U N IV ERS ITA TEA B ABEŞ - B OLYA I

Facultatea de Ştiinţe Economice şi Gestiunea Afacerilor

Expertiză contabilă și audit financiar

Unitate Generatoare de
Numerar

Student,
Maria-Ioana MARC

Disciplina
Standarde de Raportare Financiar Contabilă

2022
 U N IV ERS ITA TEA B ABEŞ - B OLYA I
Facultatea de Ştiinţe Economice şi Gestiunea Afacerilor

Expertiză contabilă și audit financiar

Unitate Generatoare de
Numerar

Student,
Maria-Ioana MARC

Disciplina
Standarde de Raportare Financiar Contabilă

2022
 Rezumat

In aceasta lucrare am tratat deprecierea activelor, respectiv clarificari referitoare la Unitate Generatoare
de Numerar. Referatul incadreaza si o lucrare practica in care sustin definitiile si incadrarile teoretice
prezentate in primul capitol.

Standardele contabile reprezintă un set de cerinţe care sunt respectate de către companii (entităţi
economice) atunci când întocmesc situaţiile financiare. Acest set de reguli poate fi văzut ca un ghid
menit să îndrume companiile în realizare procedurilor financiaro-contabile, astfel încăt bilanțurile și
raportările contabile să reflecte cu fidelitate situația contabilă existentă în patrimoniul societății.

ii
Cuprins

Abrevieri ............................................................................................................................................... iv
Lista figurilor ........................................................................................................................................ v
Introducere ............................................................................................................................................ 1
1. Partea 1: Reglementarea Unității Generatoare de Numerar .................................................... 2
1.1 Necesitatea evaluării activelor imobilizate corporale ................................................................... 2
1.2 Recunoașterea și evaluarea activelor ............................................................................................ 3
1.3 Exemplu de activ pentru Unitatea generatoare de numerar .......................................................... 4
Concluzii ................................................................................................................................................ 7
Bibliografie ............................................................................................................................................ 8
Anexe ...................................................................................................................................................... 9

iii
Abrevieri

UGN, Unitate Generatoare de Numerar

SEN, Sistemul Energetic Național

iv
Lista figurilor

Figuri:
Figura. 1 Activ Imobilizat corporal – Turbina Eoliană, asamblată ......................................................... 5
Figura. 2 Activ Imobilizat corporal – Turbina Eoliană, explicată .......................................................... 5

v
Introducere

In aceasta lucrare este prezentată, exemplificată și analizată Unitatea Generatoare de Numerar, prin
difiniții și exemplul prezentat.

Primul capitol cuprinde definiții și explicații privind importanța deprecierii activelor imobilizate
corporal, utilitatea dar si utilizarea corespunzatoare a Unitatii Generatoare de Numerar.
Acest capitol explică și concentrează aspecte detaliate în Standarde Internaționale de Contabilitate,
precum IAS 16, acesta detaliază concepte legate de imobilizări corporale (nu face referire la
imobilizările corporale deținute în scopul vânzării, dar și metode de identificare, de evaluare,
concentrând astfel aspectele IAS 36, standard care explică și dezvoltă procesul de depreciere a activelor.

1
 TITLUL LUCRĂRII – EVENTUAL PRESCURTAT PENTRU A SE ÎNCADRA PE UN SINGUR RÂND

1. Partea 1: Reglementarea Unității Generatoare de Numerar

Consultând Standardele Internaționale de Contabilitate (IAS-16, IAS-36), am reușit să încadrez în

acest capitol, diverse aspecte teorice, aspecte considerate de mine esențiale în întelegerea și explicarea
termenului de Unitate Generatoare de Numerar.
IAS 16 (Imobilizări corporale) încadrează activele imobilizate corporale ca fiind o resursă, un bun
deținut de societatea comercială, nedestinată vânzării/comercializării, care deși nu generează beneficii
financiare directe, aceastea vor genera beneficii financiare viitoare.

1.1 Necesitatea evaluării activelor imobilizate corporale

Contabilitatea este cea care reflectă cu exactitate situația financiară existentă la nivelul unei entități.
Reglementăriile și Standardele financiare vin să susțină și să ajute experții contabili să redea cu
strictețe toate mișcările/tranzacțiile ce au loc în cadrul societății.

Înregistrările contabile au menirea de a transcrie ordinea intrărilor și a ieșirilor, de a transpune

fapticul în înscrisuri. Așadar, situațiile financiare reprezintă “oglinda” tranzațiilor, respectând
ordinea intrării și ieșirii acestora din gestiune, dar totodată măsoară valoare exactă a activelor
deținute și reflectate în bilanț.

