106 Teoria şi practica administrării publice

TRANSFORMAREA SERVICIILOR PUBLICE

DE INTERES GENERAL ÎN SERVICII ELECTRONICE

Viorica MOCREAC,
doctorandă, Academia de Administrare Publică

SUMMARY
Through the transformation of public services of general interest in electronic services, the free access of
all citizens to the necessary infrastructure of the functioning of these services is ensured and embodies instru-
ments, applications or solutions implemented by the central and local public administration, identifying a
various category of services, which include the following elements: the properties of the service, the cost of the
service, payment methods of the service by the users, the participants of the service (individual or trader), the
authorization/security/visibility of the service, the content of the service and the extensibility of the service.

Administraţia publică este principala verigă şi, implicit, cea mai responsabilă componentă a societăţii,
chemată să asigure cadrul favorabil dezvoltării comunităţii, să realizeze servicii diversificate şi de calitate
pentru cetăţeni, sectorul economic şi cel social.
Înseşi, serviciile, reprezintă o activitate umană, cu un conţinut specializat, având ca rezultat efecte utile
imateriale şi intangibile, destinate satisfacerii unei nevoi sociale, care reprezintă ansamblul dorinţelor a căror
satisfacere este considerată de membrii unei colectivităţi ca fiind indispensabilă pentru asigurarea unui nivel
şi stil de viaţă în conformitate cu nivelul de dezvoltare şi statutul grupului.
Prin urmare, administraţia publică trebuie să ia măsurile pentru asigurarea cadrului optim de desfăşurare
a activităţilor pentru satisfacerea cerinţelor actorilor implicaţi prin extinderea şi modernizarea infrastructurii
informaţionale naţionale, dezvoltarea de aplicaţii şi servicii bazate pe convergenţa tehnologiilor informaţiei,
comunicaţiilor cu media, care să permită informatizări omogene şi coordonate ale instituţiilor din adminis-
traţia publică centrală şi locală, precum şi îmbunătăţirea serviciilor publice şi realizarea interacţiunii societăţii
civile cu administraţia publică prin mijloace electronice adecvate.
Din punct de vedere material, serviciul public este o activitate de interes general care se desfăşoară de
administraţia publică sau de către un particular autorizat în acest scop, iar din punct de vedere formal, ser-
viciul public poate fi definit ca un ansamblu de structuri ale administraţiei publice sau de organisme private
care desfăşoară această activitate, astfel că administraţia publică reprezintă ea însăşi o reţea de servicii pu-
blice [7, p. 89].
Implementarea tehnologiilor informaţionale în domeniu respectiv contribuie la îmbunătăţirea acestora,
eficientizează activitatea guvernării şi facilitează participarea democratică, aducând guvernele mai aproape
de cetăţeni, şi concomitent fiind puse bazele unei societăţi informaţionale, care determină evoluţia globală a
societăţii umane, din considerentul că tehnologiile moderne joacă un rol sporit în procesul de administrare,
cetăţenii având aşteptări înalte de la guvernare, inclusiv în domeniul serviciilor publice informaţionale [6,
p.121] .
Efectele informatizării societăţii constau în:
- reducerea efortului fizic, inclusiv în prelucrarea manuală a datelor;
- diminuarea efortului intelectual solicitat de diversele operaţii informaţionale;
- reducerea, prin automatizarea activităţilor, a timpului de prelucrare a datelor şi de transmitere a infor-
maţiilor;
- creşterea performanţelor prin îmbunătăţirea calităţii şi productivităţii prelucrării informaţiei (exactitate,
viteză de regăsire, capacitate ridicată de stocare);
- scăderea, pe termen lung, a costului proceselor de analiză şi decizie;
- posibilitatea comunicării şi informării on-line, independent de distanţele geografice, cu avantaje evi-
dente asupra tuturor domeniilor de activitate (ştiinţă, educaţie, cultură, management, marketing, producţie,
comerţ).
Tendinţa de informatizare a sistemului administrativ se realizează pe trei coordonate majore:
Materiale ale Conferinţei internaţionale ştiinţifico-practice 107
a) informatizarea activităţilor din instituţiile publice, care să conducă la o creştere a eficienţei operaţiona-
le în cadrul organismelor administraţiei centrale şi locale;
b) informatizarea serviciilor, având ca beneficiari cetăţenii şi agenţii economici, fapt care implică adesea
