate prin H.G. nr. 1208 din 14 octombrie 2003 publicate in M.Of. nr. 772

din 4 noiembrie 2003, aveti si obligatia de evidentia, declara si vira taxa anuala de explorare si taxa trimestriala de exploatare. In actul normativ mentionat sunt definiti urmatorii termeni care va ajuta sa respectati legislatia contabila si fiscala in cadrul firmei dvs. : exploatare: ansamblul de lucrari executate in subteran si/sau la suprafata pentru extragerea resurselor minerale, prelucrarea si livrarea acestora in forme specifice; explorare : ansamblul de studii si activitati pentru identificarea zacamintelor, evaluarea cantitativa si calitativa a acestora, precum si determinarea conditiilor tehnice si economice de valorificare; produs minier: produsul rezultat din activitatea de exploatare a unui zacamant, livrat ca atare sau sub forma de sorturi rezultate in urma unui proces tehnologic de prelucrare/preparare pentru a fi utilizat ca produs finit sau ca materie prima la fabricarea unui alt produs; produs rezidual minier : produsul remanent depus in halde si iazuri de decantare, rezultat din activitati miniere.

Pentru calculul redeventei miniere trebuie sa tineti evidenta extracontabila a productiei lunare de pietris, pentru care va propunem urmatorul cap de tabel: An/luna 0 Cantitate produsa 1 Pret unitar 2 Valoare productie obtinuta 3=1x2 Redeventa miniera datorata 4=3x2%

Acest tabel poate reprezenta si documentul justificativ pentru inregistrarea in evidenta contabila a obligatiei de plata prin formula contabila 635= 446 analitic distinct. Datele referitoare la cantitatea produsa si valoarea efectiva a productiei obtinute le obtineti din contabilitatea de gestiune. Declararea obligatiei de plata se face trimestrial pe baza inregistrarii din contabilitatea financiara cu ajutorul formularului ,,Declaratie cod 100. Fata de bugetul de general consolidat, mai aveti obligatia platii anuale a unei taxe de explorare si exploatare in baza licentei obtinute inregistrata tot prin formula contabila 635= 446 analitic distinct. Declararea obligatiei de plata se face anual, pe baza aceluiasi formular cod 100. Din punct de vedere contabil: Contabilitatea financiara Inregistrarile contabile din contabilitatea financiara sunt cele uzuale, adaptate la cerintele firmei dvs. Pentru exemplificare va prezentam urmatoarele inregistrari contabile : aprovizionarea cu materii prime :

% = 401 119.000.000 301 100.000.000 4426 19.000.000 aprovizionarea cu materiale consumabile :

% = 401 47.600.000

302 40.000.000 4426 7.600.000 achizitia unui utilaj de productie:

% = 404 238.000.000 213 200.000.000 4426 38.000.000 cheltuieli energie electrica:

% = 401 8.330.000 605 7.000.000 4426 1.330.000 cheltuieli telefon:

% = 401 5.950.000 626 5.000.000 4426 950.000 cheltuieli servicii terti:

% = 401 7.140.000 62825 6.000.000 1.140.000 cheltuieli materii prime din gestiune:

601 = 301 8.000.000 cheltuieli materiale consumabile din gestiune:

602 = 302 3.000.000 cheltuieli cu salariile muncitorilor direct productivi:

6411 = 421 28.000.000 retineri din salarii muncitori:

421 = % 4.760.000 4312 2.660.000

4372 280.000 4314 1.820.000 4441 450.000 cheltuieli cu protectia sociala:

64511 = 4311 6.160.000 64551 = 4315 140.000 64531 = 4371 840.000 64531 = 4313 1.960.000 cheltuieli comision Camera de Munca:

62821 = 40103 210.000 cheltuieli cu salariile TESA:

6411 = 421 8.000.000 retineri din salarii TESA:

421 = % 1.360.000 4312 760.000 4372 80.000 4314 520.000 4441 7.200 cheltuieli cu protectia sociala:

64512 = 4311 1.760.000 64552 = 4315 40.000 64532 = 4371 240.000 64532 = 4313 560.000 cheltuieli comision Camera de Munca:

62822 = 40103 60.000 cheltuieli cu salariile personalului de conducere:

6413 = 421 12.000.000

retineri din salarii TESA:

421 = % 2.050.200 4312 1.140.000 4372 120.000 4314 780.000 4441 10.200 cheltuieli cu protectia sociala:

64513 = 4311 2.640.000 64553 = 4315 60.000 64533 = 4371 360.000 64533 = 4313 840.000 cheltuieli comision Camera de Munca:

62822 = 40103 90.000 cheltuieli amortizare mijloace fixe conform graficului:

681 = 2813 4.000.000 Contabilitatea de gestiune Pentru organizarea contabilitatii de gestiune trebuie sa aveti in vedere prevederile O.M.F.P. nr. 1826 din 22 decembrie 2003 pentru aprobarea Precizarilor privind unele masuri referitoare la organizarea si conducerea contabilitatii de gestiune. Organizarea contabilitatii de gestiune este flexibila, in sensul ca procedeele si tehnicile utilizate de fiecare firma se stabilesc in functie de particularitatile activitatii desfasurate. Pentru fiecare tip de activitate desfasurata trebuie sa organizati contabilitatea de gestiune, astfel incat sa preluati in contabilitatea financiara costurilor unitare ale produselor obtinute, ale lucrarilor si serviciilor efectuate. Pe baza contabilitatii de gestiune aveti controlul asupra preturile de vanzare negociate prin contractele economice incheiate cu clientii. Prin contabilitatea de gestiune se asigura: inregistrarea operatiilor privind colectarea si repartizarea cheltuielilor pe destinatii, pe activitati si faze de fabricatie; calculul costului de achizitie, de productie, de prelucrare a bunurilor intrate/obtinute, lucrarilor executate, serviciilor prestate si a productiei in curs de executie;

Pentru determinarea corecta a structurii costurilor , in contabilitatea de gestiune trebuie sa aplicati urmatoarele 5 principii ale calculatiei costurilor: 1. principiul separarii cheltuielilor care privesc obtinerea bunurilor, lucrarilor, serviciilor de cheltuielile care nu sunt legate de achizitia, productia sau prelucrarea acestora si nu se includ in costul acestora, respectiv:

cheltuielile de administratie; cheltuielile de desfacere; regia fixa nealocata costului; cheltuielile financiare; cheltuielile extraordinare etc., nu se includ in costul acestora.

2. principiul delimitarii cheltuielilor in timp care impune includerea cheltuielilor in costuri in perioada de gestiune careia ii apartin cheltuielile in cauza. 3. principiul delimitarii cheltuielilor in spatiu care impune delimitarea cheltuielilor efectuate intr-o anumita perioada de gestiune pe principalele procese (in cadrul sectorului productie pe sectii, ateliere, linii de fabricatie) sau locuri care le-a generat (aprovizionare, productie, administratie, desfacere) 4. principiul delimitarii cheltuielilor productive creatoare de valoare, de cele cu caracter neproductiv ; 5. delimitarea cheltuielilor privind productia finita de cheltuielile aferente productiei in curs de executie . Lista conturilor de gestiune este adaptata in functie de scopurile urmarite, respectiv: - calculatia costurilor bunurilor/lucrarilor/serviciilor (organizata in functie de tipul si modul de organizare a productiei, tehnologiei de fabricatie); - evidentierea fluxului costurilor; - determinarea costurilor aferente stocurilor; - determinarea veniturilor si a rezultatelor economice. La determinarea costurilor trebuie sa aveti in vedere structura acestora in functie de natura activitatii: pentru activitatea de productie (exploatare materie prima, obtinere de agregate si balast) costurile sunt reprezentate de cheltuielile directe aferente productiei: materiale directe; energie consumata in scopuri tehnologice; manopera directa si cheltuielile cu protectia sociala aferente acesteia; cota cheltuielilor indirecte de productie repartizata.

