Analiza econonomico financiara 1 III CIG ZI, FR, ID

MULTIPLE CHOICE 1. Din punct de vedere al urmaririi nsusirilor esentiale sau al determinarilor cantitative ale

fenomenelor, se disting doua tipuri de analiza:

a. analiza previzionala si analiza post factum; b. analiza previzionala si analiza post factum; c. analiza microeconomica si analiza macroeconomica ; d. analiza calitativa si analiza cantitativa; e. analiza previzionala si analiza calitativa. 2. Dupa modul de urmarire n timp a fenomenelor, se disting : a. b. c. d. e.

analiza pe termen scurt si analiza pe termen lung ; analiza post factum si analiza previzionala; analiza statica si analiza dinamica; analiza microeconomica si analiza macroeconomica; analiza statica si analiza previzionala.

3. Analiza economico-financiar a unittilor economice joac un rol important n conducerea

acestora, adic n exercitarea urmtoarelor atribute sau functii ale conducerii: 1)previziune ; 2)cercetare-dezvoltare ; 3)producie ; 4) financiar-contabil5 ;)organizare ; 6) coordonare ; 7)comercial8 ; )comand9 ; )comunicare ; 10) control.

a. 1+3+5+8+9; b. 3+6+7+8+9; c. 1+2+3+4+7; 4.

d. 1+5+6+8+10; e. 1+5+6+9+10.

Etapele procesului de analiza a activitatii economice sunt urmatoarele: 1) constatarea obiectului supus analizei; 2) delimitarea obiectului supus analizei; 3) determinarea factorilor de influenta 4 ;) stabilirea legaturilor cauzale; 5) cuantificarea influentei factorilor utiliznd metode cantitative; 6) cuantificarea influentei factorilor utiliznd metode calitative; 7)sintetizarea rezultatelor; 8) formularea concluziilor; 9) elaborarea masurilor; 10) fundamentarea deciziilor.

a. 1+3+4+5+7+9; b. 2+3+4+5+7+9; c. 2+3+4+6+7+8+9+10;

d. 1+3+4+6+7+8+9+10; e. 2+3+4+5+7+8+9+10.

5. Dupa caracterul lor n cadrul unei relatii cauzale, factorii pot fi : a. factori cantitativi, factori de structura si factori calitativi ; b. factori economici, factori sociali, factori politici, factori naturali, etc ; c. factori specifici aprovizionarii, factori specifici productiei , factori specifici

comercializarii ;
d. factori dominanti, factori secundari ; e. factori fixi, factori variabili. 6. Metodele analizei calitative sunt :

1)gruparea; 2)comparatia; 3)diviziunea si descompunerea rezultatelor; 4)metoda substituirilor n lant; 5) metoda balantiera6 ;)metoda cercetarilor operationale; 7)metoda corelatiei; 8)generalizarea sau evaluarea rezultatelor.

a. 1+2+5+8; b. 4+5+6+7; c. 3+4+6; 7.

d. 1+2+3+8; e. 1+2+7.

In functie de baza de comparatie folosit ,se pot efectua urmatoarele tipuri de comparatii: 1)n timp; 2) pe parti sau elemente componente; 3)mixte; 4) cu caracter special; 5) n spatiu.

a. 1+2+3+5; b. 1+3+4+5; c. 1+2+3+5; 8.

d. 1+2+4+5; e. nici o varianta

Principalele criterii dupa care poate avea loc descompunerea fenomenelor si a rezultatelor economice sunt urmatoarele: 1)descompunerea sau diviziunea n timp a rezultatelor; 2)descompunerea sau diviziunea n spatiu a rezultatelor; 3) descompunerea sau diviziunea mixta a rezultatelor; 4) descompunerea sau diviziunea rezultatelor cu caracter special; 5) descompunerea sau diviziunea rezultatelor pe parti sau elemente componente.

a. 1+2+5; b. 1+3+4+5; c. toate variantele;

d. 1+2+4+5; e. nici o varianta.

9. Dac ntre factorii de influent ai fenomenului supus analizei exist relatii de tip determinist

de natura sumei sau a diferentei, atunci pentru analiza cantitativ a acelui fenomen se foloseste metoda :
a. metoda comparatiei; b. metoda corelatiei; c. metoda balantier; 10. Daca ntre factorii de influenta ai fenomenului supus analizei exista relatii de tip determinist d. metoda substituirilor n lant; e. metoda cercetrilor operationale.

de natura produsului sau a raportului, atunci pentru analiza cantitativa a acelui fenomen se foloseste metoda :
a. metoda substituirilor n lant; b. metoda cercetarilor operationale; c. metoda balantiera; d. metoda gruparii ; e. metoda comparatiei.

11. Pentru aplicarea metodei substituirilor n lant asupra unui fenomen, asezarea factorilor de

influenta n relatia de cauzalitate se face obligatoriu n aceasta ordine :

a. factori cantitativi, factori calitativi, factori de structura ; b. factori de structura, factori calitativi, factori cantitativi ; c. factori de structura, factori cantitativi, factori calitativi ; d. factori calitativi, factori cantitativi, factori de structura ; e. factori cantitativi, factori de structura, factori calitativi. 12. Informatiile folosite n analiza economico-financiara trebuie sa ndeplineasca urmatoarele

cerinte: 1)utilitatea ; 2)exactitatea informatiilor; 3) operativitatea informatiei ; informatiei ; 5)costul informatiei .

a. toate variantele ; b. 1+3+4 ; c. 1+4+5 ; 13. d. 2+3+4+5 ; e. nici o varianta.

4)valoarea

Dupa sursele lor de provenienta, informatiile se pot grupa n doua mari categorii:
a. informatii curente ( operative) si informatii periodice; b. informatii active si informatii pasive; c. informatii de plan si informaii normative; d. informatii endogene (interne) si informatii exogene (externe); e. informatii efective si informatii de prognoza. 14. Indicatorul ce are ca scop dimensionarea ntregii activitati a unei societati comerciale si

cuprinde valoarea produselor vndute, diferentelor de stoc de semifabricate , productie neterminata si productie imobilizata se numeste :
a. productie marfa fabricata ; b. valoarea adaugata neta; c. cifra de afaceri; 15. Cifra de afaceri reprezinta : a. veniturile totale ale ntreprinderii ; b. totalitatea veniturilor din productia vnduta si vnzarea marfurilor; c. plusul de valoare adus de activitatea tehnico- productiva a ntreprinderii ; d. veniturile din vnzarea mijloacelor fixe ; e. veniturile din productia vnduta, productia stocata si productia imobilizata a d. valoarea adaugata bruta; e. productia exercitiului.

ntreprinderii.
16. Cifra de afaceri minima : a. eficienta cu care se desfasoara activitatea ntreprinderii ; b. acel nivel al cifrei de afaceri care asigura acoperirea n totalitate a cheltuielilor

fara sa se obtina profit ; c. variatia ncasarilor unei ntreprinderi generata de variatia cu o cantitate a cantitatilor vndute ; d. ncasarea medie pe unitatea de produs vnduta ; e. nivelul maxim al cifrei de afaceri realizate de o ntreprinderii.
17. Indicele valorii adaugate (IVA)este mai mare dect indicele productiei exercitiului (IQex).

Aceasta reflecta :
a. o crestere a profitului;

b. o reducere a ponderii consumurilor provenind de la terti n productia exercitiului; c. o crestere a ponderii consumurilor provenind de la terti n productia exercitiului ; d. o utilizare mai buna a timpului de lucru al salariatilor ; e. o crestere a productivitatii muncii. 18. Indicele valorii adaugate (IVA)este mai mic dect indicele productiei exercitiului (IQex).

Aceasta reflecta:
a. o scadere a cheltuielilor cu amortizarea; b. o crestere a productivitatii muncii; c. o crestere a ponderii consumurilor provenind de la terti n productia exercitiului ; d. o crestere a stocurilor de productie neterminata ; e. o reducere a ponderii consumurilor provenind de la terti n productia exercitiului 19. Indicele productiei marfa (IPM) este mai mic dect indicele productiei exercitiului (IQex).

Aceasta reflecta :
a. o crestere a ponderii consumurilor provenind de la terti n productia exercitiului ; b. o utilizare mai bun a timpului de lucru al salariatilor ; c. o scadere a productiei stocate; d. o scadere a stocurilor de productie neterminata si a consumului intern; e. o crestere a stocurilor de productie neterminata si a consumului intern. 20. Indicele productiei marfa (IPM) este mai mare dect indicele productiei exercitiului (IQex).

Aceasta reflecta :
a. b. c. d.

o reducere a stocurilor de productie neterminata si a consumului intern; o utilizare mai buna a timpului de lucru al salariatilor ; o crestere a cheltuielilor cu amortizarea; o crestere a productivitatii muncii; e. o crestere a stocurilor de productie neterminata si a consumului intern.

21. Prin metoda directa ( aditiva), valoarea adaugata neta se calculeaza prin nsumarea

elementelor sale componente : 1)salariile si cheltuielile sociale ; 2)impozitele si taxele ; 3)amortizarile ; 4)dobnzile ; 5)dividendele ; 6)rezultatul net.

a. 1+2+4+5+6; b. 1+3+4+6;

d. 1+2+3+4++5+6; e. 1+2+3+4.

c. 2+3+4+6; 22. Prin metoda directa( aditiva), valoarea adaugata bruta se calculeaza prin nsumarea

elementelor sale componente : 1)salariile si cheltuielile sociale ; 2)impozitele si taxele ; 3)amortizarile ; 4)dobnzile ; 5)dividendele ; 6)rezultatul net.

a. 1+2+4+5+6; b. 1+3+4+6; c. 2+3+4+6; 23. Pe baza datelor :

d. 1+2+3+4++5+6; e. 1+2+3+4.

mii lei Denumire indicator 1.Valoarea adaugata neta 2.Amortizarea 3.Valoarea adaugata bruta 4.Cifra de afaceri Perioada curenta 14.483.591 5.240.709 19. 724.300 24. 249.359

Gradul de integrare pe verticala calculat n perioada curenta este egal cu :

a. 1,67 ; b. 0,53 ; c. 0,81 ; 24. d. 0,60 ; e. 1,23.

