STRATEGIA DE DEZVOLTARE A SERVICIILOR DE

UTILITATE PUBLICA
A MUNICIPIULUI CALAFAT
2007 - 2013

Strategia de dezvoltare a serviciilor de utilitate publica isi

propune sa valorifice potentialul, oportunitatile si realele disponibilitati
pentru dezvoltare, inclusiv crearea unui mediu stimulativ si
competitiv, menit a atrage investitii publice si private interne si externe.
Planificarea strategica reprezinta unul din instrumentele pe care
comunitatile locale il pot utiliza pentru a avea certitudinea ca politicile si
programele prognozate corespund asteptarilor cetatenilor si necesitatilor de
dezvoltare durabila.
Printre obiectivele propuse, atunci cind am intiat acest proiect, as
mentiona importanta formarii unei deprinderi a participarii publice,
stimularea capacitatii de adaptare a cetatenilor la cultura schimbarii,,
utilizarea eficienta si concentrata a tuturor resurselor locale corelata cu
atragerea si utilizarea rationala a fondurilor de finantare publice si private,
interne si externe.
Multumesc tuturor celor care au contribuit la realizarea acestei
Strategii de Dezvoltare a Serviciilor de Utilitate Publica din municipiul Calafat.

Oficiul Monitorizare Servicii de Utilitate Publica,

Insp. Ionita Stoicescu Raluca

NECESITATEA ELABORARII UNEI STRATEGII DE DEZVOLTARE

A SERVICIILOR DE UTILITATE PUBLICA
.
Dimensiunea economico-sociala a serviciilor comunitare de utilitati publice si rolul
acestora in mentinerea coeziunii sociale, reclama si justifica adoptarea unui set de masuri avand ca
obiectiv dezvoltarea durabila, atingerea standardelor Uniunii Europene si eliminarea disparitatilor
economico-sociale dintre statele membre ale acesteia si Romania. In contextul implementarii
angajamentelor Romaniei vizand domeniul serviciilor comunitare de utilitati publice, asumate prin
Tratatul de aderare la Uniunea Europeana, accesul la fondurile comunitare si cresterea capacitatii
de atragere si absorbtie a acestor fonduri a devenit o prioritate.
In contextul actual, domeniul serviciilor comunitare de utilitati publice a devenit una din
preocuparile majore ale autoritatilor administratiei publice, atat la nivel central cat si la nivel local,
intrucat aceasta activitate are o importanta dimensiune sociala si un rol esential pentru mentinerea
si consolidarea coeziunii sociale, pentru asigurarea dezvoltarii durabile a localitatilor, pentru
imbunatatirea conditiilor de viata si de munca la nivelul comunitatilor locale si pentru evitarea
excluziunii sociale.
Adoptarea unei strategii trebuie sa aiba ca obiectiv final furnizarea/prestarea utilitatilor publice de
interes local in conditii optime si la preturi/tarife accesibile, si sa permita, pe baza principiului
autonomiei locale, al descentralizarii serviciilor publice, al dezvoltarii durabile, al economisirii
resurselor si protectiei mediului, accelerarea dezvoltarii sectorului in concordanta cu nevoile
colectivitatilor locale si cu prevederile directivelor europene.
Scopul fundamental al acestei strategii este definirea politicilor, stabilirea obiectivelor,
identificarea solutiilor si a directiilor de actiune capabile sa asigure accelerarea dezvoltarii si
eficientizarea serviciilor comunitare de utilitati publice si, totodata, dezvoltarea, reabilitarea si
modernizarea infrastructurii tehnico-edilitare aferente, astfel incat fiecarui cetatean sa-i fie asigurat
accesul liber si nediscriminatoriu la serviciile comunitare de utilitati publice.
Elaborarea prezentei strategii are ca punct de plecare analiza situatiei existente, traseaza orientarile
si politicile generale la nivel municipal cu privire la accelerarea dezvoltarii si modernizarii
serviciilor comunitare de utilitati si a infrastructurii aferente si identifica directiile de actiune,
mijloacele si modalitatile de implementare a acestora, in contextul integrarii Romaniei in Uniunea
Europeana
. PRINCIPII, OBIECTIVE SI DIRECTII DE ACTIUNE
Aceasta Strategie plaseaza serviciile comunitare de utilitati publice in sfera serviciilor publice de
interes general asa cum sunt ele definite in Cartea Alba a Serviciilor Publice de Interes General si
aliniaza aceste servicii la conceptul european, avand la baza urmatoarele principii fundamentale:
respectarea si intarirea autonomiei locale prin cresterea rolului si responsabilitatii autoritatilor
administratiei publice locale cu privire la organizarea si administrarea serviciilor;
asigurarea accesului liber al tuturor consumatorilor la serviciile publice de interes general si
evitarea excluziunii sociale a unor categorii de consumatori cu venituri reduse;
promovarea masurilor de dezvoltare durabila, prin corelarea cerintelor cu resursele si
economisirea acestora;
4

 promovarea parteneriatului social, prin participarea si consultarea cetatenilor la luarea deciziilor;

asocierea intercomunala, atragerea capitalului privat in finantarea utilitatilor publice si a
infrastructurii tehnico-edilitare a localitatilor;
promovarea parteneriatului public-privat;
protectia si conservarea mediului natural si construit;
protectia si asigurarea igienei si sanatatii publice;
administrarea eficienta a bunurilor aflate in proprietatea publica si privata a unitatilor
administrativ-teritoriale;
promovarea economiei de piata, asigurarea competitivitatii si a unui mediu de afaceri
concurential prin stimularea competitiei ca mijloc de crestere a eficientei serviciilor de utilitati
publice si de reducere a gradului de monopol;
asigurarea liberului acces la informatiile privind serviciile de utilitati publice si transparenta
actului decizional bazat pe accesul cetatenilor la informatia publica si participarea acestora la
luarea deciziilor.
Un alt obiectiv al prezentei Strategii este crearea conditiilor favorabile accelerarii dezvoltarii,
modernizarii si reabilitarii infrastructurii tehnico-edilitare a unitatii administrativ-teritoriale,
definita ca suport indispensabil al cresterii nivelului calitativ si cantitativ al serviciilor si, implicit,
al imbunatatirii conditiilor de viata, de munca si de locuire ale populatiei in conformitate cu
criteriile de performanta fundamentale pe care aceste servicii trebuie sa le indeplineasca, si anume:
universalitatea serviciilor;
continuitatea serviciilor din punct de vedere cantitativ si calitativ;
adaptabilitatea serviciilor la cerintele consumatorilor;
accesibilitatea egala a tuturor cetatenilor, fara discriminare, la serviciile comunitare de utilitati
publice;
transparenta decizionala si protectia utilizatorilor.
Dezvoltarea serviciilor comunitare de utilitati publice si reforma acestui domeniu de activitate, cu
implicatii economico-socialemajore, au la baza urmatoarele orientari :
1.
organizarea serviciilor de utilitati publice in raport cu cerintele populatiei ;
2.
introducerea standardelor de calitate (indicatori de performanta) in baza carora serviciile
comunitare de utilitati publice sa poata fi monitorizate si evaluate ;
3.
continuarea procesului de descentralizare avand in vedere limitarea sferei de interventie a
Guvernului la nivel local numai pentru situatiile in care anumite servicii publice, programe
sau proiecte nu pot fi realizare cu resurse locale si de catre autoritatile locale, in
conformitate cu principiile Cartei Europene a autoguvernarii locale ; procesul de
descentralizare se va desfasura cu respectarea principiului eficacitatii, economicitatii,
eficientei si cuantificarii rezultatelor pe 3 directii : intarirea autonomiei locale,
descentralizarea administrativa si descentralizarea fiscala ;
4.
corelarea planurilor de amenajare a teritoriului cu proiecte de dezvoltare a serviciilor
comunitare de utilitati publice ;
5.
consultarea publica pentru stabilirea standardelor de calitate (indicatori de performanta)
pentru serviciile comunitare de utilitati publice ;
6.
schimbarea actualului sistem de acordare a subventiei pentru energia termica furnizata
populatiei prin trecerea de la subventionarea productiei brute de energie termica la
subventionarea energiei termice efectiv furnizata ;
7.
utilizarea si aplicarea principiului poluatorul plateste in sfera sericiilor comunitare de
utilitati publice si internalizarea costurilor de mediu ;
10.

asigurarea fondurilor necesare , incusiv prin utilizarea Fondului de mediu, pentru realizarea
investitiilor de mediu necesare indeplinirii angajamentelor asumate de Romania in procesul
de negociere a Capitolului 22 al acquis-lui comunitar, in special pentru implementarea
5

11.

12.
13.

14.
15.

directivelor UE costisitoare, legate de controlul poluarii, calitatea apei, managementul

eseurilor, calitatea aerului;
implementarea Planului National de Gestionare a deseurilor, prin : dezvoltarea unui sistem
integrat de management al deseurilor municipale in localitatile urbane si rurale, inclusiv
implementarea sistemelor de colectare selectiva si valorificare a deseurilor si ambalajelor
la nivelul persoanelor fizice, institutiilor publice si al agentilor economici ; implementarea
reglementarilor care transpun legislatia comunitara privind depozitarea si incinerarea
deseurilor ;
reactualizarea standardelor si reglementarilor tehnice privind constructia si exploatarea
sistemelor de canalizare si a statiilor de epurare a apelor uzate orasenesti, vizand
imbunatatirea preluarii, colectarii, epurarii si evacuarii apelor uzate ;
realizarea unor sisteme integrate de alimentare cu apa, canalizare si epurare a apelor uzate
la standarde europene, fie prin realizarea unor noi isteme tehnico-edilitare, fie prin
modernizarea si retehnologizarea celor existente, atat la nivelul localitatilor urbane, cat si
la nivelul localitatilor rurale ;
pregatirea unui portofoliu de proiecte eligibile pentru constructia, dezvoltarea si
modernizarea sistemelor de alimentare cu apa si a sistemelor de canalizare pentru localitati
urbane si rurale prin diverse programme de finantare ;
utilizarea transparenta si cresterea capacitatii de atragere, utilizare si absorbtie a
instrumentalor structurale, prin pregatirea unui portofoliu de proiecte si obiective de
investitii specifice infrastructurii tehnico-edilitare aferente serviciilor comunitare de
utilitati publice.

CADRUL JURIDIC SI INSTITUTIONAL

Cadrul juridic si institutional necesar infiintarii, organizarii, coordonarii, finantarii,
gestionarii si controlului functionarii serviciilor comunitare de utilitati publice este asigurat, in
prezent, de urmatoarele acte normative:
1. Legea serviciilor comunitare de utilitati publice nr. 51/2006, publicata in Monitorul Oficial
al Romaniei, Partea I, nr. 254/2006;
2. Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr. 13/2008 pentru modificarea si completarea Legii
serviciilor comunitare de utilitati publice nr. 51/2006 si a Legii serviciului de alimentare cu
apa si de canalizare nr. 241/2006 ;
3. Legea serviciului public de alimentare cu energie termica nr. 325/2006, publicata in
Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 651 din 27 iulie 2006 ;
4. Ordonanta de Urgenta nr. 5/2003 privind acordarea de ajutoare pentru incalzirea locuintei,
precum si a unor facilitati populatiei pentru plata energiei termice;
5. Legea serviciului de alimentare cu apa si canalizare nr. 241/2006, publicata in Monitorul
Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 563 din 29 iunie 2006 ;
6. Legea serviciilor de transport public local nr. 92/2007, publicata in Monitorul Oficial al
Romaniei, Partea I, nr. 262 din 19 aprilie 2007 ;
7. Legea serviciului de iluminat public nr. 230/2006, publicata in Monitorul Oficial al
Romaniei, Partea I, nr. 517 din 15 iunie 2006 ;
8. Legea serviciului de salubrizare a localitatilor nr. 101/2006, publicata in Monitorul Oficial
al Romaniei, Partea I, nr. 393/2006, cu modificari si completarile ulterioare.
Legislatia actuala care reglementeaza domeniul serviciilor comunitare de utilitati publice
defineste rolul si responsabilitatile Guvernului, ale autoritatilor administratiei publice centrale, ale
autoritatilor administratiei publice locale si ale operatorilor cu privire furnizarea/prestarea
serviciilor comunitare de utilitati publice si clarifica competentele si atributiile ce revin fiecarui
factor implicat in realizarea acesteia.
6

In prezent, datorita evolutiei interne a legislatiei, dar mai ales din perspectiva integrarii in
Uniunea Europeana, acest cadru de reglementare este in curs de revizuire si aliniere la conceptele
si principiile europene privind serviciile de utilitate si interes public definite in Cartea Alba a
Serviciilor Publice de Interes General.

Aceasta strategie are in vedere serviciul de alimentare cu apa, canalizare si epurare a apelor uzate,
colectarea, canalizarea si evacuarea apelor pluviale, serviciul de salubrizare a localitatilor si
managementul deseurilor solide, serviciul de alimentare cu energie termica in sistem centralizat,
serviciul de transport public local, serviciul de iluminat public. Acestea sunt servicii de interes
public local, infiintate si organizate de autoritatile administratiei publice locale. De asemenea, sunt
gestionate, exploatate sub conducerea sau coordonarea, responsabilitatea si controlul acestora.

PREZENTAREA MUNICIPIULUI CALAFAT

SCURT ISTORIC
SCURT ISTORIC AL MUNICIPIULUI CALAFAT
Istoricul municipiului Calafat are la baza doua ipoteze si o legenda locala.
Ipoteza originii genoveze a fost emisa pentru prima data de B.P. Hasdeu. Ulterior, A.D.
Xenopol, imbratisand ideea lui Hasdeu, a sustinut aceeasi idee, numele de Calafat provenind de la
calafatare a unge corabiile cu duhot. Odata cu incheierea tratatului de la Nymphaion, dintre
Genova si Imperiul Bizantin din 13 martie 1261 s-a intensificat traficul pe Dunare.
Originea genoveza este sustinuta de C. Buchholtzer si P. Rotaru, Al. Cebuc si C. Mocanu
care pledand pentru aceeasi ipoteza, sustin ca genovezii, concurentii venetienilor, ajutati de
moldoveni, imping comertul lor pe Dunare pana la Calafat.
Ipoteza originii bizantine este sustinuta pe baza toponimicului local. Astfel, C.C. Giurescu
mentioneaza existenta Calafatului inainte de Basarab Intemeietorul la sfarsitul secolului al XIIlea si inceputul secolului al XIV-lea, arata ca denumirea de Calafat provine din grecescul Kalafatis,
care semnifica cel ce smoleste corabiile. In acest loc se presupune ca ar fi existat o schela unde se
incarcau granele si se calafatuiau vasele. Nicolae Iorga sustine ca denumirea de Calafat provine de
la un nume de persoana, foarte raspandit in Bizant .
Legenda locala pledeaza pentru ideea ca stravechea asezare a Calafatului ar fi fost la
origine o mica colonie de pescari. Potrivit unei legende, in secolul al XI-lea, mai precis prin anii
1040 - 1042, un oarecare Mihail Calafat, mester in arta calafatuirii, gasind pe aceste meleaguri o
asezare propice pentru executarea meseriei lui, ar fi infintat, pe malul Dunarii, un atelier pentru
repararea si smolirea corabiilor, fapt care a facut ca navigatorii bizantini, iar apoi si cei genovezi,
atrasi de iscusinta sa, sa-si aduca vasele pentru a fi reparate. Potrivit aceleiasi legende, locul unic
unde se efectua operatiunea de calafatuire era la debarcaderul de langa aceasta asezare care,
ulterior, a primit numele de Calafat.
Daca satul Calafat are o existenta de cateva sute de ani, regiunea din jurul sau, poate chiar
locul, pe care se afla astazi orasul are un trecut cu mult mai vechi, caci pe aici au trecut ostirile
geto-dacice si romane. Intr-adevar, pe langa Calafat, trecea un drum vechi al Geto-Dacilor, care
facea legatura peste Dunare cu regiunea Vidinului, respectiv Valea Ischerului. Dovezi despre
existenta acestui drum, de care vorbeste si marele savant V. Parvan in monumetala sa opera, Getica
ne dau intariturile importante descoperite la Cetate si Desa, care, se pare, ar fi fost menite sa
asigure capul de pod de pe malul stang al Dunarii si drumul Geto-Dacic. Pare probabil ca pe
timpul stralucirei Dacilor, acest drum sa fi facut legatura intre Dacii si Getii colonisti de la Sudul
Dunarii si mai departe cu Tracii de sud. Vidinul purta altadata si numele de Diu, iar satul Calafat
mai avea numirea de Satul din Valea Diului, ori Dacii la inceput se numeau Dii sau Dai de unde
vine si cuvantul de Daci.
Din cele de mai sus putem conchide ca numirea de Diu a ramas de la vechii Daci existenti
in acest tinut. Dealtfel, drumului care ducea peste Dunare la Calafat i se mai zicea drumul Diului
(drumul Dacilor). Aceste denumiri le stiau si batranii sateni calafateni si se gasesc trecute si prin
actele vechi de proprietate ale Epitropei Sf. Ilie din Craiova, fosta proprietara a mosiei Calafatului.
Regiunea Olteniei a fost in epoca expansiunei Romane peste Dunare, teatrul de lupta intre
armatele Imparatului Traian si cele ale lui Decebalus, deoarece pe aici trecea linia comerciala, care
facea legatura intre Orient si Occident, linie a carei stapanire se impunea din motive atat
economice, cat si strategice. Prin cucerirea Olteniei, Roma si-a asigurat legatura prin aceasta linie
cu Marea Egee si Adriatica. Prin situatia geografica extrem de favorabila tinutul Calafatului a
servit ca un fel de punte de trecere acestei importante linii comerciale.

Primul act oficial care mentioneaza Calafatul este datat din anul 1529 si este contituit dintrun decret al lui Moise Voda prin care poruncea ca veniturile incasate la Vala Calafatului, impreuna
cu cel al baltilor lui sa fie daruit manastirii Tismana pentru intretinere. Pana la tratatul de la
Adrianopole (1829) satul Calafat ramane o schela fara prea mare importanta. Din 1829, atunci
cand se reda libertatea comertului si a navigatiei pe Dunare incepe o noua etapa de dezvoltare
locala. Abia dupa incheierea razboiului Crimeii, satul Calafat dobandeste o imagine mai civilizata.
Satul propriu-zis era situat pe locul unde este situat astazi orasul. In preajma emanciparii, in 1853,
satul Calafat avea circa 405 familii de sateni iar negustorii, ocupati in majoritate cu comertul de
cereale, erau in numar de 37. Tot datorita acestor negustori se va lua initiativa emanciparii satului
Calafat.

CADRUL GEOGRAFIC NATURAL AL MUNICIPIULUI CALAFAT

Pozitia si localizarea geografica

Din punct de vedere fizico geografic, orasul se gaseste situat intr-o regiune de ses,
respectiv in Campia Romana si anume la extremitatea sud-vestica a Campiei Olteniei, mai exact in
Campia Bailestilor. Campia Romana (a Dunarii de Jos) situata pe partea stanga a Dunarii, este
marginita spre nord de Piemontul Getic, Subcarpati si Podisul Moldovei.
Caracterul general al reliefului este dat de predominanta formelor plate, cu altitudine mai
mica de 200 m, dar in cadrul campiei se pot distinge cel putin trei aspecte deosebite, intalnite in
cadrul unor subunitati orientate pe directia estvest: campia piemontala, campia de subsidenta si
campia tabulara loessica.
Municipiul Calafat s-a plamadit si dezvoltat de-a lungul timpului intr-un cadru geografic
natural excelent, determinat de prezenta apelor batranului Danubiu, pe al carui mal stang este
amplasata asezarea. Calafatul, orasul rozelor, al castanilor si stejarilor seculari, al monumentelor
istorice, este situat in extremitatea sudvestica a judetului Dolj, pe malul stang al Dunarii, la
aproximativ 90 km de Craiova, in Campia Ciuperceni, subunitate a Campiei Bailestilor, acolo unde
fluviul incepe sa-si adanceasca cel de-al doilea meandru, respectiv la 43, 58 si 14 latitudine
nordica si 22, 56 si 40 longitudine estica.
Orasul Calafat in partea de nord-est se invecineaza cu comuna Maglavit la o distanta de 15 km.
Spre sud-est se afla comuna Poiana Mare la o distanta de 14 km.
La sud se invecineaza cu comuna Ciupercenii Noi situata la o distanta de 10 km.
La nord si vest hotarul este format de catre Dunare, ce constituie in acelasi timp si granita cu
Bulgaria.
Aceasta asezare a orasului Calafat in cadrul descris mai sus ii confera o pozitie deosebit de
pitoreasca ca oras dunarean asezat pe o terasa mai inalta a Dunarii.
Intre limitele aratate mai sus suprafata intravilana a orasului Calafat este de 722 ha, iar
conform Planului Cadastral, teritoriul administrativ al municipiului Calafat are o suprafata de
13761,00 ha defalcata pe categorii de folosinta.
Sub aspect morfologic, zona cuprinde terasa joasa, inferioara si superioara a Dunarii :
- terasa superioara este bine individualizata aproape pe toata lugimea Dunarii. Podul terasei este
acoperit cu dune consolidate, care estompeaza neregularitatile initiale ale reliefului.
-Terasa inferioara este acoperita in intregime de dune, in cea mai mare parte consolodate.
Inaltimea dunelor trece in unele locuri de 5 m.,fiind bine impadurite cu salcami sau cultivate cu
vii ;
-Terasa joasa se intinde de-a lungul Dunarii ca exceptia catorva sectoare din vest, printre care si
sectorul Cetate Calafat.
9

In urma reorganizarii teritorial-administrative a tarii din anul 1968, in componenta sa

administrativa au fost incluse satele: Basarabi, Golenti si Ciupercenii Vechi.
De resedinta judetului municipiul Craiova este legat printr-o linie de cale ferata de 117
km si prin soseaua nationala nr.56(E79) la distanta de Craiova de 88 km.

. Conditii atmosferice
Regimul climatic general se caracterizeaza prin veri foarte calde cu precipitatii mai putin
bogate sub forma de averse si prin ierni moderate, cu viscole rare si frecvente intervale de incalzire
datorate advectiilor calde dinspre Marea Mediterana.
Intreg teritoriul Calafatului se incadreaza in zona cu climat continental, cu influente
submediteraniene, care se caracterizeaza prin:
Temperatura medie anuala de 11,7C. Media lunii celei mai calde iulie este de 23,4 grade C.
Temperatura minima absoluta de - 29,2C, inregistrata in anul 1952. Numarul mediu anual al
zilelor de inghet este de 83,5.
Temperatura maxima absoluta de 41,5C (28 august 1945);
Cantitatea medie anuala a precipitatilor este de 579mm/an, valoare crescuta datorita apropierii
de zona muntoasa de la V si S de Dunare. Cantitatea maxima scazuta in 24 de ore s-a inregistrat in
4 iunie 1940 194 mm. Stratul de zapada prezinta discontinuitati in timp si in spatiu, durata medie
anuala fiind de cca 40 de zile cu grosimi medii variind intre 6-11 cm in lunile ianuarie si februarie.
Circulatia atmosferei este influentata intr-o masura mare de relief atat in ceea ce priveste
frecventa , directia cat si viteza.Vanturile predominante au directia SE (20,1%) urmate de cele din
V (14,1%) din NV (12,5%) si din SV (12,3%). Frecventa medie anuala a calmului este de 15,7%,
iar viteza medie anuala oscileaza intre 1,2 si 4m/s.
Circulatia generala a atmosferei are ca elemente caracteristice advectiile frecvente de aer
temperat-oceanic din V, temperat continental din E, tropical din S si SV, si mai rar arctic din N.
Din punct de vedere climatic, perioada ultimilor 15 ani s-a caracterizat prin importante
modificari ale parametrilor hidrometeorologici si geo-climatici in majoritatea zonelor geografice
ale planetei, inclusiv in judetul Dolj.
Aceste perturbari climatice se datoreaza in mare masura activitatilor antropice desfasurate
in cadrul industriilor poluante din economiile nationale. Emisiile de substante acidifiante,
precursori ai ozonului, gazele cu efect de sera si metalele grele, conduc la o incalzire evidenta a
troposferei, fapt care determina efecte dezastruoase asupra mediului de viata terestru, marin si
aerian. Pentru realizarea unei dezvoltari durabile, reducerea emisiilor de gaze cu efect de sera,
promovarea si valorificarea formelor noi de energie regenerabila, a tehnologiilor noi favorabile
protectiei mediului si pentru cresterea eficientei energetice, in anul 1997 a fost intocmit Protocolul
de la Kyoto, la Conventia- Cadru a ONU, asupra schimbarilor climatice, adoptate la New York in
anul 1992.
Romania, ca tara participanta la realizarea protocolului de la Kyoto a ratificat acest
document si urmareste in mod constant, punerea in practica a prevederilor acestuia.
Efectele cele mai evidente ale schimbarilor climatice sunt secetele si ploile abundente din
ce in ce mai frecvente. Alternanta intre perioade de seceta si ploi abundente afecteaza calitatea
culturilor agricole si favorizeaza producerea inundatiilor datorita capacitatii reduse a terenurilor
de a absorbi apa in exces.
Potrivit specialistilor, incalzirea vremii va afecta tot continentul european, dar zonele cu
risc mare de desertificare sunt cele din jumatatea sudica a continentului. Romania, alaturi de
Spania, Italia si Grecia, este pe lista zonelor unde schimbarile vor fi accentuate, manifestarile
urmand a fi vizibile inca din anii 2015 - 2025. In Romania, principalele regiuni afectate de
desertificare vor fi Oltenia, Banatul si Dobrogea, fiind vizat inclusiv si municipiul Calafat cu satele
apartinatoare.
10

Calitatea aerului ambiental in Calafat

Calitatea aerului ambiental in zona Calafat este influentata de activitatileantropice asociate
orasului Calafat situat in partea de vest, a localitatilor Basarabi si Golenti, ambele situate in est,
traficului fluvial si activitatilor agricole. Principalele surse de poluare a aerului in interiorul
localitatilor sunt reprezentate de sistemele gospodaresti de incalzire (in special cu lemn sau
carbune) si de centrala termica, aceasta reprezentand o importanta sursa de poluare cu SO2 generat
in timpul arderii pacurii.
Sistemele de incalzire a spatiilor de locuit/comerciale/insititutionale sunt dupa cum
urmeaza:
- Municipiul Calafat:
Locuintele individuale au, de regula, sisteme proprii de incalzire pe baza de combustibil solid
(lemn si/sau carbune). Blocurile delocuinte, ca de altfel majoritatea spatiilor comerciale sau
institutionale, au sisteme de incalzire centrala. Energia termica este furnizata de centrala termica
locala care utilizeaza combustibil lichid greu (pacura).
Combustibilii lichizi (produse petroliere distilate, gaze petroliere lichefiate) sunt utilizati intr-o
masura foarte redusa.
- Satele apartinatoare Ciupercenii Vechi, Basarabi si Golenti:
incalzirea locuintelor, a institutiilor si a spatiilor comerciale se realizeaza prin sisteme individuale,
bazate mai ales pe combustibil solid (lemn si/sau carbune).Combustibilii lichizi sunt utilizati intr-o
proportie foarte redusa.
De asemenea,calitatea aerului este influentata de traficul rutier si naval, precum si de activitatile
agricole.
Sursele principale de poluare a atmosferei sunt asociate urmatoarelor activitati:
incalzirea rezidentiala, institutionala si comerciala din localitati;
Traficul rutier local si de tranzit;
Activitatile industriale;
Activitatile agricole;
Traficul naval national si international pe Dunare.
In ceea ce priveste traficul rutier, principalii poluanti sunt asociati atat traficul urban local, cat si
celui international de pe drumul DN 56. Reducerea activitatilor industriale a condus la o scadere a
poluarii aerului. Cu toate acestea, principalele surse actuale de poluare sunt reprezentate de
activitatile de constructii, de extractia nisipului si pietrisului, precum si de agricultura.
In aceasta zona, vanturile de vest sunt predominante in cea mai mare parte a anului, iar cele
estice sunt dominante doar in timpul lunii noiembrie. Directia vanturilor urmareste directia
principala a fluviului Dunarea. Vantul de est, Cosava, este un indiciu pentru inrautatirea conditiilor
meteorologice pe termen lung.
Viteza medie anuala a vantului este de 2,0 m/s, variind intre 1,6 si 2,7 m/s in timpul
diferitelor anotimpuri ale anului.
Au fost masurati urmatorii indicatori ai calitatii aerului atmosferic:
Dioxid de carbon,
Dioxid de azot,
Dioxid de sulf,
Praf,
Particule de plumb,
Particule de cadmiu.
Masuratorile efectuate in timpul unor scurte campanii in zona orasului Calafat
semnaleaza concentratii (medii orare) ale NO2 si SO2 sub valorile limita mentionate in
reglementarea privind calitatea aerului ambiental (O.M. 592/2002).

11

Consideratii hidrogeologice
Prospectiunile prin foraje executate in zona municipiului Calafat au pus in evidenta
existenta unor depozite cuaternare de lunca si terasa cu grosimi variate, asezate peste un complex
argilo-marnos neogen de grosime neprecizata.
In terasa pe care se afla orasul, depozitele cuaternare sunt constituite din doua complexe
litologice care se diferentiaza din punct de vedere hidrogeologic prin permeabilitatea lor astfel:
la suprafata loess sau depuneri ca caracter loessoid (nisip, nisip prafos) cu permeabilitate
relativ redusa;
- in adancime, un complex permeabil de nisip cu pietris si bolovanis.
In zona de lunca de la vest de oras, depozitele cuaternare sunt reprezentate de aluviunile
Dunarii care alcatuiesc din punct de vedere hidrogeologic un singur complex (nisip si nisip cu
pietris si bolovanis) cu permeabilitati ridicate.
Local pe suprafete restranse, acest complex este acoperit cu depuneri fine, argilo-prafoase,
slab permeabile.
Situatia generala a solurilor din regiune este buna. In vecinatatea Dunarii se observa un
anumit grad de eroziune. Nu au fost observate soluri saraturate, acidifiate, soluri poluate cu
substante periculoase sau soluri degradate.in zona apar cateva depozite ilegale de deseuri de
materiale de constructii sau deseuri menajere. Calitatea solului in zona Calafat este afectata in
principal de traficul rutier, de depozitarea necontrolata a deseurilor menajere si industriale
(incluzand namol orasenesc de la statia de epurare a apelor uzate menajere).
Desi activitatile industriale au constituit o sursa de poluare a solului, acestea sunt
nesemnificative in momentul de fata, ca urmare a scaderii productiei industriale si a inchiderii
celor mai multe intreprinderi din oras.
In toamna anului 2000 si in primavara anului 2001 au fost prelevate probe de sol pentru
analize chimice . Pentru necesitatile studiului de impact asupra mediului nu au mai fost colectate
probe noi de sol, deoarece nu s-a inregistrat nici o schimbare majora a calitatii acestora de la
ultima campanie de recoltari.
Pe malul romanesc, substratul luncii inundabile este format dintr-un nivel superior prafosargilos de 3-4 m grosime, dispus peste un nivel aluvial grosier de varsta Holocen superior (cu
nisipuri, pietrisuri si bolovanisuri), avand o grosime de 20 m. Sub acest nivel se gaseste un
orizont impermeabil argilosmarnos de varsta panoniana, cu o grosime de 24-27 m. Depozitele de
terasa au o alcatuirein general similara, cu deosebirea ca nivele au o grosime mai mare (8-18 m
pentru nivelul aluvial cu nisipuri, pietrisuri si bolovanisuri si 25-35 m pentru orizontul
impermeabil argilos-marnos). La partea superioara a sedimentelor terasei se gaseste un strat de 5
m format din loess argilos-nisipos si nisip de origine eoliana. Permeabilitatea stratului aluvial
acvifer variaza intre 10 si 15 m/zi (in lunca inundabila) si 60 165 m/zi (in zona de terasa).
In zona municipiului Calafat s-au identificat doua complexe acvifere:
- complexul acvifer al terasei;
- complexul acvifer al luncii Dunarii.
In ambele complexe, apa subterana este cantonata in stratele permeabile de nisip si nisip cu
pietris si bolovanis.
Lucrarile hidrogeologice anterioare au pus in evidenta existenta unei continuitati intre cele
doua complexe acvifere.
Principalele surse de alimentare ale complexelor acvifere sunt urmatoarele:
in lunca:
-afluxul subteran de apa dinspre Dunare;
-precipitatiile atmosferice (atat cele care cad direct pe suprafata luncii, cat si cele provenite
prin siroire dinspre versantul terasei);
- afluxul subteran de apa dinspre terasa.
- in terasa:
- afluxul subteran dinspre Dunare, la niveluri ridicate ale fluviului (in zona nordica a
orasului marginita direct de Dunare);
-precipitatiile atmosferice;
12

- afluxul permanent dinspre campul inalt.

In cuprinsul zonei, apa subterana se gaseste la adancimi variabile in functie de morfologia
terenului si sub influenta directa a surselor de alimentare sus mentionate.
Apa este in general cu nivel liber, cu exceptia unor zone de lunca in care complexul
acvifer este acoperit cu un tavan slab permeabil si in care, in perioadele de niveluri ridicate ale
Dunarii, nivelul apei subterane capata un caracter usor ascensional.
Nivelurile apei subterane au fost identificate in lunca la adancimi de 0,50 -5,30 m de la
suprafata terenului, iar pe terasa la adancimi de circa 17-25m.
Permeabilitatea terenurilor loessoide din terasa care constituie tavanul complexului
acvifer este cuprinsa intre 0,2 3.0 m/zi.
Permeabilitatile complexelor acvifere din lunca si terasa, calculate pe baza rezultatelor
pomparilor experimentale din forajele hidrogeologice variaza in limite largi, cuprinse intre 12-185
m.zi.
Totodata fluviul Dunarea constituie sursa de alimentare cu apa a populatiei si a unitatilor
economice existente.
Apa freatica este cantonata la cca 5-6m in zona joasa (lunca) si la peste 20m in zona de
terasa.
Chimismul apei subterane (conform studiu hidrochimic 6250/1983)
Din rezultatele buletinelor de analiza chimica efectuate pe probele de apa prelevate din
forajele de studiu (H = 5-6 m) se desprind urmatoarele concluzii :
caracterul apei subterane este slab acid neutru ;
-apa subterana manifesta in general agresivitate carbonica fata de constructii metalice ;
-fata de betoane se constata mai multe tipuri de agresivitate :
-agresivitate carbonica intensa si sulfatica in zona centrala a localitatii ;
-agresivitate acida in zona triaj C.F.R. ;
-agresivitate de dezalcalinizare in zona industriala.
In ceea ce priveste calitatea solului acesta este afectat de o gestionare a deseurilor nu
intotdeauna corespunzatoare ( ex. depozitarea neconforma a deseurilor industriale si municipale
contamineaza solurile, apa de suprafata si apa subterana), ceea ce afecteaza compozitia chimica a
solurilor (concentratia de nitriti, nitrati, azoturi, metale grele si substante organice nedescompuse),
precum si depozitele din activitati industriale.
Remarcam faptul ca zona se confrunta si cu un proces de desertificare, judetul Dolj fiind cel mai
grav afectat dinRomania.
Subsolul
In ceea ce priveste resursele subolului, Calafatul se remarca prin existenta unui sol bogat in
argile, luturi argiloase si balast.
Gradul de seismicitate
Gradul de seismicitate in aceasta zona este de 6.
Adancimea de inghet
Conform STAS 6054/84, adancimea de inghet in zona Municipiului Calafat este de 100 cm
fata de nivelul solului.

