Am planificat si realizat auditul pentru a obtine o asigurare rezonabila ca situatiile financiare ofera o

imagine reala, fidela si nu includ erori materiale si neregularitati. Auditul financiar a constat in
examinarea pe baza de teste a probelor care sustin sumele si modul de prezentare a acestora in
situatiile financiare, in evaluarea principiilor contabile utilizate si evaluarea situatiei financiare
generale. Auditul financiar realizat confera o baza rezonabila pentru emiterea unei opinii. Intocmirea
si prezentarea situatiilor financiare constituie responsabilitatea conducerii entitatii. Responsabilitatea
noastra este aceea de a exprima o opinie independenta asupra situatiilor financiare analizate cu ocazia
auditului.
Prezentarea generala
.Obiectivele auditului
Obiectivul general
Obiectivul general al auditului il constituie furnizarea asigurarii ca situatiile examinate sunt
complete si intocmite cu acuratete iar operatiile s-au efectuat in conformitate cu actele normative in
vigoare.
Obiectivul principal al auditului il constituie obtinerea unei asigurari privind acuratetea si
integralitatea situatilor financiare, ca operatiunile care sustin situatiile financiare sunt legale si
respecta prevederile legilor si reglementarilor, ca situatiile financiare au fost intocmite si prezentate
corect si ca nu includ erori materiale si neregularitati.
Obiective specifice Nu au fost identificate situatii speciale care sa necesite investigatii referitoare la
conduita factorilor de decizie din cadrul entitatii, iar in actul de control anterior nu au fost consemnate
abateri, a caror rezolvare sa fie urmarita.
Standardele si normele de audit aplicabile Auditul s-a desfasurat in concordanta cu reglementarile
legale in vigoare privind auditul financiar si regularitate
Destinatarul si utilizatorul raportului de audit
Destinatarul si utilizatorul raportului de audit este……….
Programul de audit si anul auditat Auditul financiar s-a desfasurat asupra situatiilor financiare
apartinand ……. respectiv : - Bilant contabil ); - Venituri………

Conform Manualului de Audit Financiar si Regularitate nivelul de materialitate utilizat pentru

auditarea contului de executie si a bilantului contabil este de 0,5%-2%, echipa de audit optand pentru
un nivel de 1% aplicat asupra cheltuielilor totale de 150.000.000 mii lei ceea ce echivaleaza cu
1.500.000 mii lei, prag al materialitatii utilizat pentru toate categoriile de operatiuni economice. atat
pentru operatiunile din categoria de venituri, cat si pentru operatiunile de cheltuieli, ambele categorii
de operatiuni avand marimi aproximativ egale .
Nivelul de incredere avut in vedere de echipa de audit este de 95%.
In vederea evaluarii privind probabilitatea ca o declaratie eronata sau o neregularitate sa poata apare
inainte de analizarea eficacitatii controalelor interne si pentru a facilita un audit eficient, auditorii au
procedat la divizarea situatiilor financiare in categoriile de operatiuni economice ( in cazul contului
de executie fiind definite un numar de 10 categorii economice -4 la “Venituri “si 6 la “Cheltuieli”, iar
in cazul bilantului contabil un numar de 2 categorii economice -“Active fixe” si “Creante si datorii”)
, in evaluarea riscului inerent tinandu-se cont de o serie de factori specifici fiecarei categorii de
operatiune economica, cat si de discutiile cu managementul entitatii
. Mediul general de control al entitatii auditate , chiar daca a avut unele repere relativ clar conturate,
nu a asigurat in anul 200N o aplicare eficienta a politicilor si procedurilor de control intern ,
transparenta si coerenta sistemului fiind afectate de un un flux de comunicare deficitar , dar fara a
genera blocaje in activitatea entitatii . In conditiile prezentate , auditorii si-au mentinut o rezerva
semnificativa asupra calitatii mediului de control………, apreciindu-l ca slab si neadecvat pentru
misiunea de audit, pentru a fi luat in considerare .
Pentru a obtine probele necesare atestarii asertiunilor (exhaustivitatea, acuratetea, realitatea,
regularitatea si prezentarea) pentru cifrele reprezentand veniturile si cheltuielile inscrise in contul de
executie si asertiunilor (exhaustivitate, proprietatea, evaluarea, existenta si prezentarea) pentru cifrele
din bilant reprezentand active fixe si creante si atorii, echipa de audit a avut in vedere efectuarea
diferitelor tipuri de teste de audit - teste directe de fond, proceduri analitice, teste de control. Echipa
de audit a avut in vedere o abordare pentru auditarea fiecarei categorii de operatiuni si pentru fiecare
obiectiv referitor la categoria de operatiuni respectiva.
Au fost efectuate proceduri analitice in cazul categoriei de “Cheltuieli cu salariile” pentru a evalua
daca cifrele (populatia) sunt rezonabile. In acest sens au fost solicitate entitatii situatii in format
electronic cat si in format scris,utilizanduse informatiile din situatiile financiare ale anului 200N-1
(contul de executie , situatii de raportare a salariilor). In baza cifrelor privind realizarile din anul
200N-1, corectate cu intrarile, iesirile, precum si nivelul indicilor de indexare si prin compararea
nivelului realizarilor inscrise in situatiile financiare ale anului 200N cu cifrele estimate,s-a
concluzionat ca diferenta stabilita se incadreaze in diferenta acceptabila. In cazul categoriei de
operatiuni economice „Creante si datorii” datorita faptului ca valoarea creantelor raportate prin
situatiile financiare nu a corespuns cu valoarea creantelor din evidenta nominala asigurata prin sistem
informatic , a determinat echipa de audit sa comunice entitatii acest lucru si sa procedeze la
reconcilierea cu aceasta, in vederea depistarii factorilor suplimentari de influenta asupra populatiei
din aceasta categorie. In urma includerii factorilor suplimentari, a rezultat ca eroarea este certa fapt
ce a determinat la cresterea factorului de risc de la 2 la 3 si la cresterea marimii esantionului supus
auditarii.
Testarea directa de fond s-a efectuat asupra unui esantion din fiecare categorie de operatiuni
economice. Pentru stabilirea esantioanelor s-au utilizat metodele statistice MUS si esantionare
aleatorie simpla si metoda nestatistica utilizandu-se rationamentul profesional . De asemenea s-a
procedat la Calculul preciziei, auditorii stabilind precizia la un procent de 85% (situat intre nivelurile
standardizate de 80 % - 90%), nivel mai mare decat cel de 90%, in scopul de a nu stabili esantioane
cu dimensiuni prea mici, rezultand urmatoarele esantioane:
Pentru toate categoriile de operatiuni economice, tehnicile de obtinere a probelor de audit utilizate
au fost inspectia, intervievarea, confirmarea si calculul, functie de specificul fiecarei categorii.
