LV1.

Explicați gestiunea financiară și operațională a serviciilor publice

locale/serviciilor comunitare de utilități publice
Gestiunea delegată a serviciilor publice locale 03.11.2022 04.11.2022 LV1

20% din nota

LV1.Explicați gestiunea financiară și operațională a serviciilor
finală
publice locale/ serviciilor comunitare de utilități publice

UI =Gestiunea delegată a serviciilor publice locale/serviciilor comunitare de

utilități publice
Legea serviciilor comunitare de utilită ți publice1 stabileşte cadrul juridic şi
instituţional unitar, obiectivele, competenţele, atribuţiile şi instrumentele specifice
necesare înfiinţă rii, organiză rii, gestionă rii, finanţă rii, exploată rii, monitoriză rii şi
controlului furniză rii/prestă rii reglementate a serviciilor comunitare de utilităţi
publice.
Serviciile comunitare de utilităţi publice, sunt definite ca totalitatea activită ţilor
reglementate, care asigură satisfacerea nevoilor esenţiale de utilitate şi interes public
general cu caracter social ale colectivităţilor locale, cu privire la:
a) alimentarea cu apă ;
b) canalizarea şi epurarea apelor uzate;
c) colectarea, canalizarea şi evacuarea apelor pluviale;
d) producţia, transportul, distribuţia şi furnizarea de energie termică în sistem
centralizat;
e) salubrizarea localită ţilor;
f) iluminatul public;
g) administrarea domeniului public şi privat al unită ţilor administrativ-teritoriale,
precum şi altele asemenea;
h) transportul public local.

