Diagnostig Grile Exam

Capitolul 1.
Metodologia analizei economico-financiare
1.1. Subiecte propuse și rezolvate
Partea I. Subiecte teoretice
1. Procedeele analizei calitative au următorul rol :
a) de a modela fenomenele economico-financiare.
b) de a identifica cauzele producerii fenomenelor economico-financiare;
c) de a măsură influenta factorilor asupra fenomenelor economico-financiare;
2. Ordinea de analiză a factorilor de intercondiționare este:
a) de la aparență la esență.
b) aceiași cu ordinea de formare a fenomenului;
c) inversul ordinii de intercondiționare a fenomenului;
3. Care din următoarele afirmații sunt adevărate:
a) procedeul matricei comparațiilor aparține analizei stării interne a firmelor și realizează topul
firmelor prin ordonarea crescătoare a valorilor obținute pentru fiecare firmă ;
b) procedeul distanței aparține analizei competiționale și realizează topul firmelor prin
ordonarea crescătoare a valorilor obținute pentru fiecare firmă;
c) procedeul indicatorului sintetic realizează o evaluare a influenței factorului asupra
fenomenului în mărimi relative.
4. În cadrul procedeului substituțiilor înlănțuite sunt valabile următoarele afirmații:
a) tine seama de ordinea de analiză a factorilor;
b) influențele comune nu sunt repartizate proporțional asupra tuturor factorilor din model;
c) influențele comune sunt repartizate într-o măsură mai accentuată factorilor cantitativi.
5. Privind procedeul balanțier sunt adevărate următoarele:
a) influenta factorului direct asupra fenomenului se determină ca opusul abaterii factorului
direct;
b) influenta factorului direct asupra fenomenului se determină ca abatere a factorului direct;
c) se aplică în cazul relațiilor de tip determinist.
6. Referitor la procedeul substituțiilor înlănțuite relativ putem afirma următoarele:
a) abaterea relativă a fenomenului se determină scăzând 100 din indicele fenomenului ;

b) influenta relativă a factorilor se stabilește în mod succesiv asupra factorilor calitativi și apoi
cantitativi;
c) influenta relativă a factorilor se stabilește în mod succesiv asupra factorilor cantitativi și
apoi calitativi.
7. În modelul cheltuielilor cu materiile prime și materialele, reprezintă un factor cantitativ:
a) costul de achiziție unitar al materiilor și materialelor;
b) cantitatea de produse obținute dintr-un sortiment de produs;
c) consumul specific de material pe unitatea de produs;
8. Coeficientul de determinație arată:
a) dacă există legătură între două fenomene economice;
b) intensitatea legăturii între două fenomene economice;
c) semnul legăturii.
9. Fie ecuația de regresie Y = 25 - 30 X unde Y reprezintă volumul cifrei de afaceri iar X
reprezintă personalul indirect productiv. Interpretarea parametrilor ecuației de regresie este:
a) cifra de afaceri creste cu 25 unități dacă numărul de personal indirect productiv creste cu o
unitate;
b) cifra de afaceri scade cu o unitate dacă numărul de personal indirect productiv creste cu 30
unități;
c) cifra de afaceri scade cu 30 de unități dacă numărul de personal indirect productiv creste cu
1 unitate.
10. Referitor la coeficientul de elasticitate „alfa ” sunt adevărate următoarele afirmații:
a) se poate determina ca raport între abaterea relativă a fenomenului și abaterea relativă a
factorului;
b) arată cu cât se modifică fenomenul la o creștere a factorului capital cu 1 %;
c) arată că fenomenul se modifică cu 1 % dacă factorul creste cu %.
1.2. Subiecte teoretice și practice propuse spre rezolva
1. Reprezintă un factor cantitativ :

a) cantitatea de produse obținute dintr-un sortiment de produs;
b) costul unitar al produselor obținute;
c) prețul de achiziție al materiilor și materialelor.
2. Următoarele afirmații sunt adevărate:
a) procedeul matricei comparațiilor aparține analizei competiționale și realizează topul firmelor
prin ordonarea crescătoare a valorilor obținute pentru fiecare firmă;
b) procedeul distanței aparține analizei competiționale și realizează topul firmelor prin
ordonarea crescătoare a valorilor obținute pentru fiecare firmă;
c) procedeul matricei comparațiilor aparține analizei competiționale și realizează topul firmelor
prin ordonarea crescătoare a valorilor obținute pentru fiecare firmă;
3. În cadrul procedeului substituțiilor înlănțuite sunt valabile următoarele afirmații:
a) ține seama de ordinea de analiză a factorilor;
b) influențele comune sunt repartizate într-o măsură mai accentuată factorilor cantitativi;
c) influențele comune sunt repartizate într-o măsură mai accentuată factorilor cantitativi;
a) Influența factorului indirect asupra fenomenului se determină ca opusul abaterii factorului;
b) Influența factorului indirect asupra fenomenului se determină ca abatere a factorului
indirect;
c) Influența factorului indirect asupra fenomenului se determină ca abatere a factorului direct;
5. În cazul regresiei simple (liniare) următoarele afirmații sunt adevărate:
a) coeficientul de regresie „b” –panta dreptei confirmă existenta/nonexistența unei relații
de cauzalitate între fenomenul și factorul de influența analizați;
b) coeficientul de determinație are o putere informațională mai mare decât coeficientul de
regresie;
c) coeficientul de determinație are o putere informațională mai mică decât coeficientul de
regresie;
6. Procedeul funcțiilor de producție se caracterizează prin următoarele:
a) se aplică în cazul relațiilor deterministe;
b) evaluarea influenței factorilor asupra fenomenului se face cu o anumită probabilitate;

c) permite fundamentarea celor mai bune decizii de combinare și substituție a resurselor.
7. Referitor la procedeul teoretico-matematic putem afirma următoarele:
a) influența factorilor se face în mod succesiv asupra factorilor calitativi, cantitativi;
b) repartizează proporțional influențele comune ale factorilor asupra tuturor factorilor din
model;??
c) ține seama de ordinea de analiză a factorilor.
8. Fie ecuația de regresie Y = 0,5 + 2,3X unde Y reprezintă rezultatul din exploatare (euro) iar X
reprezintă cheltuielile ocazionate cu publicitatea (euro). Interpretarea parametrilor ecuației de
regresie este:
a) cheltuielile ocazionate cu publicitatea au crescut cu 2,3 euro în condițiile creșterii
rezultatelor entității cu 0,5 euro;
b) rezultatul din exploatare crește cu 2,3 euro în condițiile în care cheltuielile ocazionate cu
publicitatea au crescut cu 1 euro;
c) rezultatul din exploatare crește cu 0,5 euro în condițiile în care cheltuielile ocazionate cu
publicitatea au crescut cu 2,3 euro.
9. Factorii calitativi se caracterizează prin următoarele:
a) sunt purtătorii materiali ai factorilor cantitativi;
b) sunt de aceeași natură cu fenomenul;
c) induc esența factorului analizat.
10. Fie ecuația de regresie Y = 15 - 42X unde Y reprezintă volumul cifrei de afaceri iar X
reprezintă personalul indirect productiv. Interpretarea parametrilor ecuației de regresie este:
a) Cifra de afaceri crește cu 15 unități dacă numărul de personal indirect productiv crește cu o
unitate
b) Cifra de afaceri scade cu o unitate dacă numărul de personal indirect productiv crește cu 42
unități
c) Cifra de afaceri scade cu 42 de unități dacă numărul de personal indirect productiv crește cu
1 unitate.
Capitolul 2. Analiza poziției financiare