Pe baza datelor : mii lei Denumire indicator 1.Valoarea adaugata neta 2.Amortizarea 3.Valoarea adaugata bruta 4.Cifra de afaceri Perioada de baza 8 .520.868 2 .840.709 11 .361.577 16. 200.310

Gradul de integrare pe verticala calculat n perioada de baza este egal cu :

a. 1,90 ; b. 0,70 ; d. 0,53 ; e. 1,43.

c. 0,75 ; 25.

Se dau datele : Denumire indicator 1.Valoarea adaugata bruta(mii lei) 2.Consumul intermediar (mii lei) din care : - aferent cifrei de afaceri 3.Productia bruta(mii lei) 4.Fondul de timp (ore) Perioada de baza 12.320.747 11.796.770 10.520.301 24.111.050 832.000 Perioada curenta 19.728.860 9.590.500 8.992.342 29.314.800 816.000

Influenta fondului de timp de munca asupra valorii adaugate brute este egal cu :
a. + 201 . 419 mii lei ; b. 260 . 596,664 mii lei; c. + 740 . 811,300 mii lei ; 26. d.

201 . 419 mii lei ; e. + 757 . 031,48 mii lei.

Pe baza datelor : Denumire indicator 1.Valoarea adaugata bruta (mii lei) 2.Consumul intermediar (mii lei) din care : - aferent cifrei de afaceri 3.Productia bruta (mii lei) 4.Fondul de timp (ore) Perioada de baza 12.320.747 11.796.770 10.520.301 24.111.050 832.000 Perioada curenta 19.728.860 9.590.500 8.992.342 29.314.800 816.000

Influenta productivitatii medii orare asupra valorii adagate brute este egal cu :
a.

2.014.190 mii lei ; b. 757.031,48 mii lei; c. + 2.890.397,664 mii lei;

d. + 2.014.190 mii lei ; e. + 757.031,48 mii lei.

27.

Pe baza datelor :

Denumire indicator 1.Valoarea adaugata bruta (mii lei) 2.Consumul intermediar (mii lei) din care : - aferent cifrei de afaceri 3.Productia bruta (mii lei) 4.Fondul de timp (ore)

Perioada de baza 12.320.747 11.796.770 10.520.301 24.111.050 832.000

Perioada curenta 19.728.860 9.590.500 8.992.342 29.314.800 816.000

Influenta ponderii consumului intermediar aferent cifrei de afaceri este egala cu :

a.

2.014.190 mii lei ; b. 3.605.720 mii lei; c. + 2.771.221,48 mii lei;

+ 2.014.190 mii lei ; e. + 3.605.720 mii lei.

d.

28. Pe baza datelor :

Indicatori 1.Valoarea adaugata (mii lei) 2.Productia exercitiului (mii lei) 3.Fondul de timp de munca(ore) 4.Productivitatea muncii orara (mii lei /ora) 5.Valoarea medie adaugata la 1 leu productie a exerciiului (mii lei(

Perioada de baza 12.320.747 24.111.050 832.000 28,98 0,511

Perioada curenta 19.728.860 29.314.800 816.000 35,93 0,673

Influenta valorii medii adaugate la 1 leu productie este egala cu : + 4.749.658,56 mii lei; b. - 236.940,48 mii lei ; c. + 2.897.983,2 mii lei;
29. .Pe baza datelor : a. d.

+ 236.940,48 mii lei ; e. - 4.749.658,56 mii.

Indicatori 1.Valoarea adaugata (mii lei) 2.Productia exercitiului (mii lei) 3.Fondul de timp de munca(ore) 4.Productivitatea muncii orara (mii lei /ora) 5.Valoarea medie adaugata la 1 leu productie a exercitiului (mii lei)

Perioada de baza 12.320.747 24.111.050 832.000 28,98 0,511

Perioada curenta 19.728.860 29.314.800 816.000 35,93 0,673

Influenta productivitatii muncii orare este egala cu: + 4.749.658,56 mii lei ; b. + 2.897.983,2 mii lei ; c. - 4.749.658,56 mii lei
30. a. d. + 236.940,48 mii lei ; e. - 2.897.983,2 mii lei.

Valoarea adaugata se determina ca :

a. diferenta dintre productia exercitiului si consumurile provenind de la terti ; b. diferenta dintre productia exercitiului si cheltuielile salariale ; c. rezultatul favorabil al exercitiului ; d. e.

diferenta dintre excedentul brut din exploatare si amortizare; diferenta dintre cifra de afaceri si suma amortizarii.

31.

Relatia : (VA1 VA0) pr 0 100 reprezinta modificarea valorii adaugate asupra :

At1

a. b. c. d. e.

eficientei utilizarii activelor fixe ; eficientei utilizarii activelor de exploatare ; ratei rentabilitatii capitalului avansat; eficientei utilizarii activelor totale ; ratei rentabilitatii economice .

32. Coeficientul de concentrare Gini-Struck, calculat pentru o firma care realizeaz cinci produse,

poaste avea urmatoarele valori si semnificaii:

a. G = 0,7 si semnifica o distributie uniforma a cifrei de afaceri pe sortimente; b. G = -0,7 si semnifica o distributie uniforma a cifrei de afaceri pe sortimente; c. G = 0,2 si semnifica un grad ridicat de concentrare a cifrei de afaceri ; d. G = 0,2 si semnifica o distributie uniforma a cifrei de afaceri pe sortimente; e. G = 1,5 si semnifica un grad ridicat de concentrare a cifrei de afaceri . 33. Coeficientul de concentrare Gini-Struck (G) si indicele Herfindhal (H), calculati pentru o

firma care realizeaza cinci produse, pot avea urmatoarele valori si semnificatii :
a. G = 0; H = 0; grad ridicat de concentrare a cifrei de afaceri; b. G = 0,90 ;H = 0,20; distributie uniforma a cifrei de afaceri pe sortimente; c. G = 0,20; H = 0; distributie uniforma a cifrei de afaceri pe sortimente ; d. G = 0,90; H = 0,90; grad ridicat de concentrare a cifrei de afaceri; e. G = 0,90; H = 0,90; distributie uniforma a cifrei de afaceri pe sortimente. 34. Coeficientul de concentrare Gini-Struck (G) si indicele Herfindhal (H), calculati pentru o

firma care realizeaza cinci produse, pot avea urmatoarele valori si semnificatii :
a. b. c. d. e.

G = 0; H = 0,20; distributie uniforma a cifrei de afaceri pe sortimente; G = 0,20 ;H = 0,20; distributie uniforma a cifrei de afaceri pe sortimente; G = 0,90; H = 0; distributie uniforma a cifrei de afaceri pe sortimente ; G = 0,40; H = 0; grad ridicat de concentrare a cifrei de afaceri; G = 0; H = 0,90; grad ridicat de concentrare a cifrei de afaceri

35. Se dau urmatoarele date :

Denumire produs 1.Coca Cola 2.Frutti Fresh 3.Pepsi Cola 4.Fanta Total

Cifra de afaceri 6.199.396 4.567.976 3.589.124 1.957.704 16.314.200

Structura cifrei de afaceri (gi) 0,38 0,28 0,22 0,12 1,00

Coeficientul de concentrare Gini-Struck (G) si indicele Herfindhal (H), calculati pentru o firma , pot avea urmatoarele valori si semnificatii :

a. b. c. d. e.

G = 0; H = 0,181; distributie uniforma a cifrei de afaceri pe sortimente; G = 0,22 ;H = 0,28; distributie uniforma a cifrei de afaceri pe sortimente; G = 0,40; H = 0,181; distributie uniforma a cifrei de afaceri pe sortimente ; G = 0,22; H = 0; grad ridicat de concentrare a cifrei de afaceri; G = 0; H = 0,22; grad ridicat de concentrare a cifrei de afaceri

36. Cifra de afaceri este influentata, ntr-un sistem factorial, de urmatorii factori directi, n

urmatoarea ordine :
a. numarul de salariati, productivitatea muncii, nzestrarea tehnica a muncii, ponderea

b.

c. d. e.

mijloacelor fixe productive n total mijloace fixe, eficienta folosirii mijloacelor fixe, gradul de valorificare a productiei fabricate ; numarul de salariati,nzestrarea tehnica a muncii, ponderea mijloacelor fixe productive n total mijloace fixe, eficienta folosirii mijloacelor fixe, gradul de valorificare a productiei fabricate ; volumul productiei vndute, structura productiei ; numarul de salariati,nzestrarea tehnica a muncii, ponderea mijloacelor fixe productive n total mijloace fixe, gradul de valorificare a productiei fabricate ; volumul productiei vndute, pretul de vnzare, structura productiei, costul de productie.

37. Indicele cifrei de afaceri = 105% ; Indicele numarului de salariati = 103% ; Indicele gradului

de valorificare a productiei marfa fabricate = 98% ; Indicele gradului de nzestrare tehnica a muncii = 120% ; Indicele ponderii mijloacelor fixe productive = 70%. Aceasta semnifica :

a. a crescut productivitatea muncii, s-a redus eficienta utilizarii mijloacelor fixe; b. au crescut productivitatea muncii si gradul de valorificare a productiei marfa

fabricate si s-a redus ponderea mijloacelor fixe productive; c. a scazut gradul de valorificare a productiei marfa fabricate si ponderea mijloacelor fixe productive si a crescut eficienta utilizarii mijloacelor fixe; d. a scazut gradul de valorificare a productiei marfa fabricate si gradul de nzestrare tehnica a muncii si a crescut eficienta utilizarii mijloacelor fixe; e. a crescut productivitatea muncii si eficienta utilizarii mijloacelor fixe si a scazut gradul de nzestrare tehnica a muncii.

38. Indicele numarului de salariati = 98% ;Indicele productivitatii muncii = 105% ; Indicele

gradului de valorificare a productiei marfa fabricate = 110% ; Indicele eficientei utilizarii mijloacelor fixe =75% ; Indicele ponderii mijloacelor fixe productive = 114%. Aceasta semnifica :
a. a scazut gradul de valorificare a productiei marfa fabricate si a crescut eficienta b. c. d. e.

utilizarii mijloacelor fixe si ponderea mijloacelor fixe productive; a scazut gradul de valorificare a productiei marfa fabricate si ponderea mijloacelor fixe productive si a crescut eficienta utilizarii mijloacelor fixe; a scazut gradul de valorificare a productiei marfa fabricate si gradul de nzestrare tehnica a muncii si a crescut eficienta utilizarii mijloacelor fixe; a crescut productivitatea muncii si eficienta utilizarii mijloacelor fixe si a scazut gradul de nzestrare tehnica a muncii ; a crescut cifra de afaceri, productivitatea muncii, s-a redus eficienta utilizarii mijloacelor fixe.