Serviciile comunitare de utilită ţi publice fac parte din sfera serviciilor publice de
interes general şi au urmă toarele particularităţi:
a) au caracter economico-social;
b) ră spund unor cerinţe şi necesităţi de interes şi utilitate publică;
c) au caracter tehnico-edilitar;
d) au caracter permanent şi regim de funcţionare continuu;
e) regimul de funcţionare poate avea caracteristici de monopol;
1
Legea serviciilor comunitare de utilită ţi publice nr. 51/2006 (r1), M.Of. nr. 121/2013.
 f) presupun existenţa unei infrastructuri tehnico-edilitare adecvate;
g) aria de acoperire are dimensiuni locale: comunale, oră şeneşti, municipale sau
judeţene;
h) sunt înfiinţate, organizate şi coordonate de autorităţile administraţiei publice
locale;
i) sunt organizate pe principii economice şi de eficienţă;
j) pot fi furnizate/prestate de că tre operatorii titulari de licenţă care sunt
organizaţi şi funcţionează fie în baza reglementă rilor de drept public, fie în baza
reglementă rilor de drept privat;
k) sunt furnizate/prestate pe baza principiului „beneficiarul plăteşte”;
l) recuperarea costurilor de exploatare ori de investiţie se face prin preţuri şi tarife
reglementate sau taxe speciale.
Serviciile comunitare de utilități publice se organizează şi se administrează cu
respectarea prevederilor legale în vigoare privind administrația publică locală ,
descentralizarea administrativă şi financiară , dezvoltarea regională , finanțele publice locale
şi cu respectarea principiilor: a) autonomiei locale; b) descentralizării serviciilor publice;
c) subsidiarității și proporționalității; d) responsabilității și legalității; e) asocierii
intercomunitare; f) dezvoltării durabile și corelării cerințelor cu resursele; g) protecției și
conservării mediului natural și construit; h) asigurării igienei şi sănătății populației;
i) administrării eficiente a bunurilor din proprietatea publică sau privată a unită ților
administrativ-teritoriale; j) participării și consultării cetățenilor; k) liberului acces la
informațiile privind serviciile publice.
Serviciile de utilită ți publice sunt supuse regimului juridic al serviciilor publice de
interes general, fiindu-le aplicabile obligațiile de serviciu public definite potrivit
urmă toarelor exigențe/cerințe fundamentale, şi anume: a) universalitate; b) continuitate
din punct de vedere calitativ și cantitativ, în condiții contractuale reglementate; c)
adaptabilitate la cerințele utilizatorilor şi gestiune pe termen lung; d) accesibilitate egală şi
nediscriminatorie la serviciul public, în condiții contractuale reglementate; e) transparență
decizională şi protecția utilizatorilor.
Organizarea, exploatarea și gestionarea serviciilor de utilități publice trebuie
să asigure:
a) satisfacerea cerințelor cantitative şi calitative ale utilizatorilor, corespunză tor
prevederilor contractuale;
b) sănătatea populației şi calitatea vieții;
c) protecția economică, juridică și socială a utilizatorilor;
d) funcționarea optimă, în condiții de siguranță a persoanelor şi a serviciului, de
rentabilitate și eficiență economică a construcțiilor, instalațiilor, echipamentelor
şi dotă rilor, corespunză tor parametrilor tehnologici proiectați și în conformitate
 cu caietele de sarcini, cu instrucțiunile de exploatare şi cu regulamentele
serviciilor;
e) introducerea unor metode moderne de management;
f) introducerea unor metode moderne de elaborare și implementare a strategiilor,
politicilor, programelor și/sau proiectelor din sfera serviciilor de utilități publice;
g) dezvoltarea durabilă , protejarea şi valorificarea domeniului public şi privat al
unită ților administrativ-teritoriale şi protecția şi conservarea mediului, în
conformitate cu reglementă rile specifice în vigoare;
h) informarea și consultarea comunită ților locale beneficiare ale acestor servicii;
i) respectarea principiilor economiei de piață , asigurarea unui mediu concurențial,
restrâ ngerea și reglementarea ariilor de monopol.
Gestiunea serviciilor de utilități publice
Gestiunea serviciilor de utilită ți publice reprezintă modalitatea de organizare,
funcționare și administrare a serviciilor de utilită ți publice în scopul furniză rii/prestă rii
acestora în condițiile stabilite de autorită țile administrației publice locale.
Gestiunea serviciilor de utilită ți publice se organizează şi se realizează în
urmă toarele modalită ți: a) gestiune directă; b) gestiune delegată.
Modalitatea de gestiune a serviciilor de utilită ți publice se stabilește prin hotă râ ri
ale autorită ților deliberative ale unită ților administrativ-teritoriale, în funcție de natura şi
starea serviciului, de necesitatea asigură rii celui mai bun raport preț/calitate, de interesele
actuale şi de perspectivă ale unită ților administrativ-teritoriale, precum şi de mă rimea și
complexitatea sistemelor de utilită ți publice.
Desfă șurarea activită ților specifice orică rui serviciu de utilită ți publice, indiferent de
forma de gestiune aleasă , se realizează pe baza unui regulament al serviciului și a unui
caiet de sarcini, elaborate și aprobate de autorită țile administrației publice locale, în
conformitate cu regulamentul-cadru și cu caietul de sarcini-cadru ale serviciului.
Sunt interzise orice înțelegeri sau acorduri de asociere şi orice practici
concertate dintre operatori, indiferent de modul de organizare, forma de proprietate sau
modalitatea de gestiune adoptată , care conduc la accentuarea caracterului de monopol al
serviciilor de utilită ți publice, la restrâ ngerea, împiedicarea sau denaturarea concurenței pe
piața serviciilor de utilită ți publice.
Sistemele de utilită ți publice utilizate pentru furnizarea/prestarea serviciilor pot fi:
a) date în administrare și exploatare operatorilor, în baza hotărârii de dare în
administrare - în cazul gestiunii directe;
b) concesionate operatorilor/operatorilor regionali în condițiile legii, în baza
hotărârii de atribuire și a contractului de delegare a gestiunii serviciului - în
cazul gestiunii delegate.
 Bunurile proprietate publică din componența sistemelor de utilită ți publice sunt
supuse inventarierii anuale şi se evidențiază distinct, extracontabil, în patrimoniul
operatorilor, indiferent de modalitatea de gestiune a serviciului sau de organizarea, forma
de proprietate, natura capitalului ori țara de origine a operatorilor.
Contractul de delegare a gestiunii serviciilor de utilită ți publice poate fi: a) contract
de concesiune; b) contract de parteneriat public-privat.
Procedurile de atribuire a contractelor de delegare a gestiunii serviciilor de
utilită ți publice sunt:
a) licitația publică deschisă - procedura la care orice operator licențiat interesat are
dreptul de a depune ofertă ;
b) negocierea directă - procedura prin care unită țile administrativ-teritoriale sau,
după caz, asociațiile de dezvoltare intercomunitară cu obiect de activitate serviciile de
utilită ți publice, în numele şi pe seama unită ților administrativ-teritoriale membre,
negociază clauzele contractuale, inclusiv redevența, cu unul sau mai mulți operatori
licențiați interesați. 
Contractul de delegare a gestiunii serviciilor comunitare trebuie să conțină în
mod obligatoriu urmă toarele anexe:
a) caietul de sarcini privind furnizarea/prestarea serviciului;
b) regulamentul de furnizare sau de exploatare a serviciului;
c) inventarul bunurilor mobile şi imobile, proprietate publică sau privată a unită ților
administrativ-teritoriale, aferente serviciului;
d) procesul-verbal de predare-preluare a bunurilor prevă zute în inventar.