5. Constatarile, concluziile si recomandarile auditului Urmare auditului desfasurat, au rezultat
constatari dupa cum urmeaza:
5.1. Constatari cu impact asupra situatiilor financiare ; …….
.
Cap.II, pct.2.1 Criterii de eligibilitate “Pentru a putea fi considerate eligibile, in contextul proiectului,
costurile trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii generale :.. sa fie realizate, inregistrate in
contabilitatea Beneficiarului sau a partenerilor Beneficiarului, sa fie identificabile si verificabile, sa
fie dovedite prin documente legale ”; - Proceduri de achizitii pentru proiecte finantate in cadrul
Programului Phare 2001- CoeziuneEconomica si Sociala : “Achizitiile care urmeaza sa fie efectuate
in cadrul proiectelor se vor face potrivit legislatiei romanesti in materie” ; Cap.3 Bugetul proiectului
, pct.1.1 “Salarii” : “Avand in vedere prevederile legislatiei romane in vigoare.. Transferul de bani se
va face in baza unui contract de prestari servicii si va fi dovedit cu state de plata si cu ordine de plata
a viramentelor ” ; - ORDIN nr. 1.862 din 15 decembrie 2004 pentru aprobarea Normelor
metodologice privind incheierea executiei bugetare a anului 2004 pct.2.5. (1) “Avansurile acordate
…..vor fi recuperate pana la data de 30 decembrie 2004 de catre institutiile publice respective, in
conturile de cheltuieli bugetare sau de disponibilitati, dupa caz, din care acestea au fost acordate, in
scopul reconstituirii platilor de casa”; - H.G.nr.264/ 2003 privind stabilirea actiunilor si categoriilor
de cheltuieli, criteriilor, procedurilor si limitelor pentru efectuarea de plati in avans din fonduri
publice, modificata si completata prin H.G.nr.1451/2004 si republicata;ART. 7 (1) “Sumele
reprezentand plati in avans, efectuate potrivit prevederilor prezentei hotarari si nejustificate prin
bunuri livrate, lucrari executate si servicii prestate pana la sfarsitul anului, in conditiile prevederilor
contractuale, vor fi recuperate de catre institutia publica care a acordat avansurile si se vor restitui
bugetului din care au fost avansate.”; - Contractul de prestari servicii nr.160/500/200N incheiat cu
Asociatia pentru Someri Dambovita,
. 5.1.4.Nu s-au inregistrat in contabilitate si nu s-au raportat prin situatiile financiare incheiate la finele
anului auditat (situatia creantelor si datoriilor), creante in valoare de 1.200.000.000 lei. Creantele
cuvenite bugetului local , neincasate la finele anului auditat , inregistrate si raportate prin situatiile
financiare in contul 220.32 “Impozite si taxe” in suma totala de 10.200.000.000 lei sunt mai mici
decat nivelul creantelor restante rezultate din operatiunile derulate pe parcursul anului 200N , in suma
totala de 11.400.000.000, cu suma de 1.200.000.000 lei . Aceasta diferenta provine din creante din
impozitul pe terenuri detinute de persoane fizice, creante care potrivit sistemului de plata ATLAS
inregistrau la finele anului o valoare de 2.400.000.000, iar valoarea de inregistrare in contabilitate era
de 1.200.000.000 lei. Aceasta situatie a fost generata , pe de o parte, de nepunerea de acord , la finele
anului , a creantelor cuprinse in lista de ramasita intocmita prin aplicatia ATLAS cu datele inregistrate
in contabilitate, iar pe de alta parte, datorita lipsei procedurilor scrise privind constatarea, controlul si
inregistrarea in contabilitate a creantelor cuvenite bugetului local. Fata de acest din urma aspect,
echipa de audit a constatat ca datele (privind impozitele si taxele locale) prelucrate in sistemul
informatic ATLAS nu sunt preluate in mod automat de serviciul de contabilitate, entitatea nedetinand
proceduri scrise privind nivelurile si modul de revizuire a datelor inregistrate in sistemul electronic
ATLAS si cele inregistrate in contabilitate. Nu s-au respectat prevederile : - O.M.F.P. nr. 1.753 din
22 noiembrie 2004 pentru aprobarea Normelor privind organizarea si efectuarea inventarierii
elementelor de activ si de pasiv, pct.29. “Creantele si obligatiile fata de terti sunt supuse verificarii si
confirmarii pe baza extraselor soldurilor debitoare si creditoare ale conturilor de creante si datorii
care detin ponderea valorica in totalul soldurilor acestor conturi, potrivit "Extrasului de cont" (cod
14-6-3), prezentat ca model in anexa la prezentele norme, sau punctajelor reciproce, in functie de
necesitati. Nerespectarea acestei proceduri, precum si refuzul de confirmare constituie abateri de la
prezentele norme”; -
O.M.F.nr.520/2003pentru aprobarea Normelor metodologice privind organizarea si conducerea
contabilitatii veniturilor bugetare pct.4 “Contabilitatea operatiunilor privind constatarea si incasarea
veniturilor bugetului de stat se conduce potrivit prezentelor norme pe structura clasificatiei bugetului
de stat, pe baza situatiilor centralizatoare transmise zilnic de catre compartimentele de specialitate
care au atributii in prelucrarea documentelor justificative (compartimentul de gestiune a declaratiilor,
compartimentul de colectare si executare silita, unitatile de trezorerie si contabilitate publica etc.)”; -
Legea contabilitatii nr.82/1991 republicata art.13 alin.2
“ Creantele si datoriile se inregistreaza in contabilitate la valoarea nominala.”; Echipa de audit a adus
la cunostiinta conducerii executive cele contstate, intocmindu-se in acest sens Nota de intalnire .