13

Biodiversitatea
Peisajul vegetal si faunistic a fost puternic saracit in ultimele doua secole datorita
interventiei omului, fapt ce a determinat transformarea zonei forestiere intr-o stepa antropica,
vegetatia naturala fiind inlocuita de culturi agricole.
Datorita faptului ca solurile din zona sunt predominant din categoria cerniziomurilor cambice,
relativ fertile, din clasa I si II de pretabilitate acestea degradeaza culturile cerealiere, plantatiile
viticole si pomicultura.
-Flora
In aceasta zona distingem o vegetatie caracteristica zonelor de lunca si una de stepa, cu
unele elemente specifice determinate de existenta pe mari intinderi a terenurilor nisipoase.
Aspectul acestor tinuturi nu ar fi deloc placut fara padurile de salcam, care nu numai ca au
infrumusetat peisajul, dar prezinta si o deosebita importanta economica si geografica, fixand
nisipul dunelor.
Vegetatia spontana a suferit in ultimele doua secole modificarii insemnate, ca urmare a
interventiei omului care a defrisat padurile de pe suprafete intinse, determinand despadurirea
campiei in scopul transformarii lor in zone pentru practicarea agriculturii sau pasunarii animalelor.
Lunca Dunarii a fost de asemenea afectata de marile transformari precum indiguirile,
desecarile si irigatiile.
-Fauna
Fauna este mai bogata decat flora in reprezentanti, care isi duc viata in zavoaie sau
tufarisuri, cautandu-si hrana la marginea baltilor si a Dunarii. In lunca se intalneste vidra, vulpea,
iepurele si mai cu seama pasarile zise "de balta": cormoranul, rata si gasca salbatica, garlita, barza
alba, starcul, tiganusul, corcodelul, harta, gainusa de balta, pitigoiul de stuf, pescarelul si altele. In
afara de acestea mai intalnim broasca testoasa, sarpele de apa, broasca de lac, broscuta de smarc
sau buhaiul de balta, scoici, crustacei, melci de balta etc.
Desecarile au redus considerabil suprafetele ocupate de apa, astfel ca numai cursul Dunarii
si cateva lacuri au ramas ca mediu piscicol.
Pe baza informatiilor furnizate de pescarii sportivi si de autoritatile romane de resort, in
sectorul romanesc al Dunarii din zona Calafat sunt prezente 14 specii de pesti. Anumite specii rare,
mici (din punct de vedere al pescuitului sportiv sau al valorii comerciale) sau care nu sunt atrase
de momeli sunt cu siguranta subreprezentate in aceasta enumerare.
Speciile caracteristice din Dunare sunt reprezentate de specii de pesti migratori anadromi si
catadromi, specii depunatoare de icre pe substrat de pietris si comunitati reofile : somnul, crapul,
salaul, stiuca, platica, carasul, linul, obletul, tiparul, ghigortul etc.. si, mai rar, chiar cega.
In sectorul de Dunare nr. 7, biomasa zooplactonica a fost identificata ca avand un nivel
destul de coborat (minimum 1540 indivizi/m), in concordanta cu scaderea biomasei
fitoplanctonice in aval de Portile de Fier. Speciile dominante in zona Calafatului sunt reprezentate
prin rotifere: Brachyonus angularis angularis, B. calyciflorus, B. urceolasyra, Keratella
cochlearis cochlearis, crustaceul Acanthocyclops robustus.
Cat priveste animalele de stepa, mai frecvent intalnite sunt: popandaul comun, dihorul,
sobolanul si soarecele de camp, iepurele, prepelita migratoare de vara, gainusa de stepa,
potarnichia, nagatul de stepa, ciocarlia de camp, soparla etc.
-Date hidrobiologice
In anul 2003 a fost efectuata o analiza hidrobiologica care s-a concentrat asupra
identificarii speciilor microscopice si a micro-nevertebratelor din sectiunea Calafat-Bechet.
Au fost identificate urmatoarele specii reprezentative pentru fitoplancton:
Bacillariophceae: Pinnularia virdis, Cymbella lanceolata, Stauroneiies phoenicenteron, Navicula
gracilis, Nitzschia sigmoidea, Synedra acus, Diatomata vulgare, Caloneis amphisbaena,
Tabellaria floculosa, Chlorophyta:
Chlorhormidium rivularae, Ulothrix zonata,
14

Scenedesmus quadricauda, Chlorella vulgaris, Pediastrum sp., Cyanophyta: Oscillatoria

subtilissima, Microcystis aeruginoasa, Euglenophyta: Trachelomonas rugulosa,
Speciile de microfitobentonice sunt reprezentate de cateva diatomee (Diatoma vulgare,
Cymbella ventricosa, Fragillaria crotonesis, Gyrosigma acuminatum).
Din punct de vedere al planctonului, apa are un grad de limpezime mediu de C=84.21 % si
un indice saprobic de s=1.96. Pentru bentos gradul mediu de limpezime al apei este de C=82.84 %,
iar indicele saprobic de s=2.10, corespunzator zonei beta-mezosaprobice, clasa a doua de calitate
(O.M. 1146/2002), cu impurificare moderata.
-Zgomotul
De mai multi ani, principala sursa de zgomot din Calafat o constituie camioanele care
tranziteaza prin oras catre complexul de traversare cu bacul. Aceste vehicule urmeaza traseul
drumului national DN56 . Traficul care deserveste zonele industriale utilizeaza aceleasi strazi, dar
este efectuat de vehicule comparativ mai usoare decat cele care merg catre portul de bac.
Principala concluzie care se desprinde in conformitate cu datele de arhiva si a analiza
ambiantei acustice este aceea ca nivelele de zgomot masurate sunt inferioare limitelor prevazute
de reglementari.
-Populatia
La nivelul anului 2002 in municipiul Calafat a fost inregistrat un numar de 18858 de
locuitori, dintre care de sex masculin 9145 si feminin 9713.
Populatiei municipiului, luand in considerare repartizarea acesteia la nivel teritorial se prezinta
astfel :
POPULATIA MUNICIPIULUI CALAFAT SI A SATELOR APARTINATOARE
0
1
2
3
CALAFAT
BASARABI
GOLENTI
CIUPERCENII VECHI
14420
1263
651
2524
TOTAL :18858
Referindu-ne la populatie nu putem sa nu remarcam faptul ca numarul de stabiliri de domiciliu in
localitate (203) a fost simtitor mai mic comparativ cu plecarile cu domiciliu din localitate (277),
date inregistrate la nivelul anului 2005.
-Infrastructura rutiera, cale ferata, retea de drumuri
Municipiul Calafat este conectat corespunzator la reteaua rutiera prin 15 km de drumuri
nationale si judetene, 13 km de drum european, avand deasemenea conectare la reteaua feroviara
(aproximativ 25 km).
.
In Romania, Coridorul Pan-European IV se imparte in doua ramuri, o ramura (in directia
vest-est) care pune in legatura Arad, Alba Iulia, Brasov, Ploiesti, Bucuresti si Constanta, si cealalta
ramura (in directia sud-est, Sofia-Salonic, Sofia-Istanbul) care pune in legatura Arad, Timsoara,
Craiova si Calafat. In contextul extinderii Uniunii Europene, importanta transportului rapid si in
siguranta a pasagerilor si bunurilor este in crestere continua si, in consecinta, sunt analizate tot mai
multe proiecte vizand dezvoltarea rolului cailor ferate in sistemul de transport de mare viteza (spre
exemplu, exista o dezbatere importanta legata de fezabilitatea transportului feroviar de mare viteza
pe ruta Berlin-Budapesta).
Mai mult, articolul 19a din Liniile Directoare pentru TEN - Transport, propune ca bugetul TEN,
Fondul de Coeziune, ISPA si Fondurile Structurale sa se concentreze pe proiecte declarate de
Interes European, dupa ce Statele Membre au fost invitate sa specifice gradul de prioritate
adecvata in cererile lor pentru fonduri. In aceasta privinta, Guvernul Romaniei a adoptat Legea
nr. 203/2003, cu privire la realizarea, dezvoltarea si modernizarea retelei de transport de interes
national si european, care identifica ruta de cale ferata Arad Timisoara Caransebes Drobeta15

Turnu Severin Strehaia Craiova - Calafat ca un proiect prioritar pentru Romania si care va fi
implementat pana in 2015.
Orasul detine 45 km de strazi urbane, dintre care 39 de km au fost modernizati in proportie
de circa 86,7 % potrivit Anuarului Statistic al judetului Dolj la nivelul anului 2006.
O mentiune speciala este necesar a fi alocata constructiei Podului Calafat-Vidin atat sub
aspectul evolutiei economico-sociale a zonei cat si sub aspectul impactului asupra mediului.
Din bugetul prevazut pe anul 2007, Ministerul Transporturilor, Constructiilor si Turismului
a alocat 7 milioane RON (circa 2,3 milioane Euro) pentru constructia podului care va face
legatura intre orasul bulgaresc Vidin si orasul Calafat.
Romania si Bulgaria au semnat, la Sofia, la 31 iulie 2006, acordul privind trecerea
frontierei a persoanelor, mijloacelor de transport, echipamentelor si materialelor, in procesul de
constructie si dare in exploatare a noului pod mixt (rutier si feroviar) de frontiera, intre cele doua
tari, peste fluviul Dunarea.
Constructia podului, cu un cost total de peste 234 milioane euro, urmeaza sa fie cofinantata de catre Comisia Europeana cu un grant ISPA in valoare de 70 de milioane de euro si de
catre Bulgaria prin: un imprumut de 70 de milioane de euro obtinut de la Banca Europeana de
Investitii; un grant de 2,045 milioane de euro si un imprumut de 18 milioane de euro obtinute de la
Banca Germana pentru Dezvoltare (KFW); un grant de cinci milioane de euro obtinut de la
Agentia Franceza pentru Dezvoltare (ADF) precum si cu suma de 60,76 de milioane de euro
alocata de catre Guvernul Bulgariei din bugetul de stat, 10 milioane de euro necesare pentru
cercetare, design si consultanta sunt asigurate prin granturi de la AFD si KFW si de la Comisia
Europeana prin programele PHARE si ISPA precum si de la bugetul de stat bulgar.
Infrastructura de acces la pod, de pe teritoriul romanesc, va insemna construirea a 8,7 km
de drum, din care 3 km de autostrada cu doua benzi pana la drumul national Craiova-Calafat.
Calea ferata se va intinde pe 3,3 km de la capatul podului pana la calea ferata existenta
Golenti-Calafat. Termenul de finalizare a lucrarilor este 2009 cu posibilitatea prelungirii.
Podul ar trebui sa fie finalizat in 2010, iar pana in 2030 se estimeaza o capacitate de
transport de 8.400 vehicule si de 30 de trenuri zilnic.
-Folosinta terenurilor
Conform Planului de urbanism general (PUG), pe teritoriul administrativ al municipiului
Calafat exista doua zone industriale si o zona agricola, dupa cum urmeaza:
-Zona industriala Est;
-Zona industriala Vest
-Zona agricola Est.
Nu exista o delimitare stricta intre aceste trei zone, deoarece diverse companii cu profil
industrial/agricol/prestari servicii sunt raspandite in fiecare dintre acestea.
Singura exploatare de resurse naturale din zona este o cariera de nisip si balast, situata in partea de
NV a orasului Calafat.
Fondul forestier de stat, in suprafata de 1993.0 ha a fost intens exploata in trecut.
Planul de urbanism general prezinta de asemenea, situatia actuala a impartirii functionale a
terenurilor si comparativ, folosinta actuala si cea propusa a zonei de intravilan. Suprafata de
intravilan aprobata are o suprafata de 700,00 ha din care, aproximativ 186,00 ha reprezinta teren
disponibil pentru constructii.
Planul de urbanism general modificat prezinta dezvoltarea propusa a localitatii din
perspectiva unei folosiri mai eficiente a terenurilor pe o suprafata de 1047,00 ha.
Situatia actuala a zonei de intravilan se prezinta astfel:
-Zona rezidentiala;
-Zona de interes public;
-Zona industriala;
-Amenajari edilitare;
-Paduri naturale, plantatii, zone recreationale, turistice si protejate;
-Zona de gospodarie comunala, cimitire;
16

-Zone de acces;
-Zone cu destinatie speciala;
-Zone disponibile fara constructii.
Informatiile esentiale privind aceste zone sunt prezentate in cele ce urmeaza.
Zona rezidentiala
Zona de locuinte de 128,00 ha (18,29 %) este cea mai mare dintre zonele de folosinta, si se
dezvolta spre est, sud si vest de centrul orasului. Stilul de constructie a locuintelor este dens si, cu
exceptia blocurilor de apartamente cu patru etaje situate in sudul orasului, restul zonei se
caracterizeaza printr-un regim al inaltimii de constructie, fie cu un nivel, fie cu doua nivele.
Zonele libere actuale din sud si sud-est sunt disponibile pentru completarea fondului
locativ. S-a propus de asemenea dezvoltarea unei zone de locuinte in partea de sud-est, la sud de
actuala cale ferata si de drumul national DN 55A Calafat Bechet.
Ca rezultat al consideratiilor privind modificarile functionale si folosinta terenurilor din
cateva zone invecinate, si ca urmare a solicitarilor inaintate de locuitori catre Consiliul Local,
unele zone au fost rezervate pentru vile si amenajari de vacanta, insumand 382,00 ha (36,49 %).
Aceste zone sunt situate in sud-vestul orasului (padurea Mitropoliei), si la nord-est, intre sere si
zona de agrement de la Bascov si respectiv, la nord de drumul national DN 56 si la sud de fluviul
Dunarea.
Zone de interes public
Zonele de interes public ocupa in prezent, o suprafata de 26,00 ha (3,71 %) cu o crestere
propusa de 78,00 ha (7,45 %). Cele mai multe cladiri publice sunt situate in centrul orasului si sunt
reprezentate de scoli, cladiri culturale, unitati medicale, cladiri administrative, amenajari de sportturism, restaurante, magazine etc.
PUG prevede cateva ajutari si recomandari privind zonele de interes public, tinand cont de
viitoarea dezvoltare a zonelor de locuinte, incluzand demolarea si relocarea unor obiective
existente, atat din zona de interes public cat si din zona industriala, caracterizata prin numeroase
disfunctii.
Zona industrial-agrara
Zona industrial-agrara, incluzand ferme, spatii de depozitare, alte amenajari, etc. ocupa 102,50 ha
(15 %) din care 81,80 ha reprezinta zona industriala si 20,70 ha, zona agrara.
PUG contine date privind dezvoltarea activitatii industriale in perspectiva constructiei
podului Calafat-Vidin si a infrastructurii si amenajarilor conexe (parc industrial, zona libera).
Astfel, suprafata zonei industrial-agrare va creste la 134,50 ha, din care si 112 ha, zona industriala
si 22,5 ha, zona agricola.
Amenajari edilitare
Amenajarile edilitare si zonele aferente de constructie de 17,50 ha (2,5 %) vor fi extinse la
18,50 ha (1,77 %), ca rezultat al includerii de noi elemente.
Amenajarile edilitare includ: surse de apa potabila, amenajari de captare si epurare a apei,
statia meteorologica, reteaua de aprovizionare cu apa, rezervoare subterane, linii de energie
electrica, centrale termice si reteaua de incalzire centrala.
Paduri naturale, plantatii, zone de agrement, turistice si protejate
in prezent, suprafata totala a padurilor naturale, plantatiilor, zonelor de agrement, turism si
a celor protejate de 12,00 ha (1,72 %), nu este satisfacatoare din punct de vedere al necesitatilor
orasului.
Zona verde existenta este reprezentata numai de parcul municipal, situat in nordul orasului,
langa centru si malul Dunarii.
in afara orasului, intre Calafat si Basarabi, exista o zona de agrement numita Bascov, in
imediata apropiere a Dunarii.
in partea de est a orasului, este situat un teren de fotbal care, impreuna cu toate facilitatile,
ocupa 3,2 ha.
Zona de gospodarie comunala, cimitire

17

Zona de gospodarie comunala de 94,50 ha (13,50 %) este reprezentata in principal de statia

de epurare a apelor uzate, bazinele de deshidratare a namolului, depozitul de deseuri solide,
depozitul de zgura si cimitirul local.
Extinderea propusa a zonei de gospodarie comunala are la baza construirea unei statii de
transfer pentru deseurile menajere. Amplasarea finala a statiei de transfer va face obiectul unei
evaluari a impactului asupra mediului, in conformitate cu legislatia de mediu si cu Planul national
de gospodarire a deseurilor.
Zone de acces
Actuala suprafata a zonelor de acces si a constructiilor aferente cum ar fi:
drumuri, cai ferate si port, este de aproximativ 130,00 ha (18,5%).
Dezvoltarea propusa a zonei construite va avea consecinte si asupra dezvoltarii
infrastructurii de acces. Din acest motiv, actualul PUG propune mai multe drumuri ocolitoare
pentru traficul greu, precum si extinderea retelei stradale. Proiectele de detaliu ale intregii retele
rutiere va face obiectul viitorului Plan de urbanism zonal (PUZ), conform tuturor prevederilor
legale privind autorizarea.
Suprafata totala a zonei de acces va avea o suprafata de 152,00 ha (aproximativ 15 %).
Zone cu destinatie speciala
Suprafata zonelor cu destinatie speciala este de aproximativ 11,00 ha, incluzand parti ale
zonelor neconstruite. Actualul PUG a propus schimbarea destinatiei unei suprafete de aproximativ
7,00 ha situata in nordul municipiului si relocarea acesteia in sud-est, cu acces din drumul judetean
DJ 553. Aceasta modificare a folosintei terenului este legata de viitorul pod.
Zone disponibile fara constructii
Suprafata totala a zonei disponibile din cadrul intravilanului este destul de mare, insumand
186,30 ha (26,6 %). Aceasta suprafata face obiectul propunerilor incluse in actualul PUG, de
extindere a zonei de intravilan.
-Patrimoniul cultural
Zona din jurul orasului Calafat (si fluviul Dunarea in general) a constituit o granita intre
diverse natiuni si state. In aceste locuri se pastreaza numeroase monumente arheologice sau de alta
natura, datand din diverse epoci.
Pozitia geografica a Calafatului a favorizat dezvoltarea economica si sociala a acestei
asezari. Originile localitatii sunt inca incerte, dar se presupune ca ar fi fost intemeiata de genovezi
sau bizantini. Prima atestare documentara a localitatii dateaza din 1424, din timpul domniei lui
Dan al II-lea, cand se mentioneaza dreptul de proprietate asupra manastirii Tismana, a satului
Valea Cumarilor si a vamii din Calafat.
Calafatul a fost rascrucea unor importante rute comerciale: pe Dunare, in directie est-vest,
dar si pe uscat, in directie nord-sud. Calafatul facea legatura intre tara Romaneasca si reteaua de
rute comerciale de la sud de Dunare.
Importanta comerciala a localitatii este demonstrata de faptul ca vama de aici a fost atestata
inaintea orasului. Prin pacea de Passarowitz, dupa razboiul turco-austriac din 1716-1718, Oltenia a
intrat pentru o perioada de 21 de ani sub jurisdictie austriaca, perioada in care au fost amenajate
unele fortificatii militare. Calafatul a fost declarat oras, cu toate atributele si amenajarile urbane, pe
timpul domniei lui Barbu stirbei, in 1855.
In timpul razboiului de independenta din 1877, orasul Calafat devine unul dintre cele mai
importante puncte strategice. Mai multe monumente din oras omagiaza eroii romani din acest
razboi . Toate aceste monumente, impreuna cu bisericile Adormirea Maicii Domnului (18661872) si Izvorul Tamaduirii (1874-1879), fac parte din Patrimoniul cultural national.

18

ANALIZA SWOT

PUNCTE TARI

Municipiu de granita, riveran Dunarii, beneficiind din plin de facilitatile

oferite de aceasta pozitionare in ceea ce priveste alimentarea cu apa a
orasului;
Potential agricol ridicat, cu o mare suprafata de teren arabil, permitand
cultivarea de plante industriale valorificabile in procesul de producere a
energiei termice in sistem de cogenerare;
Resurse naturale si materii prime variate;
Existenta resurselor umane calificate ;
Dinamica pozitiva in sectorul serviciilor de utilitate publica ;
Forta de munca instruita si calificabila la costuri rezonabile ;
Retelele rutiere si de cale ferata permit o evolutie neingradita sub aspectul
dezvoltarii serviciilor de utilitate publica ;
Ruta de transport Arad-Craiova-Calafat a fost declarata proiect prioritar ;
Tendinte pozitive ale investitiilor in sectorul serviciilor de utilitate publica ;
Costuri scazute pentru terenurile agricole ;
Poluare reversibila a mediului inconjurator ;
Existenta unui sistem centralizat de producere, furnizare si distribuire a
agentului termic ;
Potential de dezvoltare a tranzactiilor comerciale agricole ;
Existenta unei statii de epurare moderne, la parametrii de functionabilitate
impusi de legislatia europeana ;
Portul Calafat ofera o gama de servicii specifice la costuri accesibile ;
Disponibilitatea autoritatilor publice locale pentru dezvoltarea
parteneriatului public privat si transpunerea programelor de dezvoltare
socio-economica la nivel local din perspectiva accesarii fondurilor
structurale.
Peste 80% din suprafata terenului intravilan dispune de utilitati ;
Intregul municipiu este iluminat stradal, inlusiv satele apartinatoare ;
Experienta in derularea de fonduri europene.

19

PUNCTE SLABE

Lipsa unei autostrazi in regiune ;

Lipsa unui sistem de alimentare si distributie a gazelor naturale ;
Infrastructura de irigatii aproape inexistenta ;
Contributie redusa a sectorului serviciilor de utilitate publica in economia
locala ;
Volumul mare de ingraseminte chimice utilizate accentueaza poluarea
solului, implicit a apelor freatice de mica adancime, facand imposibil
consumul de apa provenita din puturi de mica si medie adancime ;
Lipsa unor sisteme de colectare a produselor agricole obtinute de
proprietarii individuali ;
Un nivel scazut de modernizare a drumurilor cat si a retelei feroviare
( aproximativ 30% din totalul cailor rutiere) ;
Risc de contaminare nucleara, municipiul Calafat putand fi afectat de un
eventual accident nuclear provenit de la Centrala Nucleara Kozludui
(Bulgaria);
Disponibilitate de spatii verzi in mediul urban limitata, suprafata medie
per capita a spatiilor verzi fiind sub valoarea recomandata de catre
Comisia Europeana ;
Probleme de mediu afectand apa si solul, fluviul Dunarea aducand
poluarea produsa in alte tari si care iese de sub controlul local ;
Calitatea apelor in zona satelor apartinatoare este serios afectata de
deversarea apelor uzate ;
Inexistanta unei retele de canalizare in satele aprtinatoare Basarabi,
Golenti si Ciupercenii Vechi ;
Satele apartinatoare Ciupercenii Vechi si Basarabi nu dispun de o retea de
alimentare cu apa potabila ;
Aceasta zona este afectata de seceta si amenintata de fenomenul de
desertificare, fiind in acelasi timp si o zona inundabila (indeosebi fiind
afectat satul Ciupercenii Vechi) ;
Lipsa infrastructurii de baza in satele apartinatoare ;
Portul este slab dezvoltat ;
Colectarea deseurilor menajere nu este sistematizata in mediul rural ;
Deseurile menajere din mediul urban nu sunt tratate inainte de a fi
depozitate, ducand la contaminarea solului ;
Nu exista la nivel municipal o statie de tranfer a deseurilor ;
Municipiul Calafat nu dispune de un depozit ecologic de deseuri si nici nu
se realizeaza colectarea selectiva a acestora ;
Lipsa transportului public urban ;
Folosirea limitata a Dunarii ca ruta navigabila ;
Participarea modesta a cetatenilor la schimbul de idei si la fundamentarea
de strategii in domenii de interes in sfera serviciilor de utilitate publica.
20

OPORTUNITATI

Imbunatatirea sistemului de irigatie ;

Cresterea ofertei serviciilor de buna calitate pentru populatie si agenti
economici ;
Integrarea Europeana va determina o evolutie ascendenta a calitatii
serviciilor de utilitate publica prin posibilitatea accesarii de fonduri
structurale ;
Construirea Podului Vidin Calafat ;
Potential real de a exploata Dunarea ca un coridor de transport cu cost
redus ;
Cresterea atractivitatii municipiului Calafat pentru investitii straine,
printr-o serie de interventii adecvate ;
Cresterea nivelului de trai al cetatenilor si imbunatatirea mediului de
afaceri pentru intreprinderi va creste accesibilitatea la serviciile de utilitate
publica, permitand inclusiv diversificarea acestora ;
Cresterea atractivitatii zonei, acest fapt avand implicatii pozitive in
dezvoltarea activitatilor turistice si in extinderea serviciilor de utilitate
publica ;
Dezvoltarea echilibrata intre polii urbani si zona urbana si cea rurala ;
Posibilitati de realizare a parcurilor tehnologice si a celor industriale ;
Posibilitatea practicarii agriculturii ecologice ;

AMENINTARI

Lipsa de facilitati oferite de investitorii straini poate reduce volumul

investiilor ;
Evolutia cursului leu-euro ;
Scaderea nivelului de trai ;
Cresterea deteriorarii mediului si consecinte negative imediate asupra
dezvoltarii economice si tendintei demografice ;
Dinamica demografica negativa cu deosebire in satele apartinatoare
Basarabi, Golenti, Ciupecenii Vechi ;
Competitivitate redusa in sectorul serviciilor de utilitate publica ;
Slaba calitate a serviciilor de utilitate publica pentru populatie si agenti
economici ;
Cresterea diferentelor intre mediul urban si cel rural in ceea ce priveste
calitatea vietii populatiei si dezvoltarea economica ;
Migrarea populatiei tinere .

21

ALIMENTAREA CU APA, CANALIZAREA SI EPURAREA

APELOR UZATE DIN MUNICIPIUL CALAFAT
1.INTRODUCERE
Este imperios necesar ca fiecare Consiliu Local sa-si identifice prioritatile, sa
intocmeasca proiecte si sa gaseasca surse de finantare pentru acestea. In contextul problematicilor
multiple care isi gesesc rezolvarea treptat, problema alimentarii cu apa si canalizarii tuturor
localitatilor pana in anul 2018 este un angajament asumat de Romania prin Tratatul de Aderare la
Uniunea Europeana.
Dimensiunea economico sociala a serviciilor comunitare de utilitati publice in
speta alimentarea cu apa si canalizarea si rolul acestora in mentinerea coeziunii sociale, reclama
si justifica adoptarea si implementarea unui set de masuri avand ca obiectiv dezvoltarea durabila,
atingerea standardelor Uniunii Europene si eliminarea disparitatilor economico sociale dintre
statele membre ale acesteia si Romania.
Apreciem ca este oportun sa se elaboreze in acest moment o strategie pe termen
mediu si lung pentru domeniul serviciilor publice de alimentare cu apa si canalizare, care, avand
ca punct de plecare analiza situatiei existente, sa creioneze scenariile posibile de modernizare si
dezvoltare a acestor servicii si sa contribuie astfel la luarea unor decizii majore cu privire la
directiile de actiune in etapele ce vor urma.
Analiza va trebui sa aiba in vedere ca serviciile publice de alimentare cu apa si
canalizare joaca un rol capital pentru imbunatatirea calitatii vietii tuturor cetatenilor si pentru lupta
impotriva excluderii sociale si izolarii. Furnizarea de servicii publice de alimentare cu apa si
canalizare intr-o maniera performanta si nediscriminatorie constituie, la randul sau, o conditie
pentru o mai buna integrare economica in Uniunea Europeana. In plus, aceste servicii alcatuiesc un
stalp al cetateniei europene, deoarece se numara printre drepturile cetatenilor europeni si ofera o
posibilitate de dialog cu autoritatile publice, in cadrul unei bune administrari.
Serviciile publice de alimentare cu apa si canalizare se afla in centrul dezbaterii
politice, in special din perspectiva rolului pe care il joaca autoritatile publice intr-o economie de
piata si anume, pe de o parte, acela de a veghea la buna functionare a pietei si pe de alta parte, de a
garanta interesul general, in special satisfacerea nevoilor primordiale ale cetatenilor si conservarea
bunurilor publice atunci cand piata nu reuseste sa o faca.
Strategia de fata plaseaza serviciile publice de alimentare cu apa si canalizare in sfera
activitatilor de interes economic general, asa cum sunt ele definite in Carta Verde a Uniunii
Europene si incearca sa alinieze aceste servicii la conceptul european, avand la baza
urmatoarele obiective fundamentale:

Descentralizarea serviciilor publice si cresterea responsabilitatii autoritatilor locale

cu privire la calitatea serviciilor asigurate populatiei;

Extinderea sistemelor centralizate pentru serviciile de baza (alimentare cu apa,

canalizare, salubrizare) si cresterea gradului de acces a populatiei la aceste servicii;

Restructurarea mecanismelor de protectie sociala a segmentelor defavorizate ale

populatiei si reconsiderarea raportului pret/calitate;
22

Promovarea principiilor economiei de piata si reducerea gradului de monopol;

Atragerea capitalului privat in finantarea investitiilor din domeniul infrastructurii

locale;

Institutionalizarea creditului local si extinderea contributiei acestuia la finantarea

serviciilor comunale;

Promovarea masurilor de dezvoltare durabila;

Promovarea parteneriatului social si pregatirea continua a resurselor umane.

Cartea Alba asupra guvernarii Europei, lansata in cadrul reuniunii Parlamentului European din
15 februarie 2000, a introdus noul concept de parteneriat democratic intre diferitele nivele de
guvernare in Europa si trateaza problematica serviciilor publice de interes economic general,
inclusiv cele de alimentare cu apa si canalizare.
Serviciile publice de alimentare cu apa si canalizare trebuie sa aiba urmatoarele
caracteristici:
universalitate;
egalitatea tratamentului;
continuitate;
siguranta persoanelor si a serviciului;
adaptabilitate si gestiune pe termen lung;
transparenta ;
suportabilitate.
Aceasta Strategie incearca sa defineasca principalele obiective de dezvoltare a
serviciilor publice de alimentare cu apa si canalizare in conformitate cu prevederile directivelor
europene pentru:
-

apa potabila

Nr. 98/83/EEC ;

apa uzata urbana

Nr. 91/271/EEC ;

apa de suprafata pentru apa potabila

Nr.75/440/EEC ;

poluanti periculosi in apa subterana

poluanti periculosi in apa de suprafata

Nr. 80/68/CEE ;
Nr.76/464/CEE .

Un rol important are si Directiva Cadru 2006/60/EC a Parlamentului si Consiliului

European care stabileste cadrul de actiune in domeniul politicii apei, introducand o serie de
elemente noi referitoare la gospodarirea apelor la nivel de bazin hidrografic si la caracterizarea
starii apelor in cinci categorii de calitate.
Concluzionand, dezvoltarea serviciilor publice de alimentare cu apa si canalizare se caracterizeaza
prin :
-serviciile publice de alimentare cu apa si canalizare, trebuiesc organizate la nivel
regional.In acest sens, s-a creat Asociatia de Dezvoltare Intercomunitara Oltenia
privitor la alimentarea cu apa si canalizare ;
- datorita incercarii de deschidere a pietei a fost necesara infiintarea autoritatilor de
reglementare : ANRSC ;
23

- constientizarea mai acuta a dimensiunii sociale a serviciului public de alimentare cu apa

si canalizare ;
- deschiderea pietei serviciilor si globalizare.

2.Cadrul legislativ general, legislatia specifica si cea europeana care

reglementeaza serviciile publice de alimentare cu apa, canalizare si epurarea
apelor uzate
Serviciile publice de alimentare cu apa si canalizare au fost influentate de diversele
transformari organizatorice, tehnice si administrative, cauzate de evolutia institutionala de
ansamblu, proces ce a inclus si municipiul Calafat.
In prezent se acorda importanta cuvenita problemelor privind asigurarea si
dezvoltarea serviciilor publice, fiind recunoscut rolul acestora in procesul de ridicare a
calitatii vietii. Noile reglementari vor permite dezvoltarea serviciilor publice de alimentare
cu apa si canalizare in concordanta cu prevederile directivelor europene.
In actiunea de reglementare coerenta a problemelor privind serviciile publice de
interes general, se pot distinge urmatoarele categorii si grupe principale de acte normative:
Legislatie cadru:
-Legea nr. 215/2001 privind administratia publica locala cu modificarile si
completarile ulterioare;
-Legea nr. 51/2006 privind serviciile comunitare de utilitati publice ;
-Legea nr. 107/1996 a apelor;
-Legea nr. 137/1995 a protectiei mediului.
Legislatie specifica :
-Ordonanta nr.32/2002, aprobata prin Legea nr. 634/2002, modificata si
completata prin O.G. nr. 35/2003;
-Legea nr. 458/2002 privind calitatatea apei potabile;
-Legea nr.241 /2006 a serviciului de alimentare cu apa si canalizare ;
-Regulamentul-cadru si Contractul-cadru de delegare a gestiunii serviciilor
publice de alimentare cu apa si de canalizare
Legislatie europeana:
Directiva 98/83/CEE privind Calitatea apei destinate consumului uman
Definitia apei potabile, specificata in Legea nr. 458/2002 privind calitatea apei
potabile, este conforma cu cea prevazuta in directiva. In lege sunt stabilite obligatiile
producatorilor si distribuitorilor de apa potabila, parametrii de calitate si valorile lor limita.
Clasificarea parametrilor a fost facuta conform Directivei, renuntandu-se astfel la sistemul
existent anterior in Romania.
Directiva Consiliului 91/271/EEC privind Epurarea apelor uzate urbane a fost
transpusa in totalitate in legislatia romaneasca prin HG 188/2002 pentru aprobarea normelor
privind conditiile de descarcare in mediul acvatic a apelor uzate.
Directiva Consiliului nr. 91/676/EEC privind Protectia apelor impotriva poluarii
cauzate de nitrati din surse agricole a fost transpusa in totalitate prin Hotararea Guvernului
24

Romaniei nr. 964/2000 privind aprobarea Planului de

impotriva poluarii cu nitrati din surse agricole.

actiune pentru protectia apelor

Celelalte directive ale Uniunii Europene in domeniul apei au fost transpuse in

legislatia romaneasca prin urmatoarele acte normative :

- Directiva 76/464/EEC - HG 118/2002-Directiva Cadru privind

apa 2000/60/EEC Armonizarea legii107/1996

25

3.STAREA ACTUALA A SECTORULUI SERVICIILOR PUBLICE DE

ALIMENTARE CU APA SI CANALIZARE LA NIVELUL MUNICIPIULUI
CALAFAT
3.1 RESURSELE DE APA ALE MUNICIPIULUI CALAFAT (INCLUZAND SATELE
APARTINATOARE)
Municipiul Calafat, ca resurse de apa potabila, dispune de ape de suprafata fluviul
Dunarea si resurse de apa dulce din straturile subterane (pe terasa, panza de apa freatica se afla
la adancimea de 5-6 m iar in lunca la o adancime de pana la 2 m).
Principala sursa de apa dulce pentru Calafat o reprezinta Dunarea, avand la intrarea in
tara, in conditii climatice normale, 170 m 3/an.
Resursele hidrologice provenite din Dunare, inregistreaza insa, fluctuatii in functie de
sezon. Toamna, cel mai secetos sezon din Romania, scurgerea este procentual mult mai mica
comparativ cu stocul mediu multianual.
Cu toate acestea, Dunarea continua sa furnizeze, indiferent de anotimp, apa tuturor
locuitorilor municipiului Calafat.
.

In ceea ce priveste apele subterane, cele mai insemnate (cantitativ) ape descendente
constituite in resurse permanente, sunt cele freatice, situate in primul orizont acvifer. In functie
de unitatile tectonice structurale, acestea se caracterizeaza in functie de conditiile morfostructurale.
Apele freatice sunt cantonate la adancimea de 10 30 m, capabile sa debiteze 1-10 l/s
km si constituie principala sursa de apa din satele Basarabi si Ciupercenii Vechi. Din cauza
secetei, unele din aceste puturi au secat.
2

Din punct de vedere calitativ acestea nu indeplinesc conditiile de potabilitate datorita

depasirii indicatorilor specifici fizico-chimici si microbiologici.
Apele subterane de adacime sunt situate sub nivelul zonei schimbului activ si sunt
influentate de apele superficiale si, in acelasi timp, ele depind in mai mica masura de conditiile
climatice.
In satul apartinator Golenti, sursa de apa o reprezinta apele subterane de adancime,
introducandu-se un sistem centralizat de alimentare cu apa.Sistemul de alimentare cu apa este
alcatuit din doua foraje pentru captarea apei subterane, doua rezervoare (aceste rezervoare din
inox au un volum de 40 m 3 fiecare, amplasate la o cota superioara) din care apa se distribuie
gravitational la consumatori.

3.1.1.Caracterizarea hidrogeologica a zonei

Din studiile hidrogeologice realizate in zona cu scop de asigurare a alimentarii cu apa
potabila a platformei industriale, rezulta ca dintre formatiunile cuaternare purtatoare de ape
freatice, au fost cele ale pleistocenului superior constituite in depozite aluvionare ale teraselor
inalte, superioare si inferioare ale Dunarii, alcatuite in special din pietrisuri, bolovanisuri si
nisipuri, precum si cele ale holocenului inferior si superior, din care fac parte aluviunile teraselor
joase si luncilor.
26

Lunca si terasele Dunarii reprezinta unitatea hidrogeologica cea mai importanta din punct de
vedere al raspandirii depozitelor freatice si al resurselor de apa.
Caracteristic pentru aceasta unitate este discontinuitatea pantei morfologice si uneori a
depozitelor la adancimi diferite, in functie de nivelul de terasa. In zonele teraselor inalte si
superioare, stratele acvifere se dezvolta in mod frecvent sub adancimea de 15-20 m.
In zonele terasei joase si lunca propriu-zisa, stratele acvifere freatice au fost interceptate
in majoritatea cazurilor intre 5-20m adancime.
Grosimea depozitelor permeabila ale orizontului acvifer freatic variaza in limite cuprinse
in general intre 5-20 m. In zona studiata grosimile sunt mai mici, rar depasind 10 m.
Patul impermeabil al orizontului freatic este constituit din marne, argile, argile nisipoase
sau prafoase a caror grosime variaza in limite de 15-20m in zonele de terasa si intre 0-5 m in
zona de lunca.
Se cunoaste ca pe anumite sectoare ale zonei, intre diferitele trepte geomorfologice exista
discontinuitati ale pantei hidraulice.
Vitezele de curgere, exprimate prin gradientii hidraulici, sunt mai mari atat in zonele cu
relief accidentat cat si in apropierea zonelor de drenaj si mai mici in partea de sud in perimetrul
teraselor si luncii unde gradientii hidraulici au valori de 0,001 la 0,0005.
Analizand variatia coeficientului de filtratie se constata ca in Campia Olteniei Centrale
valorile sunt cuprinse in general intre 200-100 mc/zi.
Transmisivitatea, care exprima capacitatea stratului acvifer de a transmite apa,
echivalenta cu fluxul total unitar pe o unitate de latime de aflux si al unui gradient unitar, are
valori cuprinse intre 100-1000 mc/zi.
Cele mai mari valori inregistrate se suprapun partial peste sectoarele cu cele mai ridicate
valori ale coeficientului de filtrare.
In lunca Dunarii transmisivitatile cunosc aceeasi descrestere a valorilor de la vest la est
ca si cele ale coeficientilor de filtratie, inregistrandu-se valori mai ridicate (peste 1000 mc/zi) pe
sectorul Calafat-Ciuperceni.
3.1.2. -Alimentarea sectorului acvifer
Avand in vedere structura zonei, principalii parametrii hidrogeologici, precum si variatiile lunare
ale nivelului piezometric si cele ale precipitatiilor, se poate admite ca principala sursa de
alimentare a orizontului acvifer freatic o constituie apa provenita prin infiltrarea precipitatiilor
atmosferice, la care se adauga aportul din adancime prin alimentarea pe verticala si intr-o mai
mica masura infiltrarile din apele care traverseaza zona.
Datele de baza ale forajelor inventariate in studiile hidrogeologice apartin Apelor
Romane, Filiala Craiova.
Deoarece adancimea de investigare a acestora a fost de pana la 50 m, s-au pus in evidenta
in special depozitele permeabile ale cuaternarului.

Tabelul 3.1.2.1.
Foraj

Adancime Nivel piezometric

27

Debit (l/s)

Denivelare (m)

Calafat

38,00

25,00

0,50

2,00

Basarabi

30,00

18,00

0,40

3,32

Ciupecenii Vechi

22,00

5,50

7,00

0,92

Apele subterane depind de structura si stratografia zonei. Astfel, in zona de campie se

distinge un complex litologic format din alternanata nisipului cu pietrisului. Orizonturile de
pietrisuri si nisipuri favorizeaza infiltrarea apleor fluviale constituind straturi acvifere intinse.
Apa freatica de adancime reprezinta o sursa de baza pentru apa potabila si este cantonata
in stratul acvifer din pietris marunt format la adancime intre 5-10 m si 25-35 m. Nivelul apei
este ascensional, majoritatea puturilor de captare fiind insipide.
In zona de lunca stratul acvifer incepe de la suprafata prin nisipuri si pietrisuri cu grosimi
de 10-15 m spre stratul de baza (patul impermeabil) constituit la randul sau din argile si marne
compacte cu grosimi de peste 50m. In aceste zone nivelul apei freatice este de 2-3 m. In zonele
mlastinoase, acolo unde apa nu stagneaza la suprafata, nivelul freatic variaza intre 0,5 1,0 m.

