Servicii publice

locale în România,
Spania și Franța.
Aspecte de drept
comparat

STUDENT,
COORDONATOR,
Alina-Roxana CÎRNECI
Lect.univ.dr. Mihai GRIGORE
 NOȚIUNII GENERALE PRIVIND
SERVICIILE PUBLICE
Nevoile omului sunt numeroase și
variate, acestea se amplifică în
funcţie de nivelul de dezvoltare al
unei societăţi și de gradul de cultură
al fiecăreia.
Serviciile publice s-au
diversificat și s-au extins în
toate domeniile vieţii sociale,
cu toate că au fost supuse
unor constrângeri majore,
îndeosebi prin aplicarea
principiului libertăţii
comerțului și industriei.

Serviciile publice trebuie să ofere o

varietate largă de servicii către
comunitate. Sunt necesare îmbunătăţiri
radicale pentru prestarea acestor servicii.
Calitatea şi viteza de prestare a serviciilor
sunt cruciale; politeţea şi eficienţa trebuie
să fie simultane.
 Serviciul public, așa cum a fost definit de către
juriștii în urmă cu mai bine de un secol, cuprinde trei
elemente specifice:

- satisfacerea nevoilor cu caracter publice;

- o activitate concretă căreia i se aplică un regim juridic

derogatoriu de la dreptul comun: regimul serviciului
public inspirat din trei principii( egalitate, continuitate,
mutabilitate), activitate adesea protejată prin monopol;
-
- existenţa unui organism care îl pune în aplicare.

.
 Noțiunea serviciilor publice în Uniunea
Europeană
Serviciile publice sunt consacrate
în acquis-ul comunitar şi literatura
juridică de la nivelul Uniunii
Europene sub denumirea de
servicii de interes general.

În practica Uniunii Europene,

termenul de servicii de interes
general se referă la servicii, cu
sau fără caracter economic, pe
care Statele Membre le consideră
ca fiind de interes general şi pe
care le supun în consecinţă unor
obligaţii de serviciu public
specifice.
Tratatul de la Lisabona, În conformitate cu articolul 14 din
Protocolul nr. 26 privind TFUE , „Uniunea și statele
serviciile de interes general și membre, fiecare în limita
articolul 36 din Carta drepturilor competențelor care le revin și în
fundamentale subliniază în mod limita domeniului de aplicare a
clar importanța serviciilor de tratatelor, asigură funcționarea
interes general în UE și serviciilor respective pe baza
stabilesc principiile care principiilor și în condiții, în special
ghidează abordarea UE cu economice și financiare, care să le
privire la serviciile respective. permită îndeplinirea misiunilor lor.”
Acestea oferă o bază solidă Acest articol creează posibilitatea
pentru urmărirea unei abordări ca Uniunea să legifereze în
flexibile și pragmatice care este domeniul serviciilor de interes
esențială în acest domeniu, economic general, prin stabilirea
având în vedere diferențele în unor principii și condiții, în special
materie de necesități și condiții economice și financiare,
preferințe care rezultă din care să le permită îndeplinirea
circumstanțe geografice, sociale misiunilor lor, printr-un regulament
și culturale diferite. și prin procedura legislativă
ordinară.
 În ţările membre ale Uniunii
Europene, există o mare
diversitate de servicii publice:
-Servicii comunale;
-Regii municipale sau
intercomunale;
-Întreprinderi publice naționale;
-Societăți private în proprietate
publică, mixtă sau private;
-Delegarea de servicii sau
parteneriate public-privat.
 Figura nr.1 arată că există diferente importante în ceea ce privește
modul de percepție a serviciilor publice la nivelul UE.

Potrivit unui sondaj recent ,

calitatea serviciilor publice
ale unei țări se corelează cu
nivelul încrederii în
administrația publică, cu
ușurința cu care pot fi
desfășurate activitățile
economice și cu nivelul de
bunăstare a societății.
Calitatea serviciilor publice
reprezintă, de asemenea, un
bun indicator privind buna
funcționare generală a unui
stat.

Figura nr.1- Percepția asupra calității serviciilor publice

 Principiile aplicabile serviciilor publice în
,,lumina” Codului Administrativ din România.