Potrivit raspunsurilor formulate de entitate si a Notei de reconciliere intocmite, conducerea executiva
a entitatii a confirmat realitatea constatarilor facute. In vederea inlaturarii neregularitatilor constatate
si prezentate, entitatea a procedat la efectuarea unui punctaj intre datele inregistrate in contabilitate (
pe categorii de impozite si taxe) si cele ce decurg din evidenta nominala condusa prin aplicatia
ATLAS, diferenta rezultata la sursa „Impozit pe teren persoane fizice ” de 1.200.000.000 lei, fiind
inregistrata in contabilitatea creantelor de incasat cuvenite bugetului local, potrivit Notei de
contabilitate nr.10/31.03.200N+1. Denaturarea din situatiile financiare generata de eroarea constatata
se refera la o denaturare determinata , pe de o parte , de nepunerea de acord , la finele anului , a
creantelor cuprinse in lista de ramasita intocmita prin aplicatia ATLAS cu datele inregistrate in
contabilitate, iar pe de alta parte, datorita lipsei procedurilor scrise privind constatarea, controlul si
inregistrarea in contabilitate a creantelor cuvenite bugetului local. Nu a fost necesara extrapolarea
erorii la nivelul categoriei de populatie intrucat , prin punctajul efectuat de entitate pe parcursul
misiunii de audit s-au cuprins toate operatiunile privind creantele din evidenta nominala a rolurile pe
persoane fizice .
5.1.5.Nu s-au inregistrat in contabilitatea clientilor neincasati si nu s-au raportat prin situatiile
financiare (situatia creantelor si datoriilor) suma de 2.000.000 lei. Datorita neurmaririi contractelor
de inchiriere , a lipsei controlului intern , si a neefectuarii la finele anului a verificarii si confirmarii
soldurilor, in cazul SC Gospodarie Comunala SA care inregistra o chirie restanta de 10.000.000 lei,
entitatea nu a procedat ca calcularea, inregistrarea si raportarea prin situatiile financiare a penalitatilor
contractuale in suma totala de 2.000.000 lei
. Pe parcursul misiunii de audit, conducerea executiva a entitatii a fost incunostiintata de neregulile
privind necalcularea, neinregistrarea si neraportarea unor creante cuvenite bugetului locala la finele
anului 200N, reprezentand penalitati pentru neplata la termenle contractuale datorate de SC
Gospodarie Comunala SA, in suma de 2.000.000. lei (calculate la data efectuarii auditului). Atat chiria
restanta, de 10.000.000 lei, cat si penalitatile contractuale calculate, in suma de 2.00.000 lei au fost
incasate operativ de la chirias, cu chitanta nr.88/31.03.200N+1 si depusa cu FV
nr.4444444/31.03.200N+1. Se recomanda : Calcularea si inregistrarea in contabilitate a creantelor
provenite din clienti neincasati (inclusiv a penalitatilor datorate de clientii rai platnici) pe baza unei
situatii lunare transmise serviciului buget-contabilitate, respectandu-se intocmai atributiunile din fisa
postului, in scopul raportarii prin situatiile financiare de inchidere a anului 200N+1 a creantelor la
valoarea lor reala .
5.1.6. Mentinerea nejustificata in contabilitatea furnizorilor neachitati si raportarea prin situatiile
financiare de inchieiere de an (situatia creantelor si datoriilor)a sumei 45.000.000 lei, in conditiile in
care aceasta obligatie nu este reala si certa si nu deriva din angajamente legale. In cazul furnizorilor
neachitati la finele anului 200N, cuprinsi in esantion, in suma totala de 3.000.000.000, echipa de audit
a constatat ca pentru suma de 45.000.000 lei entitatea nu a prezentat documente legale din care sa
rezulte obligatiile de plata catre furnizorul SC Constructii Muntenia SA, respectiv : contract sau
comanda de livrare, Nota de intrare receptie in gestiune , Procese verbale de receptie lucrari sau
situatii privind efectuarea unor lucrari. De asemenea , echipa de audit a retinut faptul ca , desi facturile
fiscale mentionate provin din anul 200N-2 si nu cuprind date privind delegatul entitatii, acestea au
fost inregistrate pe cheltuiala in anul 200N-2, pana la data misiunii de audit, entitatea neluand masuri
de clarificare a sumelor pastrate in evidenta furnizorilor neachitati. Astfel, in conditiile prezentate,
mentinerea in contabilitatea furnizorilor , a sumei de 45.000.000 lei este nejustificata. Echipa de audit
a adus la cunostiinta conducerii executive rezultatele auditului, intocmindu-se in acest sens Nota de
intalnire, prin raspunsurile formulate recunoscandu-se erorile si insusindu-si recomandarile. Pentru
inlaturarea neregulilor constatate, entitatea a prezentat echipei de audit factura fiscala, prin care
furnizorul SC Muntenia Constructii SA a recunoscut eroarea , si ca atare a procedat la scaderea –
facturarea in rosu a sumei de 45.000.000 lei.
De asemenea entitatea a procedat la scaderea din contabilitatea furnizorilor neachitati a sumei de
45.000.000 ei, inlaturand neregulile constatate (Nota de contabilitate nr.10/31.03.200N).
5.2.Constatari fara impact asupra situatiilor financiare;
5.2.1. Mediu de control intern existent in entitate, statuat prin Regulament intern si fisele posturilor
pentru personalul de conducere, nu cuprinde suficiente referiri si responsabilitati , nu acopera toate
domeniile (practicile acceptate, conflictele de interese, standarde de comportament, relatiile dintre
conducere si angajatii, furnizori si clienti) si nu este comunicat periodic angajatilor (la 6 luni) , prin
confirmare scrisa , situatia prezentandu-se dupa cum urmeaza : - in general salariatii din posturile
cheie nu cunosc amanuntit etaloanele pentru atitudinea si comportamentul salariatilor din subordine
, astfel : - fisele posturilor pentru personalul de conducere nu fac suficiente referiri la responsabilitatile
de control (serviciul buget, contabilitate, impozite si taxe; biroul juridic, autoritate tutelara, protectie
sociala, relatii cu publicul, stare civila; biroul administrativ gospodaresc; biroul administratie publica
locala); -nu exista proceduri scrise pentru politicile de recrutare personal, pentru perfectionare si
pregatire profesionala ; -nu exista o structura organizatorica bine definita, avand filiere ierarhice clare
de raportare, valabile pentru toate functiile de personal; -nu exista reglementari metodologice sau
politici scrise proprii privind controlul impozitelor si taxelor locale ; -nu exista politici scrise privind
controlul intern a operatiunilor derulate in cadrul biroului juridic, autoritate tutelara, stare civila si
relatii cu publicul si nici politici scrise care sa reglementeze relatiile acestui birou cu cetatenii care
solicita diverse forme de sprijin social, pentru anul auditat neefectuandu-se evaluari independente
asupra activitatii desfasurate de acesta ; -activitatea de control financiar preventiv propriu desi a fost
organizata si a functionat pe tot parcursul anului 200N nu a fost revizuita , in sensul completarii cu
noile reglementari legale in domeniu (implementarea listelor de verificare Check-list pentru fiecare
categorie de operatiune economica conform H.G.nr.912/2004); Se recomanda : ordonatorului de
credite, ca pana la data de 30.05.200N+1 sa revizuiasca sistemul de control intern existent , prin
aducerea acetuia la standarde care sa-i ofere credibilitate in probele administrate in legatura cu
acurateatea datelor cuprinse in situatiile financiare la finele anului 200N+1, respectiv : - sa actualizeze
si sa revizuiasca fisele posturilor pentru fiecare angajat implicat in sistemul de control intern , astfel
incat acestea sa acopere toate domeniile (practici acceptate, conflicte de interese, standarde de
comportament, relatii intre conducere si angajati, furnizori si clienti) si sa fie cunoscute prin
comunicare periodica personalului ; - sa actualizeze activitatea de control financiar preventiv propriu
cu reglementarile legale in domeniu (implementarea listelor de verificare Check- list pentru fiecare
categorie de operatiune economica conform H.G. nr.912 din 2004); - sa completeze activitatea de
control , urmarire si colectare a impozitelor si taxelor locale cu proceduri, termene si personal
responsabil pentru incasarea operativa a acestora ; - sa stabileasca proceduri si criterii specifice pentru
evaluarea sistemului de control intern ; - sa imbunatateasca activitatea de audit public intern prin
cuprinderea in misiunile de audit a activitatii institutiilo publice care sunt subordonate administratiei
locale; - sa actualizeze procedurile privind circulatia documentelor si intocmirea situatiilor de
raportare stabilind termene si responsabilitati clare pentru toate functiile de personal implicat ; 5.2.2.
