ANUL II

Auditul statutar si alte misiuni de audit si certificare

1. Pe baza ISA 260, care sunt elementele pe care auditorii trebuie s le raporteze la
cei nsrcinai cu guvernana?
Auditorul nu are nici o obligaie cerut expres de standarde de a proiecta proceduri
specifice identificrii problemelor de interes pentru guvernan, totui n efectuarea unei misiuni
de audit, apar diverse probleme care n opinia auditorului sunt importante i relevante pentru cei
nsrcinai cu guvernana, n acest sens auditorul trebuie s stabileasc persoanele relevante
crora urmeaz s le comunice problemele de audit de interes. n vederea identificrii acelor
persoane, auditorul face uz de raionamentul profesional, lund n considerare structura de
guvernan a fiecrei entiti, circumstanele angajamentului de audit i orice legislaie relevant.
Dac structura guvernanei unei entiti nu este bine definit sau cei nsrcinai cu guvernana nu
sunt clar identificai de circumstanele angajamentului de audit sau de ctre legislaie, auditorul
trebuie s ajung la un acord cu entitatea n ceea ce privete persoanele crora le va comunica
problemele de audit de interes pentru guvernan.
Redm cteva probleme de audit de interes pentru guvernan ce fac obiectul
comunicrii :
Denaturrile necorectate colectate de auditor pe parcursul realizrii mandatului de audit i
care au fost considerate de conducere ca fiind nesemnificative, att individual ct i
cumulat, pentru situaiile financiare n ansamblul lor;
Ori de cte ori identific o fraud fie c se materializeaz sau nu ntr-o denaturare
semnificativ n situaiile financiare;
Existena unor probe care indic c frauda poate exista chiar dac efectul potenial asupra
situaiilor financiare nu ar fi semnificativ.
2. Care sunt responsabilitile comitetelor de audit?
Comitetul de audit are, printre altele, urmtoarele atribuii:
a) monitorizeaz procesul de raportare financiar;
b) monitorizeaz eficacitatea sistemelor de control intern, de audit intern, dup caz, i de
management al riscurilor din cadrul societii comerciale;
c) monitorizeaz auditul statutar al situaiilor financiare anuale i al situaiilor financiare anuale
consolidate;
d) verific i monitorizeaz independena auditorului statutar sau a firmei de audit i, n special,
prestarea de servicii suplimentare entitii auditate.
3. Care sunt procedurile de audit folosite n vederea testrii direct de fond?
Procedurile de fond sprijina auditorul in evaluarea aferenta riscului de denaturare
semnificativa la nivel de afirmatie. Ele sunt derivate din testele de detaliu, din procedurile
analitice de fond sau din combinarea ambelor. Alegerea uneia sau alteia dintre proceduri se
bazeaza pe judecata auditorului cu privire la functionalitatea si eficienta procedurilor de audit

disponibile pentru reducerea riscului de denaturare semnificativa la nivel de afirmatie la un nivel

acceptabil scazut.
Tipuri de proceduri analitice
Utilizarea procedurilor analitice in calitate de probe de audit depinde semnificativ de cum
estimeaza auditorul ca ar trebui sa fie un sold de cont inregistrat sau un indicator calculat pornind
de la soldurile conturilor, indiferent de tipul de procedeu analitic folosit. De regula, auditorul
compara soldurile si indicatorii clientului cu soldurile si indicatorii estimati, facand apel la unul
sau mai multe dintre urmatoarele tipuri de proceduri analitice:
a) Compararea datelor clientului cu datele de ramura sprijina intelegerea activitatii
economice a clientului si este un bun indicator al probabilitatii aparitiei unui blocaj financiar.
b) Compararea datelor clientului cu date similare din exercitiile anterioare.
c) Compararea datelor clientului cu rezultatele estimative determinate de client.
d) Compararea datelor clientului cu rezultatelor estimative determinate de auditor;
e) Compararea datelor clientului cu rezultatele estimative, utilizandu-se date fara caracter
financiar.
4. Cnd se pot ridica documentele originale de organul de control i care este
procedura de urmat n aceast situaie?
Se foloseste in situatia in care exista riscul ca unele documente sa fie sustrase sau distruse
de catre cei interesati, mai ales daca ele reprezinta singurul mijloc de dovedire a unor nereguli
constatate sau exista riscul ca aceste documente sa fie modificate ori completate cu mentiuni
suplimentare fata de cele constatate initial.
De asemenea, se recurge la ridicarea documentelor originale si atunci cand acestea
prezinta corecturi si stersaturi neadmise de normele legale, ori atunci cand semnaturile si sigiliile
de pe ele sunt indoielnice sub aspectul autenticitatii, ceea ce impune continuarea cercetarilor prin
intermediul expertizelor grafologice.
In toate aceste situatii, documentele originale ridicate de organele de control sunt inlocuite
cu copii certificate de organul de control si de conducerea entitatii verificate. Pe aceste copii se
mentioneaza obligatoriu locul unde se afla documentele originale, organul care le-a ridicat si
calitatea acestuia sau se intocmeste un proces verbal de predare-primire a acestor documente.
Nu este un procedeu al verificarii documentare practica unor organe de control de a ridica
documentele originale (arhiva entitatii controlate), in vederea analizarii lor la sediul organului de
control.
Daca nu exista riscul sustragerii, distrugerii sau falsificarii acestor documente, sau daca
ele nu reprezinta singura proba juridica, acestea nu se ridica de organul de control, dar se pot
ridica copii dupa aceste documente sau se solicita entitatii controlate sa intocmeasca unele situatii
de control pe baza acestor documente. Toate acestea servesc la sustinerea constatarilor controlului
si, ca urmare, se semneaza de reprezentantii entitatii controlate.