4.SITUATIA ACTUALA A INFRASTRUCTURII LOCALE

4.1.Sursa de apa, tratarea apei, reteaua de distributie a municipiului Calafat si a satelor
apartinatoare
Actualmente, Calafatul dispune de un sistem centralizat de distributie a apei potabile,
inscriindu-se printre cele 268 municipii si orase care au extins acest sistem in proportie de 100%.
Retelele de distributie a apei potabile au o lungime totala de 53 de km. asigurand o
echipare in mediul urban de 100% din lungimea totala a strazilor.
Cantitatea anuala de apa potabila distribuita consumatorilor insumeaza circa
1.621.632 mc.
In ultimii ani se constata o scadere a cantitatii totale de apa distribuita in retea datorata in
principal contorizarii si a reducerii activitatilor industriale.
Din totalul de 14.010 locuitori cati are Calafatul (fara satele apartinatoare), 100%
beneficiaza de apa potabila in retea publica.
Gradul de dotare al locuintelor cu instalatii de alimentare cu apa este de aproape 100% in
Calafat, iar in satele apartinatoare Ciupercenii Vechi si Basarabi, ca o consecinta a faptului ca nu
exista retea de alimentare cu apa si nici canalizare, nu exista nici instalatiile de alimentare cu apa
si de canalizare corespunzatoare.
In prezent, populatia municipiului Calafat este de 18.322 de locuitori, din care in mediul
urban 14.010 ( datele au fost furnizate de Directia statistica -01 ianuarie 2007) si in mediul rural
4312 locuitori.

Tabelul 4.1.- Populatia si dotarile hidroedilitare in orasul Calafat si satele apartinatoare

Localitate

Numar populatie
28

Alimentare cu apa

Canalizare

Nr.

2002

1.

Calafat

2.

01.ian.2007

14420

14010

Da

Da

Basarabi

1263

1226

Nu

Nu

3.

Golenti

651

634

Da

Nu

4.

Ciupercenii Vechi

2524

2452

Nu

Nu

18858

18322

TOTAL

4.1.1.MUNICIPIUL CALAFAT
Statia de captare si tratare apa Calafat reprezinta la ora actuala o componenta importanta
a surselor care asigura necesarul de apa potabila al municipiului Calafat.
Aceasta statie asigura un debit de 300l/s apa potabila pentru oras si un debit de 650l/s,
apa industriala.
Statia de captare si tratare apa Calafat este o sursa de suprafata ce preia apa bruta din
fluviul Dunarea. Datorita inchiderii platformei industriale a orasului, precum si a contorizarii
agentilor economici si a unei parti din populatie, consumul de apa a scazut semnificativ, ducand
la ineficienta treptelor de captare si, implicit, la obtinerea unei ape potabile de calitate.
Apa este captata din fluviul Dunarea prin 3 criburi din beton armat, amplasate la distante
diferite de la 70 metri la 100 m de mal si avand intre ele o distanta de aproximativ 17,50
m.Pomparea apei catre statia de tratare se face prin 3 conducte.
Statia de tratare a apei a fost data in folosinta in anul 1982 avand urmatoarea
configuratie :
- camin de distributie apa bruta la decantoarele suspensionale;
-doua decantoare suspensionale cu recirculare ;
-statie de filtrare a apei cu 6 cuve rapide ;
-un rezervor tampon cu volumul de 400m 3 destinat clorarii apei filtrate ;
-o statie pompare ;
-o instalatie de clorare a apei cu 1+1 instalatii de clor, avand o vehime de aproximativ 15 ani.
In incinta statiei de tratare a apei exista un rezervor de stocare cu un volum de 5000 m 3
de unde apa este pompata catre consumatori.
Reteaua de distributie are o lungime totala de 52,40 km, avand vechimi diferite si este
alcatuita din conducte realizate din diferite materiale : fonta, azbociment, otel, beton. Sistemul a
fost dat in functiune in anii 1930 si necesita investitii pentru inlocuirea conductelor din
azbociment si pentru reabilitarea sistemului care prezinta scurgeri frecvente.

Retea apa diametre, lungimi, material, vechime

29

Tabel 4.1. - Retea principala

NR. CRT.
Dn
1.
600
2.
300
3.
400
TOTAL

L(km)
1,2
12,3
2,2
15,7

MATERIAL
PREMO
AZBO
AZBO

VECHIME (ANI)
30
45
45

Tabel 4.2. - Retele secundare

NR. CRT. Dn
1
150
2
125
3
100
TOTAL

L(km)
0,3
0,3
13,6
14,2

MATERIAL
AZBO
AZBO
AZBO

VECHIME (ANI)
45
45
45

1
2
3
4
5
6
7
TOTAL

350
300
250
200
150
125
100

0,2
0,3
0,3
0,4
0,3
0,6
2,5
4,6

FONTA
FONTA
FONTA
FONTA
FONTA
FONTA
FONTA

90
90
90
90
90
90
90

1
2
3
TOTAL

110
63
50

3,2
0,9
0,6
4,7

PEHD
PEHD
PEHD

3
3
3

1
2
3
4
TOTAL
1
2
3
4
5
TOTAL

200
150
100
50

2,7
2,3
7,8
0,4
13,2
1,2
28,7
4,6
4,7
13.2
52,4

OTEL
OTEL
OTEL
OTEL

30
30
30
30

TOTAL KM PREMO
TOTAL KM AZBO
TOTAL KM FONTA
TOTAL KM PEHD
TOTAL KM OTEL

In reteaua de apa exista un castel de apa si un bazin semiingropat cu un volum de 500m 3

care in prezent, din cauza reducerii cererii de apa (industrie) sunt in conservare.
Informatii referitoare la numarul de locuitori care beneficiaza de apa potabila, numarul de
bransamente totale si contorizate se regasesc in tabelul urmator :
Tabel.4.3. - Bransamente
30

Nr.crt Consumatori de apa

.

Bransamente
contorizate

Consumatori
populatie

Populatie
necontorizata(pausal)

1.

Case particulare

1820

4760

974

2.

Blocuri/apartamente

3134

8239

31

3.

Institutii

53

53

4.

Intreprinderi comerciale

320

320

TOTAL

14.004

Dupa cum se remarca din calculele anterioare, datorita cresterii numarului de

bransamente contorizate, volumul de apa masurat la iesirea din statia de tratare a scazut in
fiecare an. O usoara tendinta de scadere a consumurilor de apa se remarca si din cantitatile de
apa facturate.

Tabel 4.4. - Volum apa masurat anual la iesirea din statia de tratare
An
Volum de apa
pompat catre
consumatori

2004

2005

2006

2.362.650 m3/an

2.139.210 m3/an

1.938.585 m3/an

100%

90.5%

82.0%

Contorizarea apei in municipiul Calafat se realizeaza :

-pe conducta de refulare a statiei de pompare apa potabila spre reteaua de distributie, existand
un debitmetru ;
- la fiecare consumator industrial ;
- la bransamentele individuale.

4.1.1.1.CALITATEA APEI POTABILE IN MUNICIPIUL CALAFAT

In urma procesului de monitorizare a calitatii apei de baut in municipiul Calafat s-au
evidentiat urmatoarele :
-

calitatea apei distribuite prin sistemul public de alimentare este controlata permanent
prin prelevarea de probe ;

indicatorii generali de potabilitate evidentiaza calitatea chimica a apei.

31

Tabel 4.1.Valori indicatori de calitate a apei potabile la iesirea din statia de apa determinati la
data de 09.03.2009 pentru Calafat
PARAMETRI
FIZICO-CHIMICI

Valori
inregistrate

Metoda de
analiza

Valori admise cf. Lg.

458/2002

7,01

STAS
6323/88

<5

7,97

STAS
6325/75

6,5-9,5

3,1

STAS
6363/76

SR ISO
7150/01

0,50

Indicatori fizici
Turbiditate
pH

NTU
unitati pH

Indicatori chimici
Alcalinitate
Amoniu

mg/l

Nitriti

mg/l

0,50

Cloruri

mg/l

250

Duritate totala

grd.Ge

min.5

Aluminiu rezidual

mg/l

0,25

Nitrati

mg/l

50

Clor rezidual liber la intrarea in

retea mg/l

0,50

Indicatori bacteriologici
Nr. germeni la 37C/geloza

STAS
3001/91

nici o modificare
anormala

Nr. germeni la 22C/geloza

STAS
3001/91

nici o modificare
anormala

Bacterii coliforme

STAS
3001/91

Coliformi fecali

STAS
3001/91

Enterococi

STAS
3001/91

Analizand indicatorii de mai sus, apa distribuita prin retelele municipale a fost din punct
de vedere microbiologic sigura pentru locuitorii Calafatului, supravegherea potabilitatii apei
derulandu-se eficient.
Situatia prezentata mai sus evidentiaza caracteristicile fizico-chimice ale apei de Dunare
la Calafat in situatii normale, insa acestea se modifica substantial in conditii atipice gen
inundatii, parametrii fizico-chimici inregistrand valori sensibil mai mari.

32

Cu toate acestea, la nivelul municipiului Calafat se constata ramaneri in urma in

domeniul activitatii laboratoarelor de proces din statiile de tratare in ceea ce priveste dotarea,
echiparea laboratoarelor la nivelul de exigenta actual, cat si a calitatii datelor de laborator
.4.1.1.2. Capaciatea profesionala de analiza la nivelul laboratorului de proces
Trebuie mentionat ca se constata ramaneri in urma in domeniul activitatii
laboratorului de proces din statia de tratare .
Acestea se manifesta la nivelul :
- dotarilor cu echipamente ;
- managementul de asigurare si control a calitatii datelor de laborator.
Exigentele manifestate in prezent la nivelul parametrilor de calitate ai apei pe
fluxurile tehnologice impune reconsiderarea viziunii cu care este privita activitatea de
laborator in cadrul sistemelor centralizate de alimentare cu apa si canalizare.
Pasii ce sunt necesari in acesta faza se aprecieaza a fi :
- dotarea laboratoarelor la nivelul exientelor actuale ;
- instruirea personalului pe nivele de competente ;
- certificarea si acreditarea ;
- introducederea sistemelui de asigurare si control a calitatii;
- implementarea la nivel national a unui sistem cu o structura de monitorizare si
intercalibrare a laboratoarelor de proces.

4.1.2.SATUL GOLENTI
In satul Golenti apa este asigurata de un front format din doua foraje, amplasat la nord de
localitate, care sunt echipate cu pompe submersibile.
Apa este pompata in doua rezervoare din inox, fiecare avand un volum de 40 m3,
amplasate la o cota superioara, care permite o distributie gravitationala catre consumatori.
In ceea ce priveste tratarea apei in localitatea Golenti, aceasta nu este supusa unui proces
de tratare si dezinfectare.
In Golenti s-a realizat o conducta pricipala, Dn 50 Dn 80, din PEHD, cu lungimea de
2,15 km si 8 cismele publice. Ulterior, beneficiind de asistenta tehnica asigurata de Directia
Serviciilor de Utilitate Publica din cadrul primariei Calafat, prin investii private ale locuitorilor,
s-au facut lucrari de extindere pe strazile secundare si bransamente la gospodariile particulare.
In prezent exista 213 bransamente, toate contorizate, care acopera aproximativ 95%din
populatie.
4.1.2.1.CALITATEA APEI POTABILE LA GOLENTI
Unii parametrii fizico-chimici ai apei laGolenti, potivit masuratorilor efectuate, au
inregistrat valori sensibil mai mari decat valorile admise conform Legii nr. 458/2002.
Tabelul 4.1.2.1.1. .Caracteristicile fizico-chimice-sursa de apa subterana Golenti
33

Val. indicatorilor de
calitate a apei

20.07.2007

24.08.2007

05.10.2007

Turbiditate

0,3

0,27

0,25

CCOMn (mgO2/l)

1,09

0,96

1,1

Amoniu (mg/l)

Nitriti (mg/l)

Nitrati (mg/l)

100

60

80

pH

7,5

7,5

7,0

Cloruri(mg/l)

28,85

42,55

29,07

Duritate (0 Ge)

29,12

22,4

21,28

Calciu (mg/l)

80,16

80,16

41,68

Dupa cum se observa in tabelul de mai-sus se constata depasiri ale concentatiei admise la
nitrati (valorile admise fiind de 50 mg/l) celelalte valori fiind inscrise in parametrii normali.

4.1.3.LOCALITATILE APARTINATOARE BASARABI SI CIUPERCENII VECHI

Alimentarea cu apa a satelor Basarabi si Ciupercenii Vechi se realizeaza prin puturi forate
de mica si medie adancime.
In ceea ce priveste parametrii fizico-chimici ai apei, din cauza practicarii unei agriculturi
intensive, utilizand ingrasaminte pe baza de azot, coroborat cu lipsa unui sistem de colectare si
tratare a apelor uzate si a dejectiilor animaliere, concentratia de nitrati in panza freatica este mult
crescuta.

Tabel 4.1.3.1. - .Valorile nitratilor determinati in Basarabi (2006)

Valori
Valori
Valori
Valori
Parametrii
inregistrate
inregistrate inregistrate inregistrate
Fizico-chimici
Proba 1
Proba 2
Proba3
Proba 4
Nitrati mg/l

75

140

50

Valori admise
conform Lg
458/2002

210

50

Analizele esantioanelor de apa prelevate din surse de adancime din localitatea Basarabi
evidentiaza incadrarea in limite normale de potabilitate ai celorlalti indicatori, dar in ceea ce
priveste parametrii microbiologici : germeni, geloza, bacterii coliforme, coliformi fecali,
streptococi fecali, se depasesc valorile admise conforme cu reglementarile legale in vigoare.
4.2.CANALIZAREA APELOR UZATE IN MUNICIPIUL CALAFAT SI SATELE
APARTINATOARE
34

Reteaua de canalizare are o lungime totala de 45,6 km in municipiul Calafat, satele

apartinatoare Basarabi, Golenti, Ciupercenii Vechi nebeneficiind in acest moment de acest sistem
de utilitati.
Tabel 4.2.1.

.Retele canalizare retea menajera

Nr. crt.

Dn (mm)

Material

Lungime (km)

Vechime (ani)

1.

1000

PREMO

2,2

30-40

2.

500

BETON

0,7

30-40

3.

400

BETON

1,2

30-40

4.

200

BETON

4,7

10-20

5.

300

BETON

23,2

10-20

6.

500

PVC TIP G

1,6

7.

400

PVC TIP G

2,1

8.

350

PVC TIP G

0,5

9.

300

PVC TIP G

2,2

10.

200

PVC TIP G

6,9

11.

250

POLIETILENA

0,3

TOTAL = 45,6
In municipiul Calafat canalizarea este in sistem divizor si a fost modernizata in urma unei
investitii PHARE 2001, finalizata la sfarsitul anului 2006.
La reteaua menajera sunt bransati 12 257 locuitori, reprezentand 87,5% din totalul
populatiei, un numar de 5 consumatori industriali, 53 de institutii conectate la reteaua de canalizare
si 148 de agenti economici.
Apa colectata este evacuata gravitational catre statia de epurare, cu exceptia zonei joase de
la gara. Apa uzata menajera, colectata din aceasta zona, este pompata cu o statie de pompare intrun camin din reteaua principala.
In contextul implementarii Directivei nr. 98/83/EC privind calitatea apei si a Directivei
Consiliului nr. 91/271/EEC privind epurarea apelor uzate, asa cum a fost amendata cu Directiva
98/15/EC, este necesara intoducerea graduala pana in anul 2018 si in zonele rurale (localitati cu
mai mult de 2000 de locuitori) de sisteme centralizate de furnizare a apei si canalizare.

4.3.RETEAUA PLUVIALA A MUNICIPIULUI CALAFAT

Reteaua pluviala a municipiului Calafat functioneaza in regim automat, in functie de fluctuatiile
nivelului apelor Dunarii :
- la nivelele coborate, apele pluviale sunt evacuate gravitational ;
-la nivele ridicate ale apelor Dunarii, se inchide stavila amplasata pe canalul de evacuare in Dunare
in mod automat.
Tabelul 4.3.1. - .Reteaua pluviala a municipiului Calafat
35

Nr. crt.

Dn (mm)

Material

Lungime (km)

Vechime/an

1.

800

premo

0,4

600

premo

7,6

3.

500

premo

0,9

25-30

Total 8,9 km
Cantitatea de apa meteorica preluata de reteaua publica de canalizare se calculeaza pe
categorii de utilizatori astfel:
-0,2 mc/mp/an pentru suprafetele detinute de persoanele fizice;
-0,3 mc/mp/an pentru suprafetele apartinand domeniului public;
-0,5 mc/mp/an pentru suprafetele detinute de operatorii economici.

4.4.STATIA DE EPURARE DIN MUNICIPIUL CALAFAT

O influenta majora asupra calitatii apelor naturale o au evacuarile de ape uzate
neepurate sau insuficient epurate, care sunt descarcate in receptorii naturali.
Statia de epurare din municipiul Calafat a fost data in folosinta in anul 2007. Ea a fost
construita cu fonduri provenite de la Uniunea Europeana,accesate prin Programul PHARE CES
2001. Investitia s-a ridicat la suma de aproximativ 5.100.000 euro.
Amplasamentul Statiei de epurare este la limita de sud-vest a municipiului Calafat in
apropierea malului Dunarii. Aceasta face parte integranta din sistemul de canalizare a apelor
reziduale ale orasulu. Reteaua de colectare este in sistem divizor intr-un procent de 100%.
Statia de epurare asigura epurarea apelor uzate menajere si industriale, deservind o
populatie echivalenta (fizica si cea rezultata din activitatile industriale) de aproximativ 30.000
locuitori.
Valorile indicatorilor de calitate pentru efluent sunt conforme cu Directiva EU 91/271/EEC
si legislatia din Romania :NTPA-001/2002 si NTPA-011/2002.
Statia de epurare Calafat este de tip compact si asigura epurarea apelor uzate print-o
tehnologie simpla si sigura.
Tehnologia se bazeaza pe procesul de aerare extinsa cu namol activat si denitrificare,
pentru reducerea concentratiei de azot. Cu toate ca prin Tema de proiectare nu s-a cerut si
reducerea azotului, tehnologia si instalatiile de epurare pot satisface si aceasta cerinta. In
perspectiva, se poate reduce si fosforul prin metoda chimica, mai ales atunci cand Dunarea va face
parte din grupa sensitiva.
In ceea ce priveste statia de epurare, aceasta cuprinde 4 obiecte tehnologice :
-statia de pompare apa uzata care este un cheson in care se evacueaza apele uzate din
reteaua de canalizare a orasului si separat de la S.C. Roquette (societate care produce
amidon). Apa uzata este pompata pe o platforma unde este amenajata treapta de epurare
mecanica.
-epurarea mecanica
36

Epurarea mecanica a apelor uzate trebuie sa asigure indepartarea prin procedee fizice si
mecanice, in special, a materiilor de suspensie cat si a celor nemiscibile cu apa, separabile
gravitational, precum si retinerea partiala a substantelor organice.
Treapta de epurare mecanica trebuie exploatata astfel incat sa se asigure, in functie de
tehnologia utilizata:
retinerea materilor in suspensie de dimensiuni mari, care se face in gratare,site etc;
retinerea materiilor nemiscibile cu apa (grasimi, produse petroliere), realizata in
separatoare de grasimi;
sedimentarea materiilor in suspensie separabile prin decantare, care are loc in
deznisipatoare, decantoare etc;
colectarea si prelucrarea namolului primar.
Treapta mecanica a statiei de epurare este alcatuita din urmatoarele obiecte:
1. gratare rare;
2. pompe de ape uzate;
3. gratare plane si curbe cu curatire mecanica;
4. deznisipatoare;
5. separatoare de grasimi;
6. camera de distributie;
7. canale de legatura.
Treapta mecanica a fost dimensionata la o capacitate de 97 l/s.
Instalatiile de epurare mecanica a apelor uzate trebuie sa asigure, de regula, o eficienta de
separare si indepartarea principalelor substante poluante continute, astfel:
-

40-60% pentru materii in suspensie;

20-40% pentru CBO5;

20-40% pentru fosfor total si azot organic;
25-75% pentru bacteriile coliforme totale.
-epurarea biologica
Epurarea biologica este de tipul aerare extinsa si are loc in doua bioreactoare;
Treapta biologica a statiei de epurare cuprinde urmatoarele obiecte:
1. bazinele de aerare;
2. decantoarele radiale secundare;
3. canale de legatura;
4. camera de distributie.
Treapta biologica a fost dimensionata la o capacitate de 97 l/s.
-prelucrarea namolului.
Namolul in exces evacuat este colectat in rezervorul de namol de unde acesta este transportat
gravitational intr-o statie de deshidratare.
Fuxul tehnologic de deshidratare cuprinde :
-amestecare cu o solutie de polielectrolit de

37

tip cationic ;

-deshidratare ;
-evacuarea brichetelor de namol, cu o banda transportoare int-o remorca auto si apoi
transportul la groapa de gunoi a orasului ;
-apa rezultata din procesul de deshidratare este colectata si reintrodusa in circuitul apei
brute.
Pentru asigurarea unei functionari corespunzatoare a statiei de epurare, operatorul trebuie sa
aiba o baza de date din care sa rezulte urmatoarele caracterisitci fizico-chimice pentru namol
(primar, biologic, amestec primar cu biologic, ingrosat,:
Este necesar a mentiona ca aceasta statie de epurare a fost proiectata pentru denitrificare,
insa nu si pentru eliminarea N. si P.

5. PROPUNERI DE INVESTITII, INCLUSE IN MASTER PLANUL JUDETULUI DOLJ

O deosebita importanta in contextul actual - cu referire la fondurile structurale- o au elaborarea
Master Planurilor Judetene, ca o modalitate eficienta de accesare la nivel regional a acestei
categorii de fonduri, avand in vedere in principal dezvolatarea serviciilor de apa si canalizare si
construirea de statii de epurare.
La nivelul judetului Dolj, Studiul de fezabilitate va fi realizat de consortiul Pell Frischmann si
Romair Consulting.
In perspectiva, se au in vedere (potrivit Master Planului ) urmatoarele :
- modernizarea Statiei de Epurare Ape Uzate pentru asigurarea eliminarii N si P pentru zona
municipiului Calafat. Cu toate ca celelalte localitati din zona nu necesitata acest nivel de epurare,
se considera ca exista beneficii in administrarea unei singure statii in aceasta locatie ;
in ceea ce priveste reteaua de distributie a apei in municipiul Calafat, se estimeaza ca pentru
completarea retelei, sunt necesari 17 km suplimentari de retea ;
- avand in vedere sugestia de a alimenta localitatea Poiana Mare suplimentar fata de Calafat, se
propune analizarea reconstruirii Statiei de Tratare a Apei pe terenul adiacent statiei existente.
Aceasta ar fi o statie de tratare noua, etapizata, pentru 46.000 pe, care sa includa statia si
constructiile actuale pentrua utiliza cat mai bine bunurile existente. Pentru respectarea cerintelor
Directivei 98/83/CE ar fi necesare servicii noi de laborator si analiza.

38

6.Programul Operational Sectorial Mediu 2007-2013

Obiectivul specific al Programului Operational Sectorial Mediu este de a imbunatati
calitatea si accesul la infrastructura de apa potabila/ape uzate asigurand furnizarea cu apa potabila
si servicii de ape uzate in majoritatea zonelor urbane pana in 2015. Acest lucru este specificat in
document ca Axa prioritara 1: extinderea si modernizarea sistemelor de apa si ape uzate.
Axa prioritara 1 are urmatoarele obiective principale:
Asigurarea serviciilor de apa si canalizare, la tarife accesibile ;
Asigurarea unei calitati adecvate a apei potabile in toate aglomerarile urbane ;
Imbunatatirea puritatii cursurilor de apa ;
Imbunatatirea managementului namolului din statia de epurare ;
Crearea de structuri inovatoare si eficiente de management al apei.
Investitiile propuse trebuie sa se bazeze pe Master Planurile la nivel regional. Acestea sunt
documente de planificare la nivel de regiune/judet, care identifica unde s-ar realiza mai bine
managementul resurselor de apa si ape uzate in cadrul unui proiect regional (prin regionalizarea
serviciilor de apa, pentru a imbunatati calitatea acestora si eficienta costurilor).
Ca o regula generala, aceste proiecte trebuie sa ia in considerare toate localitatile de peste
10.000 p.e. (in principal localitati urbane) , acolo unde aceste investitii suplimentare sunt bine
justificate din punct de vedere tehnic, economic si al mediului inconjurator.
6.1.Cerinte ale Tratatului de Aderare
Ca urmare a negocierilor din Capitolul 22 Mediu, Romania are anumite angajamente care
implica investitii substantiale in sectorul apa si ape uzate in perioade de tranzitie relativ scurte.
Conform Tratatului de Aderare, Romania are la dispozitie niste perioade de tranzitie pentru
a indeplini aquis-ul pentru colectarea, epurarea si evacuarea apelor uzate urbane, - pana in 2015
pentru un numar de 263 aglomerari cu o populatie echivalenta mai mare de 10.000 (p.e.)
De asemenea, se stabilesc perioadele de tranzitie conform Directivei Nr. 98/83/CE asupra
calitatii apei potabile pana in 2015. In plus, in urma negocierilor de aderare, intreg teritoriul
Romaniei a fost declarat zona sensibila, astfel incat toate algomerarile mai mari de 10.000 p.e.
trebuie sa fie dotate cu statii de epurare a apelor uzate asigurand un nivel avansat de epurare. In
acest context, sunt necesare costuri suplimentare pentru conformarea la Directivele Europene chiar
si in majoritatea localitatilor cu o populatie de peste 100.000 de locuitori care au beneficiat de
programe de pre-aderare pentru construirea/reabilitarea statiilor de epurare.
6.1.2.Colectarea si epurarea apelor uzate
Prin derogarea din Articolele 3, 4 si 5 (2) din Directiva 91/271/CEE, cerintele pentru
sistemele de colectare si epurarea apelor uzate urbane nu se vor aplica in totalitate in Romania
pana la data de 31 decembrie 2018, in conformitate cu urmatoarele obiective intermediare:
-pana la data de 31 decembrie 2013, conformarea cu Articolul 3 (Sistemele de colectare) din
Directiva pentru localitatile cu o populatie echivalenta mai mare de 10.000;
- pana la data de 31 decembrie 2015, conformarea cu Articolul 5 (2) (Tratarea apelor uzate) in
localitati cu o populatie echivalenta mai mare de 10.000.
Romania va asigura o crestere treptata a gradului de conformare cu Articolul 3 privind sistemele
de colectare in conformitate cu urmatoarele rate ale populatiei echivalente totale:
-61% pana la data de 31 decembrie 2010,
-69% pana la data de 31 decembrie 2013,
-80% pana la data de 31 decembrie 2015.
Romania va asigura o crestere treptata a gradului de conformare cu Articolului 4 si 5(2) referitor
la epurarea apelor uzate in conformitate cu urmatoarele rate totale minime de populatie
echivalenta: -51% pana la data de 31 decembrie 2010,
-61% pana la data de 31 decembrie 2013,
-77% pana la data de 31 decembrie 2015.

39

6.1.3.Apa potabila
Directiva Consiliului 98/83/CE din 3 noiembrie 1998 asupra calitatii apei destinate consumului
uman: Prin derogarea din Articolele 5(2) si 8, si din Anexa I, Partea B si Partea C din Directiva
98/83/CE, valorile stabilite pentru urmatorii parametri nu vor fi aplicate in totalitate Romaniei in
baza conditiilor indicate mai jos:
-pana la data de 31 decembrie 2010 pentru oxidabilitate in aglomerarile cu mai putin de 10 000
locuitori;
-pana la data de 31 decembrie 2010 pentru oxidabilitate si turbiditate pentru aglomerarile cu o
populatie cuprinsa intre 10 000 si 100 000 de locuitori.
-pana in data de 31 decembrie 2010 pentru oxidabilitate, amoniu, aluminiu, pesticide, fier si
mangan in aglomerarile cu peste 100 000 de locuitori;
-pana la 31 decembrie 2015 pentru amoniu, nitrati, turbiditate, aluminiu, fier, plumb, cadmiu si
pesticide in aglomerarile cu mai putin de 10 000 de locuitori;
-pana la data de 31 decembrie 2015 pentru amoniu, nitrati, aluminiu, fier, plumb, cadmiu, pesticide
si mangan in aglomerarile cu o populatie intre 10 000 si 100 000 de locuitori.
6.1.4.Cerinte pe scurt
Pentru ca investitiile sa fie eligibile pentru sprijinul Fondului de Coeziune trebuie indeplinite
urmatoarele conditii:
1. Aglomerari/comunitati urbane cu o populatie mai mare de 10,000;
2. Comunitatile care beneficiaza de proiect trebuie sa faca parte dintr-un Operator Regional;
3. Proiectul trebuie sa asigure conformarea la cerintelor prevazute in Tratatul de Aderare;
4. Proiectul trebuie sa ofere o solutie completa pentru zona specificata in proiect.

6.2. Selectarea Investitiilor Prioritare

Selectarea investitiilor prioritare trebuie sa se bazeze pe un proces deschis si transparent dupa ce a
propus urmatoarele aspecte fundamentale ale acestei strategii:
(a) Principala cerinta este ca Romania sa-si poata indeplini obligatiile legale in baza Tratatului de
Aderare la Uniunea Europeana. Orice investitie propusa trebuie sa contribuie la indeplinirea
obligatiilor pe care Romania le are prin Tratatul de Aderare cu privire la:
- Directiva Consiliului 98/83/CEE cu privire la calitatea apei destinate consumului uman, si
- Directiva Consiliului 91/271/CEE privind epurarea apelor uzate.
(b) Programele de investitie pe termen scurt vor urmari o selectie a investitiilor necesare pentru
indeplinirea celor mai urgente termene ce rezulta de mai sus. Selectia va da prioritate acelor
proiecte care au o sansa mare sa fie implementate cu succes in termenele aplicabile pentru a
demonstra folosirea eficienta a fondurilor in cel mai scurt timp posibil.
(c) Termenele mai lungi pentru proiectele de investitie vor fi structurate in asa fel incat sa respecte
obligatiile ramase pe care Romania le are in baza Tratatului de Aderare cu privire la cele doua
directive indicate mai sus.
(d) Acolo unde exista o necesitate a priori de investitie pentru a respecta un termen mai apropiat
(de exemplu acolo unde exista deja o comunitate mai mare de 10.000 populatie echivalenta) se
explica optimizarea raportului beneficiu/cost a investitiei prin extinderea investitiei pentru a
acoperi cat mai multe persoane cu putinta. Acest lucru mareste posibilitatea ca investitia sa fie
sustenabila. Pentru a aseza posibilele proiecte intr-un fel de ordine a prioritatilor se propune
folosirea unui Procedeu de cantarire prin care se vor stabili criteriile cheie si comparatiile
punctate ale criteriilor sau preferintelor.
Criteriile fundamentale care trebuie urmarite sunt dupa cum urmeaza:
- Populatia cuprinsa in proiect sa fie mai mare de 10.000;
- Dezvoltarea infrastructurii trebuie sa cuprinda investitii privind apele uzate;
- Comunitatile trebuie sa se alature Operatorului Regional;
- Potential pentru imbunatatirea sursei de apa potabila;
40

- Posibilitatea formarii unor aglomerari;

- Capacitatea de a respecta data-tinta pentru indeplinirea obligatiilor de conformare;
- Costuri de operare pe cap de locuitor (punctaj scazut= cost ridicat pe cap de locuitor)
- Cheltuielile de capital pe cap de locuitor (Capex ridicat = punctaj scazut)
- Disponibilitatea terenului (risc ridicat = punctaj scazut, risc scazut = punctaj ridicat).
Prin Master Planul judetului Dolj, municipiului Calafat i s-a alocat suma de 8.950.000
euro, avandu-se in vedere lucrari de reabilitare Statie de tratare a apei, a Statiei de pompare apa
Calafat, imbunatatiri ale Statiei de epurare in vederea eliminarii azotului si fosforului , extindere
retele de canalizare, statii de pompare locale, statii de pompare apa uzata in vederea imbunatatirii
conditiilor de viata ale tuturor cetatenilor municipiului Calafat si ai celor din satele apartinatoare.

7.PROBLEME IDENTIFICATE SI SOLUTIILE CORESPUZATOARE

In concordanta cu necesitatile de dezvoltare ale serviciilor de utilitate publica in municipiul
Calafat, pornind de la evaluarea situatiei existente s-au identificat cateva probleme precum si
solutiile corespunzatoare (vezi tabelul alaturat).
Tabel 7.1.
PROBLEME IDENTIFICATE
SOLUTII
1. Retelele de alimentare cu apa a
municipiului Calafat au un grad mare de

1.1.0 Realizarea unui studiu de fezabilitate

pentru reabilitarea retelei de distributie a
41

uzura.

orasului.
1.1.1 Lucrari de reabilitare a retelelor de apa.

2. Lipsa retelei de alimentare cu apa in

sistem centralizat in satele Basarabi si
Golenti.

1.2.0 Reactualizarea studiului de fezabilitate si

a proiectelor tehnice privind alimentarea cu
apa a satelor apartinatoare, Basarabi si
Golenti, prin extinderea retelei de distributie a
municipiului Calafat.
1.2.2 Realizarea lucrarilor de alimentare cu
apa a satelor Basarabi si Golenti.

3. Statia de tratare, captare si distributie a

apei in municipiul Calafat necesita lucrari
urgente de reabilitare si modernizare avand
in vedere si proiectele de investitii viitoare de
extindere a retelei de distributie.

1.3.0 Realizarea unui studiu de fezabilitate

privind reabilitarea si modernizarea statiei de
captare si tratare a apei.
1.3.1 Executarea lucrarilor specifice de
reabilitare a statiilor de apa.
1.3.2 Monitorizarea calitatii apei distribuite
catre populatie.

4. Lipsa canalizarii in satele Basarabi si

Golenti.

1.4.0 Studii de fezabilitate pentru canalizarea

satelor Basarabi si Golenti.
1.4.1 Realizarea lucrarilor de canalizare in
satele Basarabi si Golenti.

5. Lipsa retelei de alimentare cu apa si a

canalizarii in satul apartinator Ciupercenii
Vechi

1.5.0 Realizarea unui studiu de fezabilitate si a

unui proiect tehnic privind alimentarea cu apa
si canalizarea satului Ciupercenii Vechi.
1.5.1. Realizarea lucrarilor de alimentare cu
apa, canalizare in satul Ciupercenii Vechi.

8.STADIUL DOCUMENTATIILOR PENTRU POIECTELE DE INVESTITII PROPUSE

PENTRU PERIOADA 2008 2013
Tabelul 8.1.
Nr.
Denumirea proiectului de
Stadiul realizarii
Valoarea
Surse
crt.
investitii
documentatiilor
investitiei
finantare
0
1
2
3
4
1.
Alimentarea cu apa a satelor
apartinatoare Basarabi,
Golenti prin extinderea
retelei de distributie a
42

2.

municipiului Calafat,
reapectiv canalizarea celor
doua sate
Alimentarea cu apa si
canalizarea satului
Ciupercenii Vechi

3.

Reabilitarea statiei de
captare si tratare a apei si a
retelei de alimentare cu apa
a municipiului Calafat

Potrivit Master
Planului se prevede
reconstruirea
/reablitarea statiei
de captare si tratare
a apei care sa
deserveasca inclusiv
localitatea Poiana
Mare ca urmare a
excedentului de apa

Acest proiect
face parte din
Master Planul
judetului Dolj,
varianta pentru
municipiul
Calafat

Fonduri
Structurale
P.O.S Mediu

Si acest proiect
face parte din
Master Planul
judetului Dolj,
varianta pentru
municipiul
Calafat

Fonduri
Structurale
P.O.S Mediu

9.SCURTA DESCRIERE A STUDIULUI DE FEZABILITATE REABILITAREA STATIEI

DE CAPTARE SI TRATARE A APEI SI A RETELEI DE ALIMENTARE CU APA A
MUNICIPIULUI CALAFAT
Studiul de Fezabilitate prevede a se realiza urmatoarele obiective:
TREAPTA I (CAPTARE)
1. Reabilitare statie transformare :
- inlocuirea celulelor prefabricate vechi cu echipamente noi si performante ;
-inlocuirea cablului pentru alimentarea de rezerva, pe o distanta de 800m ;
-modernizarea instalatiilor de compensare a factorului de putere.
2. Achizitie electropompe
In vederea obtinerii unui debit variabil si implicit o pornire lina si fara socuri in conductele
magistrale de apa se vor folosi pompe ce respecta caracterisitcile initiale, comandate de
convertizoare de frecventa, realizandu-se un regalj de debit intr-o plaja foarte mare.
Pentru asigurarea fluxului continuu al apei brute se vor achizitiona 2 pompe de capacitate mica.
Pentru amorsarea pompelor de mare capacitate se vor achizitiona 2 pompe de vid.
3. Achizitie echipamente de masura si control
Pentru monitorizarea parametrilor apei brute captate din Dunare se vor folosi urmatoarele
echipamente :
-traductor de debit ;
-traductor de turbiditate ;
-traductor de presiune.
Parametrii tehnologici masurati vor fi transmisi in cmera de comanda si vor fi monitorizati de un
calculator.
43

4. Executie invelitoare cladire statie treapta I

Pentru eliminarea infiltratiilor de apa pluviala prin plafonul statiei treapta I, se va construi
peste plafonul din beton al cladirii, o sarpanta simpla din lemn cu asteriala de scandura si
invelitoare de tabla galvanizata in suparafata de 150 m2 .
5. Executie platforma plutitoare
Datorita necesitatii amorsarii pompelor de captare pe timp secetos, se va achizitiona o
platforma plutitoare ce va contine o electropompa. Platforma plutitoare va fi ancorata in dreptul
statiei de pompare treapta I, la o distanta de 70 m de mal.
TRAPTA II (TRATARE)
1. Reabilitare statie de transformare
Reabilitarea statiei de transformare consta in :
-inlocuirea celulelor de prefabricate cu echipamente noi si performante ;
-modernizarea instalatiilor de compensare a factorului putere.
2. Achizitie electropompe
Achizitionarea a doua pompe comandate de convertizoare de frecventa va ajuta la
corelarea permanenta a debitului iesit din Statia de apa Calafat in functie de consumul solicitat. De
asemenea, pentru o mai buna supraveghere a retelei de apa a orasului Calafat se vor instala in
caminele de golire 15 vane manuale.
3. Achizitie echipamente de masura si control
Pentru supravegherea calitatii apei refulate din Statia de apa catre consumatori se vor
monta pe cele doua magistrale ce pleaca spre oras un traductor de debit, un analizor de turbiditate,
un traductor de presiune si un analizor de Cl2.
4. Reabilitare decantoare suspensionare
Reabilitarea decantoarelor suspensionale implica doua componente :
- Reabilitarea unui decantor din punct de vedere constructiv-reparare fisuri, pentru eliminarea
pierderilor de apa ;
-Reabilitarea celor doua decantoare cu privire la gradul de automatizare.
5. Reabilitare statie de filtre rapide
Pentru buna functionare a filtrelor se vor folosi urmatoarele modernizari :
- achizitie vane fluture ;
-se va monta in fiecare filtru cate un traductor de nivel pentru urmarirea nivelului de apa din
filtru ;
-achizitie turbosuflante pentru spalarea filtrelor.
6. Reabilitare statie de clorinare
Pentru modernizarea statiei de clorinare se va achizitiona si noua instalatie de dozat clor gazos.
7. Reabilitare statie chimica
Pentru modernizare se vor achizitona pompe dozatoare.
8. Dotare laborator chimic
Pentru urmarirea parametrilor ce tin de calitatea apei se vor achizitiona pentru laboratorul
chimic urmatoarele aparate :
-pH tru de laborator ;
-turbidimetru ;
-analizor de clor.
9. Executie invelitoare rezervor 5000 m3 , post de transformare si cladire statie
Pentru eliminarea infiltratiilor de apa pluviala prin plafonul statiei treapta II se va construi
peste plafonul din beton al cladirilor o sarpanta simpla de lemn cu asteriala de scandura si
invelitoare de tabla galvanizata.