39. Indicele numarului de salariati = 80% ;Indicele productivitatii muncii = 95% ; Indicele

gradului de valorificare a productiei marfa fabricate = 105% ; Indicele eficientei utilizarii mijloacelor fixe =75% ; Indicele gradului de nzestrare tehnica = 84%. Aceasta semnifica :
a. a crescut cifra de afaceri si s-a redus eficienta utilizarii mijloacelor fixe si b. c. d. e.

productivitatea muncii a scazut gradul de valorificare a productiei marfa fabricate si ponderea mijloacelor fixe productive si a crescut eficienta utilizarii mijloacelor fixe; a crescut gradul de valorificare a productiei marfa fabricate si ponderea mijloacelor fixe productive si a scazut eficienta utilizarii mijloacelor fixe; a crescut productivitatea muncii si eficienta utilizarii mijloacelor fixe si a scazut gradul de nzestrare tehnica a muncii ; a scazut gradul de valorificare a productiei marfa fabricate si a crescut eficienta utilizarii mijloacelor fixe si ponderea mijloacelor fixe productive.

40. .Se cunosc urmatoarele date :

Indicatori 1.Productia exercitiului (mii lei) 2.Consumurile provenind de la terti (mii lei) 3.Fondul de timp de munca (ore)

Prevazut 500.000 280.000

Realizat 520.000 320.000

648.000

540.000

Influenta productivitatii medii orare asupra valorii adaugate este:

a. 46.550,7 mii lei ; b. 45.144 mii lei ; c. 67.345,2 mii lei ; 41. d. - 45.144 mii lei ; e. - 46.550,7 mii lei.

Se dau datele : Indicatori 1.Numrul de salariati(Ns) 2.Producia marfa) Q( (mii lei) 3.Cifra de afaceri (CA) (mii lei) 4.Productivitatea muncii (Q/ Ns) (mii lei/sal.) 5.Gradul de valorifica a productiei (CA/Q) 6.Mijloace fixe (mii lei) din care: -productive 7.Gradul de nzestrare tehnica (Mf / Ns) (mii lei /sal. ) 8.Ponderea mijloacelor fixe productive n total mijloace fixe (%) 9.Randamentul mijloacelor fixe productive Perioada de baza 260 27.830.400 20.200.305 107.040 0,726 9.028.434 8.335.499 34.724,75 0,92 Perioada curent 255 29.314.800 24.249.359 114.960 0,827 10.312.459 9.028.434 40.441,02 0,88

3,339

3,247

Influenta gradului de nzestrare tehnica este egala cu : 388.555,2 mii lei ; b. + 3.250.826,426 mii lei; c. + 1.466.229,6 mii lei ;
42. a.

+388.555,2 mii lei ; e. - 3.250.826,426 mii lei.

d.

Se dau datele : Indicatori 1.Numrul de salariati(Ns) Perioada de baza 260 Perioada curenta 255

2.Productia marfa (Q) (mii lei) 3.Cifra de afaceri (CA) (mii lei) 4.Productivitatea muncii (Q/ Ns) (mii lei/sal.) 5.Gradul de valorifica a productiei (CA/Q) 6.Mijloace fixe (mii lei) din care: -productive 7.Gradul de nzestrare tehnica (Mf / Ns) (mii lei /sal. ) 8.Ponderea mijloacelor fixe productive n total mijloace fixe (%) 9.Randamentul mijloacelor fixe productive

27.830.400 20.200.305 107.040 0,726 9.028.434 8.335.499 34.724,75 0,92

29.314.800 24.249.359 114.960 0,827 10.312.459 9.028.434 40.441,02 0,88

3,339

3,247

Influenta ponderii mijloacelor fixe productive este egala cu : 999.943,156 mii lei ; b. 388.555,2 mii lei ; c. + 3.250.826,426 mii lei;
43. a. d.

+ 388.555,2 mii lei ; e. + 1.466.229,6 mii lei .

Se dau datele : Indicatori Perioada de baza 1.Numrul de salariati(Ns) 260 2.Producia marfa (Q) 27.830.400 (mii lei) 3.Cifra de afaceri (CA) (mii lei) 20.200.305 4.Productivitatea muncii (Q/ Ns) 107.040 (mii lei/sal.) 5.Gradul de valorifica a productiei 0,726 (CA/Q) 6.Mijloace fixe (mii lei) 9.028.434 din care: -productive 8.335.499 7.Gradul de nzestrare tehnica (Mf 34.724,75 Perioada curenta 255 29.314.800 24.249.359 114.960 0,827 10.312.459 9.028.434 40.441,02

/ Ns) (mii lei /sal. ) 8.Ponderea mijloacelor fixe productive n total mijloace fixe (%) 9.Randamentul mijloacelor fixe productive

0,92

0,88

3,339

3,247

Influenta modificarii gradului de valorificare a productiei este egala cu:

a. - 3.250.826,426 mii lei ; b. +388.555,2 mii lei ; c. + 2.960.794,8 mii lei; 44. d. + 1.466.229,6 mii lei ; e. 2.960.794,8 mii lei.

Se considera datele : Denumire produs 1Grupa I din care : -produs A -produs B -produs C 2.Grupa II Total UM Cantitate (q) q0 q1 Buc. 210 240 Buc. Buc. Buc. Kg. 75 96 39 142 90 60 90 145 Valori (qp) (mii lei) p0 p1 q0p0 q1p1 q1p0 12655,7 11662,5 2657,7 2799 2739 11300 15200 9000 24500 11200 847,5 15600 1459,2 9500 351 26000 3479 - 6136,7 1008 1017 936 912 855 810 3770 3552,5 6569 6291,5 Pret (p)

Influenta structurii productiei vndute asupra cifrei de afaceri este egala cu :

a. + 298,368 mii lei; b. - 277,5 mii lei ; c. + 379,668 mii lei ; 45. d. - 277,5 mii lei ; e. - 298,368 mii lei.

.Indicatorul gradul de utilizare a capacitatii ntreprinderii se calculeaza ca :

a. raport ntre numarul de utilaje si numarul de salariati ; b. raport dintre cifra de afaceri si capacitatea de productie ; c. raport ntre productia realizat si capacitatea de productie; d. raport ntre cifra de afaceri si valoarea activelor ; e. raport ntre numarul de salariati si capacitatea de productie.

46.

Raportul dintre vnzarile proprii ale unei ntreprinderi pe o piata si totalul vnzarilor pe acea piata reprezinta :
a. cota de taxa pe valoarea adaugata; b. cota de participare la profit; c. cota de piata deservita; 47. d. structura vnzarilor pe piata; e. cota de piata neacoperita.

La calculul cifrei de afaceri, veniturile financiare si extraordinare :

a. se includ doar veniturile financiare; b. nu se includ; c. se includ n cote egale; 48. Se considera datele: Piata de desfacere Vnzari proprii (mil. lei) (Vp) Vp0 Zona I Zona II Zona III Total 8.964 5.430 5.806,3 20.200,3 Vp1 11.200 7.342 5.707,4 24.249,4 Vnzari totale (mil. lei) (V) V0 30.455 20.214 29.671 80.340 V1 Cota de piata(Cp) Cp0 Cp1 0,32 0,39 0,185 0,895 Structura vnzarilor (gi) (%) g0 37,91 25,16 36,93 100,00 g1 41,54 22,32 36,14 100,00 0,1205 0,0602 0,0708 0,2515 Cp0gi1 d. se includ doar veniturile extraordinare; e. se includ n cote diferite.

35402 0,29 19022,2 0,27 30790 0,196 85214,2 0,756

Influenta modificarii structurii vnzarilor este egala cu :

a. + 11.844,77 mil. lei ; b. - 42.990,56 mil lei ; c. - 11.844,77 mil. lei ; 49. d. + 42.990,56 mil lei ; e. + 54.835,34 mil. lei.

Se considera datele:
Piata de desfacere Vnzari proprii (mil. lei) (Vp( Vnzari totale (mil. lei) (V) Cota de piata (Cp) Structura vnzarilor (gi) (%) Cp0gi1

Zona I Zona II Zona III Total

V0 V1 30.45 35402 5 5.430 7.342 20.21 19022, 4 2 5.806,3 5.707,4 29.67 30790 1 20.200, 24.249, 80.34 85214, 3 4 0 2

Vp0 8.964

Vp1 11.200

Cp0 0,29 0,27 0,19 6 0,75 6

Cp1 0,32 0,39 0,18 5 0,89 5

g0 37,91 25,16 36,93 100,0 0

g1 41,54 22,32 36,14 100,0 0

0,120 5 0,060 2 0,070 8 0,251 5

Influenta modificarii cotei de piata pe zone este egala cu :

a.

+ 11.844,77 mil. lei ; b. - 42.990,56 mil lei ; c. - 11.844,77 mil. lei ;

d. + 42.990,56 mil lei ; e. + 54.835,34 mil. lei.

50.

Coeficientul mediu de sortiment, calculat pentru o firma industriala care realizeaza cinci produse, poate avea urmatoarele valori si semnificatii :
a. ks=1,4 si semnifica depasirea volumului productiei la toate sortimentele ; b. ks=0 si semnifica nerealizarea volumului productiei la toate sortimentele ; c. ks= - 0,9 si semnifica realizarea volumului productiei la cel putin un produs ; d. ks=1 si semnifica realizarea si chiar depasirea volumului productiei la toate

sortimentele ; e. ks= - 0,5 si semnifica nerealizarea volumului productiei la toate sortimentele .

51.

Se cunosc urmatoarele date : coeficientul mediu de sortiment = 1 ; coeficientul mediu de asortiment = 0,87 ; indicele volumului fizic al productiei = 103% . Aceasta semnifica :
a. productia a fost realizata si chiar depasita la toate produsele, n proportii diferite; b. productia nu a fost realizata la cel putin un produs, dar depasita la altele; c. productia a fost depasita n aceeasi proportie, la toate produsele; d. productia nu a fost realizata la nici un produs, n aceeasi proportie ; e. proportia realizata corespunde productia programata.

52.

Principiul necompensarii unor nerealizari la unele sortimente cu depsirile nregistrate la alte sortimente sta la baza coeficientului :

a. kst coeficient de structura ; b. ks coeficientul de sortiment; c. kr coeficient de ritmicitate; 53.

d. k coeficient de exploatare; e. kn coeficient de nomenclator.

Productivitatea marginala pe un salariat este un indicator ce arata:

a. circulatia si fluctuatia fortei de munca ; d. structura fortei de munca ; b. utilizarea extensiva a fortei de munca; e. utilizarea intensiva a fortei de munca. c. asigurarea cantitativa cu forta de

munca ;
54.

Fondul de timp maxim disponibil este un indicator ce arata :

a. circulatia si fluctuatia fortei de munca ; d. structura fortei de munca ; b. utilizarea extensiva a fortei de munca ; e. utilizarea intensiva a fortei de munca. c. asigurarea cantitativa cu forta de

munca ;
55.

Numarul mediu admisibil este un indicator ce arata :

a. circulatia si fluctuatia fortei de munca ; d. structura fortei de munca ; b. utilizarea extensiva a fortei de munca ; e. utilizarea intensiva a fortei de munca. c. asigurarea cantitativa cu forta de

munca ;
56.

Principalele cauze obiective care provoaca miscarea salariatilor sunt : 1)modificari n structura organizatorica a societatilor ; 2)plecari fara aprobarea societatii ; 3)demisii ; 4)schimbarea gradului de nzestrare tehnica ; 5)pensionari, decese, plecari la studii sau pentru efectuarea stagiului militar ;

6)salarizari mai bune la alte societati. 7)desfacerea contractului de munca pentru absente nemotivate si alte abateri disciplinare.

a. 4+5+6+7; b. 1+2+3+6 c. 1+4+5+6; 57.

d. 2+4+5+7; e. 1+3+5+6.

Principalele cauze subiective care provoaca miscarea salariatilor sunt : 1)modificari n structura organizatorica a societatilor ; 2)plecari fara aprobarea societatii ; 3)demisii ; 4)schimbarea gradului de nzestrare tehnica ; 5)pensionari, decese, plecari la studii sau pentru efectuarea stagiului militar; 6)salarizari mai bune la alte societati. 7)desfacerea contractului de munca pentru absente nemotivate si alte abateri disciplinare.
a. 4+5+7; b. 2+3+7; c. 1+4+5; 58. d. 2+4+5; e. 3+5+6.

Utilizarea incomplet a timpului de munca are o serie de consecinte negative asupra activitatii ntreprinderilor , cum ar fi: 1)diminuarea volumului productiei; 2)scaderea productivitatii muncii; 3)folosirea nerationala a utilajelor de productie; 4)prestarea de ore suplimentare; 5)cresterea costului de productie; 6)munca n asalt; 7)depasirea absoluta si relativa a numarului de muncitori.
a. 1+2+3+6+7; b. 1+2+3+5+7; c. 2+3+4+5+7; 59. d. nici o variant; e. toate variantele.

Se dau urmatoarele date: Nr. crt. 1. 2. Indicatori Cifra de afaceri ( mii lei) Numarul mediu de salariati Perioada de analiza de baza curenta 6.819.519 9.116.454 406 382

3. 4. 5. 6. 7. 8. 9.

Totala om-zile lucrate Total om-ore lucrate Productivitate anuala Numar zile pe un salariat Productivitatea medie zilnica leiDurata medie a zilei de lucru( ore) Productivitatea medie orara( lei)

94.088,63 728.246 16.796.844 231,75 72.479,75 7,74 9.364,32

88.623,42 688.604 23.865.062 232 102.867,32 7,77 13.239,07

Modificarea nivelului productivitatii medii zilnice este egala cu:

a. + 7.049.881 lei / salariat; b. + 18.337 lei / salariat; c. 60. d.

- 7.049.881 lei / salariat; e. - 18.337 lei / salariat.

+ 65.174 lei / salariat;

Se dau urmatoarele date: Nr. crt. 1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. Perioada de analiza de baza curenta 6.819.519 9.116.454 406 382 94.088,63 88.623,42 728.246 688.604 16.796.844 23.865.062 231,75 232 72.479,75 102.867,32 7,74 7,77 9.364,32 13.239,07

Indicatori Cifra de afaceri ( mii lei) Numarul mediu de salariati Totala om-zile lucrate Total om-ore lucrate Productivitate anuala Numar zile pe un salariat Productivitatea medie zilnica leiDurata medie a zilei de lucru( ore) Productivitatea medie orara( lei)

Modificarea duratei zilnice de lucru este egala cu:

a. + 7.049.881 lei / salariat; b. + 18.337 lei / salariat; c. + 65.174 lei / salariat; 61. d. - 7.049.881 lei / salariat; e. - 18.337 lei / salariat.

Se dau urmatoarele date :

Nr. crt. 1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9.

Indicatori Cifra de afaceri ( mii lei) Numarul mediu de salariati Totala om-zile lucrate Total om-ore lucrate Productivitate anuala Numar zile pe un salariat Productivitatea medie zilnica leiDurata medie a zilei de lucru( ore) Productivitatea medie orara( lei)

Perioada de analiza de baza curenta 6.819.519 9.116.454 406 382 94.088,63 88.623,42 728.246 688.604 16.796.844 23.865.062 231,75 232 72.479,75 102.867,32 7,74 7,77 9.364,32 13.239,07

Modificarea productivitatii medii orare este egala cu:

a. + 7.049.881 lei / salariat; b. + 18.337 lei / salariat; c. +6.984.707 lei / salariat; 62. d. - 7.049.881 lei / salariat; e. - 18.337 lei / salariat.

83. Relatia : (Nh1 x Wh1 x Nz1)( Nh0 x Wh 0 x Nz1 ) reprezinta :

a. b. c. d. e. 63.

influenta modificarii productivitatii medii orare asupra valorii productiei ; influenta modificarii duratei zilnice de lucru asupra productivitatii muncii zilnice; influenta modificarii productivitatii medii orare asupra productivitatii muncii anuale; influenta modificarii productivitatii medii zilnice asupra productivitatii muncii anuale ; influenta modificarii duratei zilnice de lucru asupra productivitatii muncii anuale.

83. Relatia : (Ns1 x Nh1 x Wh1 x Nz1)( Ns1 x Nh0 x Wh 0 x Nz1 ) reprezinta :
a. influenta modificarii productivitatii medii orare asupra valorii productiei ; b. influenta modificarii duratei zilnice de lucru asupra productivitatii muncii zilnice; c. influenta modificarii productivitatii medii orare asupra productivitatii muncii

anuale;
d. influenta modificarii productivitatii medii zilnice asupra productivitatii muncii e.

anuale ; influenta modificarii duratei zilnice de lucru asupra productivitatii muncii anuale.

64.

Caile principale de crestere a productivitatii muncii sunt: 1)introducerea progresului tehnic; 2) ridicarea calificarii fortei de munca3 ;) introducerea unor metode moderne de management; 4)cresterea numarului de ore lucrate pe zi; 5)scaderea numarului de zile lucrate pe an; 6)perfectionarea stimularii materiale a salariatilor; 7) cresterea numarului de zile lucrate pe an; 8) scaderea numarului de ore lucrate pe zi.
a. 1+2+3+6 ; b. nici o varianta; c. toate variantele; 65. d. 1+2+3+4+6+7; e. 4+7.

In functie de modul de participare la procesul de productie, activele fixe (capitalul fix) se clasifica n:
a. capital fix activ si pasiv; b. capital fix activ si inactiv; c. capital fix propriu si nchiriat; d. constructii ; instalatii tehnice , mijloace de transport , animalele si plantatiile ;

mobilierul , aparatura birotica , echipamentele de protectie a valorilor umane si materiale si alte active corporale; e. capital fix direct productiv si neproductiv.
66.

Se dau datele: Nr. crt. 1.

Indicatori Venituri totale obtinute (mii lei) Numrul mediu de utilaje Randamentul mediu orar

Simbol

N+1

2.428.768

2.198.259

2.

Nu

67

65

3.

R ( Nu )

-43.478,14

-2.430,889

Influenta modificarii valorii productiei asupra randamentului mediu este egal cu:
a. -3.550,543 mii lei/ utilaj; b. +1.009,433 mii lei/ utilaj; c. 67. d. -1.009,433 mii lei/utilaj; e. +3.440,433 mii lei/ utilaj.

3.440,433 mii lei / utilaj;

Se dau datele: Nr. crt. 1.

Indicatori Venituri totale obtinute (mii lei) Nr. mediu de ore lucrate de un utilaj

Simbol

N+1

2.428.768

2.198.259

2.

Tu

1800

1760

3.

Randamentul mediu orar

R (Tu )

-1.727,161

-100,305

Influenta modificarii valorii productiei asupra randamentului mediu este egal cu:
a. -128,06 mii lei/ ora-utilaj; b. +1.009,433 mii lei/ ora-utilaj; c. +128,06 mii lei / ora-utilaj; 68. d. -1.009,433 mii lei/ora-utilaj; e. +3.440,433 mii lei/ ora-utilaj.

Se dau datele: Nr. crt. 1.

Indicatori Venituri totale obtinute (mii lei) Numarul mediu de utilaje

Simbol

N+1

2.428.768

2.198.259

2.

Nu

67

65

3.

Randamentul mediu orar

R ( Nu )

-43.478,14

-2.430,889

Influenta modificarii numarului mediu de utilaje asupra randamentului mediu este egal cu:
a. -3.550,543 mii lei/ utilaj; b. +1.009,534 mii lei/ utilaj; c. 3.440,433 mii lei / utilaj; 69. d. -1.009,534 mii lei/utilaj; e. +3.440,433 mii lei/ utilaj.

Se dau datele: Nr. crt. 1.

Indicatori Venituri totale obtinute (mii lei) Nr. mediu de ore lucrate de un utilaj

Simbol

N+1

2.428.768

2.198.259

2.

Tu

1800

1760

3.

Randamentul mediu orar

R (Tu )

-1.727,161

-100,305

Influenta modificarii numarului mediu de utilaje asupra randamentului mediu este egal cu:
a. -128,06 mii lei/ ora-utilaj; b. +1.009,433 mii lei/ ora-utilaj; c. +128,06 mii lei / ora-utilaj; 70. Pe baza datelor : d. -1.009,433 mii lei/ora-utilaj; e. + 27,755 mii lei/ ora-utilaj.

mii lei Denumire indicator 1.Valoarea adaugata neta 2.Amortizarea Perioada curenta 14.483.591 5.240.709

3.Valoarea adaugata bruta 4.Cifra de afaceri

19. 724.300 27. 955.004

Gradul de integrare pe verticala calculat n perioada curenta este egal cu :

a. 1,67 ; b. 0,71 ; c. 0,81 ; 71. d. 0,60 ; e. 1,23.

Pe baza datelor : mii lei Denumire indicator 1.Valoarea adaugata neta 2.Amortizarea 3.Valoarea adaugata bruta 4.Cifra de afaceri Perioada curenta 10.011.230 2.303.050 12.314.280 24.250.763

Gradul de integrare pe verticala calculat n perioada curenta este egal cu :

a. 1,67 ; b. 0,71 ; c. 0,81 72. d. 0,51 ; e. 1,23.

Pe baza datelor : Indicatori 1.Valoarea adaugata bruta(mii lei) 2.Consum intermediar(mii lei) din care: -consum intermediar aferent cifrei de afaceri (mii lei ) 3.Productia bruta (mii lei) Simbol VAB CI Perioada de Perioada curenta baza 550407 504124 1550700 2080250

CI( ) PB

830500 2100790

1560450 2585250

4.Fondul de timp de lucru T 850800 1150400 al salariatilor (ore) Influenta modificarii productiei brute asupra valorii adaugate brute este egala cu:
a. 2.014.190 mii lei ; b. 3.605.720 mii lei; c. + 126.929 mii lei; 73. d. + 2.014.190 mii lei ; e. + 3.605.720 mii lei

Pe baza datelor : Indicatori 1.Valoarea adaugata bruta(mii lei) 2.Consum intermediar(mii lei) din care: -consum intermediar aferent cifrei de afaceri (mii lei ) 3.Productia bruta (mii lei) 4.Fondul de timp de lucru al salariatilor (ore) Simbol VAB CI Perioada de Perioada curenta baza 550407 504124 1550700 2080250

CI( ) PB T

830500 2100790 850800

1560450 2585250 1150400

Influenta modificarii productivitatii muncii asupra valorii adaugate brute este egala cu : 2.014.190 mii lei ; b. 67.134 mii lei; c. + 126.929 mii lei;
74. a.

+ 2.014.190 mii lei ; e. + 67.134 mii lei.

d.

Pe baza datelor : Indicatori 1.Valoarea adaugata bruta(mii lei) Simbol VAB Perioada de Perioada curenta baza 550407 504124

2.Consum intermediar(mii lei) din care: -consum intermediar aferent cifrei de afaceri (mii lei ) 3.Productia bruta (mii lei) 4.Fondul de timp de lucru al salariatilor (ore)

CI

1550700

2080250

CI( ) PB T

830500 2100790 850800

1560450 2585250 1150400

Influenta modificarii consumului intermediar aferent valorii adaugate este egala cu : 214.190 mii lei ; b. 529.976 mii lei; c. + 126.929 mii lei;
75. a. d. e.

+ 214.190 mii lei ; + 529.976 mii lei.

Se dau datele: Cifra de afaceri n perioada de baza10.200.550 Cifra de afaceri n perioada curenta15.620.411 Valoarea productiei n perioada de baza2.833.740 : lei : lei : lei : lei

Valoarea productiei n perioada curenta3.148.005 Cifra de afaceri marginala este :

a. - 17,25 lei; b. +34,24 lei; c. 34,24 lei; 76. d. + 17,25 lei; e. 18,22 lei

Se dau datele: Nr. crt. 1. 2 Indicatori Numarul mediu de salariati Productia marfa (mii lei) Simbol N Q Perioada de Perioada curenta baza 1500 1350 3240250 3550450

3 4

Cifra de afaceri(mii lei) Valoarea medie a activelor fixe (mii lei) Din care : -valoarea medie a activelor fixe productive(mii lei)

CA
Mf

2890450 647000

3120900 680000

Mf

500000

520000

Influenta modificarii productivitatii muncii asupra cifrei de afaceri este:

a. -384.510 mii lei; b. +564.453 mii lei; c. +384.510 mii lei; 77. d. -35.504 mii lei; e. -564.453 mii lei.

Se dau datele: Nr. crt. 1. 2 3 4 Indicatori Numarul mediu de salariati Productia marfa (mii lei) Cifra de afaceri(mii lei) Valoarea medie a activelor fixe (mii lei) Din care : -valoarea medie a activelor fixe productive(mii lei) Simbol N Q CA
Mf

Perioada de Perioada curenta baza 1500 1350 3240250 2890450 647000 3550450 3120900 680000

Mf

500000

520000

Influenta modificarii gradului de nzestrare tehnica este:

a. -384.510 mii lei; b. +564.453 mii lei; c. +384.510 mii lei; 78. d. -35.504 mii lei; e. +433.858 mii lei.

Se dau datele:

Nr. crt. 1. 2 3 4

Indicatori Numarul mediu de salariati Productia marfa (mii lei) Cifra de afaceri(mii lei) Valoarea medie a activelor fixe (mii lei) Din care : -valoarea medie a activelor fixe productive(mii lei)

Simbol N Q CA
Mf

Perioada de Perioada curenta baza 1500 1350 3240250 2890450 647000 3550450 3120900 680000

Mf

500000

520000

Influenta modificarii eficientei utilizarii activelor fixe productive asupra cifrei de afaceri este:
a. -384.510 mii lei; b. +564.453 mii lei; c. +384.510 mii lei; 79. d. +169.811 mii lei; e. -564.453 mii lei.

Se dau datele: Nr. crt. 1. Indicatori Simbol Perioada de Perioada curenta baza 1500 1350 3550450 3120900 680000

Numarul mediu de N salariati 2 Productia marfa (mii Q 3240250 lei) 3 Cifra de afaceri(mii lei) CA 2890450 647000 4 Valoarea medie a Mf activelor fixe (mii lei) Din care : 500000 -valoarea medie a Mf p activelor fixe productive(mii lei) Influenta modificarii gradului de valorificare a productiei este:

520000

a. -384.510 mii lei; b. +564.453 mii lei; c. +384.510 mii lei; 80.

d. -35.504 mii lei; e. -564.453 mii lei.

Se consider datele: Zona Vnzari proprii (mil. Lei) Vp0 3000 6500 1500 11000 Vp1 2850 6900 1550 11300 Vnzari totale (mil. lei) V0 25000 40000 13000 78000 V1 26000 43000 11000 80000 Cota de piata Structura vnzarilor totale % gi0 gi1 32,0 32,0 51,0 54,0 14,0 100,0

A B C Total

Cp0 Cp1 0,12 0,1096 0,1625 0,1605

0,1154 0,1409 17,0 0,141 0,14125 100,0

Influenta modificarii cotei de piata este:

a. -280 mil lei; b. +20 mil. lei; c. +40 mil lei; 81. d. +280 mil lei; e. -20 mil lei.

Se considera datele:
Zona Vnzari proprii (mil. Lei) Vnzari totale (mil. lei) Cota de piata Structura vnzarilor totale %

A B C Total

Vp0 3000 6500 1500 11000

Vp1 2850 6900 1550 11300

V0 25000 40000 13000 78000

V1 26000 43000 11000 80000

Cp0 0,12 0,1625 0,1154 0,141

Cp1 0,1096 0,1605 0,1409 0,14125

gi0 32,0 51,0 17,0 100,0

gi1 32,0 54,0 14,0 100,0

Influenta modificarii vnzarilor totale este:

a. -280 mil lei; b. +20 mil. lei; d. +280 mil lei; e. -20 mil lei.

c. +40 mil lei; 82.

Se dau datele: Produs Structura productiei (gi) prevazut (gi0 ) realizat(gi1 ) 0,40 0,56 0,04 1,00 0,45 0,5 0,05 1,00 Coeficientul mediu de calitate ( ki ) prevazut ( ki 0) 1,8 2,1 1,6 realizat ( ki 1) 1,4 1,9 1,8 -

A B C Total

Influenta modificarii structurii productiei este:

a. -0,27; b. +0,27; c. +0,02; 83. d. -0,03; e. -0,02.

Se dau datele: Produs Structura productiei (gi) prevazut (gi0 ) realizat(gi1 ) 0,40 0,56 0,04 1,00 0,45 0,5 0,05 1,00 Coeficientul mediu de calitate ( ki ) prevazut ( ki 0) 1,8 2,1 1,6 realizat ( ki 1) 1,4 1,9 1,8 -

A B C Total

Influenta modificarii coeficientului mediu de calitate este:

a. -0,27; b. +0,27; c. +0,02; 84. d. -0,03; e. -0,02.

Se considera datele:

Indicatori 1.Venituri totale obtinute (mii lei) 2.Numar mediu de utilaje 3.Numar mediu de ore lucrate de un utilaj 4.Randamentul mediu orar (mii lei)

Simbol Q Nu t Th

Prevzut Realizat 596160 639280,5 60 1800 5520 62,4 1836 5580

Influenta modificarii numarului de utilaje asupra veniturilor totale obtinute este:

a. +12.400,1 mii lei; b. +23.846,4 mii lei; c. -12.400,1 mii lei; 85. d. +6874 mii lei; e. -24.426 mii lei.

Se considera datele: Indicatori Simbol 1.Venituri totale obtinute Q (mii lei) 2.Numar mediu de utilaje 3.Numar mediu de ore lucrate de un utilaj 4.Randamentul mediu orar (mii lei) Nu t Th Prevazut Realizat 596160 639280,5 60 1800 5520 62,4 1836 5580

Influenta modificarii numarului mediu de ore lucrate de un utilaj este:

a. +12.400,1 mii lei; b. +23.846,4 mii lei; c. -12.400,1 mii lei; 86. d. +6874 mii lei; e. -24.426 mii lei.

Se considera datele: Indicatori Simbol Prevzut Realizat

1.Venituri totale obtinute (mii lei) 2.Numar mediu de utilaje 3.Numar mediu de ore lucrate de un utilaj 4.Randamentul mediu orar (mii lei)

Q Nu t Th

596160 60 1800 5520

639280,5 62,4 1836 5580

Influenta modificarii randamentului mediu orar este:

a. +12.400,1 mii lei; b. +23.846,4 mii lei; c. -12.400,1 mii lei; 87. d. +6874 mii lei; e. -24.426 mii lei.

Se considera datele: Cifra de afaceri (CA) Cheltuieli variabile(Ch v) Cheltuieli fixe (F) = 5000 mil lei = 3000 mil lei = 1600 mil lei

Capacitatea de productie (Qmax) = 6500 mil lei

Cifra de afaceri minima este:

a.

-4.000 mil lei; b. +6.000 mil lei; c. -2.600 mil lei;

d.

+4.000 mil lei; e. +2.600 mil lei.

88.

Se considera datele: Cifra de afaceri (CA) Cheltuieli variabile(Ch v) Cheltuieli fixe (F) = 5000 mil lei = 3000 mil lei = 1600 mil lei

Capacitatea de productie (Qmax) = 6500 mil lei

Gradul de utilizare a capacitatii de productie este:

a.

61,54%; b. 50%;

d.

40%; e. 16,25%.

c. 89.

52,4%;

Se dau urmatoarele date : -cifra de afaceri : 6875 mil lei -total cheltuieli : 5300 mil lei din care : -cheltuieli variabile : 3550 mil lei -cheltuieli fixe : 1750 mil lei -capacitatea de productie : 7500 mil. lei Nivelul minim al cifrei de afaceri la care nu se realizeaza profit este :
a. +3645,83 mil lei; b. +6875 mi lei; c. +3645,83 mil lei ; 90. Pe baza indicatorilor: Indicatori UM Perioada de baza Perioada curenta 1.Cifra de afaceri mil lei 12.168 14.440 2.Productia marfa mil lei 11.588 14.735 fabricata 3.Numar mediu de pers. 260 256 personal 4.Valoarea medie mil lei 1.200 1.380 anuala a mijloacelor fixe 5.Valoarea medie mil lei 780 911 anuala a mijloacelor fixe direct productive Influenta variatiei randamentului mijloacelor fixe productive asupra modificarii cifrei de afaceri este de: a. +1697,32 d. -1697,32 b. -1260,95 e. +1260,95 c. +2518,98 91. Pe baza indicatorilor: Indicatori UM Perioada de baza Perioada curenta 1.Cifra de afaceri mil lei 12.168 14.440 2.Productia marfa fabricata mil lei 11.588 14.735 3.Numar mediu de personal pers. 260 256 4.Valoarea medie anuala a mil lei 1.200 1.380 mijloacelor fixe 5.Valoarea medie anuala a mil lei 780 911 mijloacelor fixe direct productive Influenta numarului de salariati asupra modificarii cifrei de afaceri este de: d. +5300 mil lei; e. +6875 mil lei .

a. +287,19; b. -187,19; c. -287,19;

d. -341,52; e. +187,19.

92. Pe baza indicatorilor: Indicatori UM Perioada de baza Perioada curenta 1.Cifra de afaceri mil lei 12.168 14.440 2.Productia marfa fabricata mil lei 11.588 14.735 3.Numar mediu de personal pers. 260 256 4.Valoarea medie anuala a mil lei 1.200 1.380 mijloacelor fixe 5.Valoarea medie anuala a mil lei 780 911 mijloacelor fixe direct productive Influenta variatiei productivitatii muncii asupra modificarii cifrei de afaceri este de: a. +2411,51; d. -2411,51; b. +1491,71; e. -3491,71. c. +3491,71; 93. Pe baza indicatorilor: Indicatori UM Perioada de baza Perioada curenta 1.Cifra de afaceri mil lei 12.168 14.440 2.Productia marfa mil lei 11.588 14.735 fabricata 3.Numar mediu de pers. 260 256 personal 4.Valoarea medie mil lei 1.200 1.380 anuala a mijloacelor fixe 5.Valoarea medie mil lei 780 911 anuala a mijloacelor fixe direct productive Influenta variatiei gradului de valorificare a productiei asupra modificarii cifrei de afaceri este de: a. -1031,46; d. +1031,46; b. -512,46; e. -103,14. c. +103,14; 94. Pe baza indicatorilor: Indicatori UM Perioada de baza Perioada curenta 1.Cifra de afaceri mil lei 12.168 14.440 2.Productia marfa fabricata mil lei 11.588 14.735 3.Numar mediu de personal pers. 260 256 4.Valoarea medie anuala a mil lei 1.200 1.380 mijloacelor fixe 5.Valoarea medie anuala a mil lei 780 911 mijloacelor fixe direct productive Influenta variatiei gradului de inzestrare tehnica asupra modificarii cifrei de afaceri este de: a. +199,86; d. -199,86; b. -1998,64; e. +1998,64. c. +219,64;

95. Pe baza indicatorilor: Indicatori UM Perioada de baza Perioada curenta 1.Cifra de afaceri mil lei 12.168 14.440 2.Productia marfa fabricata mil lei 11.588 14.735 3.Numar mediu de personal pers. 260 256 4.Valoarea medie anuala a mil lei 1.200 1.380 mijloacelor fixe 5.Valoarea medie anuala a mil lei 780 911 mijloacelor fixe direct productive Influenta variatiei ponderii mijloacelor fixe productive in total mijloace fixe asupra modificarii cifrei de afaceri este de: a. +2150,24; d. +215,24; b. -215,24; e. -2152,4. c. +121,24; 96. Pe baza indicatorilor: Indicatori UM Perioada de baza Perioada curenta 1.Cifra de afaceri mil lei 6.084 7.220 2.Productia marfa fabricata mil lei 5.794 7.367 3.Numar mediu de personal pers. 130 128 4.Valoarea medie anuala a mil lei 600 690 mijloacelor fixe 5.Valoarea medie anuala a mil lei 390 455 mijloacelor fixe direct productive Influenta variatiei productivitatii muncii asupra modificarii cifrei de afaceri este de: a. +581,92; d. -3491,42; b. -1745,42; e. +1745,42. c. -581,92; 97. Pe baza indicatorilor: Indicatori UM Perioada de baza Perioada curenta 1.Cifra de afaceri mil lei 1.217 1.444 2.Productia marfa fabricata mil lei 1.159 1.473 3.Numar mediu de personal pers. 26 25 4.Valoarea medie anuala a mil lei 120 138 mijloacelor fixe 5.Valoarea medie anuala a mil lei 78 91 mijloacelor fixe direct productive Influenta variatiei gradului de valorificare a productiei asupra modificarii cifrei de afaceri este de: a. -102,67; d. -618,88; b. +515,74; e. -515,74. c. +102,67; 98. Pe baza indicatorilor: Indicatori

UM

Perioada de baza

Perioada curenta

1.Cifra de afaceri mil lei 4.867 5.776 2.Productia marfa mil lei 4.635 5.894 fabricata 3.Numar mediu de pers. 104 102 personal 4.Valoarea medie mil lei 480 552 anuala a mijloacelor fixe 5.Valoarea medie mil lei 312 364 anuala a mijloacelor fixe direct productive Influenta variatiei numarului de personal asupra modificarii cifrei de afaceri este de: a. -299,52; d. -93,60; b. +299,52 e. +93,60. c. -149,76; 99. Indicele productiei exercitiului (Qe)=10%; indicele valorii adaugate (Qa)=109%; indicele numarului de personal (Ns)=95%. Aceasta inseamna: a. cresterea productivitatii muncii si reducerea ponderii consumurilor intermediare ; b. scaderea numarului de personal si a productivitatii muncii; c. sporirea productivitatii muncii si cresterea ponderii consumurilor intermediare; d. scaderea productivitatii muncii si reducerea ponderii consumurilor intermediare; e. scaderea productivitatii muncii si cresterea ponderii consumurilor intermediare. 100. Indicatori UM Perioada de baza Perioada curenta 1.Cifra de afaceri mil lei 6.000 7.000 2.Productia marfa mil lei 5.000 5.200 3.Numar mediu de personal pers 150 100 Influenta productivitatii muncii asupra cifrei de afaceri este de: a. -2240; d. -1120; b. +1120; e. -560. c. +2240; 101. Indicele numarului mediu de salariati=95%; indicele productiei exercitiului=110%; indicele cifrei de afaceri=120%. Rezulta: a. cresterea gradului de inzestrare a fortei de munca; b. cresterea gradului de valorificare a productiei exercitiului si a productivitatii muncii; c. cresterea productivitatii muncii; d. scaderea gradului de valorificare a productiei exercitiului; e. cresterea gradului de valorificare a productiei exercitiului. 102. Indicele cifrei de afaceri=110%; indicele numarului de personal=80%; indicele productiei marfa fabricata=105%. Rezulta: a. cresterea gradului de valorificare a productiei marfa si a productivitatii muncii; b. scaderea productivitatii muncii si cresterea gradului de valorificare a productiei marfa; c. sporirea gradului de inzestrare a muncii si scaderea gradului de valorificare a productiei

marfa; d. cresterea gradului de inzestrare a muncii si a gradului de valorificare a productiei marfa; e. cresterea productivitatii muncii, scaderea gradului de inzestrare a muncii si a gradului de valorificare a productiei. 103. Indicele cifrei de afaceri(ICA)=110%; indicele productiei marfa (IQf)=105%; indicele productiei exercitiului (IQe)=102%. Aceasta situatie are urmatoarea semnificatie: a. s-au redus stocurile de productie in curs de executie si stocurile de produse finite in depozit; b. au crescut vanzarile si stocurile de productie neterminata si produse finite; c. a scazut stocul de productie neterminata si a crescut cel de produse finite; d. au crescut stocurile de productie neterminata si a scazut stocul de produse finite; e. au crescut stocurile de productie neterminata si cele de produse finite. 104. Indicele productiei exercitiului (Qe)=104%; indicele valorii adaugate (Qa)=107%; indicele numarului de personal(Ns)=98%. Aceasta situatie are urmatoarea semnificatie: a. scaderea numarului de personal si a productivitatii muncii; b. sporirea productivitatii muncii si cresterea ponderii consumurilor intermediare; c. scaderea productivitatii muncii si cresterea ponderii consumurilor intermediare; d. scaderea productivitatii muncii si reducerea ponderii consumurilor intermediare; e. cresterea productivitatii muncii si reducerea ponderii consumurilor intermediare. 105. Pe baza indicatorilor: Indicatori UM Perioada de baza 1.Productia exercitiului mil lei 50.000 2.Consumuri intermediare mil lei 30.000 3.Valoarea adaugata mil lei 20.000 Influenta productiei exercitiului asupra valorii adaugate este de: a. -4200; d. +4200; b. +4000; e. -4000. c. +5000;