5. Care sunt componentele controlului intern conform sistemului COSO?

Standardele Internaionale de Audit (ISA)20 stabilesc c sistemul de control intern se
compune din totalitatea controalelor interne i se extinde dincolo de acele aspecte ce au legtur
direct cu funciile sistemului contabil i cuprinde: mediul de control i procedurile de control".
Normele Naionale de Audit (NNA)21 precizeaz c sistemul de control intern cuprinde:
1. sistemul de organizare a controlului intern
2. procedurile de control intern.
n lucrrile de specialitate i n Standardele Internaionale de Audit (ISA) sunt prezentate cinci
elemente ale controlului intern:
1) Mediul de control;
2) Procesul de evaluare a riscului de ctre entitate;
3) Activitile de control;
4) Sistemul de informaii i comunicare;
5) Monitorizarea controalelor.

Evaluarea ntreprinderilor
Aplicaia 1.
Veniturile brute estimate pentru o firm n urmtorii patru ani sunt 2.000 mii lei,
2.300 mii lei, 2.200 mii lei, respectiv 2.500 mii lei. Impozitul pe profit 16%, iar indicele de
actualizare este de 10%. S se estimeze valoarea afaceri prin metoda venitului net
actualizat.
Venitul net actualizat (VNA) - este un indicator care se calculeaz prin actualizarea
fluxului de numerar sau prin diferena ntre veniturile brute (ncasrile) actualizate i
costurile totale actualizate.

Vh - venituri brute anuale (ncasri din vnzarea produciei)

Ch - costuri anuale de investiii i de exploatare
a - rata de actualizare
n - numrul de ani reprezentnd durata de execuie a obiectivului plus perioada de func ionare a
acestuia
VNA = 2000/1.1 + 2300/1.21 + 2200/1.33 + 2500/1.46
VNA = 1818 + 1900 + 1654 + 1712
VNA = 7084

Cota de impozit pe profit = 16%*7084 = 1133

VNA = 7084-1133
VNA = 5950
Aplicaia 2.
Pentru evaluarea unei mrci comerciale se cunosc urmtoarele informaii:
-Cifra de afaceri anual previzionat (CA) 100 mil lei;
-Avantajul preului de vnzare datorat mrcii este 30% din CA;
-Profit alocabil activelor din sfera distribuiei i vnzrii 4,5% din CA;
-Divizarea profitului economic 50%;
-Cota de impozit pe profit 16%;
-Rata de actualizare 16%;
-Creterea anual estimat a profitului economic (g) 1%.
S se determine valoarea actual a mrcii.
Estimarea valorii de pia a mrcii de produs
Cifra de afaceri net anual previzionat
Avantaj pre de vnzare

100.000.000 lei
30 %

Avantaj pre de vnzare

30.000.000 lei

Impozit pe profit (16%)

4.800.000 lei

Avantaj net preului de vnzare

Profit alocabil activelor din sfera distribuiei i vnzrii (4,5%)
Profit economic alocabil mrcii
Rata de capitalizare
Valoarea de pia a mrcii de produs

25.200.000 lei
1.134.000 lei
24.066.000 lei
15 %
160.440.000 lei

Aplicaia 3.
O firm deine un brevet de invenie, a crui aplicare determin o economie a
cheltuielilor materiale de 5% i a cheltuielilor salariale de 3%. Rata de actualizare este de
16%, iar durata de via util rmas a brevetului este de 8 ani. Cheltuielile totale anuale
ale produselor realizate pe baza brevetului sunt de 100 miliarde lei, din care 50% cheltuieli
materiale directe, 40% cheltuieli salariale directe i 10% cheltuieli de regie. S se determine
valoarea actual a brevetului.
Rezolvare
Cheltuieli totale anuale: 10.000.000 lei
-cheltuieli materiale (50%): 5.000.000 lei
-cheltuieli cu personalul (40%): 4.000.000 lei
Economia de cheltuieli materiale: (5% * 5.000.000) = 250.000 lei
Economia de cheltuieli cu personalul (2% * 4.000.000): 120.000 lei
Economia totala anuala: 370.000 lei

Factor de capitalizare:
Fact=1/[(1+a)n] ;
unde n=nr de ani pentru care se face actualizarea, a=rata de actualizare.
@ 16% si n = 8 ani:
Fact : 3.642
Valoarea brevetului: 1.347.540 lei
Aplicaia 4.
Se constat c o hal industrial, n valoare rmas de 145.000 mii lei, nu mai are
utilizare de peste trei ani, iar situarea ei n partea periferic a uzinei face posibil vnzarea
terenului nc liber de orice sarcin. Cheltuielile de demolare a halei sunt estimate la 85.000
mii lei, iar transportul si taxele materialelor nerecuperabile la suma de 35.000 mii lei.
Pentru materialele recuperabile se estimeaz obtinerea din vnzarea acestora a sumei nete
de 45.000 mii lei. Stabilind bilantul economic, cu ce sum urmeaz a fi ajustat (corijat) n
minus, bilantul contabil?
Ca urmare a faptului ca hala industriala nu mai are nici o utilitate si ea nu mai poate fi
valorificata pe piata si astfel este necesara ajustarea valorii contabile a acesteia cu -145.000 la
care se adauga -85.000 cheltuielile de demolare si -35.000 cheltuielile cu.transportul si taxele
materialelor nerecuperabile si se scade valoarea materialelor recuperabile.
Ajustare = -145000+(-85000)+(-35000)-45000=-220000
Aplicaia 5.
O ntreprindere neredresabil, cu un activ net pozitiv, intr n lichidare avnd
urmtoarele date estimative:
activ net contabil = 120.000 mii lei;
plus valoarea imobilizrilor = 5.000 mii lei;
minus valoarea imobilizrilor = 6.000 mii lei; (plusul si minusul sunt estimate a fi
rezultate n urma lichidrii vnzrii imobilizrilor);
cheltuieli de dezafectare si functionare n timpul lichidrii = 2.000 mii lei.
Care este valoarea estimat a trezoreriei disponibil dup lichidare ?
Valoarea trezoreriei=120000+5000-6000-2000=117000.