Auditul intern al entitatii nu s-a desfasurat in conditiile normale, neatingandu-si scopul pentru care s-
a organizat, respectiv de a da asigurari si consiliere conducerii pentru buna administrare a veniturilor
si cheltuielilor publice, perfectionand activitatile entitatii publice , pentru a ajuta entitatea publica sa
isi indeplineasca obiectivele printr-o abordare sistematica si metodica, precum si a evalua si a
imbunatatii eficienta si eficacitatea sistemului de conducere bazat pe gestiunea riscului, a controlului
si a proceselor de administrare.
Situatia se prezinta dupa cum urmeaza : - activitatea nu a fost corespunzator planificata , respectiv,
planul anual de audit public intern nu a cuprins toate elementele din structura prevazuta de normele
metodologice specifice de functionare si nu a fost insotit de un referat de justificare ; - desi auditorul
a inaintat rapoarte de audit interne primarului (fara a constata nici o slabiciune a sistemului si fara a
aface recomandari) , nu a mai solicitat ordonatorului de credite sa raspunda la acestea; - auditorul nu
a fost imputernicit sa realizeze intreaga gama de sarcini corespunzatoare activitatii de audit public
intern ; - activitatea de audit nu a fost supervizata, desi raportul anual pe anul 200N a fost inaintat
Compartimentului de audit intern din cadrul D.G.F.P. Dambovita; - activitatea de audit nu a fost
revizuita , aprecindu-se ca obiectivele misiunii de audit public intern privind verificarea , intra in
responsabi litatea auditorului intern ca persoana singura in compartimentul de audit ; - activitatea de
audit nu a fost documentata in conformitate cu standardele prevazute in normele metodologice
specifice ; - situatiile financiare nu au fost certificate trimestrial de catre auditor prin verificarea
legalitatii, realitatii si exactitatii evidentelor contabile si ale actelor financiare si de gestiune , acesta
certificandu-le numai pe cele anuale , fara rezerve, datorita obligativitatii prevazute in standardele de
raportare ; - auditorul nu a operat independent in acord cu linia trasata de primar,respectiv,cu
atributiile stabilite prin normele metodologice specifice, efectuand si alte operatiuni nespecifice
postului, din dispozitia primarului ( incasare taxe pasunat); Se recomanda : ordonatorului de credite
sa sprijine si sa supravegheze efectuarea unei evaluari independente a sistemelor de management
financiar si de control ale primariei, respectiv, daca acestea sunt conforme cu normele de legalitate,
regularitate, economicitate, eficienta si eficacitate, prin incurajarea activitatii de audit public intern
desfasurata de auditorul institutiei, conform fisei postului. Evaluarea trebuie concretizata in rapoarte
de audit public intern, intocmite de auditor, strict in concordanta cu Normele metodologice specifice,
respectiv, cu constatari si recomandari pentru fiecare misiune indeplinita , sustinute si avizate de catre
primar.
5.2.3. Entitatea nu detine proceduri scrise privind modalitatile de inregistrare in contabilitate a
creantelor provenite din impozite si taxe datorate bugetului local si care sufera modificari pe parcursul
anului in ceea ce priveste marimea masei impozabile ( iesiri sau intrari in masa impozabila). Aceste
situatii au determinat ca in cursul anului 200N, modificarile operate in masa impozabila a
contribuabililor condusa la nivelul aplicatiei ATLAS, sa nu fie cuprinse in borderoruri care sa stea la
baza inregistrarilor in contabilitate, situatie ce a generat ca pe total, valoarea debitelor inregistrate in
contabilitate sa nu coincida cu valoare debitelor cuprinse in lista de ramasita intocmita la finele anului
auditat. Aceasta situatie a fost remediata de entitate prin masurile luate privind punctajul efectuat si
inregistrarea in contabilitate a diferentei de creante de 1.200.000.000 lei . Se recomanda :
ordonatorului de credite, conform atributiunilor prevazute de Legea administratiei publice locale
nr.215/2001, ca pana la data de 30.05.200N+1 sa defineasca prin regulament de organizare si
functionare al primariei, procedurile, termenele si persoanele responsabile de efectuarea operatiunilor
privind constatarea , controlul si inregistrarea in contabilitate a creantelor cuvenite bugetului local
din impozite si taxe locale, in scopul reflectarii cu acuratete a situatiei reale a acestora. De asemenea
se recomanda ca ordonatorul de credite sa sustina efectuarea cel putin a unei evaluari independente,
pana la finele anului 200N+1 prin compartimentul de audit public intern, a modului de aplicare a
procedurilor astfel stabilite, iar in cazul ignorarii acestora sa ia masuri legale de inlaturare.
