Plan de control tematic pentru ghișeul unic din cadrul Primăriei

Organul controlat-Ghișeul unic din cadrul Primăriei (funcționarii publici)

1. Descrierea și analiza situației actuale
În cadrul controlului tematic se va urmări atribuțiile:
 Oferirea informației despre responsabilitățile și competențele Primăriei și prestarea
serviciilor publice clienţilor într-un mod calitativ și profesionist.
 Prestarea serviciilor într-un singur punct de acces, recepţie şi eliberare a documentelor şi
actelor aferente serviciilor prestate
 Reducerea costurilor administrative directe și indirecte ale Primăriei, dar și ale
benficiarilor care apelează la serviciile publice.
 Îmbunătățirea comunicării cu cetățenii, pentru a contribui la mărirea nivelului de
satisfacție și transparenței în activitatea Primăriei.
 Facilitarea cooperării electronice între Primărie, direcțiile CMC, instituțiile centrale și
serviciile desconcentrate.
2. Mijloace de investigare
 Nivelul de instruire și pregătire suficientă a personalului ghişeelor unice, în vederea
prestării serviciilor de calitate pentru cetăţeni.
 Implementarea și utilizarea instrumentelor electronice în prestarea serviciilor publice
 Primirea cererilor pentru acte şi servicii intermediare într-un singur punct, la ghișeul unic,
şi, consecutiv, angajarea ghișeului unic de a contacta autorităţile desconcentrate pentru a
da curs cererilor parvenite din numele solicitantului.
 Informarea şi consultarea persoanelor care doresc să-şi lanseze afacerea, informarea în
domeniul ocupării forţei de muncă, agriculturii și proprietății funciare, serviciilor
juridice.
 Oferirea consultațiilor privind demersurile administrative/ plângerile/ petițiile;
 Servicii de informare privind pregătirea documentelor pentru participarea la achizițiile
publice
 Eliberarea autorizaţiei de funcţionare a unităţilor de comerţ, alimentaţie publică, prestare
a serviciilor şi prelungirea acestora;
 Pregătirea și plasarea informației cu privire la serviciile prestate pe pagina WEB a APL,
pe panoul informațional și publicarea ei în mass-media locală.
 Consolidarea cunoştinţelor şi abilităţilor funcţionarilor publici din cadrul ghişeului unic
la nivel local, cu privire la utilizarea tehnologiei informaţiei, securitatea datelor,
îmbunătăţirea abilităţilor de consultanţă, utilizarea bunelor practici a altor APL;
 Asigurarea schimbului de date între autorităţile publice locale, autorităţile publice
centrale, serviciile publice desconcentrate și alte instituții/ agenții/ întreprinderi atât la
nivel tehnic, cât și legal;
 Implementarea proiectelor-pilot pentru testarea mecanismelor de furnizare a serviciilor
prin intermediul ghişeului unic la nivel local;
 implementarea și utilizarea pe larg a instrumentelor electronice și de E-Guvernare în
vederea prestării serviciilor publice locale, inclusiv integrarea sistemelor informaţionale
şi conectarea acestora la ghişeul unic;
3. Scopul controlului tematic
Ghişeul unic este creat atît pentru implementarea drepturilor şi obligaţiilor legate de procedurile
de declarare, menţionate în capitolul III al legii ghișeului unic, cît şi pentru eficientizarea şi
raţionalizarea fluxului de informaţie primară – constatarea, instituirea şi înregistrarea unor
fapte, drepturi şi obligaţii în conformitate cu legislaţia în vigoare.
 Viteza. Timpul necesar pentru a elibera un act permisiv ar trebui să fie cât mai scurt, atât
pentru client, cât și pentru autoritatea publică emitentă.
 Receptivitatea. Trebuie monitorizată performanța ghișeului unic și trebuie instituite
mecanisme pentru a aborda lacunele.
 Valoarea. Pentru ca clienții să utilizeze un ghișeu unic, ei trebuie să-l perceapă ca pe un
mecanism de reducere a cheltuitelor. Clienții apreciază valoarea pe baza rezultatelor, nu
pe baza procedurilor administrative interne în interiorul autorităților publice și între
acestea.
 Integrarea. Trebuie exclusă politica de restricționare a accesului clientului la informații.
 Alegerea modalității de oferire a serviciilor. Clienții ar trebui să dispună de mai multe
modalități de obținere a actelor permisive. Acest lucru este valabil mai ales în cazul în
care modalitățile sunt oferite prin intermediul sistemului de e-guvernare sau print-o altă
interfață bazată pe TIC.
4. Obiectivele controlului
 evaluarea eficienței acțiunilor organizate prin prisma raportului dintre resursele alocate și
rezultatele obținute, din perspectiva siguranței cetățeanului și a comunității;
 existența și aplicabilitatea programelor strategice de prevenire, identificare și combatere a
infracționalității, capacitatea de operaționalizare și raționalizare a resurselor umane în
concordanță cu nevoile operative;
 existența și eficacitatea unor programe operative specifice/planuri de măsuri pentru
eliminarea cauzelor/ vulnerabilităților ce determină un nivel ridicat de risc infracțional;
 activitatea de planificare structurală, organizarea activităților pentru creșterea capacității
de răspuns a structurii/instituției în situații deosebite și a capacității operative, de
intervenție și cooperare;
 determinarea nivelului de profesionalism și activitate a personalului
 verificarea și ridicarea unor înscrisuri sau documente.
5. Acțiuni preventive
1) Controlul urmează să înceapă la data indicată în decizia ministerului, privind efectuarea
controlului.
2) Președintele comisiei de control îl înștiințează pe conducătorul entității supuse
controlului cu privire la executarea activității.
3) Înștiințarea prevăzută mai sus se realizează cu cel puțin 5 zile înaintea declanșării
controlului. Conducătorul entității înștiințate ia măsuri de pregătire a personalului pentru
control și întocmește un raport de informare până la data declanșării controlului.
6. componența comisiei de control și a subcomisiilor;
 Controlul se execută de o comisie de control formată din personal al Corpului de control
al ministrului sau al structurii de control, precum și, după caz, din specialiști ai altor
structuri, a cărei componență se stabilește prin ordin/dispoziție a persoanei care a dispus
controlul.
7. Concluzii
 Întocmirea notelor de onstatare, concluzii -rezultate la sfârșitul evaluării domeniului de
activitate.
 Notele de constatare se aduc la cunoștință, sub semnătură, conducătorilor entității supuse
controlului și personalului în sarcina căruia au fost constatate deficiențe, cărora li se
comunică un exemplar al acestora.
 se întocmește un proces-verbal, în care se menționează eventuale observații, obiecții și
puncte de vedere ale conducătorului entității supuse controlului și ale persoanelor în
 sarcina cărora au fost reținute deficiențe. Acestea se analizează de către comisia de
control cu ocazia întocmirii raportului de control.
 Conducătorul entității supuse controlului și persoanele în sarcina cărora au fost reținute
deficiențe pot formula obiecții în scris, motivate, cu privire la conținutul notelor de
constatare, în termen de 3 zile lucrătoare de la data aducerii lor la cunoștință.
 procesul-verbal, obiecțiile formulate în scris se anexează la raportul de control și fac
parte integrantă din acesta.