Înființarea, organizarea și
prestarea serviciilor publice
se realizează potrivit
principiilor transparenței,
egalității de tratament,
continuității, adaptabilității,
accesibilității, responsabilității
și al furnizării serviciilor
publice la standarde de
calitate.
 SERVICII PUBLICE LOCALE

O categorie distinctă de servicii publice o reprezintă serviciile publice locale. Acestea au

apărut ca rezultat al descentralizării şi aplicării principiului subsidiarităţii, în sensul că
nevoile unei colectivităţi locale trebuie să fie satisfăcute prin servicii organizate de către
acea colectivitate.
Pentru existenţa unor astfel de servicii este necesar un cadru legislativ care să definească:
-autorităţile organizatoare ale serviciului;
-modalităţile posibile de organizare;
-obligaţiile de tip serviciu public care trebuie satisfăcute de operatorii care le au însarcină (de
exemplu, întreţinerea serviciului în anumite condiţii);
-modalităţile de finanţare;
-modul de exercitare a actului de reglare și, în special, existenţa unei autorităţi independent, cu
misiuni clar precizate în ceea ce privește reglarea serviciului( cum se împart responsabilităţile la
anumite niveluri: puteri centrale, autorităţi locale, autorităţi regulatoare, oficii ale concurenţei);
-modalităţile de informare ale beneficiarilor și ale autorităţilor publice.
 Principiile care guvernează organizarea și
funcționarea serviciilor de utilități publice.
Serviciile de administrare a domeniului public și privat se
organizează și funcționează cu respectarea următoarelor
principii :
a) autonomiei locale;
b) descentralizării serviciilor publice;
c) responsabilității și legalității;
d) corelării cerințelor cu resursele;
e) dezvoltării durabile;
f) asocierii intercomunale;
g) parteneriatului public-privat;
h) liberului acces la informații și consultarea cetățenilor;
i) economiei de piața și eficientei economice.
 SERVICIILE PUBLICE LOCALE ÎN
ROMÂNIA, SPANIA ȘI FRANȚA.
Pentru a putea înţelege importanţa serviciilor publice în spaţiul Uniuni Europene este strict necesar un
demers de prezentare a serviciilor publice locale din România, Spania și Franța, precum şi a diferenţelor
care se reliefează de la o ţară la alta.

Aspectele analizate se referă la modul de organizare serviciilor, implicarea autorităţilor,

monitorizarea şi controlul calităţii serviciilor, etc.

Serviciile publice locale din ţările UE constituie un sector economic deosebit de puternic,
cuprinzând cca. 12 mii de operatori, aproape un milion de locuri de muncă şi în jur de 120 de miliarde de
euro ca cifră de afaceri. În general, Ţările Uniunii Europene dispun de organizaţii specializate
însărcinate de către colectivităţile locale să asigure total sau parţial serviciile publice necesare
populaţiei. De cele mai multe ori, aceste entităţi sunt organizate prin reglementări speciale caracteristice
autorităţilor locale, fiind însă, aproape totdeauna, înfiinţate din punct de vedere juridic ca societăţi
comerciale.
1. Serviciile publice locale în România
Potrivit Codului Administrativ serviciile publice de interes local
sunt ,,serviciile publice care răspund în principal nevoilor
colectivităţilor locale şi care sunt realizate în mod optim prin
acţiunea autorităţilor administraţiei publice locale”.
Potrivit art. 581, alin(2), Titlul I din Codul administrativ,,serviciile publice de interes local
sunt serviciile publice care răspund în principal nevoilor colectivităților locale și care sunt
realizate în mod optim prin acțiunea autorităților administrației publice locale.”

Actul normativ prin care se reglementează un serviciu public trebuie să conțină cel puțin
următoarele elemente:a) activitatea sau activitățile care constituie serviciul public
respectiv; b) obiectivele serviciului public; c) tipul de serviciu public;d) obligațiile de
serviciu public, dacă este cazul; e) structura responsabilă pentru prestarea serviciului
public; f) modalitățile de gestiune;g) sursele de finanțare; h) modalități de monitorizare,
evaluare și control a modului de furnizare a serviciului public;i) sancțiuni;j) standarde de
calitate și de cost, în cazul în care acestea sunt stabilite potrivit legii;k) alte elemente
stabilite prin lege.