1. Următoarele operații generează o creștere a activelor imobilizate ale entității:
a) declararea și plata de dividende bănești;
b) achiziționarea unui bun în regim de leasing financiar;
c) achiziționarea unui bun în regim de leasing operațional.
2. În cadrul activelor cu lichiditate parțială se includ:
a) acțiuni deținute în scop speculativ;
b) avansurile de trezorerie;
c) creanțele comerciale.
3. În cadrul datoriilor exigibile nedeterminate se includ:
a) ajustările pentru deprecierea stocurilor;
b) provizioanele pentru litigii;
c) rezultatul exercițiului.
4. În analiza prin trend (evolutivă) fiecare element este exprimat ca procent din:
a) valoarea profitului net;
b) valoarea din anul de bază;
c) valoarea anului anterior.
5. Situația când. ISMP >100, ICM >100, ICAN >100, ICAN > ICM reflectă:
a) o creștere a stocurilor de materii prime și materiale pe fondul scăderii gradului de valorificare
a materiilor prime și materialelor;
b) o creștere a stocurilor de materii prime și materiale pe fondul creșterii gradului de valorificare
a materiilor prime și materialelor;
c) o creștere a stocurilor de materii prime și materiale pe fondul creșterii vitezei de rotație a
acestora.
6.O gestionare optimă a raportului creanțe/datorii presupune:
a) termenul de încasare a creanțelor să fie mai mare decât termenul de plată a datoriilor;
b) viteza de rotație a creanțelor să fie mai mare decât viteza de rotație a datoriilor;
c) viteza de rotație a creanțelor să fie mai mică decât viteza de rotație a datoriilor.
7. O creștere a ratei stocurilor producției în curs de execuție se poate datora următorilor factori:
a) creșterii stocului de produse finite într-un ritm mai lent decât creșterea stocurilor de producție
în curs de execuție;
b)creșterii volumului stocului de mărfuri în condițiile în care celelalte stocuri rămân
nemodificate;
c) diminuării duratei ciclului de fabricație a produselor finite.
8. Un indicator ce influențează în mod direct lichiditatea unei entități este:
a) rentabilitatea financiară;
b) rata de acoperire a dobânzilor;
c) viteza de rotație a creanțelor.
9. Viteza de rotație a activului este strâns legată de:
a) marja profitului și rentabilitatea economică;
b) marja profitului și gradul de îndatorare;
c) profitul per acțiune și marja profitului.
10. Rata autonomiei financiare reprezintă:
a) modalitatea de finanțare a circuitului economic;
b) independentă financiară;
c) gradul de eficiență a utilizării datoriilor financiare.
2.2. Subiecte teoretice și practice propuse spre rezolvare
a) declararea și plata de dividende bănești
b) achiziționarea unui bun în regim de leasing financiar;
c) achiziționarea unui bun în regim de leasing operațional.
2. În cadrul activelor cu lichiditate parțială se includ:
a) titlurile de plasament; b) avansurile de trezorerie; c) emisiunile de acțiuni.
3. În cadrul datoriilor exigibile nedeterminat se includ:
a) provizioanele pentru deprecierea stocurilor;
b) provizioanele pentru litigii;
c) provizioanele pentru deprecierea creanțelor.

4. În analiza prin trend (evolutivă), fiecare element este exprimat ca procent din:
a) valoarea profitului net
b) valoarea din anul de bază
c) valoarea anului anterior
5. Situația când. ISM >100, ICM >100, ICAN >100, ICAN > ICM reflectă:
a) o creștere a stocurilor de materii prime și materiale pe fondul scăderii gradului de valorificare
a materiilor prime și materialelor
b) o creștere a stocurilor de materii prime și materiale pe fondul creșterii gradului de valorificare
a materiilor prime și materialelor
c) o creștere a stocurilor pe fondul creșterii costului de achiziție al materiilor prime și materialelor.
6. O gestionare optimă a raportului creanțe/datorii presupune:
a) termenul de încasare a creanțelor să fie mai mare decât termenul de plată a datoriilor;
b) viteza de rotație a creanțelor să fie mai mare decât viteza de rotație a datoriilor;
c) viteza de rotație a creanțelor să fie mai mică decât viteza de rotație a datoriilor.
7. O creștere a ratei stocurilor producției în curs de execuție se poate datora următorilor factori cu
excepția:
a)creșterii stocului de produse finite într-un ritm mai lent decât creșterea stocurilor de producție
în curs de execuție;
b) creșterii volumului stocului de mărfuri;
c) diminuării duratei ciclului de fabricație a produselor finite.
8. Un indicator de bază al lichidității este:
a) rentabilitatea financiară;???
b) rata de acoperire a dobânzilor;
9.Viteza de rotație a activului este strâns legată de:
a) marja profitului și rentabilitatea economică;
b) marja profitului și gradul de îndatorare;
c) profitul per acțiune și marja profitului.
a) modalitatea de finanțare a circuitului economic;

b) independentă financiară;
Capitolul 3. Analiza performanței financiare
1. Despre starea de profitabilitate a unei entități putem afirma următoarele:
a) reprezintă capacitatea unei entități de a desfășura o activitate finalizată cu profit;
b) este identică cu starea de rentabilitate;
c) este o condiție vitală pentru creșterea valorii entității.
2. Calitatea performanțelor unei entități este afectată de:
a) alegerea auditorilor independenți;
b) ramura în care entitatea își desfășoară activitatea;
c) metodele contabile utilizate de entitate.
3. Sporirea profitului net este determinată de:
a) creșterea veniturilor neimpozabile;
b) creșterea cheltuielilor nedeductibile;
c) creșterea masei impozabile.
4.Scăderea capacității de autofinanțare este determinată de:
a) creșterea veniturilor din vânzări de active;
b) scăderea veniturilor din vânzări de produse finite;
c) scăderea cheltuielilor cu amortizarea imobilizărilor.
5. Rata rentabilității economice este influențată favorabil de:
a) o creștere a eficienței utilizării activelor;
b) o activitate comercială profitabilă;
c) politica de dividende.
6. Referitor la valoarea adăugată putem afirma următoarele:
a) reflectă sporul de valoare creat de entitate;
b) în calculul său nu se ia în considerare efortul entității încorporat sub forma resurselor umane;
c) este influențată favorabil de creșterea costurilor materiale.

7. Rezultatul brut din exploatare se caracterizează prin următoarele:
a) ține seama de politica de amortizări și provizioane;
b) influențează nivelul cifrei de afaceri nete;
c) este influențat favorabil de o creștere a cantității de produse vândute.
8. Sporirea cifrei de afaceri nete este determinată de:
a) modificarea structurii vânzărilor în favoarea unor sortimente cu preturi de vânzare mai mari;
b) creșterea veniturilor din chirii;
c) primirea unor subvenții pentru retehnologizarea producției.
9. Referitor la rata rentabilității financiare putem afirma următoarele:
a) satisface necesitățile informaționale în primul rând ale managerilor;
b) satisface necesitățile informaționale în primul rând ale acționarilor/investitorilor;
c) reflectă în mod direct eficienta utilizării activelor entității.
10. Despre profitul net reflectat prin Contul de Profit și Pierdere putem aprecia următoarele:
a) o valoare a sa în creștere reprezintă întotdeauna o premisă pentru creșterea valorii de piață a
entității;
b) profitul net reflectă o activitate profitabilă întotdeauna generatoare de lichidități;
c) profitul net este întotdeauna inferior ca valoare profitului brut al exercițiului.
11. O societate care creează profit contabil se caracterizează prin:
a) înregistrează o stare de profitabilitate;
b) realizează o creștere de valoare economică adăugată, în mod implicit;
c) realizează o creștere a rentabilității globale pentru investitori, în mod implicit.
12. Valoarea economică adăugată reflectă:
a) un indicator care ține seama de costul capitalului;
b) un indicator care compară costul capitalului investit cu rezultatul contabil;
c) crearea de valoare pentru acționari.
13.Referitor la relația EVA/MVA următoarele afirmații sunt adevărate:
a) MVA este premisa creșterii EVA fiind o măsură a performanței economice reale;
b) EVA este premisa creșterii MVA fiind o măsură a performanței economice reale;
c) EVA și MVA nu se influențează reciproc.