Perioada curenta 60.000 34.800 25.200

106. Pe baza indicatorilor: Indicatori UM Perioada de baza Perioada curenta 1.Productia exercitiului mil lei 50.000 60.000 2.Consumuri intermediare mil lei 30.000 34.800 3.Valoarea adaugata mil lei 20.000 25.200 Influenta consumului intermediar aferent productiei exercitiului asupra valorii adaugate este de: a. +1800; d. +1200; b. -1200; e. -2200. c. -2200; 107. Pe baza indicatorilor: Indicatori 1.Productia exercitiului 2.Fondul total de timp de munca 3.Valoarea medie adaugata la 1

UM mil lei ore lei

Perioada de baza Perioada curenta 42.000 48.000 420.000 400.000 0,38 0,40

leu productie Influenta fondului total de timp de munca asupra valorii adaugate este de: a. +760; d. -260; b. -160; e. +160. c. -760; 108. Pe baza indicatorilor: Indicatori UM Perioada de baza Perioada curenta 1.Productia exercitiului mil lei 42.000 48.000 2.Fondul total de timp de munca ore 420.000 400.000 3.Valoarea medie adaugata la 1 lei 0,38 0,40 leu productie Influenta productivitatii medii orare asupra valorii adaugate este de: a. -1080; d. -240; b. +3040; e. -3040. c. +1080; 109. Pe baza indicatorilor: Indicatori UM Perioada de baza Perioada curenta 1.Productia exercitiului mil lei 42.000 48.000 2.Fondul total de timp de munca ore 420.000 400.000 3.Valoarea medie adaugata la 1 lei 0,38 0,40 leu productie Influenta valorii medie adaugate la 1 leu productie asupra valorii adaugate este de: a. +160; d. +960; b. -960; e. +16. c. -96; 110.

Se dau datele: Produs Structura productiei (gi) prevazut (gi0 ) realizat(gi1 ) 0,38 0,42 0,20 1,00 0,42 0,55 0,03 1,00 Coeficientul mediu de calitate ( ki ) prevazut ( ki 0) 1,2 1,8 0,8 realizat ( ki 1) 1,28 1,6 1,2 -

A B C Total

Influenta modificarii coeficientului mediu de calitate este:

a. -0,146; b. -0,064; c. +0,146; d. -1,164 e. +0,064.

111.

Se dau datele: Produs Structura productiei (gi) realizat(gi1 ) prevazut (gi0 ) 0,38 0,42 0,20 1,00 0,42 0,55 0,03 1,00 Coeficientul mediu de calitate ( ki ) prevazut) ki (0 1,2 1,8 0,8 realizat ( ki 1) 1,28 1,6 1,2 -

A B C Total

Influenta modificarii structurii productiei este:

a. -0,146; b. +0,640; c. -1,146; d. -0,640; e. +0,146.

112. Pe baza indicatorilor: Indicatori UM Perioada de baza Perioada curenta 1.Productia exercitiului mil lei 32.000 40.000 2.Fondul total de timp de munca ore 280.000 310.000 3.Valoarea medie adaugata la 1 lei 0,2 0,3 leu productie Influenta valorii medie adaugate la 1 leu productie asupra valorii adaugate este de: a. +1999; d. -3999; b. -2999; e. -1999. c. +3999; 113. Pe baza indicatorilor: Indicatori UM Perioada de baza Perioada curenta 1.Productia exercitiului mil lei 32.000 40.000 2.Fondul total de timp de munca ore 280.000 310.000 3.Valoarea medie adaugata la 1 lei 0,2 0,3 leu productie Influenta productivitatii muncii asupra valorii adaugate este de: a. +930; d. -684; b. -139; e. +684. c. -930; 114. Pe baza indicatorilor: Indicatori UM Perioada de baza Perioada curenta 1.Productia exercitiului mil lei 32.000 40.000 2.Fondul total de timp de munca ore 280.000 310.000 3.Valoarea medie adaugata la 1 lei 0,2 0,3 leu productie Influenta fondului total de timp de munca asupra valorii adaugate este de:

a. -684; b. +184; c. -930; 115.

d. +684; e. +930.

Se considera datele: Indicatori Simbol 1.Venituri totale obtinute Q (mii lei) 2.Numar mediu de utilaje 3.Numar mediu de ore lucrate de un utilaj 4.Randamentul mediu orar (mii lei) Nu t Th Prevazut Realizat 23856000 35670000 28 710 1200 29 820 1500

Influenta modificarii randamentului mediu orar este:

a. -3828000; b. -7134000; c. +4520000; 116. d. +3828000; e. +7134000.

Se consider datele: Indicatori Simbol 1.Venituri totale obtinute Q (mii lei) 2.Numar mediu de Nu utilaje 3.Numar mediu de ore t lucrate de un utilaj 4.Randamentul mediu Th orar (mii lei) Prevazut Realizat 23856000 35670000 28 710 1200 29 820 1500

Influenta modificarii numarului mediu de ore lucrate de utilaj asupra veniturilor totale obtinute este:
a. -7134000; b. +3828000; d. +7134000; e. -3828000.

c. -1852000; 117.

Se considera datele: Indicatori Simbol 1.Venituri totale obtinute Q (mii lei) 2.Numar mediu de Nu utilaje 3.Numar mediu de ore t lucrate de un utilaj 4.Randamentul mediu Th orar (mii lei) Prevazut Realizat 23856000 35670000 28 710 1200 29 820 1500

Influenta modificarii numarului mediu de utilaje este:

a. -852000; b. +1852000; c. -3828200; 118. d. +852000; e. -1852000.

Fondul de timp calendaristic este un indicator ce arata :

a. b. c. d.

utilizarea intensiva a fortei de munca asigurarea cantitativa cu forta de munca ; structura fortei de munca ; utilizarea extensiva a fortei de munca; e. circulatia si fluctuatia fortei de munca

119. Numrul maxim de salariati este un indicator ce arat: a. circulatia si fluctuatia fortei de munca; b. asigurarea cantitativa cu forta de munca ; c. utilizarea extensiva a fortei de munca ; d. structura fortei de munca; e. utilizarea intensiva a fortei de munca. 120.

Coeficientul circulatiei intrarilor este un indicator ce arata :

a. structura fortei de munca ;

b. asigurarea cantitativa cu forta de munca; c. utilizarea extensiva a fortei de munca ; d. utilizarea intensiva a fortei de munca; e. circulatia si fluctuatia fortei de munca . 121. Neritmicitatea n activitatea de productie are o serie de efecte nefavorabile, printre care pot fi

mentionate : 1)neritmicitatea n livrarea productiei cu consecinte asupra capacitatii de plata ; 2)folosirea necorespunzatoare a fortei de munca si activele fixe; 3)scaderea nivelului calitativ al productiei cu efectele care decurg .
a. 1+2+3; b. 1+2. c. 2+3; 122. d. 1; e. 1+3.

La baza metodei substituirilor n lant stau urmatoarele principii : 1) asezarea factorilor n relatia de cauzalitate se face n ordinea conditionarii lor economice: factorul calitativ, factorul de structura si factorul cantitativ; 2) substituirea factorilor se realizeaza n ordinea conditionarii lor economice: ncepnd cu factorul calitativ, continund cu factorul de structura si ncheind cu factorul cantitativ; 3)factorul substituit se mentine la valoarea efectiva sau valoarea din perioada curenta iar factorul care nu a fost substituit se mentine la valoarea prevazuta sau valoarea din perioada de baza(anterioara).
a. 1+3+2; b. 2+3; c. 1+2+3; 123. d. 1+3; e. 2+3+1.

Cauzele care determina o activitate neritmica pot fi sintetizate astfel: 1)asigurarea necorespunztoare din punct de vedere cantitativ si calitativ cu resursele materiale si forta de munca2 ;) neintrarea n functiune la termenele stabilite a obiectivelor de investitii; 3)nerealizarea n termen a parametrilor proiectati la noile capacitati de productie; 4)opriri accidentale n functionarea utilajelor.
a. 2+3+4; b. 1+4; c. 3+4; d. 1+2+3+4; e. 1+3+4.

124. Instrumentele utilizate n practica pentru definirea si msurarea calitatii produselor sunt:

1)standardele interne si internationale ( ISO 9000) pentru calitate;2)caietele de sarcini 3)normele interne.
a. 1+2+3; b. 1+3; c. 1+2; d. 2+3; e. 3.

125. n ceea ce privete fora de munc, factorii ce duc la modificarea structurii produciei sunt

reprezentai de: 1) lipsa de muncitori calificai i de personal tehnic ingineresc;2)neasigurarea numrului de utilaje necesar; 3)insuficienta utilizare a fondului de timp maxim disponibil; 4)neintrarea la timp n functiune a utilajelor; 5)slaba pregtire profesional a forei de munc; 6)lipsa cointeresrii materiale i morale a personalului.
a. 1+3+4+5+6; b. 1+2+4+6; c. 1+3+5+6; d. 1+2+3+4; e. 2+3+4+5.

126. Materiile prime si materialele reprezinta o cauza a modificarii structurii productiei prin:

1) neaprovizionarea la timp cu materii prime si materiale necesare, n cantitatile si de calitatea necesara2 ;) depasirea consumurilor specifice;3)neintrarea la timp n functiune a utilajelor; 4) neacoperirea cu contracte a necesitatilor de materiale; 5)cresterea procentului de rebuturi.
a. 1+2+3+4+5; b. 1+2+4+5; c. 2+3+4+5; d. 1+3+4; e. 1+3+4+5.

