Esenţa benchmarking-ului constă într-un proces continuu de comparare a strategiei,

produselor/serviciilor, proceselor organizaţiei cu cele ale liderilor mondiali şi a

organizaţiilor de succes, în vederea învăţării şi asimilării metodelor şi practicilor prin care
acestea au atins excelenţa, având ca rezultat egalarea sau chiar depăşirea performanţelor
lor. Acesta include următoarele elemente:

 identifică direcţiile cheie pentru a fi dezvoltate;

 pentru fiecare din aceste direcţii, identifică cele mai bune practici pe care o
altă firmă le-a aplicat;
 compararea practicilor propriei firme cu firma găsită cea mai bună în
domeniu (firmă de referinţă, care devine benchmark);
 identificarea noilor practici;
 implementarea noilor practici.

Activităţile benchmarking-ul:

 Stabilirea factorilor critici de succes

 Stabilirea celui mai bun în domeniu
 Crearea unor programe de îmbunătăţire care să permită câştigarea poziţiei
de lider sau a unei poziţii mai bune
 Monitorizarea performanţelor