14. O creștere a costului mediu ponderat al capitalului generează:
a) o scădere EVA;
b) o creștere MVA
c) o scădere a TSR.
15. Avantajele utilizării EVA constau în:
a) ține cont în evaluarea performanțelor globale ale entității și de costul capitalului acționarilor;
b) nu ține cont în evaluarea performanțelor globale ale entității de costul capitalului
acționarilor;
c) este un indicator mai complet de măsurare a performanțelor entității pentru acționari.
a) modificarea structurii vânzărilor în favoarea unor sortimente cu preturi de achiziție mai mari;
b) creșterea veniturilor din chirii și/sau din alte lucrări și servicii prestate terților;???
2. Scăderea autofinanțării este determinată de:
b) scăderea veniturilor din vânzări de produse finite;
c) politică de dividende accentuată.
a) reprezintă capacitatea unei entități de a genera numerar;
c) apare atunci când veniturile exceda cheltuielile perioadei;
4. Calitatea performanțelor unei entități este influențată de:
a) Viteza de rotație a creanțelor.
b) Ramura în care entitatea își desfășoară activitatea;
c) Metodele contabile utilizate de entitate.
5. Indicatorul EBIT se caracterizează prin următoarele:

c) reprezintă rezultatul exercițiului neinfluențat de politica de impozite și dobânzi.
6. Sporirea cifrei de afaceri este determinată de:
a) modificarea structurii vânzărilor în favoarea unor sortimente cu preturi de vânzare mai mari;
b) nivelul redus al reducerilor comerciale acordate.
a) este influențat de politica de dividende a societății.
c) reflectă în mod direct eficienta utilizării activelor entității.
a) un nivel al profitului reprezintă o stare de solvabilitate generală ridicată ;
c) profitul net este un indiciu pentru asigurarea unui nivel de performanță ridicat.
9. Scăderea profitului net este determinată de:
a) scăderea disponibilităților în casă și bancă;
b) diminuarea cheltuielilor nedeductibile;
c) creșterea profitului impozabil.
10. Creșterea autofinanțării este determinată de:
b) creșterea vânzărilor de produse finite;
c) politică de dividende accentuată.
a) o valoare a sa în creștere reprezintă întotdeauna o premisă pentru creșterea valorii de piață a
entității;
c) un profitul net substanțial nu reflectă în același timp o capacitate bună de plată a obligațiilor
societăți.
12. Calitatea performanțelor unei entități este afectată de:
a) Alegerea auditorilor independenți;

c) Metodele contabile utilizate de entitate.
a) creșterea veniturilor neimpozabile
b) creșterea cheltuielilor nedeductibile
c) creșterea masei impozabile.
a) creșterea disponibilităților în casă și bancă;
b) diminuarea cheltuielilor nedeductibile;
c) creșterea profitului impozabil.
15. Rata rentabilității financiare este influențată favorabil de:
a) o creștere a ratei rentabilității economice
b) un efect de levier pozitiv;
c) un grad de îndatorare în scădere.
Capitolul 4. Analiza fluxurilor de numerar
1. În Situația fluxurilor de trezorerie suma netă a principalelor componente a fluxurilor de trezorerie
va fi egală cu creșterea sau descreșterea:
a) mijloacelor bănești și creanțelor asupra creanțelor;
b) plasamentelor pe termen foarte scurt;
c) numerarului și a echivalentului de numerar.
2. Care dintre următoarele operațiuni vor fi declarate operațiuni de finanțare:
a) declararea și plata dividendelor bănești;
b) emisiunea de efecte comerciale;
c) achiziționarea unui brevet.
3. Care dintre următoarele operațiuni vor fi declarate operațiuni de investiții:
a) declararea și plata dividendelor bănești;
b) achiziționarea unui brevet;
c) emisiunea de efecte comerciale.

4. Care dintre următoarele operațiuni vor fi declarate operațiuni de exploatare:
a) plata salariilor angajaților;
b) plata impozitului pe profit;
c) plata furnizorilor de imobilizări.
5. Obiectivul principal al Situației fluxurilor de numerar este de a furniza informații despre:
a) rezultatele activității de exploatare dintr-o perioadă de timp;
b) situația financiară a unei entități la sfârșitul exercițiului financiar;
c) încasările și plățile de mijloace bănești ale entității, în cursul exercițiului financiar.
6. Echivalentele de numerar cuprind:
a) creanțele asupra clienților;
b) plasamentele pe termen lung;
c) plasamentele pe termen scurt.
a) plata ratelor de credit;
b) plata unei rate de leasing financiar;
c) plata unei rate de leasing operațional;
8. Care dintre următoarele operațiuni vor fi declarate operațiuni de exploatare:
a) plata avansurilor chenzinale;
b) plata dividendelor;
c) plata dobânzilor bancare.
9.Care dintre operațiunile de mai jos au efecte pozitive aspra fluxurilor de numerar:
a) majorarea termenelor de încasare a creanțelor comerciale;
b) diminuarea ciclului de fabricație al produselor;
c) creșterea vitezei de rotație a datoriilor fată de furnizori.
10. Care dintre operațiunile de mai jos au efecte negative aspra fluxurilor de numerar:
c) creșterea vitezei de rotație a datoriilor comerciale concomitent cu diminuarea vitezei de
rotație a creanțelor comerciale.

1. Care dintre următoarele operațiuni vor fi considerate activități de finanțare în Situația fluxurilor
de numerar:
a) declararea și plata de dividende bănești;
b) convertirea unei obligațiuni în acțiuni obișnuite;
c) achiziționarea unui brevet.
c) creșterea vitezei de rotație a datoriilor comerciale concomitent cu diminuarea vitezei de
rotație a creanțelor comerciale.
3. Un flux de trezorerie excedentar este determinat de:
a) o viteză de rotație a creanțelor în scădere;
b) o viteză de rotație datoriilor în scădere;
c) o viteză de rotație a stocurilor în scădere;
a) plata impozitelor;
b) plata unei rate de leasing operațional;
c) plata unei rate de leasing financiar.
5. În Situația fluxurilor de trezorerie suma neta a principalelor componente a fluxurilor de trezorerie
b) numerarului și a echivalentului de numerar;
c) plasamentelor pe termen foarte scurt;.
a) plata salariilor;
c) plata ratelor de credit bancare.

7. Un flux de trezorerie deficitar este determinat de:
a) o viteză de rotație a creanțelor în creștere;
b) o acumulare a datoriilor neachitate fată de furnizori;
c) o viteză de rotație datoriilor în creștere;
a) plata salariilor;
b) încasări de la clienți;
c) plata pentru emisiunile de acțiuni.
9. Obiectivul principal al Situației fluxurilor de numerar este de a furniza informații despre:
a) rezultatele activității de exploatare dintr-o perioadă de timp;
b) veniturile si cheltuielile în cursul exercițiului financiar.
c) încasările și plățile de mijloace bănești ale entității, în cursul exercițiului financiar.
a) diminuarea termenelor de încasare a creanțelor comerciale;
b) politică de dividende mai stimulativă pentru acționari.
Capitolul 5. Analiza riscurilor
5.1 Subiecte propuse și rezolvate
1. Starea de risc în activitatea unei entități care activează în mediul economic reprezintă:
a) posibilitatea de apariție a unor evenimente care să prejudicieze activitatea economică;
b) posibilitatea ca un eveniment pozitiv sau negativ să afecteze activitatea economică;
c) posibilitatea unor evenimente care să afecteze mediul socio-politic.
2. Coeficientul de volatilitate măsoară:
a) starea de risc economic;
b) starea de risc de faliment;
c) starea de risc financiar.
3. Pragul de rentabilitate reprezintă:
a) nivelul vânzărilor care asigură acoperirea tuturor cheltuielilor și obținerea unui rezultat nul;
b) nivelul cheltuielilor care asigură un profit rezonabil;