Pentru activitatea prestari servicii (lucrari de constructii, reparatii utilaje la terti) costurile sunt reprezentate de cheltuielile directe aferente: manopera directa si cheltuielile de protectie sociala aferente atat muncitorilor cat si sefilor de echipa ai acestora; cota cheltuielilor indirecte.

Costul complet al materiei prime sau al produsului finit obtinut cuprinde costul de productie la care se adauga cheltuielile generale de administratie si cheltuielile de desfacere repartizate asupra acestora pe criterii determinate de fiecare firma in parte. Costurile aferente obtinerii productiei sau efectuarii de prestari servicii reflectate in contabilitatea de gestiune au la baza urmatoarele cheltuieli inregistrate in contabilitatea financiara : a) cheltuieli directe: acele cheltuieli care se identifica pe un anumit obiect de calculatie (produs, serviciu, lucrare, comanda, faza, activitate) inca din momentul efectuarii lor si cuprind:

costul de achizitie al materiilor prime si materialelor directe consumate; energia electrica consumata in scopuri tehnologice; manopera directa (salarii, asigurari si protectia sociala etc.); alte cheltuieli directe.

b) cheltuieli indirecte: acele cheltuieli care nu se pot identifica si atribui direct pe un anumit obiect de calculatie, ci privesc intreaga productie a unei sectii sau a persoanei juridice in ansamblul ei si cuprind: regia fixa de productie = cheltuieli indirecte de productie care raman relativ constante indiferent de volumul productiei (amortizarea utilajelor si echipamentelor, intretinerea sectiilor si utilajelor, cheltuielile cu conducerea si administrarea sectiilor); regia variabila de productie = cheltuieli indirecte de productie, care variaza in raport cu volumul productiei (cheltuielile indirecte cu consumul de materiale si forta de munca).

c) cheltuieli de desfacere; d) cheltuieli generale de administratie. In costul materiilor prime obtinute, a productiei de betoane si a lucrarilor de constructii nu trebuie incluse urmatoarele cheltuieli: pierderile de materiale, manopera sau alte costuri de productie inregistrate peste limitele normal admise; cheltuielile de depozitare, cu exceptia cazurilor in care astfel de costuri sunt necesare in procesul de productie, anterior trecerii intr-o noua faza de fabricatie; regiile generale de administratie care nu participa la procesul de productie; costurile de desfacere; regia fixa nealocata costului.

Indiferent de natura activitatii desfasurate se utilizeaza urmatoarele conturi de gestiune, dezvoltate in functie de necesitati, pe conturi analitice: GRUPA 90 Decontari interne CONTURI 901 Decontari interne privind cheltuielile incepe prin a se credita 9011 materii prime si materiale 9012 servicii terti 9013 salarii si contributii salarii 9014 chelt. repartizate din alte activitati 902 Decontari interne privind productia obtinuta 903 Decontari interne privind diferentele de pret 921 Cheltuielile activitatii de baza cont de colectare 921 = 9011 921 = 9012

92 Conturi de calculatie

922 Cheltuielile activitatilor auxiliare salarii ateliere de prod. si contrib. salarii 923 Cheltuielile indirecte de productie amortizarea salarii TESA productie si contrib. salarii energie electrica 924 Cheltuielile generale de administratie salarii TESA administrativ, financiar contabilitate, conducere si contrib. salarii 925 Cheltuielile de desfacere salarii TESA desfacere si contrib. salarii 931 Costul productiei obtinute predarile de produse finite 345=711 concomitent cu 931 = 902 933 Costul productiei in curs de executie inventarierea productiei neterminate 331 = 711concomitent cu 933= 902 Pentru exemplificare, va prezentam urmatoarele inregistrari contabile efectuate in baza raportului lunar de productie pentru fiecare tip de activitate: colectarea cheltuielilor cu materiile prime si materialele:

93 Costul productiei

921 = 9011 83.000.000 colectarea cheltuielilor cu servicii diverse prestate de terti:

921 = 9012 6.000.000 colectarea cheltuielilor cu salariile muncitorilor si contributiile aferente:

921 = 9013 37.310.000 colectarea cheltuielilor cu salariile TESA si contributiile aferente:

923 = 9014 10.660.000 colectarea cheltuielilor cu amortizarea:

923 = 9015 4.000.000 colectarea cheltuielilor cu energia electrica:

923 = 9016 7.000.000 colectarea cheltuielilor cu telefoanele:

923 = 9017 5.000.000 colectarea cheltuielilor cu salariile personalului de conducere si a contributiilor aferente:

924 = 9018 15.990.000 decontarea cheltuielilor directe:

902 = 921 126.310.000 decontarea cheltuielilor indirecte:

902 = 923 26.660.000 decontarea cheltuielilor generale:

902 = 924 15.990.000 determinarea costului aferent produselor finite obtinute in cadrul unei luni (88,8% din total cheltuieli):

% = 931 150.036.480 total general, din care: 9011 73.704.000 materii prime si materiale 9012 5.328.000 servicii diverse prestate de terti 9013 33.131.280 salarii si contributii muncitori 9014 9.466.080 salarii si contributii TESA 9015 3.552.000 amortizarea mijlacelor fixe 9016 6.216.000 energie electrica 9017 4.440.000 telefoane 9018 14.199.120 salarii si contributii conducere obtinerea produselor finite in cursul unei luni, conform raportului de productie: in contabilitatea financiara: - produsele finite obtinute: 345 = 711 150.036.480

in contabilitatea de gestiune: - costul produselor finite obtinute: 931 = 902 150.036.480 determinarea costului aferent productiei neterminate la sfarsitul lunii de referinta (11,2 % din total cheltuieli): % = 933 18.923.520 total general, din care: 9011 9.296.000 materii prime si materiale 9012 672.000 servicii diverse prestate de terti 9013 4.178.720 salarii si contributii muncitori 9014 1.193.920 salarii si contributii TESA 9015 448.000 amortizarea mijlacelor fixe 9016 784.000 energie electrica 9017 560.000 telefoane 9018 1.790.880 salarii si contributii conducere evidentierea productiei neterminate la sfarsitul lunii: in contabilitatea financiara: - productia neterminata: 331 = 711 18.923.520 in contabilitatea de gestiune: - costul productiei neterminate: 933 = 902 18.923.520 Inchiderea conturilor in contabilitatea financiara la sfarsitul lunii de referinta inchiderea conturilor de T.V.A.: 4427 = 4426 31.350.000 4424 = 4426 36.670.000 inchiderea contului de cheltuieli: 121 = % 168.960.000 601 80.000.000

602 3.000.000 605 7.000.000 626 5.000.000 681 4.000.000 62821 210.000 62822 60.000 62823 90.000 62825 6.000.000 6411 28.000.000 6412 8.000.000 6413 12.000.000 64511 6.160.000 64512 1.760.000 64513 2.640.000 64521 840.000 64522 240.000 64523 360.000 64531 1.960.000 64532 560.000 64533 840.000 64551 140.000 64552 40.000 64553 60.000 inchiderea contului de venituri: % = 121 205.960.000 701 165.000.000 711 40.960.000 Model de antecalculatie de pret:

Antecalculatia de pret pentru un produs finit se face urmarind toate elementele pretului de cost asa cum au fost mentionate si detaliate in exemplul dat pentru monografia contabilitatii financiare si de gestiune. In antecalculatia de pret trebuie sa includeti atat cheltuielile directe, cat si cheltuielile indirecte. Antecalculatia de pret este doar cu caracter orientativ fiind importanta doar pentru structura pretului de cost care trebuie sa se regaseasca in contabilitatea de gestiune. Din exemplul dat la punctul 1 se poate consta faptul ca nu s-a lucrat cu diferente de pret favorabile sau nefavorabile fata de un pret de cost antecalculat, pretul produsului finit sau al productiei neterminat fiind reprezentat doar de costul efectiv. Avand in vedere faptul ca productia firmei dvs. nu are un ciclu lung de fabricatei, va recomandam si dvs. sa ocoliti modalitatea de lucru cu diferente de pret. Pentru lucrarile de constructii, in loc de antecalculatie de pret se face un deviz care trebuie sa cuprinda enumerarea lucrarilor de efectuat cu detalierea costurile materiale pe fiecare, la care se adauga cheltuieli directe si indirecte, plus beneficiul societatii. Produse finite: Pot fi considerate produse finite agregatele care sunt vandute ca atare beneficiarilor. Agregatele care sunt utilizate la obtinerea betoanelor se considera materii prime obtinute din productia proprie, pretul de cost al acestora fiind format doar din manopera directa, cheltuielile directe si indirecte de productie, fara a cuprinde un beneficiu. Betoanele pot fi considerate produse finite daca sunt vandute ca atare, dar se considera materii prime obtinute din productia proprie daca sunt utilizate de firma dvs. la executarea lucrarilor de constructii pentru diversi beneficiari. Din punct de vedere contabil, inregistrarile pentru acelasi produs care poate fi atat materie prima pentru alt produs finit, cat si produs finite destinat comercializarii ca atare, sunt urmatoarele: productia de agregate ca materii prime si produse finite: 345 = 711 100.000.000 lei (analitic distinct agregate) inregistrarea agregatelor ca materii prime la obtinerea betoanelor : 301 = 345 40.000.000 si concomitent 711 = 345 40.000.000 601 = 301 40.000.000 urmeaza inregistrarile din contabilitatea financiara si de gestiune prezentate anterior pentru productia de betoane In locul contului 345 aveti posibilitaea de a utiliza si contul 341 semifabricate vanzarea agregatelor ca produse finite: 711 = 345 60.000.000 411 = % 71.400.000 701 60.000.000

4427 11.400.000 Inregistrarile contabile din contabilitatea financiara pentru lucrarile de constructii sunt urmatoarele: de exemplu, la data de 31.05.2005: - inregistrarea valorii la cost de productie a lucrarilor si serviciilor in curs de executie: 332 = 711 1.000.000.000 Soldul contului reprezinta valoarea la cost de productie a lucrarilor si serviciilor in curs de executie la sfarsitul perioadei si se inchide prin contul 121 pentru a se echilibra cu conturile de cheltuieli aferente (materii prime, alte cheltuieli directe si indirecte) in cursul lunii iunie se mai efectueaza lucrari de 500.000.000 lei, dar se finalizeaza si se receptioneaza lucrari de 300.000.000 lei la cost efectiv de productie: 332 = 711 500.000.000 lucrari efectuate 711 = 332 300.000.000 lucrari finalizate, receptionate, facturate beneficiarului 411 = % 416.000.000 704 350.000.000 4427 66.500.000 de exemplu, la data de 30.06.2005: 711 = 332 1.200.000.000 de exemplu, la data de 01.07.2005: 332 = 711 1.200.000.000 Contabilitatea de gestiune a lucrarilor de constructii este identica cu contabilitatea produselor finite pe care am prezentat-o initial.
Articol publicat in data 25-Apr-2006

Organizarea evidentei privind TVA

<P

Multumim Newsletter-ului Taxe si Impozite Actual Andrei Savescu, coordonator Newsletter Taxe si Impozite Actual

Organizarea evidentei privind TVA 1. Cine tine evidente privind TVA? Au obligatia sa tina evidente corecte si complete: 1. persoanele impozabile stabilite in Romania, pentru operatiunile efectuate in desfasurarea activitatii lor economice, pentru operatiunile pentru care sunt obligate la plata taxei, pre-cum si pentru orice alta operatiune in legatura cu TVA;

2. persoanele obligate la plata taxei pentru orice operatiune sau care se identifica drept persoane inregistrate in scopuri de TVA, in scopul desfasurarii oricarei operatiuni, pentru operatiunile respective; 3. persoanele impozabile si persoanele juridice neimpozabile, pentru toate achizitiile intracomunitare; 4. asociatul care contabilizeaza veniturile si cheltuielile, potrivit contractului incheiat intre parti, in cazul asociatiilor in participatiune care nu constituie o persoana impozabila, pentru operatiunile realizate de respectiva asociatie in participatiune. 2. Ce evidente trebuie sa tinem privind TVA? Fiecare persoana impozabila va tine urmatoarele evidente si documente: 1. evidente contabile ale activitatii sale economice;

2. al doilea exemplar al facturilor sau al altor documente emise de aceasta si legate de activitatea sa economica; 3. facturile sau alte documente primite si legate de activitatea sa economica; 4. documentele vamale si, dupa caz, cele privind accizele legate de importul, exportul, livrarea intracomunitara si achizitia intracomunitara de bunuri realizate de respectiva persoana; 5. facturile si alte documente emise sau primite de respectiva persoana pentru majorarea sau reducerea contravalorii livrarilor de bunuri, prestarilor de servicii, achizitiilor intracomunitare sau importurilor; 6. un registru al non-transferurilor de bunuri transportate de persoana impozabila sau de alta persoana in contul acesteia in afara Romaniei, dar in interiorul Comunitatii, pentru urmatoarele operatiuni: prestarea de servicii in beneficiul persoanei impozabile, care implica lucrari asupra bunurilor corporale efectuate in statul membru in care se termina expedierea sau transportul bunului, cu conditia ca bunurile, dupa prelucrare, sa fie reexpediate persoanei impozabile din Romania de la care fusesera expediate sau transportate initial; utilizarea temporara a bunului respectiv pe teritoriul statului membru de destinatie a bunului expediat sau transportat, in scopul prestarii de servicii in statul membru de destinatie, de catre persoana impozabila stabilita in Romania; pentru alte situatii in care se aplica masuri de simplificare;

7. un registru pentru bunurile mobile corporale primite care au fost transportate din alt stat membru al Comunitatii in Romania sau care au fost importate in Romania sau achizitionate din Romania de o persoana impozabila nestabilita in Romania si care sunt date unei persoane impozabile in Romania in scopul expertizarii sau pentru lucrari efectuate asupra acestor bunuri in Romania, cu exceptia situatiilor in care, prin ordin al ministrului economiei si finantelor, nu se impune o asemenea obligatie. Registrul bunurilor primite nu trebuie tinut, in cazul bunurilor care sunt plasate in regimul vamal de perfectionare activa. 3. Ce cuprinde registrul non-transferurilor? Registrul non-transferurilor va cuprinde: denumirea si adresa primitorului; un numar de ordine; data transportului bunurilor; descrierea bunurilor transportate; cantitatea bunurilor transportate; valoarea bunurilor transportate; data transportului bunurilor care se intorc dupa prelucrare sau expertiza; descrierea bunurilor returnate; cantitatea bunurilor returnate; descrierea bunurilor care nu sunt returnate; cantitatea bunurilor care nu sunt returnate; o mentiune referitoare la documentele emise in legatura cu bunurile care nu sunt returnate; data emiterii acestor documente.