44

10.FINANTAREA SERVICIULUI PUBLIC DE ALIMENTARE CU APA SI

CANALIZARE
Finantarea activitatii curente a serviciului public de alimentare cu apa si canalizare se face
prin preturi si tarife platite de consumatori.
Operatorul de servicii publice de alimentare cu apa si canalizare (in cazul municipiului
Calafat operator este Directia de Servicii de Utilitate Publica Calafat), are posibilitati financiare
limitate, cauzate in principal de:
-

rata redusa a profitului acceptat in fundamentarea tarifelor;

costurile mari de productie, generate de starea tehnica necorespunzatoare a retelelor,

instalatiilor si echipamentelor;

capacitatea redusa de cumparare a populatiei.

Principalele cai prin care se pot atrage fonduri pentru finantarea investitiilor in sistemele
de alimentare cu apa si canalizare se concretizeaza in :
a.

Atragerea si utilizarea unor fonduri nerambursabile.

Exista cateva realizari notabile in directia atragerii si utilizarii de fonduri

nerambursabile
- Fondurile obtinute de la UE pentru finantarea unui proiect de investitii ce a avut
drept obiect construirea unei Statii de Epurare in municipiul Calafat prin Programul de
Coeziune Economica si Sociala PHARE 2001-Proiecte de infrastructura ;
- obtinerea de fonduri nerambursabile prin Programul PHARE 2005 Coeziune
Economica si Sociala pentru realizarea unui Studiu de Fezabilitate avand drept obiect
implementarea unui sistem integrat de gestionare a deseurilor urbane si asimilate in
municipiului Calafat.

b. Finantarea investitiilor prin credite rambursabile

Intrarea intr-un astfel de program presupune insa un efort considerabil din partea
operatorilor si al autoritatilor locale respective, precum si asumarea unor angajamente pe
termen lung. Ele privesc in principal cresterea performantelor operationale si financiare,
utilizarea unor metode moderne de management tehnic si financiar, investitii in resursele
umane si in sistemele informationale de management.
Finantarea infrastructurii prin credite bancare trebuie extinse pentru ca:

alocatiile de la bugetul de stat devin din ce in ce mai reduse, ca urmare

a constrangerilor bugetare;

interesul capitalului privat este inca mic in comparatie cu nevoile de

investitii ale acestui sector;

creditul impune eficienta economica si presupune disciplina financiara,

caracteristici care lipsesc cel mai mult acestui sector;

creditul permite impartirea poverii investitiilor urgente din

infrastructura (generatoare de beneficii pe termen lung), pe mai multe
generatii de viitori beneficiari.
45

c. Implicarea capitalului privat si realizarea unor parteneriate intre sectorul public si cel
privat este la inceput de drum dar se constituie intr-o modalitate de atragere de investitii cu
potential in urmatorii ani.
Capitalul privat trebuie implicat in sfera serviciilor publice locale, sub forma
parteneriatului public-privat, pentru ca:
a) interesul privat disciplineaza autoritatea din punct de vedere bugetar si creste eficienta
economica a operatorului;
b) concentreaza capital pe termen lung in sfera serviciilor publice;
c) introduce elemente de concurenta intr-un domeniu caracterizat in general ca monopolist, iar
concurenta determina cresterea calitatii.
In perioada urmatoare ar putea fi sprijinita implicarea capitalului privat in investitiile
mari, prin aranjamente de tip Construieste-Opereaza-Transfera (BOT) necesare pentru realizarea
unor lucrari importante de constructie si extindere a statiilor de tratare a apelor.
Procesul de licentiere, obligativitatea indeplinirii unor criterii de performanta, scoaterea la
licitatie publica a serviciilor prestate de operatorii care nu au obtinut licenta, sunt caile avute in
vedere pentru deschiderea pietei serviciilor de alimentare cu apa si canalizare catre operatorii
strategici.
Cu toate greutatile intampinate, valoarea investitiilor in infrastructura serviciilor publice de
alimentare cu apa si canalizare a crescut incepand cu anul 2001, atat datorita eforturilor facute de
operator din surse proprii, cat si a atragerii de finantari externe.

46

11. PRINCIPALELE OBIECTIVE ALE STRATEGIEI PE

TERMEN LUNG

Principalele obiective pe termen lung sunt:

- satisfacerea deplina a cerintelor de apa a populatiei din
municipiul Calafat si localitatile apartinatoare;
- asigurarea calitatii apei potabile si incadrarea in cerintele impuse
de Directiva CE 98/83 EC;
- realizarea epurarii apelor uzate urbane in concordanta cu
prevederile Directivei 91/271/EEC;
- accesul la informatie, educarea si sensibilizarea populatiei asupra
necesitatii economisirii apei;
- corelarea institutionala si legislativa cu Uniunea Europeana,
facilitarea schimburilor de idei, solutii, etc;
- monitorizarea continua a performantelor in sistemele de
alimentare cu apa si canalizare, asigurea calitatii serviciilor
prestate;
- realizarea unor programe de formare si perfectionare continua;
- consultarea publicului si antrenarea lui la definirea politicilor si
strategiilor in domeniul alimentarii cu apa si canalizarii;
- protectia mediului pentru o dezvoltarea durabila;

47

12. ASOCIATIA DE DEZVOLTARE INTERCOMUNITARA OLTENIA

Avend in vedere ca :
- prin Tratatul de Aderare la Uniunea Europeana, Romania si-a asumat obligatii care implica
investitii importante in infrastructura aferenta serviciilor de alimentare cu apa si canalizare
(denumite Serviciile ) pana in 2015 pentru un numar de 263 de aglomerari urbane cu un
echivalent-locuitor (e.l.) mai mare de 10.000 si pana in 2018 in 2346 aglomerari urbane cu un
numar de e.l. cuprins intre 2000 si 10.000 ;
- din studiile efectuate la nivelul fiecarei unitati administrativ-teritoriale, rezulta ca pentru buna
functionare a Serviciilor si pentru ca Serviciile sa indeplineasca conditiile de functionare
prevazute de legislatia in vigoare si de angajamentele asumate de Romania in procesul de
aderare la Uniunea Europeana, sunt necesare investitii financiare importante in sistemele publice
de alimentare cu apa si canalizare, care depasesc in mod considerabil capacitatile financiare ale
acestora. ;
- procesul de regionalizare reprezinta un element esential in vederea atingerii obiectivelor
ambitioase de investitii ;
S-a constituit ASOCIATIA DE DEZVOLTARE INTERCOMUNITARA OLTENIA ,
municipiul Calafat avand statut de membru asociat ( Consiliul Local al municipiului Calafat
reprezentat de Petre Traistaru in calitate de Primar, legal imputernicit in acest scop prin
Hotararea Consiliului Local nr. 104/26.07.2007).
Aceasta Asociatie are drept scop realizarea in comun a proiectelor de dezvoltare a
infrastructurii aferente Serviciilor pe baza Strategiei de dezvoltare la nivelul Regiei de
Dezvoltare 4 Sud-vest Oltenia si furnizarea in comun a Serviciilor, forma de gestiune fiind
gestiunea delegata, ce se va realiza in baza unui contract de delegare a gestiunii Serviciilor pe
termen lung, catre un operator comun unic conform legislatiei in vigoare.
Interesul comun ce sta la baza constituirii Asociatiei este legat de interesul general al
locuitorilor din Regiunea Oltenia, pentru imbunatatirea calitatii Serviciilor, de cresterea
capacitatii de atragere a fondurilor externe nerambursabile pentru finantarea investitiilor
necesare privind Serviciile, precum si de crearea unui operator profesionist care sa implementeze
programul de investitii aprobat de parti, care sa functioneze pe principii de eficienta si sa asigure
servicii de calitate in conditiile unor tarife acceptabile pentru populatie.
Unele dintre obiectivele Asociatiei sunt urmatoarele :
-sa constituie interfata pentru discutii si sa fie un partener activ pentru autoritatile locale in ceea
ce priveste aspectele de dezvoltare si de gestiune a Serviciilor, in scopul de a coordona politicile
si actiunile de interes intercomunitar ;
-sa identifice si sa propuna orice actiuni vizand realizarea obiectivelor autoritatilor locale in
legatura cu Serviciile :
- pastrarea tarifelor la un nivel care sa respecte limitele de suportabilitate ale populatiei si
principiul poluatorul plateste ;
- cresterea progresiva a nivelului de acoperire a Serviciilor ;
- buna prestare din punct de vedere tehnic a Serviciilor si gestiunea admninistrativa si
comerciala eficienta a acestora ;
- mentinerea calitatii tehnice si intretinerea eficienta a echipamentelor si lucrarilor legate
de Servicii ;
- buna gestiune a resurselor umane ;
-sa fie un pol al competentelor administrative, financiare, tehnice si economice in beneficiul
autoritatilor locale si al Serviciilor ;
-sa acorde ajutor autoritatilor locale si operatorului in vederea obtinerii resurselor financiare
necesare implementarii Programului de Dezvoltare a Serviciilor si, daca este cazul, sa obtina
astfel de fonduri care vor fi puse la dispozitia Operatorului.

48

13.Raporturile intre administratia publica locala si operatori

Din punct de vedere administrativ, serviciile publice de alimentare cu apa si de
canalizare se organizeaza si se conduc de catre autoritatile publice locale, conform
urmatoarelor principii:
Autoritatea publica locala are in proprietate bunurile de interes public cu
care se opereaza in realizarea acestor servicii;
Operatorii, indiferent de statutul juridic, primesc dreptul de a opera in baza
unui contract de delegare;
Contractul de delegare a serviciului si regulile de atribuire a acestuia se
intocmesc conform unor modele-cadru elaborate de ANRSC;
Tarifele vor fi aprobate de autoritatile concedente si avizate de ANRSC;
Activitatea conducerii operatorilor de servicii va fi evaluata in baza unor
contracte si criterii de performanta.
Pentru a se obtine nivelele dorite ale raportului pret/calitate este necesar sa se
generalizeze conceptele:
evaluarii performantelor operatorilor si institutionalizarii procedurilor de
benchmarking.
separarii activitatii de operare de obligatiile privind protectia sociala.
Protectia sociala a populatiei cu venituri mici trebuie asigurata prin
programe speciale finantate din surse ale bugetelor locale sau ale Bugetului
de stat;
echilibrului intre costuri si incasari, cu un control permanent al tarifului;
mentinerii salariilor la nivelul negociat cu federatiile sindicale, cu
respectarea reglementarilor in vigoare.

14.Relatiile operatorilor cu ANRSC

Relatiile operatorilor de servicii publice de alimentare cu apa si canalizare cu Autoritatea
Nationala de Reglementare pentru Serviciile Publice de Gospodarie Comunala (ANRSC) se
stabilesc in conformitate cu prevederile legale in acest domeniu.
Dintre atributiile cele mai importante ale ANRSC care vizeaza relatia directa cu operatorii din
domeniul serviciilor publice, sunt:
Elaborarea reglementarilor tertiare privind organizarea si functionarea serviciilor publice
de alimentare cu apa si canalizare;
Atestarea/autorizarea operatorilor, indiferent de natura capitalului;
Avizarea preturilor si tarifelor de furnizare a apei si de canalizare in functie de anumiti
parametrii;
Asigurarea elaborarii si armonizarii standardelor, normativelor si prescriptiilor tehnice cu
reglementarile existente in Uniunea Europeana;
Acordarea licentelor si a autorizatiilor, suspendarea, retragerea sau modificarea acestora;

49

15. Cresterea importantei pregatirii profesionale continue a personalului din serviciile

publice de alimentare cu apa si canalizare
Organizarea pregatirii profesionale a personalului care lucreaza in serviciile publice de
alimentare cu apa si canalizare trebuie sa asigure:
Identificarea periodica a cerintelor de instruire, plecand de la criteriile de performanta ale
operatorului, asumate de catre managementul acesteia;
Evaluarea permanenta a nivelului de cunostinte, abilitati si aptitudini profesionale ale
intregului personal, pornind de la cerintele fiecarui post de lucru;
Elaborarea programelor multi-anuale de pregatire profesionala (formare, specializare,
perfectionare, reconversie);
Instruirea continua a personalului muncitor in cadrul unor centre vocationale si
examinarea periodica a gradului de insusire a tehnicilor de lucru cu materiale, echipamente,
instalatii si tehnologii noi;
Organizarea unor cursuri specializate pentru managerii de nivel ierarhic inferior (maistri,
tehnicieni) care sa raspunda nevoilor specifice acestei categorii de personal;
Atestarea profesionala periodica a personalului care lucreaza in serviciile publice de
alimentare cu apa si canalizare. O importanta speciala pentru managerii cu pregatire medie
o are atestarea capabilitatii de operare a calculatorului electronic prin obtinerea ECDL
(European Computer Driving Licence).

50

Concluzii

Serviciile de alimentare cu apa si canalizare se incadreaza in sfera mai larga a servicillor

publice de interes economic general a caror reglementare unitara a inceput in Uniunea
Europeana prin elaborarea unei Carti Verzi care a fost lansata la Bruxelles in 2003;
Calitatea apelor de suprafata destinate prelevarii de apa potabila, protectia apelor subterane
impotriva poluarii create de unele substante periculoase, protectia apelor impotriva poluarii cu
nitrati proveniti din surse agricole, calitatea apei destinata consumului uman, epurarea apelor
uzate orasenesti, gospodarirea apelor la nivel de bazin hidrografic sunt aspecte reglementate
prin directive ale Uniunii Europene.
Serviciile publice de alimentare cu apa si canalizare au o dimensiune economica si o
dimensiune sociala, indisolubil legate intre ele. Din punct de vedere economic ele creaza
premisele desfasurarii proceselor de productie la un numar mare de activitati din alte ramuri
ale economiei si reprezinta o piata de desfacere pentru o serie de produse finite din alte
sectoare economice. Din punct de vedere social serviciile publice de alimentare cu apa si
canalizare asigura locuri de munca pentru un numar mare de salariati, dar mai ales asigura
apa potabila necesara vietii omenesti si igienei corporale a unei importante parti a populatiei
tarii;
Implementarea strategiei de dezvoltare a serviciilor de utilitate publica trebuie sustinuta prin
masuri de natura economica, tehnico-stiintifica, financiara, legislativa si institutionala.
Autoritatile locale trebuie sa-si elaboreze propriile strategii de dezvoltare si modernizare a
infrastructurii serviciilor publice de alimentare cu apa si canalizare si sunt direct
responsabile de asigurarea populatiei cu servicii de calitate corespunzatoare si la un pret
accesibil;
In elaborarea acestei strategii trebuie avuta in vedere dubla dimensiune a apei : calitate si
cantitate. In aceste conditii alaturi de activitatea de investitii este necesar sa se concentreze
eforturile operatorilor si a autoritatilor locale in directia promovarii conceptelor
managementului calitatii serviciului, inclusiv calitatea apei ;
In lucrarile de modernizare-dezvoltare vor fi promovate solutii tehnice corelate cu cele mai
noi evolutii pe plan mondial;
Vor fi realizate masuri de crestere a capacitatii de inmagazinare a apei potabile si vor fi
solutionate cazurile de supradimensionare a retelelor aparute ca urmare a reducerii
consumurilor specifice;
In vederea extinderii infrastructurii apei si canalizarii in sistem centralizat si cresterii
capacitatii de administrare si finantare a respectivelor servicii publice, astfel incat sa poata
raspunde cerintelor cuprinse in directivele europene, autoritatile locale trebuie sa se asocieze
dupa criteriul apartenentei la acelasi bazin hidrografic pentru a delega aceste servicii unor
operatori performanti din punct de vedere tehnic, organizatoric si financiar, obiectiv
indeplinit prin crearea ASOCIATIEI DE DEZVOLTARE INTERCOMUNITARA
OLTENIA .
Procesul de licentiere a operatorilor de catre ANRSC trebuie sa duca la cresterea
performantelor celor care raman pe piata si implicit a calitatii serviciilor oferite populatiei;
51

Sursele proprii ale operator ilor si cele ale bugetelor locale nu pot asigura modernizarea si
dezvoltarea infrastructurii apei intr-o perioada rezonabila de timp. De aceea, trebuie facute
eforturi pentru atragerea cat mai multor fonduri nerambursabile de la Uniunea Europeana si
tarile membre ale acesteia, precum si de la alte institutii internationale donatoare. De
asemenea, pentru completarea surselor de finantare trebuiesc realizate parteneriate publicprivate, iar acolo unde este cazul si in urma unor analize aprofundate privind eficienta
economica, pentru investitiile prioritare si urgente vor fi atrase si unele imprumuturi
rambursabile, in general pentru cofinantare;
Pentru perioada 2007-2013 trebuie asigurate resurse financiare anuale pentru investitii ;
Pregatirea profesionala va trebui sa fie inclusa in sarcinile contractuale pentru toti operatorii de
servicii publice de alimentare cu apa si canalizare, si va trebui sa fie monitorizata ca si ceilalti
indicatori de performanta.
Societatea civila reprezentata prin patronat si sindicate, asociatii profesionale si ale
consumatorilor va trebui sa fie o prezenta activa, alaturi de autoritatile publice locale, in
procesul de implementare a strategiei de dezvoltare durabila a servicillor publice de alimentare
cu apa si canalizare.

52

ILUMINATUL PUBLIC STRADAL IN MUNICIPIUL CALAFAT

INTRODUCERE
O preocupare permanenta a municipalitatii o constituie iluminatul public stradal deoarece
contribuie la crearea conditiilor necesare confortului si sigurantei cetateanului.
Din acest punct de vedere, strategia de dezvoltare a iluminatului public stradal trebuie sa
aiba ca si coordonate definitorii menite sa asigure satisfacerea unor cerinte si nevoi de utilitate
publica ale comunitatilor locale urmatoarele :
- ridicarea gradului de civilizatie, a confortului si calitatii vietii ;
- cresterea gradului de securitate individuala si colectiva in cadrul comunitatii locale ;
- punerea in valoare prin iluminat adecvat, a alementelor arhitectonice si peisagistice ale
localitatilor precum si marcarea evenimentelor festive,si a sarbatorilor legale sau
religioase ;
- sustinerea si stimularea dezvoltarii economico-sociale a municipiului Calafat ;
- functionarea si exploatarea in conditii de siguranta, rentabilitate si eficienta economica a
infrastructurii aferente serviciului.
- Aceasta Strategie trebuie sa tina cont de planurile de urbanism si amenajare a teritoriului,
de programul de dezvoltare economico-sociala a acestei unitati administrativ-teritoriale,
precum si de reglemnetarile specifice domeniului, stabilind cu prioritate urmatoarele
obiective :
- orientarea serviciului de iluminat public catre utilizatori si beneficiari ;
- asigurarea calitatii si performantelor sistemelor de iluminat public, la nivel compatibil cu
directivele Uniunii Europene ;
- asigurarea accesului nediscriminatoriu al tuturor membrilor comunitatii la serviciul de
iluminat public ;
- promovarea de solutii tehnice si tehnologice performante, cu costuri minime ;
- promovarea mecanismelor specifice economiei de piata, prin crearea unui mediu
concurential de atragere a capitalului privat ;
- promovarea metodelor moderne de management.
Sistemul de ilumint public existent, in mare parte proiectat si executat inainte de 1989 nu a
mai facut obiectul unei investitii masive pentru a fi adus la exigentele actuale.
Iluminatul public la nivelul municipiului Calafat ridica o serie de probleme datorita starii
tehnice a echipamentelor, a investitiilor mici in modernizarea si reabilitarea infrastructurii aferente
serviciului de iluminat public, situatie care ar putea fi imbunatatita prin promovarea unui cadru
legal adecvat noilor exigente ale societatii civile care sa asigure alinierea la prevederile cuprinse in
Carta europeana a serviciilor de interes national .
In acelasi timp, costurile de investitii pot fi minimizate, luand in considerare principiile
generale ale reducerii costurilor de investitie :
- cresterea distantei dintre corpurile de iluminat ;
- folosirea aranjamentelor pe o parte sau central ;
- alegerea corpurilor de iluminat eficiente energetic ;
- folosirea cablajelor existente ;
- montarea corpurilor de iluminat direct pe stalpi ;
- respectarea normelor de iluminat M1-M5 .

53

AUTORITATI DE REGLEMENTARE :
- Autoritatea Nationala de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de Utilitati Publice ;
- Autoritatea Nationala de Reglementare in Domeniul Energiei.

LEGISLATIE SPECIFICA IN DOMENIU :

-Legea nr. 230/2006 privind serviciul de iluminat public ;
-Ordin ANRSC nr.86/2007 pentru aprobarea Regulamnetului-cadru al serviciului de iluminat
public ;
-Ordin ANRSC nr. 87/2007 pentru aprobarea Caietului de sarcini-cadru al serviciului de
iluminat public ;
-Ordinul comun nr.5/93/2007 de aprobare a Contractului-cadru privind folosirea infrastructurii
sistemului de distributie a energei electrice pentru realizarea serviciului de iluminat public ;
-Legea nr.51/2006 a serviciilor comunitare de utilitati publice ;
-Legea nr. 199/2000 privind utilizarea eficienta a energiei ;

IMPACTUL LEGISLATIEI EUROPENE ASUPRA EVOLUTIEI SERVICIILOR DE

ILUMINAT PUBLIC CARTA EUROPEANA A DREPTURILOR
CONSUMATORILOR DE ENERGIE
In comunicarea privind politica energetica si in comunicarea privind piata interna a energiei
electrice din 10 ianuarie 2007, Comisia Comunitatilor Europene s-a angajat in mod serios sa se
asigure ca interesele consumatorului vor fi luate in seama pe deplin si normele cele mai stricte sa
fie aplicate in ansamblul teritoriului Uniunii Europene in serviciile publice ale sectorului energiei.
Este recunoscut faptul ca mecanismele pietei nu pot garanta respectarea intereselor
consumatorilor in domeniul energetic. Din acest motiv, directivele privind energia electrica prevad
obligatii ale serviciului public si definesc drepturile consumatorului.
Deschiderea totala a pietelor energiei electrice si gazului este o ocazie oportuna de a reaminti
faptul ca este necesara protejarea in mod adecvat a drepturilor consumatorilor.
Comisia Comunitatilor Europene referindu-se la politica energetica afirma ca : Energia
este un bun esential pentru ficare european. Legislatia europeana existenta solicita deja respectul
obligatiilor de srviciu public. Insa Uniunea Europeana trebuie sa mearga mai departe in lupta
impotriva saraciei resurselor de energie . Comisia s-a obligat sa elaboreze o carta a
consumatorilor in domeniul energiei electrice, care va urmari patru obiective pricipale :
a) Energia este un bun esential pentru fiecare european
Energia este foarte importanta in ceea ce priveste asigurarea coeziunii sociale si teritoriale, a
stabilitatii economice si a dezvoltarii durabile. In economiile dezvoltate,indivizii sunt izolati de
societate daca nu au acces la energia electrica. Acelasi lucru se aplica si unitatilor administrativteritoriale. O aproizionare cu energie electrica adecvata constituie unul dintre pricipalele elemente
care permit cetatenilor sa participe la viata economico-sociala ;
b) Legislatia europeana existenta solicita deja respectarea obligatiilor serviciului public
Uniunea Europeana a ales sa asocieze cresterea si competitivitatea cu pricipiul dezvoltarii durabile.
Protectia mediului inconjurator, a consumatorilor si a sectoarelor cele mai vulnerabile ale societatii
constituie o paarte integrala din politica Uniunii Europene care vizeaza instituirea unei piete
unice.Cu mult inainte deschiderea dezbaterii europene privind serviciile de interes general sa
inceapa, oferta de servicii publice constituia deja o conditie nine qua non a legislatiei in materie de
energie.Obligatiile de serviciu public constituie un complement necesar al concurentei.
c) Uniunea Europeana trebuie sa mearga mai departe in lupta impotriva saraciei resurselor de
energie
54

Cu toate ca marea majoritate a cetatenilor sunt multumiti de aprovizionarea lor cu energie

electrica, se considera ca lipsa de combustibil constituie un risc crescut. Situatia consumatorilor
individuali care se afla in situatii financiare vulnerabile risca in continuare sa se agraveze din
cauza modalitatilor de facturare sau a dispozitiilor de contorizare.
Consumatorii de servicii de energie electrica trebuie sa dispuna de structuri contractuale
transparente, comparabile si executorii.

PROBLEME SPECIFICE ALE SISTEMULUI DE ILUMINAT PUBLIC STRADAL

IN MUNICIPIUL CALAFAT
n urma vizitelor n teren s-au identificat urmtoarele probleme specifice ale sistemului de
iluminat public stradal:
- aparate de iluminat necorespunztoare att din punct de vedere al performantelor
luminotehnice ct i constructiv.
Prezena unor aparate de iluminat vechi i n stare avansat de deteriorare a rezultat in
urma culegerii de date la faa locului. Un numar de 466 aparate de iluminat nu au un sistem optic
de dirijare al fluxului luminos (lips reflector, lips difuzor) adecvat, sau reflectorul este realizat
din corpul aparatului de iluminat i nu pot asigura un iluminat de calitate (Noris si o parte din
PVB).
- aparate de iluminat cu grad de protecie sczut i nentreinute corespunztor
Chiar i n situaia n care s-au achiziionat aparate de iluminat nchise, s-a optat (probabil
din raiuni financiare) pentru aparate de iluminat cu un grad sczut de protecie care in timp relativ
scurt conduce la corodarea reflectorului si la ingalbenirea difuzorului neprotejat UV. Datorit unei
ntreineri necorespunztoare (compartimentul optic nu este curat periodic) acestea nu mai pot
asigura un flux luminos care s asigure un iluminat corespunztor.
- neutilizarea tuturor stlpilor pentru sistemul de iluminat
Pe cei 1679 stlpi dispui pe arterele de circulaie sunt montate 1225 aparate de iluminat;
aparatele de iluminat sunt montate pe 70,69 % din stlpii existeni. Aceste aparate de iluminat au
fost amplasate aleatoriu, netinandu-se seama de cerintele din normativele in vigoare, care cer ca
amplasarea acestora sa se faca in urma unor calcule luminotehnice.
- obstrucionarea sistemului de iluminat public stradal de ctre vegetaie
n aproximativ 56% din lungimea strazilor, vegetaia obstrucioneaz sistemul de iluminat
public. Astfel, n aceste zone se nregistreaz deficiene in asigurarea uniformitatii iluminatului
stradal.

Necesitatea i oportunitatea realizrii investiiei

Avnd n vedere nivelul necorespunztor al iluminatului public stradal din Calafat, vrsta
naintat pentru majoritatea echipamentelor precum i problemele specifice semnalate anterior,
Studiul de Fezabilitate va propune soluii pentru:
mbuntirea calitii sistemului de iluminat stradal pentru a corespunde normativelor
n vigoare.
Scderea consumului i a cheltuielilor cu energia electric.

55

3.3. Abordarea zonelor de risc si siguranta

Pe cuprinsul Municipiului Calafat din punct de vedere a iluminatului public nu exista zone
de risc care sa necesite o tratare speciala a acestora. In schimb sunt zone special destinate trecerii
pietonilor sau zone de contact intre scoli, gradinite, sau alte spatii destinate publicului in care
iluminatul stradal rutier si stradal pietonal trebuie sa inregistreze valori de iluminare supreioare
celor normale in scopul evitarii acidentelor rutiere in aceste zone. De asemenea se impune in
zonele cu vegetatie intensa sa se realizeze o solutie tehnica astfel incat sa se asigure nivelul de
iluminare standard fara afectarea in nici un fel a sigurantei circulatiei si a pietonilor pe timp de
noapte.
3.4. luminatul trecerilor de pietoni
Statisticile arat c trecerile de pietoni constituie una dintre zonele urbane cu risc maxim de
accidente rutiere att pe timp de zi ct i noaptea. Mai mult pe timp de noapte riscul este accentuat
indiferent de nivelul iluminatului public din vecintate, de efectul farurilor vehiculelor asupra
vizibilitii pietonilor aflai pe trecere, prin reducerea contrastului i apariia efectului de orbire.
Situaia devine i mai critic pe timp de intemperii.
Pentru a elimina riscul accidentelor de circulatie asupra pietonilor pe timp de noapte se
recomand folosirea de aparate de iluminat special destinate acestor tipuri de zone de risc, aparate
de iluminat cu distribuie luminoas asimetric, care montate n imediata apropiere a trecerii de
pietoni asigur:

iluminarea acesteia n contrast pozitiv, cu obinerea unui nivel ridicat al iluminrii

verticale;

band luminoas controlat transversal pe carosabil;

eliminare posibilitatii de producere a orbirii conductorilor auto.

Nivelurile de iluminare in aceste zone trebuie sa respecte valorile prevazute in SR 13433/1999.
Pe timp de zi, pentru eliminarea riscului de accidente la traversarea arterelor de circulatie in
zonele marcate pentru pietoni, trebuie montate semnale luminoase cu lumina intermitenta galbena,
vizibile la o distanta suficienta, astfel incat conducatorii auto sa le poata sesiza de la distanta
pentru a putea efectua manevra de oprire sau incetinire in siguranta pentru pietoni.

3.4.1. luminatul vecintatii colilor, gradinitelor si altor locuri publice.

n vecintatea colilor, gradinitelor si altor locuri publice securitatea si integritatea fizica a
copiilor si cetatenilor, constituie factorul principal n definirea sistemului de iluminat. Iluminatul
public in aceste zone cu risc mare de accidente rutiere atunci cand, partea pietonala nu este
delimitata prin garduri despartitoare de partea carosabila pe o distanta suficient de mare astfel
incat, copiii in general preocupati de joaca sa nu fie expusi riscului de accident, trebuie s asigure
o bun vizibilitate a pietonilor (n principal elevi), s ntreasc citirea semnalizrilor i s
avertizeze automobilitii n sensul necesitii dublrii vigilenei prin folosirea de sisteme de
iluminat suplimentare (de ex. presemnalizri) corelat cu alte tipuri de dispozitive fizice (bariere,
refugii, etc).In acest sens in aceste zone pe o distanta de cel putin 200m in dreapta si stanga cladirii
scolii, gradinitei sau institutiei publice respective valorile de iluminare trebuie sa fie mai mari
decat cele normale pentru a face vizibile de la distanta eventualii pietoni care sunt pe calea de
56

rularea auto accidental si a crea posibilitatea conducatorilor auto sa opreasca in conditii de sigurata
si sa evite accidentele. De asemenea se impune montarea langa indicatoarele rutiere de
presemnalizare a scolilor si a unui indicator luminos cu lumina galbena intermitenta, vizibil la
distanta.
3.4.2. Iluminatul in zonele cu vegetatie abundenta
n zona central a Municipiului Calafat s-a constatat faptul c verdeaa de la marginea
cailor de rulare nrutete semnificativ caracteristicile luminotehnice ale iluminatului public
stradal. In acest sens se impune un tratament special al iluminatului acestor zone fara a interveni
in mod brutal in realizarea toaletarii arborilor si a spaiilor verzi in general, aceast activitate
urmnd s se desfoare sub supravegherea unor specialiti horticoli pentru a nu face intervenii
care s conduc la deteriorarea spaiul verde existent. In functie de situatia concreta din teren se
vor stabili solutii de realizare a iluminatului satradal rutier specifice fiecarei zone in parte,
prioritatea in abordarea concreta a solutiei va fi mediul.

3.5

Intretinerea si mentinerea sistemului de iluminat public

Conditia de baza pentru realizarea unui iluminat performant in Municipiul Calafat o

constituie organizarea activitatii de intretinere si mentinere permanenta, sapte zile pe saptamana pe
timp de noapte pentru interventii operative corective de schimbare a componentelor defecte, si pe
timpul zilei pentru rezolvarea unor probleme mai complexe de sistem. In acest sens se impune
organizarea unui dispecerat pentru preluarea defectelor semnalate de utilizatorii sistemului de
iluminat public, existenta a cel putin unei autospeciale tip PRB, personal de deservire calificat,
materiale si componente de schimb pentru interventii accidentale. In realizarea intretinerii si
mentinerii sistemului de iluminat public la parametrii optimi de functionare, se vor respecta
indicatorii de performanta aprobati prin Regulamentul Iluminatului Public. Personalul operativ de
interventie va avea la dispozitie registre speciale de consemnare a defectelor si modului lor de
rezolvare precum si registre care sa consemneze parametrii de functionare in exploatare a
sistemului de iluminat public.
3.6

Eficientizarea sistemului de iluminat public

In determinarea reducerii consumului de energie electrica nu ne referim n mod strict la

reducerea fa de nivelul consumului actual, aceasta reducere s-a calculat fa de nivelul
consumului care ar fi necesar la ora actual dac iluminatul public ar funciona in mod
corespunztor. Din datele prezentate, rezult c la momentul actual nivelul iluminatului se situeaza
sub nivelul cerinelor normativelor de reglementare, astfel incat doar 48,59 % din stlpii existeni
sunt echipai cu aparate de iluminat, iar din acestea 27 % nu corespund nici unui nivel de
iluminare.
Aparatele de iluminat existente sunt ineficiente atat din punct de vedere energetic dar mai
ales luminotehnic. Este deosebit de important utilizarea unor tehnologii moderne si eficiente
pentru a face posibila reducerea consumului de energie electrica.
57

n primul rnd se vor utiliza aparate de iluminat cu eficien optic marita si grad de
protectie ridicat, pentru reducerea puterile unitare instalate.
In al doilea rand se va utiliza o metod pentru reducerea consumului de energie electrica,
care sa determine reducerea nivelului de iluminare pe timp de noapte, ntre orele 23.00 i 05.00
atunci cand intensitatea traficului rutier este scazuta, prin intermediul unui balast electronic de tip
ECONBAL, care are rolul de reducere a consumului de energie electrica in proportie mult mai
mare decat reducerea fluxului luminos, ceea ce conduce la economii de costuri substantiale pentru
strazile de tip M1si M2. Reducerea fluxului luminos al lampilor din iluminatul public rutier si
pietonal este aproape insesizabil pentru circulatia pietonilor, si de deplina siguranta pentru
circulatia rutiera mai scazuta.
Programul de optimizare a sistemului de iluminat public din Municipiul Calafat, are de
asemenea, la baza si optimizarea prin recalculare din punct de vedere luminotehnic (folosind
programele de calcul luminotehnic DIALUX) a urmatoarelor elemente:
- inaltimea de amplasament a corpului de iluminat;
- unghiul de inclinatie al corpului de iluminat;
- amplasamentul optim al corpului de iluminat din punct de vedere a distantei intre
stalpi,in zonele cu vegetatie, tipul carosabiluluil;
- tipul si lungimea consolelor de prindere a aparatelor de iluminat de iluminat in
functie de rezultatele calculul luminotehnic, respectiv, unghiul de inclinatie, inaltimea
consolei, desenul consolei, etc.
Programul de optimizare a consumului de energie electrica propus are in vedere imbinarea
intr-un sistem a urmatoarelor procese:
Optimizarea energetica si economica a sistemului de iluminat public prin folosirea
balasturilor electronice de tip ECONBAL pentru iluminat stradal, careva va permite prin dimare
selectarea puterii optime pentru fiecare aplicaie punctual;
Optimizarea functionala a sistemului de iluminat public prin folosirea sistemelor de
telegestiune a iluminatului public stradal care conduce la optimizarea intreinerii si mentinerii
iluminatului public stradal.
3.6.1 Optimizarea energetica si economica a sistemului de iluminat public prin
balasturilor electronice de tip Econbal.

utilizarea

Optimizarea consumului de energie electrica utilizand acest procedeu, se va realiza atat

prin reducerea consumurilor energetice ale lampilor electrice si accesoriilor lor, prin recalcularea
instalatiilor de alimentare ale sistemului de iluminat, cat si prin recalcularea sectiunii
conductorului de alimentare (cablu, retea torsadata). In acest fel vor fi eliminate si caderile de
tensiune prin incarcarea controlata a tronsoanelor de iluminat.
In vederea obtinerii unui consum optim de energie electrica privind iluminatul
public, propunem gestionarea eficienta a sistemului de iluminat printr-un sistem
automatizat de teletransmisii de informatii, in mod direct de la componentele sistemului,
de catre sistemul

CONCLUZII

58

Avand in vedere aspectele analizate in ce priveste sistemul de iluminat public din

MUNICIPIUL CALAFAT se desprind urmatoarele concluzii:
- Necesitatea delegarii gestiunii serviciului de iluminat public din Municipiul Calafat unui
operator autorizat n condiiile legii.
- Reabilitarea, modernizarea, extinderea in zonele in care iluminatul public lipseste,
eficientizarea, mentinerea si intretinerea sistemului de iluminat public cat mai urgent
posibil, cu respectarea prescriptiilor tehnice impuse de standarde.
- Punerea in valoare a unor obiective turistice naturale sau artificiale, a unor cladiri sau
monumente reprezentative printr-un iluminat arhitectural adecvat,pentru a da
consistenta si valoare celei mai importante statiuni turistice montane din Romania.
- Realizarea unui iluminat ornamental permanent adaptat valorilor turistice ale statiunii si a
unui iluminat ornamental festiv ocazional cu prilejul unor evenimente importante
comunitare sau turistice.
- Reducerea costurilor de operare si exploatare a sistemului de iluminat public concomitent
cu asigurarea iluminarii la nivelul standardelor internationale.
Problemele identificate si solutiile corespunzatoare

IDENTIFICAREA PROBLEMELOR
1. Lipsa iluminatului public stradal in
anumite zone ca urmare a extinderii PUG.