Contractul de delegare a gestiunii cuprinde în mod obligatoriu clauze referitoare la:

a) denumirea pă rților contractante;
b) obiectul contractului;
c) durata contractului;
d) drepturile şi obligațiile pă rților contractante;
e) programul lucră rilor de investiții pentru moderniză ri, reabilită ri, dezvoltă ri de
capacită ți, obiective noi şi al lucră rilor de întreținere, reparații curente, reparații
planificate, renovă ri, atâ t fizic, câ t și valoric;
f) sarcinile şi responsabilită țile pă rților cu privire la programele de investiții, la
programele de reabilită ri, reparații și renovă ri, precum şi la condițiile de
finanțare a acestora;
g) indicatorii de performanță privind calitatea și cantitatea serviciului, stabiliți prin
caietul de sarcini şi regulamentul serviciului, şi modul de evaluare şi cuantificare a
acestora, condiții și garanții;
h) tarifele practicate şi procedura de stabilire, modificare sau ajustare a acestora;
 i) modul de tarifare și încasare a contravalorii serviciilor furnizate/prestate;
j) nivelul redevenței (prețul delegă rii plă tit de operatorul economic că tre
autoritatea publică ) sau al altor obligații, după caz;
k) ră spunderea contractuală ;
l) forța majoră ;
m) condițiile de redefinire a clauzelor contractuale;
n) condițiile de restituire sau repartiție, după caz, a bunurilor, la încetarea din orice
cauză a contractului de delegare a gestiunii, inclusiv a investițiilor realizate;
o) menținerea echilibrului contractual;
p) condițiile de reziliere a contractului de delegare a gestiunii;
q) administrarea patrimoniului public şi privat preluat;
r) structura forței de muncă și protecția socială a acesteia;
s) alte clauze convenite de pă rți, după caz.

În cazul gestiunii delegate, autorită țile administrației publice locale pă strează ,

prerogativele și ră spunderile privind adoptarea politicilor și strategiilor de dezvoltare a
serviciilor, respectiv a programelor de dezvoltare a sistemelor de utilită ți publice, precum
şi obligația de a urmă ri, de a controla şi de a supraveghea modul în care se realizează
serviciile de utilită ți publice, și anume:
a) modul de respectare şi de îndeplinire a obligațiilor contractuale asumate de
operatori, inclusiv în relația cu utilizatorii;
b) calitatea serviciilor furnizate/prestate;
c) indicatorii de performanță ai serviciilor furnizate/prestate;
d) modul de administrare, exploatare, conservare și menținere în funcțiune,
dezvoltare sau modernizare a sistemelor de utilită ți publice;
e) modul de formare, stabilire, modificare şi ajustare a prețurilor și tarifelor pentru
serviciile de utilită ți publice.
Finanțarea şi realizarea investițiilor aferente sistemelor de utilități publice se
fac cu respectarea legislației în vigoare privind inițierea, fundamentarea, promovarea şi
aprobarea investițiilor publice, în temeiul următoarelor principii:
a) promovarea rentabilită ții și eficienței economice;
b) pă strarea veniturilor realizate din aceste activită ți la nivelul comunită ților locale
şi utilizarea lor pentru dezvoltarea serviciilor şi a infrastructurii tehnico-
edilitare aferente;
c) întă rirea autonomiei fiscale a unită ților administrativ-teritoriale pentru crearea
mijloacelor financiare necesare în vederea funcționă rii serviciilor;
 d) întă rirea autonomiei locale privind contractarea și garantarea unor împrumuturi
interne sau externe necesare pentru finanțarea infrastructurii tehnico-edilitare
aferente serviciilor, în condițiile legii;
e) respectarea legislației în vigoare privind achizițiile publice;
f) respectarea dispozițiilor legale referitoare la calitatea şi disciplina în construcții,
urbanism, amenajarea teritoriului și protecția mediului.