Registrul non-transferurilor nu trebuie completat pentru urmatoarele bunuri:

mijloacele de transport inmatriculate in Romania; paleti, containere si alte ambalaje care circula fara facturare; bunurile necesare desfasurarii activitatii de presa, radiodifuziune si televiziune; bunurile necesare exercitarii unei profesii sau meserii daca:

pretul sau valoarea normala pe fiecare bun in parte nu depaseste nivelul de 1.250 euro la cursul de schimb din data la care bunul este transportat sau expediat in alt stat membru si cu conditia ca bunul sa nu fie utilizat mai mult de 7 zile in afara Romaniei; sau pretul sau valoarea normala pe fiecare bun in parte nu depaseste nivelul de 250 euro la cursul de schimb din data la care bunul este transportat sau expediat in alt stat membru si cu conditia ca bunul sa nu fie utilizat mai mult de 24 de luni in afara Romaniei; computerele portabile si alt material profesional similar care este transportat in afara Romaniei in cadrul unei deplasari de afaceri de catre personalul unei entitati economice sau de catre o persoana fizica autorizata.

4. Ce cuprinde registrul bunurilor primite? Acest registru va cuprinde: denumirea si adresa expeditorului; un numar de ordine; data primirii bunurilor; descrierea bunurilor primite; cantitatea bunurilor primite; data transportului bunurilor transmise clientului dupa expertizare sau prelucrare; cantitatea si descrierea bunurilor care sunt returnate clientului dupa expertizare sau prelucrare; cantitatea si descrierea bunurilor care nu sunt returnate clientului; o mentiune referitoare la documentele emise in legatura cu serviciile prestate, precum si data emiterii acestor documente.

5. Ce cuprind jurnalele pentru vanzari si cumparari? Jurnalele pentru vanzari si pentru cumparari, registrele, evidentele si alte documente similare ale activitatii economice a fiecarei persoane impozabile se vor intocmi astfel incat sa permita stabilirea urmatoarelor elemente: valoarea totala, fara taxa, a tuturor livrarilor de bunuri si/sau prestarilor de servicii efectuate de aceasta persoana in fiecare perioada fiscala, evidentiata distinct pentru:

livrarile intracomunitare de bunuri scutite; livrari/prestari scutite de taxa sau pentru care locul livrarii/prestarii este in afara Romaniei; livrarile de bunuri si/sau prestarile de servicii taxabile si carora li se aplica cote diferite de taxa; valoarea totala, fara taxa, a tuturor achizitiilor pentru fiecare perioada fiscala, evidentiata distinct pentru:

achizitii intracomunitare de bunuri; achizitii de bunuri/servicii pentru care persoana impozabila este obligata la plata taxei;

 achizitii de bunuri, inclusiv provenite din import, si de servicii, taxabile, carora li se aplica cote diferite de taxa; taxa colectata de respectiva persoana pentru fiecare perioada fiscala; taxa totala deductibila si taxa dedusa pentru fiecare perioada fiscala; calculul taxei deduse provizoriu pentru fiecare perioada fiscala, a taxei deduse efectiv pentru fiecare an calendaristic si al ajustarilor efectuate, atunci cand dreptul de deducere se exercita pe baza de pro-rata, evidentiind distinct: taxa dedusa; taxa nededusa; taxa dedusa pe baza de pro-rata. Atentie! Aceste documente nu sunt formulare tipizate stabilite de Ministerul Economiei si Finantelor. Fiecare persoana impozabila poate sa isi stabileasca modelul documentelor pe baza carora determina taxa colectata si taxa deductibila, conform specificului propriu de activitate. Modelele orientative ale jurnalelor si registrelor care trebuie intocmite sunt propuse in anexele nr. 1-4 la O.M.F.P. nr. 1.372/2008 privind organizarea evidentei in scopul taxei pe valoarea adaugata, conform art. 156 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal. 6. Cum intocmim si cum arhivam? Putem intocmi aceste documente manual sau prin utilizarea sistemului informatic, dupa caz. De asemenea, le putem stoca prin orice metode si in orice loc, in urmatoarele conditii: 1. locul de stocare sa se afle pe teritoriul Romaniei, cu exceptia celor intocmite prin mijloace electronice, care pot fi pastrate in orice loc, daca pe perioada stocarii: se garanteaza accesul on-line la datele respective; se garanteaza integritatea continutului documentelor respective;

2. in cazul stocarii prin mijloace electronice, aceste documente sa fie puse la dispozitia organelor fiscale competente fara nicio intarziere, ori de cate ori ni se solicita acest lucru. Concluzie Noul ordin, care abroga vechile reglementari, respectiv O.M.F.P. nr. 2.217/2006, nu aduce modificari semnificative organizarii evidentei privind TVA.
Drepturile de proprietate intelectuala asupra continutului acestui articol apartin Editurii Rentrop & Straton. Articolul poate fi preluat in limita a 500 de caractere, cu conditia sa fie insotit de textul: "Sursa: Portalul contabilul.ro " si link catre www.contabilul.ro . In caz contrar, vom actiona conform legilor privind protectia drepturilor de proprietate intelectuala.

Articol publicat in data 12-Nov-2008

Inregistrarea in contabilitate a operatiilor generate de infiintarea unei societati comerciale

<P

Multumim Revistei de Monografii Contabile univ. drd. Mioara Florina Pantea

Inregistrarea in contabilitate a operatiilor generate de infiintarea unei societati comerciale Din punct de vedere contabil, infiintarea unei societati comerciale, indiferent de obiectul de activitate, presupune, in general, inregistrarea urmatoarelor operatii: subscrierea capitalului social; varsarea capitalului social prin aportul in numerar sau natura a asociatilor/actionarilor; creditarea firmei de catre asociati/actionari pentru acoperirea cheltuielilor initiale; efectuarea cheltuielilor de constituire; recunoasterea, pe baza extrasului de cont bancar, a cheltuielilor cu serviciile bancare.

NOTA Folosim termenul de asociati in cazul societatilor de persoane. In acest caz, capitalul social este divizat in parti sociale. La societatile pe actiuni capitalul social este divizat in actiuni, iar cei care le detin se numesc actionari. La nivelul patrimoniului intreprinderii subscrierea capitalului social genereaza 2 categorii de modificari: aparitia creantei fata de asociati/actionari, ca urmare a promisiunii de aport. Aceasta duce la debitarea contului 456 Decontari cu asociatii/actionarii privind capitalul, care functioneaza ca un cont de active, in acest caz reflectand o creanta. aparitia capitalului social subscris nevarsat, oglindit prin creditarea contului de pasiv 1011 Capital subscris nevarsat Aportul efectiv in contul capitalului subscris genereaza urmatoarele modificari:

cresterea elementelor de utilitati ale intreprinderii prin aporturile asociatilor/actionarilor (bani in banca pentru aportul in numerar, terenuri, cladiri, alte mijloace fixe, marfuri, pentru aporturile in natura), oglindite prin debitarea conturilor corespunzatoare de activ (512 Conturi curente la banci, 211 Terenuri, 212 Constructii, 213 Instalatii tehnice, mijloace de transport, animale si plantatii, 371 Marfuri); scaderea creantei fata de asociati/actionari reflectata prin creditarea contului de activ 456 Decontari cu asociatii/actionarii privind capitalul.

Concomitent, trebuie inregistrata transformarea capitalului social subscris din nevarsat in varsat, operatie care genereaza urmatoarele modificari: scaderea capitalului social subscris nevarsat, ceea ce duce la debitarea contului d e pasiv 1011 Capital subscris nevarsat; cresterea capitalului social subscris varsat, ceea ce duce la creditarea contului de pasiv 1012 Capital subscris varsat; Ca urmare a acestor inregistrari contabile, intreprinderea va avea in patrimoniul sau utilitatile aduse in contul capitalului subscris, utilitati care au ca resursa de acoperire capitalul social subscris varsat. In cazul aportului integral, conturile 456 Decontari cu asociatii/actionarii privind capitalul si 1011 Capital subscris nevarsat se soldeaza. In cazul aportului partial, intotdeauna soldul debitor al contului 456 Decontari cu asociatii/actionarii privind capitalul va fi egal cu soldul creditor al contului 1011 Capital subscris nevarsat si va reprezenta capitalul social de aportat (care inca nu a fost varsat). EXEMPLU Pe baza actului de constituire a unei societati comerciale organizate ca si societate comerciala cu raspundere limitata (S.R.L.), se inregistreaza subscrierea capitalului social in suma de 200 lei, format din 20 parti sociale a cate 10 lei fiecare. Societatea comerciala are asociat unic.

456 = 1011 200 Decontari cu asociatii privind capitalul Capital subscris nevarsat Ulterior se varsa integral capitalul social subscris prin depunerea la banca de catre asociat a sumei de 200 lei. Pe baza extrasului de cont, care cuprinde si cheltuielile cu serviciile bancare in suma de 5 lei, se fac inregistrarile: 5121 = Conturi la banci in lei 456 200 Decontari cu asociatii privind capitalul 5

627 = 5121 Cheltuieli cu serviciile bancare Conturi la banci in lei

Pe baza aceluiasi extras de cont, care reprezinta dovada varsarii capitalului social subscris, se opereaza si inregistrarea: 1011 = 1012 Capital subscris nevarsat Capital subscris varsat ATENTIE! 200

In cazul aportului in natura, diferenta dintre valoarea de aport a activului (stabilita prin expertiza) si valoarea capitalului remunerata de aceste active se inregistreaza ca si prima de aport in creditul contului 1043 Prime de aport. EXEMPLU Sa presupunem un capital social de 40.000 lei divizat in 400 actiuni a cate 100 lei fiecare. In contul acestui capital se aporteaza un utilaj evaluat la 15.565 lei si diferenta este acoperita printr-un aport in numerar. Utilajul va remunera actiuni in valoare de 15.500 lei, adica 155 de actiuni a 100 lei/actiune, diferenta de 65 lei reprezentand prima de aport. 2131 Echipamente tehnologice % 15.565 456 15.500 Decontari cu asociatii privind capitalul 1043 65 Prime de aport =

5121 Conturi la banci in lei ATENTIE!

= 456 24.500 Decontari cu asociatii privind capitalul

In cazul aporturilor in valuta, se inregistreaza diferentele de curs valutar generate de variatia cursului valutar din momentul subscrierii, care presupune recunoasterea creantei fata de asociati/actionari si momentul varsarii capitalului cand aceasta creanta se stinge. ATENTIE! Conform punctului 7.9.1. Capital, paragraf 3, din O.M.F.P. nr. 1.752/2005 contabilitatea analitica a capitalului social se tine pe actionari sau asociati, cuprinzand numarul si valoarea nominala a actiunilor sau a partilor sociale subscrise si varsate. Deoarece infiintarea unei firme presupune plata diverselor servicii prestate de terti si noua societate nu dispune de lichiditati, unul dintre primele fluxuri este cel de creditare a noii firme de catre asociati/actionari. In aceasta situatie asistam la urmatoarele modificari in patrimoniul firmei: Cresc lichiditatile, de obicei numerarul, ceea ce va duce la debitarea contului 5311 Casa in lei. Apare datoria societatii fata de asociati/actionari, datorie care se inregistreaza in creditul contului 4551 Actionari/asociati conturi curente, care se deschide pe analitice distincte pentru fiecare asociat/actionar in parte.

EXEMPLU Pe baza dispozitiei de incasare in numerar, se inregistreaza suma de 1.000 lei incasata de la asociatul unic, in cazul unei Societati Comerciale cu Raspundere Limitata nou infiintate. 5311 Casa in lei = 4551 Asociati conturi curente 1.000

La rambursarea creditului se va opera inregistrarea inversa. ATENTIE! Daca imprumutul este cu dobanda, aceasta se inregistreaza cu ajutorul contului 4552 Actionarii/asociati dobanzi la conturi curente. In general nu este recomandat sa se perceapa dobanzi pentru aceste imprumuturi din cel putin 2 motive: Firma este la inceputul activitatii si orice cheltuiala suplimentara (cum ar fi cea cu dobanzile) nu este de dorit. Asociatul va plati impozit pe venitul din dobanzi.

Cheltuielile ocazionate de infiintarea unei societati comerciale se capitalizeaza (imobilizeaza) sub forma cheltuielilor de constituire. EXEMPLU Se inregistreaza factura de la Registrul Comertului in suma de 80 lei, TVA 19%. % = 201 Cheltuieli de constituire 4426 TVA deductibila 404 Furnizori de imobilizari 95,2 80 15,2

Se inregistreaza achitarea in numerar a facturii (de obicei la Registrul Comertului). Pe acelasi formular apar atat factura, cat si chitanta. 404 Furnizori = 5311 Casa in lei 95,2

Se inregistreaza chitanta de la notar pentru intocmirea actelor de constituire. 201 Cheltuieli de constituire = 5311 Casa in lei 50

Daca infiintarea societatii comerciale se face printr-o firma specializata, se inregistreaza si factura emisa de catre aceasta, precum si toate celelalte cheltuieli ocazionate de infiintare, in debitul contului 201 Cheltuieli de constituire. Chiar din prima luna se poate incepe amortizarea cheltuielilor de constituire. EXEMPLU In exemplul nostru, am colectat in debitul contului 201 Cheltuieli de constituire suma de 130 lei, pe care presupunem ca o amortizam liniar in 5 luni. Acest lucru presupune trecerea pe cheltuieli, lunar, a sumei de 26 lei. 6811 = 2801 26 Cheltuieli de exploatare Amortizarea cheltuielilor privind amortizarea imobilizarilor de constituire

La sfarsitul primei luni de activitate se regularizeaza T.V.A. (in exemplul nostru avem doar T.V.A. deductibila, care devine T.V.A. de recuperare) si se inchid conturile de cheltuieli si venituri (in exemplul nostrum, cheltuielile cu serviciile bancare si cheltuielile de amortizare). ATENTIE! Derularea acestor operatiuni de infiintare pe mai multe luni presupune reflectarea lor in contabilitate in ordine cronologica in luna corespunzatoare in care operatiunea s-a produs.

Monografii contabile marca Rentrop & Straton sau Cum sa devii expert in contabilitate
Drepturile de proprietate intelectuala asupra continutului acestui articol apartin Editurii Rentrop & Straton. Articolul poate fi preluat in limita a 500 e caractere, cu conditia sa fie insotit de textul: "Sursa: Portalul contabilul.ro"si link catre www.contabilul.ro . In caz contrar, vom actiona conform legilor privind protectia drepturilor de proprietate intelectuala
Articol publicat in data 29-Ian-2009

Modul de calcul al salariului minim - de la 01.01.2009

Potrivit ITM, coeficientii minimi de ierarhizare, pe categorii de salariati sunt: 1. muncitori: - necalificati = 1; (salariu minim 600 de lei) grupa 9 din COR (codul ncepe cu 9) muncitori necalificati si ucenici - calificati = 1,2 (salariu minim 720 de lei) grupele 5,6,7,8 (ex. lucratori servicii si comert, lucratori din agricultura, silvicultura si pescuit, 2. personal administrativ ncadrat n functii pentru care conditia de pregatire este: - liceala = 1,2 (salariu minim 720 de lei) grupa 4 (ex. functionari administrativi, de birou, contabilitate, secretari, op. calc, casieri etc) - postliceala = 1,25 (salariu minim 750 de lei) grupa 4 daca are studii postliceale (ex. postliceal de contabilitate primara) 3. personal de specialitate ncadrat pe functii pentru care conditia de pregatire este: - scoala de maistri = 1,3 (salariu minim 780 de lei) grupa 3 (ex. tehnicieni, maistri si asimilati) - studii superioare de scurta durata = 1,5 (salariu minim 900 de lei) grupa 1 si 2 (colegiu, subingineri)

4. personal ncadrat pentru functii pentru care conditia de pregatire este cea de:

- studii superioare = 2, (salariu minim 1200 de lei) grupa 1 si 2 studii superioare de lunga durata (ex. ingineri, econom., juristi, profesori etc.) Coeficientii de salarizare se aplica la salariul minim negociat pe societate (care nu poate fi mai mic de 600 de lei). Pentru o ncadrare corecta, se va solicita nivelul studiilor solicitat la ocuparea postului.

Cotele de contributii salariale in anul 2009

In Monitorul oficial nr. 899 / 2008 a fost publicat OUG nr. 226 / 2008 privind unele masuri financiarbugetare. Aceasta ordonanta aduce modificari la cotele de contributii pentru asigurarile de sanatate, pentru asigurari sociale, asigurarile pentru somaj precum si alte reglementari financiare. Astfel pentru anul 2009, cotele de contributii pentru asigurarile de sanatate, prevazute de Legea nr. 95/2006 privind reforma in domeniul sanatatii sunt:

- 5,5% pentru cota datorata de angajat, prevazuta la art. 257 din Legea nr. 95/2006; - 5,2% pentru cota datorata de angajatori, prevazuta la art. 258 din Legea nr. 95/2006; - 10,7% pentru cota datorata de persoanele prevazute la art. 259 alin. (6) din Legea nr. 95/2006. De asemenea cotele de de contributii de asigurari sociale sunt pentru anul 2009: - 28% pentru conditii normale de munca, datorata de angajator si angajati, din care 9,5% datorata de angajati si 18,5% datorata de angajatori; - 33% pentru conditii deosebite de munca, datorata de angajator si angajati, din care 9,5% datorata de angajati si 23,5% datorata de angajatori; - 38% pentru conditii speciale de munca, datorata de angajator si angajati, din care 9,5% datorata de angajati si 28,5% datorata de angajatori. In cota de 9,5% datorata de angajati este inclusa si cota de 2,5% aferenta fondurilor de pensii administrate privat, prevazuta de Legea nr. 411/2004 privind fondurile de pensii administrate privat. Conform acestei ordonante cote contributiilor pentru asigurarile pentru somaj si pentru fondul de garantare sunt: - contributia datorata de angajatori la bugetul asigurarilor pentru somaj este de 0,5%; - contributia individuala datorata la bugetul asigurarilor pentru somaj este de 0,5%; - contributia datorata la bugetul asigurarilor pentru somaj de catre persoanele asigurate in baza contractului de asigurare pentru somaj este de 1%; - contributia datorata de angajator la Fondul de garantare pentru plata creantelor salariale este de 0,25%. Cotele de contributii datorate de angajatori in functie de clasa de risc, potrivit prevederilor Legii nr. 346/2002 privind asigurarea pentru accidente de munca si boli profesionale, se stabilesc de la 0,15% la 0,85%, aplicate asupra sumei veniturilor brute realizate lunar. Totodata incepand cu data de 1 ianuarie 2009: - valoarea punctului de pensie este de 697,5 lei; - cuantumul ajutorului de deces este de 1.702 lei in cazul asiguratului sau pensionarului si de 851 lei in cazul unui membru de familie al asiguratului sau pensionarului.

Aceasta ordonanta modifica si OUG nr. 148/2005 privind sustinerea familiei in vederea cresterii copilului. Astfel incepand cu data de 1 ianuarie 2009, persoanele care, in ultimul an anterior datei nasterii copilului, au realizat timp de 12 luni venituri profesionale supuse impozitului pe venit potrivit prevederilor Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal, beneficiaza de concediu pentru cresterea copilului in varsta de pana la 2 ani sau, in cazul copilului cu handicap, de pana la 3 ani, precum si de o indemnizatie lunara in cuantum de 600 lei sau, optional, in cuantum de 85% din media veniturilor realizate pe ultimele 12 luni, dar nu mai mult de 4.000 lei. O alta masura introdusa de aceasta ordonanta vizeaza calcularea contributiei de sanatate pentru veniturile din pensii aflate sub limita sumei neimpozabile din pensii prevazute de Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, incepand cu data de 1 ianuarie 2010. Incepand cu data intrarii in vigoare a acestei ordonante se abroga OUG nr. 192/2008 privind aprobarea unor masuri de relaxare fiscala in vederea cresterii economice si a numarului locurilor de munca.

TRATAMENTUL DOCUMENTELOR CONTABILE IN CAZUL ERORILOR, PIERDERII SAU SUSTRAGERII Contabilitatea se caracterizeaza prin fundamentarea si justificarea datelor avand la baza acte scrise. Dupa ce au fost consemnate in documente scrise, operatiile economico-financiara se inregistreaza in conturi. In conformitate cu prevederile Legii contabilitatii nr. 82/1991, nici o operatiune economicofinanciara nu se inregistreaza in contabilitate fara a avea la baza un document justificativ. Documentele justificative consemneaza tranzactile economice in ordinea desfasurarii lor si in momentul in care au loc. Actele scrise pot dobandi calitatea de document justificativ numai in cazul in care furnizeaza toate informatiile obligatorii prevazut de normele in vigoare. Elementele unui document justificativ Documentele justificative trebuie sa cuprinda urmatoarele elemente principale: denumirea documentului; denumirea si, dupa caz, sediul unitatii care intocmeste documentul; numarul documentului si data intocmirii acestuia; mentionarea partilor care participa la efectuarea operatiunii economico-financiare (cand este cazul); continutul operatiunii economico- financiare si, atunci cand este necesar, temeiul legal al efectuarii acesteia; datele cantitative si valorice aferente operatiunii economico-financiare efectuate; numele si prenumele, precum si semnaturile persoanelor care raspund de efectuarea operatiunii economico-financiare, ale persoanelor cu atributii de control financiar preventiv si ale persoanelor in drept sa aprobe operatiunile respective, dupa caz; alte elemente menite sa asigure consemnarea completa a operatiunilor efectuate. Documentele provenite din relatiile de cumparare a unor bunuri de la persoane fizice pot fi inregistrate in contabilitate numai in cazul in care se face dovada intrarii in gestiune a bunurilor respective. In cazul in care documentele respective se refera la cheltuieli pentru prestari de servicii efectuate de persoane fizice impuse pe baza de norme de venit, pentru a fi inregistrate in contabilitate, acestea trebuie sa aiba la baza contracte sau conventii civile, incheiate in acest scop, si documentul prin care se face dovada platii. Tratarea erorilor intr-un document justificativ Inscrierea datelor in documente se face cu cerneala, cu pasta de pix, sau prin utilizarea sistemelor informatice de prelucrare automata a datelor, dupa caz. In documentele justificative si in cele contabile nu sunt admise stersaturi, modificari sau alte asemenea procedee, precum si lasarea de spatii libere intre operatiunile inscrise in acestea sau file lipsa. Erorile se corecteaza prin taierea cu o linie a textului sau a cifrei gresite, pentru ca acestea sa poata fi citite, iar deasupra lor se scrie textul sau cifra corecta. Corectarea se face in toate exemplarele documentului justificativ si se confirma prin semnatura persoanei care a intocmit/corectat documentul justificativ, mentionandu-se si data efectuarii corecturii.