5.2.4.Creantele cuvenite bugetului local, provenite din impozite si taxe locale restante la plata la
31.12.200N, datorate de terte persoane fizice si juridice nu au fost supuse verificarii si inventarierii
la finele anului, respectiv, datele cuprinse in situatiile emanate de aplicatia ATLAS (lista de ramasita
intocmita la 31.12.200N) nu au fost puse de acord cu cele inregistrate in contabilitate. Nici in cazul
clientilor neincasati (cont 225) si furnizorilor neachitati (cont 234) entitatea nu a procedat la o
verificare si confirmare pe baza extraselor de cont pentru clientii neincasati si furnizorii neachitati
care detin ponderea valorica ridicata in totalul soldurilor. Prin cele constatate si mentionate nu au fost
respectate prevederile O.M.F. nr. 1.753 din 22 noiembrie 2004 pentru aprobarea Normelor privind
organizarea si efectuarea inventarierii elementelor de activ si de pasiv, pct.29. „Creantele si obligatiile
fata de terti sunt supuse verificarii si confirmarii pe baza extraselor soldurilor debitoare si creditoare
ale conturilor de creante si datorii care detin ponderea valorica in totalul soldurilor acestor conturi,
potrivit "Extrasului de cont" (cod 14-6-3), prezentat ca model in anexa la prezentele norme, sau
punctajelor reciproce, in functie de necesitati. Nerespectarea acestei proceduri, precum si refuzul de
confirmare constituie abateri de la prezentele norme”; Se recomanda : ca ordonatorul de credite sa
cuprinda explicit in dispozitia de inventariere a patrimoniului entitatii pe anul 200N+1 , drept
obligatie expresa a comisiei de inventariere, verificarea si confirmarea creantelor si obligatiilor fata
de terti numai pe baza extraselor soldurilor debitoare si creditoare ale conturilor de creante si datorii
si sa urmareasca in conformitate cu atributiunile conferite de Legea contabilitatii nr. 92/1991
republicata , executarea intocmai a dispozitiei, astfel incat , toate datele inregistrate in contabilitate
ce urmeaza a fi raportate prin situatiile financiare pe anul 200N+1 sa fie puse de acord cu datele reale
, certificate prin confirmare si verificare. 5
.2.5. Entitatea nu detine proceduri de control privind creantele cuvenite bugetului local privind
impozitele si taxele locale si nu a aplicat toate etapele de executare silita in cazul contribuabililor
persoane fizice rai platnici , situatie ce ar putea genera in viitor expirarea perioadelor legale de
prescriptie, cu implicatii deosebite asupra nivelului creantelor cuvenite bugetului local si care pot fi
executate. Astfel, din operatiunile cuprinse in esantionul auditat (creante persoane juridice), echipa
de audit a constatat ca in cazul a patru roluri persoane fizice nu s-au aplicat toate fazele privind
executarea silita, faze prevazute de codul fiscal si de procedura fiscala. Se recomanda : ordonatorului
de credite, conform atributiunilor prevazute de Legea administratiei publice locale nr.215/2001 si a
codului fiscal si de procedura fiscala, ca pana la data de 30.05.200N+1 sa defineasca prin regulament
de organizare si functionare al primariei, procedurile, termenele si persoanele responsabile de
controlul si executarea silita a creantelor cuvenite bugetului local din impozite si taxe locale, de
persoanele fizice rau platnice. De asemenea se recomanda ca ordonatorul de credite sa sustina
efectuarea cel putin a unei evaluari independente, pana la finele anului 200N+1 prin compartimentul
de audit public intern, a stadiului executarilor silite a impozitelor si taxelor locale in cazul
contribuabililor persoane fizice rau platnice, precum si a rezultatelor obtinute ca urmare a acestor
proceduri.
5
5.3.CONCLUZII
Mediu de control intern existent in entitate, statuat si organizat prin Regulament intern, dispozitie de
organizare si functionare a controlului financiar preventiv propriu, compartiment de audit public
intern si prin fisele posturilor pentru personalul de conducere, a asigurat in anul 200N o aplicare
ineficienta a politicilor si procedurilor de control intern , transparenta si coerenta sistemului fiind
afectate de un un flux de comunicare deficitar , implicarea conducerii in organizarea si functionarea
acestuia fiind insuficienta .In actuala forma de organizare si functionare , mediul de control intern nu
cuprinde proceduri si responsabilitati clare si simplu de urmat privind constatarea, controlul,
inregistrarea in contabilitate si revizuirea situatiilor financiare pe diferite niveluri ierarhice
organizatorice de baze de date , fapt ce a generat erori si neregularitati cu impact material asupra
situatiilor financiare intocmite la finele anului 200N, prezentate in prezentul raport de audit si
inlaturate operativ pe parcursul misiunii de audit . Entitatea nu detine o structura organizatorica bine
definita, avand filiere ierarhice clare de raportare, valabile pentru toate functiile de personal si pentru
toate categoriile de operatiuni economice cuprinse prin situatiile financiare aferente contului de
executie si bilantului contabil. Tot ca efect al mediului de control intern existent au fost constatate
unele disfunctionalitati si neajunsuri in sistemul de organizare si functionare financiar-contabil si in
respectarea pe deplin al reglementarilor legale relevante, ce au generat erori fara impact material
asupra situatiilor financiare , dar care ar fi trebuit sa prezinte interes pentru conducerea entitatii ,
formulandu-se recomandari pentru inlaturarea acestora. Desi totalul denaturarilor si erorilor
constatate de echipa de audit au depasit pragul materialitatii stabilit in faza de planificare, conducerea
entitatii a procedat la ajustarea situatiilor financiare, la data incheierii misiunii de audit neexistand
denaturari necorectate care sa influenteze situatia actuala financiara a entitatii, sub toate aspectele
semnificative.