Finanțarea cheltuielilor de capital pentru realizarea obiectivelor de investiții

publice ale unită ților administrativ-teritoriale, aferente sistemelor de utilită ți publice, se
asigură din urmă toarele surse:
a) fonduri proprii ale operatorilor și/sau fonduri de la bugetul local, în
conformitate cu obligațiile asumate prin actele juridice pe baza că rora este
organizată și se desfă șoară gestiunea serviciilor;
b) credite bancare, ce pot fi garantate de unită țile administrativ-teritoriale, de
statul româ n sau de alte entită ți specializate în acordarea de garanții bancare;
c) fonduri nerambursabile obținute prin aranjamente bilaterale sau multilaterale;
d) fonduri speciale constituite pe baza unor taxe speciale, instituite la nivelul
autorită ților administrației publice locale, potrivit legii;
e) fonduri transferate de la bugetul de stat, ca participare la cofinanțarea unor
programe de investiții realizate cu finanțare externă , precum şi din bugetele
unor ordonatori principali de credite ai bugetului de stat;
f) participarea capitalului privat în cadrul unor contracte de parteneriat public-privat
de tipul „construiește - operează - transferă” și variante ale acestuia, în condițiile
legii;
g) fonduri puse la dispoziție de utilizatori; Administrarea bunurilor aparținâ nd
domeniului public sau privat al unită ților administrativ-teritoriale, aferente
sistemelor de utilită ți publice, se face cu diligența unui bun proprietar.
LV2 Descrieți etapele exercitării controlului financiar preventiv în entitățile
publice

Controlul financiar preventiv propriu în entitățile publice 17.11.2022 18.11.2022 LV2

LV2Descrieți etapele exercitării controlului financiar preventiv în 20% din nota

entitățile publice finala

UI = Controlul financiar preventiv în entitățile publice

EXERCITAREA CONTROLULUI FINANCIAR PREVENTIV

Scopul controlului financiar preventiv este identificarea proiectelor de operaţiuni

care nu respectă condiţiile de legalitate şi regularitate şi/sau, după caz, de încadrare în
limitele şi destinaţia creditelor bugetare şi de angajament şi prin a că ror efectuare s-ar
prejudicia patrimoniul public şi/sau fondurile publice.

Categoriile de operaţiuni asupra cărora se exercită CFPP Obiectul controlului

financiar preventiv2 vizează în principal angajamentele legale şi angajamentele bugetare și
se exercită asupra urmă toarelor operațiuni:

- deschiderea şi repartizarea de credite bugetare;

- modificarea repartiză rii pe trimestre şi pe subdiviziuni a clasificaţiei bugetare a creditelor
aprobate, inclusiv prin viră ri de credite;
- ordonanţarea cheltuielilor;
- constituirea veniturilor publice, în privinţa autoriză rii şi stabilirii titlurilor de încasare;
- concesionarea sau închirierea de bunuri aparţinâ nd domeniului public al statului sau al unită ţilor
administrativ-teritoriale;
- vâ nzarea, gajarea, concesionarea sau închirierea de bunuri aparţinând domeniului privat al
statului sau al unită ţilor administrativ-teritoriale;
- alte categorii de operaţiuni stabilite prin ordin al ministrului finanţelor publice;
- conducă torul entită ţii publice, în funcție de specificul activită ții decide exercitarea controlului
financiar preventiv şi asupra altor categorii de operaţiuni.
Entită ţile publice prin care se realizează veniturile statului sau ale unită ţilor
administrativ-teritoriale organizează controlul financiar preventiv conform normelor
specifice elaborate în funcţie de modalită ţile prevă zute de legislaţia fiscală pentru stabilirea
titlurilor de încasare şi pentru reducerea, eşalonarea sau anularea acestora.

2
A se vedea ORDIN nr. 923/2014 pentru aprobarea Normelor metodologice generale referitoare la
exercitarea controlului financiar preventiv şi a Codului specific de norme profesionale pentru persoanele care
desfă şoară activitatea de control financiar preventiv propriu, Republicat M.Of. 28/15.01.2016, Modificat și
completat prin ORDIN nr. 103/2019 M.Of. 87/2019.
 Regiile autonome, companiile/societă ţile naţionale, precum şi societă ţile la care
statul sau unită ţile administrativ-teritoriale deţin capitalul majoritar elaborează , de
asemenea, norme specifice de control financiar preventiv, ţinâ nd cont de legislaţia
aplicabilă entită ţilor care sunt organizate şi funcţionează în regim comercial.

În raport cu specificul entită ţilor publice, conducă torii acestora dispun

particularizarea, dezvoltarea şi actualizarea cadrului general, precum şi detalierea prin
liste de verificare a obiectivelor verifică rii, pentru fiecare operaţiune cuprinsă în cadrul
specific al entită ţii publice. Listele de verificare constituie un ghid în exercitarea controlului
financiar preventiv de că tre persoanele desemnate, aceste persoane avâ nd totodată şi
obligaţia de a formula propuneri de perfecţionare a listelor respective.