integrarea serviciilor prestate de organizaţii de servicii din administraţia centrală şi locală;
c) asigurarea accesului la informaţii prin tehnologia informaţională pentru utilizatorii finali ai serviciilor
administraţiei centrale [1, p. 14].
În cadrul procesului de dezvoltare a societăţii informaţionale, statul are un triplu rol:
- acţionând ca un catalizator, trebuie să conştientizeze mediul de afaceri şi cetăţenii cu privire la impor-
tanţa şi oportunităţile oferite de societatea informaţională;
- în calitate de organism de reglementare, statul trebuie să asigure respectarea regulilor şi dezvoltarea
economică;
- în calitate de jucător major pe piaţă, statul trebuie să-şi modernizeze propriile servicii şi să îmbunătă-
ţească interacţiunea dintre sectorul public şi cel privat [8, p. 523].
Prin transformarea serviciilor publice de interes general în servicii electronice se asigură accesul liber
al tuturor cetăţenilor la infrastructura necesară funcţionării acestor servicii şi implică anumite instrumente,
aplicaţii ori soluţii implementate la nivelul administraţiei publice centrale şi, ulterior, locale [2, p. 664], fiind
identificate diverse categorii de servicii şi stabilite pentru fiecare serviciu următoarele elemente: proprietă-
ţile serviciului, costul serviciului, modalităţile de plată a serviciului de către utilizator, actorii serviciului (per-
soanele fizice sau agenţii economici), autorizare/securitate/vizibilitate a serviciului, conţinutul serviciului şi
extensibilitatea serviciului.
Sistemul informaţional este cel care asigură funcţionalitatea sistemului de conducere, prin realizarea cu-
plajului sistem decizional – sistem operaţional, şi cuprinde ansamblul metodelor, procedeelor şi mijloacelor
de preluare, clasare, stocare, prelucrare, transmitere /difuzare şi valorificare a datelor şi informaţiilor în vede-
rea fundamentării şi urmăririi deciziilor la toate nivelurile unei entităţi social-economice, oferind următoarele
oportunităţi:
- pe termen scurt şi mediu: îmbunătăţirea eficienţei serviciilor oferite şi economii financiare realizate prin
efectuarea tranzacţiilor zilnice în mod electronic;
- capacitatea de a perfecţiona serviciile deja existente, în raport cu nevoile consumatorilor individuali (în
special, la nivelul administraţiei publice locale);
- implementarea unor tehnici electronice capabile să asigure transparenţa funcţionării instituţiilor publi-
ce [2, p. 667].
Managementul în administraţia publică este puternic influenţat de presiunea solicitărilor permanente
care vin din partea cetăţenilor, a partenerilor sociali. De aceea este necesară înţelegerea de fond a aserţiunii
după care administraţia publică se află în slujba cetăţenilor. Pentru a putea gestiona această presiune, ma-
nagerii au datoria să procedeze în următoarea manieră: să aibă la bază programe din diferite domenii ale
administraţiei publice; să pună la dispoziţia cetăţenilor informaţiile de clarificare a unor probleme; să orga-
nizeze bine și profesionist compartimentele de relaţii publice şi relaţii cu publicul; să construiască inteligent
imaginea care să-i reprezinte; să organizeze periodic întâlniri cu cetăţenii şi beneficiarii unor reglementări
pentru clarificările corespunzătoare [3, p. 201].
Implementarea şi aplicarea serviciilor informaţionale electronice în domeniul serviciilor publice favori-
zează accesul persoanelor la informaţie, a cărei calitate este influenţată de o serie de factori, printre care se
numără: dinamismul, oportunitatea, multilateralitatea, realismul şi specificitatea [4, p. 53], având ca finalitate
reducerea birocraţiei şi a corupţiei în activitatea autorităţilor administraţiei publice, precum şi eficientizarea
activităţii acesteia prin optimizarea utilizării resurselor materiale şi umane, a timpului prestării serviciilor.
În acelaşi context, s-a menţionat că printre obiectivele informatizării în administraţia publică sunt: a) re-
ducerea cheltuielilor publice, combaterea birocraţiei şi a corupţiei la nivelul instituţiilor publice; b) creşterea
gradului de transparenţă a modului de utilizare şi administrare a fondurilor publice; c) îmbunătăţirea accesu-
lui la informaţii şi servicii publice în conformitate cu legislaţia privind protecţia datelor cu caracter personal şi
liberul acces la informaţiile de interes public; d) eliminarea contactului direct între funcţionarul de la ghişeu