c) nivelul veniturilor care asigură un profit rezonabil.
4. Starea de risc economic se accentuează în următoarele condiții:
a) abaterea medie pătratică a rezultatului exploatării fată de media sa în ultimele exerciții
financiare să fie minimă;
b)abaterea medie pătratică a rezultatului exploatării fată de media sa în ultimele exerciții
financiare să fie maximă;
c) volumul vânzărilor depășește cu peste 30 % nivelul critic al acestora.
5. Referitor la riscul de insolvență putem afirma următoarele:
a) este rezultatul unui management deficient al trezoreriei;
b) este o stare premergătoare apariției riscului de faliment;
c) este strâns legat de riscul economic și cel financiar.
1. Un risc economic crescut este apreciat atunci când:
a) cifra de afaceri netă se situează cu până la 10 % peste pragul de rentabilitate;
b) cifra de afaceri netă se situează cu peste 10 % peste pragul de rentabilitate;
c) cifra de afaceri netă se situează cu peste 20 % peste pragul de rentabilitate.
2. Un coeficient de elasticitate ridicat reflectă;
a) un risc de exploatare ridicat;
b) un risc de exploatare redus;
c) un risc de faliment ridicat.
3. Pragul de rentabilitate global reprezintă:
a) volumul vânzărilor care acoperă cheltuielile activității de exploatare;
b) volumul vânzărilor care acoperă cheltuielile activității curente;
b) nivelul cheltuielilor care asigură un profit rezonabil;
4. Starea de risc financiar se accentuează în următoarele condiții:
a) abaterea medie pătratică a rezultatului brut al exercițiului fată de media sa în ultimele exerciții
financiare să fie minimă;
b)abaterea medie pătratică a rezultatului brut al exercițiului fată de media sa în ultimele exerciții
4. Cea mai utilizată metodă statistică de determinare a riscului de faliment este:
a) Metodele bancare;
b) Metoda scorurilor;
c) Metodele patrimoniale.
Exemple de teste pentru examinare
Test 1
A. Subiecte teoretice
1. Coeficientul de determinație arată:
a) dacă există legătură între două fenomene economice
b) gradul de legătură între două fenomene economice
c) dacă există legătură între două fenomene economice și totodată arată intensitatea legăturii
a) influența factorului indirect asupra fenomenului se determină ca opusul abaterii factorului;
b) se aplică cu succes în cazul analizei structurale a poziției financiare, performanțelor și
fluxurilor de trezorerie;
c) se aplică în cazul relațiilor de produs, raport și complexe.
3. Următoarele operații generează o diminuare a activelor imobilizate ale entității:
a) cedarea unui titlu de participare în schimbul stingerii unei obligații;
b) vânzarea unei licențe de fabricație;
c) vânzarea de titluri de valorare ușor negociabile;
4. În Situația fluxurilor de trezorerie suma neta a principalelor componente a fluxurilor de trezorerie
b) numerarului și a echivalentului de numerar
c) plasamentelor pe termen foarte scurt;.
a) declararea de dividende bănești;

c) plata ratei de leasing financiar.
6. În cadrul activelor monetare se includ: a) cecuri de încasat; b) efectele de comerț; c) titluri
reprezentând interese de participare.
7. Reducerea gradului de autonomie financiară este determinat de:
a) retrageri ale acționarilor din afacere;
b) scăderii activului net contabil;:
c) apelarea la finanțarea de bunuri în regim de leasing financiar.
a) creșterea încasărilor de la clienți;
b) diminuarea valorii dividendelor repartizate acționarilor;
c) scăderea cheltuielilor nedeductibile.
9. Starea de risc financiar se accentuează în următoarele condiții:
a) abaterea medie pătratică a ratei rentabilității financiare față de media sa în ultimele exerciții
b) abaterea medie pătratică a rezultatului exploatării față de media sa în ultimele exerciții
a) modificarea structurii vânzărilor în favoarea unor sortimente cu prețuri de achiziție mai
mari;
b) creșterea veniturilor din chirii și/sau din alte lucrări și servicii prestate terților;
Test 2
A. Subiecte teoretice
a) achiziționarea unui bun în regim de leasing financiar;
b) achiziționarea unui bun în regim de leasing operațional.
c) achiziția de investiții financiare pe termen scurt.

2. În analiza prin trend (evolutivă) fiecare element este exprimat ca procent din:
a) valoarea din anul de bază;
b) valoarea totalului imediat superior;
c) valoare anului anterior;
3. Un indicator ce influențează în mod direct lichiditatea unei entități este:
a) viteza de rotație a creanțelor.
b) rentabilitatea financiară;
c) rata de acoperire a dobânzilor;
a) starea de echilibru financiar.
b) independența financiară;
a) reprezintă capacitatea unei entități de a genera numerar;
c) apare atunci când veniturile exceda cheltuielile perioadei;
6. Calitatea performanțelor unei entități este influențată de:
a) Viteza de rotație a creanțelor.
7 . Indicatorul EBIT se caracterizează prin următoarele:
c) reprezintă rezultatul exercițiului neinfluențat de politica de impozite și dobânzi.
8. Sporirea cifrei de afaceri este determinată de:
a) modificarea structurii vânzărilor în favoarea unor sortimente cu prețuri de vânzare mai mari;
b) nivelul redus al reducerilor comerciale acordate.
a) este influențat de politica de dividende a societății.

c) reflectă în mod direct eficiența utilizării activelor entității.
a) un nivel al profitului reprezintă o stare de solvabilitate generală ridicată ;
c) profitul net este un indiciu pentru asigurarea unui nivel de performanță ridicat
Nu pot reprezenta componente ale raportarilor financiare anuale următoarele:
A. bilanţ
B. balanță de verificare
C. cont de profit şi pierdere
Situaţiile financiare anuale nu vor fi însoţite de:
A. raportul administratorilor
B. raportul de audit
C. declarații fiscale
Informaţii referitoare exclusiv la amortizarea unei anumite categorii de imobilizări corporale le putem
obţine din:
A. note explicative
B. cont de profit şi pierdere
C. bilanţ propriu-zis
În actuala structură a situaţiilor financiare, subvenţiile pentru investiţii reprezintă:
A.capitaluri proprii;
B.venituri în avans;
C.datorii propriu-zise.
Reducerile comerciale acordate se reflectă în Contul de profit și pierdere, astfel:
A. ca o cheltuială din exploatare
B. ca o cheltuială financiară
C. ca o diminuare a veniturilor din vânzări
Ajustările de valoare sunt raportate în Contul de Profit și Pierdere , astfel:
A. la categoria cheltuieli, raportate pe bază netă (cheltuieli minus venituri)

B. la categoria venituri, raportate pe bază netă (venituri minus cheltuieli)
C. atât la cheltuieli cât și la venituri, după caz
Următoarele operaţii generează o scădere a volumului investițiilor entităţii:
A. vânzarea unui bun deținut în regim de leasing financiar
B. vânzarea unui bun în regim de leasing operaţional
C. achiziţia de investiţii financiare pe termen scurt
Sporirea fluxurilor nete de numerar este determinată de:
A. creşterea încasărilor de la clienţi
B. diminuarea cheltuielilor cu amortizarea
C. scăderea cheltuielilor nedeductibile
Care dintre următoarele operaţiuni vor fi declarate operaţiuni de exploatare:
A. plăţi pentru achiziţii de acţiuni
B. încasări de la clienți
C. plăţi ale furnizorilor de imobilizări
Care dintre următoarele operaţiuni vor fi declarate operaţiuni de finanţare:
A. plata salariilor
B. plata unei rate de credit
C. vânzări de acțiuni
Acţiunile proprii deţinute de entitate sunt raportate în bilanţ astfel:
A. la categoria active circulante, în calitate de investiţii financiare pe termen scurt
B. la categoria capitaluri şi rezerve, cu semnul plus
C. la categoria capitaluri şi rezerve, cu semnul minus
In bilanţ activele entităţii nu pot fi raportate la:
A. valoare de intrare
B. valoare netă contabilă
C. valoare de intrare diminuată cu deprecierile de valoare reversibile şi ireversibile.
Datoriile din operaţiuni de leasing financiar se reflectă în bilanț, astfel:
A. ca post bilanțier distinct, pentru entitățile listate;???