6.Raspunsul conducerii entitatii auditate si programul propus pentru implemetarea recomandarilor ;
Fata de constatarile si concluziile auditului, pe parcursul misiunii s-au purtat discutii permanente cu
conducerea entitatii concretizate intr-un numar de 9 note de intalniri. Prin raspunsurile formulate si
prin cele 3 Note de reconciliere intocmite conducerea entitatii si-a insusit neregulile si erorile
constatate, apreciind ca acestea a avut un caracter neintentionat si intamplator, procedand operativ la
inlaturarea celor cu impact material asupra situatiilor financiare prin ajustarea acestora . De asemenea
, neregularitatile pentru care sunt necesare actiuni ulterioare de reglementare, perfectionare si
revizuire a politicilor si procedurilor pentru inlaturarea viitoare a acestora, au fost aduse la cunostiinta
conducerii executive a entitatii auditatel. Prin documentul mentionat conducerea entitatii si-a insusit
constatarile si a fost de acord cu termenele propuse si recomandarile formulate , apreciind ca
„Programul propus de auditori pentru implementarea masurilor este accesibil, termenele fiind
rezonabile pentru a realiza recomandarile”. Pentru o parte din recomandarile formulate conducerea
executiva a luat masuri de implementare pe parcursul executiei auditului, dupa cum urmeaza : -
programul de audit intern public a fost refacut si aprobat de ordonatorul de credite prin cuprinderea
unor misiuni clare care sa asigurari si sa consilieze conducerea primariei pentru buna administrare a
veniturilor si cheltuielilor publice, pentru a ajuta entitatea publica sa isi indeplineasca obiectivele
printr-o abordare sistematica si metodica, precum si a evalua si a imbunatatii eficienta si eficacitatea
sistemului de conducere bazat pe gestiunea riscului, a controlului si a proceselor de administrare. -
entitatea a demarat , impreuna cu producatorul softului de stabilire, constatare si incasare a
impozitelor si taxelor locale (ATLAS), actiuni privind implementarea unui sistem simplu si eficient
de preluarea automata a modificarilor intervenite in cursul anului in masa impozabila din baza de date
din evidenta nominala a creantelor in baza de date care sta la baza inregistrarii acestora in
contabilitatea creantelor
; CAPITOLUL VII – CONCLUZII Auditul tinde sa ocupe si in tara noastra locul si rolul care i se
cuvine de drept in procesele de dezvoltare si de perfectionare a activitatii desfasurate de persoanele
juridice, avand o importanta deosebita in cresterea performantei economiei romanesti, in limitarea
risipei de resurse si a posibilitatilor de frauda si coruptie, in detectarea la timp a anomaliilor si
deficientelor. Reforma institutionala vizeaza dezvoltarea si perfectionarea activitatii desfasurate de
institutiile publice, dar si a serviciilor prestate de acestea catre cetateni, ca necesitati obiective si
esentiale pentru asigurarea convergentei cu tarile avansate economic din Europa si din lume.
Economia libera de piata nu se poate manifesta si promova ca o economie performanta, creatoare de
profit, daca nu apeleaza la instrumente adecvate, care sa conduca la economicitate, eficienta si
eficacitate in utilizarea banului public. Auditul reprezinta un proces de examinare obiectiva si
sistematica a realitatii pentru evaluarea unei organizatii guvernamentale, agent economic, program
sau activitati, cu scopul de a obtine informatii referitoare la utilizarea fondurilor, in vederea furnizarii
lor catre factorii de decizie, pentru a supraveghea sau, dupa caz, a initia masurile corective care se
impun. O tendinta recenta a auditului este aceea de a deplasa analiza din cadrul acestuia de la procese
la rezultatele obtinute, abordare care, in fapt, urmareste daca activitatea a condus la rezultatele
programate. Lucrarea reprezinta, din acest punct de vedere, o abordare detaliata a problematicii
auditului pe baza standardelor Federatiei Internationale a Contabililor (IFAC) - in domeniul auditului
de atestare a situatiilor financiare - standardelor Organizatiei Internationale a Institutiilor Supreme de
Audit (INTOSAI), liniilor directoare europene de aplicare a standardelor de audit INTOSAI, - in
domeniul auditului legislativ, si este structurata pe sase capitole, fiecare definind conceptele de baza
si caracteristicile acestora, insotite de un material exemplificativ, bazat pe practica in domeniu. Deci
auditul reprezinta procesul desfasurat de persoane fizice sau juridice legal abilitate, numite auditori,
prin care se analizeaza si evalueaza, in mod profesional, informatii legate de o anumita entitate,
utilizand tehnici si procedee specifice, in scopul obtinerii de dovezi, numite probe de audit, pe baza
carora auditorii emit intr-un document, numit raport de audit o opinie responsabila si independenta,
prin apelarea la criterii de evaluare care rezulta din reglementarile legale sau din buna practica
recunoscuta unanim in domeniul in care isi desfasoara activitatea entitate a auditata. Analizandu-se,
din punct de vedere al obiectivului si ariei de aplicabilitate a auditului, acesta exista: Auditul intern
reprezinta o evaluare sau monitorizare organizata de catre conducerea unei entitati sub forma unui
serviciu privind examinarea sistemelor proprii de contabilitate si de control intern. Auditul extern este
efectuat de un profesionist independent si raspunde nevoilor tertilor si entitatii auditate in ceea ce
priveste gradul de incredere care poate fi acordat tranzactiilor si situatiilor financiare ale acestuia;
respectarea reglementarilor legale, statutelor, regulamentelor si deciziilor manageriale, precum si
respectarea principiilor economicitatii, eficientei si eficacitatii in activitatea desfasurata. Cercetarea
efectuata a scos in evidenta ca, obiectivul auditului consta in posibilitatea exprimarii opiniei
auditorului cu privire la: - intocmirea situatiilor financiare sub toate aspectele semnificative, in
con¬formitate cu un cadru general de raportare financiara (auditul de atestare financiara); -
respectarea reglementarilor legale, a statutelor si regulamentelor, a nor¬melor si deciziilor
manageriale (auditul conformitatii sau legalitatii); - aplicarea bunei practici si respectarea principiilor
sanatoase de mana¬gement in utilizarea fondurilor (auditul performantei sau rezultatelor). Opinia
emisa de auditor, prin raportul de audit sporeste credibilitatea situatiilor financiare, atesta
conformitatea cu legile in vigoare si recunoaste respectarea si promovarea principiilor economicitatii,
eficientei si eficacitatii in activitatea entitatilor auditate. Aria de aplicabilitate a auditului este definita
de procedurile de audit considerate a fi necesare in circumstantele date pentru a realiza obiectivul
auditului. Tendinta predominanta pe plan mondial in domeniul auditului o reprezinta standardizarea
in vederea formularii unei teorii care sa fie utila in descrierea, explicarea si prognozarea activitatilor
practice de audit. Fundamentele care stau la baza teoriei auditului sunt: postulatele; conceptele;
standardele; procedurile. Acestea sunt independente si fiecare element succesiv este logic legat si
derivat din elementul precedent. Pentru realizarea unuei misiuni de audit, auditorul trebuie sa obtina
probe de audit suficiente, relevante si de incredere pentru a-si putea exprima opinia sa asupra
situatiilor financiare sau programului si, in acest scop, auditorul trebuie sa efectueze teste pentru a se
asigura ca: • forma si continutul situatiilor financiare respecta principiile generale ale contabilitatii si
ale altor reglementari legale; • sumele din conturi sunt corect inregistrate; • utilizarea fondurilor
alocate s-a facut in conformitate cu destinatia stabilita prin legea bugetara anuala sau alte prevederi
legale, iar platile au fost efectuate, in conformitate cu reglementarile in vigoare. In situatia in care
auditorul va obtine probe de audit suficiente privind obiectivele care au fost determinate in baza
asertiunilor managementului, atunci acesta (auditorul) este asigurat in mod rezonabil ca situatiile
financiare sunt corect prezentate. Aria de aplicabilitate a unui audit financiar se refera la procedurile
de audit propuse pentru a realiza obiectivele auditului, proceduri ce sunt determinate de catre auditor
luand in considerare: cerintele standardelor de audit, cerintele relevante ale organismelor
profesionale, cerintele legislatiei si reglementarilor in vigoare si acolo unde este cazul, cerintele cu
privire la termenele de raportare.