Autoritățile administrației publice locale, prin acte administrative, au competența de

înființare/organizare a structurilor responsabile pentru prestarea serviciilor care răspund
în principal nevoilor specifice colectivității locale.
Potrivit autorilor Ioan Alexandru şi Lucica Matei, un serviciu
public local poate fi gestionat sub trei forme:
1. Gestiunea directă, reprezentată în acele situaţii în care
colectivitatea locală, prin autorităţile sale reprezentative,
asigură ea însăşi serviciul public local sau îl transferă unei
instituţii aflate în subordinea sa.
2. Gestiunea delegată reprezintă procesul de încredinţare a
administrării serviciului public local de către autoritatea
administrativă a unei întreprinderi, de regulă, din sectorul
privat. În acest sens, un serviciu public poate fi concesionat.
3. Gestiunea semi-directă reprezintă un proces de
administrare a serviciului public local, alături de prestarea
unei părţi din serviciul public de către o persoană privată.
 2. Serviciile publice locale în
Spania.
Făcând parte din familia romană, dreptul
Astfel “Ley de Bases de Regimen local 7/1985” prevede că
spaniol cunoaşte de asemenea noţiunea
anumite activităţi sau servicii esenţiale (colectarea gunoiului
de serviciu public, chiar dacă aceasta nu
menajer, furnizarea de gaze, pieţele, transportul public de călători,
este definită în mod expres în legislaţie.
pompele funebre) sunt rezervate colectivităţilor locale, fără a fi
Rămâne în sarcina doctrinei să definească
influenţată prin aceasta, modalitatea de gestiune. Percepţia
noţiunea de serviciu public în cadrul mai
noţiunii de serviciu public local în Spania este influenţată
larg al funcţiilor publice îndeplinite de stat.
semnificativ de teoria franceză referitoare la serviciul public, şi
înţelege serviciu public local ca activitate administrativă ce
Neptune
vizează prestaţii către public prin intermediul unei organizaţii
create din raţiuni de interes general.
5K
Locul şi importanţa serviciilor publice locale în societate sunt similare celor din Franța. Conceptul de
„servicii publice locale” poate fi întâlnit foarte des, atât în doctrină, cât şi în legislaţia spaniolă (de
exemplu, Legea telecomunicaţiilor din 1987 şi 1992, Legea privind serviciile de radio şi televiziune din
1980).
În sistemul juridic spaniol se face distincţia între gestiunea directă, ce implică patrimoniul
de stat, gestiunea indirectă, ce implică capitalul privat şi gestiunea mixtă, ce implică atât
sectorul public cât şi pe cel privat . În cazul gestiunii directe exemplul cel mai evident este
cel al “gestion indiferenciada” ce echivalează noţiunea de regie din dreptul francez.

În cadrul unui mod de gestiune mai elaborat, administraţia conferă gestiunea serviciilor
unor structuri specializate din organigrama proprie, fără a le acorda însă personalitate
juridică. Această modalitate de gestiune este adesea folosită pentru serviciile de asistenţă
şi se regăseşte şi în cazul serviciilor locale.
 3. Servicii publice locale în Franța.
Serviciul public local poate fi definit ca acoperind „ toate serviciile de interes general care fac parte din atribuțiile
comunităților locale, fie în aplicarea legii și a reglementărilor, fie pentru că faptele au condus aceste comunități
pentru a le asigura ”.

Serviciile publice locale sunt, de asemenea, abundente. Unele sunt obligatorii prin lege, cum ar fi colectarea
deșeurilor, iar comunitățile locale trebuie să le asigure. Majoritatea sunt opționale: existența lor este autorizată
prin lege dacă comunitatea dorește să le înființeze sau este legată de un interes local care determină comunitatea
să înființeze un anumit serviciu public.

Din aceste considerente, se menţionează cinci mari domenii ale serviciilor publice locale:
a) igiena publică;
b) comunicaţiile;
c) furnizarea energiei;
d) activitatea cu caracter economic;
e) protecţia mediului.
 Uniunea Europeană recunoaște
noțiunea de serviciu public local, iar
în 1996 a adoptat principii directoare
care afirmă că serviciile publice locale
„ sunt una dintre cele mai concrete
expresii ale autonomiei comunităților
locale și un mijloc puternic la
dispoziția lor servește interesului
general ”.
Serviciul public local trebuie, de
asemenea, să respecte principiile
generale ale serviciului public privind
continuitatea serviciului, egalitatea și
adaptabilitatea.
Serviciile publice locale pot fi
gestionate în moduri diferite, cu două
moduri principale de management,
managementul direct (sau guvernanță)
și managementul delegat.
În cadrul managementului,
comunitatea gestionează direct
serviciul public într-un cadru legal
oferit de reglementările publice.
În gestiunea delegată, gestionarea
serviciului public este asigurată de o
persoană juridică, alta decât autoritatea
organizatoare, de multe ori o persoană
guvernată de dreptul privat .
 CONCLUZII
Pentru înțelegerea aprofundată a serviciului public local , am "detaliat" serviciul public al României, Spaniei și
Franței. Analiza a relevat variații distincte, dar și asemănătoare de abordare a serviciului public local de la stat la
stat. Din cercetarea realizată s-au desprins mai multe concluzii:

-Constituirea serviciului public

-Necesitatea organizării unui
serviciu public local în cele 3 țări
se impune numai atunci când
realitatea socială evidenţiază o
nevoie generală, comună unei
colectivităţi recunoscute de stat,
cu alte cuvinte numai atunci când
se poate constata existenţa unei
cerinţe sociale mai de amploare.
local al statelor se realizează,
însă, în drept numai dacă voinţa
autorităţilor abilitate de lege a-l
înfiinţa este exprimată ca atare
prin norme juridice
-Asemănări regăsim și în
legătură cu modalitățiile de
gestiune a serviciilor publice
locale. România, Spania și
Franța dispunând de gestiunea
directă, indirectă și mixtă.
-Putem spune că, serviciul public local, în
state analizate, ca activitate este legat
indisolubil de ideea de interes general şi de
voinţa autorităţilor publice locale care
decid la ce moment şi în ce modalitate se
va satisface acel interes.
Modalitatea de satisfacere a interesului
public se referă şi la variantele de gestiune
(directă sau delegată) pe care le vor stabili
pentru un serviciu public sau altul.
-Asemănările cele mai evidente dintre legislaţiile României, Spaniei și Franței
privind activităţile de interes public constau în natura bunurilor şi serviciilor -Pot fi reliefate şi anumite
care se încadrează în această categorie şi în conţinutul reglementărilor tendinţe comune în apariţia
incidente în materie. Astfel, sectoarele controlate sau administrate prin şi dezvoltarea serviciilor
intermediul autorităţilor publice sunt în esenţă aceleaşi; este vorba în toate publice începând cu secolul
cele 3 ţările despre serviciile de furnizare a apei, a diferitelor tipuri de energie, al XX-lea, odată cu
poştă, transport, telecomunicaţii, etc. edificarea statelor de drept
- De asemenea, există reglementări asemănătoare în ceea ce priveşte în Europa şi crearea
activităţile de interes care necesită folosirea unei infrastructuri; legislaţiile primelor reţele cu caracter
ţărilor în discuţie stipulează reguli precise cu privire la exploatarea acestei economic. În ceea ce
infrastructuri (care face parte din domeniul public), la facilităţile de care se priveşte fundamentul
bucură operatorii de astfel de servicii, precum şi la principiile pe care aceştia apariţiei serviciilor publice,
trebuie să le respecte în exploatarea acestor servicii (egalitatea beneficiarilor acesta constă în faptul că
în ce priveşte accesul la ele şi utilizarea acestora, tarife suportabile social, statele europene au
continuitate etc.) considerat că anumite
activităţi şi servicii, din
- Nu în ultimul rând, motivele intervenţiei statului în raţiuni de interes public, nu
aceste sectoare sunt similare: existenţa unor pot fi lăsate să se
monopoluri naturale, a unor domenii în care iniţiativa desfăşoare doar pe baza
privată este prea lentă sau insuficientă, caracterul legilor pieţei libere şi a
,,strategic” al anumitor bunuri şi servicii, asigurarea concurenţei şi că prin natura
unei prestări constante şi sigure etc. lor nu sunt susceptibile de o
administrare pur privată.
 - Există şi deosebiri între cele 3 state în ceea ce
priveşte importanţa serviciilor publice şi reglementarea lor
în diferitele legislaţii europene care, fără a fi de esenţă,
individualizează şi deosebesc sfera şi conţinutul acestora,
în fiecare stat în parte.

Așadar, în contextul în care serviciile publice locale sunt

foarte ample, este evident faptul că problemele cetăţenilor
precum şi exigenţele acestora în ceea ce priveşte
eficacitatea serviciului public local şi promptitudinea cu
care se răspunde solicitărilor crescut ca număr şi s-au
acutizat.

În acest context autorităţile publice locale vor trebui să

identifice „formula” cea mai potrivită pentru a face faţă
acestei situaţii, astfel încât serviciile publice locale să
funcţioneze într-un mod eficient și armonios.
 Thanks!
CREDITS: This presentation template was created by Slidesgo,
including icon by Flaticon, and infographics & images from Freepik