127. Caile principale de crestere a productivitatii muncii sunt: 1)introducerea progresului tehnic;

2)promovarea metodelor moderne de management; 3)perfectionarea managementului productiei; 4) perfectionarea organizarii muncii; 5) ridicarea calificarii fortei de munca (6; perfectionarea stimularii materiale a salariatilor.
a. 1+2+3+4; b. 1+2+4+5+6; c. 2+4+5+6; d. 1+3+4+5; e. 1+2+3+4+5+6.

128. Utilizarea incompleta a timpului de munca are o serie de consecinte negative :1) sporirea

volumului productiei;2) scaderea productivitatii muncii;3) folosirea nerationala a utilajelor de productie;4) prestarea de ore suplimentare;5) cresterea costului de productie;6) munca n asalt;7) depasirea absoluta si relativa a numarului de muncitori;8)diminuarea volumului productiei.
a. 1+2+3+4+5+6+7+8; b. 1+3+4+5+6+7; c. 1+4+5+7+8; d. 1+3+4+5+6+7+8 e. 2+3+4+5+6+7+8.

129. Relatia : (Wh0 x Nh1 x Nz1)-(Wh0 x Nh0 x Nz1) a. b. c. d. e.

, exprima

modificarea:

duratei zilnice de lucru asupra productivitatii anuale.

numarului de salariati asupra productivitatii anuale; productivitatii orare asupra productivitatii anuale; numarului de zile lucrate asupra productivitatii anuale; productovitatii zilnice asupra productivitatii anuale.

130. Relatia : (Wh1 x Nh1 x Nz1)-(Wh0 x Nh1 x Nz1) a. b. c. d. e.

, exprima

modificarea:

duratei zilnice de lucru asupra productivitatii anuale.

productivitatii orare asupra productivitatii anuale; numarului de salariati asupra productivitatii anuale; numarului de zile lucrate asupra productivitatii anuale; productivitatii zilnice asupra productivitatii anuale.
, exprima

131. Relatia : (Wh0 x Nh0 x Nz1)-(Wh0 x Nh0 x Nz0) a. b. c. d. e.

modificarea:

duratei zilnice de lucru asupra productivitatii anuale.

numarului de zile lucrate asupra productivitatii anuale; numarului de salariati asupra productivitatii anuale; productivitatii orare asupra productivitatii anuale; productivitatii zilnice asupra productivitatii anuale.
, exprima

132. Relatia : (Wz1 x Nz1)-(Wz0 x Nz1) a. b. c. d. e.

modificarea:

numarului de zile lucrate asupra productivitatii anuale; productivitatii orare asupra productivitatii anuale;

duratei zilnice de lucru asupra productivitatii anuale.

numarului de salariati asupra productivitatii anuale; productivitatii zilnice asupra productivitatii anuale.
, exprima

133. Relatia : (Wz0 x Nz1)-(Wz0 x Nz0) a. b. c. d. e.

modificarea:

numarului de zile lucrate asupra productivitatii anuale;

duratei zilnice de lucru asupra productivitatii anuale.

productivitatii orare asupra productivitatii anuale; productivitatii zilnice asupra productivitatii anuale; numarului de salariati asupra productivitatii anuale.

134. Cauzele frecvente care determina utilizarea incompleta a fondului de timp maxim disponibil

privesc : 1)defectele mecanice si electrice ;2)lipsa de materiale ;3)lipsa de comenzi ; 4)prelungirea timpului pentru reparatii.
a. b. c. d. e. 135. 1+3+4; 2+3+4; 1+4; 1+2+3+4; 3+4.

ndicatorul productia exercitiului dimensioneaza ntreaga activitate a unei firme si cuprinde : 1)valoarea productiei vndute; 2)cresterea sau descresterea productiei stocate, n care se includ stocurile de produse finite, semifabricate; 3)productia imobilizata, adica imobilizarile corporale si necorporale realizate n regie proprie.
a. 1+2+3; b. 2+3; d. 3; e. 2.

c. 1+3; 136. Inegalitatea : I VA > IQe arata : a. reducerea stocurilor de producie neterminat i a consumului intern, dar pn la

limita la care se asigur o desfurare normal a procesului de producie ;

b. meninerea ponderii imobilizrilor n cadrul stocurilor; c. reducerea ponderii cheltuielilor materiale si cu serviciile prestate de terti cu

implicatii directe asupra costurilor si profitul ntreprinderii ;

d. cresterea ponderii cheltuielilor materiale si cu serviciile prestate de terti cu

implicatii directe asupra costurilor si profitul ntreprinderii ;

e. cresterea stocurilor de producie neterminat i a consumului intern . 137. Inegalitatea : ICA IQf arata : a. reducerea stocurilor de producie neterminat i a consumului intern, dar pn la

limita la care se asigur o desfurare normal a procesului de producie ;

b. meninerea ponderii imobilizrilor n cadrul stocurilor; c. cresterea ponderii cheltuielilor materiale si cu serviciile prestate de terti cu

implicatii directe asupra costurilor si profitul ntreprinderii ; d. reducerea ponderii cheltuielilor materiale si cu serviciile prestate de terti cu implicatii directe asupra costurilor si profitul ntreprinderii ; e. cresterea stocurilor de producie neterminat i a consumului intern .
138. Inegalitatea : IQf > IQe

arata :

a. reducerea ponderii cheltuielilor materiale si cu serviciile prestate de terti cu b. c. d. e. 139.

implicatii directe asupra costurilor si profitul ntreprinderii ; meninerea ponderii imobilizrilor n cadrul stocurilor; cresterea ponderii cheltuielilor materiale si cu serviciile prestate de terti cu implicatii directe asupra costurilor si profitul ntreprinderii ; reducerea stocurilor de producie neterminat i a consumului intern, dar pn la limita la care se asigur o desfurare normal a procesului de producie ; cresterea stocurilor de producie neterminat i a consumului intern .

a. valoare adaugata produsa; b. valoare adaugata de piata . c. valoare adaugata sustractiva; 140.

Valoarea adaugata calculata dupa formula: VA = V (Ci + Pr ) , se numeste d. valoare adaugata vanduta;
e. valoare adaugata realizata.

Valoarea adaugata calculata dupa formula: VA = CA CI , se numeste

a. valoare adaugatasustractiva; b. valoare adaugata de piata ; c. valoare adaugata produsa; d. valoare adaugata realizata; e. valoare adaugata vanduta.

141. Valoarea adaugata calculata dupa formula: VA = PG-CI , se numeste a. valoare adaugata sustractiva; b. valoare adaugata produsa; c. valoare adaugata realizata; d. valoare adaugata vanduta; e. valoare adaugata de piata .

142. Prin metoda directa ( aditiva), valoarea adaugata neta se calculeaza prin nsumarea

elementelor sale componente :1)salariile si cheltuielile sociale ;2) impozitele si taxele; 3)amortizarile;4) dobnzile;5) dividendele 6) rezultatul net .
a. 1+3+5+6; b. 1+2+4+5+6; c. 1+2+4+6; d. 1+4+5+6; e. 1+2+3+4+5+6.

143. Prin metoda directa ( aditiva), valoarea adaugata bruta se calculeaza prin nsumarea

elementelor sale componente :1)salariile si cheltuielile sociale ;2) impozitele si taxele; 3)amortizarile;4) dobnzile;5) dividendele 6) rezultatul net .
a. 1+3+5+6; b. 1+2+4+5+6; c. 1+2+4+6; 144. d. 1+4+5+6; e. 1+2+3+4+5+6.

Consumul intermediar include urmatoarele categorii de bunuri si servicii cumparate din afara1 : )bunurile cumparate de pe piata si efectiv consumate de unitatea care le-a cumparat n perioada considerata ,adica cumpararile curente de bunuri, majorate cu prelevarile de bunuri similare din stocurile ce existau la nceputul perioadei si diminuate cu bunuri similare stocate la sfrsitul perioadei ;2)serviciile cumparate n cursul perioadei considerate ;3)sume platite pentru nchirierea cladirilor, precum si a altor bunuri de capital fix ;4)cumparari de servicii de cercetare stiintifica, de publicitate, de studii de piata.
a. 1+2+3+4; b. 2+3+4; c. 1+2+3; 145. Indicatorul calculat pe baza raportului : a. b. c. d. e. d. 1; e. 1+2.

Valoarea Cifra

adaugata de afaceri

, se numeste

coeficientul de elasticitate a valorii adaugate; gradul de integrare pe verticala; productivitatea muncii; gradul de valorificare a productiei; gradul de inzestrare tehnica.

146. Indicatorul calculat pe baza raportului : a. gradul de valorificare a productiei;

, se numeste

b. c. d. e.

coeficientul de elasticitate a valorii adaugate; gradul de integrare pe verticala; productivitatea muncii; gradul de inzestrare tehnica.

147. Indicatorul calculat pe baza raportului :

, se numeste

a. gradul de valorificare a productiei; b. coeficientul de elasticitate a valorii adaugate; c. gradul de integrare pe verticala;

d. productivitatea muncii; e. gradul de inzestrare tehnica.

148. Indicatorul calculat pe baza raportului :

, se numeste

a. b. c. d. e.

gradul de valorificare a productiei; coeficientul de elasticitate a valorii adaugate; gradul de integrare pe verticala; productivitatea muncii; gradul de inzestrare tehnica.

149. Indicatorul calculat pe baza raportului : a. b. c. d. e. gradul de inzestrare tehnica; gradul de valorificare a productiei; gradul de satisfacere a cererii; radul de integrare pe verticala; coeficientul de elasticitate a cifrei de afaceri.

, se numeste:

150. Relatia :

CI 0 T1W11 PB 0

T1W

CI 1 PB

0 0

, reprezinta influenta :

a. b. c. d. e.

modificarii fondului de timp asupra valorii adaugate; modificarii productiei brute asupra valorii adaugate; modificarii consumului intermediar asupra valorii adaugate; modificarii productivitatii muncii asupra valorii adaugate; modificarii consumului intermediar aferent vanzarilor asupra valorii adaugate.