Conţinutul controlului financiar preventiv propriu Controlul financiar preventiv

se exercită asupra tuturor operaţiunilor care afectează fondurile publice şi/sau patrimoniul
public. Controlul financiar preventiv se exercită asupra documentelor în care sunt
consemnate operaţiunile patrimoniale, înainte ca acestea să devină acte juridice, prin
aprobarea lor de că tre titularul de drept al competenţei sau de că tre titularul unei
competenţe delegate în condiţiile legii. Controlul financiar preventiv al operaţiunilor se
exercită pe baza actelor şi/sau a documentelor justificative certificate în privinţa realităţii,
regularităţii şi legalităţii, de că tre conducă torii compartimentelor de specialitate
emitente.

Operaţiunile ce privesc acte juridice prin care se angajează patrimonial entitatea

publică se supun controlului financiar preventiv după avizarea lor de că tre compartimentele
de specialitate juridică şi financiar-contabilă. La entităţile publice unde nu sunt organizate
compartimente de specialitate juridică şi/sau financiar-contabilă, controlul financiar
preventiv se exercită exclusiv prin viza persoanei desemnate de conducătorul entită ţii
publice.

Conducătorii compartimentelor de specialitate răspund pentru realitatea,

regularitatea şi legalitatea operaţiunilor ale că ror acte şi/sau documente justificative le-
au certificat sau avizat. Obţinerea vizei de control financiar preventiv pentru operaţiuni
care au la bază acte şi/sau documente justificative certificate sau avizate, care se dovedesc
ulterior nereale, inexacte sau nelegale, nu exonerează de ră spundere şefii
compartimentelor de specialitate sau alte persoane competente din cadrul acestora.

Organizarea controlului financiar preventiv propriu CFPP Controlul financiar

preventiv este propriu sau delegat la nivelul organului ierarhic superior. CFPP se
organizează, de regulă , în cadrul compartimentelor de specialitate financiar-contabilă . În
raport cu natura operaţiunilor, conducătorul entită ţii publice poate decide extinderea
acestuia şi la nivelul altor compartimente de specialitate în care se iniţiază, prin acte juridice,
sau se constată obligaţii de plată sau alte obligaţii de natură patrimonială. Controlul financiar
preventiv propriu se exercită, prin viză, de persoane din cadrul compartimentelor de
specialitate desemnate în acest sens de că tre conducătorul entităţii publice. Actul de numire
cuprinde limitele de competenţă în exercitarea acestuia. Persoanele care exercită controlul
financiar preventiv sunt altele decât cele care aprobă şi efectuează operaţiunea supusă
vizei.

Viza de control financiar preventiv cuprinde urmă toarele informaţii: denumirea

entită ţii publice; menţiunea „vizat pentru control financiar preventiv”; identificatorul
titularului vizei; semnă tura persoanei desemnate cu exercitarea vizei şi data acordă rii vizei
(an, lună , zi). Viza de control financiar preventiv se exercită olograf sau electronic.

Datele din documentele prezentate la viza de control financiar preventiv se înscriu

în registrul privind operaţiunile prezentate la viza de control financiar preventiv Datele
minime care se înscriu în registru sunt:

- numerotarea în ordine cronologică , începâ nd de la numă rul 1 pentru fiecare an;

- interzicerea inseră rilor, intercală rilor, precum şi a orică ror elimină ri sau adă ugiri
ulterioare; înscrierea de date potrivit competenţelor.
Registrul se poate completa în formă integral olografă , integral electronică sau
combinată . Termenul pentru pronunţare (acordarea/refuzul vizei) se stabileşte, prin
decizie internă , de conducă torul entită ţii publice în funcţie de natura şi complexitatea
operaţiunilor cuprinse în cadrul general şi/sau specific al operaţiunilor supuse controlului
preventiv.

Procedura de control Documentele care privesc operaţiuni asupra că rora este

obligatorie exercitarea controlului financiar preventiv se transmit persoanelor desemnate
cu exercitarea acestuia de că tre compartimentele de specialitate care iniţiază operaţiunea.
Documentele privind operaţiunile prin care se afectează fondurile publice şi/sau
patrimoniul public sunt însoţite de avizele compartimentelor de specialitate, de note de
fundamentare, de acte şi/sau documente justificative şi, după caz, de o „Propunere de
angajare a unei cheltuieli în limita creditelor de angajament”, o „Propunere de angajare a
unei cheltuieli în limita creditelor bugetare” şi/sau de un „Angajament bugetar
individual/global”

Persoana desemnată să exercite controlul financiar preventiv primeşte

documentele, le înregistrează în registru, după care procedează la verificarea formală prin
parcurgerea listei de verificare specifică operaţiunii primite la viză, cu privire la: (i)
completarea documentelor în concordanţă cu conţinutul acestora; (ii) existenţa semnă turilor
persoanelor autorizate din cadrul compartimentelor de specialitate; (iii)existenţa actelor
justificative specifice operaţiunii. În efectuarea controlului de către persoana desemnată ,
parcurgerea listei de verificare specifică operaţiunii primite la viză este obligatorie, dar nu şi
limitativă .

Refuzul de viză Dacă în urma controlului se constată că cel puţin un element de

fond cuprins în lista de verificare nu este îndeplinit, în esenţă , operaţiunea nu întruneşte
condiţiile de legalitate, regularitate şi, după caz, de încadrare în limitele şi destinaţia
creditelor bugetare şi/sau de angajament, persoana desemnată cu exercitarea controlului
financiar preventiv refuză motivat, în scris, acordarea vizei de control financiar preventiv,
consemnâ nd acest fapt în registru. La refuzul de viză se anexează şi un exemplar al listei de
verificare, cu indicarea elementului/elementelor din această listă a că rui/ale că ror
cerinţă /cerinţe nu este/nu sunt îndeplinită /îndeplinite.

Refuzul de viză , însoţit de actele justificative semnificative, se aduce la cunoştinţa

conducă torului entită ţii publice, iar celelalte documente se restituie, sub semnă tură ,
compartimentelor de specialitate care au iniţiat operaţiunea. Cu excepţia cazurilor în care
refuzul de viză se datorează depă şirii creditelor bugetare şi/sau de angajament,
operaţiunile refuzate la viză se pot efectua pe propria ră spundere a conducă torului entită ţii
publice. Efectuarea pe propria răspundere a operaţiunii refuzate la viza de control financiar
preventiv se face printr-un act de decizie internă emis de conducătorul entităţii publice. O
copie de pe actul de decizie internă se transmite persoanei care a refuzat viza,
compartimentului de audit public intern al entită ţii publice, precum şi, după caz,
controlorului delegat.

Etapele exercitării controlului financiar preventiv propriu

ETAPA I = Prezentarea proiectelor de operațiuni de că tre șefii de compartiment, cu viza de

compartiment. Viza de compartiment este acordată de șeful de compartiment pe baza
documentelor justificative ale operațiunilor (contracte, plă ți pentru achiziție-recepție, cheltuieli
dare în consum etc.). Este o viză de certificare a realită ții, regularită ții și legalită ții operațiunii. Se
emit decizii individuale privind prezentarea la viză CFP a proiectelor de operațiuni. Conducătorii
compartimentelor de specialitate răspund pentru realitatea, regularitatea şi legalitatea
operaţiunilor.

ETAPA II = Verificarea condițiilor minime de acordare a vizei CFPP de că tre persoanele desemnate,
avâ nd în vedere Dispoziția generală de organizare a CFP și Procedura operațională privind
organizarea și exercitarea CFPP. Verificarea are la bază Cadrul general al operaţiunilor supuse
controlului financiar preventiv , precum şi listele de verificare.

ETAPA III = Acordarea vizei CFPP sau Refuzul vizei CFPP . CFPP se exercită asupra tuturor
operaţiunilor care afectează fondurile publice şi/sau patrimoniul public. CFPP se exercită asupra
documentelor în care sunt consemnate operaţiunile patrimoniale, înainte ca acestea să devină acte
juridice, prin aprobarea lor de că tre titularul de drept al competenţei sau de că tre titularul unei
competenţe delegate. CFPP constă în verificarea sistematică a operaţiunilor care fac obiectul
acestuia, din punctul de vedere al respectă rii tuturor prevederilor legale care le sunt aplicabile, în
vigoare la data efectuă rii operaţiunilor și încadră rii în limitele şi destinaţia angajamentelor
bugetare.

ETAPA IV = Înregistrarea operațiunilor pentru care s-a exercitat viza de CFPP în Registrul
operațiunilor prezentate la viza de CFPP.

ETAPA V = Întocmirea Raportului trimestrial /anual privind activitatea de CFPP.