B. ca post bilanțier distinct, pentru toate tipurile de entități;
C. cumulat la categoria alte datorii, indiferent de tipul de entitate economică.
Potrivit IFRS, cheltuielile de constituire:
A. se capitalizează
B. nu se capitalizează
C. sunt reflectate doar în notele explicative
În Situaţia fluxurilor de numerar, suma netă a principalelor componente a fluxurilor de numerar va fi

egală cu creşterea sau descreşterea:
A. mijloacelor băneşti şi creanţelor asupra creanţelor
B. plasamentelor pe termen foarte scurt
C. numerarului şi a echivalentului de numerar
Metoda indirectă de determinare a fluxurilor de numerar presupune ajustarea rezultatului din

exploatare cu următoarele:
A. minus variația stocurilor
B. plus variația creanțelor
C. minus variația datoriilor
Reprezintă factori cu influență pozitiva asupra fluxurilor de numerar, următorii:
A. creşterea volumului creanţelor comparativ cu perioada anterioară
B. creşterea volumului datoriilor comparativ cu perioada anterioară
C. creşterea volumului stocurilor comparativ cu perioada anterioară
ANSWER:B
Reprezintă factori cu influență negativa asupra fluxurilor de numerar, următorii:
A. scaderea volumului datoriilor comparativ cu perioada anterioară
B. cresterea volumului stocurilor comparativ cu perioada anterioară
C.diminuarea volumului creanţelor comparativ cu perioada anterioară
Despre starea de profitabilitate a unei entităţi economice nu putem afirma următoarele:
A. reprezintă capacitatea unei entităţi economice de a desfăşura o activitate finalizată cu profit
B. este identică cu starea de rentabilitate
C. este o condiţie vitală pentru creşterea valorii entităţii economice

Referitor la valoarea adăugată nu putem afirma următoarele:
A. reflectă sporul de valoare creat de entitate
B. în calculul său nu se ia în considerare efortul entităţii economice încorporat sub forma resurselor
umane
C. este influenţată favorabil de creşterea costurilor materiale.
Scaderea profitului net este determinată de:
A. scaderea veniturilor neimpozabile
B. scaderea cheltuielilor nedeductibile
C. scaderea impoozitului pe profit
Rezultatul brut din exploatare se caracterizează prin următoarele:
A. nu ţine seama de politica de amortizări şi provizioane
B. influenţează nivelul cifrei de afaceri nete
C. este influenţat nefavorabil de o creştere a cantităţii de produse vândute
Sporirea cifrei de afaceri nete este determinată de:
A. modificarea structurii vânzărilor în favoarea unor sortimente cu preţuri de vânzare mai mici
B. creşterea veniturilor din chirii
C. primirea unor subvenţii pentru retehnologizarea producţiei
O societate care creează profit contabil se caracterizează prin:
A. înregistrează o stare de profitabilitate
B. realizează o creştere de valoare economică adăugată. în mod implicit
C. realizează o creştere a rentabilităţii globale pentru investitori, în mod implicit
Rata autonomiei financiare reprezintă:
A. modalitatea de finanţare a circuitului economic
B. un indiciu al structurii financiare
C. gradul de eficienţă a utilizării datoriilor financiare
Sporirea profitului net este determinată de:
A. creşterea veniturilor neimpozabile
B. creşterea cheltuielilor nedeductibile
C. creşterea masei impozabile.

Reduceri comerciale primite se reflectă în Contul de profit și pierdere, astfel:
A. ca un venit din exploatare
B. ca o diminuare a cheltuielilor din exploatare
C. ca un venit financiar
Elementele din bilanț sunt raportate la:
A. valoare brută
B. valoare netă diminuată cu deprecierile de valoare.
C. valoare netă contabilă
Reprezenta componente ale raportarilor financiare anuale următoarele:
A. declaratii fiscale
Referitor la Situaţia fluxurilor de numerar următoarele egalitată sunt adevarate:
A. fluxul de numerar total generat de activitate este egal cu variația numerar și echivalente de numerar
B. fluxul de numerar total este egal cu fluxul de numerar generat din activitatea de exploatare și
financiară??????????
C. fluxul de numerar reflectă încasările entității
A. fluxul de numerar reflectă încasările entității
B. fluxul de numerar total este egal cu fluxul de numerar generat din activitatea de exploatare și de
finanțare
C. fluxul de numerar total generat de activitate este egal cu diferența între încasări și plăți
Referitor la raportul cash-flow/profit, acesta reflectă:
A. un indiciu al stării de profitabilitate
B. un indiciu pentru rentabilitatea investițiilor
C. un indiciu privind riscul de manipulare al rezultatelor financiare
Referitor la valoarea raportului cash-flow/profit, este de dorit ca aceasta să fie:
A. sub 1
B. peste 1
C. egală cu 1
Compania X prezinta un volum al vanzarilor de 1.961000 (anul N) si 1.000.000 lei (anul N-1); mijloace
fixe de 890.000 lei (anul N) si 824.000 lei (anul N-1); creanțe clienți de 200.000 lei (anul N) și 240.000
(anul N-1); datorii furnizori de 188.000 (anul N) și 244.000 le (anul N-1). Privind modul de gestionare
al investițiilor putem afirma ca:
A. acestea au fost gestionate mai eficient față de anul anterior
B. acestea au fost gestionate mai puțin eficient comparativ cu anul anterior
C. nu ne putem pronunța pe baza datelor disponibile
Compania X prezinta un volum al vanzarilor de 1.961000 (anul N) si 1.000.000 lei (anul N-1); mijloace
fixe de 890.000 lei (anul N) si 824.000 lei (anul N-1); creanțe clienți de 200.000 lei (anul N) și 240.000
(anul N-1); datorii furnizori de 188.000 (anul N) și 244.000 le (anul N-1). Privind modul de gestionare
al creanțelor și datoriilor comerciale putem afirma că:
A. există o gestionare adecvată pe întreaga perioadă
B. acesta s-a deteriorat comparativ cu anul anterior
C. acesta s-a îmbunătățit comparativ cu anul anterior
Compania ABC prezinta un volum al rezultalui brut al exercițiului de 307.600 lei (anul N); total active
de 1.785.200 lei (anul N); creanțe clienți de 200.000 lei (anul N); cheltieli cu dobânzile bancare de
75.200 lei (anul N); datorii totale 860.000 (anul N). Efectul de levier al companiei ABC în exercițiul N
este:
A. pozitiv
B. negativ
Acțiunile companiei ABC se tranzacționează în prezent la 70 USD o acțiune. Profitul net este de 1.000
USD, numarul total de acțiuni este de 100, valoarea capitalului propriu al acționarilor este de 10.000
USD. Astfel valoarea PBR este:
A. 7
B. 0,7
C.10
Compania ABC prezintă în anul curent următoarele date: profit net (8.000 USD), stocuri (4.000 USD),
numerar și echivalent de numerar (1000 USD), active totale (16.000 USD), vânzări (12.000 USD),
datorii furnizori (4.000 USD), capitaluri proprii (10.000 USD), creanțe clienți (2.000 USD). Rata
lichidității curente în anul curent este:
A. 150%
B. 125%
C. 175%
USD. Astfel valoarea PER este:
A. 7
B. 0,7
C.10.
USD, vânzări de 1.200 USD, Astfel valoarea PSR este:
A. 0,05
B. 0,7
C. 5,83
Compania ABC prezintă în anul curent următoarele date: profit net (8.000 USD), stocuri (360.000 lei),
numerar și echivalent de numerar (334.000 lei), active totale (1.785.200 lei), vânzări (1.961.800 lei),
cheltuieli in avans sub 1 an (1200 lei), datorii pe termen scurt (240.000 lei), datorii pe termen lung
(520.000 lei), capitaluri proprii (925.200 lei), creanțe comerciale 200.000 lei), Venituri înregistrate în
avans sub 1 an (100.000 lei) . Valoarea capitalului de lucru în anul curent este:
A. 870.000 lei
B. -870.000 lei
C. 555.200 lei
avans sub 1 an (100.000 lei) Rata lichidității imediate în anul curent este:
A. reflectă o acoperire excedentară peste nivelul prevăzut legal
B. este influenţată în mod nefavorabil de evoluţia stocurilor
C. reflectă o acoperire excedentară sub nivelul prevăzut legal
avans sub 1 an (100.000 lei) Rata lichidității imediate în anul curent este:
A. 98,23%
B. 157,4%
C. 263,2%
avans sub 1 an (100.000 lei) Rata lichidității curente în anul curent este:
A. 98,23%
B. 263,2%
C. 157,4%
numerar și echivalent de numerar (334.000 lei), active totale (1785.200 lei), vânzări (1.961.800 lei),
avans sub 1 an (100.000 lei). Rata lichidității efective în anul curent este:
A. 157,4%
B. 98,23%
C. 263,2%
avans sub 1 an (100.000 lei). Rata autonomiei financiare în anul curent este:
A. 95,23%
B. 45,72%
C. 51,82%
avans sub 1 an (100.000 lei). Rata autonomiei financiare în anul curent este:
A. reflecta o structura financiară cu riscuri medii (stare medie –acceptabila)
B. reflecta o structura financiară cu riscuri minime (stare buna)
C. reflecta o structură financiară cu riscri ridicate (stare foarte buna )
avans sub 1 an (100.000 lei). Rata autonomiei financiare la termen în anul curent este:
A. 98,23%
B. 64%
C. 51,82%
avans sub 1 an (100.000 lei). Rata solvabilității generale pe termen lung în anul curent este:
A. 51,82%
B. 64%
C. 277,92%
avans sub 1 an (100.000 lei). Rata solvabilității generale pe termen lung în anul curent reflectă:
A. un excedent de solvabilitate (stare forte)
B. deficit de solvbilitate (stare slabă)
C. o solvabilitate medie (stare medie acceptabilă)
Compania ABC prezintă în anul curent următoarele date: profit net (239.200 lei), impozit pe pofit
(68.400 lei), stocuri (360.000 lei), numerar și echivalent de numerar (334.000 lei), active totale
(1785.200 lei), vânzări (1.961.800 lei), cheltuieli in avans sub 1 an (1200 lei), datorii pe termen scurt
(240.000 lei), datorii pe termen lung (520.000 lei), capitaluri proprii (925.200 lei), creanțe comerciale
200.000 lei), Venituri înregistrate în avans sub 1 an (100.000 lei), cheltuieli cu dobânzile (75.200 lei).
Rata profitabilităţii activelor în anul curent este:
A. 51,82%
B. 21.44%
C. 64%
Rata rentabilităţii financiare în anul curent este:
A. 25,85%
B. 21,44%
C. 64%
Rata marjei nete a profitului în anul curent este:
A. 12,19%
B. 20%
C. 21,44%
Rata marjei brute a profitului în anul curent este:
A. 12,19%
B. 15,67%
C. 21,44%
200.000 lei), Venituri înregistrate în avans sub 1 an (100.000 lei), cheltuieli cu dobânzile (75.200 lei),
Numărul de acţiuni comune în circulaţie (12.000). Vloarea EPS în anul curent este:
A. 19.93
B. 20,5 ori
C. 20,5
Numărul de acţiuni comune în circulaţie (12.000), prețul de piață al unei acțiuni (90 lei/acțiue).
Valoarea PBR în anul curent este:
A. 19.93
B. 1,16
C. 20,5
Numărul de acţiuni comune în circulaţie (12.000), prețul de piață al unei acțiuni (90 lei/acțiue).
Valoarea PER în anul curent este:
A. 4,51
B. 1,16
C. 20,5
deprecieri (120.000 lei), numărul de acţiuni comune în circulaţie (12.000), prețul de piață al unei
acțiuni (90 lei/acțiune). Valoarea EBIT în anul curent este:
A.502.400
B. 434.400
C. 382.800
acțiuni (90 lei/acțiune). Valoarea CAF în anul curent este:
A. 502.400
B. 434.400
C. 382.800
acțiuni (90 lei/acțiune). Valoarea EBITDA în anul curent este:
A. 434.400
B. 502.400
C. 382.800
Valoarea economică adăugată reflectă:
A. un indicator care nu ţine seama de costul capitalului
B. un indicator care compară costul capitalului investit cu rezultatul contabil
C. crearea de valoare pentru acţionari.
O gestionare optimă a raportului creanţe/datorii presupune:
A. termenul de încasare al creanţelor să fie mai mare decât termenul de plată a datoriilor
B. viteza de rotaţie a creanţelor să fie mai mare decât viteza de rotaţie a datoriilor
C. viteza de rotaţie a creanţelor să fie mai mică decât viteza de rotaţie a datoriilo
Un raport între fluxul de numerar din exploatare şi profitul net în creştere de la un an la an reflectă :
A. o creştere a credibilităţii performanţelor entităţii din partea terţilor
B. o diminuare a credibilităţii performanţelor entităţii din partea terţilor
C. nu influenţează credibilitatea performanţelor entităţii din partea terţilor
Fluxurile de numerar din exploatare vor fi apreciate cu un punctaj maxim atunci când:
A. există un excedent de numerar din exploatare dar se realizează deficit pe total activitate
B. există un excedent de numerar din exploatare şi pe total activitate
C. există un excedent de numerar din investiţii şi finanţare şi un deficit rezultat din activitatea de
exploatare
Următoarele operaţii generează o creştere a activelor imobilizate ale întreprinderii:
A. declararea şi plata de dividende băneşti
B. achiziţionarea unui bun în regim de leasing financiar
C. achiziţionarea unui bun în regim de leasing operaţional
Informaţii privind valoarea brută imobilizărilor le putem obţine din:
A. Bilanţul propriu-zis???
B. Contul de profit şi pierdere
C. Notele explicative
B. un indiciu al structurii financiare???