SOLUTII
4.1.0
Studiu de fezabilitate privind
extinderea iluminatului public stradal.
4.1.1
Reactualizarea nomenclatorului
stradal prin cuprinderea tuturor strazilor
fara denumire.
4.1.2 Lucrari de investitii pentru
realizarea retelei de iluminat public
stradal in zonele care nu beneficiaza de
aceasta utilitate.

PORTOFOLIU DE PROIECTE

DENUMIREA
PROIECTULUI
Extinderea iluminatului public
stradal

PROGRAM
Programul national de
electrificare
2007- 2009
59

DESCRIERE PROIECT
-I-a etapa are in vedere
extinderea retelei de electrificare

(avand ca scop finalizarea

electrificarii localitatilor
urbane, rurale izolate si a
obiectivelor dispersate).

pentru 100 de case ;

-a II-a etapa are in vedere
electrificarea a 340 de case;
-a III-a etapa electrificarea a 60
de case.

PRODUCEREA, TRANSPORTUL, DISTRIBUTIA SI FURNIZAREA ENERGIEI

TERMICE IN SISTEM CENTRALIZAT
1.INTRODUCERE
Potrivit articolului 2 din Legea nr.325 privind serviciul public de alimentare cu energie
termica in sistem centralizat, acesta face parte din sfera serviciilor comunitare de utilitati publice si
cuprinde totalitatea activitatilor privind producerea, transportul, distributia si furnizarea energiei
termice, desfasurate la nivelul unitatilor administrativ-teritoriale sub conducerea, coordonarea si
responsabilitatea autoritatilor administratiei publice locale sau asociatiilor de dezvoltare
comunitara, dupa caz, in scopul asigurarii energiei termice necesare incalzirii si prepararii apei
calde de consum pentru populatie, institutii publice, obiective social-culturale si operatori
economici.
Aceasta strategie privind dezvoltarea durabila a serviciului public de alimentare cu energie
termica a municipiului Calafat cuprinde un interval de timp destul de limitat -2008-2013- urmand
a fi adaptata in timp, in functie de anumite obiective : optimizari si politici tehnico-economice,
surse si resurse de combustibil, protectie a mediului, surse si resurse financiare, grad de confort al
utilizatorului de energie tehnica, tinand seama pe cat este posibil, de evolutia economiei de piata in
Romania si integrarea acesteia in Uniunea Europeana.
2.CADRU LEGISLATIV
LEGISLATIE INTERNA
- Legea nr. 318/2003 pentru activitati de producere a energiei termice in cogenerare, destinata
serviciului public de alimentare cu energie termica in sistem centralizat ;
-Legea nr. 325/2006 privind serviciul public de alimentare cu energie termica ;
-Ordonanta Guvernului nr. 73/2002 privind organizarea si functionarea serviciului de alimentare
cu energie termica produsa centralizat, coroborate cu prevederile Legii nr. 199/2000 privind
utilizarea eficienta a energiei, republicata ;
-Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 48/2004 pentru adoptarea unor masuri privind furnizarea
energiei termice populatiei, pentru incalzirea locuintei si prepararea apei calde de consum prin
sisteme publice centralizate de alimentare cu energie termica, aprobata cu modificari si completari
prin Legea nr. 430/2004 ;
-Hotararea guvernului nr. 933/2004 privind contorizarea consumatorilor racordati la sistemele
publice centralizate de alimentare cu energie termica, s.a.
LEGISLATIE EUROPEANA
-Directiva 2001/80/CE privind limitarea emisiilor anumitor poluanti in aer proveniti de la
instalatiile mari de ardere ;
-Directiva 93/76/CE privins limitarea emisiilor de dioxid de carbon prin imbunatatirea eficientei
energetice ;
60

-Directiva 96/61/CE privind prevenirea si controlul integrat al poluarii ;

-Directiva 2004/8/CE privind promovarea cogenerarii pe baza cererii de caldura utila pe piata
interna ;
-Directiva 2002/91/CE privind performanta energetica a cladirilor ;
-Directiva 2004/8/CE privind producerea in cogenerare a energiei electrice bazata pe cererea de
energie termica utila.

3.ORIENTARILE SI OBIECTIVELE PREZENTEI STRATEGII

ORIENTARI:
a) utilizarea eficienta a resurselor energetice;
b) dezvoltarea durabila a unitatilor administrativ-teritoriale;
c) diminuarea impactului asupra mediului;
d) promovarea cogenerarii de inalta eficienta si utilizarea surselor noi si regenerabile de energie;
e) reglementarea si transparenta tarifelor si preturilor energiei termice;
f) asigurarea accesului nediscriminatoriu al utilizatorilor la retelele termice si la serviciul public de
alimentare cu energie termica;
g) "un condominiu - un sistem de incalzire".
OBIECTIVELE prezentei strategii sunt urmatoarele:
a) asigurarea continuitatii serviciului public de alimentare cu energie termica;
b) asigurarea calitatii serviciului public de alimentare cu energie termica;
c) accesibilitatea preturilor la consumatori;
d) asigurarea resurselor necesare serviciului public de alimentare cu energie termica, pe termen
lung;
e) asigurarea sigurantei in functionare a serviciului public de alimentare cu energie termica;
f) evidentierea transparenta a costurilor in stabilirea pretului energiei termice.
4.TENDINTE ALE TEHNOLOGIILOR DE PRODUCERE A CALDURII
Pana la socul crizei petrolului din 1972-1973, incalzirea populatiei din localitatile urbane si rurale
din Europa si din lume era o problema personala a fiecaruia si nu reprezenta, de regula, o
preocupare majora a administratiilor locale, de stat sau a altor organisme administrative.
Aceasta situatie era impusa si de specificul energiei termice, care nu putea fi practic stocata
sub forma utila (caldura) ci numai sub forma de combustibil care trebuia folosit intr-o tehnologie
data pentru a produce energie termica. Energia termica are si azi o limita de transport si distributie,
ea fiind practic o energie locala, zonala; drept urmare piata de energie termica are tot un caracter
local, zonal.
In paralel, energia electrica a fost de la inceputul ei o energie care, odata produsa, poate fi
transportata, teoretic, la orice distanta, si are in zilele noastre o piata europeana cu legaturi in retea
intre state dezvoltandu-se o piata comerciala si de schimb.
Incalzirea traditionala locala (cu sobe, centrale termice de cladire etc) si necesarul de
energie termica pentru incalzire si prepararea apei calde menajere au fost analizate cu multa
atentie, rezultatele obtinute fiind spectaculoase:
s-au realizat izolatii de cladiri care in timp de cca 5-10 ani au dus la o scadere a
necesarului de energie termica cu 20%-35%; fondurile necesare si intreaga actiune au
61

fost controlate si sustinute de stat cu subventii, credite si inginerii financiare specifice, pe

care nu este cazul sa le prezentam;
s-a dezvoltat in mod deosebit automatizarea instalatiilor, contorizarea consumului si o
retea de servicii pentru instalatiile locale;
termoficarea-cogenerarea cunoscuta in lume (prima instalatie a fost realizata la New
York in 1877 de Birdsill Holly) a fost analizata pentru nevoi rezidentiale si utilizata pe
criterii tehnico-economice alaturi de termoficarea-cogenerarea din industrie.
Din diverse studii se pot desprinde cateva concluzii :
a) producerea de energie termica la nivel macroeconomic este strans legata de producerea
de energie electrica, folosindu-se in acest scop energie primara relativ ieftina (carbune,
hidro, nucleara), existenta local sau din import, in conditii de conjunctura economica;
acest principiu a condus la realizarea unei retele europene de energie electrica cu
schimb de putere si energie intre tari, localitati, regiuni, pe spatii foarte intinse;
b) progresul tehnic inregistrat in construirea de noi centrale cu cogenerare, termoficare
clasica, cu ciclu mixt gaz-abur, cu presiuni si temperaturi supracritice pentru abur, cu
gazeificarea carbunelui etc. a condus la o lupta tehnico-economica cu miniaturizarea
instalatiilor de incalzire locala-centrala, pentru randamente mari, economie de
combustibil, protectia mediului si micsorarea facturii energetice la consumator;
c) protectia mediului, devenita o problema planetara, impune cu necesitate gasirea unor
solutii; altfel, implicatiile ei depasesc frontierele unui stat, devenind o sursa de conflicte
interstatale;
Avand in vedere ca obiectivele majore ale politicii Uniunii Europene in energie sunt:
siguranta alimentarii cu energie;
sisteme de energie competitive;
protectia mediului,
s-au analizat diferite tipuri, sisteme de producere a energiei termice cat si combustibili utilizati la
producerea acesteia.
Mentionam ca inca din decembrie 1997, Cartea Alba pentru o Strategie Comunitara si un
Plan de Actiune "Energie pentru viitor: sursele regenerabile", a definit strategia in domeniu, si a
lansat "Campania de demarare" a investitiiilor. Obiectivul strategic propus de Cartea Alba este
dublarea pana in 2010 a contributiei surselor regenerabile la totalul consumului de energie din
tarile Uniunii Europene, si anume de la 6% la 12%.
Un act legislativ deosebit de important in domeniu este Directiva 2001/77/EC din 27
septembrie 2001 privind Promovarea energiei electrice produsa din surse regenerabile, pe piata
unica de energie.
Alaturi de atingerea, pana in anul 2010, a cotei de 12% privind contributia surselor
regenerabile la totalul consumului de energie, un alt obiectiv al Directivei este cresterea
contributiei surselor regenerabile de la 14% la 22% din consumul brut de energie electrica,
deasemenea pana in anul 2010.
Directiva impune statelor membre o serie de masuri de incurajare a productiei de energie
electrica din surse regenerabile si crearea de facilitati pentru agentii economici ce valorifica astfel
de surse.
Din cele prezentate mai sus rezulta ca in Europa tendinta pentru alimentarea cu caldura este:
a) in orase, solutia alimentarii centralizate conduce la economii de combustibili;
b) prin retehnologizarea blocurilor existente se obtin randamente ridicate;
c) folosirea unor instalatii (si anume cazanele de apa fierbinte), duce la obtinerea
simultana a energiei electrice si a caldurii (cogenerare) cu randamente ridicate;
d) realizarea contorizarii caldurii pe intregul lant al instalatiilor centralizate: contoare
pentru retea primara-transport, puncte termice, retea secundara-distributie, pana la
62

bransament, respectiv repartitoare de costuri si/sau contoare de caldura pentru

consumatorii finali duce la economii;
e) pentru economia de energie primara din combustibil este necesar sa se apeleze si la
energia neconventionala, care poate duce la economii substantiale (directiva UE);
f) nu trebuie eliminata nici o solutie posibila, optiunea fiind indicatorii tehnicoeconomici conduc la alegerea solutiilor optime pentru cazuri particulare, in zone
mai mult sau mai putin restranse si pentru perioade determinate de timp;
g) evolutia unor tehnologii avansate poate modifica actualele puncte de vedere avand
la baza sursele si resursele de combustibil precum si pretul tehnologiilor folosite
pentru utilizarea energiei.
Un rol deosebit de important il ocupa producerea energiei termice in sistem de cogenerare
si care s-ar putea adapta specificului zonei Calafatului.

63

5.SISTEMELE DE COGENERARE
Odata cu cresterea continua a preturilor materiilor prime,inclusiv a preturilor combustibililor,
interesul asupra sistemelor producatoare de energie a devenit primordial.
Grupurile de cogenerare, adica sistemele producatoare de doua forme de energie simultan,
fac parte din sisteme care utilizeaza cu eficienta sporita combustibilul folosit.
Utilizarea producerii combinate a caldurii si energiei electrice cogenerarea prezinta un
potential considerabil pentru cresterea eficientei si reducerea impactului asupra mediului
inconjurator. Aceasta este considerata a fi un obiectiv prioritar in cadrul Uniunii Europene.
Utilizarea eficienta a combustibilului in producerea simultana a caldurii si energiei
electrice poate oferi economii de energie si poate conduce la evitarea emisiilor de CO2 prin
comparatie cu producerea separata a caldurii si a energiei electrice. O intensificare a folosirii
producerii combinate va fi probabil corelata cu o tendinta spre utilizarea resurselor energetice
curate si autohtone, cum sunt de exemplu, gazele naturale, biomasa sau deseurile.
Astfel, cogenerarea poate fi de ajutor la atingerea obiectivelor UE privind cresterea diversitatii
combustibililor si asigurarea cererii de energie.
Principalul argument in favoarea cogenerarii este reducerea consumului de combustibil primar si,
implicit, a emisiilor de gaze cu efect de sera directie strategica pentru politica energetica si de
mediu a UE.
Promovarea cogenerarii este una din caile prin care tarile din UE cauta sa indeplineasca
obiectivele pe care si le-au asumat prin semnarea Protocolului de la Kyoto. Romania este si ea
semnatara a Protocolului de la Kyoto privind schimbarile climatice. Aceasta directie strategica
trebuie sa fie adoptata , cu atat mai mult cu cat situatia actuala a sistemelor de producere a energiei
electrice si termice impune investitii masive. Trebuie profitat de aceasta stare de lucruri pentru
promovarea acelor solutii care nu doar sa rezolve problemele pe termen scurt, ci sa asigure
dezvoltarea durabila a sistemelor energetice.
Cogenerarea este o tehnica extrem de eficienta in alimentarea cu energie electrica si
caldura pentru piata europeana de energie si reprezinta o parte din strategia Uniunii pentru o
utilizare eficienta a energiei. Producerea combinata de caldura si energie electrica economiseste
energie, imbunatateste securitatea in furnizarea energiei si este avantajoasa din punct de vedere al
costurilor.
Echipamnetele de cogenerare sunt construite pe baza de motoare termice si generatoare si
pot produce de la 8 Kwe pana la 2000 Kwe.
Unitatile de cogenerare functioneaza cu un randamnet cuprins intre 85% si 90% si pot
folosi drept combustibil gazul natural, biogaz, biodiesel, GPL sau motorina.
Cogenerarea inseamna eficienta si conduce la :
- economie de bani ;
- independenta energetica ;
- crestere de capital ;
- reduceri de costuri ;
- mediu mai curat ;
- competitivitate.
Trigenerarea reprezinta producerea combinata de energie electrica, caldura si frig, prin
intermediul instalatiilor de cogenerare, utilizandu-se un singur combustibil.
Din punct de vedere tehnologic, trigenerarea se realizeaza prin conectarea unitatii de
cogenerare cu o instalatie de producere a frigului cu absorbtie.
Pentru a se obtine eficienta maxima, echipamentele de cogenerare trebuiesc utilizate minim
5000 de h/an. Trigenerarea reprezinta utilizarea instalatiilor de cogenerare pentru alimnetarea cu
energie a consumatorului de electricitate, caldura si frig. In acest fel, durata de utilizare a
instalatiilor de cogenerare se prelungeste practic pe parcursul intregului an, fapt care are efecte
deosobit de favorabile asupra indicatorilor economici, dubland economiile de energie si implicit
scazand substantial ponderea costurilor pentru energie.
64

Frigul poate fi folosit pentru asigurarea mediului ambiental pe timp de vara.

65

6.PREZENTAREA SISTEMULUI EXISTENT

Sistemul de alimentare cu energie termica a consumatorilor din municipiul Calafat este un
sistem centralizat, sursa de producere a caldurii fiind S.C. Uzina Termica Calafat S.A..
Uzina Termica Calafat a fost conceputa pentu alimentarea cu abur tennologic si apa
fierbinte a consumatorilor de pe cele doua platforme industriale precum si a celor trei cartiere de
blocuri din intregul oras.
Centrala a fost dimensionata pentru a prelua un debit de 400 t/h abur si 50 Gcal/h apa
fierbinte. In acest scop a fost echipata cu :
- 5 cazane de abur 100 t/h, 15 kgf, 250o C ;
- 1 CAF 50 cal/h
cu functionare pe lignit din bazinul Oltenia.
Intre anii 1991 si 1993 s-au inchis pe rand consumatorii de abur indistrial, fiind in aceste
conditii necesara o sursa de abu mai mica. Din aceste considerente, in anul 1993 a fost transferat
de la CET Progresul Bucuresti un cazan de 30 t/h.
Cresterea pretului la energie termica si veniturile reduse ale populatiei, au determinat
reducerea consumului urban de energie termica, locuitorii solicitand programme reduse ca durata
si cu intermitente pe parurul a 24 ore. Pentru a face fata acestei situatii, se funtiona cu cazanul de
30 t/h continuu, 24 ore zilnic, iar cu CAF-ul circa 14 ore/zi, intermitent, in doua reprize zilnice.
Acest mod de functionare a condus la un consum intern mare, raportat la cantitatea totala de
energie termica produsa.
In conditii de consum redus si inzestrata cu o instalatie pentru producerea energiei termice,
supradimensionata, uzata fizic si moral, in anul 2001, Uzina Termica Calafat a fost desprinsa din
Tremoelectrica Sucursala Electrocentrale Craiova, infiintandu-se S.C. Uzina Termica Calafat
S.A. cu actionar unic statul.
In anul 2002 S.C. Uzina Termica Calafat S.A. a fost transferata din proprietatea statului in
proprietatea privata a municipiului Calafat, avand ca actionar unic Consiliul Local Calafat.
Din vara anului 2002, cele sapte puncte termice care alimenteaza circa 3300 apartamente,
au fost transferate de la S.C. G.C.L. S.A. Calafat, in administrarea S.C. Uzina Termica Calafat
S.A.
Pentru adaptarea al noile conditii de consum si reducerea costurilor de producere energie
temica, a fost intocmit un program de reabilitare, retehnologizare si modernizare a sistemului de
alimnetare centralizata cu enegie termica in municipiul Calafat, in valoare de 35,5 miliarde lei. Din
aceasta suma, Guvernul Romaniei a alocat suma de 17 miliarde lei care a fos utilizata pentru :
- procurarea, montarea si punerea in functiune a doua cazane abur 4 t/h ;
- refacerea izolatiei exterioare la conducta magistrala de transport agent termic primar, portiunea
de traseu montata aerian ;
- realizarea RK la schimbatoarele de caldura pentru incalzire in cele sapte puncte termice ;
- inlocuirea conductelor de racord puncte termice la reteaua magistrala ;
- procurarea si inlocuirea de armaturi in subsolurile tehnice .
Cazanele de abur de 4 t/h au consumuir redue de conbustibil si energie electrica, necesita
apa dedurizata si nu demineralizata, functionarea fiind complet automatizata. Utilizarea acestor
cazane a permis reducerea consumului intern.
In prezent, agregatele utilizate pentru producerea agentului termic sunt urmatoarele :
- 2 cazane de abur saturat, 4 t/h, puse in functiune in cursul anului 2002, pentru aoperirea
consumului intern;
- un cazan de abur de 30 t/h,15 bar, 2500 C ;
- un CAF de 50 Gcal/h.
Toate agregatele functioneaza pe pacura.
Cazanul de 30 t/h abur, este utilizat ca rezerva, necesarul de energie termica fiind acoperit
in totalitate de cele oua cazane de 4t/h si de CAF ul de 50 Gcal/h. Acesta este pornit cand
necesarul de energie termica pentru termoficarea urbana se reduce, situatie in care se utilizeaza trei
boylere de cate 9 Gcal/h fiecare.
66

Cazanul de 50 Gcal/h cu combustibil carbune si pacura, a fost modificat, prin izolarea

echipamentelor specifice functionarii pe combustibil solid (care a ramas insa pe pozitie).
Ambrazurile celor patru arzatoare de carbune au fost inzidite ca caramida refractara iar canalele de
aer pentru alimentarea morilor au fost obturate (blindate)
Reteaua de transport a caldurii este un sistem cu 12 bar/1500 C si cu o lungime de 17 km de
conducte izolate cu vata minerala. Nici o conducta nu este preizolata. In perioada 2002 2004 a
fost refacuta temoizolatia la reteaua magistrala de transport, in proportie e 90% din lungimea
totala a conductelor aeriene.
Sistemul de alimentare centralizata cu energie termica a consumatorilor cuprinde in prezent
15 puncte termice din care 7 pentru consumatori casnici s-a facut in urma cu 20 25 ani in
conformitate cu reglementarile in vigoare la data respectiva si mai ales potriivt consumurilor si
evolutiei in timp a acestora la acel moment.
Situatia s-a schimbat mult intre momentul punerii in functiune a punctelor temice urbane si
pana in prezent, in sensul reducerii consumului de energie termica pentru incalzire si pentru apa
calda de consum. Din analizele tehnice executate pentru fiecare punct termic, puterile termice
nominale ale schimbatoareleor de caldura fie pentru incalzire fie pentru apa calda de consum
acopera cerintele actuale ale consumatorilor, fiind supradimensionate.
Cu privire la echipamentele de baza din punctele termice urbane din orasul Calafat si
anume schimbatoarele de caldura pentru incalzire, mentionam ca acestea au fost reparate capital in
intervalul 2002 2004.
Reteaua de distributie agent termic secundar este un sistem cu 6 bar/900 C si cu o lugime de
3 x 17 km. Nici o conducta nu este pre-izolata, dar sunt toate plasate in canale din beton. Reteaua
are o vechime de peste 20 de ani si se afla intr-o stare de uzura avansata.
Datele de exploatare actuale arata deficiente in functionare, cauzele care conduc la o
functionare necorespunzatoare fiind urmatoarele :
- degradarea conductelor ca urmare a coroziunii exterioare a acestora si a degradarii izolatiei
termice;
- pierderile mari de caldura datorita deteriorarii termoizolatiei;
- inexistenta conductelor de recirculare a apei calde de consum.
Cele prezentate mai sus duc la o intretinere costisitoare si implicit la o exploatare greoaie a
sistemului de distributie. In acest context sunt necesare lucrari de reabilitare a retelelor termice de
distributie si retehnologizarea punctelor termice.
Oportunitatea realizarii lucrarilor de investitii necesare este justificata de durata de
exploatare care este la limita de epuizare legala pentru elementele si echipamentele la care nu s-au
facut inlocuiri pana in prezent. Starea fizica a multor echipamente si elemnete de instalatii este
necorespunzatoare.
In alta ordine de idei, incepand din anul 2003, cu acordul Asociatiilor de Proprietari si al
locatarilor, facturarea consumurilor de energie termica se face individual. Au fost incheiate
conventii de facturare individuala cu fiecare consumator si contracte de furnizare energie termica
la nivel de scara, conform prevederilor Ordinului A.N.R.S.C. nr. 233/2004.
Pentru a veni in sprijinul consumatorilor, au fost infiintate in cartierele de blocuri doua
centre de incasare. Cele doua puncte de lucru sunt dotate cu calculatoare care ruleaza programul
informatic de calul si facturare a consumurilor de energie termica. Personalul angajat este calificat
si asigura o buna relatie cu consumatorii.
Rezultatul a fost benefic pentru pentru societate si anume:
- au crescut incasarile de la populatie, rata de colectare fiind de 80% iarna si 40% vara;
- a crescut numarul apartamentelor bransate ;
- a crescut consumul de energie termica.
In anul 2005 s-a realizat contorizarea bransamentelor pentru incalzire al toti consumatorii
casnici.
Ca urmare a crescut gradul de bransare a consumatorilor casnici de la 83% la 93%,
respectiv de la 2700 apartamente bransate in iarna 2004-2005 la 3044 in iarna 2005-2006, din
totalul de 3271 apartamente existente in municipiul Calafat.
67

PROBLEME IDENTIFICATE SI SOLUTIILE CORESPUNZATOARE

PROBLEME IDENTIFICATE
1. Consum excesiv de combustibil pentru
functionarea CAF-urilor

SOLUTII CORESPUNZATOARE
1.1.0
Studiu de fezabilitate privind
modernizarea sursei de caldura apartinand Uzinei
Termice Calafat.
1.1.1 Realizarea lucrarilor de modernizare a
sursei de caldura a Uzinei Termice.

2. Retele de termoficare invechite.

1..2.0 Studiu de fezabilitate privind

modernizarea sursei de caldura apartinand Uzinei
Termice.
1.2.1 Lucrari de investitii pentru reabilitarea
retelei de termoficare pentru agentul termic primar
si secundar.

3. Echipamentele din dotarea celor 7 puncte

termice sunt necorespunzatoare din punct de
vedere al calitatii si neadaptabile cu cerintele
actuale de consum

1.3.0 Reactualizarea studiului de fezabilitate

privind reabilitatarea celor 7 puncte din oras si a
racordurilor la magistrala de termoficare.
1.3.1 Investitii privind reabilitarea punctelor
termice.

STADIUL DOCUMENTATIILOR PENTRU POIECTELE DE INVESTITII PROPUSE

PENTRU PERIOADA 2008 2013
68

Tabelul 6.1.
Nr.
Denumirea proiectului de
crt.
investitii
0

1
Modernizarea sursei de
caldura apartinand S.C.
Uzina Termica Calafat S.A.

Stadiul
realizarii
documentatiilor
2
S.F. nr.
2454/23.11.2006

Valoarea
investitiei

Surse finantare

3
5.000.000 euro

4
1.
POS CCE (cresterea
competitivitatii
economice)
Axa prioritara 4 :
Crestera eficientei
energetice si
dezvoltarea durabila a
sistemului energetic.
Domeniul major de
interventie :
Imbunatatirea
eficientei energetice.
2.
Reabilitarea si
S.F. nr.
1.500.000 euro POS CCE (cresterea
modernizarea punctelor
2624/12.12.2006
competitivitatii
termice urbane din
economice)
municipiul Calafat
Axa prioritara 4 :
Crestera eficientei
energetice si
dezvoltarea durabila a
sistemului energetic.
Domeniul major de
interventie :
Imbunatatirea
eficientei energetice.
3.
Modernizarea retelelor
S.F.
1.500.000 euro POS CCE (cresterea
secundare aferente
2516/30.11.2006
competitivitatii
punctelor termice urbane
economice)
din municipiul Calafat
Axa prioritara 4 :
Crestera eficientei
energetice si
dezvoltarea durabila a
sistemului energetic.
Domeniul major de
interventie :
Imbunatatirea
eficientei energetice.
In scopul alimentarii cu energie termica a locuitorilor din municipiul Calafat, la parametrii
corespunzatori si in conditiile acceptabile de pret, S.C. Uzina Termica Calafat S.A. a intocmit in
anul 2005 studiul Strategia de producere, transport si distributie a energiei termice in municipiul
Calafat. Studiul a fost executat de S.C. ATH energ S.R.L. si este elaborat pe termen scurt, mediu
si lung, respectiv pana la nivelul anului 2026.
Strategia propusa are ca obiective principale reducerea pierderilor totale, determinarea
corecta a energiei termice furnizata consumatorilor casnici si incadrarea in normele de protectie a
mediului, reducerea costurilor de producere energie termica.
7.CONTINUTUL STUDIULUI
- Prezentarea generala a situatiei alimnetarii cu caldura a municipiului Calafat ;
69

- Stabilirea necesarului de caldura la nivelul municipiului calafat din momnetul actual si

pana in anul 2026 ;
- Solutii alternaive de producere a caldurii ;
- Scenarii posibile din punctul de vedere al sistemului de distributie a caldurii corelat cu
solutiile tehnice posibile de surse de caldura si cu rezultatele actiunilor de reabilitare
realizate pana in prezent ;
- Eficienta economica a solutiilor tehnice posibile de alimentare cu caldura, ierarhizarea
solutiilor de alimentare pe baza criteriilor economice bancabile ;
- Analiza de sensibilitate a solutiei optime ;
- Dependenta tarifelor de vanzare a celor doua forme de energie (caracteristica economica
a centralei), in cazul solutiei de cogenerare ;
- Propuneri privind strategia alimnetarii cu caldura a municipiului Calafat, pana la nivelul
anului 2026.
7.1.CONCLUZIILE STUDIULUI
Din analiza eficientei economice a studiilor de alimnetare cu energie termica a rezultat ca
varianta optima solutia centralizata, in urmatoarele conditii :
- Retehnologizare centrala : 4 CAF uri de 5 Gcal/h ;
- Retehnologizare retea transport agent termic primar : conducte preizolate ;
- Retehnologizare retea distributie agent termic secundar : conducte preizolate si realizare
traseului de recirculare a apei calde de consum ;
- Retehnologizare puncte termice : schimbatoare de caldura cu placi, automatizare.
Conform studiului realizat, necesarul maxim de caldura actual, pentru care trebuie
redimensionate instalatiile si echipamentele este de 16,69 Gcal/h (19,41 MWt).

Tabel 7.1. Date continand operatiunile indicative ale proiectelor.

Nr.
Proiect
Descriere proiect
Principalele
crt.
caracteristici
tehnice
0
1
2
3
1.
Modernizarea
Obiectivele modernizarii sursei
- montarea unei
sursei de
de caldura ce apartine S.C.
turbine cu abur cu
caldura
Uzina Termica S.A. au in
contrapresiune cu o
apartinand S.C. vedere :
putere electrica
Uzina Termica -cresterea gradului de comfort a maxima de 500
Calafat S.A.
consumatorilor de caldura din
kW ;
municipiul Calafat ;
-montarea unui
-imbunatatirea conditiilor de
cazan de abur cu un
alimentare a consumatorilor de
debit de circa 6,0
caldura ;
t/h ;
-cresterea eficientei energetice si -montarea a trei
economice a Uzinei Termice
cazane de apa
Calafat ;
fierbinte cu un debit
-cresterea sigurantei in
termic de 5,0
exploatare .
Gcal/h.
Faze:
1.Stabilirea solutiei optime din
punct de vedere al capacitatii ce
urmeaza a fi instalata si a
tehnologiei de cogenerare ;
70

Numar estimativ de
utilizatori
4
-consumatori
casnici circa
10.000 locuitori
(3271 apartamente)
si agenti economici
si institutii publice
- 50

2.

Reabilitarea si
modernizarea
punctelor
termice urbane
din municipiul
Calafat

3.

Modernizarea
retelelor
secundare
aferente
punctelor
termice urbane
din municipiul
Calafat

2.Elaborarea Studiului de
Fezabilitate pentru solutia
optima rezultata.
Obiectivele reabilitarii si
modernizarii punctelor termice
urbane din municipiul Calafat
sunt :
-imbunatatirea conditiilor de
alimentare cu caldura a
consumatorilor racordati la
punctele termice urbane din
Calafat ;
-cresterea eficientei energetice si
economice a S.C. Uzina Termica
Calafat S.A.
Obiectivele modernizarii sunt :
-cresterea eficientei energetice si
economice a S.C. Uzina Termica
Calafat S.A. ;
-imbunatatirea conditiilor de
alimentare cu caldura a
consumatorilor racordati la
punctele termice urbane din
municipiul Calafat

Solutiile tehnice
avute in vedere
sunt :
-schimbatoare de
caldura cu placi ;
-pompe cu turatie
variabila ;
-contorizare ;
-introducerea unui
sistem de
automatizare si
dispecerizare a
punctelor termice
Solutia tehnica
adoptata pentru
modernizarea
retelelor termice
secundare in
municipiul Calafat
consta in
schimbarea
conductelor
existente cu altele
noi, preizolate, in
vederea livrarii
agentului termic
pentru incalzire si
apa calda de
consum, de la
punctele termice
pana la
consumatori.
Conductele se vor
monta pe traseele
existente.

-consumtori casnici
circa 10.000
locuitori (3271
apartamente) ;
-agenti economici
si institutii publice
- 50

-Consumatori
casnici 10.000
persoane (3271
apartamente) ;
-agenti economici
si institutii publice
-50

8.PRECIZARI
Municipiul Calafat nu beneficiaza momentan de gaze naturale. Singura alternativa la
sistemul centralizat este utilizarea lemnului drept combustibil pentru incalzirea locuintelor. In
aceasta situatie se afla gospodariile individuale care nu sunt racordate la sistemul centralizat de
alimentare cu energie termica. In urma punerii in posesie a proprietarilor de paduri, acestea au fost
taiate masiv.
Utilizarea lemnului nu reprezinta o solutie de perspectiva pentru incalzirea populatiei
avand in vedere atat cantitatea insuficienta cat si protectia mediului inconjurator. Taierea padurilor
ar conduce la un dezechilibru ecologic iar arderea masei lemnoase in centrale individuale ar
determina emisii necontrolabile de noxe in interiorul orasului.
71

Pentru a asigura in viitor alimentarea cu energie termica a populatiei, este necesara

extinderea sistemului centralizat si la gospodariile individuale.
In alta ordine de idei, veniturile consumatorilor casnici, existenti si potentiali, existenti si
potentiali sunt reduse, din cele 3000 apartamente bransate, circa 1500 de familii beneficiaza de
ajutor pentru incalzirea locuintei.
Evolutia viitoare a agentului economic S.C.Uzina Termica Calafat se dovedeste a fi una
foarte costisitoare, retehnologizarea acesteia insemnand pentru bugetul local un efort financiar de
peste 5 milioane euro.
Situatia care se intrevede din punct de vedere al asigurarii agentului termic in viitor doar de
catre un singur producator in speta Uzina Termica Calafat - se dovedeste a fi foarte dificila,
motiv pentru care trebuie luate in considerare orice alte solutii propuse, inclusiv de catre investitori
privati. In acest caz exista propunerea de realizare a unei centrale termoelectrice ce ar produce in
cogenerare energie electrica - produs principal- si energie termica produs secundar.
Avand in vedere cresterea continua a preturilor pentru asigurarea consumurilor energetice ,
trebuie sa avem in vedere implementarea unui sistem de cogenerare, care va reprezenta un pas
important in evolutia sistemelor tehnice ale orasului.
Aceasta instalatie permite producerea locala a energiei electrice si termice ( apa calda
menajera, abur, agent termic secundar pentru incalzire) la costuri inferioare celor actuale.Acest
sistem beneficiaza astazi de instalatii bazate pe cele mai avansate tehnologii in domeniu.
De asemenea, normele Uniunii Europene impun pentru Romania masuri severe de
respectare a reglementarilor privind poluarea mediului, care in prezent nu pot fi respectate de
actuala societate, aceasta fiind in viitor nevoita sa plateasca taxe suplimnetare de mediu, scumpind
astfel costurile serviciilor furnizate.
In acest context, conform initiativelor legislative comunitare in domeniul conservarii
energiei electrice, vor trebui respectate intru totul conditiile impuse de Directivele Uniunii
Europene privind reducerea poluarii mediului inconjurator prin introducerea tehnologiilor
eficiente energetic cu impact pozitiv asupra emisiilor de gaze cu efect de sera .

72

SERVICIUL PUBLIC DE SALUBRIZARE AL MUNICIPIULUI CALAFAT

1.INTRODUCERE
Stabilirea cadrului pentru organizarea, gestionarea, reglementarea si monitorizarea
serviciului public de salubrizare in Calafat se face cu respectarea prevederilor din strategia
nationala cu privire la deseurile solide, precum si a celor inscrise in directivele Uniunii Europene.
In acelasi timp trebuie sa avem in vedere in elaborarea acestei strategii prevederilePlanului
National de Gestionare a Deseurilor, ale Planului Regional de Gestionare a Deseurilor Regiunea 4
Sud-Vest cat si ale Planului Judetean de Gestionare a Deseurilor.
Serviciul public de salubrizare al municipiului Calafat este organizat si functioneaza pe
baza urmatoarelor principii:
Protectia sanatatii publice;
Autonomia locala si descentralizarea;
Responsabilitatea fata de cetateni;
Conservarea si protectia mediului inconjurator;
Calitatea si continuitatea serviciilor;
Tarife echitabile si accesibile tuturor utilizatorilor;
Nediscriminarea si egalitatea tuturor utilizatorilor
Administrarea corecta si eficienta a bunurilor din proprietatea publica si a capitalului
public;
Dezvoltarea durabila.
Directia de Servicii de Utilitate Publica, prin biroul de salubrizare, desfasoara urmatoarele
principale activitati:
1. precolectarea, colectarea, transportul si depozitarea reziduurilor solide (reziduri menajere,
stradale) cu exceptia deseurilor toxice, periculoase si a celor cu regim special;
2. infiintarea si administrarea depozitelor ecologice de reziduuri si producerea de compost in
colaborare cu entitatile din subordinea Consiliului Local;
3. preselectarea si organizarea reciclarii deseurilor;
4. dezinsectia, dezinfectia si deratizarea;
5. sortarea si peletizarea materialelor plastice in scopul producerii de materiii prime pentru
tuburi, ghivece de flori, paleti si altele;
6. colectarea molozului provenit din demolari si a resturilor de materiale de constructii;
7. indepartarea reziduurilor prin incinerare sau alte mijloace;
8. tratarea deseurilor si a fragmentelor, fara un proces real de transformare mecanica sau
chimica, pentru vanzarea catre terti, cum ar fi dezmembrarea autoturismelor, a utilajelor sau a
calculatoarelor, si activitati cum ar fi: sortarea sau presarea hartiei, a textilelor, materialelor
plastice, llemnului, deseurilor precum si tratarea gunoaielor cu ajutorul plantelor de compostare in
scopul indepartarii si al obtineii unui produs secundar compostul;
9. activitati de curatire a cladirilor de toate tipurile;
10.infiintarea si administrarea depozitelor ecologice de deseuri;
11.gestionarea cainilor fara stapan;
12.maturatul si spalatul cailor publice, scuaruri, piete, parcuri,etc;
13.administrarea rampelor de gunoi.
Biroul de salubrizare, in scopul realizarii activitatilor specifice exercita o serie de
atributiuni care au in vedere:
-fundamentarea tarifelor serviciilor prestate si inaintarea lor spre avizare corespunzatoare in
vederea aprobarii de catre consiliul local;
-stabilirea cantitatii serviciilor prestate, contribuind la incasarea tarifelor afererente;
-efectuarea demersurilor necesare si propunerea intreruperii furnizarii serviciilor in situatia
nerespectarii obligatiilor contractuale de catre utilizator, conform prevederilor in vigoare;
73

-asigurarea respectarii angajamentelor asumate prin contractele de prestari servicii salubrizare;

-asigurarea intregii activitati de aprovizionare tehnico-materiala si de transport a gunoiului in
corelare cu sarcinile primite astfel incat sa nu perturbe acivitatea;
- asigurarea exploatarii corespunzatoare a bazei tehnico- materiale , a instalatiilor si utilajelor din
dotare;
- fundamentarea surselor de finantare pentru toate activitatile pe care le presteaza;
- elaborarea studiilor si programelor privind proportiile, nivelurile si ritmurile de dezvoltare si
perspectiva a activitatilor proprii;
- asigurarea programarii, urmaririi si realizarii productiei in intreaga ei structura;
-intocmirea documentatiei pentru realizarea depozitelor ecologice de deseuri;
- luarea tuturor masurilor pentru a se asigura conditiile de preselectare si organizeaza reciclarea
deseurilor;
- asigurarea necesarului de recipiente de precolectare pentru colectarea deseurilor municipale
pentru agenti economici, institutii publice;
- amenajarea platformelor spatiilor de depozitare, care vor fi in mod obligatoriu betonate sau
asfaltate si prevazute cu rigole de preluare a apei provenite din scurgeri sau a celor meteorice, care
vor fi periodoc golite;
- tinerea evidentei intrarii produselor si substantelor toxice, in registre speciale;
- respectarea normelor tehnice privind depozitarea, transportul si manipularea substantelor toxice,
in registre speciale;
- luarea de masuri pentru prevenirea poluarii ori reducerii poluantilor la limitele admise potrivit
legii;
- manipularea produselor si substantelor toxice numai in incaperile sau locurile destinate acestui
scop;
- luarea de masuri pentru ambalarea, transportul, folosirea produselor si substantelor toxice in
astfel de conditii incat sa se inlature posibilitatea de sustragere sau imprastiere in vederea
intoxicatiilor la om si animale si poluarii mediului inconjurator;
Serviciul de salubrizare trebuie sa aiba in vedere ca procesul de colectare a deseurilor
municipale sa se efectueze folosindu-se autovehicule special echipate pentru transporul lor ,
compatibile cu tipul de recipientelor de precolectare si care sa nu permita imprastierea deseurilor si
emanarea de noxe in timpul transportului.