Fuziuni i divizri de ntreprinderi

1. Dou societi comerciale A i B care nu au participaii reciproce fuzioneaz. Situaia
celor dou societi este: Societatea A: capital social 30.000 lei mprit n 3.000 de aciuni,
rezerve 20.000 lei, plusvaloarea din reevaluarea imobilizrilor 10.000 lei. Societatea B:
active diverse 40.000 lei, datorii 15.000 lei, numr de aciuni 4.000 de titluri. Care este
numrul de aciuni ce trebuie emis de soc B dac ea absoarbe soc A.
Rezolvare:
Societatea B absoarbe societatea A
B

Active diverse
- Datorii
= Activ net contabil
Nr. Aciuni

40.000 lei
- 15.000 lei
25.000 lei
4.000 aciuni

VMCB =
25.000 lei / 4.000 actiuni

6.25 lei / aciune

Capital social
+Rezerve
+ Plusvaloare din
reevaluarea
imobilizrilor
= Activ net contabil

30.000 lei
+20.000 lei
+10.000 lei
60.000 lei

Numr de aciuni ce trebuie emise = 60.000 lei / 6 25 lei/actiune

= 9.600 aciuni
2. Dou societi comerciale A i B care nu au participaii reciproce fuzioneaz. Situaia
celor dou societi este: Societatea A: capital social 60.000 lei mprit n 6.000 de aciuni,
rezerve 40.000 lei, plusvaloarea din reevaluarea imobilizrilor 20.000 lei. Societatea B:
active diverse 80.000 lei, datorii 30.000 lei, numr de aciuni 8.000 de titluri. Care este
numrul de aciuni ce trebuie emis de soc B dac ea absoarbe soc A.
Societatea B absoarbe societatea A
B
Active diverse
- Datorii
= Activ net contabil
Nr. Aciuni
VMCB =
50.000 lei / 8.000 actiuni

A
80.000 lei
- 30.000 lei
50.000 lei
8.000 aciuni
6.25 lei / aciune

Capital social
+Rezerve
+ Plusvaloare din
reevaluarea
imobilizrilor
= Activ net contabil

Numr de aciuni ce trebuie emise = 120.000 lei / 6.25 lei/actiune

= 19.200 aciuni

60.000 lei
+40.000 lei
+ 20.000 lei
120.000 lei

3. Dou societi comerciale A i B care nu au participaii reciproce fuzioneaz. Situaia

celor dou societi este: Societatea A: capital social 45.000 lei mprit n 4.500 de aciuni,
rezerve 30.000 lei, plusvaloarea din reevaluarea imobilizrilor 15.000 lei. Societatea B:
active diverse 60.000 lei, datorii 22.500 lei, numr de aciuni 6.000 de titluri. Care este
numrul de aciuni ce trebuie emis de soc B dac ea absoarbe soc A.
Societatea B absoarbe societatea A
B
Active diverse
60.000 lei
- Datorii
- 22.500 lei
= Activ net contabil 37.500 lei
Nr. Aciuni
6.000 aciuni
VMCB =
6.25 lei / aciune
37.500 lei / 6 000 actiuni

A
Capital social
+Rezerve
+ Plusvaloare din
reevaluarea
imobilizrilor
= Activ net contabil

45.000 lei
+ 30.000 lei
+ 15.000 lei
90.000 lei

Numr de aciuni ce trebuie emise = 90.000 lei / 6 25 lei/actiune

= 14.400 aciuni
4. Dou societi comerciale A i B care nu au participaii reciproce fuzioneaz. Situaia
celor dou societi este: Societatea A: capital social 75.000 lei mprit n 7.500 de aciuni,
rezerve 50.000 lei, plusvaloarea din reevaluarea imobilizrilor 25.000 lei. Societatea B:
active diverse 100.000 lei, datorii 37.500 lei, numr de aciuni 10.000 de titluri. Care este
numrul de aciuni ce trebuie emis de soc B dac ea absoarbe soc A.
B
Active diverse
100.000 lei
- Datorii
- 37.500 lei
= Activ net contabil 62.500 lei
Nr. Aciuni
10.000 aciuni
VMCB =
6.25 lei / aciune
62.500 lei / 10.000 actiuni

A
Capital social
+Rezerve
+ Plusvaloare din
reevaluarea
imobilizrilor
= Activ net contabil

75.000 lei
+ 50.000 lei
+ 25.000 lei
150.000 lei

Numr de aciuni ce trebuie emise = 150.000 lei / 6.25 lei/actiune

= 24.000 aciuni
5. Dispunei de urmtoarele informaii despre dou societi comerciale care fuzioneaz:
Societatea A: active diverse 57.000 lei, datorii 30.000 lei, numr de aciuni 150 titluri.
Societatea B: active diverse 31.500 lei, datorii 18.000 lei, numr de aciuni 90 titluri.
Determinai cte aciuni trebuie s primeasc un acionar care deine 30 de aciuni n cazul
n care societatea A absoarbe societatea B.