In cazul documentelor justificative la care nu se admit corecturi, cum sunt cele pe baza carora se primeste, se elibereaza sau se justifica numerarul, sau al altor documente pentru care normele de utilizare prevad asemenea restrictii, documentul intocmit gresit se anuleaza si ramane in carnetul respectiv (nu se detaseaza), cu exceptia ordinului de deplasare (delegatie), pe baza caruia se primeste sau se restituie diferenta dintre cheltuielile efective de deplasare si avansul acordat. La corectarea documentului justificativ in care se consemneaza operatii de predare-primire a valorilor materiale si a mijloacelor fixe este necesara confirmarea, prin semnatura, atat a predatorului, cat si a primitorului. Pierderea sau sustragerea de documente justificative Pentru a putea fi inregistrate in contabilitate, operatiunile economico- financiare trebuie sa fie justificate cu documente originale, intocmite sau reconstituite. Orice persoana care constata pierderea, sustragerea sau distrugerea unor documente justificative sau contabile are obligatia sa incunostinteze, in scris, in termen de 24 de ore de la constatare, conducatorul unitatii (administratorul unitatii, ordonatorul de credite sau alta persoana care are obligatia gestionarii unitatii respective). In termen de cel mult 3 zile de la primirea comunicarii, conducatorul unitatii trebuie sa incheie un proces-verbal, care sa cuprinda: datele de identificare a documentului disparut; numele si prenumele salariatului responsabil cu pastrarea documentului; data si imprejurarile in care s-a constatat lipsa documentului respectiv. Procesul-verbal se semneaza de catre: conducatorul unitatii; conducatorul compartimentului financiar-contabil al unitatii sau persoana imputernicita sa indeplineasca aceasta functie; salariatul responsabil cu pastrarea documentului si seful ierarhic al salariatului responsabil cu pastrarea documentului, dupa caz. Salariatul responsabil este obligat ca, odata cu semnarea procesului-verbal, sa dea o declaratie scrisa asupra imprejurarilor in care a disparut documentul respectiv. Cand disparitia documentelor se datoreaza insusi conducatorului unitatii, masurile prevazute de prezentele norme se iau de catre ceilalti membri ai consiliului de administratie, dupa caz. Ori de cate ori pierderea, sustragerea sau distrugerea documentelor constituie infractiune, se incunostinteaza imediat organele de urmarire penala.Reconstituirea documentelor se face pe baza unui dosar de reconstituire", intocmit separat pentru fiecare caz. Dosarul de reconstituire trebuie sa contina toate lucrarile efectuate in legatura cu constatarea si reconstituirea documentului disparut, si anume: - sesizarea scrisa a persoanei care a constatat disparitia documentului; - procesul-verbal de constatare a pierderii, sustragerii sau distrugerii si - declaratia salariatului respectiv; - dovada sesizarii organelor de urmarire penala sau dovada sanctionarii disciplinare a salariatului vinovat, dupa caz; -dispozitia scrisa a conducatorului unitatii pentru reconstituirea documentului; - o copie a documentului reconstituit.

In cazul in care documentul disparut a fost emis de alta unitate, reconstituirea se va face de unitatea emitenta, prin realizarea unei copii de pe documentul existent la unitatea emitenta. in acest caz, unitatea emitenta va trimite unitatii solicitatoare, in termen de ce! mult 10 zile de la primirea cererii, documentul reconstituit. Documentele reconstituite vor purta in mod obligatoriu si vizibil mentiunea RECONSTITUIT", cu specificarea numarului si datei dispozitiei pe baza careia s-a facut reconstituirea. Documentele reconstituite conform prezentelor norme constituie baza legala pentru efectuarea inregistrarilor in contabilitate. Nu se pot reconstitui documentele de cheltuieli nenominale (bonuri, bilete de calatorie nenominale etc.) pierdute, sustrase sau distruse inainte de a fi inregistrate in contabilitate. in acest caz, vinovatii de pierderea, sustragerea sau distrugerea documentelor suporta paguba adusa unitatii, salariatilor sau altor unitati, sumele respective recuperandu-se potrivit prevederilor legale. Pentru pagubele generate de pierderea, sustragerea sau distrugerea documentelor se stabilesc raspunderi materiale, care cuprind si eventualele cheltuieli ocazionate de reconstituirea documentelor respective. Gasirea ulterioara a documentelor originale, care au fost reconstituite, poate constitui motiv de revizuire a sanctiunilor aplicate, in conditiile legii. In cazul gasirii ulterioare a originalului, documentul reconstituit se anuleaza pe baza unui procesverbaE, si se pastreaza impreuna cu procesul-verbal in dosarul de reconstituire. Conducatorii unitatilor vor lua masuri pentru asigurarea inregistrarii si evidentei curente a tuturor lucrarilor intocmite, primite sau expediate, stabilirea si evidenta responsabililor de pastrarea acestora, evidenta tuturor reconstituirilor de documente, precum si pentru pastrarea dosarelor de reconstituire, pe toata durata de pastrare a documentului reconstituit. Avand in vedere prevedrerile Ordinului ministrului finantelor publice nr. 2226/2006, incepand cu data de 1 ianuarie 2007, formularele financiar-contabile utilizate pentru determinarea veniturilor din activitatea de exploatare nu se mai afla sub regimul special de inseriere si numerotare asigurat de Compania Nationala "Imprimeria Nationala" SA, in cazul pierderii sau sustragerii acestor formulare, persoanele prevazute la art. 1 din Legea contabilitatii nr. 82/1991, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, sunt obligate sa anunte Directia generala a finantelor publice judetene, iar in caza de infractiune, si organele de urmarire penala. Persoanele prevazute la art. 1 din Legea contabilitatii nr. 82/1991, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare sunt: -Societatile comerciale, societatile/companiile nationale, regiile autonome, institutele nationale de cercetare-dezvoltare, societatile cooperatiste si celelalte persoane juridice au obligatia sa organizeze si sa conduca contabilitatea proprie, respectiv contabilitatea financiara, potrivit prezentei legi, si contabilitatea de gestiune adaptata la specificul activitatii. - Institutiile publice, asociatiile si celelalte persoane juridice cu si fara scop patrimonial, precum si persoanele fizice care desfasoara activitati producatoare de venituri au, de asemenea, obligatia sa organizeze si sa conduca contabilitatea proprie, respectiv contabilitatea financiara si, dupa caz, contabilitatea de gestiune.

- Subunitatile fara personalitate juridica, cu sediul in strainatate, cu sediul sau domiciliul in Romania, precum si sediile permanente din Romania care apartin unor persoane juridice cu sediul sau domiciliul in strainatate au obligatia sa organizeze si sa conduca contabilitatea proprie.
Articol publicat in data 14-Sep-2007

TEHNICI DE CONTROL APLICATE ASUPRA BALANTEI CONTABILE LUNARE ( Partea I ) Misiunea unui profesionist contabil este sa se asigure ca exista metode de organizare interna a departamentului de contabilitate privind metodele de ordonare / clasare a documentelor, tehnicile de inregistrare contabile, controlul secventelor numerice ale documentelor, urmarire conturilor de clienti/furnizori, reconcilierea soldurilor de trezorerie cu soldurile contabile, tinerea registrelor conform legislatiei in vigoare. Lunar, este obligatorie si necesara verificarea Registrului Jurnal al operatiunilor desfasurate in baza obiectului de activitate al societatii. Astfel, trebuie avute in vedere urmatoarele: - daca inregistrarile contabile se bazeaza pe documente justificative corespunzatoare; - repartizarea corecta pe cheltuieli/venituri sau alte conturi; - inregistrarea la data corecta; - daca documentele justificative sunt corect clasate / numerotate, dupa caz; - daca inregistrarile contabile include mentiuni adecvate conform naturii documentelor justificative si daca aceste indicatii sunt in acord cu legislatia in vigoare. In continuare, vom prezenta trei tehnici de control aplicate asupra conturilor din Balanta Contabila. Aceste metode trebuie aplicate cu consecventa la finalul fiecarei inchideri de balanta contabila, evitandu-se astfel posibilitatea depistarii unor erori mai tarziu. Analiza continutului fiecarui cont contabil, cu precadere a soldului final Aceasta tehnica de verificare a balantei contabile implica: - precizarea componentei soldului prin defalcarea acestuia in elementele lui identificabile - verificarea corectei totalizari a componentei soldului de cont - aprecierea componentelor soldului: data, suma totala, denumirea, scadenta etc. - analiza corectei contabilizari a componentei soldului (inregistrarea initiala); - pentru anumite situatii, verificarea in totalitate a operatiilor componente soldului . De exemplu, incasaerea unor conturi de creante sau obligatii. Reconcilierea anumitor date cu documentele justificative externe sau interne ale societatii - Reconcilierea datelor contabile cu documentele justificative externe Astfel, inregistrarile contabile ale documentelor justificative sunt verificate cu ocazia tinerii/inregistrarii in registrele contabile.