2.PLANUL REGIONAL DE GESTIONARE A DESEURILOR

Planurile de gestionare a deseurilor au un rol cheie in dezvoltarea unei gestionari durabile a
deseurilor. Principalul lor scop este acela de a prezenta fluxurile de deseuri si optiunile de
74

gestionare a acestora. Mai in detaliu, planurile de gestionare a deseurilor prezinta cadrul de

planificare pentru urmatoarele aspecte:
- Conformarea cu politica de deseuri si atingerea tintelor propuse: planurile de gestionare a
deseurilor constituie instrumente importante care contribuie la implementarea politicilor si la
atingerea tintelor stabilite in domeniul gestionarii deseurilor.
- Stabilirea capacitatilor suficiente si caracteristice pentru gestionarea deseurilor: Planurile de
gestionare a deseurilor prezinta fluxurile si cantitatile de deseuri care trebuie colectate, reciclate,
tratate si/sau eliminate. Mai mult, ele contribuie la asigurarea de capacitati si moduri de
colectare, reciclare, tratare si/sau eliminare a deseurilor functie de deseurilor care trebuie
gestionate.
- Controlul masurilor tehnologice: prezentarea fluxurilor de deseuri asigura identificarea zonelor in
care sunt necesare masuri tehnologice pentru eliminarea sau minimizarea anumitor tipuri de
deseuri
- Prezentarea cerintelor economice si de investitie: planurile de gestionare a deseurilor constituie
un punct de plecare pentru stabilirea cerintelor financiare pentru operarea schemelor de colectare,
reciclare, tratare si eliminare a deseurilor. Pe aceasta baza, pot fi determinate necesitatile pentru
investitiile in instalatii de reciclare, tratare si eliminare a deseurilor.
Complexitatea in continua crestere a problemelor si standardelor in domeniul gestionarii
deseurilor conduc la cresterea cerintelor privind instalatiile de reciclare, tratare si/sau eliminare. In
multe cazuri, aceasta presupune facilitati de reciclare, tratare si/sau eliminare a deseurilor mai mari
si mai complexe, ceea ce implica cooperarea a mai multor unitati regionale privind stabilirea si
operarea acestor facilitati.
Orizontul de timp pentru Planul Regional de Gestionare a Deseurilor
Orizontul de timp pentru plan depinde de mai multi factori. Pentru a reflecta acest lucru, planul se
poate referi la: cadrul imediat de timp sau actiuni imediate si cadrul de timp pentru perspective pe
termen lung. Din punct de vedere practic, orizontul de timp trebuie sa fie suficient de lung pentru a
face posibila evaluarea atingerii tintelor.
Motivul pentru care planul se refera si la perspectivele pe termen lung este acela al
dificultatii in identificarea de amplasamente potrivite pentru reciclarea, tratarea sau eliminarea
deseurilor in cadrul sau in apropierea zonelor urbane. Mai mult, va fi necesar un efort considerabil
in selectia de amplasamente, evaluarea impactului asupra mediului si consultarea publica pentru
obtinerea permiselor pentru noile amplasamente.
In final, facilitatile de reciclare, tratare si eliminare a deseurilor constituie investitii importante care
trebuie recuperate intr-o perioada relativ lunga de timp.

3.PLANUL NATIONAL DE GESTIONARE A DESEURILOR

Datorita faptului ca PJGD Dolj abordeaza toate aspectele legate de gestionarea deseurilor
municipale la nivel judetean si va servi ca baza pentru politica in acest domeniu, pentru stabilirea
75

necesarului de investitii si pentru elaborarea proiectelor in vederea obtinerii finantarilor necesare,

consideram obligatorie o scurta prezentare a acestui Plan.
4.SCURTA DESCRIERE A PLANULUI JUDETEAN DE GESTIONARE A DESEURILOR
Categorii de deseuri care fac obiectul PJGD

Deseurile care fac obiectul PJGD sunt deseurile municipale nepericuloase si periculoase din
deseurile municipale (deseurile menajere si asimilabile din comert, industrie si institutii), la care
se adauga alte cateva fluxuri speciale de deseuri: deseurile de ambalaje, deseurile din constructii
si demolari, namoluri de la epurarea apelor uzate, vehicule scoase din uz si deseuri de
echipamente electrice si electronice. Tipurile de deseuri care fac obiectul planificarii au fost
stabilite de catre MMDD si ANPM.
Planul de gestionare a deseurilor cuprinde urmatoarele parti principale:
- Descrierea situatiei existente;
- Obiective si tinte judetene;
- Planificare:
- Prognoza cantitatilor generate si colectate si cuantificarea tintelor;
- Alternative tehnice potentiale;
- Calculul capacitatilor necesare;- Masuri de implementare;
- Evaluarea costurilor;
- Monitorizarea planului.
Fluxurile speciale (deseuri municipale periculoase, deseuri din constructii si demolari,
namoluri de la epurarea apelor uzate orasenesti, deseuri de echipamente electrice si electronice
si vehicule scoase din uz) sunt prezentate in capitole separate.
Orizontul de timp si revizuirea PJGD
Orizontul de timp al PJGD este perioada 2005 - 2013. In conformitate cu prevederile
Metodologiei pentru elaborarea Planurilor Judetene de Gestionare a Deseurilor, anul 2005 este
considerat an de referinta pentru calculul prognozei.
Impactul asupra comunitatii
Implementarea Planului Judetean de Gestionare a Deseurilor va genera schimbari
semnificative ale practicilor curente de gestionare a deseurilor. Planul Judetean de Gestiune a
Deseurilor ia in considerare proiectele existente si cele propuse si face propuneri pentru noi
masuri necesare atingerii obiectivelor si tintelor formulate.
Potrivit Planului Judetean de Gestionare a Deseurilor toate masurile propuse vizeaza
imbunatatirea calitatii mediului si a conditiilor de viata a populatiei.
Impactul implementarii acestui Plan asupra comunitatii are in vedere :
1.In ceea ce priveste deseurile menajere si asimilabile din comert, industrie si institutii:
- inchiderea depozitelor de deseuri neconforme;
- amenajarea statiilor de transfer va contribui la optimizarea costurilor de transport;
- extinderea colectarii deseurilor in zona rurala va conduce la reabilitarea terenurilor afectate de
depozitarea necontrolata a deseurilor si va ridica standardul serviciilor in zona rurala;
- noile reglementari si cerinte cu privire la colectarea, sortarea, valorificarea si eliminarea
diferitelor categorii de deseuri vor conduce la schimbarea obiceiurilor de colectare a deseurilor in
fiecare gospodarie in parte, necesitand implicarea populatiei;
- implicarea activa a prestatorilor de servicii va conduce la ameliorarea standardelor serviciului de
salubrizare prin cresterea responsabilitatii angajatilor, dar si la echilibrarea costurilor cu tarifele
incasate sau taxele percepute;
- crearea unei infrastructuri adecvate unei gestionari integrate a deseurilor va asigura un nivel
corespunzator de protectie a mediului si a sanatatii populatiei;
- optimizarea serviciilor de colectare, transport si depozitare a deseurilor va contribui la reducerea
consumului de resurse.
76

In ceea ce priveste pre-colectarea diferentiata, punctele de colectare si activitatile de reciclare a

deseurilor de ambalaje ori a celor biodegradabile:
- sortarea la generator in containere speciale si transportul separat pentru
hartie/sticla/metale/sticla/metale/plastic/deseuri de ambalaj vor conduce la schimbarea obiceiurilor
de colectare a deseurilor in fiecare gospodarie, aceasta ducand la implicarea populatiei;
- vor apare containere speciale pentru colectarea hartiei/cartonului, a recipientilor din PET, a
dozelor de aluminiu, a materialelor textile si sticlei pentru deseurilor provenite din comert,
institutii publice si parcuri;
- centrele pentru sortarea deseurilor de ambalaje si a altor deseuri reciclabile din deseurile
municipale vor conduce la crearea de noi locuri de munca si vor schimba destinatia unor fluxuri de
deseuri;
- incurajarea compostarii deseurilor vegetale in propria gospodarie in zonele rurale, precum si in
centrele de compostare va conduce la cresterea cantitatilor de compost folosite in agricultura ;Ju
de onare a Deseurilor . Judetul Dolj
- colectarea diferentiata a deseurilor vegetale din zonele urbane determina schimbarea procedurilor
de lucru ale serviciilor orasenesti de intretinere a spatiilor verzi;
- amenajarea de puncte de colectare sau colectarea separata a deseurilor voluminoase faciliteaza
eliminarea acestora fara sa fie depozitate necontrolat;
- utilizarea unor instrumente economice pentru incurajarea reutilizarii/reciclarii materialelor
provenite din deseuri poate determina cresterea cantitatilor colectate.
In ceea ce priveste fluxurile speciale de deseuri (puncte de colectare, centre de tratare sau
sisteme de preluare de catre distribuitori):
- deseurile din constructii si demolari (caramizi, beton, tencuieli, tigle, lemn s.a.m.d.):
- vor fi sortate si prelucrate in vederea valorificarii, ramanand ca fractiile nevalorificabile sa fie
eliminate controlat;
- se va intari controlul si inaspri din punct de vedere legal autorizarea societatilor de constructii;
- se vor aplica tarife speciale la eliminarea deseurilor din constructii si demolari;
- populatia va trebui sa fie informata si sa se conformeze noilor practici, chiar daca acestea vor
presupune cheltuieli suplimentare;
- deseurile menajere periculoase, deseurile de echipamente electrice si electronice si vehicule
scoase din uz:
- vor fi colectate in puncte de colectare sau predate la schimb distribuitorilor, facilitand populatiei
eliminarea acestor tipuri de deseuri;
- pentru a se putea atinge tintele de recuperare si reciclare agentii economici vor fi incurajati sa
investeasca in instalatii nepoluante de tratare/reciclare a deseurilor periculoase, a materialelor
rezultate de la vehiculele scoase din uz prin dezmembrare sau al celor provenite de la deseurile de
echipamente electrice si electronice creandu-se in acest fel noi locuri de munca, noi surse de
materii prime secundare;
- se vor introduce noi taxe sau se vor utiliza alte instrumente economice (de exemplu utilizarea
sistemului preluarii acestor deseuri de catre distribuitori la vanzarea unui produs nou din aceeasi
categorie).
In ceea ce priveste informarea/consultarea publicului:
- cetatenii vor fi informati asupra practicilor legate de colectarea, tratarea sau eliminarea
deseurilor;
- publicul va fi consultat inaintea amenajarii oricarei instalatii de gestionare a deseurilor, fiind
deolj
asteptat ca in timp gradul de implicare si constientizare sa creasca;
- in perioada imediat urmatoare este foarte importanta constientizarea cetatenilor in ceea ce
priveste sistemul de colectare selectiva.
Pentru aceasta este necesar:
- sa se desfasoare campanii sistematice de informare;
- sa fie facute publice, in mod regulat, rapoarte privind cantitatile, investitiile, costurile de
colectare, tratare sau depozitare a deseurilor;
77

- sa aiba loc consultari publice sistematice in cadrul procedurilor de evaluare strategica de mediu,
de evaluare a impactului asupra mediului ori cele prevazute in cadrul emiterii autorizatiilor de
mediu.
In cadrul Planului Judetean de Gestionare a Deseurilor gasim mentionate doua problematici
deosebit de importante, referindu-se la situatia ariilor protejate si obiectivelor care fac parte din
Natura 2000.
In consecinta, in tabelul urmator se identifica doua arii protejate care vizeaza municipiul Calafat :
Tabel 4.0.Referitor la ariile protejate
Nr. crt. Numele ariei protejate
1.
Padurea Nisipeni- Ciuperceni
2.
Padurea Bascov Calafat

Tip arie
Forestiera
Forestiera

Suprafata
150
40

Observatii
H.C.J. nr. 26/2004
H.C.J. nr. 26/2004

De asemenea in cadrul retelei Natura 2000, care reprezinta o retea ecologica de arii naturale
protejate formata din Situri de importanta comunitara (SCI), constituite conform Directivei
Habitate (Directiva 92/43/CEE privind Conservarea Habitatelor Naturale si a Faunei si Florei
Salbatice), si Arii de protectie speciala avifaunistica (SPA), constituite conform Directivei
Pasari (Directiva 79/409/CEE referitoare la Conservarea pasarilor salbatice), la nivelul
judetului Dolj au fost propuse 8 situri Natura 2000, din care 3 Situri de importanta comunitara
si 5 Arii speciale de protectie avifaunistica. Dintre acestea au fost declarate 7 situri Natura 2000.
Zona declarata in anul 2007 ca sit parte a retelei Natura 2000, este prezentata in tabelul de mai
jos :
Tabel 4.1 Sit Natura 2000
Nr.
Denumire
Cod
Suprafata totala
Suprafata in judetul Dolj
crt.
( ha)
1.
Calafat-Ciuperceni-Dunare ROSPA0013
29.024,3
29.024,3

4.1.PRINCIPIILE GESTIONARII DESEURILOR

Principiile definite in Strategia Nationala de Gestionare a Deseurilor si in Planul National
de Gestionare a Deseurilor, care stau la baza activitatilor de gestionare sunt cele enumerate mai
jos:
- Principiul protectiei resurselor primare este formulat in contextul mai larg al conceptului de
.dezvoltare durabila si stabileste necesitatea de a minimiza si eficientiza utilizarea resurselor
primare, in special a celor neregenerabile, punand accentul pe utilizarea materiilor prime
secundare.
- Principiul masurilor preliminare se refera la aplicarea stadiului existent de dezvoltare tehnologica
in corelatie cu cerintele de protectia mediului si cu masuri fezabile din punct de vedere economic.
- Principiul prevenirii stabileste o ierarhie in activitatile de gestionare a deseurilor, ierarhie care
situeaza pe primul loc evitarea generarii deseurilor, minimizarea cantitatilor, tratarea in vederea
valorificarii si in vederea eliminarii in conditii de siguranta pentru mediu si sanatatea populatiei.
- Principiul poluatorul plateste, corelat cu principiul responsabilitatii producatorului si cel al
responsabilitatii utilizatorului stabileste necesitatea crearii unui cadru legislativ si economic
adecvat, in asa fel incat costurile de gestionare a deseurilor sa poata fi acoperite de generatorii de
deseuri.
- Principiul substitutiei subliniaza nevoia de a inlocui materiile prime periculoase cu materii
prime nepericuloase, pentru a evita generarea deseurilor periculoase.
- Principiul proximitatii, corelat cu principiul autonomiei, stabileste ca deseurile trebuie tratate sau
eliminate cat mai aproape posibil de locul unde au fost generate.
78

- Principiul subsidiaritatii stabileste ca responsabilitatile sa fie alocate la cel mai scazut nivel
administrativ fata de sursa de generare, dar pe baza unor criterii uniforme la nivel regional si
national.
Plan Judetean de Gestionare a Deseurilor . Judetul Dolj
-Principiul integrarii stabileste ca activitatile de gestionare a deseurilor fac parte integranta din
activitatile social-economice care le genereaza.
Optiunile de gestionare a deseurilor urmaresc urmatoarea ordine descrescatoare a prioritatilor:
- prevenirea aparitiei prin aplicarea tehnologiilor curate in activitatile care genereaza deseuri;
- reducerea cantitatilor prin aplicarea celor mai bune practici in fiecare domeniu de activitate
generator de deseuri;
- valorificarea prin refolosire, reciclare materiala si recuperarea energiei;
- eliminarea prin incinerare si depozitare.
4.2.OBIECTIVE SI TINTE JUDETENE PREVAZUTE IN P.J.G.D.
Principiile enumerate mai sus sunt parte integranta a obiectivelor si tintelor regionale, precum
si a obiectivelor si tintelor stabilite la nivelul judetului Dolj.
Obiectivele se impart in doua categorii:
- Obiective cu caracter politic, decizional (politica de mediu si cadrul legislativ, aspecte
institutionale si organizatorice, resurse umane, finantare, informarea si constientizarea
partilor implicate, etc.).
- Obiective cu caracter tehnic, cuantificabile prin masuri si indicatori bine definiti cu tinte si
termene legislative (date si informatii privind gestionarea deseurilor bazate pe masuratori cantitati si compozitie; prevenirea generarii deseurilor, colectarea, transportul, tratarea,
valorificarea si eliminarea deseurilor, obiective pentru fluxuri speciale de deseuri, cum ar fi
ambalaje si deseuri de ambalaje, deseuri biodegradabile, deseuri din constructii si demolari,
namoluri de la statiile de epurare orasenesti, deseuri de echipamente electrice si electronice,
vehicule scoase din uz, deseuri voluminoase, deseuri periculoase din deseuri menajere,etc.).
Obiectivele stabilite in cadrul PJGD trebuie sa indeplineasca urmatoarele criterii:
- Sa urmareasca principiile de fundamentare a politicilor de mediu: Principiul Poluatorul Plateste,
Principiul Prevenirii, Principiul Proximitatii, Principiul Eficientei Economice, Principiul
Subsidiaritatii, Principiul Aplicabilitatii, Principiul BATNEEC etc.;
- Sa se bazeze pe urmatoarele prioritati: prevenirea generarii deseurilor la sursa, reutilizarea si
reciclarea acestora, utilizarea deseurilor ca sursa de energie, eliminarea finala a deseurilor prin
incinerare sau depozitare;
- Sa urmareasca transformarea problemelor identificate in teritoriu in obiective de rezolvat;
Plan Judetean de Gestionare a Deseurilor . Judetul Dolj
- Sa ia in considerare observatiile si comentariile relevante primite din partea publicului si in
special a segmentului care urmeaza sa participe la realizarea obiectivelor propuse (generatori de
deseuri, prestatori de servicii, investitori potentiali, organe de control etc.);
- Sa fie in concordanta cu obiectivele stabilite la nivel national (Strategia Nationala de Gestionare
a Deseurilor si Planul National de Gestionare a Deseurilor), la nivel regional (Planul Regional de
Gestionare a Deseurilor Regiunea 4 Sud-Vest) si cu legislatia europeana si nationala.
Tintele trebuie sa indeplineasca urmatoarele criterii:
- Sa exprime fiecare obiectiv stabilit intr-o forma cuantificabila (cantitate si timp);
- Sa fie cel putin egale cu tintele stabilite la nivel regional si national;
- Fata de tintele stabilite la nivel regional si national, la nivel judetean pot fi stabilite si tinte
intermediare.
In alegerea alternativelor pentru colectarea, tratarea si eliminarea deseurilor municipale trebuie
sa se tina cont de specificul judetului.
La introducerea colectarii deseurilor in mediul rural trebuie sa se tina seama de caracteristicile
locale, de infrastructura de drumuri existenta, de amplasarea localitatilor unele fata de altele si
respectiv fata de statiile de transfer si de depozitele zonale existente sau cele proiectate.
79

5.CADRU LEGISLATIV

Legislatie specifica :
- Ordonanta Guvernului nr. 87/2001 privind serviciile publice de salubrizare a localitatilor,
aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 139/2002 ;
- Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr. 78/2000 privind regimul deseurilor, aprobata cu
modificari si completari prin Legea nr. 426/2001 ;
-Legea nr. 426/2001 pentru aprobarea Ordonantei de Urgenta nr. 78/2000 privind regimul
deseurilor;
-Hotararea de Guvern nr.856/2002 privind evidenta gestiunii deseurilor si aprobarea listei
cuprinzand deseurile, inclusiv deseurile periculoase;
-Hotararea de Guvern nr. 1470/2004 privind aprobarea Strategiei nationale de gestionare a
deseurilor si a Planului national de gestionare a deseurilor ;
-Hotararea de Guvern nr. 662/2001 privind gestionarea uleiurilor uzate, completata si
modificata de Hotararea de Guvern 441/2002 Hotararea de Guvern nr. 1159/2003 pentru
modificarea Hotararii de Guvern nr. 662/2001 privind gestionarea uleiurilor uzate ;
-Hotararea de Guvern nr.1057/2001 privind regimul bateriilor si acumulatorilor care contin
substante periculoase;
-Hotararea de Guvern nr. 349/2005 privind depozitarea deseurilor;
-Ordinul Ministrului Mediului si Gospodaririi Apelor nr.757/2004 pentru aprobarea Normativului
tehnic privind depozitarea deseurilor;
-Hotararea de Guvern nr.621/2005 privind gestionarea ambalajelor si deseurilor de ambalaje
-Ordinul Ministrului Mediului si Gospodaririi Apelor nr.927/2005 privind procedura de raportare a
datelor referitoare la ambalaje si deseurie de ambalaje Ordinul comun nr.338/625/2004 ;
-Hotararea de Guvern nr. 856/2002 privind evidenta gestionarii deseurilor si aprobarea listei
cuprinzand deseurile, inclusiv deseurile periculoase;
-Ordinul comun nr.2/211/118/2004 al MAPAM, al Ministrului Economiei si Comertului si al
Ministrului Transporturilor, Constructiilor si Turismului pentru aprobarea Procedurii de
reglementare si control a transportului deseurilor pe teritoriul Romaniei ;
-Hotararea de Guvern nr.2406/2004 privind gestionarea vehiculelor scoase din uz;

Legislatie cadru:
-Legea nr. 215/2001 privind administratia publica locala cu modificarile si completarile
ulterioare;
-Legea nr. 51/2006 privind serviciile comunitare de utilitati publice ;
-Legea nr. 101/2006 privind serviciul de salubrizare a localitatilor;
-Ordinul nr. 109/2007 privind aprobarea normelor metodologice de stabilire, ajustare sau
modificare a tarifelor pentru activitatile specifice serviciilor de salubrizare a localitatilor;
-Ordinul nr.110/2007 privind aprobarea Regulamentului cadru al serviciilor de
salubrizare a localitatilor;
-Ordinul nr. 111/2007 privind aprobarea Caietului de sarcini cadru al serviciilor de
salubrizare a localitatilor;
80

-Ordinul nr. 112/2007 privind aprobarea Contractului cadru de prestare a serviciului de

salubrizare a localitatilor.
Legislatie europeana:
- Directiva Cadru privind deseurile nr.75/442/EEC, amendata de Directiva nr.91/156/EEC ;
- Directiva nr. 91/689/EEC privind deseurile periculoase;
- Directiva nr. 75/439/EEC privind uleiurile uzate, amendata de Directiva nr. 87/101/EEC si de
Directiva nr.91/692/EEC;
- Directiva nr. 91/157/EEC privind bateriile si acumulatorii care contin anumite substante
periculoase si Directiva nr. 93/86/EC privind etichetarea bateriilor;
- Directiva nr. 99/31/EC privind depozitarea deseurilor;
- Directiva nr. 75/439/EEC privind uleiurile uzate, amendata de Directiva nr. 87/101/EEC si de
Directiva nr.91/692/EEC;
- Directiva nr. 94/62/EC privind ambalajele si deseurile de ambalaje cu amendamentele ulterioare ;
- Decizia nr. 2000/532/CE, amendata de Decizia nr. 2001/119 privind lista deseurilor, (ce
inlocuieste Decizia nr. 94/3/CE privind lista deseurilor si Decizia nr. 94/904/CE privind lista
deseurilor periculoase).
- Directiva nr. 2000/53/EC privind vehiculele uzate;
- Directiva 1999/31/CE privind depozitarea deseurilor;
AUTORITATE DE REGLEMENTARE
-Autoritatea de Reglementare pentru Serviciile Publice de Gospodarie Comunala.
6.EVOLUTIA PROBLEMATICII DESEURILOR CADRU GENERAL
Uniunea Europeana urmareste, in vederea protectiei mediului, indeplinirea unei strategii comune
pentru indepartarea/valorificarea deseurilor. Dezvoltarea acestei actiuni este formulata in decizia
Consiliului de Ministrii al Uniunii Europene din 1997 (97/C76/01). In aceasta hotarare se prezinta
cerintele orientative pentru dezvoltarea managementului deseurilor in UE si face constatari legate
de aceasta problematica.
Consiliul considera ca pe viitor in cadrul Uniunii numai o depozitare sigura si supravegheata (a
deseurilor) va trebui sa fie acceptata . Pe baza lor, ca si pe baza transpunerii acestora in legislatia
nationala, putem recunoaste faptul ca managemnetul deseurilor in UE trebuie sa se dezvolte intrun management in circuit , unde va fi luata in considerare, alaturi de valorificarea materiala si
valorificarea termica a fractiunilor de reziduuri, pentru ca potentialul energetic sa fie inclus in
strategia de salubrizare.
Criteriile si cerintele legate de depozitarea definitiva a deseurilor ramase, (imposibil de
inlaturat) trebuie sa se armonizeze cu normativul legat de depozitare, aparut in 1999, prin care se
stipuleaza ca, pe langa construirea unor bariere de protectie (izolatii), sa se actioneze si pentru
diminuarea potentialului reactiv al deseurilor ramase.
In cadrul celui de-al saselea program de mediu, sunt stabilite conditiile cadru pentru
politica de mediu pana in anul 2010. Pe langa acestea trebuie stabilite obiectiver cuantificabile,
indicatori si mecanisme de monitorizare.
Temele principale ale acestui program sunt :
- Protectia climei ;
- Diversitatea naturala si biologica ;
- Mediul inconjurator si sanatatea ;
- Folosirea sustenabila a resurselor naturale si managementul deseurilor.
Propunerea Comisiei legata de managementul deseurilor cuprinde obiectivul de a minimiza
cantitatile de deseuri ramase, ce trebuie depozitate definitiv. Este vizata :
- Reducerea cantitatii de deseuri cu 20% pana in 2010 ;
- reducerea cantitatii de deseuri cu 50% pana in 2050 ;
- reducerea cantitatii de deseuri periculoase cu 20% pana in 2010 ;
81

- reducarea cantitatii de deseuri periculoase cu 50% pana in 2020.

Obiectivele actuale de management al deseurilor au fost extinse prin introducerea conceptelor
de evitare a formarii deseurilor si valorificarea acestora. Ca o prima etapa trebuie indepartate
substantele toxice din mediu si poluarile datorate lor, si apoi facilitata utilizarea rationala a
resurselor naturale. Obiectivul principal l-a constituit impiedicarea formarii deseurilor, in cadrul
fluxurilor deseurilor.
In Romania, datorita situatiei economice, problematica deseurilor este diferita de situatia
existenta in statele U.E. Principalele difernte constau in faprul ca unui consum din ce in ce mai
mare de bunuri, generator de deseuri, ii corespunde o infrastructura putin dezvoltata in domeniul
salubrizarii.
7.DESCRIEREA SITUATIEI ACTUALE
Misiunea generala a institutiilor de administratie publica locala consta in gestionarea resurselor
publice in scopul dezvoltarii durabile a zonei administrate, din punct de vedere economic si social.
Protectia mediului, reprezinta unicul factor comun tuturor initiativelor si proiectelor de
dezvoltare economico-sociala, in conditii durabile.
Din perspectiva prioritatilor locale de eficientizare a protectiei mediului, constructia unui
sistem de management al deseurilor reprezinta prima etapa necesara in scopul reducerii celor mai
importante riscuri actuale de mediu si in general, una dintre primele etape de reducere a
disparitatilor economice si sociale fata de mediile administrative dezvoltate.
Prin prisma analizei realizate la nivel local asupra factorilor poluanti prezenti in cadrul
localitatii, cel mai important risc de mediu actual identificat este reprezentat de lipsa unei formule
integrate de gestionare a deseurilor, devenind astfel o prioritate stringenta.
Necesitatea unui sistem integrat de gestionare a deseurilor are in vedere :
1. Cresterea gradului de protectie a mediului prin :
- cresterea ariei de colectare a deseurilor in cadrul localitatii ;
- reducerea cantitatii de deseuri depozitate necontrolat ;
- reducerea cantitatilor de deseuri depozitate final, si cresterea duratei de viata a
depozitelor conforme din regiune ;
- reducerea generarii de deseuri ;
- reducerea impactului depozitelor de deseuri asupra mediului ;
- cresterea gradului de colectare selectiva.
2. Eficienta economica :
- reducerea costurilor totale viitoare ca necesitate obiectiva de reducere a riscului de
faliment al serviciului actual ;
- cresterea veniturilor totale pe fondul reducerii costurilor unitare ;
- reducerea costurilor indirecte privind amnezile pentru neconformarea cu legislatia
de mediu ;
- reducerea costurilor indirecte privind efectele generate de riscurile de mediu :
riscuri de sanatate a populatiei, riscuri de sanatate a animalelor, investitii importante
generate de necesitatea eventuala a decontaminarii zonelor afectate,etc.
3. Conformare legislativa :
- folosirea unor echipamente si metode de managemnet a deseurilor care sa fie
conforme cu legislatia de mediu ;
- contribuirea la implementarea masurilor PRGD si PJGD.
In prezent, serviciul de salubrizare functioneaza impropriu unei protectii complete a mediului :
- colectarea se face in amestec pe o zona restransa ;
- serviciul estre insuficient echipat si structurat realizarii unei colectari totale a deseurilor generate
in cadrul localitatii ;
- exista cantitati importante de deseuri depozitate necontrolat ;
82

- toate deseurile colectate sunt depozitate in cadrul depozitului local ( cu termen de inchidere
2010) care genereaza riscuri importante, fapt ce determina necesitatea unei schimbari radicale a
sistemului de salubrizare .
In ceea ce priveste dotarea cu mijloace de transport, serviciul de salubritate municipal are
in dotare :
- autogunoiera compactoare (1995);
- tractor remorca 45 CP 2 bucati (2002) ;
- un autocamion de 7,5 tone (1995) ;
- o autostropitoare cu perie ;
- un autogreder ;
- un buldoexcavator ;
- un buldozer ;
- o sararita pentru imprastiat sare si nisip ;
- un utilaj pentru imprastiat sare si nisip ;
- doua pluguri semipurtate ;
- o cisterna tractabila ;
- un utilaj deratizare ;
- europubele 100 buc ;
- containere 17 bucati ;
- 10 puncte de colectare temporara deseuri menajere.
Serviciul de salubrizare utilizeaza reteaua de apa si canalizare a municipiului Calafat.
Colectarea deseurilor menajere de la populatia care locuieste la case se realizeaza in saci de
polietilena pusi la dispozitia cetateanului de catre autoritatea administratiei publice locale prin
serviciul de salubrizare al municipiului, ridicarea acestora facandu-se saptamanal.
In acelasi timp, serviciul de salubrizare al municipiului Calafat asigura :
- precolectarea, colectarea si transportul deseurilor municipale pe toata raza municipiului Calafat,
inclusiv strazi, parcuri, zone verzi, piete si zonele periferice ;
-maturat manual si mecanic, spalatul si stropitul strazilor ;
-curatarea si transportul zapezii de pe caile publice ;
-colectarea, transportul si depozitarea- valorificarea deseurilor voluminoase.
Colectarea deseurilor este realizata numai in mediul urban, aceasta nerealizandu-se in
satele apartinatoare Basarabi, Golenti, Ciupercenii Vechi.

Tabel 7.1. Nr. locuitori beneficiari ai serviciului

Denumirea localitatii
Numar locuitori deserviti
Calafat
Basarabi
Golenti
Ciupercenii Vechi

14.010
-

Tarifele pentru colectarea deseurilor sunt percepute diferentiat, astfel:

83

Numar locuitori care platesc

serviciul
10.069
-

Denumirea localitatii

Tarif colectare deseuri de la populatie

(RON/luna/persoana Inclusiv TVA)

Tarif agenti economici

(RON /mc)

Calafat

Apartamente
1,58 lei/pers./luna

19,79 lei/mc

Case
1,98 lei/pers./luna

In cadrul sistemului actual au fost identificate o serie de probleme importante, a caror

rezolvare cade in sarcina autoritatii locale :
- incapacitatea, pe termen foarte scurt (maxim 12 luni), a sistemului de a face fata nevoilor de
colectare si depozitare ( datorita inchiderii depozitului local) ;
- avand in vedere aria redusa de acoperire a serviciului existent, o cantitate semnificativa de
deseuri este depozitata necontrolat, fapt ce implica riscuri de sanatate a populatiei si a animalelor ;
- in prezent se depoziteaza 100% din cantitatea de deseuri generata (parte prin depozitare
necontrolata, parte prin depozitarea deseurilor colectate la un deponeu neconform), fapt ce
afecteaza direct si imediat mediul inconjurator (datorita vanturarii deseurilor, prafului, fumului,
emisiilor de gaze, apei de infiltratie, rozatoare si microorganisme provenite de la halda de
depozitare. In plus, arderea deseurilor provoaca poluarea aerului si ridica probleme suplimentare) ;
- incapacitatea sistemului de a face fata unei dezvoltari economice a zonei, in special din punct de
vedere turistic, sector cu potential ridicat avand in vedere pozitionarea geografica a localitatii (port
la Dunare) ;
- mentinerea sistemului actual creaza riscuri suplimentare in domeniul sanatatii populatiei, in
conditiile in care sistemul sanitar nu este pregatit sa faca fata unei epidemii in randul populatiei
sau al animalelor ;
- actualul sistem de salubritate necesita imbunatatiri substantiale pentru a se conforma unei
strategii coerente in privinta protectiei mediului si cerintelor noilor reglementari nationale si
europene ;
- incapacitatea bugetului local de a finanta o investitie complexa, extinsa in intreaga arie
administrativa si care sa asigure gestionarea adecvata a deseurilor si implicit, a protectiei
mediului ;
- incapacitatea locala de conformare cu termenele de implementare a masurilor prevazute de PJGD
si PNDR.

7.1.SCHEMA SISTEMULUI ACTUAL

DESEURI GENERATE

DESEURI COLECTATE
84

100% din cantitatea de deseuri

generata produce riscuri

DESEURI DEPOZITATE
NECONTROLAT

Problemele sistemului actual deriva din incapacitatea bugetului local de a face fata
necesitatilor investitionale in vederea modificarii fluxurilor de deseuri in cadrul sistemului de
salubrizare.
Modernizarea sistemului de salubrizare va fi conceputa in functie de gradul de atingere al
obiectivelor de mediu, socilae si economice ale zonei de actiune.
7.2.Generarea deseurilor
Datele de baza privind generarea deseurilor municipale se bazeaza in mare masura pe estimari si
nu pe date precise,obtinute prin cantariri.
Deseurile municipale generate cuprind atat deseurile generate si
DEPOZITARE FINALA
colectate (in amestec sau
selectiv), cat si deseurile generate si necolectate. Deseurile colectate
reprezinta deseurile generate
care sunt colectate prin servicii de salubritate. Deseurile necolectate sunt reprezentate de
deseurile generate care nu sunt colectate prin servicii de salubritate (populatie urbana si rurala
care nu beneficiaza de servicii de salubritate).
Indicatorii de generare deseuri menajere in mediul urban si rural recomandati de Metodologie
sunt 0,9 kg/loc/zi in mediul urban si 0,4 kg/loc/zi in mediul rural (in judet nu au fost realizate
pana in prezent masuratori).
7.3.Compozitia deseurilor menajere
Datele privind compozitia deseurilor prezinta o importanta deosebita, definind potentialul pentru
valorificarea deseurilor, ajutand la stabilirea sistemelor de colectare.
Compozitia deseurilor menajere si asimilabile pentru anul 2005, este prezentata la nivelul
intregului judet, fara a fi defalcata pe mediul urban si mediul rural
Incepand cu anul 2008 va fi necesar a se determina compozitia deseurilor prin mssuratori,
separat pentru mediul urban si rural. Totodata va trebui determinata prin masuratori compozitia
deseurilor de ambalaje din deseurile menajere.
In Planul Regional de Gestionare a Deseurilor Regiunea 4 Sud . Vest este prezentata compozitia
medie a deseurilor menajere in anul 2003, atat pentru mediul urban cat si pentru mediul rural,
estimata pe baza datelor din chestionarele de ancheta statistica completate de operatorii de
salubritate.
7.4.Ponderea deseurilor biodegradabile in deseurile municipale
In vederea determinarii cantitatii de deseuri biodegradabile municipale generate este
necesara cunoasterea ponderii acestor deseuri atat in deseurile menajere (pe medii si cu
evidentierea ponderii deseurilor alimentare, de gradina, deseurilor de hartie, carton, lemn), cat si in
deseurile asimilabile din comert, industie, institutii, in deseurile voluminoase, din gradini si
parcuri, din piete si in deseurile stradale.
Incepand cu anul 2008 este necesar a se determina ponderea deseurilor biodegradabile prin
masuratori, separat pentru mediul urban si rural.