Teorie
Nu pot reprezenta componente ale raportarilor financiare anuale următoarele:

A. bilanţ
ANSWER:B
Situaţiile financiare anuale nu vor fi însoţite de:

A. raportul administratorilor
B. raportul de audit
C. declarații fiscale
ANSWER:C
Informaţii referitoare exclusiv la amortizarea unei anumite categorii de imobilizări corporale le

putem obţine din:
A. note explicative
B. cont de profit şi pierdere
C. bilanţ propriu-zis
ANSWER:A
În actuala structură a situaţiilor financiare, subvenţiile pentru investiţii reprezintă:

A.capitaluri proprii;
B.venituri în avans;
C.datorii propriu-zise.
ANSWER:B
Reducerile comerciale acordate se reflectă în Contul de profit și pierdere, astfel:

A. ca o cheltuială din exploatare
B. ca o cheltuială financiară
C. ca o diminuare a veniturilor din vânzări
1
ANSWER:C
Ajustările de valoare sunt raportate în Contul de Profit și Pierdere , astfel:

A. la categoria cheltuieli, raportate pe bază netă (cheltuieli minus venituri)
B. la categoria venituri, raportate pe bază netă (venituri minus cheltuieli)
C. atât la cheltuieli cât și la venituri, după caz
ANSWER: A
Următoarele operaţii generează o scădere a volumului investițiilor entităţii:

A. vânzarea unui bun deținut în regim de leasing financiar
B. vânzarea unui bun în regim de leasing operaţional
C. achiziţia de investiţii financiare pe termen scurt
ANSWER:A
Sporirea fluxurilor nete de numerar este determinată de:

A. creşterea încasărilor de la clienţi
B. diminuarea cheltuielilor cu amortizarea
C. scăderea cheltuielilor nedeductibile
ANSWER: A
Care dintre următoarele operaţiuni vor fi declarate operaţiuni de exploatare:

A. plăţi pentru achiziţii de acţiuni
B. încasări de la clienți
C. plăţi ale furnizorilor de imobilizări
ANSWER:B
Care dintre următoarele operaţiuni vor fi declarate operaţiuni de finanţare:

A. plata salariilor
B. plata unei rate de credit
C. vânzări de acțiuni
2
ANSWER:B
Acţiunile proprii deţinute de entitate sunt raportate în bilanţ astfel:

A. la categoria active circulante, în calitate de investiţii financiare pe termen scurt
B. la categoria capitaluri şi rezerve, cu semnul plus
C. la categoria capitaluri şi rezerve, cu semnul minus
ANSWER:C
In bilanţ activele entităţii nu pot fi raportate la:

A. valoare de intrare
B. valoare netă contabilă
C. valoare de intrare diminuată cu deprecierile de valoare reversibile şi ireversibile.
ANSWER: A
Datoriile din operaţiuni de leasing financiar se reflectă în bilanț, astfel:

A. ca post bilanțier distinct, pentru entitățile listate;
B. ca post bilanțier distinct, pentru toate tipurile de entități;
C. cumulat la categoria alte datorii, indiferent de tipul de entitate economică.
ANSWER:A
Potrivit IFRS, cheltuielile de constituire:

A. se capitalizează
B. nu se capitalizează
C. sunt reflectate doar în notele explicative
ANSWER:B
În Situaţia fluxurilor de numerar, suma netă a principalelor componente a fluxurilor de numerar

va fi egală cu creşterea sau descreşterea:
A. mijloacelor băneşti şi creanţelor asupra creanţelor
B. plasamentelor pe termen foarte scurt
C. numerarului şi a echivalentului de numerar
3
ANSWER:C
Metoda indirectă de determinare a fluxurilor de numerar presupune ajustarea rezultatului din

exploatare cu următoarele:
A. minus variația stocurilor
B. plus variația creanțelor
C. minus variația datoriilor
ANSWER:A
Reprezintă factori cu influență pozitiva asupra fluxurilor de numerar, următorii:

A. creşterea volumului creanţelor comparativ cu perioada anterioară
B. creşterea volumului datoriilor comparativ cu perioada anterioară
C. creşterea volumului stocurilor comparativ cu perioada anterioară
ANSWER:B
Reprezintă factori cu influență negativa asupra fluxurilor de numerar, următorii:

A. scaderea volumului datoriilor comparativ cu perioada anterioară
B. cresterea volumului stocurilor comparativ cu perioada anterioară
C.diminuarea volumului creanţelor comparativ cu perioada anterioară
ANSWER:B
Despre starea de profitabilitate a unei entităţi economice nu putem afirma următoarele:

A. reprezintă capacitatea unei entităţi economice de a desfăşura o activitate finalizată cu profit
B. este identică cu starea de rentabilitate
C. este o condiţie vitală pentru creşterea valorii entităţii economice
ANSWER: B
Referitor la valoarea adăugată nu putem afirma următoarele:

A. reflectă sporul de valoare creat de entitate
B. în calculul său nu se ia în considerare efortul entităţii economice încorporat sub forma
resurselor umane
4
C. este influenţată favorabil de creşterea costurilor materiale.
ANSWER: C
Scaderea profitului net este determinată de:

A. scaderea veniturilor neimpozabile
B. scaderea cheltuielilor nedeductibile
C. scaderea impoozitului pe profit
ANSWER:B
Rezultatul brut din exploatare se caracterizează prin următoarele:

A. nu ţine seama de politica de amortizări şi provizioane
B. influenţează nivelul cifrei de afaceri nete
C. este influenţat nefavorabil de o creştere a cantităţii de produse vândute
ANSWER: A
Sporirea cifrei de afaceri nete este determinată de:

A. modificarea structurii vânzărilor în favoarea unor sortimente cu preţuri de vânzare mai mici
B. creşterea veniturilor din chirii
C. primirea unor subvenţii pentru retehnologizarea producţiei
ANSWER: B
O societate care creează profit contabil se caracterizează prin:

A. înregistrează o stare de profitabilitate
B. realizează o creştere de valoare economică adăugată. în mod implicit
C. realizează o creştere a rentabilităţii globale pentru investitori, în mod implicit
ANSWER:A

5
B. un indiciu al structurii financiare
ANSWER:B

ANSWER:A
Reduceri comerciale primite se reflectă în Contul de profit și pierdere, astfel:

A. ca un venit din exploatare
B. ca o diminuare a cheltuielilor din exploatare
C. ca un venit financiar
ANSWER: B
Elementele din bilanț sunt raportate la:

A. valoare brută
B. valoare netă diminuată cu deprecierile de valoare.
C. valoare netă contabilă
ANSWER: C
Reprezenta componente ale raportarilor financiare anuale următoarele:

A. declaratii fiscale
ANSWER:C

A. fluxul de numerar total generat de activitate este egal cu variația numerar și echivalente de
numerar
6
B. fluxul de numerar total este egal cu fluxul de numerar generat din activitatea de exploatare
și financiară
C. fluxul de numerar reflectă încasările entității
ANSWER:A

A. fluxul de numerar reflectă încasările entității
B. fluxul de numerar total generat de activitate este egal cu diferența între încasări și plăți
C. fluxul de numerar total este egal cu fluxul de numerar generat din activitatea de exploatare
și de finanțare
ANSWER: B
Referitor la raportul cash-flow/profit, acesta reflectă:

A. un indiciu al stării de profitabilitate
B. un indiciu pentru rentabilitatea investițiilor
C. un indiciu privind riscul de manipulare al rezultatelor financiare
ANSWER: C
Referitor la valoarea raportului cash-flow/profit, este de dorit ca aceasta să fie:

A. sub 1
B. peste 1
C. egal cu 1
ANSWER: B
Compania X prezinta un volum al vanzarilor de 1.961000 (anul N) si 1.000.000 lei (anul N-1);
mijloace fixe de 890.000 lei (anul N) si 824.000 lei (anul N-1); creanțe clienți de 200.000 lei
(anul N) și 240.000 (anul N-1); datorii furnizori de 188.000 (anul N) și 244.000 le (anul N-1).
Privind modul de gestionare al investițiilor putem afirma ca:
A. acestea au fost gestionate mai eficient față de anul anterior
B. acestea au fost gestionate mai puțin eficient comparativ cu anul anterior
7
ANSWER: A
Compania X prezinta un volum al vanzarilor de 1.961000 (anul N) si 1.000.000 lei (anul N-1);
mijloace fixe de 890.000 lei (anul N) si 824.000 lei (anul N-1); creanțe clienți de 200.000 lei
(anul N) și 240.000 (anul N-1); datorii furnizori de 188.000 (anul N) și 244.000 le (anul N-1).
Privind modul de gestionare al creanțelor și datoriilor comerciale putem afirma că:
A. există o gestionare adecvată pe întreaga perioadă
B. acesta s-a deteriorat comparativ cu anul anterior
C. acesta s-a îmbunătățit comparativ cu anul anterior
ANSWER: B
Compania ABC prezinta un volum al rezultalui brut al exercițiului de 307.600 lei (anul N);
total active de 1.785.200 lei (anul N); creanțe clienți de 200.000 lei (anul N); cheltieli cu
dobânzile bancare de 75.200 lei (anul N); datorii totale 860.000 (anul N). Efectul de levier al
companiei ABC în exercițiul N este:
A. pozitiv
B. negativ
ANSWER: A
Acțiunile companiei ABC se tranzacționează în prezent la 70 USD o acțiune. Profitul net este
de 1.000 USD, numarul total de acțiuni este de 100, valoarea capitalului propriu al acționarilor
este de 10.000 USD. Astfel valoarea PBR este:
A. 7
B. 0,7
C.10
ANSWER: B
Compania ABC prezintă în anul curent următoarele date: profit net (8.000 USD), stocuri (4.000
USD), numerar și echivalent de numerar (1000 USD), active totale (16.000 USD), vânzări
(12.000 USD), datorii furnizori (4.000 USD), capitaluri proprii (10.000 USD), creanțe clienți
(2.000 USD). Rata lichidității curente în anul curent este:
A. 150%
8
B. 125%
C. 175%
ANSWER: C
este de 10.000 USD. Astfel valoarea PER este:
A. 7
B. 0,7
C.10.
ANSWER: A
este de 10.000 USD, vânzări de 1.200 USD, Astfel valoarea PSR este:
A. 0,05
B. 0,7
C. 5,83
ANSWER: C
Compania ABC prezintă în anul curent următoarele date: profit net (8.000 USD), stocuri
(360.000 lei), numerar și echivalent de numerar (334.000 lei), active totale (1.785.200 lei),
vânzări (1.961.800 lei), cheltuieli in avans sub 1 an (1200 lei), datorii pe termen scurt (240.000
lei), datorii pe termen lung (520.000 lei), capitaluri proprii (925.200 lei), creanțe comerciale
200.000 lei), Venituri înregistrate în avans sub 1 an (100.000 lei) . Valoarea capitalului de lucru
în anul curent este:
A. 870.000 lei
B. -870.000 lei
C. 555.200 lei
ANSWER: C
9
200.000 lei), Venituri înregistrate în avans sub 1 an (100.000 lei) Rata lichidității imediate în
anul curent este:
A. reflectă o acoperire excedentară peste nivelul prevăzut legal
B. este influenţată în mod nefavorabil de evoluţia stocurilor
C. reflectă o acoperire excedentară sub nivelul prevăzut legal
ANSWER: A
200.000 lei), Venituri înregistrate în avans sub 1 an (100.000 lei) Rata lichidității imediate în
anul curent este:
A. 98,23%
B. 157,4%
C. 263,2%
ANSWER: B
200.000 lei), Venituri înregistrate în avans sub 1 an (100.000 lei) Rata lichidității curente în
anul curent este:
A. 98,23%
B. 263,2%
C. 157,4%
ANSWER: B
(360.000 lei), numerar și echivalent de numerar (334.000 lei), active totale (1785.200 lei),
200.000 lei), Venituri înregistrate în avans sub 1 an (100.000 lei). Rata lichidității efective în
anul curent este:
A. 157,4%
10
B. 98,23%
C. 263,2%
ANSWER: B
200.000 lei), Venituri înregistrate în avans sub 1 an (100.000 lei). Rata autonomiei financiare
A. 95,23%
B. 45,72%
C. 51,82%
ANSWER: C
A. reflecta o structura financiară cu riscuri medii (stare medie –acceptabila)
B. reflecta o structura financiară cu riscuri minime (stare buna)
C. reflecta o structură financiară cu riscri ridicate (stare foarte buna )
ANSWER: A
la termen în anul curent este:
A. 98,23%
B. 64%
C. 51,82%
ANSWER: B
11
200.000 lei), Venituri înregistrate în avans sub 1 an (100.000 lei). Rata solvabilității generale
pe termen lung în anul curent este:
A. 51,82%
B. 64%
C. 277,92%
ANSWER: C
200.000 lei), Venituri înregistrate în avans sub 1 an (100.000 lei). Rata solvabilității generale
pe termen lung în anul curent reflectă:
A. un excedent de solvabilitate (stare forte)
B. deficit de solvbilitate (stare slabă)
C. o solvabilitate medie (stare medie acceptabilă)
ANSWER: A
Compania ABC prezintă în anul curent următoarele date: profit net (239.200 lei), impozit pe
pofit (68.400 lei), stocuri (360.000 lei), numerar și echivalent de numerar (334.000 lei), active
totale (1785.200 lei), vânzări (1.961.800 lei), cheltuieli in avans sub 1 an (1200 lei), datorii pe
termen scurt (240.000 lei), datorii pe termen lung (520.000 lei), capitaluri proprii (925.200 lei),
creanțe comerciale 200.000 lei), Venituri înregistrate în avans sub 1 an (100.000 lei), cheltuieli
cu dobânzile (75.200 lei). Rata profitabilităţii activelor în anul curent este:
A. 51,82%
B. 21.44%
C. 64%
ANSWER: B
12
cu dobânzile (75.200 lei). Rata rentabilităţii financiare în anul curent este:
A. 25,85%
B. 21,44%
C. 64%
ANSWER: A
cu dobânzile (75.200 lei). Rata marjei nete a profitului în anul curent este:
A. 12,19%
B. 20%
C. 21,44%
ANSWER: A
cu dobânzile (75.200 lei). Rata marjei brute a profitului în anul curent este:
A. 12,19%
B. 15,67%
C. 21,44%
ANSWER: B
13
cu dobânzile (75.200 lei), Numărul de acţiuni comune în circulaţie (12.000). Vloarea EPS în
anul curent este:
A. 19.93
B. 20,5 ori
C. 20,5
ANSWER: A
cu dobânzile (75.200 lei), Numărul de acţiuni comune în circulaţie (12.000), prețul de piață
al unei acțiuni (90 lei/acțiue). Valoarea PBR în anul curent este:
A. 19.93
B. 1,16
C. 20,5
ANSWER: B
cu dobânzile (75.200 lei), Numărul de acţiuni comune în circulaţie (12.000), prețul de piață
al unei acțiuni (90 lei/acțiue). Valoarea PER în anul curent este:
A. 4,51
B. 1,16
C. 20,5
ANSWER: A
14
cu dobânzile (75.200 lei), deprecieri (120.000 lei), numărul de acţiuni comune în circulaţie
(12.000), prețul de piață al unei acțiuni (90 lei/acțiune). Valoarea EBIT în anul curent este:
A.502.400
B. 434.400
C. 382.800
ANSWER: C
(12.000), prețul de piață al unei acțiuni (90 lei/acțiune). Valoarea CAF în anul curent este:
A. 502.400
B. 434.400
C. 382.800
ANSWER: B
(12.000), prețul de piață al unei acțiuni (90 lei/acțiune). Valoarea EBITDA în anul curent este:
A. 434.400
B. 502.400
C. 382.800
ANSWER: B
15