Abordarea auditului reprezinta o combinatie a diferitelor teste de audit, pe care auditorul le efectueaza
pentru obtinerea probelor necesare realizarii misiunii de audit. In vederea obtinerii probelor necesare
realizarii obiectivelor unui audit, auditorii abordeaza auditul printr-o combinatie a diferitelor teste de
audit, respectiv prin: abordarea bazata pe sistem si abordarea directa de fond, atat in cazul auditului
financiar cat si in cazul auditului performantei.
Pentru aplicarea unor proceduri de audit se presupune esantionarea, selectarea grupului de elemente
care urmeaza a fi verificate, pentru obtinerea probelor de audit sigure, care sa caracterizeze intreagul
grup. Aceasta poate fi statistica, ce presupune selectarea grupului de elemente care urmeaza a fi
verificate, prin aplicarea unor formule matematice specifice, lucru ce va permite auditorului sa obtina
o concluzie valabila pentru intreagul grup din care s-a extras esantionul. Sau esantionarea nestatistica
care se bazeaza in principal pe rationamentul profesional al auditorilor, fara a folosi teoria statistica
pentru masurarea riscului de esantionare.
Indiferent de metodele statistice sau nestatistice folosite esantionarea cuprinde urmatoarele etape:
1. planificarea si proiectarea esantioanelor;
2. determinarea dimensiunii esantionului;
3. testarea elementelor selectate cuprinse in esantion;
Planificarea activitatii de audit este un proces dinamic si are ca scop:
• descrierea sferei si a modului de abordare a auditului;
• stabilirea obiectivelor auditului;
• stabilirea modului de obtinere si analizare/evaluare a probelor de audit necesare atingerii
obiectivelor auditarii;
• stabilirea unui calendar de realizare a actiunii efective de audit si a unui buget de resurse umane si
financiare pentru realizarea acestuia.
Cercetarea a scos in evidenta, ca nu exista o forma standard a planului de audit, dar in general,
acesesta va cuprinde: • scurta prezentare a activitatilor entitatii auditate si a circumstantelor
financiare, cu referire la infomatii mai detaliate, daca este cazul; • cadrul juridic al auditului; • detalii
privind orice fapte importante, evenimente sau schimbari care au avut sau pot avea loc; • efectul lor
posibil asupra operatiunilor entitatii sau asupra mediului de control si asupra auditului; • o descriere
a ariei de aplicabilitate auditului si autoritatea sub care acesta este desfasurat, cerintele de raportare;
• principiile contabile pe baza carora sunt pregatite situatiile financiare si acceptabilitatea lor; •
stabilirea materialitatii, cu referire la documentatia care stabileste motivele si bazele pentru care
aceasta a fost determinata; • o sinteza a riscurilor specifice identificate, orice probleme majore posibil
a fi intalnite si alte aspecte din situatiile financiare, care in mod obisnuit necesita o atentie speciala; •
o evaluare a riscului de control si o calculare a riscului de nedetectate; • o scurta prezentare a abordarii
auditului ce urmeaza a fi adoptata; • resursele umane, de timp si de buget necesare; • coordonatele in
legatura cu persoanele de contact din cadrul entitatii auditate; • forma, continutul si utilizatorii
raportului final. Tinand cont de elementele mentionate, in general, un plan de audit va cuprinde
urmatoarele capitole si subcapitole: cadrul general al auditului, obiectivele auditului, abordarea
auditului, resurse umane si de timp necesare, informatii privind persoanele de contact din cadrul
entitatilor auditate, verificarea si supervizarea planului de audit Auditorii vor specifica persoanele
responsabile cu verificarea si supervizarea muncii desfasurate pe parcursul activitatii de audit.
Elaborarea programului de audit constituie ultimul pas al fazei de planificare a auditului, faza ce
consta in fapt, in punerea in aplicare a programelor de audit, prin aplicarea procedurilor de audit
prevazute de acestea.
 Programul de audit este compus din: un set de instructiuni pe care membrii echipei de audit trebuie
sa le respecte; obiectivele auditului pentru fiecare domeniu; un grafic de timp pentru fiecare procedura
de audit. Programul de audit este un instrument prin care auditorii si conducatorii ierarhici ai acestora
urmaresc activitatea efectiva de audit, acesta poate fi revizuit si amendat in situatiile in care intervin
modificari in premisele si conditiile avute in vedere la elaborarea initiala a acestuia. Cercetarea a scos
in evidenta ca la realizarea unei misiuni de audit este absolut necesar evaluarea sistemului de control
intern, impreuna cu evaluarea riscului inerent si de control, ceea ce va permite auditorului sa evalueze
factorii specifici de risc, care conduc la aparitia erorilor materiale; identifice tipul eventualelor erori
materiale, care ar putea sa apara in situatiile fmanciare; opteze pentru tipul de abordare a auditului pe
care il considera adecvat, in vederea obtinerii probelor de audit. Evaluarea sistemului de control intern
are ca scop formularea de catre auditor a unor concluzii privind modul de concepere si functionarea
efectiva a acestuia. Procesul de evaluare a controlului intern presupune gasirea raspunsului la
intrebarea: "Procedura de control este conceputa in asa fel incat, daca ea opereaza eficient si cu
regularitate pe tot parcursul anului financiar, poate preveni sau detecta si corecta cu promptitudine
potentiale disfunctionalitati?”. Natura, durata si intinderea procedurilor realizate de auditor pentru
evaluarea preliminara a sistemului de control intern, depind de mai multi factori, printre care:
marimea si complexitatea activitatii entitatii si a sistemului sau informational; organizarea sistemelor
contabil si de control intern; nivelul materialitatii luat in considerare; nivelul riscului de audit;
evaluarea preliminara a riscului inerent si a celui de control; tipul controalelor interne realizate; natura
documentelor entitatii privind controalele interne specifice. In urma evaluarii sistemului de control
intern, auditorii pot ajunge la urmatoarele cencluzii: sistemul de control intern pare foarte bun cand
toate riscurile majore au fost detectate si corectate, iar controalele au fost eficace, sistemul de control
intern pare acceptabil (bun) cand cea mai mare parte a riscurilor majore au fost detectate si/sau
controalele au fost, in general, eficiente; sistemul de control intern pare nesatisfacator (slab) cand nu
au fost determinate ariile de risc si/sau exista posibile deficiente la nivelul controlului. Daca sistemul
de control intern este foarte bun, atunci si riscul pentru auditor in misiunea sa este mic si invers.
Procedurile de fond, in realizarea unei misiuni de audit, reprezinta teste ale tranzactiilor si soldurilor
conturilor, prin care se urmareste obtinerea probelor de audit in vederea asigurarii ca informatiile din
situatiile financiare sunt complete, exacte si conforme cu realitatea si sunt concretizate in teste ale
detaliilor tranzactiilor si soldurilor conturilor precum si proceduri analitice. Prin testarea detaliilor
tranzactiilor, obiectivul auditorului este de a obtine probe de audit, pentru a formula concluzii privind
caracterul real, exact si complet al acestora
. Testarea soldurilor conturilor se face prin verificarea balantelor sintetice si balantelor analitice ale
conturilor, bilanturilor contabile, contului anual de executie bugetara, precum si a contului de profit
si pierdere. Ceea ce trebuie de retinut este ca procedurile analitice completeaza testele de fond ale
detaliilor tranzactiilor si soldurile conturilor. La folosirea procedurilor analitice, auditorul trebuie sa
ia in considerare o serie de factori cum ar fi: disponibilitate a informatiilor pe baza carora se
efectueaza proceduri analitice; credibilitatea informatiilor disponibile; relevanta informatiilor
disponibile; sursele informatiilor disponibile. Scopul efectuarii procedurilor de fond este de a aduna
probe de audit pentru a detecta erori materiale din situatiile financiare. Este esential ca o proba sa fie
corect documentata pentru a usura tragerea unor concluzii logice care sa constituie baza opiniilor de
audit. In documentarea rezultatelor testelor de fond, auditorul trebuie sa fie foarte atent ca probele de
audit sa fie materiale, credibile, suficiente cantitativ si corespunzatoare calitativ.
Dupa aplicarea tuturor procedurilor de audit, dupa documentarea activitatii si sistematizarea probelor
de audit, auditorii trebuie sa formuleze concluzii pe baza activitatii desfasurate, acestea trebuie
inregistrate intr-un formular standard pentru concluzii. Concluziile trebuie intotdeauna stabilite prin
raportare la obiectivul auditului, ceea ce inseamna ca acestea vor mentiona daca obiectivul a fost atins
sau nu. De asemenea, trebuie sa rezulte clar din formularul standard pentru concluzii aspectele
propuse pentru valorificare.
Concluziile se formuleaza pe mai multe nivele si anume pentru un domeniu auditat si concluzia
generala asupra intregii situatii financiare supuse auditului.
 Rezultatele misiunii de audit sunt evidentiate in raportul de audit, ce se intocmeste de catre auditor
la finalizarea fiecarei activitati de audit, in forma scrisa si in format corespunzator, raport in care isi
exprima opinia asupra situatiilor financiare auditate, alte observatii asupra acestora. Raportul de audit
trebuie, sa fie usor de inteles si lipsit de ambiguitati; sa cuprinda numai informatii sustinute de probe
de audit suficiente si relevante; sa fie complet, exact, obiectiv, convigator, concis si uniform, astfel
incat sa faciliteze intelegerea lui de catre cititor, deci raportul de audit trebuie sa fie intocmit in
conformitate cu standardele de raportare. In rapoartele de audit, auditorii isi exprima opinia de audit
asupra situatiilor auditate, prezinta constatarile rezultate si totodata formuleaza concluzii si
recomandari cu privire la masurile ce urmeaza a fi luate in legatura cu situatiile auditate. In ceea ce
priveste forma si continutul raportului de audit, acestea sunt redate analitic in prezenta lucrare. In
concluzie, la fialul raportului de audit, auditorul prezinta opinia de audit in format standard, conform
Standardelor Internationale si trebuie sa stabileasca daca situatiile financiare ofera o imagine fidela,
sunt intocmite sub toate aspectele semnificative in conformitate cu reglementarile in vigoare.
Termenii folositi de auditor pentru exprimarea opiniei auditorului sunt: "ofera o imagine fidela" sau
"prezinta in mod corect, sub toate aspectele semnificative”. Auditorii isi vor exprima opinia, bazata
pe probe de audit, cu privire la: existenta de erori materiale in situatiile financiare auditate; respectarea
standardelor contabile de raportare financiara; respectarea legalitatii si regularitatii
tranzactiilor/operatiunilor financiare. Opinia are in vedere situatiile in ansamblul lor, evitandu-se
astfel unele detalieri excesive. Opinia ofera utilizatorului raportului o apreciere de ansamblu asupra
domeniului auditat. In exprimarea opiniei de audit, auditorul foloseste termeni care depind de cadrul
juridic specific domeniului auditat, catre trebuie sa exprime, fara ambiguitate, daca sunt sau nu
rezerve. Trebuie retinut ca auditorul poate fi pus in imposiobilitatea de a formula o opinie asupra
situatiilor financiare deoarece exista inexactitati in situatia financiara sau limitarea ariei de cuprindere
a auditului (limitari impuse de entitate, de circumstante) care il impiedica sa obtina suficiente probe
pentru a sustine o opinie cu rezerve si va mentiona in raportul sau ca se afla in imposibilitatea de a
exprima o opinie si va preciza clar toate elementele de incertitudine. Atunci cand exista o limitare a
ariei de aplicabilitate a activitatii auditorului ce necesita exprimarea unei opinii cu rezerve sau
imposibilitatea/refuzul exprimarii unei opinii, raportul de audit trebuie sa prezinte limitarea si sa
indice posibilele ajustari ale situatiilor financiare ce ar fi putea fi determinate ca fiind necesare, daca
nu ar fi existat limitarea. In anumite circumstante date, auditorul trebuie sa incerce sa aplice proceduri
alternative rezonabile pentru a obtine probe de audit corespunzatoare si suficiente pentru a sustine o
opinie calificata. Ultimul capitol al lucrarii trateaza, un studiu de caz cu obiectivul « auditul financiar
si de regularitate asupra contului de executie al unei institutii publice. » Avand in vedere constatarile
auditului, precum si concluziile privind obiectul actiuni de audit, opinia auditorului stabileste punctele
tari, punctele slabe, opinia auditului precum si recomandari adresate entitatii auditate