Prin urmare, deprecierea activelor nu reprezintă decât o ajustare a valorii acestora, menită să reflecte
în permanență valoarea actualizată a acestora. Totodată, considerând că rentabilitatea unei societăți
este în strânsă legătură cu profitul societății iar una dintre metodele eficiente de a crește acest profit
este de a optimiza procesele de producție, respectiv, reducerea pe cât posibil a costurilor de realizare
a produselor și a serviciilor, este vitală asigurarea unei condiții optime de lucru, respectiv
funcționarea la capacități maxime a resurselor. Activele care au fost ultilizate la maxim, nu vor mai
fi implicate direct în reducerea costurilor, dar chiar ar putea să le mărească, necesitând diverse
costuri adiționale cu reparația.

Considerând aspectele enumerate anterior, evaluarea și deprecierea activelor imobilizate corporale

este implicată în mod direct în procesul decizional al utilizatoriilor entități, dar și în procesul
operațional, aceste activele fiind direct responsabile de optimizarea proceselor tehnologice,
evaluarea periodică și ajustarea valorii, pot decide randamentul pe care activele îl au, respectiv
capacitatea lor de a genera profit.

La intrarea în patrimoniu, activele se înregistrează la valoare de intrare, acestea fiind evaluate inițial
în funcție de costul de achiziție sau de producție. Ulterior se va lua în calcul amortizarea(care se

2
TITLUL LUCRĂRII – EVENTUAL PRESCURTAT PENTRU A SE ÎNCADRA PE UN SINGUR RÂND

face lunar), respectiv deprecierea valorică a activului. Drept urmare, considerând definiția
deprecierii activului în sens general, amortizarea nu face altceva decât să asigure acuratețea
aprecierii valorii unui activ, obiectivul principal al standardului fiind de a asigura fidelitatea între
valoarea înregistrată și valoarea lor recuperabilă.

Valoarea recuperabilă reprezintă cea mai mare valoare între valoarea de utilizare și valoarea justă,
aceasta este valoarea care realizează comparația directă între randamentul activului (valoarea de
utilizare) și valoarea de piață pe care compania ar obține-o pentru activul respectiv, minus
cheltuielile de vânzare (valoarea justă), valoare recuperabilă reprezentând astfel opțiunea cea mai
bună de gestionare a activului (utilizare sau vânzare).

Valoarea de utilizare se calculează prin actualizare fluxurilor viitoare de trezorerie generate de activ,
altfel spus, aceasta este reprezentată de capacitatea activului imobilizat corporal de a produce
resurse bănești, mai exact, contribuția acesteia la reducerea costurilor de producție, repectiv
gestionării proceselor.

De menționat este însă, faptul că evaluarea activelor se realizează numai în situații în care valoare
contabilă este mai mare decât valoarea recuperabilă, valoare contabilă fiind valoarea rămasă după
scăderea amortizării:

Valoarecontabilă = Valoareintrare – Amortizare

Pentru a putea determina valorile prezentate anterior, avem nevoie de un activ independent, care
funcționează individual, fără alți factori care pot influiența randamentul produs de el. Însă, aceasta
situație nu este mereu valabilă, în anumite situații de excepție evaluarea activelor nu se poate realiza
datorită naturii și a funcționalității acestora, funcționalitatea unor active fiind co-dependente una de
cealată, cu alte cuvinte, determinarea fluxului de numerar viitor nu este posibilă, astfel niciunul
dintre calculele enumerate nu este realizabil, făcând astfel obiectul deprecierii imposibil.

1.2 Recunoașterea și evaluarea activelor

Standardul IAS 36, împreună cu IAS 38 (Contabilitatea investițiilor în entități asociate) indică
momentul optim de evaluare și recunoașterea unui activ care a intrat in patrimoniul societății.

Standardul cere efectuarea unei revizuiri oricând există un indiciu că valoarea contabilă
(valoarea netă înregistrată în contabilitate) a unui activ poate să fi scăzut sub valoarea
recuperabilă.

O pierdere din depreciere trebuie recunoscută ori de câte ori valoarea contabilă depăşeşte
valoarea recuperabilă adică, valoarea care ar trebui recuperată prin folosirea sau vânzarea
activului. În acest caz, valoarea contabilă a activului este redusă la valoarea recuperabilă.
Această reducere este cunoscută ca o pierdere din depreciere.

3
 TITLUL LUCRĂRII – EVENTUAL PRESCURTAT PENTRU A SE ÎNCADRA PE UN SINGUR RÂND

La fiecare dată a bilanţului, o entitate trebui să evalueze dacă există vreun indiciu că deprecierea
a avut loc.

Unde nu există astfel de indicii, atunci nici o altă cerinţă din IAS 36 nu mai trebuie aplicată.

Cu toate acestea, acolo unde există un indiciu că a avut loc o depreciere, entitatea trebuie să
estimeze valoarea recuperabilă a activului.