Aceasta tehnica este necesara si utila a se efectua la finalul fiecarui exercitiu pentru urmatoarele posturi: imobilizari facturi sau documente imprumuturi contracte, documente si situatii de rambursare datorii fiscale si sociale registrele fiscale, declaratiile fiscale si recapitulatiile conturile financiare extrase de cont bancare - Reconcilierea datelor contabile cu documentele justificative interne Aceasta control permite verificarea urmatoarelor posturi: capitalurile proprii procesul verbal al A.G.A., documentele justificative pentru conturile de capitaluri ale asociatilor stocuri si productie in curs de executie situatia centralizatoare a listelor de inventariere si alte detalii primite din partea clientului provizioanele pentru creantele litigioase situatiile extraselor de cont confirmate sau procesele verbale de punctaj pentru inventarierea creantelor si motivarea scrisa pentru cauzele deteriorarii creantelor; contul de profit si pierdere situatia vanzarilor cu declaratiile de TVA, situatiia salariilor platite cu declaratiile de impozite sit axe etc. Controlul coerentei datelor si al credibilitatii acestora Aceasta tehnica de analiza a continutului conturilor si de concordanta a acestora cu documentele justificative asigura coerenta si credibilitatea conturilor luate individual. De exemplu, coerenta si credibilitatea conturilor tertilor controlati. Al doilea nivel de control al coerentei si credibilitatii datelor trebuie sa fie efectuat asupra situatiilor financiare si aspra declaratiilor fiscale, controlate in mod global. Deci, pe de o parte trebuie sa avem in vedere conturile luate individual, iar pe de alta parte, situatiile de reporting ( situatii financiare & declaratii fiscale). Pentru efectuarea in conditii optime a verificarii conturilor din balanta, contabilul se bazeaza pe: - Cartea mare in copie, insotita de un scurt comentariu atasat fiecarui cont contabil; - Un dosar de organizare a controlului de balanta, inclusiv pe suport electronic; Acest dosar poate fi structurat fie pe cicluri de exploatare (achiziti, vanzari, imobilizari, stocuri, trezorerie etc.), fie pe conturi sau grupe de conturi. - Un dosar cu declaratiile fiscale, la care trebuie sa aiba in vedere baza de impozitare in raport cu datele contabile, buna aplicare a reglementarilor legale, respectarea termenelor de plata. Nota: In editia de maine, veti putea citi despre ce corelatii trebuie avute in vedere atunci cand se realizeaza controlul incrucisat al conturilor din balanta contabila .
Articol publicat in data 02-Aug-2007

TEHNICI DE CONTROL APLICATE ASUPRA BALANTEI CONTABILE LUNARE ( Partea II ) Luna de luna, profesionistul contabil din Romania are perioada de inchidere de balanta contabila. Cu alte cuvinte, are obligatia de a revizui integral toate operatiunilor inregistrate in contabilitatea si de a pune in oglida soldurile conturilor cu documentele justificative. Analiza si verificarea lunara a balantei de conturi implica efectuarea unor corelatii si verificari, dupa cum urmeaza: PROVIZIOANE

Rulajul creditor al 151% = rulajul debitor al 6812 Rulajul debitor al 151% = rulajul creditor al 7812 Centralizatorul provizioanelor pentru riscuri si cheltuieli IMOBILIZARI SI PARTICIPATII

Rulajul debitor al grupei 68 = rulajul debitor al grupei 28 Rulajul debitor al grupei 21 = rulajul creditor al grupei 23 Rulajul creditor al contului 291% = rulajul debitor al contului 6813 Rulajul debitor al contului 291% = rulajul creditor al contului 7813 Registrul mijloacelor fixe = Balanta de verificare a conturilor de imobilizari De verificat existenta contractelor de inchiriere, in conformitatea cu normele contabile aplicabile si corectitudinea inregistrarii acestora Verificarea listei cu participatii; metodele de evaluare; clasificarea acestora IMPRUMUTURI

Situatia imprumuturilor; De determinat daca totalul din situatia imprumuturilor corespunde cu soldul contului din balanta de verificare; De verificat clasificarea scadentelor pe termen scurt si pe termen lung; STOCURI

Soldul listei de inventar trebuie sa corespunda cu soldul balantei generale; Listele de inventar trebuie sa ai la baza inventarierea fizica a stocurilor; Sa se specifice daca stocurile sunt evaluate la costul cel mai scazut sau valoarea lor neta de realizare; Balanta fizica a stocurilor = Balanta contabila a conturilor de stocuri;

 De comparat rotatia stocurilor cu cea a exercitiilor precedente; De verificat daca sunt stocuri garantate, depuse in depozitul tertilor, si in acest caz verificarea corectitudinii inregistrarilor; AJUSTARI de STOCURI, CREANTE SI DISPONIBILITATI

Rulajul creditor al 39% = rulajul debitor al 6814 Rulajul debitor al 39% = rulajul creditor al 7814 Rulajul creditor al 49% = rulajul debitor 6814 Rulajul debitor al 49% = rulajul creditor 7814 Rulajul creditor al 59% = rulajul debitor 6814 Rulajul debitor al 59% = rulajul creditor 6814 Centralizatorul ajustarilor pe fiecare element bilantier DATORII FURNIZORI

Situatia furnizorilor corespunde cu Balanta analitica a conturilor de furnizori; De verificat daca mai exista datorii neinregistrate: De verificat datoria fata de actionari, administratori si alte parti legate; DATORII CU BUGETUL STATULUI

De verificat statul de salarii cu Balanta conturilor aferente salariilor De verificat situtia contributiilor si taxelor privind organismele statului cu balanta de verificare a conturilor privind datoriile catre bugetul de stat si cu declaratiile fiscale intocmite De verificat TVA din decontul de TVA cu jurnalele de TVA si cu Balanta conturilor de TVA CLIENTI

De verificat situatia analitica a clientilor cu Balanta conturilor de clienti De verificat daca exista facturi emise si netransmise catre clienti TREZORERIE

De verificat transferurile interbancare contul 581 (de regula, trebuie sa se soldeze) De determinat daca sunt conturi de trezorerie restrictionate; De verificat 512% cu fiecare extras de cont CHELTUIELI SI VENITURI

 Rulaj debitor 121 = rulaj creditor 6% Rulaj creditor 121 = rulaj debitor 7% Conturile 6% si 7% se soldeaza obligatoriu. Acestea constituie o parte din verificarile ce trebuie efectuate cu ocazia inchiderii lunare a balantei de conturi. Aceste tehnici dau posibilitatea ca depistarea eventualelor erori sa se faca in timp util, iar consecintele sa fie minine.
Articol publicat in data 03-Aug-2007