85

7.5.Colectarea si transportul deseurilor

Serviciul de salubrizare al localitatilor (pre-colectare, colectare, transport, tratare si eliminare
deseuri municipale) se desfasoara sub controlul, conducerea sau coordonarea autoritatilor
publice locale.
Activitatea de salubrizare se poate realiza prin:
- gestiune directa de catre autoritatile administratiei publice locale, prin compartimente
specializate organizate in cadrul consiliului local ;
- gestiune delegata - cand autoritatile administratiei publice locale pot apela pentru realizarea
serviciilor la unul sau mai multi operatori de servicii publice, carora le incredinteaza (in
baza unui contract de delegare a gestiunii) gestiunea propriu-zisa a serviciilor, precum si
administrarea si exploatarea sistemelor publice tehnico-edilitare necesare in vederea
realizarii acestora.
In cadrul municipiului Calafat activitatea de salubrizare se realizeaza prin gestiune directa
de catre autoritatile aministratiei publice locale, prin biroul de salubrizare din cadrul Directiei
Serviciilor de Utilitate Publica.
7.6.Date privind statiile de transfer
In municipiul Calafat nu exista in prezent statie de transfer .
7.7.Valorificarea si tratarea deseurilor
Sortarea deseurilor municipale
Scopul unei instalatii de sortare este separarea din deseurile municipale a fractiilor valorificabile
material. Principalele materiale sortate sunt: hartia, plasticul, sticla, metalele si lemnul.
In prezent, in municipiul Calafat nu exista instalatii de sortare .
Compostarea deseurilor
In instalatiile de compostare pot fi prelucrate deseurile biodegradabile municipale colectate
selectiv, precum si namolurile rezultate de la statiile de epurare orasenesti. In urma procesului
de compostare rezulta compostul, care poate avea diferite utilizari, functie de calitatea acestuia
(agricultura, remedierea terenurilor degradate etc.). In municipiul Calafat nu exista unitate de
compostare a deseurilor.
Tratarea mecano - biologica
In instalatiile de tratare mecano-biologica sunt tratate deseurile municipale printr-o combinatie
de procese mecanice si biologice. In procesul de tratare mecano-biologica sunt separate
mecanic deseurile valorificabile material si energetic, iar deseurile reziduale sunt inertizate
biologic. In municipiul Calafat nu exista statie de tratare mecano - biologica a deseurilor.
Tratarea termica
La nivelul municipiului Calafat, a judetului Dolj, precum si la nivelul Regiunii 4 Sud.Vest, nu
exista instalatii de tratare termicaaa deseurilor municipale nepericuloase.
In judetul Dolj exista un incinerator pentru deseuri periculoase (SC Guardian SRL Craiova),
pentru care a fost luata decizia emiterii Autorizatiei Integrate de Mediu.
Eliminarea deseurilor
In prezent, cea mai mare parte a deseurilor municipale generate sunt eliminate prin depozitare.
Conform Planului de implementare si HG nr. 349/2005 privind depozitarea deseurilor, la
nivelul judetului Dolj exista cinci depozite neconforme pentru deseuri nepericuloase
(clasa .b.) aferente localitatilor urbane intre care se afla si Calafatul. Data la care isi va inceta
activitatea acest depozit, conform Calendarului de sistare/incetare a activitatii sau conformare
86

pentru depozitele de deseuri existente (HG nr. 349/2005 privind depozitarea deseurilor), este
prezentata in tabelul de mai jos :
Tabel 7.2. Depozite deseuri
Denumire depozit/localitate
Tipul
Data de incepere/sistare
Suprafata
Capacitate
operatiuni
proiectata(ha)
disponibilain
2006 (mc)
Calafat
B
1960/2010-31.12.
2,8
240.000
Acest depozit deserveste un numar de 14.010 lucuitori din municipiul Calafat (mediu
urban).
Tabel 7.3. Cantitati deseuri acceptate in depozit.
Cantitate (tone/an)
Localitatea

Calafat

Anul
2006

Deseurile municipale
colectate in amestec
12.877

Deseuri din constructii si

demolari
-

2007

24.720

1200

Operatorul depozitului de deseuri, in speta Primaria municipiului Calafat, si-a constituit un Fond
pentru inchiderea si urmarirea postinchidere a depozitului. Aceasta monitorizare se va desfasura pe
o perioada de 30 de ani, acest lucru implicand costuri vis-a-vis de izolarea terenului, controlul
levigatului, analiza calitatii solului, acoperirea lui, etc.
Depozitarea deseurilor menajere, la depozitul existent, se va face definitiv pana la
realizarea Statiei de Transfer, moment in care depozitarea se va face in mod obligatoriu temporar
pe platforma acesteia.
Conform Planului de implementare a directivei privind depozitarea, dupa data aderarii, depozitele
care vor sista depozitarea se vor inchide conform cu cerintele Directivei 1999/31/CE, intr-o
perioada de maximum 2 ani dupa sistarea depozitarii.
Depozitul din Calafat este gestionat de DSUP Calafat.

Tabel 7.4.Evolutie cantitati de deseuri depozitate

Depozit /localitate
2002
Calafat
2.500

Cantitate depozitata t/an

2003
2004
4.500
4.500

2005
2.012

8.CLASIFICARE DESEURI
Pentru scopul prezentei Strategii, toate tipurile de deseuri generate sunt clasificate, in mod formal,
in:
- deseuri municipale si asimilabile: totalitatea deseurilor generate, in mediul urban si in mediul
rural, din gospodarii, institutii, unitati comerciale si prestatoare de servicii (deseuri menajere),
deseuri stradale colectate din spatii publice, strazi, parcuri, spatii verzi, namoluri de la epurarea
apelor uzate orasenesti;
\- deseuri de productie: totalitatea deseurilor generate din activitatile industriale; pot fi deseuri de
productie nepericuloase si deseuri de productie periculoase;
87

- deseuri generate din activitati medicale: sunt deseurile generate in spitale, policlinici, cabinete
medicale si se impart in doua categorii: deseuri medicale periculoase care sunt cele infectioase,
intepatoare-taietoare, organe anatomopatologice, deseurile provenite de la sectiile de boli
infectioase, etc. si celelalte care intra in categoria deseuri asimilabile.
9.DATE GENERALE PRIVIND GESTIONAREA DESEURILOR
Gestionarea deseurilor cuprinde toate activitatile de colectare, transport, tratare, recuperare si
eliminare a deseurilor.
Organizarea activitatilor de colectare, transport si eliminare a deseurilor municipale este una dintre
obligatiile administratiilor publice locale.
Categoria deseurilor municipale include:
- deseuri menajere generate in gospodariile populatiei;
- deseuri de tip menajer generate in unitati economico-sociale;
- deseuri din comert;
- deseuri stradale;
- deseuri din parcuri si gradini;
- namoluri de la epurarea apelor uzate orasenesti;
- deseuri din constructii si demolari.
In mediul rural, -in satele apartinatoare municipiului Calafat- gestionarea deseurilor, transportul la
locurile de depozitare este facut in mod individual de catre generatori.
Compozitia medie a deseurilor menajere generate in anul 2002 este urmatoarea:
- hartie si carton: 11 %
- sticla: 5 %
- metale: 5 %
- plastic: 10 %
- textile: 5 %
- deseuri organice biodegradabile: 51 %
- alte deseuri: 13 %.
Deseurile menajere sunt colectate neselectiv si eliminate prin depozitare .
Incepand cu anul 1995, colectarea si procesarea informatiilor referitoare la tipurile si cantitatile de
deseuri s-a facut in conformitate cu cerintele europene de clasificare (Catalogul European al
Deseurilor, inlocuit in anul 2002 cu Lista cuprinzand deseurile, inclusiv deseurile periculoase) si
de raportare la EUROSTAT si la Agentia Europeana de Mediu (prin reteaua EIONET).
Cantitatile de deseuri generate inregistrate au variat semnificativ de la un an la altul, din motive
cum ar fi:
modificarile survenite in activitatile companiilor industriale si de prestari servicii;
modul de evaluare a cantitatii de catre fiecare generator (cantarire sau estimare);
constientizarea diferita de catre generatorii de deseuri a importantei activitatii
de colectare si raportare a datelor;
controlul diferit, din partea autoritatilor de mediu locale, privind indeplinirea obligatiilor legale de
colectare si raportare a datelor de catre generatorii de deseuri.

9.1.DEFINITIE DESEURI BIODEGRADABILE MUNICIPALE

Directiva 1999/31/EC si HG nr. 349/2005 privind depozitarea deseurilor definesc deseurile
municipale si deseurile biodegradabile astfel:
- deseurile municipale ca deseuri menajere si alte deseuri care, prin natura sau compozitie,
sunt similare cu deseurile menajere;
- deseurile biodegradabile ca deseuri care sufera descompuneri anaerobe sau aerobe, cum
ar fi deseurile alimentare ori de gradina, hartia si cartonul.
Tintele prevazute in Directiva 1999/31/EC si in HG nr. 349/2005 se refera la deseuri
88

biodegradabile municipale.
Legislatiile europeana si nationala nu definesc in mod explicit deseurile biodegradabile
municipale, dar, pe baza definitiilor de mai sus, acestea reprezinta practic fractia biodegradabila
din deseurile menajere si asimilabile colectate in amestec, precum si fractia biodegradabila din
deseurile municipale colectate separat, inclusiv deseuri din parcuri si gradini, piete, deseuri
stradale si deseuri voluminoase.
Conform Raportului .Managementul deseurilor biodegradabile municipale., elaborat de
Agentia Europeana de Mediu in anul 2002, fractia biodegradabila din deseurile municipale este
reprezentata de: deseuri alimentare si de gradina, deseuri de hartie si carton, textile, lemn,
precum si alte deseuri biodegradabile continute in deseurile colectate.
Tabel 9.1. Pondere deseuri biodegradabile
Deseuri menajere
Urban
- deseuri alimentare si de gradina
-hartie + carton, lemn, textile
Rural
-deseuri alimentare si de gradina
-hartie + carton, lemn, textile
Deseuri asimilabile din comert, industrie, institutii
Deseuri din gradini si parcuri
Deseuri din piete
Deseuri stradale

Ponderea deseurilor biodegradabile in

deseurile municipale (%)
72
58
14
78
66
12
45
95
90
20

9.2.DESEURI DE AMBALAJE
Conform datelor din baza de date privind ambalajele si deseurile de ambalaje si a datelor
statistice ale tarilor europene cu o dezvoltare economica mai apropiata de cea a Romaniei, la
nivelul anului 2006 s-a estimat ca 60 % din cantitatea de deseuri de ambalaje provine de la
populatie si 40 % de la industrie, comert si institutii.
Astfel, conform Metodologiei, ponderea deseurilor de ambalaje in functie de sursa de generare
(%) la momentul elaborarii PJGD se estimeaza a fi de:
- 40% pentru industrie, comert, institutii;
- 60% pentru populatie.
9.2.0.Structura deseurilor de ambalaje
Structura pe tip de material a deseurilor de ambalaje generate se considera a fi aceeasi cu
structura pe tip de material a ambalajelor introduse pe piata.
Conform informatiilor existente in baza de date privind ambalajele si deseurile de ambalaje,
gestionata de ANPM, structura pe tip de material a deseurilor de amabalaje in anul 2005 a fost
urmatoarea:
- Hartie si carton: 23,6 %;
- Plastic: 29 %;
- Sticla: 21,8 %;
- Metale: 9 %;
- Lemn: 12 %;
- Altele: 4,6 %.
Structura deseurilor de ambalaje de la populatie pe tip de material se determina pe baza
89

compozitiei deseurilor menajere la nivel local. Compozitia deseurilor menajere trebuie sa

reflecte ponderea materialelor de deseuri de ambalaje in deseurile menajere. Se recomanda ca
aceasta compozitie sa fie determinata din masuratori.
Incepand cu anul 2008 este necesara determinarea compozitiei deseurilor de ambalaje din
deseurile menajere prin masuratori.
Tabel 9.2. Pondere si structura deseuri de ambalaje
Ponderea materialelor de
deseuri de ambalaje in
deseurile menajere
Hartie si carton
Plastic
Sticla
Metale
Lemn
Total

3,2
7,1
3,0
1,3
0
14,6

Structura deseurilor de ambalaje

ce se regasesc in deseurile
menajere
22,10
48,52
20,49
8,89
0,00
100,00

Serviciul de salubrizare Calafat colecteaza lunar aproximativ 45 kg/luna deseuri de hartie si

carton.
9.2.1.Tinte privind deseurile biodegradabile municipale
Directiva 1999/31/EC si HG 349/2005 privind depozitarea deseurilor prevad urmatoarele
tinte privind deseurile biodegradabile municipale:
a) reducerea cantitatii de deseuri biodegradabile municipale depozitate la 75% din cantitatea
totala, exprimata gravimetric, produsa in anul 1995, in maximum 5 ani de la data de 16 iulie 2001;
b) reducerea cantitatii de deseuri biodegradabile municipale depozitate la 50% din cantitatea
totala, exprimata gravimetric, produsa in anul 1995, in maximum 8 ani de la data de 16 iulie 2001;
c) reducerea cantitatii de deseuri biodegradabile municipale depozitate la 35% din cantitatea totala,
exprimata gravimetric, produsa in anul 1995, in maximum 15 ani de la data de 16 iulie
2001.
Directiva 1999/31/EC privind depozitarea deseurilor prevede ca statele membre care in
anul 1995 ori un an anterior pentru care exista date standardizate EUROSTAT au depozitat mai
mult de 80 % din cantitatea colectata de deseuri municipale pot amana atingerea tintelor
mentionate mai sus cu o perioada care nu trebuie sa depaseasca patru ani.
In Planul de implementare pentru Directiva 1999/31/EC privind depozitarea deseurilor se
mentioneaza ca Romania nu solicita perioada de tranzitie pentru indeplinirea tintelor de reducere a
deseurilor biodegradabile municipale depozitate. Pentru indeplinirea tintelor prevazute la art. 5(2)
lit. a si b din Directiva, Romania va aplica prevederile parag. 3 al art. 5(2) privind posibilitatea
amanarii realizarii tintelor prin acordarea unor perioade de gratie de 4 ani, pana la 16 iulie 2010 si
respectiv pana la 16 iulie 2013. Cea de-a treia tinta va fi atins la termenul prevazut in Directiva,
respectiv 16 iulie 2016.
Astfel, tintele nationale privind deseurile biodegradabile municipale sunt urmatoarele:
- 16 iulie 2010 - Cantitatea depozitata trebuie sa se reduca la 75 % din cantitatea totala (exprimata
gravimetric), produsa in anul 1995;
- 16 iulie 2013 - Cantitatea depozitata trebuie sa se reduca la 50 % din cantitatea totala (exprimata
gravimetric), produsa in anul 1995;
- 16 iulie 2016 - Cantitatea depozitata trebuie sa se reduca la 35 % din cantitatea totala (exprimata
gravimetric), produsa in anul 1995.
De asemenea, cantitatea de deseuri biodegradabile municipale ce trebuie redusa la
depozitare este deosebit de importanta, pe baza acesteia determinandu-se capacitatile instalatiilor
necesare a se realiza.
90

Romania a obtinut derogare de la prevederile articolului 6 alin. (1) al Directivei 94/62/CE

privind ambalajele si deseurile de ambalaje, amendata prin Directiva 2004/12/EC, cu exceptia
tintelor de reciclare pentru hartie si carton si metale.
Tratatul de aderare a Romaniei prevede urmatoarele:
- Romania este obligata sa atinga obiectivul global de recuperare sau incinerare in instalatiile
de incinerare a deseurilor cu recuperare de energie la 31 decembrie 2011 in conformitate cu
urmatoarele obiective intermediare: 32% din masa la 31 decembrie 2006, 34% in anul 2007, 40%
in anul 2008, 45% in anul 2009 si 48% in anul 2010.
- Romania este obligata sa atinga obiectivul global de recuperare sau incinerare in instalatiile de
incinerare a deseurilor cu recuperare de energie la 31 decembrie 2013 in conformitate cu
urmatoarele obiective intermediare: 53% din masa in anul 2011 si 57% in anul 2012.
- Romania este obligata sa atinga obiectivul de reciclare a plasticului la 31 decembrie 2011 in
conformitate cu urmatoarele obiective intermediare: 8% din masa la 31 decembrie 2006, 10% in
anul 2007, 11% in anul 2008, 12% in anul 2009 si 14% in anul 2010.
- Romania este obligata sa atinga obiectivul global de reciclare la 31 decembrie 2013 in
onformitate cu urmatoarele obiective intermediare: 26% din masa la 31 decembrie 2006, 28% in
anul 2007, 33% in anul 2008, 38% in anul 2009, 42% in anul 2010, 46% in anul 2011 si 50% in
anul 2012.
- Romania este obligata sa atinga obiectivul de reciclare a sticlei la 31 decembrie 2013, in
conformitate cu urmatoarele obiective intermediare: 21% din masa la 31 decembrie 2006, 22% in
anul 2007, 32% in anul 2008, 38% in anul 2009, 44% in anul 2010, 48% in anul 2011 si 54% in
anul 2012.
- Romania este obligata sa atinga obiectivul de reciclare a plasticului, luand in considerare
exclusiv materialul reciclat sub forma de plastic, la 31 decembrie 2013, in conformitate cu
urmatoarele obiective intermediare: 16% din masa in anul 2011 si 18% in anul 2012.
Plan Judetean de Gestionare a Deseurilor . Judetul Dolj
- Romania este obligata sa atinga obiectivul de reciclare a lemnului la 31 decembrie 2011, in
conformitate cu urmatoarele obiective intermediare: 4% din masa la 31 decembrie 2006,
5% in anul 2007, 7% in anul 2008, 9% in anul 2009 si 12% in anul 2010.
Pentru obiectivul de reciclare a deseurilor de hartie si carton si metale Romania nu a solicitat
perioada de tranzitie, urmand sa atinga aceste obiective la termenele stabilite de directiva, si
anume:
- la 31 decembrie 2008 - reciclare hartie si carton 60 %;
- la 31 decembrie 2008 - reciclare metale 50 %.
Tintele privind deseurile de ambalaje se raporteaza la cantitatea totala de deseuri de ambalaje
generate in anul respectiv si se impart in trei categorii:
- Tinte de reciclare pentru fiecare tip de material de ambalaj;
- Tinte globale de reciclare;
- Tinte globale de valorificare sau incinerare in instalatii de incinerare cu recuperare de
energie.
In HG nr. 621/2005 cu modificarile ai completarile ulterioare privind gestionarea ambalajelor,
reciclarea si valorificarea deseurilor de ambalaje sunt definite astfel:
-reciclarea deseurilor de ambalaje reprezinta operatiunea de reprelucrare intr-un proces de
productie a deseurilor de ambalaje pentru a fi folosite in scopul initial sau pentru alte
scopuri. Termenul include reciclarea organica, dar exclude recuperarea de energie ;
- valorificarea reprezinta orice operatie aplicabila deseurilor de ambalaje, prevazuta in OUG nr.
78/2000, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 426/2001cu modificarile si
completarile ulterioare..
Astfel, valorificarea include atat reciclarea, cat si valorificarea energetica.
9.3.DESEURI PERICULOASE DIN DESEURILE MUNICIPALE
91

In acest moment, in municipiul Calafat nu se realizeaza colectarea separat a acestui tip de

deseuri. Aceste deseuri pot ingreuna procesul de descompunere in depozitele de deseuri si, in final,
pot polua apa freatica.
In categoria deseurilor periculoase municipale intra:
-solventi;
-acizi;
-pesticide;
-tuburi fluorescente;
-vopseluri, cerneluri,adezivi, rasini,detergenti ;
-medicamente citostatice ;
-baterii si acumulatori s.a.
Pentru colectarea deseurilor periculoase de la gospodarii exista mai multe optiuni. Aceasta
poate fi organizata prin colectarea mobila, cu ajutorul unor masini speciale, care vor circula
conform unui program stabilit, prin intermediul unor puncte de colectare sau prin sisteme de
returnare, organizate de distribuitori sau producatori. Conditia pentru toate sistemele o constituie
existenta instalatiilor de tratare si eliminare.stionarea deseurilor periculoase din
deseurile municipale

Conform prevederilor OUG nr. 78/2000 privind regimul deseurilor, cu modificarile si completarile
ulterioare, autoritatile administratiei publice locale au ca obligatia sa asigure colectarea selectiva,
transportul, neutralizarea, valorificarea si eliminarea finala a deseurilor, inclusiv a deseurilor
menajere periculoase, in conformitate cu prevederile legale in vigoare.
De asemenea, trebuie sa asigure spatiile necesare pentru colectarea selectiva a deseurilor, dotarea
acestora cu containere specifice fiecarui tip de deseu, precum si functionalitatea acestora.
In prezent la nivelul judetului Dolj exista posibilitati de tratare si eliminare a deseurilor periculoase
municipale, in municipiul Craiova existand un incinerator pentru deseuri periculoase (SC Guardian
SRL).
Serviciul de salubrizare al municipilui Calafat colecteaza anual circa 500 litri de vopsea pe
baza de diluant.
Modul de gestionare al substantelor si preparatelor periculoase se realizeaza prin :
-ambalarea in cutii metalice ;
- transportul cu mijloacele de transport ale furnizorului;
- depozitarea intr-o magazie cu pardoseala betonata.
Toate ambalajele folosite sau rezultate de la substantele si preparatele pericuoase se
returneaza la furnizor.
In acelasi timp, pe raza municipiului Calafat se colecteaza aproximativ 180 l/an ulei uzat
cat si 5 bucati/an de baterii si acumulatori uzati.
9.4. DESEURI DIN ECHIPAMENTE ELECTRICE SI ELECTRONICE
Obiectivele Directivei nr. 2002/96/EC privind deseurile din echipamente electrice si
electronice (DEEE) sunt:
- prevenirea aparitiei deseurilor de echipamente electrice si electronice si reutilizarea,
reciclarea si alte forme de valorificare ale acestor tipuri de deseuri pentru a reduce in cea
mai mare masura cantitatea de deseuri eliminate;
- imbunatatirea performantei de mediu a tuturor operatorilor implicati in ciclul de viata al
echipamentelor electrice si electronice (producatori, distribuitori si consumatori) si in mod
special a agentilor economici direct implicati in tratarea deseurilor de echipamente electrice
si electronice.
Echipamentele electrice si electronice (EEE) sunt echipamentele care functioneaza pe baza de
curenti electrici sau campuri electromagnetice si echipamentele de generare, transport si de
masurare a acestor campuri, incluse in categoriile prevazute in anexa nr. 1A din HG
448/19.05.2005 si destinate utilizarii la o tensiune mai mica sau egala cu 1000 V curent
alternativ si 1500 V curent continuu.
92

DEEE sunt acele echipamente electrice si electronice care constituie deseuri conform OUG
nr. 78/2000 privind regimul deseurilor, cu modificarile si completarile ulterioare, inclusiv toate
componentele, ansamblele si produsele consumabile, parte integranta a echipamentului in
momentul in care acestea devin deseuri.
Directiva prevede masuri ce au ca scop:
- crearea de sisteme care sa permita detinatorilor si distribuitorilor finali sa predea deseurile
de echipamente electrice si electronice (DEEE) gratuit catre punctele de colectare;
- asigurarea colectarii de catre distribuitorii de echipamente electrice si electronice a
deseurilor de echipamente electrice si electronice de acelasi tip si in aceeasi cantitate cu
echipamentul/echipamentele furnizate;
- asigurarea unei rate a colectarii selective de cel putin 4 kg/loc x an de deseuri de
echipamente electrice si electronice din gospodariile populatiei;
- asigurarea disponibilitatii si accesibilitatii, pe intreg teritoriul tarii a punctelor de colectare
necesare, tinand cont in special de densitatea populatiei;
- atingerea unor obiective de valorificare de 80% din greutatea medie pe echipament si de
75% valorificare materiala pentru: aparate de uz casnic de mari dimensiuni, distribuitoare
automate;
- Atingerea unor obiective de valorificare de 75% din greutatea medie pe echipament si de 65%
valorificare materiala pentru: echipamente informatice si de telecomunicatii, echipamente de larg
consum;
- Atingerea unor obiective de valorificare de 70% din greutatea medie pe echipament si de 50%
valorificare materiala pentru: aparate de uz casnic de mici dimensiuni, echipamente de iluminat,
unelte electrice si electronice (cu exceptia uneltelor industriale fixe de mari dimensiuni), jucarii,
echipamente sportive si de agrement, instrumente de supraveghere si control;
Conform legislatiei nationale in vigoare, persoanele fizice si juridice au obligatia de a nu
arunca deseurile de echipamente electrice si electronice alaturi de deseurile menajere si de a le
preda distribuitorilor in cazul achizitionarii unui produs de acelasi tip (schimb 1 la 1) sau de a
preda DEEE catre punctele de colectare organizate de autoritatile locale (cf. prevederilor HG
448/2005, art. 5 alin. 2) si alin. 6)).
Autoritatile administratiei publice locale au obligatia de a colecta separat DEEE de la gospodariile
particulare si de a pune la dispozitia producatorilor spatiile necesare pentru infiintarea punctelor de
colectare selectiva a acestora (HG 448/2005 art. 5 alin. 1).
9.4.1.Gestionarea deseurilor EEE in municipiul Calafat
In conformitate cu HG 448/2005, locul de depozitare, inclusiv depozitare temporara, a DEEE
inainte de tratarea lor trebuie sa satisfaca urmatoarele conditii:
- suprafata impermeabila pentru zonele adecvate, prevazuta cu instalatii de colectare a pierderilor
prin scurgere si, daca este cazul, cu decantoare si epuratoare-degresatoare;
- prelate rezistente la intemperii pentru zonele adecvate.
In municipiul Calafat exista amplasat un punct de colectare a deseurilor EEE in strada Jiului nr.2
in suprafata de 100 mp, fiind acoperit; imprejmuit- suprafata impermeabila- si in intregime
functional. Facem precizarea ca acest deposit este administrat de serviciul de salubrizare din cadrul
DSUP Calafat.
Nu se realizeaza tratarea unor astfel de echipamente.
9.5. VEHICULE SCOASE DIN UZ
Activitatea de gestionare a vehiculelor scoase din uz este reglementata de HG nr. 2406/2004
privind gestionarea vehiculelor scoase din uz, modificata si completata de HG nr. 1313/2006.
importatorii de autovehicule, distribuitorii, colectorii, companiile de asigurari, agentii economici
care dezmembreaza vehicule, reciclatorii sau alti operatori de tratare a vehiculelor scoase din uz,
93

inclusiv a componentelor si materialelor acestora, autoritatile competente (MMDD, ANPM, MEC,

RAR).
Unitatile de colectare nu au dreptul sa trateze VSU, in mod special in ceea ce privestesevacuarea
fluidelor si dezmembrarea acestora. Acestea trebuie sa incheie contracte cu unitatile de tratare in
ceea ce priveste perioadele de preluare a vehiculelor, in scopul evitarii prejudiciilor produse
mediului de stocarea prelungita a acestora si al evitarii blocarii activitatii de colectare.
Aceste prevederi nu se aplica agentiilor economici care sunt autorizati sa desfasoare activitati de
colectare si tratare.
9.6. DESEURI DIN CONSTRUCTII SI DEMOLARI
Din categoria deseurilor din constructii si demolari fac parte:
-170101 Beton;
-17 01 02 Caramizi;
-17 01 03 Tigle si materiale ceramice;
-17 01 06* Amestecuri sau fractii separate de beton, caramizi, tigle, sau
materiale ceramice cu continut de substante periculoase;
-17 01 07 Amestecuri sau fractii separate de beton, caramizi, tigle, sau
materiale ceramice altele decat cele specificate la 17 01 06;
-17 02 01 Lemn;
-17 02 02 Sticla;
-17 02 03 Materiale plastic;
-17 02 04 Sticla, materiale plastice sau lemn cu continut de/sau contaminate cu substante
periculoase;
-17 04 01 Cupru, bronz, alama;
-17 04 02 Aluminiu;
-17 04 03 Plumb;
-17 04 04 Zinc;
-17 04 05 Fier si otel;
-17 04 06 Staniu;
-17 04 07 Amestecuri metalice;
-17 04 09 Deseuri metalice contaminate cu substante periculoase;
-17 04 10 Cabluri cu continut de ulei, gudron sau alte substante periculoase;
-17 04 11 Cabluri, altele decat cele specificate la 17 04 10.
Legea nr. 101/2006 privind organizarea serviciului de salubrizare a localitatilor, care a abrogat
incepand cu luna martie a anului 2007 OUG nr. 87/2001 privind serviciile publice de salubrizare a
localitatilor, introduce ca activitate in cadrul serviciului de salubrizare al localitatilor (serviciu
public local de gospodarie comunala, organizat, coordonat, reglementat, condus, monitorizat si
controlat de autoritatile administratiei publice locale) si activitatea de colectare, transport si
depozitare a deseurilor rezultate din activitati de constructii si demolari ca activitate separata de
.precolectarea, colectarea si transportul deseurilor municipale, inclusiv a deseurilor toxice
periculoase din deseurile menajere..
Pe baza evolutiei din ultimii ani a cantitatilor din acest tip de deseuri si tinand cont de cresterea
continua a sectorului de constructii, si in perioada urmatoare se previzioneaza cresterea cantitatilor
de deseuri din constructii si demolari generate. Este necesara gasirea unor solutii
pentru ca aceste deseuri sa ajunga in cantitati cat mai mici in depozitele municipale, eliminarea
lor in acest mod contribuind la epuizarea mult mai rapida a capacitatilor disponibile de depozitare
a deseurilor municipale.
Principalele masuri ce pot fi aplicate pentru gestionarea acestor tipuri de deseuri sunt
urmatoarele:
- Colectarea separata de la locul de generare, pe tip de material si deseuri periculoase si
nepericuloase;
- Promovarea reciclarii si reutilizarii deseurilor din constructii si demolari;
- Asigurarea de capacitati de tratare/sortare a acestora;
94

- Asigurarea depozitarii controlate a deseurilor ce nu pot fi valorificate, conform reglementarilor in

vigoare.
Autoritatile administratiei locale vor trebuie sa ia masuri pentru controlul acestui flux de deseuri,
prin Regulamentele locale de salubrizare (masuri pentru control fluxului de deseuri in scopul
mentinerii unei evidente a cantitatilor generate, reutilizate, reciclate si eliminate), prin conditiile de
autorizare a lucrarilor de constructii (clauze legate de spatiile de depozitare specifice acestui tip de
deseuri), prin asigurarea de capacitati de procesare si prin amenajarea de depozite pentru aceste
tipuri de deseuri.
9.7. NAMOLURI REZULTATE DE LA STATIA DE EPURARE CALAFAT
In municipiul Calafat exista o Statie de Epurare moderna,instalatie ce produce aproximativ 15.000
t/an de namol, care este depozitat intr-un depozit temporar. Orasul cauta solutii de tratare care
includ coincinerarea in instalatiile de obtinere a cimentului localizate in Targu Jiu, 110 km distanta,
sau posibil in instalatii mari de ardere.
In prezent in judetul Dolj nu exista instalatii de tratare/valorificare (compostare, fermentare
anaeroba, co-incinerare) a namolurilor rezultate de la statiile de epurare orasenesti, acestea fiind
eliminate prin depozitare.
Principalele modalitati de valorificare a namolurilor rezultate de la statiile de epurare sunt
reprezentate de valorificarea in agricultura si valorificarea energetica.
In ceea ce priveste valorificarea in agricultura, conditia promovarii namolului ca fertilizator este ca
solul sa nu fie afectat in mod negativ de componentele acestuia. Limitele premise pentru ca
namolul sa fie utilizat in agricultura sunt conform prevederilor Ordinului 344/2004 pentru
aprobarea Normelor tehnice privind protectia mediului si in special a solurilor, cand se utilizeaza
namolurile de epurare in agricultura, cu modificarile si completarile ulterioare.
Aceasta presupune un continuu control al namolului si solului. Namolul de la epurarea apelor
uzate are un continut de 97 % apa. Prin centrifugare sau filtrare continutul de apa poate fi micsorat
la 70 . 80 %. Procesul de deshidratare este o preconditie pentru un transport economic si o posibila
depozitare / eliminare.
Cerintele de reutilizare in agricultura presupun un nivel de uscare mai mare de 90 %, pentru a
asigura faptul ca namolul nu este fermentabil si poate fi stocat in silozuri pana la reutilizare.
Toate tipurile de valorificari energetice, precum co-incinerarea in fabricile de ciment sau
incinerarea cu recuperare de energie, necesita o putere calorifica suficienta a namolului.
Aceasta presupune ca procesul de uscare sa se produca intr-o instalatie separata sau in
combinatie cu un incinerator.

10.PRINCIPALELE OBIECTIVE SI PRIORITATI ALE SERVICIULUI PUBLIC DE

SALUBRIZARE
10.1.Cresterea responsabilitatii cu privire la calitatea serviciilor asigurate populatiei.
In prezent, procedurile de autorizare, atestare, drept de participare la licitatii sunt stabilite de
A.N.R.S.C si ele se aplica de aceasta pentru toate localitatile, fara participarea autoritatilor locale.
Desigur ca aceasta genereaza in prezent un fenomen de centralizare care urmeaza a se relaxa prin
organizarea de unitati teritoriale ale A.N.R.S.C.
Astfel in domeniul extrem de important al ambalajlor si deseurilor de ambalaj in toate tarile
Uniunii Europene se aplica formula de organizare a Punctului Verde. Acolo, reprezentantii
95

principalilor operatori privati de salubrizare si ai autoritatii de stat, se constituie intr-un Consortiu

care organizeaza pe de o parte preluarea, transportul si reutilizarea acestor deseuri iar pe de alta
parte acorda celor ce ambaleaza produsele aceasta sigla Punctul Verde care garanteaza ca
deseurile de ceasta provenienta sunt refolosite si nu vor polua Mediul.
In Romania cu toate ca s-a adoptat o lege a ambalajelor ea nu prvede nici un macanism care sa
asigure procesarea ambalajelor: returnarea, colectarea, refolosirea, ci numai instituirea unei TAXE
pe ambalaje, ce se varsa in fondul de Mediu care are o structura globala.
Producatorii de produse ambalate sunt obligati prin aceiasi lege sa-si rezolve singuri procesarea
ambalajelor si a deseurilor de ambalaj si nu primesc nici macar o eticheta ecologica.
10.2. Extinderea sistemelor centralizate pentru serviciile cu impact major asupra starii de
sanatate si a nivelului de trai a populatiei si cresterea gradului de acces al populatiei
la serviciul de salubrizare
De serviciul public de salubrizare beneficiaza locuitorii din municipiul Calafat fara localitatile
apartinatoare.
Este de remarcat initiativa a tot mai multor autoritati judetene de a se implica direct in ameliorarea
acestui aspect prin sprijinirea si mijlocirea asocierii autoritatilor locale ale localitatilor la nivel
regional. Un prim pas in acest sens s-a facut prin elaborarea Planurilor judetene pentru
managementul deseurilor, care a stat la baza elaborarii Planului National pentru Managementul
Integrat al deseurilor.
Ca rezultat direct al implementarii acestui plan se previzioneaza:
- extinderea ariei seviciilor de salubrizare in toate localitatile;
- asigurarea accesului la serviciul de salubrizare a tuturor cetatenilor, prin practicarea unor
tarife suportabile;
- extinderea sistemelor centralizate pentru serviciile publice de salubrizare;
- ameliorarea impactului asupra mediului cu rezultate directe asupra starii de sanatate a
populatiei;
- ameliorarea impactului asupra ambientului cu impact direct asupra imaginii localitatilor in
special si Romaniei in general;
- cresterea numarului de locuri de munca in acest sector, ceeace va avea in final si un impact
social favorabil.
Este necesar a se mentiona ca la nivelul judetului Dolj s-a infiintat o Asociatie intercomunitara
denumita ECODOLJ care are in vedere elaborarea unui Master Plan de gestionare a deseurilor la
nivel regional pe baza caruia va fi elaborat un Studiu de Fezabilitate care sa inlesnesaca
consideerabil procedurile de accesare de Fonduri Structurale.
La extinderea sistemelor centralizate pentru serviciile publice de salubrizare vor contribui in egala
masura si urmatorii factori:
-

accesul autoritatilor locale la programe finantate de Uniunea Europena care sunt agreate in
masura in care se adreseaza unor comunitati puternice si organizate la nivel regional;
modernizarea si optimizarea sistemelor de colectare, transport, tratare si depozitare a
deseurilor

Alte masuri care vizeaza cresterea gradului de acces al populatiei la serviciul de salubrizare avute
in vedere de Patronatul Serviciilor Publice de Salubrizare si care vin in sprijinul autoritatilor
guvernamentale si locale sunt:
-

sprijinirea initiativelor private in domeniul recuperarii, valorificarii si reciclarii deseurilor,

respectiv a infiintarii de centre specializate in acest domeniu
elaborarea de programe si masuri cu rol de constientizare a publicului in legatura cu:
96

-importanta trecerii la colectare diferentiata cel putin a doua fractiuni de deseuri,

respectiv umede si uscate;
-importanta valorificarii deseurilor din ambalaje, in special hartie-cartoane, PETuri, plastice, sticla prin predarea lor la centrele specializate.
implicarea publicului in actiuni vizand pastrarea curateniei si a dotarilor din zonele
amenajate ca puncte de precolectare;
acordarea de facilitati celor care adera la programele vizand reducerea cantitatilor
de deseuri eliminate direct;
asigurarea transparentei in ceea ce priveste organizarea si functionarea serviciilor
publice de salubrizare, programelor si proiectelor propuse;
organizarea de dezbateri publice in legatura cu initiativele care vizeaza
imbunatatirea activitatii si cresterea calitatii serviciilor publice de salubrizare.