Active diverse
57.000 lei
- Datorii
- 30.000 lei
= Activ net contabil 27.000 lei
Nr. Aciuni
150 aciuni

Active diverse
- Datoriie
= Activ net contabil

31.500 lei
-18.000 lei
13.500 lei

VMCB =
180 lei / aciune
27.000 lei / 150 actiuni

Numr de aciuni ce trebuie emise = 13.500 lei / 180 lei/actiune

= 75 aciuni
Pentru cele 90 aciuni ale lui B.. A emite 75 aciuni
Un acionar ce deine 30 aciuni. primete x aciuni
x = = 25 aciuni

STUDII DE FEZABILITATE
1. Unul din indicatorii utilizai n evaluarea tradiional a proiectelor investiionale este
indicele de profitabilitate neactualizat. Care este modul de calcul i coninutul
indicatorului?
Raspuns:
IP(neactualizat) = suma fluxurilor de numerar / valoarea investitiei
- se calculeaza pentru numarul de ani in care se va realiza investitia.
2. Unul din indicatorii utilizai n evaluarea bazat pe actualizare a proiectelor
investiionale este valoarea actualizat net. Care este modul de calcul i coninutul
indicatorului, innd cont de faptul c cashflowrile actualizate includ i valoarea
rezidual?
Raspuns
Se utilizeaza atunci cand doua sau mai multe proiecte necesita alocari de fonduri initiale inegale.
El arata surplusul de trezorerie actualizat pentru fiecare leu investit.
Daca indicele este supraunitar, proiectul este acceptat
IP = SUM [ CFt / (1+a) ] / I = VAN + I / I
CFt - intrari nete de trezorerie ale perioadei t;
t - durata de viata a investitiei;
a - rata de actualizare
I - valoarea investitiei
VAN - valoarea actualizata neta

3. Cum se apreciaz, prin prisma fezabilitii, indicatorul VAN?

Raspuns
Criteriul valorii actuale nete (VAN) urmrete alegerea proiectului de investiii cu valoarea
actual net cea mai ridicat. De asemenea, pentru ca un proiect s fie rentabil, trebuie ca
VAN>0.
Din prisma acestui indicator putem sa apreciem ca proiectul de investitii este fezabil atunci cand
VAN este pozitiv.
Atunci cand VAN-ul este pozitiv se poate afirma ca profitabilitatea investitiei este mai mare
decat rata de actualizare ( respectiv decat plasarea sumei de bani la o rata de dobanda pe piata
"k") adica ,rentabilitatea minima ceruta de investitor pentru ca acesta sa considere ca merita sa
investeasca.
VAN determina urmatoarele optiuni de decizie:
daca VAN > 0, investitia se accepta;
daca VAN = 0, investitia este respinsa din motive de prudenta;
daca VAN < 0, investitia este respinsa.
4. n ce condiii, utiliznd indicele de profitabilitate, un proiect investiional este rentabil?
Raspuns
Criteriul Indicelui de profitabilitate (IP) urmrete alegerea proiectului de investiii cu valoarea
acestuia cea mai ridicat. De asemenea, pentru ca un proiect s fie rentabil, trebuie ca IP>1
Indicele de profitabilitate (IP) exprima rentabilitatea unei unitati de investitie, calculata la
momentul actual (in orice caz, la momentul la care s-au determinat ceilalti indicatori ei
investitiei).

inand seama de relatiile algebrice stabilite pana acum, in functie de datele concrete ale unor
probleme practice se pot folosi, alternativ urmatoarele relatii derivate:

inand cont de Valoarea Actualizat Net avem urmtoarele opiuni de decizie:

- VAN >0 investiie accceptat;

- VAN =0 investiia respins din motive de pruden;

- VAN <0 investiia respins.
Rezult c, inand cont de Indicele de Profitabilitate avem urmtoarele opiuni de decizie:
- IP > 1 investiie accceptat;
- IP = 1 investiie respins din motive de pruden;
- IP < 1 investiie respins.
5. ntrun studiu de fezabilitate, care sunt indicatorii de fezabilitate care trebuie prezentai
n mod minimal?
Principalii indicatori de fezabilitate ce trebuie prezentati sunt:
a) rata de rentabilitate a proiectului de investitii
Este un raport clar ntre efect si efort. Ca efect se poate considera profitul (brut sau net) sau cashflow-ul (brut sau net) iar efortul este dat de cheltuielile de investitie.
Aceasta rata de rentabilitate, daca este privita n termeni de profit net trebuie sa fie mai mare
decat rata minima acceptata de piata si eventual, sa fie undeva peste media sectorului de activitate
in care s-a facut investitia. Este evident faptul ca incidenta timpului nu este luata n calcul iar
referintele pentru ncadrarea proiectului n categoria de bun sau prost sunt relative. Un alt
dezavantaj al acestui indicator este dat de faptul ca nu face legatura cu costul de oportunitate al
bunurilor ce se achizitioneaza sau al investitiilor imobilizate. In literatura de specialitate se arata
faptul ca rata de rentabilitate a investitiilor se poate utiliza pentru evaluarea eficientei economice
a investitiilor la proiectele de amploare mica, cu durata de executie sub un an.
b) randamentul economic al investitiilor
Orice investitie se executa intr-o perioada destul de redusa de timp in comparatie cu durata de
viata economica. Spre deosebire de indicatorul anterior aceasta presupune clar raportarea
profitului net la valoarea investitiei. Ca si formula de calcul finala avem: randamentul economic
= (profit total/investitie) 1
c) termenul de recuperare
Reprezinta perioada de timp (calculata de la momentul in care investitia se pune in functiune) in
care se recupereaza valoarea investita pe seama profiturilor anuale. Este de preferat un proiect
care asigura o recuperare cat mai rapida a cheltuielilor investitionale.
Acest indicator se poate calcula in mai multe situatii, data fiind diversitatea tipurilor de investitii.
De exemplu, pentru o investitie noua vom avea raportul dintre valoarea investitiei si profitul
mediu anual.
Daca vorbim de o retehnologizare, raportul va deveni: valoarea investitiei / (profitul nou obtinutprofitul vechi obtinut)
Practic, in acest al doilea caz vorbim despre plusul de profit obtinut dupa retehnologizare.
d) valoarea actualizata neta (VAN sau net present value NPV) reprezinta, din ce in ce mai
mult, un criteriu esential in departajarea proiectelor de investitii. Astfel, daca prin procedee de

actualizare se aduc in prezent toate cheltuielile, veniturile, profitul viitor si se compara intre ele,
aceasta inseamna practic aplicarea regulii VAN.
Valoarea actualizata se calculeaza in momentul initial al investitiei; se actualizeaza toate sumele
obtenabile in viitor pentru a da o masura reala si pentru a permitecomparabilitatea acestor sume.
e) rata interna de rentabilitate
Ca definitie, rata interna de rentabilitate (RIR) este acea valoare care, utilizata ca rata de
actualizare in calculul VAN, conduce la VAN = 0, respectiv la o valoare egala a cheltuielilor
investitionale si a sumei fluxurilor financiare actualizate generate de proiect.
Astfel, RIR rezulta din ecuatia: sau, daca proiectul nu incumba o valoare reziduala, iar
cheltuielile investitionale se fac o singura data, la inceputul primului an:
Deci, rata interna de rentabilitate egalizeaza valoarea prezenta a intrarilor de fonduri cu valoarea
actuala a iesirilor de fonduri. Modalitatea de calcul este aceeasi cu cea de la VAN; acolo se
cunostea rata de actualizare si se determina VAN iar aici se presupune VAN = 0 si se incearca
determinarea ratei de actualizare.
Rata interna de rentabilitate se calculeaza prin tatonari succesive, dand valori din ce in ce mai
apropiate de valoarea ratei de actualizare, pana cand VAN = 0.
Interpretarea ratei interne de rentabilitate este extrem de simpla. Daca ea este superioara
costului capitalurilor permanente, atunci proiectul este acceptat; daca RIR este mai mica decat
rata de rentabilitate ceruta de capitalurile permanente atunci proiectul este respins.
Intre mai multe proiecte se selecteaza, in conditiile in care decizia se face doar dupa criteriul
RIR, acel proiect ce asigura maxim RIR.

Analiza diagnostic a ntreprinderii

1.. Analizai corelaia dintre fondul de rulment, necesarul de fond de rulment i trezorerie
pentru o ntreprindere din domeniul consultanei financiarcontabile care prezint
urmtoarea situaie financiar:
Indicator 31.12.n
Imobilizri 2000
Stocuri 1000
Creante 20000
Disponibiliti 300
Capitaluri proprii 20000
Datorii mai mari de un an 2000
Datorii de exploatare 1000
Datorii bancare pe termen foarte scurt 300
Rezolvare:
a) fondul de rulment net
FRN=
Active circulante - Datorii pe termen scurt (datorii curente)=(Stocuri +
Creante+Disponibilitati)-(Datorii din exploatare + Datorii bancare pe termen foarte scurt)
= (1.000 + 20.000+300) (1.000 + 300) = 21.300 1.300 = 20.000
Pentru a putea controla nivelul fondului de rulment se calculeaza si urmatoarele rate:
rata de apreciere a stocurilor
FRN/Stocuri = 20.000 / 1.000 = 20
Limita normala stabilita acetei rate este de 2/3=0,66 deci nu respecta raportul de 2/3 ceea ce este
benefic pentru intreprindere
-rata de finantare a activelor=FRN/Active circulante x100=20.000 /21.300 =93.89%
Limita normala este intre 20-30%,deci se afla la limita superioara
b) Activul net contabil
Active imobilizate = 2.000
Active curente= Stocuri + Creante +Disponibilitati

=1000+20.000+300=21.300

Total Active= 2.000+21.300=23.300

Activul net=Total active- Datorii
Datorii pe termen scurt= Datorii din exploatare +Datorii bancare pe termen foarte scurt
=1.000+300 =1.300
Datorii pe termen lung= 2.000
Situatia Neta = 23.300-(2.000+1.300)=23.300-3.300=20.000
c) nevoia de fond de rulment

NFR= Stocuri + Creante + Cheltuieli in avans (Datorii curente-Credite de trezorerie)-Venituri in

avans= 1.000+20.000+0-(1.300-0)-0=21.000-1.300 = 19.700
d)Trezoreria neta
TN=FRN-NFR=20.000-19.700=300
Sau
TN= Disponibilitati- Credite de trezorerie=300-0=1000
2. Calculai i interpretai ratele de lichiditate pentru o ntreprindere din sectorul
industriei prelucrtoare cu urmtoarea situaie bilanier:
Indicator 31.12.n
Imobilizri 30000
Stocuri 4000
Creante 5000
Disponibiliti 1000
Capitaluri proprii 20000
Datorii mai mari de un an 5000
Datorii de exploatare 13000
Datorii bancare pe termen foarte scurt 2000
Bilant patrimonial
ACTIV
Active imobilizate = 30.000
Active curente = stocuri +creante +disponibilitati = 10.000
TOTAL ACTIVE = 40.000
PASIV
Capital si rezerve = 20.000
Datorii pe termen lung = 5.000
Datorii pe termen scurt = datorii de exploatare+ datorii bancare pe termen foarte scurt = 15.000
TOTAL CAPITAL PROPRIU SI DATORII = 40.000
Indicatorii de lichiditate definesc capacitatea entitatii economice de a dispune pe termen
scurtde mijloace banesti.
a) Rata lichiditatii generala
= activele circulante/ datoriile pe termen scurt; caz in care se defineste capacitatea de plata a
ciclului de exploatare = 10.000 / 15.000 = 0.66
b) lichiditatea redusa= (Active circulante Stocuri)/ Datorii curente= 6.000/15.000 =0.4
O valoare cuprinsa intre 0,5-1 este considerata a fi normala

c) lichiditatea imediata = Disponibilitati /Datorii exigibile imediate=1000/15.000 =0,06

d) Rata solvabilitatii generale = Active totale/Datorii curente= 40.000 / 15.000= 2,66
e) Rata solvabilitatii pe termen lung = Activ total/ Datorii totale=40.000 /20.000= 2
Un raport mai mic de 1,5 dovedeste riscul de insolvabilitate al intreprinderii.
3. Calculai i interpretai ratele de lichiditate pentru o ntreprindere din domeniul
consultanei financiarcontabile care prezint urmtoarea situaie financiar:
Indicator 31.12.n
Imobilizri 2000
Stocuri 1000
Creante 20000
Disponibiliti 300
Capitaluri proprii 20000
Datorii mai mari de un an 2000
Datorii de exploatare 1000
Datorii bancare pe termen foarte scurt 300
Bilant patrimonial
ACTIV
Active imobilizate = 2.000
Active curente = stocuri +creante +disponibilitati = 21.300
TOTAL ACTIVE = 21.500
PASIV
Capital si rezerve = 20.000
Datorii pe termen lung = 2.000
Datorii pe termen scurt = datorii de exploatare+ datorii bancare pe termen foarte scurt = 1.300
TOTAL CAPITAL PROPRIU SI DATORII = 23.500
Indicatorii de lichiditate
definesc capacitatea entitatii economice de a dispune pe termen scurtde mijloace banesti.
a) Rata lichiditatii generala
= activele circulante/ datoriile pe termen scurt; caz in care se defineste capacitatea de plata a
ciclului de exploatare = 21.300 / 1.300 = 16.38
b) lichiditatea redusa= (Active circulante Stocuri)/ Datorii curente= 20.300/1.300 =15.61
O valoare cuprinsa intre 0,5-1 este considerata a fi normala

c) lichiditatea imediata = Disponibilitati /Datorii exigibile imediate=300/1.300 =0,23

d) Rata solvabilitatii generale = Active totale/Datorii curente= 21.500 / 1.300= 16.53
e) Rata solvabilitatii pe termen lung = Activ total/ Datorii totale=21.500 /3.300= 6.51
Un raport mai mic de 1,5 dovedeste riscul de insolvabilitate al intreprinderii.
4. O ntreprindere este caracterizat de situaia bilanier descris n tabelul de mai
jos. tiind c imobilizri necorporale n valoare de 200 sunt aferente cheltuielilor de
constituire ale ntreprinderii, datorii pe termen lung n valoare de 400 reprezint rate
scadente n anul curent, 10% din creane sunt garanii de bun execuie ce vor fi ncasate
peste 20 de luni i 10% din datoriile ctre Furnizori au termene de plat negociate prin
contract de peste un an s se analizeze corelaia dintre fondul de rulment, necesarul de fond
de rulment i trezorerie pe baza bilanului contabil i a bilanului financiar i s se explice
diferenele constatate.
Indicator 31.12.n
Imobilizri corporale 3000
Imobilizri necorporale 800
Stocuri 1000
Creante 2000
Disponibiliti 1000
Capitaluri proprii 2000
Datorii mai mari de un an 3000
Furnizori 1600
Alte datorii de exploatare 800
Datorii bancare pe termen foarte scurt 400
Rezolvare:
Analiza pe baza bilanului contabil
a) fondul de rulment net
FRN = Active circulante Datorii pe termen scurt = (Stocuri + Creante + disponibilitati)-(Datorii
din exploatare +Datorii bancare pe termen foarte scurt)=
(1000+2000+1000)-(2400+400)=4000-2800=1200
Pentru a putea controla nivelul fondului de rulment se calculeaza si urmatoarele rate:
-rata de apreciere a stocurilor= FRN /Stocuri=1200/1000=1,20
Limita normala stabilita acetei rate este de 2/3=0,66 deci nu respecta raportul de 2/3 ceea ce este
benefic pentru intreprindere
-rata de finantare a activelor=FRN/Active circulante x100=1200/4000 =30%

Limita normala este intre 20-30%,deci se afla la limita superioara

b) Activul net contabil
Active imobilizate=imobilizari corporale+ imobilizari necorporale=3000+800=3800
Active curente= Stocuri + Creante +disponibilitat
=1000+2000+1000=4000
Total Active= 4000+3800=7800
Activul net=Total active- Datorii
Datorii pe termen scurt= Datorii din exploatare +Datorii bancare pe termen foarte
scurt=2400+400 =2800
Datorii pe termen lung= 3000
Situatia Neta = 7800-(3000+2800)=7800-5800=2000
c) nevoia de fond de rulment
NFR= Stocuri + Creante + Cheltuieli in avans (Datorii curente-Credite de trezorerie)-Venituri in
avans= 1000+2000+0-(2800-0)-0=200
d)Trezoreria neta
TN=FRN-NFR=1200-200=1000
Sau TN= Disponibilitati- Credite de trezorerie=1000-0=1000
Analiza pe baza bilantului financiar
Pentru a analiza bilantul din punct de vedere al celui financiar vor trebui facute corectiile
necesare in functie de lichiditate (activele) si exigibilitate(pasivul), astfel:
Cheltuieli de constituire =200 cu specificatia ca: cheltuielile de constituire in suma de 200 sunt
considerate elemente de activ fictiv si se deduc din capitalurile proprii
ACTIVE:
imobilizarile corporale =3000
imobilizari necorporale=600 {(800 -200) }
Creantele se vor separa pe termene de lichidare ,astfel 10% din creante care apartin garantiilor de
buna executie si vor fi incasate peste 20 luni vor fi trecute separat ca si Creante mai mari de un
an=200 (si se vor inscrie in activ)
ACTIVE IMOBILIZATE = 3000+600+200=3800
Stocuri =1000
Creante mai mici de un an=1800
ACTIVE CIRCULANTE = 1000+1800=2800
Disponibilitati= 1000
TOTAL ACTIV= 3800+2800+1000=7600
PASIVE
Capitaluri permanente= 4800
Capitaluri proprii =1800

Datorii pe termen lung =2600(3000-400 ratele scadente in anul in curs)

Datorii pe termen scurt =2800
Datorii pe perioada mai mica de un an =400
TOTAL PASIV= 1800+2600+2800+400=7600
Astfel, pe baza bilanului financiar prezentat se poate calcula:
a) fondul de rulment
FR= Capitaluri permanente Active imobilizate= 4800-3800=1000
b) necesarul de fond de rulment
NFR = Active circulante Datorii pe termen scurt =2800-2800=0
c) trezoreria neta
TN = Disponibilitati Credite de tezorerie =1000-0=1000
Din cele calculate , rezulta ca fata de bilantul contabil,in cazul bilantului financiar indicatorii
FRN si NFR au valori diferite in timp ce trezoreria este aceiasi.Aceasta se explica prin modul de
grupare a elementelor de activ si pasiv in cadrul acestor tipuri de bilanturi.
5. S se calculeze i s se interpreteze soldurile intermediare de gestiune pentru
ntreprinderea ale crei informaii financiare sunt prezentate mai jos:
Indicator u.m.
Venituri din vnzarea mrfurilor 4000
Producia vndut 24000
Producia stocat 500
Subvenii de exploatare 2300
Cheltuieli cu materii prime 10000
Costul mrfurilor vndute 4200
Cheltuieli salariale 5000
Cheltuieli cu amortizarea 1000
Cheltuieli cu chirii 200
Impozite i taxe 300
Venituri din dobnzi 100
Soldurile intermediare de gestiune(maniera continentala) reprezinta o serie de indicatori
care ne ajuta sa analizam modul de obtinere a rezultatului firmei (profit sau pierdere) tinand cont
de natura elementelor de cheltuieli inregistrate.
Conform modelului continental de analiza, acesti indicatori sunt:
1. Marja comerciala (MC)-reprezinta diferenta dintre valoarea vanzarilor si costul direct
aferent produselor vandute; marja comerciala este primul nivel de la care incepe sa se contureze
profilul firmei
MC = Cifra de afaceri - Costul mrfurilor vandute, produselor sau serviciilor vandute
Consumurile materiale
MC = Venituri din vanzarea mrfurilor (4.000) - Costul mrfurilor vandute (4.200) Cheltuieli cu materii prime(10.000)
MC= -10.200
2. Valoarea adaugata (VA ) reprezinta valoarea ramasa la dispozitia firmei dupa
valorificarea bunurilor si serviciilor si deducerea cheltuielilor cu resursele externe consumate

pentru derularea activitatii de baza a firmei; VA = MC + productia stocata sau imobilizata-alte

cheltuieliu externe ale firmei
Cheltuieli externe =chelt cu mat. consumabile, cu energia si apa , cu ambalajele, in
intretinerea si reparatiile, cu chiriile, asigurarile de bunuri si persoane, transport , protocol,
reclama si publicitate, deplasari, posta si telecomunicatii, servicii bancare si alte servicii prestate
de terti
VA= MC (-10.200) + Producia vandut (24.000) + Producia stocat + (500) Cheltuieli
cu chirii (200)
VA = 14.100
3. Excedentul brut de exploatare (EBE) reprezinta valoarea ramasa la dispozitia ramasa
dupa ce s-a diminuat valoarea adaugata cu cheltuielile de personal si cheltuieli cu impozitele si
taxele percepute de stat
EBE = VA + Subvenii de exploatare (chelt de personal+chelt cu impozite si taxe)
EBE =VA (14.100) + Subvenii de exploatare (2.300) [Cheltuieli salariale (5.000) + Impozite i
taxe (300)] = 14.100 + 2.300 5.300
EBE = 11.100
4. Rezultatul exploatarii (RE) reprezinta diferenta dintre veniturile si cheltuielile de
exploatare
RE = EBE + (alte venituri din exploatare alte chelt din exploatare ) chelt cu amortizarea
RE = EBE (11.100) - Cheltuieli cu amortizarea (1.000) = 11.100 1.000
RE = 10.100
5. Rezultatul curent inaintea impozitarii (RCII) reprezinta rezultatul obtinut din
activitatea de exploatare si cea financiara
RCII = RE + (Venituri financiare Cheltuieli financiare)
RCII = RE (10.100) + Venituri din dobanzi (100) Cheltuieli cu dobanzi (500) = 10.100+100500
RCII = 9.700
6 . Rezultatul net al exercitiului (R net) reprezinta marimea contabila a rezultatului
distribuit actionarilor
Rnet = RCII Impozit pe profit
Rnet = RCII (9.700) Impozit pe profit (1.400) = 9.700-1.400
Rnet = 8.300

TINEREA CONTABILITATII

1.

Societatea comerciala Omega primeste de la clientul sau, societatea A, o cambie in

suma de 23.800 lei, cu scadenta la 60 de zile, reprezentand contravaloarea marfurilor
vandute acestuia. Din cauza unor probleme de cash flow, societatea Omega sconteaza
efectul comercial la banca cu 15 zile inainte de scadenta. Taxa scontului practicata de
banca este de 50% pe an. Inregistrati in contabilitate urmatoarele:
a) primirea efectului comercial de la client
b) depunerea efectului comercial la banca in vederea scontarii sale
c) inregistrarea efectului comercial in contul in afara bilantului
d) scontarea efectiva a cambiei
e) la scadenta are loc regularizarea contului in afara bilantului
In contabilitatea Furnizorului
4111
Clienti

%
707
Venituri din vanzarea marfurilor
4427
(TVA) colectata

29.512
23.800
5.712

Scoaterea din gestiune a marfurilor vandute

607
=
Cheltuieli privind marfurile

371
Marfuri

29.512

Acceptarea efectului comercial de la client

413
=
Efecte de primit de la clienti

4111
Clienti

29.512

Primirea efectului comercial

5113
=
Efecte de incasat

413
Efecte de primit de la clienti

29.512

Depunerea efectului comercial la banca in vederea scontarii sale

5114
=
5113
Efecte remise spre scontare
Efecte de incasat

29.512

Inregistrarea efectului comercial in contul in afara bilantului

D 8037

29.512

Scontarea efectiva a cambiei (taxa scontului 29.512*50%*15/365)

%
=
5114
5121
Efecte remise spre scontare
Conturi la banci
627
Cheltuieli privind marfurile
La scadenta are loc regularizarea contului in afara bilantului
C 8037
2.

29.512
28.905,59
606,41

29.512

Entitatea Alfa a achizitionat la data de 31.12.2013 o cladire la costul de 100.000 lei,

amortizata liniar in 10 ani. Incepand cu luna martie 2015, Alfa a hotarat sa ii inchirieze
integral cladirea in leasing operational firmei Beta. Inregistrati in contabilitate
urmatoarele:
a) achizitia cladirii la 31.12.2013
b) amortizarea anului 2014
c) amortizarea perioadei ianuarie-februarie 2015
d) transferul cladirii la investitii imobiliare in luna martie 2015
e) amortizarea investitiei imobiliare pe perioada ramasa

a) Achizitia cladirii la 31.12.2013

100.000

2012
Constructii

404
Furnizori de imobilizari

100.000 lei

b) Amortizarea anului 2014

Amortizarea anuala 100.000 lei / 10 ani = 10.000 lei
10.000 lei

6811
=
Cheltuieli cu amortizarea
imobilizarilor corporale

2012
Constructii

10.000 lei

c) Amortizarea perioadei ianuarie-februarie 2015

10.000 : 12 = 833.33 lei lunar
1666,66 lei
6811
=
Cheltuieli cu amortizarea
imobilizarilor corporale

2812
Amortizarea Cladirilor

d) transferul cladirii la investitii imobiliare in luna martie 2015

215
=
212
Investitii imobiliare
Constructii
e) amortizarea investitiei imobiliare pe perioada ramasa

1666,66 lei

98323,34 lei

98323.34 / 8.8 = 11173.10

11173.10

6811
=
Cheltuieli cu amortizarea
imobilizarilor corporale

212
Constructii

11173.10 lei

3. Societatea Alfa a semnat cu societatea Beta un contract de leaseback pentru un utilaj in

urmatoarele conditii: vinde utilajul la pretul de vanzare de 74.760 lei si il inchiriaza in
leasing financiar pe o durata de 7 ani, ratele privind chiria lunara fiind in valoare de 890
lei, iar rata dobanzii fiind de 10%. Durata de viata utila a utilajului este de 10 ani, costul
sau este de 90.000 lei, iar amortizarea cumulata pana in momentul vanzarii este de 18.000
lei (metoda de amortizare liniara).
Efectuati inregistrarile la societatea Beta.
Societatea Beta , desi cumpara activul , nu il inregistreaza in contabilitate, ci va reflecta acordarea
finantarii:
2675
=
5121
74760 lei
Imprumuturi acordate
Conturi curente la banci
pe termen lung

Lunar , va inregistra rata de leasing si doabanda aferenta:

4111
Clienti

Incasarea in contul bancar

5121
=
Conturi curente la banci

%
2675
Imprumuturi acordate pe termen lung
766
Venituri din dobanzi

4111
Clienti

1513 lei
890 lei
623 lei

1513 lei

Chiar daca in contabilitate nu se va recunoaste operatiunea de vanzare a activului, din

punct de vedere al TVA , cele doua tranzactii(vanzarea si inchirierea ) se trateaza indepentent
4.

Societatea Alfa, care aplica sistemul TVA la incasare, achizitioneaza la 15.01.N pe

baza facturii marfuri in suma de 200 lei, TVA 24%. La 25.01.N, societatea Alfa ii
plateste Furnizorului 124 lei. La 27.01.N primeste de la Furnizor o factura de reducere
de 24,80 lei (ce consta intr-o reducere comerciala). La aceasta data, marfurile au fost
deja vandute si nu se mai afla in stoc. Inregistrati in contabilitate urmatoarele:
a) achizitia marfurilor la 15.01.N
b) la 25.01.N, plata datoriei fata de Furnizor
c) la 27.01N primirea facturii de reducere

Inregistrari la cumparator

a) Achizitia de marfa la 15.01.N

%

401 Furnizori

371 Marfuri
4426 TVA deductibila

248
200
48

b) Plata facturii la 25.01.N

401 Furnizori

5121 Conturi la banci

124

c) Factura de reducere la 27.01.N

401 Furnizori

%
609 Reduceri comerciale primite
4426 TVA deductibila

30.75
24.80
5.95

5. Societatea Alfa ii vinde marfuri la pretul de 30.000 lei plus TVA 24% societatii Beta.
Termenul de decontare conform contractului este de 2 luni. Ca urmare a dorintei
societatii Beta de a deconta imediat, societatea Alfa ii acorda o reducere (scont) de 4%.
Factura de reducere consta in scontul de 1.200 lei plus TVA 24%.
Efectuati inregistrarile contabile atat la vanzator cat si la cumparator.
Inregistrari la vanzator
a) Factura de vanzare a marfilor este inregistrata astfel:
4111 Clienti

37.200

707 Venituri din vanzarea marfurilor

30.000

4427

7.200

TVA colectata

b) Factura de reducere acordata

%

4111 Clienti `

667

1.488
1.200

Cheltuieli privind sconturile acordate

4427

288

TVA colectata
Inregistrari la cumparator
a) Achizitia de marfa
%

401 Furnizori

37.200

371

30.000

Marfuri
4426

7.200

TVA deductibila
b) Factura de reducere

401 Furnizori

%
767 Venituri din sconturi obtinute
4427 TVA colectata

1.488
1.200
288