1.

După orizontul temporal în care se desfăşoară analiza şi cel al desfăşurării fenomenului,

analiza se poate clasifica în: a) analiză cantitativă;
b) analiză post-factum;
c) analiza previzională;
d) analiză calitativă;
e) analiză microeconomică.
A(a+b+d); B(b+c); C(a+b+c); D(b+c+d+e); E(b+d).
2. Metoda balanţieră:
a) este utilizată atunci când între factori există relaţii de raport sau de produs;
b) se foloseşte în analiza economică pentru elaborarea programelor privind activitatea
curentă şi viitoare a firmelor;
c) este posibilă când între elementele fenomenului analizat există relaţii de sumă sau
diferenţă;
d) urmăreşte asigurarea unui echilibru între resursele folosite şi necesităţile din cadrul firmei;
e) permite evidenţierea contribuţiei fiecărui element component al fenomenului analizat
asupra modificării fenomenului, explicând pe cât posibil şi cauzele respectivei modificări.
A(a+b+d+e); B(b+d+e); C(b+c+d+e); D(a+b+c+d+e); E(a+d+e).

3. Analiza ritmicităţii fabricării producţiei utilizează o serie de procedee:

a) indicele de realizare a programului pe diviziuni de timp;
b) coeficientul de sortiment;
c) coeficientul de ritmicitate;
d) coeficientul de aritmicitate;
e) coeficientul de variaţie.
A(c+d+e); B(a+c+d+e); C(b); D(a+c+d); E(a+b+c+d+e).

4. Analiza structurală a cifrei de afaceri se realizează cu ajutorul:

a) metoda indicelui costului unitar;
b) coeficientul de concentrare Gini-Struck (G);
c) mărimile relative de structură;
d) indicele Herfindhal;
e) metoda ABC.
A(c+e); B(b+c+e); C(a+b+c+d+e); D(b+c+d+e); E(a+d).

5. În cazul metodei ABC produsele care participă la realizarea cifrei de afaceri se constituie
în: a) 2 grupe;
b) 4 grupe;
c) 3 grupe;
d) 5 grupe;
e) 3-6 grupe.