10.3.Promovarea economiei de piata, reducerea gradului de monopol.

In situatia specifica a serviciilor de salubrizare, care nu presupun o infrastructura, cu exceptia
rampelor de deseuri ori a instalatiilor pentru procesarea lor, reducerea gradului de monopol
constituie numai o problema de decizie a amdministratiei locale, a A.N.R.SC, precum si a
Comisiei Centrale pentru Reciclarea Resurselor. In acest context se realizeaza si promovarea
economiei de piata.
10.4. Atragerea capitalului privat in finantarea investitiilor din domeniul infrastructurii
locale a serviciilor de salubrizare
Implementarea cu succes a conceptelor de management integrat al deseurilor trebuie sa ia in
considerare :
- Cerinte juridice, tehnice si sociale
- Criterii economice
Cresterea calitatii serviciilor (imbunatatirea ofertelor de prestari servicii) si investitiile sunt o
garantie pe termen lung a unui bun serviciu public de salubrizare. Acestea implica insa costuri
considerabl mai mari ale serviciului.
Aceste costuri trebuiesc calculate pe principii economico-managerile, adica ele trebuiesc acoperite
din taxele percepute pentru acest serviciu.
Datorita constrangerilor bugetare, finantarea acestor investitii nu poate fi realizata, decat in foarte
mica masura, din fonduri publice, atragerea capitalului privat fiind o necesitate stringenta. De
aceea este necesar ca Guvernul sa promoveze masuri de atragere a capitalului privat in sfera
serviciilor publice de salubrizare si sa sprijine autoritatile publice locale in realizarea unor
parteneriate public-private pentru finantarea investitiilor.
Principalele prioritati ar fi:
-

relaxarea taxelor si impozitelor;

eliminarea birocratiei la nivelul autoritatilor care emit avize, acorduri, autorizatii;
implicarea activa a autoritatilor locale in procesul de constientizare a publicului cu privire
la toate masurile, proiectele, programele, strategiile pe care le pregateste in domeniul
salubrizarii localitatilor;
- elaborarea unor strategii locale cu privire la organizarea seviciului de salubrizare.
Legislatia in domeniu impune exigente ecologice extrem de dure, care implica costuri apreciabile
pentru investitii pentru protectia mediului. Aceasta presupune pe de o parte posibilitatea de a
97

identifica surse de finantare pentru realizarea lucrarilor si pe de alta parte abilitatea si experienta de
a alege acele tehnologii care sa fie fezabile din punct de vedere al viitoarelor tarife aplicate, astfel
incat proiectul sa fie viabil si recuperarea investitiei garantata.
Trebuie tinut cont in acest caz de faptul ca acest serviciu se adreseaza tuturor cetatenilor, fara
exceptie si calitatea prestatiei trebuie sa fie la fel pentru toata lumea. Din pacate nu toti cetatenii
sunt in masura sa suporte costurile unui serviciu de calitate, asa cum impun directivele si
reglementarile Uniunii Europene in domeniu. Aceasta face ca investitiile sa fie mici, la limita
suportabilitatii cetatenilor si ca urmare si efectele sunt pe masura.

11.Tinte propuse pentru realizarea obiectivelor rezultate din implementarea unui sistem de
management integrat al deseurilor in concordanta cu reglementarile UE si legislatia
nationala
11.1Prevenirea generarii deseurilor
Prevenirea aparitiei deseurilor se va realiza prin:
aplicarea tehnologiilor curate, care va determina reducerea cantitatilor de deseuri;
utilizarea unor cantitati mai mici de materiale pentru producerea aceleiasi cantitati de
bunuri;
imbunatatirea conceptiei produselor conform cerintelor noilor standarde de productie.
Prevenirea aparitiei deseurilor va fi obtinuta si prin modificarea comportamentului consumatorilor
si influentarea pietii in favoarea produselor si serviciilor cu durata de viata mai lunga.
11.2Reciclarea deseurilor urbane
In paralel, reciclarea materialelor recuperabile continute in deseurile urbane (care acum se face
doar in proportie de 1 %) va creste datorita colectarii selective pana la:
30 % pana in 2010
45 % pana in 2015
60 % pana in 2020.
Cifrele de mai sus includ si reducerea cantitatii de deseuri biodegradabile depozitabile, aceasta
diminuare fiind estimata dupa cum urmeaza:
la 50 % din valoarea inregistrata in 2001 pana in anul 2010
la 35 % din valoarea inregistrata in 2001 pana in anul 2017

11.3Reciclarea deseurilor speciale

Pentru fluxurile de deseuri speciale s-a presupus ca obiectivele privind recuperarea, stabilite de
legislatia UE si care au fost sau vor fi introduse si in legislatia nationala, vor fi indeplinite conform
planificarii.
-

Ambalaje: pana in anul 2010, se va ajunge la un indice de recuperare de 50 % din cantitatea

totala si un indice de reutilizare materiala de 25 %, cu o proportie minima de recuperare de 15
% pentru fiecare tip de material.
98

Baterii si acumulatori cu plumb uzati: pana in anul 2010, se va realiza un indice de colectare
selectiva in vederea reciclarii de 50 %, iar pana in anul 2020 - de aproape 100 %. In paralel, se
va introduce sistemul colectarii si gestiunii separate si pentru alte tipuri de baterii (cele mici),
in scopul reciclarii materiale si eliminarii in conditii sigure.

11.4.Depozitarea deseurilor
Activitatile de eliminare vor fi cele incluse in Strategia UE privind deseurile si se vor face eforturi
pentru respectarea prioritatilor stabilite. Chiar si in aceste conditii, depozitarea va ramane
principala optiune de eliminare finala a deseurilor in Romania, ca si in alte tari europene.
Se apreciaza ca anul 2016 este un termen fezabil pentru implementarea proiectelor de depozite
zonale si a statiilor de transfer.

11.5.Incinerarea
Se estimeaza ca incinerarea/coincinerarea se va extinde mai ales pentru deseurile industriale. Se va
pune accentul pe extinderea co-incinerarii in cuptoarele de ciment.
Construirea si operarea incineratoarelor de deseuri periculoase va fi facuta fie de firmele private
specializate in eliminarea deseurilor, fie de catre mari intreprinderi industriale, pentru eliminarea
deseurilor proprii.
Incinerarea deseurilor urbane va fi aplicabila incepand cu anul 2017, cand se apreciaza ca sistemul
de colecatre diferentiata a fractiunilor combustibile va functiona.
11.6.Promovarea parteneriatului social
O importanta deosebita in asigurarea succesului organizarii serviilor publice de salubrizare o are
asigurarea participarii tuturor partenerilor sociali la fundamentarea si luarea deciziilor care au
impact major asupra populatiei.
In acest sens eforturile trebuiesc indreptate catre:
-

Amplificarea implicarii structurilor din societatea civila, in principal a sindicatelor si

patronatelor, in elaborarea de strategii, politici si programe sectoriale
Realizarea unor proiecte de parteneriat in scopul consolidarii legaturilor cu asociatiile de
reprezentare a intereselor beneficiarilor serviciului de salubrizare
Asigurarea conditiilor de pregatire profesionala continua a lucratorilor din sfera seviciilor de
salubrizare

99

12.PRICIPALELE OBIECTIVE PE TERMEN LUNG

- Indeplinirea exigentelor impuse prin directivele UE
- Asigurarea accesului generalizat al populatiei la serviciul de salubrizare
- Deschiderea deplina a pietei si stimularea mediului de afaceri in acest domeniu
de activitate
- Dezvoltarea durabila
- Protectia mediului
- Gospodarirea cu grija a resurselor naturale
- Mentinerea unui echilibru corect intre veniturile populatiei si tariful serviciilor
100

Atragerea si utilizarea fondurilor nerambursabile .

Este normal ca scenariile de finantare a proiectelor de investitii din sectorul de salubrizare, ca
proiecte privind infrastructura de mediu, sa aiba in vedere si sursele de finantare nerambursabila,
deoarece:
Romania este o tara care a aderat la Uniunea Europeana;
A aderat la majoritatea conventiilor privind protectia mediului si dezvoltarea durabila;
Este parte a eco-sistemului european, ca poluator si receptor de poluare in acelasi timp.

13.PROBLEME IDENTIFICATE SI SOLUTIILE CORESPUNZATOARE

Tabelul 13.1 Probleme si solutii
Probleme identificate
1. Nu se realizeaza colectarea selectiva a
desurilor in municipiul Calafat ; in satele
apartinatoare nu exista un sistem de gestionare
a desurilor.

Solutiile corespunzatoare
1.0 Studiu de fezabilitate pentru colectarea
selectiva si transportul deseurilor municipale.
1.1 Investitii pentru implementarea
sistemului de colectare selectiva.
1.2 Oportunitati de construire a unei statii de
transfer in municipiul Calafat pentru
prelucrarea deseurilor provenite din Calafat,
satele apartinatoare si localitatile invecinate.

Din tabelul de mai sus rezulta ca un prim pas in solutionarea acestei probleme este acela de intocmire a unui Studiu de
Fezabilitate, realizat ca urmare a acesarii de fonduri prin Schema de Granturi pentru sectorul public

pentru pregatirea de proiecte in domeniul protectiei mediului Programul PHARE 2005

CES cu o valoare de 22.500 euro - Linia de buget PHARE/2005/017553.04.01
. Acest SF a fost realizat de catre societatea GPA Bussines Consulting SRL. Studiul de
Fezabilitate priveste proiectul Calafat ECO-LOGIC Proiect pentru realizarea unui sistem eficient
si durabil de gestionare a deseurilor in municipiul Calafat.
14.STADIUL DOCUMENTATIILOR PENTRU POIECTELE DE INVESTITII PROPUSE
PENTRU PERIOADA 2008 2013
Tabelul 14.1. Stadiul documentatiilor existente
Nr.
Denumirea proiectului de
Stadiul realizarii
crt.
investitii
documentatiilor
0
1
2
1.
Calafat ECO-LOGIC
S.F. realizat in anul
proiect pentru
2008
implementarea unui sistem
Municipiul Calafat
eficient si durabilde
va fi incus in Master
101

Valoarea
investitiei
3
1.300. 000 euro

Surse
finantare
4
Fonduri
Structurale
POS Mediu

gestionare a deseurilor in
municipiul Calafat.

Planul judetului
Dolj pentru deseuri,
urmand a fi cuprins
ulterior in planul de
investitii.

Concluzia analizei realizate pentru determinarea unui sistem viabil de gestinare a deseurilor in
municipiul Calafat are in vedere urmatoarele componente:
1. Sistem de colectare selectiva pentru doua fractii de deseuri menajere: compostabile si
necompostabile; Dotarea populatiei cu recipienti de colectare adecvati sistemului
selectiv;Dotarea serviciului public de salubrizare cu cate o autogunoiera pentru fiecare
fractie de deseu colectata;
2. Implemnetarea sistemului de compostare la sursa prin dotarea gospodariilor cu recipient
speciali de producer compost;
3. Statie de compostare a deseurilor compostabile colectate; statia va include platform
betonata pentru depozitarea spre compostare a deseurilor, utilaj de macinare a deseurilor
colectate, utilaj de aerare a stogurilor de compost ( pentru obtinerea unui process rapid de
descompunere aeroba a deseurilor), utilaj de manipulare deseuri;
4. Statie de compactare si transfer a deseurilor necompostabile; statia va include platform
betonata de deversare a deseurilor necompostabile; statai va include platform betonata de
deversare a deseurilor colectate, semiremorca autocompactoare pentru transportul
deseurilor la depozitul conform;rampa de incarcare a remorcii autocompactoare.
14.1.AVANTAJELE SISTEMULUI PREVIZIONAT
Implementarea sistemului propus va determina conformarea cu normele si legislatia de
mediu in vigoare, va contribui la realizarea obiectivelor identificata in Planurile regional si
judetean de Gestionare a deseurilor si va realize un model specific de actiune in vederea
protectiei mediului in general, si de gestionare eficienta a deseurilor in special, pentru
localitati cu specific similar.
Proiectul avut in vedere propune modificarea fundamental a metodelor de gestionare a
deseurilor urbane, in sensul atingerii obiectivelor specific si a masurilor nationale,
regionale si judetene: realizarea colectarii selective, eficientizarea economica a serviciului,
eficientizarea acestuia in privinta impactului asupra mediului, extinderea sistemului in zone
care nu au beneficiat pana acum de acest serviciu in spata satele apartinatoare Basarabi,
Golenti, Ciupercenii Vechi.
Principiul fundamental al proiectului propus este reprezentat de EVITAREA FORMARII
DESEURILOR, ca si obiectiv cadru care include si influenteaza toate obiectivele
secundare. Aplicarea principilui in cadrul formularii sistemelor de gestionare a deseurilor
poate determina reducerea cu 100% a formarii deseurilor, prin realizarea dfe investitii care
sa determine recuperarea tuturor cantitatilor de deseuri, insa neviabila in cazul de fata.
Acest proiect este construit in scopul reducerii celei mai mari cantitati de deseuri posibile
prin modelarea tehnica a investitiilor realizate din resurse limitate si care sa genereze
beneficii economice si sociale locale.
Valorificarea deseurilor ester parte integranta a acestui proiect. Valorificarea duce la
reducerea cantitatilor de deseuri depozitate final si la reducerea costurilor de transport
(prezente si viitoare) la depozitele conforme.
Valorificarea deseurilor presupune prelucrarea unui deseu dj format. Masurile de
valorificare a deseurilor trebuie sa faciliteze cresterea duratei de viata a deseului in circuitul
economic sau reintroducerea lui in acest circuit. Masurile de valorificare a deseurilor, ca si
cele de evitarea a formarii lor, pot duce la o reducere cantitativa si calitativa a cantitatilor
de resturi de inlaturat, astfel incat ambele tipuri de masuri pot fi considerate
complementare.
102

Spre deosebire de evitarea generarii, valorificarea deseurilor necesita la randul ei consum

de energie si polueaza mediul. Conform conditiilor juridice cadru, valorificarea deseurilor
trebuie realizata ecologic. In acest sens, se au in vedere:
-reducerea cantitatii de deseuri biodegradabile prelucrate centralizat prin promovarea
compostarii la sursa;
- valorificarea deseurilor biodegradabile colectate prin compostarea acestora;
- reducerea generarii de deseuri valorificabile prin promovarea conceptului de reutilizare a
acestora in randul locuitorilor zonei tinta;
- reducerea cantitatii de deseuri depozitatre final prin orice procedeu de compostare,
sortare, valorificare, in vederea reducerii costurilor de transport la depozitele ecologice si
implicit in vederea reducerii poluarii prin transportuir suplimnetare.
Se are in vedere realizarea unui sistem complet, eficient si durabil de gestionare a
deseurilor urbane pentru aria localitatii, care va avea ca efect:
- reducerea cu 100% a riscurilor ce decurg din generarea deseurilor menajere;
-cresterea calitatii vietii populatiei si sustinerea mediului de afaceri local;
-crearea premiselor de dezvoltare turistica a zonei;
-intampinarea eforturilor de creare a unui sistem regional eficient de gestionare a
deseurilor;
- beneficii economice si sociale locale directe;
- conformare legislative.

CONCLUZII
-Elaborarea Strategiei Locale de Gestionare a Deseurilor are ca scop crearea
cadrului necesar pentru dezvoltarea si implementarea unui sistem integrat de
gestionare a deseurilor, eficient din punct de vedere ecologic si economic ;
-Prevederile SLGD se aplica pentru toate tipurile de deseuri definite conform
103

Ordonantei de Urgenta a Guvernului 78/2000 privind regimul deseurilor, modificata

si aprobata prin Legea 426/2001 ;
-Incepand cu anul 1995, colectarea si procesarea informatiilor referitoare la tipurile
si cantitatile de deseuri s-a facut in conformitate cu cerintele europene de clasificare
(Catalogul European al Deseurilor, inlocuit in anul 2002 cu Lista cuprinzand
deseurile, inclusiv deseurile periculoase) si de raportare la EUROSTAT si la Agentia
Europeana de Mediu (prin reteaua EIONET).
Sunt colectate si raportate informatii referitoare la: deseurile urbane (deseuri
menajere, deseuri din parcuri si gradini, namol de la epurarea apelor uzate
orasenesti), deseurile industriale (periculoase si nepericuloase), deseurile generate
din activitatile medicale ;
-Principiile pe baza carora se realizeaza activitatile de gestionare a deseurilor:
principiul utilizarii in exclusivitate a acelor activitati de gestionare care nu aduc
prejudicii sanatatii si omului; principiul poluatorul plateste; principiul
responsabilitatii poluatorului; principiul utilizarii BATNEEC; principiul
proximitatii ;
-Optiunile de gestionare a deseurilor urmaresc urmatoarea ordine descrescatoare a
prioritatilor: prevenirea aparitiei; reducerea cantitatilor; recuperarea; eliminarea;
-Pentru indeplinirea obiectivelor strategiei sunt necesare: instrumente de
reglementare, instrumente economice, instrumente statistice, alte instrumente ;
-Pentru indeplinirea obiectivelor nationale si europene in domeniul gestionarii
deseurilor este necesara implicarea, practic, a intregii societati, reprezentata prin:
-autoritati publice locale; generatori de deseuri; asociatii profesionale si societatea
civila.
-Este necesara elaborarea unor politici locale coerente si practice privind:
- sistemele de colectare a deseurilor
- practici de reducere a cantitatilor de deseuri eliminate
- facilitati pentru tratarea deseurilor
- eliminarea deseurilor in centre regionale
-Politici financiare atractive pentru promovarea de tehnolgii noi care sa conduca la
evitarea producerii de deseuri:
- Valorificarea deseurilor din ambalaje
- Sensibilizarea si informarea cetatenilor cu privire la strategia deseurilor
adoptata
-Forme de finantare:
- Cea mai fezabila forma de finantare este PPP conf. HG 16/2002.
Costurile sunt accesibile iar durata de implementare este 1-2 ani.
- Finantarea din resurse bugetare nu poate fi fezabila in conditiile actuale,
pentru proiecte de management integrat al deseurilor. Pot fi alocate
104

subventii mai degraba pentru actiuni de constientizare a publicului. O

cota parte din sumele acumulate in Fondul de mediu ar fi util sa fie
utilizate in acest scop.
- Accesare Fonduri Structurale.

STRATEGIA DE DEZVOLTARE A TRANSPORTULUI PUBLIC LOCAL DIN

MUNICIPIUL CALAFAT

1.1 SERVICIILE PUBLICE DE TRANSPORT

Serviciul de transport local urban (TRANSPORT PUBLIC LOCAL DE PERSOANE
T.P.L.P.) a suferit transformari profunde dupa anul 1990 urmare a schimbarilor aparute in
economia romaneasca datorita tranzitiei acesteia catre o economie de piata.
SERVICIUL DE TRANSPORT PUBLIC LOCAL este un serviciu de
utilitate sociala influientand direct calitatea vietii intr-un oras, prin asigurarea dreptului
fundamental la mobilitate a oricarui cetatean.
Furnizarea acestui serviciu oricarui cetatean indiferent de varsta, origine sociala,
intr-o maniera performanta reprezinta o conditie importanta pentru atingerea obiectivelor de
integrare a tarii in UNIUNEA EUROPEANA, contribuind astfel la apropierea noastra de viitorul
cetatean european.
Serviciul de transport public local, asa cum este stipulat in Legea serviciilor de transport
public local nr.92/10.04.2007, face parte din sfera serviciilor comunitare de utilitate publica si
cuprinde totalitatea actiunilor si activitatilor de utilitate publica si de interes economic si social
general desfasurate la nivelul unitatilor administrativ-teritoriale, sub controlul, conducerea sau
coordonarea autoritatilor administratiei publice locale, in scopul asigurarii transportului public
local de persoane.
Prezenta strategie plaseaza SERVICIUL DE TRANSPORT PUBLIC in sfera
activitatilor de interes economic local asa cum sunt definite de Legea serviciilor de transport
public local nr.92/10.04.2007 si de CARTEA ALBA asupra guvernarii Europei lansata in cadrul
reuniunii Parlamentului European din 15 februarie 2000.
CARTEA ALBA defineste conceptul european de transport, cu referire si la transportul
local si are la baza urmatoarele obiective, obiective care se regasesc si in actuala lege a serviciilor
de transport public local:
105

-Extinderea serviciului de transport local si in suburbii, marind astfel gradul de acces al

populatiei la acest serviciu;
-Restructurarea mecanismului de protectie sociala prin ajutoare date persoanelor
defavorizate si unor categorii sociale, cu sprijinul autoritatilor locale, prin compensarea
costului transportului ;
-Promovarea principiilor economiei de piata cu asigurarea climatului corespunzator unei
concurente loiale.
-Realizarea de facilitati pentru transportul public local, pentru descurajarea transportului
individual;
-Corelarea capacitatii mijloacelor de transport de persoane cu fluxurile de calatori existente
-Atragerea capitalului privat pentru finantarea investitiilor din domeniul infrastructurii
locale;
-Instituirea creditului local ca mod de finantare a modernizarii serviciului de transport
local;
-Organizarea transportului local pentru asigurarea dezvoltarii durabile a orasului;
-Promovarea parteneriatului social si pregatirea continua a resurselor umane;
1.2.SERVICIUL DE TRANSPORT PUBLIC LOCAL DE CALATORI
Serviciile de transport public local fac parte din sfera serviciilor comunitare de
utilitate publica si cuprind totalitatea actiunilor si activitatilor de utilitate publica si de interes
economic si social general desfasurate la nivelul unitatilor administrativ-teritoriale, sub controlul,
conducerea sau coordonarea autoritatilor administratiei publice locale, in scopul asigurarii
transportului public local, precum si a transportului public judetean de persoane.
Serviciile de transport public local includ serviciile de transport public de
persoane, serviciile de transport public de marfuri, precum si alte servicii de transport public.
Serviciile de transport public local de persoane cuprind:
a) transport prin curse regulate;
b) transport prin curse regulate speciale;
c) transport cu autoturisme in regim de taxi;
d) transport cu autoturisme in regim de inchiriere.
Alte servicii de transport public local cuprind:
a) transport de persoane pe cablu;
b) transporturi de marfuri efectuate cu tractoare cu remorci;
c) transporturi de persoane si marfuri pe cai navigabile interioare;
d) transporturi efectuate cu vehicule speciale destinate serviciilor funerare.
DSUP Calafat asigura serviciul de transport public local efectuat cu vehicule speciale destinate
serviciilor funerare.
Serviciul de transport public local efectuat cu vehicule speciale destinate serviciilor funerare se
realizeaza cu indeplinirea cumulativa a urmatoarelor conditii:
a) transportul se realizeaza cu vehicule special amenajate detinute de transportatorul autorizat in
proprietate sau in baza unui contract de leasing;
b) transportul se efectueaza in localitatea de autorizare sau intre localitatea de autorizare si alte
localitati;
106

c) pentru efectuarea serviciului, transportatorul autorizat percepe si incaseaza de la persoanele care

au comandat executarea serviciului un tarif pe baza de document fiscal.
Serviciul de transport public local de calatori este parte componenta a serviciilor de
utilitate publica si se caracterizeaza prin cateva elemente specifice:
-

este un serviciu de utilitate sociala;

se afla intr-un raport permanent cu institutiile guvernamentale si autoritatile de
administratie locala;
furnizeaza prestatii de interes colectiv si general;
serviciul de transport public local de calatori functioneaza in baza a doua principii
fundamentale:

1. CONTINUITATEA - acest serviciu nu poate fi intrerupt daca viata publica este

dezorganizata el trebuie sa satisfaca interese publice in mod continuu.
2. INTERESUL GENERAL trebuie sa primeze in fata celui particular.
Pentru ca acest serviciu public sa functuioneze la parametri normali intr-un oras si
in spiritul celor doua principii fundamentale.
SERVICIUL DE TRANSPORT PUBLIC LOCAL de calatori este influentat de mai multi factori
obiectivi dupa cum urmeaza:
-Extinderea zonei urbane in detrimentul celei rurale;
-Cresterea numarului de autovehicule proprietate personala, in special dupa 1990;
-Stagnarea dezvoltarii economice in majoritatea zonelor (scaderea numarului locurilor de
munca
-Cresterea ponderii populatiei sarace (someri, pensionari etc.).

2.ADAPTAREA ROMANIEI LA LEGISLATIA SI POLITICA COMUNA PRIVIND

TRANSPORTUL PUBLIC
Datorita obiectivului de aderare la Uniunea Europeana, Romania a reglementat
functionarea serviciilor publice de transport prin legi conforme cu cerintele europene in domeniu.
Prin Legea serviciilor de transport public local nr.92/10.04.2007 se stabileste cadrul de
organizare, gestionare, reglementare si monitorizare a serviciului de transport public local de
persoane, prin curse regulate, cu mijloace de transport in comun.
Se poate afirma ca in prezent din punct de vedere legislativ exista cadrul legal de
organizare, functionare si control al serviciului de transport local de calatori.
Sectorul serviciilor publice de transport este reglementat prin urmatoarele acte normative:
-LEGEA nr.51din 09 martie 2006 privind serviciile comunitare de utilitati
publice.
107

-LEGEA serviciilor de transport public local nr.92/10.04.2007

3.Autoritatea de reglementare
Autoritatea de Reglementare in Domeniul Serviciilor de gospodarie comunala, denumita in
continuare A.N.R.S.C. se organizeaza si functioneaza ca institutie publica autonoma de interes
national, cu personalitate juridica, in temeiul prevederilor Hotararii Guvernului nr. 373/2002
privind organizarea si functionarea Autoritatiii Nationale de Reglementare pentru Serviciile
Publice de Gospodarie Comunala, publicata in Monitorul Oficial nr. 272/23.04.2002, cu
modificarile si completarile ulterioare.
Pot fi operatori ai serviciului de transport public local de calatori, societatile comerciale
autorizate sa presteze servicii de transport, prestare care se va efectua cu respectarea
prevederilor LEGEA nr.51din 09 martie 2006 privind serviciile comunitare de utilitati publice.
Operatorii serviciilor de transport beneficiaza de acelasi regim juridic, indiferent de forma
de organizare sau de proprietate.
Operatorii serviciilor de transport trebuie sa fie licentiati de catre A.N.R.S.C.
Autoritatile de reglementare competente la nivel central pentru domeniul serviciilor de
transport public local sunt Autoritatea Rutiera Romana, Autoritatea Navala Romana si Autoritatea
Feroviara Romana din cadrul Ministerului Transporturilor, Constructiilor si Turismului, denumite
in continuare A.R.R., A.N.R. si, respectiv, A.F.E.R., precum si Autoritatea Nationala de
Reglementare pentru Serviciile Comunitare de Utilitati Publice, denumita in continuare
A.N.R.S.C.
4.RAPORTURILE AUTORITATILOR ADMINISTRATIEI PUBLICE LOCALE CU
OPERATORII
In prestarea serviciului de transport, operatorii vor realiza si respecta urmatoarele cerinte:
a) elaborarea prognozei pe termen scurt, mediu si lung in domeniul specific de activitate;
b) elaborarea bugetului de venituri si cheltuieli;
c) planificarea investitiilor de infrastructura conform actelor normative in vigoare;
d) anticiparea problemelor potentiale si solutiilor de rezolvare a acestora;
e) elaborarea planului de afaceri si a planului operational.
Ajustarea preturilor si a tarifelor se face de catre Consiliul Local pe baza cererilor de ajustare
ale operatorilor insotite de documentatia de fundamentare a costurilor.
In vederea realizarii obiectivelor si sarcinilor ce le revin, operatorii de transport rutier si
transportatorii autorizati trebuie sa asigure:
a) dotarea si asigurarea operatiilor de intretinere si reparatii necesare parcului de mijloace de
transport, stabilit prin contractul de atribuire a gestiunii;
b) respectarea capacitatilor de transport si a programelor de transport impuse prin contractul de
atribuire a gestiunii;
c) mentinerea starii tehnice corespunzatoare a vehiculelor, a instalatiilor auxiliare si a curateniei.
Operatorii de transport rutier si transportatorii autorizati care efectueaza transport public
local au urmatoarele obligatii:
a) sa respecte obligatiile stabilite prin contractele de atribuire a gestiunii, prin caietul de sarcini,
prin regulamentul de organizare si functionare a serviciului, precum si prin prevederile prezentei
legi;
b) sa furnizeze autoritatii administratiei publice locale informatiile solicitate si sa asigure accesul
la toate informatiile necesare, in vederea verificarii si evaluarii functionarii si dezvoltarii
serviciului de transport public local.

108

Transportul public local de calatori se incadreaza in sfera mai larga a serviciilor publice
de interes economic general pentru a carei reglementare Uniunea Europeana prin Comisia
Comunitatilor Europene a elaborat un nou concept materializat prin Cartea alba a politicii de
transport in Europa pana in anul 2010;
Strategia si politicile din domeniul serviciului de transport local de calatori, asa cum
prevede legislatia in vigoare in Romania, trebuie elaborate si conduse de Guvern iar raspunderea
pentru administrarea, conducerea si monitorizarea serviciului, revin autoritatilor locale.
Principalele obiective pe termen lung in serviciul de transport sunt urmatoarele:
-indeplinirea exigentelor impuse prin directivele Uniunii Europene;
-asigurarea accesului populatiei la serviciul de transport local
-deschiderea controlata a pietei serviciului de transport local;
-protectia mediului si dezvoltarea durabila;
-mentinerea unui echilibru intre veniturile populatiei si tariful calatoriei cu
mijloacele de transport local.

RESPECTAREA NORMELOR DE MEDIU

Activitatea umana este o activitate poluanta atat prin noxele eliberate in atmosfera cat si
prin deseurile produse in urma activitatilor economice, cat si datorita activitatilor auxiliare si
conexe ce sustin aceste activitati :
-productia industriala ;
-transportul auto;
-intretinere;
-reparatii;
-procesele de modernizari, pe durata exploatarii lor.
Pentru limitarea efectelor poluarii serviciile de transport au un rol bine stabilit in
cadrul colectivitatilor umane.
Serviciul de transport local nu se poate realiza la un nivel de calitate corespunzator daca nu exista
vehicule care trebuie sa corespunda principiilor de aparare a mediului inconjurator (autobuze
nepoluante Euro 3) si sa deserveasca toate categoriile de calatori inclusiv cei cu handicap.
Evacuarea ritmica a noxelor implica mentinerea starii de poluare la un nivel minim asigurand
totodata respectarea principiilor pentru care a fost creat.
PRECIZARE
In perioada imediat urmatoare, pe baza documentatiilor intocmite, se va demara procedura de
concesionare a tranportului public local. Avem in vedere aigurarea unui transport public decent,
care sa ofere tuturor cetatenilor municipiului Calafat conditii optime de deplasare, in special celor
care locuiesc in satele aprtinatoare Golenti, Basarabi, Ciupercenii Vechi.

109

PLAN DE ACtIUNE (MASURI DE IMPLEMENTARE)

110

M
A
S
U
R
A
R
E
S
P
O
N
S
A
B
I
L
T
E
R
M
E
N
M
as
uri
ge
ne
ral
e
Act
uali
zare
a
Strat
egie
i
loca
le
privi
nd
acce
lerar
ea
dezv
oltar
ii
serv
iciil
or
com
unit

CUPRINS:

NECESITATEA ELABORARII UNEI STRATEGII DE DEZVOLTARE A SERVICIILOR

DE UTILITATE PUBLICA. ..3
PREZENTAREA MUNICIPIULUI CALAFAT...7
ANALIZA SWOT......12
ALIMENTAREA CU APA, CANALIZAREA SI EPURAREA APELOR UZATE DIN
MUNICIPIUL CALAFAT
1. INTRODUCERE.15
2. CADRUL LEGISLATIV GENERAL, LEGISLATIA SPECIFICA SI CEA
EUROPEANA CARE REGLEMENTEAZA SERVICIILE PUBLICE DE ALIMENTARE CU APA,
CANALIZARE SI EPURAREA APELOR UZATE ....................................................................17
3. STAREA ACUALA A SECTORULUI SERVICIILOR PUBLICE DE
ALIMENTARE CU APA
SI CANALIZARE LA NIVELUL MUNICIPIULUI
CALAFAT :
3.1. RESURSELE DE APA ALE MUNIICPIULUI CALAFAT (INCLUZAND
SATELE APARTINATOARE).19
4. SITUATIA ACTUALA A INFRASTRUCTURII LOCALE..21
5. PROPUNERI DE INVESTITII, INCLUSE IN MASTER PLANUL JUDETULUI DOLJ.30
6. PROGRAMUL OPERATIONAL SECTORIAL MEDIU 2007-2013 .......31
7. PROBLEME IDENTIFICATE SI SOLUTIILE CORESPUNZATOARE ...34
8. STADIUL DOCUMENTATIILOR PENTRU PROIECTELE DE INVESTITII PROPUSE
PENTRU PERIOADA 2008 2013....35
9.SCURTA DESCRIERE A STUDIULUI DE FEZABILITATE REABILITAREA STATIEI DE
CAPTARE SI TRATARE A APEI SI A RETELEI DE ALIMENTARE CU APA A MUNICIPIULUI
CALAFAT..35
10. DESCRIEREA SINTETICA A SISTEMULUI DE CANALIZARE IN SATEELE CIUPERCENII
VECHI SI BASARABI SATE APARTINATOARE MUNICIPIULUI CALAFAT .. . ..37
11.FINANTAREA SERVICIULUI PUBLIC ALIMENTARE CU APA SI CANALIZARE......39
12. PRINCIPALELE OBIECTIVE ALE STRATEGIEI PE TERMEN LUNG...41
13. ASOCIATIA DE DEZVOLTARE INTERCOMUNITARA OLTENIA42
14. RAPORTURILE INTRE ADMINISTRATIA PUBLICA LOCALA SI OPERATORI...43
15. RELATIILE OPERATORILOR CU A.N.R.S.C43
16. CRESTEREA IMPORTANTEI PREGATIRII PROFESIONALE CONTINUE A
PERSONALULUI DIN SERVICIILE DE ALIMENTARE CU APA SI CANALIZARE.. 44
17. CONCLUZII.45

ILUMINATUL PUBLIC STRADAL IN MUNICIPIUL CALAFAT...47

PRODUCEREA, TRANSPORTUL, DISTRIBUTIA SI FURNIZAREA ENERGIEI
TERMICE IN SISTEM CENTRALIZAT
1. INTRODUCERE.50
2. CADRU LEGISLATIV....50
111

3. ORIENTARILE SI OBIECTIVELE PREZENTEI STRATEGII ..51

4. TENDINTE ALE TEHNOLOGIILOR DE PRODUCERE A CALDURII .51
5. SISTEMELE DE COGENERARE ...54
6. PREZENTAREA SISTEMULUI EXISTENT.56
7. CONTINUTUL STUDIULUI REFERITOR LA STRATEGIA DE PRODUCERE,
TRANSPORT SI DISTRIBUTIE A ENERGIEI TERMICE IN MUNICIPIUL CALAFAT..60
8. PRECIZARI....62
SERVICIUL PUBLIC DE SALUBRIZARE AL MUNICIPIULUI CALAFAT
1. INTRODUCERE.63
2. PLANUL REGIONAL DE GESTIONARE A DESEURILOR..65
3. PLANUL NATIONAL DE GESTIONARE A DESEURILOR..66
4. SCURTA DESCRIERE A PLANULUI JUDETEAN DE GESTIONARE A DESEURILOR.66
5. CADRU LEGISLATIV....70
6. EVOLUTIA PROBLEMATICII DESEURILOR CADRU GENERAL71
7. DESCRIEREA SITUATIEI ACTUALE.....72
8. CLASIFICARE DESEURI...78
9. DATE GENERALE PRIVIND GESTIONAREA DESEURILOR..78
10. PRINCIPALELE OBIECTIVE SI PRIORITATI ALE SERVICIULUI PUBLIC DE
SALUBRIZARE..86
11. TINTE PROPUSE PENTRU REALIZAREA OBIECTIVELOR REZULTATE DIN
IMPLEMENTAREA UNUI SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DESEURILOR IN
CONCORDANTA CU REGLEMENTARILE U.E. SI LEGISLATIA NATIONALA...88
12. PRINCIPALELE OBIECTIVE PE TERMEN LUNG....91
13. PROBLEME IDENTIFICATE SI SOLUTIILE CORESPUNZATOARE .91
14. STADIUL DOCUMENTATIILOR PENTRU PROIECTELE DE INVESTITII PROPUSE
PENTRU PERIOADA 2008-2013..92
15. CONCLUZII.94

STRATEGIA DE DEZVOLTARE A TRANPORTULUI PUBLIC LOCAL DIN

MUNICIPIUL CALAFAT
1. SERVICIILE PUBLICE DE TRANSPORT....96
2. ADAPTAREA ROMANIEI LA LEGISLATIA SI POLITICA COMUNA PRIVIND
TRANSPORTUL PUBLIC...98
3. AUTORITATEA DE REGLEMENTARE..98
4. RAPORTURILE AUTORITATILOR ADMINISTRATIEI PUBLICE LOCALE CU
OPERATORII....99
5. RESPECTAREA NORMELOR DE MEDIU100
PLAN DE ACTIUNE (MASURI DE IMPLEMENTARE)..101

112

ABREVIERI SI ACRONIME
ADI
ADR
ANRSC
ANPM
APM
CJ
CLC
DEEE
ECDL
EEE
HG
INS
MMDD
MMGA
PJGD
POR
POS
PNGD
PRGD
PUG
SNGD
UE
UT

-Asociatie de Dezvoltare Intercomunitara

- Agentia pentru Dezvoltare Regionala
-Autoritatate Nationala de Reglementare pentru Serviciile Publice de Gospodarire
Comunala
- Agentia Nationala pentru Protectia Mediului
-Agentia Judeteana pentru Protectia Mediului
- Consiliul Judetean
- Consiliul Local Calafat
-Deseuri de echipamente electrice si electronice
-European Computer Driving Licence
-Echipamente electrice si electronice
-Hotararea Guvernului Romaniei
-Institutul National de Statistica
-Ministerul Mediului si Dezvoltarii Durabile
-Ministerul Mediului si Gospodarii Apelor
-Plan Judetean de Gestionare a Deseurilor
-Program Operational Regional
-Program Operational Sectorial
-Planul National de Gestionare a Deseurilor
-Plan Regional de Gestionare a Deseurilor
-Plan Urbanistic General
-Strategia Nationala de Gestionare a Deseurilor
-Uniunea Europeana
- Uzina Termica

113