şi cetăţean sau agentul economic; e) furnizarea de informaţii şi servicii publice de calitate prin intermediul
mijloacelor electronice; f) întărirea capacităţii administrative a instituţiilor publice de a-şi îndeplini rolul şi
obiectivele şi de a asigura furnizarea, într-o manieră transparentă, de informaţii şi servicii publice; g) promo-
108 Teoria şi practica administrării publice
varea colaborării dintre instituţiile publice pentru furnizarea de servicii publice prin mijloace electronice; h)
redefinirea relaţiei între cetăţean şi administraţia publică, respectiv între mediul de afaceri şi administraţia
publică, în sensul facilitării accesului acestora la serviciile şi informaţiile publice, prin intermediul tehnologiei
informaţiei; i) promovarea utilizării Internetului şi a tehnologiilor de vârf în cadrul instituţiilor publice [3, p.
204].
Rolul sistemului informatic al managementului public este pus mai bine în evidenţă de funcţiile pe care
le îndeplineşte.
a) funcţia informaţională, conform căreia sistemul informatic trebuie să asigure decidenţilor informaţiile
necesare fundamentării deciziilor administrative curente şi de perspectivă;
b) funcţia de documentare administrativă, care constă în capacitatea sistemul informatic de a stoca infor-
maţii, necesare documentării pentru fundamentarea deciziilor corespunzătoare;
c) funcţia operaţională, care asigură operaţionalizarea ansamblului de informaţii, circuitelor şi fluxurilor
informaţionale existente în cadrul sistemul informatic al managementului public [5, p. 311].
Fondul Naţional de Date Geospaţiale, parte integrantă a Sistemului Informaţional Geografic Naţional,
constituie un pas important al autorităţilor naţionale în procesul de instituire şi gestionare a datelor geospa-
ţiale, dar şi o aliniere la standardele europene cu privire la evitarea duplicării diverselor date în procesul de
culegere şi producere a lor, privind calitatea aerului, a apelor, a solurilor, biodiversitatea, acoperirea terestră,
reţelele de transport, hidrografia, altitudinea, geologia, repartizarea populaţiei sau a speciilor, habitaturi,
situri industriale sau zone de risc natural.
Respectivul F.N.D.G., care este alcătuit din documente originale întocmite în rezultatul activităţii organi-
zaţiilor specializate, indiferent de apartenenţa lor departamentală şi sursele de finanţare, în timpul executării
lucrărilor: astronomo-geodezice, gravimetrice, de bază, de nivelment, geodezice, topografo-geodezice şi
topografice, aerofotografice, de cartografiere a teritoriului, de filmare cosmică şi sondaj cosmic în scopuri
cartografice, de elaborare şi pregătire pentru editare a hărţilor topografice, geografice cu caracter general,
tematice, informatice şi altor hărţi şi atlase, constituie un rezultat al unui eficient proces de implementare şi
aplicarea serviciilor informaţionale electronice în domeniul relaţiilor funciare şi cadastru, iar ca finalmente
favorizează modernizarea serviciilor publice şi asigură accesul persoanelor la informaţie, al cărei calitate este
influenţată de o serie de factori, printre care dinamismul, oportunitatea, multilateralitatea, realismul, speci-
ficitatea.
REFERINŢE BIBLIOGRAFICE
1. Androniceanu A. Tendinţe noi în managementul public internaţional şi oportunitatea adaptării şi
implementărilor în instituţiile publice din România. În revista „Administraţie şi management public,” nr.
1, 2003, p. 6-19.
2. Cioc M. Căi de acţiune în vederea modernizării serviciilor publice din România folosind tehnologii
ICT. În: Analele Universităţii din Oradea, Fascicola Ştiinţe Economice. Oradea, 2007, p. 664-669.
3. Gărăiman D. Repere privind eficientizarea administraţiei publice prin informatizare. În: „Revista de
Ştiinţe Juridice,” nr. 4 din 2006, p. 198-204.
4. Iordan N. Managementul serviciilor publice locale. Bucureşti: C. H. Beck, 2010, 224 p.
5. Munteanu V. A. Management public local. Iaşi: Tipo Moldova, 2003, 366 p.
6. Ştefaniţa A. Practici de elaborare a politicilor de prestare a serviciilor publice informaţionale în ca-
drul spaţiului administrativ european. În revista „Administrarea Publică,” nr. 4, din 2012, p. 117-121.
7. Trăilescu A. Drept administrativ. Tratat elementar. Bucureşti: Editura ALL Beck, 2002.
8. Vătuiu T. Aspecte privind implementarea politicii europene în domeniul comunicaţiilor şi tehnolo-
giei informaţionale. În: Revista „UCB,” nr. 1 din 2007, p. 523-526.