1.3 Exemplu de activ pentru Unitatea generatoare de numerar

Pentru a aprofunda si intelege conceptul de unitate generatoare de numerar, voi exemplifica și

ilustra în cele ce urmează, un grup de active care se depreciează ca și UGN.
Definitia si semnificatia activelor, acestea fiind catalogate de către IAS 16 ca fiind proprietăți
materiale deținute de societate care generează indirect beneficii economice viitoare.
Astfel am ales să exemplific utilizând un activ imobilizat corporal: Turbina Eoliană.
Acest activ este construit de producător din România, PMG WIND.
Compania PMG WIND, cu sediul principal în Cluj-Napoca are ca si domeniu principal sistemele
de energie regenerabilă. Spre exemplu sistemele eoliene, microhidrocentralele, panourile fotovoltaice,
sistemele de control, sincronizarea și automatizarea.
Acest activ este utilizat atât de firme care se ocupă cu producerea și distribuirea energiei electrice,
cât și de alte firme care vor să reducă costurile de producție, viteza vântului fiind energie regenerabilă,
verde, care este gratis.
Cunoscute și sub denumirea de mori de vânt, turbinele eoliene sunt echipamente ce transformă
energia cinetică a vântului în energie mecanică,iar mai apoi în energie electrcă.
Eoliana conține un rotor cu pale fixate pe un ax orizontal sau vertical. Antrenat de puterea
vântului, rotorul pune în mișcare un generator electric. Sistemul mecanic cuprinde și un multiplicator
de viteză care acționează direct axul central al generatorului electric.
Părțile componente ale unei turbine eoline:
- Palele rotorului – captează energia vântului și o transit către rotor;
- Axa rotorului – leagă rotorul de generator;
- Generatorul – produce curentul eletric.

4
 TITLUL LUCRĂRII – EVENTUAL PRESCURTAT PENTRU A SE ÎNCADRA PE UN SINGUR RÂND

/s.
Figura. 1 Activ Imobilizat corporal – Turbina Eoliană, asamblată

În figura de mai jos se pot observa elementele activului descrise anterior:

Figura. 2 Activ Imobilizat corporal – Turbina Eoliană, explicată

5
 TITLUL LUCRĂRII – EVENTUAL PRESCURTAT PENTRU A SE ÎNCADRA PE UN SINGUR RÂND

Folosirea eolienelor de către entități reprezintă un real avantaj, deoarece acestea ar avea un câștig
avantajos economisind și reducând cheltuielile cu electricitatea. Acesta este un real avantaj deoarece
electricitatea devine tot mai costisitoare, odată cu creșterea inflației.

Faptul că eolienele sunt de mai multe dimensiuni reprezintă încă o data un avantaj, astfel că fiecare
entitate poate achiziționa eoliana care să se potrivească nevoilor sale.
Turbinele eoliene mici sunt capabile de generarea a 50-60 KW putere și folosesc rotoare cu diametru
între 1–15 m.
Dezavantajele eolienelor sunt cauzate de vând, acestea folosind viteza vântului, limitează folosirea
acestora în anumite zone,însă nu de tot, deoarece efectul este că nu furnizează aceași energie constant.

Rezultatele la ieşire a unei turbine eoliene depind de dimensiunea turbinei si viteza vântului ce intră în
contact cu rotorul. Turbinele eoliene fabricate în prezent au puteri de la 250 W la 7 MW.
O turbina cu o capacitate de 2,5 – 3 MW poate produce mai mult de 6 milioane kWh într-un an.
Energia electrică consumată de instalaţiile de pe amplasament aparținând S.C. BEPCO S.R.L., este de
aproximativ 80 MWh/an (80.000 kWh/an), date preluate din SEN (Sistemul Energetic Național).
Așadar, putem concluziona faptul că o turbina cu o capacitate de 2,5 – 3 MW poate acoperi în mod real
și fără probleme consumul de energie electrică a unei societăți precum S.C. BEPCO S.R.L., producând
un nivel de energie de până la 75 de ori mai mare decât nivelul de energie electică utilizat.

6
Concluzii

Îmbinând definițiile și exemplul prezentat în cadrul acestui proiect, sintetizăm faptul că, activele
imobilizate corporale se recunosc ca fiind buuri corporale destinate utilizării în cadrul întreprinderii în
vederea realizării și optimizării proceselor de producție și se evauează credibil.

Folosindu-se ca referință principală bibliografică standardele internaționale de contabilitate IAS 36 și

IAS 16, lucrarea rezumă și se concentrează pe clarificări conceptuale ale Unității Generatoare de
Numerar.

7
Bibliografie

http://contabilitate-primara.blogspot.com/2011/02/ias-36-deprecierea-activelor.html
V. Bogdan-Recunoașterea și evaluarea deprecierii activelor –influențe asupra situațiilor financiare
http://store.ectap.ro/articole/71.pdf
IAS 36 Impairment of Assets revised
https://pmgwind.ro/turbine-eoliene/
http://contabilitate-primara.blogspot.com/2011/02/ias-36-deprecierea-activelor.html
https://www.wind-energy-the-facts.org/partea-a-iii-a--economia-energiei-eoliene.html

8
Anexe

Anexa 1. Screenshot EON XR