Diagnostig Grile Exam

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Diagnostig Grile Exam

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Capitolul 1.

Metodologia analizei economico-financiare

1.1. Subiecte propuse și rezolvate

Partea I. Subiecte teoretice

1. Procedeele analizei calitative au următorul rol :

a) de a modela fenomenele economico-financiare.

b) de a identifica cauzele producerii fenomenelor economico-financiare;

c) de a măsură influenta factorilor asupra fenomenelor economico-financiare;

2. Ordinea de analiză a factorilor de intercondiționare este:

b) aceiași cu ordinea de formare a fenomenului;

c) inversul ordinii de intercondiționare a fenomenului;

3. Care din următoarele afirmații sunt adevărate:

firmelor prin ordonarea crescătoare a valorilor obținute pentru fiecare firmă ;

b) procedeul distanței aparține analizei competiționale și realizează topul firmelor prin

ordonarea crescătoare a valorilor obținute pentru fiecare firmă;

c) procedeul indicatorului sintetic realizează o evaluare a influenței factorului asupra

fenomenului în mărimi relative.

4. În cadrul procedeului substituțiilor înlănțuite sunt valabile următoarele afirmații:

a) tine seama de ordinea de analiză a factorilor;

5. Privind procedeul balanțier sunt adevărate următoarele:

a) influenta factorului direct asupra fenomenului se determină ca opusul abaterii factorului

b) influenta factorului direct asupra fenomenului se determină ca abatere a factorului direct;

c) se aplică în cazul relațiilor de tip determinist.

6. Referitor la procedeul substituțiilor înlănțuite relativ putem afirma următoarele:

a) abaterea relativă a fenomenului se determină scăzând 100 din indicele fenomenului ;

c) influenta relativă a factorilor se stabilește în mod succesiv asupra factorilor cantitativi și

7. În modelul cheltuielilor cu materiile prime și materialele, reprezintă un factor cantitativ:

a) costul de achiziție unitar al materiilor și materialelor;

b) cantitatea de produse obținute dintr-un sortiment de produs;

c) consumul specific de material pe unitatea de produs;

8. Coeficientul de determinație arată:

a) dacă există legătură între două fenomene economice;

b) intensitatea legăturii între două fenomene economice;

9. Fie ecuația de regresie Y = 25 - 30 X unde Y reprezintă volumul cifrei de afaceri iar X

reprezintă personalul indirect productiv. Interpretarea parametrilor ecuației de regresie este:

10. Referitor la coeficientul de elasticitate „alfa ” sunt adevărate următoarele afirmații:

a) se poate determina ca raport între abaterea relativă a fenomenului și abaterea relativă a

b) arată cu cât se modifică fenomenul la o creștere a factorului capital cu 1 %;

c) arată că fenomenul se modifică cu 1 % dacă factorul creste cu %.

1.2. Subiecte teoretice și practice propuse spre rezolva

Partea I. Subiecte teoretice

1. Reprezintă un factor cantitativ :

b) costul unitar al produselor obținute;

c) prețul de achiziție al materiilor și materialelor.

2. Următoarele afirmații sunt adevărate:

a) procedeul matricei comparațiilor aparține analizei competiționale și realizează topul firmelor

prin ordonarea crescătoare a valorilor obținute pentru fiecare firmă;

b) procedeul distanței aparține analizei competiționale și realizează topul firmelor prin

ordonarea crescătoare a valorilor obținute pentru fiecare firmă;

c) procedeul matricei comparațiilor aparține analizei competiționale și realizează topul firmelor

prin ordonarea crescătoare a valorilor obținute pentru fiecare firmă;

3. În cadrul procedeului substituțiilor înlănțuite sunt valabile următoarele afirmații:

a) ține seama de ordinea de analiză a factorilor;

4. Privind procedeul balanțier sunt adevărate următoarele:

a) Influența factorului indirect asupra fenomenului se determină ca opusul abaterii factorului;

b) Influența factorului indirect asupra fenomenului se determină ca abatere a factorului

c) Influența factorului indirect asupra fenomenului se determină ca abatere a factorului direct;

5. În cazul regresiei simple (liniare) următoarele afirmații sunt adevărate:

a) coeficientul de regresie „b” –panta dreptei confirmă existenta/nonexistența unei relații

de cauzalitate între fenomenul și factorul de influența analizați;

b) coeficientul de determinație are o putere informațională mai mare decât coeficientul de

c) coeficientul de determinație are o putere informațională mai mică decât coeficientul de

6. Procedeul funcțiilor de producție se caracterizează prin următoarele: