Capitolul I.1 Analiza Performantelor Intreprinderii Prin Rentabilitate

Capitolul I - Analiza performan
performanţelor
elor întreprinderii prin rentabilitate
Capitolul I
Analiza performanţelor întreprinderii prin rentabilitate
1. Abordări
ri conceptuale privind rentabilitatea
2. Analiza rezultatului întreprinderii
2.1 Analiza structur
structurii rezultatului exerciţiului
iului la nivel de întreprindere
2.1.1.
.1.1. Analiza structural
structurală a rezultatului după destinaţia
destinaţ cheltuielilor de
exploatare
2.1.2.
.1.2. Analiza structural
structurală a rezultatului după natura veniturilor şi cheltuielilor
2.2
.2 Analiza factoriala a profitului
2.2.1. Analiza factorial
factorială a rezultatului net al exerciţiului
factorială a rezultatului exploatării
2.2.3.. Analiza factorial
factorială a rezultatului aferent cifrei de afaceri
factorială a profitului pe produs
3. Analiza
naliza ratelor de rentabilitate
3.1 Rata rentabilităăţii comerciale
3.2 Rata rentabilităăţii resurselor consumate
3.3 Rata rentabilităăţii economice a activelor
3.4 Rata rentabilităăţii financiare
4. Analiza cost-volum-profit
profit
1. Abordări
ri conceptuale privind rentabilitatea
Performanţaa este percepută în general ca succes al unei acţiuni iniţiate.
iate. Particularizat la nivelul
întreprinderii, conceptul de performan
performanţă este asociat în literature de specialitate cu eficienţa
eficien şi
eficacitatea.
Eficienţa cum trebuie (doing things right)
Eficacitate ce trebuie (doing right things)
Figura 1. Evaluarea performanţei
1
Capitolul I - Analiza performanţelor întreprinderii prin rentabilitate
“Reasumarea problematicii întreprinderii – în concepţia unui sistem holistic circumscris de

noua paradigmă economică -, ca şi recunoaşterea lărgirii sferei incidenţei activităţii sale de la
deţinătorii de acţiuni la deţinătorii de interese, în contextual tendinţelor globalizatoare, presupun o
abordare complexă a analizei performanţelor acesteia”1.
Evaluarea performanțelor întreprinderii se realizează pe baza unor criterii și indicatori, cu
reconsiderarea permanentă în timp2:
perioada criterii și indicatori de evaluare a performanţei

1960-1970 mărimea firmei măsurată prin cifra de afaceri și valoarea activelor
1970-1980 rentabilitatea contabilă exprimată prin profit net, rezultatul pe acţiune
1980-1990 lichiditatea degajată măsurată prin indicatorii de cash-flow
1990-2001 crearea de valoare, exprimată prin rentabilitatea capitalului investit, valoarea
economică adăugată, valoarea de piată adăugată
în prezent crearea de valoare subordonată dezvoltarii durabile
Rentabilitatea este o formă sintetică de exprimare a eficienţei activităţii economico-

financiare a întreprinderii, respectiv a alocării şi utilizării tuturor resurselor implicate în toate stadiile
circuitului economic: aprovizionare, producţie şi desfacere. Pentru toate categoriile de activităţi
economice şi de resurse, efectele economice se concretizează, în ultimă instanţă, în profitul obţinut
de întreprindere. Din această perspectivă, rentabilitatea este definită drept capacitatea unei
întreprinderi de a obţine profit prin utilizarea resurselor, justificând oportunitatea efectuării şi
menţinerii plasamentului de capital de către investitori (acţionari/asociaţi). Rentabilitatea se afla în
strânsă corelaţie cu performanţa managementului, cu gestiunea resurselor materiale, umane şi
financiare din perspectiva naturii, volumului, structurii, utilizării. Profitul constituie sursa de
remunerare a investitorilor, prin dividende, şi de autofinanţare a dezvoltării întreprinderii, prin
sumele din profit reinvestit. De asemenea, participarea salariaţilor la profit asigură motivarea şi
fidelizarea acestora, ca sursă principală de generare a performanţei întreprinderii.
Măsurarea rentabilităţii se realizează utilizând două categorii de indicatori: profitul şi ratele
de rentabilitate. Profitul constituie expresia absolută a rentabilităţii, iar gradul în care capitalurile sau
utilizarea resurselor întreprinderii generează profit este reflectat de rata rentabilităţii.
Caracterizarea întreprinderii din punct de vedere al rentabilităţii presupune analiza
complementară a:
• evoluţiei activităţii – creşterea, descreşterea activităţii economice, evaluată în funcţie de
dinamica cifrei de afaceri şi a valorii adăugate;
• evoluţia rentabilităţii propriu-zise (profit, rate de rentabilitate).
Definiri în referenţialul contabil

OMFP 1802/2014
“Beneficiile economice reprezintă potențialul de a contribui, direct sau indirect, la fluxul de
numerar sau echivalente de numerar către entitate. Această contribuție se reflectă fie sub forma
creșterii intrărilor de numerar, fie sub forma reducerii ieșirilor de numerar, de exemplu, prin
reducerea costurilor de producție.
1
Petcu M., Analiza economico-financiară a întreprinderii, Editura Economică, 2003, pag.311
2
Niculescu M., Diagnostic financiar, Editura Economică, București, 2005, pag.49
2
Elementele direct legate de evaluarea performanței financiare, prin intermediul contului de

profit și pierdere, sunt veniturile și cheltuielile.
Veniturile constituie creșteri ale beneficiilor economice înregistrate pe parcursul perioadei
contabile, sub formă de intrări sau creșteri ale activelor ori reduceri ale datoriilor, care se
concretizează în creșteri ale capitalurilor proprii, altele decât cele rezultate din contribuții ale
acționarilor;
Cheltuielile constituie diminuări ale beneficiilor economice înregistrate pe parcursul
perioadei contabile sub formă de ieșiri sau scăderi ale valorii activelor ori creșteri ale datoriilor, care
se concretizează în reduceri ale capitalurilor proprii, altele decât cele rezultate din distribuirea
acestora către acționari”.
IAS 1 - Concepte de profit sau pierdere și rezultat global

Profitul este definit ca totalul veniturilor minus cheltuielilor, excluzând componentele altor
elemente ale rezultatului global. Alte elemente ale rezultatului global sunt elementele de venituri și
cheltuieli care nu sunt recunoscute în profit/pierdere conform prevederilor IFRS-urilor. IAS 1
defineşte rezultatul global total ca fiind „modificarea capitalurilor proprii în cursul unei perioade
care rezultă din tranzacții și alte evenimente, altele decât acele modificări rezultate din tranzacții cu
proprietarii în calitatea lor de proprietari”.
Principalele surse de informaţii utilizate în analiza rentabilităţii sunt situaţiile financiare

anuale, respectiv contul de profit şi pierdere/situația rezultatului global (în cazul firmelor cotate pe
o piață reglementată) - ca imagine a rezultatelor activităţii întreprinderii ce permite măsurarea
performanţelor prin abordarea profitului din punct de vedere economic, respectiv ca diferenţă între
venituri şi cheltuieli -, bilanţul/situația poziției financiare (în cazul firmelor cotate pe o piață
reglementată), notele explicative, precum şi datele furnizate de contabilitatea de gestiune. În funcţie
de referenţialul contabil şi cerinţele de raportare ale investitorilor, veniturile şi cheltuielile sunt
prezentate în diferite moduri, furnizând informaţii utile în evaluarea performanţei prin rentabilitate şi
fundamentarea deciziilor.
2. Analiza rezultatului întreprinderii
Aprecierea stării de performanţă sau contraperformanţă pe baza rentabilităţii, evaluată în

mărimi absolute, presupune abordări structurale şi factoriale, în vederea stabilirii cauzelor şi
măsurilor de îmbunătăţire a stării şi funcţionării sistemului. De asemenea, sesizarea tendinţelor în
evoluţia indicatorilor specifici este relevantă în evaluarea performanţei întreprinderii. Evoluţia în
timp a rentabilităţii se determină utilizând ca procedee: abaterile în mărimi absolute şi indicii.
2.1 Analiza structurală a rezultatului

Analiza structurală a rezultatului exerciţiului are ca obiectiv stabilirea contribuţiei diferitelor
tipuri de rezultate la variaţia totală a rezultatului brut, precum şi evidenţierea dinamicii lor în cursul
perioadei studiate.
În funcţie de scopul analizei, rezultatul exerciţiului poate fi abordat structural după mai multe
criterii :
- după destinaţia cheltuielilor de exploatare (pe funcţii ale întreprinderii);
- după natura veniturilor şi cheltuielilor.
3
2.1.1. Analiza structurală a rezultatului după destinaţia cheltuielilor de exploatare
Corespunzător prezentării cheltuielile de exploatare după funcţia sau destinaţia lor, rezultatul
brut al exerciţiului se determină conform unui algoritm specific, care permite aprofundarea modului de
formare a rezultatului exploatării prin analiza costurilor aferente producţiei, cu evidenţierea eficienţei
funcţiilor de producţie, administrative şi de vânzare a întreprinderii.
Metoda de analiză structurală a rezultatului brut al exerciţiului după destinaţia cheltuielilor
de exploatare presupune determinarea indicatorilor de rezultate specifici:
• Marja brută faţă de costul vânzărilor, calculată ca diferenţă între cifra de afaceri netă şi
costul vânzărilor:
Mb = Cifra de afaceri netă – Costul bunurilor vândute și al serviciilor prestate
Costul bunurilor vândute şi al serviciilor prestate, denumit şi costul vânzărilor, este format din:
- costul de producţie al produselor finite vândute, lucrărilor şi serviciilor prestate. Se includ
cheltuielile directe aferente activităţii de bază şi activităţilor auxiliare, precum şi
cheltuielile indirecte de producţie;
- costul de cumpărare al mărfurilor vândute.
• Rezultatul exploatării, determinat astfel:

RE = Mb + Alte venituri din exploatare – (Cheltuieli de distribuţie + Cheltuieli generale de
administraţie)
• Rezultatul financiar, care reprezintă diferenţa între veniturile şi cheltuielile financiare:
RF = Venituri financiare – Cheltuieli financiare
• Rezultatul brut al exerciţiului, respectiv suma rezultatelor din activitatea de exploatare şi
activitatea financiară:
RB = RE + RF
Această abordare oferă informaţii relevante privind cifra de afaceri şi cheltuielile aferente
vânzărilor, care deţin în mod normal ponderea principal în veniturile şi cheltuielile din exploatare,
respectiv veniturile şi cheltuielile totale. Aceste informaţii sunt utile atât în analiza post-factum, cât
şi în procesul de planificare. Estimările privind rentabilitatea şi riscul întreprinderii au la bază
estimarea vânzărilor şi cheltuielilor aferente acestora, pe baza cărora se determină şi alţi indicatori
de rezultate, structuri bilanţiere şi rate financiare.
Conform IAS 1 „Prezentarea situaţiilor financiare“, selectarea metodei de analiză între cea
bazată pe structurarea cheltuielilor după funcţii şi cea după natura cheltuielilor depinde atât de
factori istorici şi de factorii aferenţi sectorului economic respectiv, cât şi de natura întreprinderii.
Opţiunea privind metoda structurării cheltuielilor, după funcţie sau natură are în vedere
prezentarea cea mai fidelă a elementelor de performanţă a întreprinderii.
4
Studiu de caz:
Analiza dinamicii și structurii rezultatului după destinația cheltuielilor Turism S.A.
Tabelul 1
Nr. Indicatori 2018 2019 Indice
crt. Suma % în Suma % în (%)
CA CA
1 Cifra de afaceri netă 32,324,715 100.00 32,710,822 100.00 101.19
2 Costul bunurilor vândute şi al 25,989,187 80.40 23,673,507 72.37 91.09
serviciilor prestate
3 Cheltuielile activitatii de baza 21,903,748 67.76 19,931,447 60.93 91.00
4 Cheltuielile activitatilor auxiliare 1,651,689 5.11 1,527,455 4.67 92.48
5 Cheltuieli indirecte 2,433,750 7.53 2,214,605 6.77 91.00
6 Marja brută faţă de costul 6,335,528 19.60 9,037,315 27.63 142.65
vânzărilor (rd.1-rd.2)
7 Alte venituri din exploatare 2,376,435 7.35 98,241 0.30 4.13
8 Cheltuielile de desfacere 255,390 0.79 176,058 0.54 68.94
9 Cheltuieli generale de 5,008,001 15.49 5,369,187 16.41 107.21
administraţie
10 Rezultatul din exploatare 3,448,572 10.67 3,590,311 10.98 104.11
(rd.6+rd.7-rd.8-rd.9)
11 Venituri financiare 41,437 0.13 45,368 0.14 109.49
12 Cheltuieli financiare 29,260 0.09 24,408 0.07 83.42
13 Rezultatul financiar (rd.11-rd.12) 12,177 0.04 20,960 0.06 172.13
14 Rezultatul brut (rd.10+rd.13) 3,460,749 10.71 3,611,271 11.04 104.35
La nivelul Turism S.A, ce activiează în industria ospitalităţii, rezultatul brut al exerciţiului a

crescut cu 150.522 lei, respective cu 4,35%, reflectând performanța activităţii, care se răsfrânge
asupra profitului net și a destinațiilor acestuia, precum și asupra ratelor de rentabilitate. Această
situaţie s-a datorat cu precădere eficienţei activităţii de exploatare (cca.99%), profitul financiar
având o contribuţie nesemnificativă.
Ponderea în cifra de afaceri, rândurile 2,3,4,5,8,9 evidenţiază ratele de eficiență ale
cheltuielilor grupate pe funcții ale întreprinderii.
Profitul din exploatare în exerciţiul financiar 2018 a fost determinat într-o mare măsură de
marja brută faţă de costul vânzărilor, precum şi de alte venituri, constituite din penalităţi încasate ca
urmare a nerespectării contractelor de terţi parteneri. În anul 2019, marja brută faţă de costul
vânzărilor a constituit factorul determinant al profitului întreprinderii.
Marja brută faţă de costul vânzărilor a crescut cu 2.701.787 lei, respectiv cu 42,65% de la o
perioadă la alta, ca urmare a eficientizării cheltuielilor, în sensul diminuării acestora cu 8,91%, în
condiţiile în care volumul de activitate a prezentat o uşoară majorare, cu 1,19%. Cheltuielile
activităţii de bază s-au diminuat în special ca urmare a schimbării politicii de aprovizionare, prin
trecerea la achiziţii centralizate pentru toate subunităţile şi negocierea unor preţuri de achiziţie mai
mici şi a unor termene de plată a furnizorilor mai mari. Cheltuielile activităţilor auxiliare au scăzut
pe seama reducerii cheltuielilor materiale (spălătorie), a celor cu combustibilul utilizat ca sursă de
încălzire (centrală termică), dar şi prin reducerea numărului de salariaţi (departament tehnic).
5
Cheltuielile de desfacere s-au diminuat atât ca sumă (cu 31,06%), cât şi ca pondere în cifra de
afaceri (de la 0,79%, la 0,54%), ceea ce denotă creşterea eficienței funcției comerciale. Aceasta se
explică prin reducerea numărului de salariaţi.
Cheltuielile generale de administraţie prezintă valori mari, cu majorări superioare celor
înregistrate de cifra de afaceri (7,21%>1,19%), cu rate în creştere (de la 15,49%, la 16,41%),
evidenţiind o alocare importantă pentru aceste elemente şi scăderea eficienţei funcției de
administrare a afacerilor întreprinderii. Aceasta se explică prin schimbarea sistemului de
management.
Veniturile financiare sunt reprezentate de dobânzi încasate, într-o creştere cu 9,49%, în timp
ce cheltuielile financiare provin din dobânzi aferente contractelor de leasing¸în scădere cu 16,58%.
2.1.2. Analiza structurală a rezultatului după natura veniturilor şi cheltuielilor
A. Ordinul nr. 1802/2014 pentru aprobarea Reglementărilor contabile privind situaţiile financiare
anuale individuale şi situaţiile financiare anuale consolidate stipulează prezentarea veniturilor şi
cheltuielilor operatorilor economici în contul de profit şi pierdere după natură, cu structurarea pe
activităţi: de exploatare şi financiară. Activitatea de exploatare include operaţiunile şi tranzacţiile
corespunzătoare obiectului de activitate. Activitatea financiară include operaţiunile de finanţare,
precum şi pe cele privind gestiunea trezoreriei. Aferent fiecărei activităţi delimitate se determină
veniturile, cheltuielile şi rezultatul corespunzător, sintetizarea acestora permiţând aprecierea
rentabilităţii întreprinderii. Avantajul calculării rezultatului exerciţiului (profit sau pierdere) pornind
de la cele două rezultate intermediare rezidă în posibilitatea analizării contribuţiei lor asupra
rezultatului întreprinderii.
Venituri din
exploatare
Activitatea Rezultatul
de exploatare (-) exploatării
Cheltuieli de
exploatare
(+) Rezultatul
Venituri brut Rezultatul
financiare (-) net
Activitatea Rezultatul Impozit*
financiară (-) financiar
Cheltuieli
financiare
* impozit pe profit, impozit specific, impozit pe veniturile microîntreprinderilor
Schema 1. Determinarea rezultatului în funcţie de natura activităţii
Rezultatul exploatării (Rexpl) se determină ca diferenţa dintre veniturile din exploatare

(Vexpl) şi cheltuielile aferente activităţii de exploatare (CHexpl), constituind expresia rentabilităţii
întreprinderii generată de desfăşurarea activităţilor de aprovizionare-producţie-desfacere specifice,
independent de politica financiară şi fiscală.
Luând în considerare natura veniturilor din exploatare şi structurând corelativ cheltuielile de
exploatare se determină rezultatul de exploatare pe componente:
6
Venituri din exploatare Cheltuieli de exploatare Rezultatul exploatarii

Cifra de afaceri netă (CAn) Cheltuieli aferente cifrei de
Rezultat aferent cifrei de
afaceri nete (CHCAn) afaceri (RCA)
Venituri aferente costului Cheltuieli aferente producţiei
producţiei* (VQs) (CHQs)
0
Venituri din producţia de Cheltuieli aferente producţiei
imobilizări (VQi) de imobilizări (CHQi) 0
Alte venituri din exploatare Alte cheltuieli de exploatare
(AVexpl) (ACHexpl) Rezultat alte activităţi (RAA)
* Conform OMFP 1802/2014, variaţia stocurilor de produse finite şi în curs de execuţie pe parcursul
perioadei reprezintă o corecţie a cheltuielilor de producţie pentru a reflecta faptul că fie producţia a
majorat nivelul stocurilor, fie vânzările suplimentare au redus nivelul stocurilor.
Recunoaşterea în cadrul veniturilor din exploatare şi a cheltuielilor de exploatare a costului

stocurilor şi a producţiei de imobilizări este amplu dezbătută, fiind contestată relevanţa în analiza
performanţei întreprinderii. Prezentarea acestor elemente în venituri, evaluate în costuri de
producţie, determină o egalitate cu cheltuieliele aferente, rezultatul fiind nul. Referenţialul contabil
anglo-saxon nu recunoaşte aceste elemente de venituri şi cheltuieli, având o procedură specifică de
recunoaştere a stocurilor de produse în curs de execuţie şi a celor finite, precum şi a imobilizărilor
realizate de entitate pentru ea însăşi şi capitalizate.
În aceste condiţii, rezultatul exploatării se poate determina astfel:
R exp l = V exp l − CH exp l V exp l = CA n + V Qs + V Qi + A V exp l
CH exp l = CH CAn + CH Qs + CH Qi + A CH exp l
V Qs = CH V Qi = CH
;
Qs Qi
R exp l = R CA + R AA RCA = CAn − CH CAn

R AA = AV exp l − ACH exp l
Analiza structurală a veniturilor din exploatare relevă aportul fiecărei activităţi.

Configuraţiile sunt specifice industriei şi gestiunii întreprinderii.
Sume semnificative ale veniturilor aferente costului producţiei evidenţiază un volum mare de
activitate, cu eforturi nerecuperate, respectiv imobilizarea capitalurilor. Această situaţie se
poate justifica în cazul activităţilor cu ciclu lung de fabricaţie.
Cifra de afaceri este principala componentă a veniturilor din exploatare generatoare de profit.
Prin vânzare se verifică recunoaşterea de către piaţă a valorii produselor întreprinderii, care
asociază eforturile întreprinderii cu satisfacerea nevoilor consumatorilor. Creşterea ponderii
cifrei de afaceri în veniturile din exploatare asigură o reducere a ciclului de recuperare a
capitalului, cu efecte asupra performanţei şi poziţiei financiare. Determinarea rezultatului
aferent cifrei de afaceri relevă:
o fie înregistrarea unui profit, apreciat ca fiind corespunzător în raport cu volumul de
activitate şi cu mediile sectoriale, în funcţie de structura operaţională şi funcţională,
7
o fie înregistrarea unei pierderi, situaţie în care se impune o analiză a cauzelor care au
generat această situaţie. Cronicizarea acestei stări afectează continuitatea activităţii.
În mod normal, veniturile din alte activităţi de exploatare deţin o pondere redusă în totalul
veniturilor din exploatare, rezultatul aferent contribuind într-o mică măsură la formarea
rezultatului din exploatare. Excepţie constituie situaţia în care întreprinderea procedează la
dezinvestiri masive, veniturile obţinute din vânzarea activelor imobilizate fiind
semnificative.
Rezultatul financiar (Rfin) se determină ca diferenţa dintre veniturile financiare (Vfin) şi

cheltuielile financiare (CHfin), constituind o referintă a calităţii gestiunii resurselor financiare. Acest
rezultat este influenţat atât de decizii endogene, fiind efectul politicii de finanţare şi al poticii
investiţionale ce vizează instrumentele financiare, cât şi de factori exogeni, respectiv politicile
monetare, valutare, financiare la nivel macro, precum şi caracteristicile pieţelor de tranzacţionare a
titlurilor.
Având în vedere lipsa unei corelaţii directe între cheltuielile financiare, ca eforturi, şi
veniturile financiare, ca efecte aferente, nu se poate asigura o asociere pertinentă a acestora în
determinarea rezultatului (ex: cheltuielile cu dobânzile sunt aferente finanţării activităţii curente sau
investiţiilor, generatoare de venituri din exploatare; veniturile financiare din dobânzi sunt aferente
disponibilităţilor din conturile bancare, pentru împrumuturile acordate sau pentru livrările pe credit).
R fin = V fin − CH fin
Activitatea de exploatare şi activitatea financiară constituie activitatea curentă a întreprinderii,

corelarea rezultatelor celor două activităţi asigurând determinarea rezultatului brut al exerciţiului
(RB). Acesta este expresia rentabilităţii activităţii întreprinderii, a calităţii gestiunii resurselor
materiale, umane şi financiare alocate şi utilizate, nefiind afectat de fiscalitate.
Determinarea rezultatului brut al exerciţiului se realizează fie prin adiţionarea rezultatelor
activităţilor de exploatare şi financiară, fie prin considerarea de o manieră sintetică a veniturilor şi
cheltuielilor întreprinderii, exclusiv cele aferente impozitului.
RB = Rexpl + Rfin
RB = VT – CHT
unde: VT = venituri totale;

CHT = cheltuieli totale (cele din contul de profit şi pierdere, sau
cele din balanţa de verificare, exclusiv impozitul)
Analiza corelativă a rezultatului exploatării şi a celui financiar, cu determinări specifice ale

rezultatului brut al exerciţiului evidenţiază diferitele stări posibile ale întreprinderii3:
3
Andronic B.C. – Performanţa firmei, Editura Polirom, Bucureşti, 2000
8
Corelaţii Stare Caracteristici

Rfin > 0 RB>0 ideală generarea de profit la nivelul ambelor activităţi este caracteristică
sănătăţii financiare a întreprinderii. Dacă în acest caz există şi o
durată medie de încasare a creanţelor inferioară duratei medii de
plată a obligaţiilor, atunci se poate discuta despre starea de
performanţă a întreprinderii
Rfin < 0 RB>0 normală profitul din exploatare asigură acoperirea pierderilor financiare
generate cu precădere de apelarea la credite. Această situaţie este
Rexpl > 0 determinată fie de specificul activităţii şi puterea mai scăzută de
negociere a întreprinderii cu partenerii de afaceri, caz în care
durata de plată a furnizorilor şi a altor surse atrase este inferioară
celei de încasare a creanţelor, continuitatea desfăşurării activităţii
impunând apelarea la credite, fie de o politică de investiţii ce
necesită apelarea la credite. Situaţia întreprinderii se poate
degrada în condiţiile unor investiţii masive
Rfin < 0 RB<0 strategică întreprinderea generează profit din activitatea de exploatare
inferior pierderii financiare. Situaţia este specifică
întreprinderilor aflate în faza de emergenţă a activităţii sau celor
care promovează o politică de investiţii susţinută, finanţată prin
credite. Decalajul în timp dintre generarea de efecte şi suportarea
eforturilor implicate explică semnul rezultatelor
Rfin < 0 RB<0 critică în condiţiile amplificării pierderii din exploatare de cea financiară
este necesară analiza riguroasă a cauzelor, cronicizarea stării
afectând continuitatea activităţii
Rfin > 0 RB>0 excepţie realizarea unui rezultat brut pozitiv pe baza profitului financiar în
condiţiile unei pierderi din activitatea de exploatare este
Rexpl < 0 caracteristică întreprinderilor ce fac parte dintr-un grup, al cărui
obiect de activitate constă în gestionarea sursele financiare la
nivel global
Rfin > 0 RB<0 dificultate dificultăţile sunt generate de activarea într-un mediu
concurenţial, cu structuri operaţionale şi funcţionale ce implică
cheltuieli de exploatare mari; ecarturile favorabile între duratele
de încasare a creanţelor şi cele de achitare a obligaţiilor curente
constituie un punct forte al acestor întreprinderi
Definirea stării întreprinderii din punct de vedere al structurii rezultatului brut al exerciţiului
permite luarea măsurilor necesare asigurării continuităţii activităţii întreprinderii din punct de vedere
al eficienţei, lichidităţii şi solvabilităţii.
Rezultatul net al exerciţiului (RN) exprimă excedentul sau deficitul degajat din
desfăşurarea activităţilor, evidenţiind capacitatea întreprinderii de a gestiona capitalurile. Mărimea
rezultatului net determină nivelul de remunerare al investitorilor, precum şi autofinanţarea
dezvoltării. Rezultatul net al exerciţiului se determină ca diferenţa dintre rezultatul brut al
exerciţiului şi impozit (I).
RN = RB − I
În cazul întreprinderilor plătitoare de impozit pe profit, determinarea profitului impozabil (Pimp)

presupune ajustarea rezultatului brut al exerciţiului cu pierderea fiscală reportată (Pdfisc), veniturile
9
neimpozabile (Vneimp), cu cheltuielile nedeductibile fiscal (CHned). Impozitul se determină prin

aplicarea cotei de impozit asupra rezultatului impozabil.
Pimp = RB − Pd fisc − V neimp + CH ned
Calcularea impozitului poate genera o pierdere netă sau creşterea acesteia:
cauze
situaţie impozit pe profit impozit pe veniturile impozit specific
microîntreprinderilor
pierdere brută < pierdere netă existenţa unor desfăşurarea activităţii desfăşurarea
mărimi în condiţii de activităţii în condiţii
profit brut < impozit semnificative ale ineficienţă, cheltuielile de ineficienţă,
cheltuieli totale exclusiv impozitul cheltuielile totale
nedeductibile devansând veniturile. exclusiv impozitul
fiscal Decalajul nefavorabil devansând
este accentuat de veniturile. Decalajul
suportarea impozitului, nefavorabil este
ce depinde de volumul accentuat de
de activitate şi nu de suportarea
condiţiile şi performanţa impozitului, ce
desfăşurării acesteia depinde de variabile
precum suprafaţa
locației respective,
rangul localităţii sau
sezonalitatea şi nu
de performanţa
desfăşurării
activităţii
Studiu de caz:
Evoluția rezultatului ARO-Palace S.A. în perioada 2018-2020:
Tabelul 2
Indicatori valori (u.m.)
2018 2019 2020
Venituri din exploatare 33,482,231 33,396,870 13,421,407
Cheltuieli de exploatare 29,132,507 31,809,241 24,712,344
Rezultatul din exploatare 4,349,724 1,587,629 -11,290,937
Venituri financiare 57,584 288,076 186,282
Cheltuieli financiare 740,639 84,945 39,195
Rezultatul financiar -683,055 203,131 147,087
Rebultatul brut al exercitiului 3,666,669 1,790,760 -11,143,850
Impozit 1,688,812 895,906 291,606
Rezultatul net al exercitiului 1,977,857 894,854 -11,435,456
Sursa de informaţii: situaţii financiare anuale ARO-Palace S.A., Anexa 1 - 2019, Anexa 2 – 2020
Se constată o degradare continuă a rezultatului net al exerciţiului cu concretizare într-o

pierdere semnificativă în anul 2020, industria ospitalităţii fiind afectată sever de pandemia de
10
COVID-19. În perioada analizată întreprinderea prezintă situaţii diferite aferente corelării

rezultatului din exploatare cu rezultatul financiar.
Rezultatul exploatării Rezultatul financiar Rezultatul brut Starea

2018 >0 <0 >0 normală
2019 >0 >0 >0 ideală
2020 <0 >0 <0 dificultate
În exerciţiul financiar 2018 întreprinderea prezintă o stare normală, profitul din exploatare
acoperind pierderea financiară, generând profit brut. În anul 2019, se înregistrează profituri la
nivelul ambelor activităţi, situaţie considerată ideală. Situaţia însă nu se ameliorează, profitul brut
diminuându-se cu 51%. Aprecierea evoluţiei stării întreprinderii trebuie să aibă în vedere evoluţia
volumului de activitate şi eficienţa derulării activităţii. Deşi cifra de afaceri s-a majorat, cheltuielile
au crescut într-un ritm superior, afectând rezultatul exploatării. În anul 2020 cifra de afaceri s-a
diminuat cu 66%. Ponderea ridicată a cheltuielilor fixe determină o scădere într-un ritm inferior a
cheltuielilor şi înregistrarea pierderii la nivelul activităţii de exploatare. Întreprinderea îşi
autofinanţează activitatea, neapelând la credite bancare. Veniturile financiare sunt reprezentate de
dobânzi pentru disponibilităţile din conturile bancare. În anul 2018, pierderea financiară este
determinată de recunoaşterea unor ajustări de valoare privind imobilizările financiare şi investiţiile
financiare deţinute ca active circulante.
Activitatea de exploatare deţine ponderea principală în totalul activităţilor desfăşurate,
rezultatul din exploatare imprimând sensul şi intensitatea modificării rezultatului brut şi a
rezultatului net.
B. Conform Standardelor Internaţionale de Raportare Financiară, în componenţa situaţiilor

financiare anuale se regăseşte Situaţia rezultatului global. Aceasta cuprinde profitul şi pierderea,
precum şi alte elemente ale rezultatului global. Astfel, toate elementele de venituri și cheltuieli
recunoscute într-o perioadă se includ în profit sau pierdere, cu excepția cazului în care standardele
prevăd includerea în alte elemente ale rezultatului global.
Rezultatul global al exerciţiului = Rezultatul net al exerciţiului+ Alte elemente ale rezultatului global
IAS 1 specifică elemente care trebuie prezentate obligatoriu în secțiunea privind profitul sau
pierderea4:
• venituri;
• câștiguri și pierderi din derecunoașterea activelor financiare măsurate la costul amortizat;
• costuri financiare;
• cota-parte din profitul sau pierderea entităților asociate și asocierilor în participațiune
contabilizată folosind metoda punerii în echivalență;
• anumite câștiguri sau pierderi asociate reclasificării activelor financiare;
• cheltuiala cu impozitul;
• o singură sumă pentru totalul activelor/activităţilor întrerupte.
4
https://www.iasplus.com/en/standards/ias/ias1
11
De asemenea, standardul menţionează posibilitatea structurării cheltuielilor fie după natură,

fie după funcție (situaţie în care apare obligativitatea prezentării unor informaţii despre natura
cheltuielilor).
Venturi şi cheltuieli după natura lor Venituri şi cheltuieli după funcţii

Cifra de afaceri netă Cifra de afaceri netă
Venituri aferente costului producţiei în curs de execuţie Costul bunurilor vândute şi al serviciilor prestate
Venituri din producţia de imobilizări Marja brută faţă de costul vânzărilor
Venituri din subvenţii Alte venituri din exploatare
Alte venituri din exploatare Cheltuielile de desfacere
Cheltuieli privind stocurile Cheltuieli generale de administraţie
Cheltuieli cu serviciile executate de terţi Rezultatul din exploatare
Cheltuieli cu alte impozite, taxe şi vărsăminte asimilate
Cheltuieli cu personalul
Cheltuieli de exploatare privind amortizările,
provizioanele şi ajustările pentru depreciere
Alte cheltuieli de exploatare
Rezultatul din exploatare
Venituri financiare
Cheltuieli financiare
Rezultatul financiar
Rezultatul brut al exerciţiului
Impozit*
Rezultatul net al exerciţiului
Alte elemente ale rezultatului global
• Modificări ale surplusului din reevaluare în cazul în care metoda reevaluării este utilizată conform IAS 16
Imobilizări corporale și IAS 38 Imobilizări necorporale
• Reevaluări ale unei datorii sau ale unui activ net pentru beneficii determinate recunoscute în conformitate cu
IAS 19 Beneficiile angajaților
• Diferențele de schimb de la conversia monedelor funcționale în moneda de prezentare în conformitate cu IAS
21 Efectele modificărilor cursurilor de schimb valutar
• Câștiguri și pierderi din reevaluarea activelor financiare disponibile pentru vânzare în conformitate cu IAS 39
Instrumente financiare: recunoaștere și evaluare
• Câștigurile și pierderile efective din instrumentele de acoperire împotriva riscurilor privind fluxurile de
numerar conform IAS 39 sau IFRS 9 Instrumente financiare
• Câștiguri și pierderi din reevaluarea unei investiții în instrumente de capitaluri proprii în cazul în care entitatea
a ales să le prezinte în alte elemente ale rezultatului global în conformitate cu IFRS 9
• Efectele modificărilor riscului de credit al unei datorii financiare prezentate la valoarea justă prin profit și
pierdere, conform IFRS 9.
Rezultatul global al exerciţiului
Profitul net atribuibil
acţionarilor/asociaţilor
intereselor fără control
Rezultat global atribuibil
acţionarilor/asociaţilor
intereselor fără control
Rezultat pe acţiune
de bază
diluat
* impozitul calculat este aferent tuturor veniturilor şi cheltuielilor aferente unei perioade indiferent dacă sunt
recunoscute în profit/pierdere sau în alte elemente ale rezultatului global.
12
În literatura de specialitate sunt definiţi indicatori de profitabilitate calculați pe baza

informațiilor prezentate în contul de profit şi pierdere:
a) EBE - excedentul brut din exploatare, sold intermediar de gestiune din abordarea continentală;
b) EBIT (Earnings Before Interest and Taxes) - profitul înainte de dobânzi şi impozit, sold
intermediar de gestiune din abordarea anglo-saxonă;
c) EBITDA (Earnings Before Interest, Taxes, Depreciation and Amortization) profitul înainte
de dobânzi, impozit, depreciere şi amortizare, sold intermediar de gestiune din abordarea anglo-
saxonă.
Excedentul brut din exploatare (EBE) este un rezultat economic ce reprezintă capacitatea
potenţială de autofinanţare, de remunerare a capitalurilor, de rambursare a creditelor şi de plată a
impozitului degajată din activitatea de exploatare.
Acest indicator se poate determina prin două procedee:

a) Excedentul brut din exploatare reprezintă plusul de valoare generat din activitatea de exploatare,
după acoperirea cheltuielilor cu personalul și a cheltuielilor cu alte impozite, taxe și vărsăminte
assimilate, ajustate cu veniturile din subvenţii.
E=+−H −Hi
va
unde: VA = valoarea adaugată;

Vsve = venituri din subvenţii de exploatare*;
CHp =cheltuieli cu personalul;
CHit = cheltuieli cu alte impozite, taxe și vărsăminte assimilate.
* În literature de specialitate se recomandă încluderea în determinarea EBE a veniturilor din subvenţii. Asigurarea unor
informaţii corecte în analiză impune o retratare a veniturilor din subvenţii în funcţie de natura lor, prin ajustarea valorii
cheltuielilor cu sumele din conturile 7412-7417 şi includerea sumelor din contul şi 7419 în alte venituri din exploatare.
b) Determinarea excedentului brut din exploatare pornind de la rezultatul exploatării
Excedentul brut din exploatare reprezintă rezultatul exploatării corectat cu elementele de venituri şi
cheltuieli nemonetare, precum și cu rezultatul aferent altor activități de exploatare.
=

−

+
ℎ

+ ℎ

−

+
ℎ

Detalierea elementelor:
Rezultatul exploatării
- Venituri din reluarea ajustărilor de valoare privind imobilizările
- Venituri din reluarea ajustărilor privind activele circulante
13
- Venituri din reluarea ajustărilor privind provizioanele

- Venituri din activele imobilizate (sau grupurile destinate cedării) deţinute în vederea vânzării (ct.
753)
- Venituri din reevaluarea imobilizărilor (ct. 755)
- Venituri din investiţii imobiliare (ct. 756)
- Venituri din active biologice şi produse agricole (ct. 757)
- Alte venituri din exploatare
+ Cheltuieli aferente ajustărilor de valoare privind imobilizările
+ Cheltuieli aferente ajustărilor privind activele circulante
+ Cheltuieli aferente ajustărilor privind provizioanele
+ Cheltuieli legate de activele imobilizate (sau grupurile destinate cedării) deţinute în vederea
vânzării (ct. 653)
+ Cheltuieli din reevaluarea imobilizărilor (ct. 655)
+ Cheltuieli privind investiţiile imobiliare (ct. 656)
+ Cheltuieli privind activele biologice (ct. 657)
+ Cheltuieli privind calamităţile şi alte evenimente similare (ct. 6587)
+ Alte cheltuieli (ct. 651 + 6581 + 6582 + 6583 + 6584 + 6585 + 6588)
Notă: trebuie luată în considerarea retratarea veniturilor din subvenţii de exploatare
Deoarece se poate calcula prin compararea veniturilor monetare cu cheltuielile monetare,

excedentul brut din exploatare este considerat un indicator care face trecerea de la analiza
rezultatelor contabile la analiza fluxurilor financiare.
Acest indicator nefiind afectat de politica întreprinderii în materie de finanţare, de
amortizare, provizioane şi de fiscalitate, furnizează informaţii semnificative cu privire la
performanţele industriale şi comerciale, fiind recomandat în analizele comparative ale
întreprinderilor aparţinând aceluiaşi sector de activitate.
Studiu de caz
Analiza excedentului brut din exploatare la ARO-PALACE S.A.
Tabelul 3
2018 2019 2020
Valoarea adăugată 16,009,267 17,004,343 2,044,481
Venituri din subvenţii de exploatare 0 0 1,365,471*
Cheltuieli cu personalul 10,623,234 11,022,179 8,932,511
Cheltuieli cu alte impozite, taxe și 2,041,457 2,122,347 1,813,132
vărsăminte asimilate
EBE 3,344,576 3,859,817 -7,335,691
Rezultatul exploatării 4,349,724 1,587,629 -11,290,937

Venituri din reluarea ajustărilor 20,283 553,137 1,349,029
14
Cheltuieli aferente ajustărilor 3,083,289 4,276,876 6,283,021

Alte venituri din exploatare 4,080,906 1,488,584 1,300,362
Alte cheltuieli de exploatare 12,752 37,033 321,616
EBE 3,344,576 3,859,817 -7,335,691
* subvenţii de exploatare pentru plata personalului conform OUG30/2020, OUG92/2020, OUG 132/2020
EBE ARO-PALACE SA prezintă o evoluţie sinuoasă, cu o uşoară creştere în 2019 şi o

scădere drastic în 2020, când se înregistrează un deficit. Această situaţie se explică prin evoluţia
valorii adăugate, în condiţiile în care eficienţa cheltuielilor cu personalul se diminuează. Pornind de
la rezultatul exploatării, se constată că acesta a involuat continuu, în 2020 înregistrându-se pierdere.
Cheltuielile nemonetare s-au majorat, fiind generate atât de amortizare, cât şi de pierderile din
creanţe şi ajustările aferente creanţelor incerte.
EBIT (Earnings Before Interest and Taxes) - profitul înainte de cheltuielile cu dobânda şi
impozitul - este un indicator de rentabilitate utilizat în analiza performanței operaţionale a unei
întreprinderi, neafectat de costurile aferente structurii de capital și cheltuielile fiscale ce impactează
profitul. Relevanţa în aprecierea capacității firmei de a acoperi din rezultatul exploatării cheltuielile
cu dobânzile şi independenţa de politica financiară şi fiscală îi conferă pertinenţă în analiza de risc
efectuată de instituţiile financiare în cazul acordării creditelor. Complementar, acest indicator
furnizează informaţii utile investitorilor în ceea ce priveşte performanța operațională și potențialul
de câștig al întreprinderilor, în special a celor capital-intensive, permiţând comparaţii viabile între
întreprinderi care apelează la politici de finanţare diferite. Pe de-altă parte, excluderea dobânzilor
din raţionament poate afecta opinia investitorilor privind oportunitatea plasamentului de capital în
cazul în care apelarea la credite este generată de lipsa de lichidităţi sau de performanţa scăzută a
activităţii de producţie şi comercializare. În cazul în care un investitor analizează oportunitatea de a
investi în întreprinderi din diferite industrii, comparaţiilor efectuate pe baza EBIT defavorizează
întreprinderile capital-intensive, cheltuiala cu amortizarea reducând profitul.
Formula de calcul a EBIT este:

EBIT = RB+CHd
Notă : EBIT este echivalentul profitului brut în cazul creditelor pentru finanţarea investiţiilor care
presupun capitalizarea dobânzilor.
EBITDA (Earnings Before Interest, Taxes, Depreciation and Amortization) - profitul

înainte de cheltuielile cu dobânda, impozitul, depreciere şi amortizare - reflectă fluxul potențial de
lichidități degajat în principal de activitatea de exploatare, fiind o referinţă a rentabilităţii monetare.
Formula de calcul a EBITDA este:
EBITDA = EBIT+ CHnm − Vnm
EBITDA = RB + CHd +CHnm−Vnm
unde:
CHnm = cheltuieli nemonetare: cheltuieli cu amortizarea, ajustări privind deprecierea activelor
imobilizate şi activelor circulante, ajustări privind provizioanele, alte cheltuieli de exploatare
nemonetare (exemple: cheltuieli din reevaluarea imobilizărilor corporale; sume prescrise);.
15
Vnm = venituri nemonetare (exemple: venituri din reevaluarea imobilizărilor corprale; cota parte a
subvențiilor pentru investiții trecute la venituri; bunuri, valori primite cu titlu gratuit; sume
prescrise)
Diferența dintre EBE și EBITDA este dată de veniturile financiare, cheltuielile financiare și
rezultatul altor activități de exploatare monetare, ce se regăsesc în componența EBITDA.
EBITDA = EBE + Rezultatul financiar monetar + Rezultatul monetar al altor activităţi de exploatare
Studiu de caz
Analiza EBIT şi EBITDA la ARO-PALACE S.A.
Tabelul 4
2018 2019 2020
EBIT 3,666,669 1,790,760 -11,143,850
EBITDA 6,729,675 5,514,499 -6,209,858
Valorile EBIT sunt la nivelul celor ale rezultatului brut, întreprinderea finanţându-şi activitatea
din surse proprii şi din surse atrase, neoneroase. EBITDA prezintă valori superioare, cheltuielile
nemonetare fiind superioare veniturilor nemonetare. Cei doi indicatori prezintă configuraţii similare
ale evoluţiei în intervalul analizat.
Analiza dinamicii și structurii EBE, EBIT și EBITDA se realizează pe baza: modificărilor

absolute, indicilor, ratelor de structură, rapoartelor. Principalele rate de structură şi rapoarte sunt:
a) rata de acoperire a dobânzilor
EBIT
Rad =
Cheltuieli cu dobanzile
Acest indicator evidenţiază capacitatea întreprinderii de a plăti cheltuielile cu dobânzile. Se

determină astfel perioada de timp pentru care se pot face plăți ale dobânzii din câștigurile
disponibile în prezent ale companiei. Valorile ratei diferă de la o industrie la alta. Valorile scăzute
ale acestei rate relevă o sarcină ridicată a datoriilor şi afectarea capitalurilor disponibile pentru
achitarea dobânzilor în detrimentul altor destinaţii (investire, dividend, participarea salariaţilor la
profit). În literature de specialitate se consideră o valoare minim acceptabilă a acestei rate de 1,5, în
cazul unor valori inferioare performanţa întreprinderii fiind discutabilă; analiştii şi investitorii
consideră acoperitoare valoarea 2 sau cele superioare; în cazul întreprinderilor cu venituri volatile,
se consideră acoperitoare valorile 3 sau cele superioare. Întreprinderile trebuie să aibă EBIT
suficient pentru a acoperi plățile de dobândă şi pentru a gestiona diverse dificultățile financiare
viitoare potenţiale într-un mediu dinamic. O analiză comparativă în timp a acestei rate permite
formarea unei viziuni asupra situaţiei financiare a întreprinderii.
Rata de acoperire este un aspect al solvabilităţii, factor important în asigurarea rentabilităţii
investitorilor, prezentând interes atât pentru investitori, cât şi pentru manageri. De asemenea, acest
indicator de bonitate este util în evaluarea de către creditorii financiari a riscului financiar al unei
întreprinderi.
16
b) multiplicatorul EBIT/VI (VI – valoarea întreprinderii)
EBIT
M =
Valoarea int reprinderi i
Acestă rată financiară este o referinţă în evaluarea randamentului câştigului. O valoare

superioară a acestei rate indică un nivel scăzut de îndatorare şi disponibilităţi mai mari,
întreprinderea fiind percepută de investitori ca fiind mai puţin riscantă şi ca prezentând un
randament al câştigului superior.
c) raportul dintre EBIT și EBITDA
EBIT
EBITDA
Această rată evidenţiază impactul ajustărilor de valoare a activelor, fiind determinată de gradul
de investire, precum şi de politica contabilă a întreprinderii. O majorarea a ajustărilor determină
valori mai scăzute ale ratei.
Extinzând raţionamentul, mărimea și evoluția acestei rate sunt influențate de diferența dintre
cheltuielile nemonetare și veniturile nemonetare:
EBIT/EBITDA<1 veniturile nemonetare < cheltuielile nemonetare

EBIT/EBITDA = 1 veniturile nemonetare = cheltuielile nemonetare
EBIT/EBITDA>1 veniturile nemonetare>cheltuielile nemonetare
d) raportul dintre EBIT și RB (EBIT/RB; RB > 0)
EBIT
RB
Aceast raport evoluează în același sens cu evoluția cheltuielilor cu dobânzile.

e) rata EBITDA/venituri totale
EBITDA
Venituri totale
Această rată evidenţiază disponibilităţile generate de întreprindere în perioada considerată
2.2 Analiza factorială a profitului
Recurgerea la demersul factorial asigură o aprofundare a analizei, prin identificarea

factorilor şi cauzelor care generează rezultatul înregistrat, permiţând luarea măsurilor necesare.
2.2.1. Analiza factorială a rezultatului net al exerciţiului
Analiza factorială a rezultatului net al exerciţiului presupune utilizarea următoarelor modele:
17
M1: RN = RB – Ip
∆Vt
∆RB ∆gi
_
∆ prb
∆prbi
∆RB
∆RN
∆Pdfisc
∆Pimp
∆Vneim
∆I ∆CHne
∆Ci
unde :
Vt = venituri totale;
_
prb = rezultat mediu la un leu venituri totale:
_
∑ g i prbi
prb =
100 ;
g i = structura veniturilor totale pe categorii de activităţi;
prbi = rezultat brut la un leu venituri, pe categorii de venituri;

I = impozit pe profit;
Ci = cota de impozit pe profit.
Sesizăm în modelul de analiză factorială prezentat dubla influenţă, în sensuri diferite, a

modificării rezultatului brut asupra rezultatului net. Creşterea/scăderea profitului brut atrage
creşterea/scăderea rezultatului net, ca expresie a rentabilităţii, şi în acelaşi timp scăderea/creşterea
rezultatului net prin incidenţa fiscalităţii.
Ct −
Rbrut = Vt − Ct = Vt (1 − ) = Vt × prb
Vt
unde: Ct = cheltuieli totale
18
Mecanismul analizei factoriale a rezultatului brut este prezentat în tabelul următor:

Influenţă Formulă de calcul
_
influenţa modificării sumei veniturilor totale asupra modificării rezultatului brut (Vt1 − Vt0 ) × prb 0
_ _
influenţa modificării profitului (rezultatului) mediu brut la un leu venituri totale Vt1 × ( prb 1 − prb 0 )
asupra modificării rezultatului brut:
_
influenţa modificării structurii veniturilor asupra modificării rezultatului brut Vt1 × ( prb rec − prb0 )
_
influenţa modificării profitului (rezultatului) la un leu venituri pe Vt1 × ( prb 1 − prb rec )
categorii asupra modificării rezultatului brut
Studiu de caz:
Analiza factorială a rezultatului brut al exerciţiului al ARO-Palace S.A. Prelucrând datele din
contul de profit şi pierdere, prezentate în tabelul 1, se obţin următoarele informaţii:
Tabelul 5
2018 2019 2020
Venituri totale (u.m.) 33,539,815 33,684,946 13,607,689
Structura veniturilor (%)
din exploatare 99.83 99.14 98.63
financiare 0.17 0.86 1.37
Rezultatul brut la 1 leu venituri
totale 0.1093 0.0532 -0.8189
din exploatare 0.1299 0.0475 -0.8413
financiare -11.8619 0.7051 0.7896
Modificarea 2019/2018 2020/2019

modificarea RB, generată de: -1,875,909 -12,934,610
modificarea veniturilor totale 15,866 -1,067,348
modificarea profitului mediu la un leu venituri -1,891,775 -11,867,262
modificarea structurii veniturilor -2,761,026 45,971
modificarea profitului mediu la un leu venituri pe categorii 869,251 -11,913,233
Profitul brut a scăzut continuu în intervalul analizat, cu 1.875.909 lei în exerciţiul financiar
2019 comparativ cu 2018, respectiv cu 12.934.610 lei în exerciţiul financiar 2020 comparativ cu
2019. Această situaţie a fost generată cu precădere de ineficienţa derulării activităţii, evidenţiată de
diminuarea profitului brut la un leu venituri totale în 2019 faţă de 2018 (care a determinat scăderea
RB cu 1.891.775 lei) şi înregistrarea unei pierderi la 1 leu venituri totale în anul 2020 (care a
determinat scăderea RB cu 11.867.262 lei). Creşterea ponderii veniturilor financiare în anul 2019,
care prezintă o pierdere la un leu venituri ale perioadei de comparaţie, generează o scădere a RB,
compensată într-o mică măsură de îmbunătăţirea performanţei activităţii financiare. Sensul
influenţei se modifică în anul 2020, când majorarea ponderii veniturilor financiare, care prezintă un
19
profit la un leu superior celui mediu realizat în anul 2019, determină o creştere a rezultatului brut cu
45.971 lei. Incidenţa determinantă o generează evoluţia rezultatului la un leu venituri din exploatare,
care deţin ponderea principală (cca. 99%). Rentabilizarea activităţii impune majorarea volumului de
activitate şi eficientizarea derulării acesteia. În acest sens, analiza se va aprofunda prin introspecţia
factorilor specifici activităţii de exploatare.
Rbrut Rnet
M2: Rnet = Vt × ×
Vt Rbrut
Modelul prezentat caracterizează evoluţia rezultatului net sub incidenţa evoluţiei veniturilor
totale, a ratei rentabilităţii faţă de venituri şi a politicii fiscale.
2.2.2. Analiza factorială a rezultatului exploatării
_
Re xpl = V exp l − CH exp l = V exp l × pre
unde:
Re xpl = rezultatul exploatării
V exp l = venituri din exploatare
CH exp l = cheltuieli din exploatare
_
pre = profitul (rezultatul) mediu la un leu venituri din exploatare
−
pre =
∑ g i prei
100
g i = structura veniturilor din exploatare
prei = profitul (rezultatul) la un leu venituri pe categorii de venituri din exploatare
R exp l = V exp l − CH exp l V exp l = CA n + V Qs + V Qi + A V exp l
CH exp l = CH CAn + CH Qs + CH Qi + A CH exp l
V Qs = CH V Qi = CH
; Qs Qi
R exp l = R CA + R AA RCA = CAn − CH CAn

R AA = AV exp l − ACH exp l
Abordarea rezultatului din exploatare prin cele două componente: rezultat aferent cifrei de
afaceri şi rezultat aferent altor activităţi de exploatare permite aprofundarea analizei la nivelul
activităţii de bază.
20
Retratarea informaţiei contabile

A. Extras din contul de profit şi pierdere prevăzut de OMFP 1802/2014 - OMF nr. 85/26.01.2022:
Nr.
Nr Denumire indicatori Ajustări
rd.
Cifra de afaceri netă (rd. 02 + 03 - 04 + 05 + 06) 1
din care, cifra de afaceri netă corespunzătoare
1a
activităţii preponderente desfăşurate
Producţia vândută (ct. 701 + 702 + 703 + 704 +
2
705 + 706 + 708)
Venituri din vânzarea mărfurilor (ct. 707) 3
1.
Reduceri comerciale acordate (ct. 709) 4
Venituri din dobânzi înregistrate de entităţile
radiate din Registrul general şi care mai au în 5
derulare contracte de leasing (ct. 766*)
Venituri din subvenţii de exploatare aferente
6
cifrei de afaceri nete (ct. 7411)
Venituri aferente costului producţiei în curs de 7 Sc se scad din veniturile din exploatare/totale*
2.
execuţie (ct. 711 +712) 8 Sd se adună la veniturile din exploatare/totale*
Venituri din producţia de imobilizări necorporale
3. 9
şi corporale (ct. 721 + 722) se scad din veniturile din exploatare/totale*
Venituri din reevaluarea imobilizărilor corporale
4. 10
(ct. 755) alte venituri din exploatare
Venituri din producţia de investiţii imobiliare
5. 11
(ct. 725) se scad din veniturile din exploatare/totale*
se tratează distinct, în funcţie de natura lor: ajustarea
Venituri din subvenţii de exploatare (ct. 7412 +
valorii cheltuielilor cu sumele din conturile 7412-7417;
6. 7413 + 7414 + 7415 + 7416 + 7417 + 7419) 12
includerea sumelor din contul 7419 în alte venituri din
exploatare
Alte venituri din exploatare (ct. 751 + 758 +
7. 13
7815) alte venituri din exploatare
- din care, venituri din subvenţii pentru investiţii
14
(ct. 7584)
- din care, venituri din fondul comercial negativ
15
(ct. 7815)
Venituri din exploatare - total (rd. 01 + 07 - 08 +
16
09+10 + 11 +12 + 13)
a) Cheltuieli cu materiile prime şi materialele
17
consumabile (ct. 601 + 602)
Alte cheltuieli materiale (ct. 603 + 604 + 606 +
18
608)
b) Alte cheltuieli externe (cu energie şi apă) (ct.
1 19
605)
din care, cheltuieli privind consumul de
19a
energie (ct.6051)
c) Cheltuieli privind mărfurile (ct. 607) 20
Reduceri comerciale primite (ct. 609) 21
Cheltuieli cu personalul (rd.23+24), din care: 22
2
a) Salarii şi indemnizaţii (ct. 641 + 642 + 643 + 23
21
644)
b) Cheltuieli cu asigurările şi protecţia socială
24
(ct. 645 + 646)
a) Ajustări de valoare privind imobilizările se includ în alte cheltuieli de exploatare, cu excepția
25
corporale şi necorporale (rd. 26-27) cheltuielilor cu amortizarea
a.1) Cheltuieli (ct. 6811 + 6813 + 6817+din
26
ct.6818)
3 a.2) Venituri (ct. 7813+din ct.7818) 27
b) Ajustări de valoare privind activele circulante
28
(rd. 29-30) se includ în alte cheltuieli de exploatare
b.1) Cheltuieli (ct. 654 + 6814+din ct.6818) 29
b.2) Venituri (ct. 754 + 7814+din ct.7818) 30
Alte cheltuieli de exploatare (rd. 32 la 37) 31
Cheltuieli privind prestaţiile externe (ct. 611 +
612 + 613 + 614 + 615 + 621 + 622 + 623 + 624 32
+ 625 + 626 + 627 + 628)
Cheltuieli cu alte impozite, taxe şi vărsăminte
33
asimilate; (ct. 635 + 6586)
Cheltuieli cu protecţia mediului înconjurător (ct.
34
652)
Cheltuieli din reevaluarea imobilizărilor
35
corporale (ct. 655) alte cheltuieli de exploatare
4 Cheltuieli privind calamităţile şi alte evenimente
36
similare (ct. 6587) alte cheltuieli de exploatare
Alte cheltuieli (ct. 651 + 6581 + 6582 + 6583 +
37
6584 + 6588) alte cheltuieli de exploatare
Cheltuieli cu dobânzile de refinanţare
înregistrate de entităţile radiate din Registrul
38
general şi care mai au în derulare contracte de
leasing (ct. 666*)
Ajustări privind provizioanele (rd. 40-41) 39 se includ în alte cheltuieli de exploatare
- Cheltuieli (ct. 6812) 40
-Venituri (ct. 7812) 41
I. Cheltuieli de exploatare - total (rd. 17 la 20-21+
42
22+25+28+31+39)
* presupun un tratament similar la nivelul cheltuielilor de exploatare (se scad/adună)
B. Extras din contul de profit şi pierdere prevăzut de OMFP 2844/2016 - OMF nr. 85/26.01.2022:
Denumirea indicatorilor Nr. rd. Ajustări
A B
1 Cifra de afaceri netă (rd. 03 + 04 – 05 + 06) 1
din care, cifra de afaceri netă corespunzătoare 2
activităţii preponderente desfăşurate
22
Producţia vândută (ct. 701+02 + 703 + 704 + 705 + 706 + 708 - 3

6815)
Venituri din vânzarea mărfurilor (ct. 707 - 6815) 4
Reduceri comerciale acordate (ct. 709) 5
Venituri din subvenţii de exploatare aferente cifrei de afaceri nete 6
(7411)
2 Venituri aferente costului producţiei în Sold C 7 se scad din veniturile din
curs de execuţie (ct. 711 + 712 + 713) exploatare/totale*
Sold D 8 se adună la veniturile din
exploatare/totale*
3 Venituri din producţia de imobilizări necorporale şi investiţii 9 se scad din veniturile din
imobiliare (10+11) exploatare/totale*
Venituri din producţia de imobilizări necorporale şi corporale (ct. 10 se scad din veniturile din
721 + 722) exploatare/totale*
Venituri din producţia de investiţii imobiliare (ct. 725) 11 se scad din veniturile din
exploatare/totale*
4 Venituri din activele imobilizate (sau grupurile destinate cedării) 12
deţinute în vederea vânzării (ct. 753) alte venituri din exploatare
5 Venituri din reevaluarea imobilizărilor (ct. 755) 13
alte venituri din exploatare
6 Venituri din investiţii imobiliare (ct. 756) 14
7 Venituri din active biologice şi produse agricole (ct. 757) 15
8 Venituri din subvenţii de exploatare 16 se tratează distinct, în funcţie
(7412+7413+7414+7415+7416+7417+ 7419) de natura lor: ajustarea valorii
cheltuielilor cu sumele din
conturile 7412-7417;
includerea sumelor din contul
7419 în alte venituri din
exploatare
9 Alte venituri din exploatare (ct. 758 + 751), din care: 17
- venituri din subvenţii pentru investiţii (ct. 7584) 18
- câştiguri din cumpărări în condiţii avantajoase (ct. 7587) 19
VENITURI DIN EXPLOATARE - TOTAL (rd. 01 + 07 - 08 + 09 + 12 20
+ 13 + 14 + 15 + 16+17)
10 a) Cheltuieli cu materiile prime şi materialele consumabile (ct. 21
601 + 602)
Alte cheltuieli materiale (ct. 603 + 604 + 606 + 608) 22
b) Alte cheltuieli externe (cu energie şi apă) (ct. 605) 23
din care, cheltuieli privind consumul de 24
energie (ct.6051)
c) Cheltuieli privind mărfurile (ct. 607) 25
Reduceri comerciale primite (ct. 609) 26
11 Cheltuieli cu personalul (rd. 28 + 29), din care: 27
a) Salarii şi indemnizaţii (ct. 641 + 642 + 643 + 644) 28
23
b) Cheltuieli privind asigurările şi protecţia socială (ct. 645 + 29

646)
12 a) Ajustări de valoare privind imobilizările (rd. 31 + 32 - 33) 30 se includ în alte cheltuieli de
exploatare, cu excepția
cheltuielilor cu amortizarea
a.1) Cheltuieli cu amortizările şi ajustările pentru depreciere (ct. 31
6811 + 6813 + 6816 + 6817 + din ct. 6818)
a.2) Cheltuieli cu amortizarea activelor aferente drepturilor de 32
utilizare a activelor luate în leasing (ct. 685)
a.3) Venituri (ct. 7813 + 7816 + din ct. 7818) 33
b) Ajustări de valoare privind activele circulante (rd. 35 - 36) 34 se includ în alte cheltuieli de
exploatare
b.1) Cheltuieli (ct. 654 + 6814 + din ct. 6818) 35
b.2) Venituri (ct. 754 + 7814 + din ct. 7818) 36
13 Alte cheltuieli de exploatare (rd. 38 la 44) 37
13.1. Cheltuieli privind prestaţiile externe (ct. 611 + 612 + 613 + 38
614 + 615 + 621 + 622 + 623 + 624 + 625 + 626 + 627 + 628)
13.2. Cheltuieli cu alte impozite, taxe şi vărsăminte asimilate; 39
(ct635 + 6586)
13.3. Cheltuieli cu protecţia mediului înconjurător (ct. 652) 40
13.4. Cheltuieli legate de activele imobilizate (sau grupurile 41
destinate cedării) deţinute în vederea vânzării (ct. 653) alte cheltuieli de exploatare
13.5. Cheltuieli din reevaluarea imobilizărilor (ct. 655) 42
alte cheltuieli de exploatare
13.6. Cheltuieli privind investiţiile imobiliare (ct. 656) 43
13.7. Cheltuieli privind activele biologice (ct. 657) 44
13.8. Cheltuieli privind calamităţile şi alte evenimente similare 45
(ct. 6587) alte cheltuieli de exploatare
13.9. Alte cheltuieli (ct. 651 + 6581 + 6582 + 6583 + 6584 + 46
6585 + 6588) alte cheltuieli de exploatare
Ajustări privind provizioanele (rd. 48 - 49) 47 se includ în alte cheltuieli de
exploatare
- Cheltuieli (ct. 6812) 48
- Venituri (ct. 7812) 49
CHELTUIELI DE EXPLOATARE - total(rd. 21 la 23 +25 -26+ 27+30 50
34 + 37+47)
* presupun un tratament similar la nivelul cheltuielilor de exploatare (se scad/adună)
Sintetizând, componenţa altor venituri din exploatare şi a altor cheltuiei de exploatare este prezentată
în tabelul următor :
Indicator OMFP1802/2014 OMFP 2844/2016

Alte venituri din Venituri din activele imobilizate (sau
exploatare grupurile destinate cedării) deţinute în
vederea vânzării (ct. 753)
Venituri din reevaluarea imobilizărilor
Venituri din reevaluarea imobilizărilor
24
corporale (ct. 755) necorporale şi corporale (ct. 755)

Venituri din investiţii imobiliare (ct. 756)
Venituri din active biologice şi produse
agricole (ct. 757)
Alte venituri din exploatare (ct. 751 + 758 Alte venituri din exploatare (ct. 758+751)
+ 7815)
Venituri din subvenţii de exploatare (ct. Venituri din subvenţii de exploatare (ct.
7419) 7419)
Alte cheltuieli Ajustări de valoare privind imobilizările Ajustări de valoare privind imobilizările (ct.
de exploatare corporale şi necorporale (ct. 6813 + 6816 6813 + 6816 + 6817 + din ct. 6818 - ct.
+ 6817 + din ct. 6818 - ct. 7813- din 7813 - 7816 - din ct. 7818)
ct.7818)
Ajustări de valoare privind activele Ajustări de valoare privind activele
circulante (ct. 654 + 6814+ din ct. 6818 - circulante
ct. 754 - 7814 - din ct. 7818) (ct. 654 + 6814+ din ct. 6818 - ct. 754 -
7814 - din ct. 7818)
Cheltuieli legate de activele imobilizate
(sau grupurile destinate cedării) deţinute în
vederea vânzării (ct. 653)
Cheltuieli din reevaluarea imobilizărilor Cheltuieli din reevaluarea imobilizărilor
corporale (ct. 655) necorporale şi corporale (ct. 655)
Cheltuieli privind investiţiile imobiliare (ct.
656)
Cheltuieli privind activele biologice şi
produsele agricole (ct. 657)
Cheltuieli privind calamităţile şi alte Cheltuieli privind calamităţile şi alte
evenimente similare (ct. 6587) - Venituri evenimente similare (ct. 6587) - Venituri
din subvenţii de exploatare (ct. 7417) din subvenţii de exploatare (ct. 7417)
Alte cheltuieli (ct. 651 + 6581 + 6582 + Alte cheltuieli (ct.651+6581+6582+6583+
6583 + 6584 + 6588) - Venituri din 6584+6585+6588) - Venituri din subvenţii
subvenţii de exploatare (ct. 7416) de exploatare (ct. 7416)
Ajustări privind provizioanele (ct 6812-ct. Ajustări privind provizioanele (ct. 6812-
7812) ct.7812)
O întreprindere poate raporta profit din exploatare în condiţiile unei pierderi aferente cifrei de
afaceri ca urmare a înregistrării unui profit din alte activităţi decât cele care se regăsesc în cifra de
afaceri, precum cele din cedarea de active, donaţii primite, despăgubiri, penalităţi etc.
Studiu de caz
Analiza rezultatului exploatării ARO-Palace S.A. în perioada 2018-2020:
Tabelul 6
2018 2019 2020
Cifra de afaceri 29,153,962 31,692,495 10,710,029
Cheltuieli aferente cifrei de afaceri 27,971,904 31,630,834 22,600,539
Profitul aferent cifrei de afaceri 1,182,058 61,661 -11,890,510
Alte venituri din exploatare 4,080,906 1,488,584 1,300,362
25
Alte cheltuieli de exploatare 913,240 -37,384 700,789

Profitul aferent altor activităţi de exploatare 3,167,666 1,525,968 599,573
Rezultatul din exploatare 4,349,724 1,587,629 -11,290,937
Rezultatul din exploatare se diminuează în intervalul analizat, de la un profit de 4.349.724 lei la

o pierdere de 11.290.937 lei. Având în vedere faptul că activitatea de exploatare deţine ponderea
principală, efectul nefavorabil se propagă la nivelul rezultatului brut şi a rezultatului net. În exerciţiul
financiar 2018, profitul din exploatare este determinat într-o mai mare măsură de profitul aferent altor
activităţi de exploatare, întreprinderea înregistrând venituri din cedarea activelor (fostul sediu social şi
un spaţiu comercial), profitul aferent cifrei de afaceri, generat de activităţile de cazare, alimentaţie
publică şi închirieri prezentând valori inferioare. Configuraţia se menţine şi în anul 2019.
Întreprinderea a întregistrat în acest an pierderi aferente ajustărilor. În exerciţiul financiar 2020 se
înregistrează o pierdere aferentă cifrei de afaceri în contextul pandemiei de COVID 19. Valorificarea
capacităţilor de primire turistică a fost foarte scăzută ca urmare a impactului decizilor legislative
aferente stării de urgenţă şi alertă decretate (Hotelul Capitol a fost închis în 15 martie, Hotelul Corona
în 11 noiembrie şi Hotelul Aro în perioada 15 martie-15 iulie.
2.2.3. Analiza factorială a rezultatului aferent cifrei de afaceri
Raţiunea primară a oricărei investiţii constă în obţinerea unui câştig. Din aceste considerente
se utilizează cu precădere noţiunea de profit aferent cifrei de afaceri. Profitul aferent cifrei de
afaceri se determină ca diferenţa dintre cifra de afaceri şi cheltuielile aferente cifrei de afaceri.
PCA = CA − CH CA
Cheltuielile aferente cifrei de afaceri pot fi stabilite astfel:
analitic ∑ qv × c
i i
ci – costul complet unitar pe produs
sintetic CHexpl – VQs - VQi - ACHexpl CHexpl = cheltuieli de exploatare;
VQs = venituri aferente costului producţiei;
VQi = venituri din producţia de imobilizări;
ACHexpl = alte cheltuieli de exploatare.
În funcţie de natura activităţii desfăşurate, de gradul de capitalizare a întreprinderii, de

aspectele ce se doresc a fi abordate se pot dezvolta modelele specifice de analiză factorială.
n n
M1: PCA = CA − CH CA = ∑ qv i p i − ∑ qv i ci
i =1 i =1
unde:
qvi = cantitatea vândută pe unitate de produs i;
c i = cost pe unitate de produs i;
pi = preţ de vânzare pe produs i.
26
Acest model permite formarea unei viziuni asupra performanţei activităţii de producţie şi
comercializare prin sintetizarea informaţiilor analitice, detaliate la nivel de produs/serviciu/marfă.
Modificarea în ritmuri diferite a cantităţilor vândute determină schimbări în structura portofoliului
de produse/servicii/mărfuri, identificându-se astfel patru factori de influenţă: volumul şi structura
vânzărilor, costul şi preţul de vânzare.
Mecanismul analizei factoriale a profitului aferent cifrei de afaceri este prezentat în tabelul
următor:
influenţa modificării volumului vânzărilor PCA0 × I qv − PCA 0
asupra modificării profitului aferent cifrei de
afaceri unde:
∑$"%# !"# ∗ "'
= $
∑"%# !"' ∗ "'
influenţa modificării structurii vânzărilor n n
asupra modificării profitului aferent cifrei de ∑ q p

vi1 i 0 − ∑ q vi1c i 0 −P0 × I qv
i =1 i =1
afaceri
influenţa modificării costului unitar asupra n n n n
modificării profitului aferent cifrei de afaceri ( ∑=1 vi1 i 0 ∑=1 vi1 i1 ∑=1 vi1 i 0 ∑=1 q vi1ci 0 )
q p − q c ) − ( q p −
i i i i
influenţa modificării preţului asupra n n n n
modificării profitului aferent cifrei de afaceri (∑ q vi1 p i1 − ∑ q vi1c i1 ) − (∑ q vi1 p i 0 − ∑ q vi1c i1 )

i =1 i =1 i =1 i =1
Studiu de caz:
Întreprinderea Confecţii S.R.L. prezintă următoarele informaţii privind produsele realizate în
trimestrul I:
Tabelul 7
Produs Cantitate Structură (%) Cost Preţ
2020 2021 2020 2021 2020 2021 2020 2021
A 1,145 1,183 30.75 30.16 425 431 945 960
B 824 875 22.13 22.30 69 74 150 155
C 347 359 9.32 9.15 35 37 75 78
D 541 568 14.53 14.48 111 116 245 260
E 236 247 6.34 6.30 82 85 180 185
F 197 226 5.29 5.76 40 42 90 95
G 434 465 11.65 11.85 28 31 60 68
3,724 3,923 100.00 100.00 175.90 178.10 389.49 394.03
Produs Cifra de afaceri Cheltuieli aferente Profitul aferent

cifrei de afaceri cifrei de afaceri
n n+1 n n+1 n n+1 qvi1ci0 qvi1pi0
A 1,082,025 1,135,680 486,625 509,873 595,400 625,807 502,775 1,117,935
B 123,600 135,625 56,856 64,750 66,744 70,875 60,375 131,250
C 26,025 28,002 12,145 13,283 13,880 14,719 12,565 26,925
D 132,545 147,680 60,051 65,888 72,494 81,792 63,048 139,160
27
E 42,480 45,695 19,352 20,995 23,128 24,700 20,254 44,460

F 17,730 21,470 7,880 9,492 9,850 11,978 9,040 20,340
G 26,040 31,620 12,152 14,415 13,888 17,205 13,020 27,900
1,450,445 1,545,772 655,061 698,696 795,384 847,076 681,077 1,507,970
Modificarea 2021/2020
modificarea profitului aferent cifrei de afaceri, generată de: 51,692
modificarea volumului vânzării 31545.12
modificarea structurii vânzărilor -36.12
modificarea costului unitar -17,619
modificarea preţului 37,802
Notă: Iqv = 1.03966
Profitul aferent cifrei de afaceri a crescut cu 51.692 lei în primul trimestru al anului 2021
comparativ cu 2020, constituind sursa de majorare a profitului net şi implicit a capacităţii de
remunerare suplimentară a asociaţilor prin dividend, de dezvoltare a întreprinderii şi de fidelizare şi
motivare a salariaţilor prin participarea acestora la profit. La nivelul factorilor de influenţă se
constată:
- îmbunătăţirea imaginii pe piaţă a întreprinderii, impunerea mărcii ca urmare a unei calităţi
superioare a produselor realizate şi extinderea reţelei de distribuţie au determinat majorarea
volumului vânzărilor cu 5,34% şi o creştere a profitului aferent cifrei de afaceri cu 31.545 lei;
- modificarea din structura portofoliului de produse este relativ neutră, determinând o scădere
a profitului aferent cifrei de afaceri cu -36 lei. Efectul diminuării ponderii produsui A care deţine o
pondere ridicată şi care prezintă o rentabilitate superioară celei medii înregistrate în 2020 este
contracarat de cel determinat de diminuarea ponderii produselor C, D şi E care prezintă o
rentabilitate inferioară celei medii înregistrate în 2020 şi de cel al creşterii ponderii produsului F
care prezintă o rentabilitate superioară celei medii înregistrate în 2020. Indiferent de sensul
influenţei, se consideră justificată modificarea structurii vânzărilor dacă este rezultatul adaptării la
cerinţele pieţei şi nu a unor disfuncţionalităţi în ciclul aprovizionare-producţie-desfacere al
întreprinderii;
- majorarea costurilor la toate sortimentele a determinat o scădere a profitului aferent cifrei de
afaceri cu 17.619 lei. Cauzele se regăsesc în evoluţia consumurilor specifice şi/sau a preţurilor pe
unitate de resursă consumată. Preţurile de aprovizionare mai mari aferente unor materii prime de
calitate superioară, creşterea salariului minim pe economie, majorarea tarifelor la utilităţi, mărirea
timpului de realizare a produselor (scăderea productivității fizice a muncii) sunt principalele cauze
ale suplimentării costurilor. Influența modificării costurilor cu semnul minus se poate aprecia ca
justificată atunci când consumul suplimentar de resurse s-a realizat în condiții de eficiență
economică, respectiv când efectul obținut prin creșterea prețurilor de vânzare este mai mare decât
efortul, cuantificat prin mărirea costurilor;
- creşterea preţurilor a determinat o modificare în acelaşi sens a profitului aferent cifrei de
afaceri, de 37.802 lei. Îmbunătăţirea calităţii produselor şi impunerea mărcii pe piaţă au permis
practicarea unor preţuri superioare. Ca factori externi ce pot afecta preţul se menţionează inflaţia,
sezonalitatea, raportul cerere-ofertă.
28
Principalele măsuri de rentabilizare vizează: creşterea volumului vânzărilor prin extinderea

capacităţii de producţie şi a reţelei de distribuţie; adaptarea portofoliului de produse la tendinţele
pieţei şi creşterea rentabilităţii produselor pentru care se manifestă o cerere ridicată şi care devin
preponderente în portofoliul întreprinderii; reducerea costului unitar fără a afecta calitatea
produselor, prin tehnologizare şi o gestiune mai bună a proceselor la nivelul întreprinderii (care să
asigure reducerea consumurilor specifice de resurse materiale, sporirea productivității muncii), în
condiţiile în care întreprinderea are o putere de negociere ridicată cu furnizorii de resurse:
întreprinderea îşi desfăşoară activitatea pe o piaţă a muncii în care se manifestă un decalaj între
oferta de forţă de muncă numeroasă şi cererea redusă; creşterea volumului de activitate va permite
negocierea unor condiţii mai bune de achiziţie a materiilor prime; creşterea preţurilor prin oferirea
unor produse înscrise în tendinţele actuale în modă şi prin promovarea brand-ului; eliminarea
intermediarilor din amonte şi aval.
CH CA _
M2: PCA = CA − CH CA= CA × (1 − ) = CA × pr
CA
_
unde: pr - profitul mediu la un leu cifră de afaceri
_
pr =
∑ qvipi − ∑ qvici = 1 − ∑ qvici
∑ qvipi ∑ qvipi
∆qv
∆CA
∆pi
∆PCA
∆gi
_ ∆pi
∆ pr
∆ci
unde: g i = structura producţiei vândute pe produse;
Acest model are o valoare informaţională mai mare decât M1 deoarece permite cuantificarea
impactului vânzărilor (CA) şi a marjei medii de profit la 1 leu vânzări ( p r ) asupra profitului, două
dintre strategiile care pot fi avute în vedere pentru mărirea profitului aferent cifrei de afaceri.
− CA PCA − − −
M3: PCA = Ns× _
× = Ns× Wa × pr
CA
NS
unde:
29
_
Ns = numărul mediu de salariaţi;
_
W a = productivitatea medie anuală
_
Mf CA PCA
M4: PCA =T× × _ ×
T CA
Mf
unde:
T = timpul de muncă;
_
Mf
= gradul de înzestrare tehnică a muncii;
T
CA
_
= eficienţa (randamentul) mijloacelor fixe.
Mf
Acest model este recomandat în special întreprinderilor ce desfăşoară activitate de producţie, cu

grad ridicat de capitalizare, permiţând cuantificarea efectului timpului de muncă, a gradului de
înzestrare tehnică a muncii şi a randamentului mijloacelor fixe în caracterizarea evoluţiei profitului
aferent cifrei de afaceri.
2.2.4. Analiza factorială a profitului pe produs
Aprofundarea analizei profitului întreprinderii presupune studierea profitului aferent

principalelor produse şi stabilirea influenţelor factorilor direcţi şi indirecţi care acţionează asupra
acestora. Mărimea profitului pe produs (Prp) combină efectul modificării cantităţii vândute ( q v ) cu
_ _
efectul variaţiei preţului mediu de vânzare ( p ) şi al costului unitar ( c ):
_ _ _ _
Pr p = q v × p − q v × c = q v × ( p − c ) = q v × prp
unde: prp = profit unitar
c = chm + chs + ci
chm = ∑ cs × p '
chs = t × sh
Ci
ci =
q
unde:
chm – cheltuielile cu materiile prime şi materialele directe pe unitatea de produs;
chs – cheltuielile cu salariile directe pe unitatea de produs;
ci – cheltuielile indirecte pe unitatea de produs;
cs – consumul specific din resursa materială „j“;
30
p’ – preţul de aprovizionare al resursei „j“;

t – timpul de muncă pe unitatea de produs;
sh – salariul mediu orar (inclusiv contribuţiile pentru asigurări şi protecţie socială);
Ci – suma cheltuielilor indirecte;
q – volumul fizic al producţiei obţinute.
Sistemul de factori care acţionează asupra modificării profitului pe produs se prezintă astfel:
∆cs
∆qv chm
∆ ∆P’
∆t
∆ prp
∆c ∆ chs
∆ sh
∆p ∆ ci
Mecanismul analizei factoriale a profitului pe produs este prezentat în tabelul următor:

influenţa modificării volumului vânzărilor (qv1 – qv0) (p0 – c0)
asupra modificării profitului unitar
influenţa modificării costului unitar asupra -qv1 (c1 – c0)
modificării profitului unitar
influenţa modificării cheltuielilor cu − q v1 (chm 1 − chm 0 )
materiile prime şi materialele directe pe
unitatea de produs asupra modificării
profitului unitar
influenţa modificării consumului -qv1 (Σcs1p’0 - Σcs0p’0)
specific din resursa materială „j“
influenţa modificării preţului de − q v (Σcs1 p '1 −Σcs1 p ' 0 )
1
aprovizionare al resursei „j“asupra
influenţa modificării cheltuielilor cu
salariile directe pe unitatea de produs
(
− q v1 chs 1 − chs 0 )
influenţa modificării timpului de − q v1 (t1 − t 0 )sh 0
muncă pe unitatea de produs asupra
influenţa modificării cheltuielilor
salariului mediu orar asupra
(
− q v1t1 sh1 − sh 0 )
influenţa modificării cheltuielilor
indirecte pe unitatea de produs asupra
(
− q v1 ci1 − ci 0 )
influenţa modificării preţului asupra qv1 (p1 – p0)
31
Creşterea profitului aferent cifrei de afaceri pe produs se poate realiza prin:

- majorarea cantităţii vândute prin atragerea unor noi segmente de clientelă de piaţa existentă,
pătrunderea pe noi pieţe, promovare;
- reducerea costului mediu unitar (fără a afecta calitatea activităţii desfăşurate). Modificarea
costului mediu unitar se află sub incidenţa unor factori precum: consumurile specifice,
preţurile materiilor prime şi materialelor, timpul de muncă pe unitate de produs, salariul
mediu orar;
- practicarea unor preţuri medii de vânzare superioare sub restricţiile impuse de puterea de
cumpărare a consumatorilor şi luând în considerare politica comercială practicată de
concurenţă.
Analiza dinamică şi structurală a rezultatului permite sesizarea deficienţelor globale ale

întreprinderii şi a nivelului de manifestare, exprimat sintetic prin venituri şi cheltuieli. Corelativ,
aprofundarea analizei prin abordarea factorială permite identificarea cauzelor şi fundamentarea
măsurilor de rentabilizare. Principalele măsuri vizează:
creşterea veniturilor
o din exploatare prin: majorarea volumului vânzărilor, modificarea portofoliului de
produse/servicii/activităţi/mărfuri prin creşterea ponderii celor care prezintă
rentabilităţi superioare mediei, practicarea unor preţuri superioare prin îmbunătăţirea
calităţii produselor/serviciilor/activităţilor şi promovarea brand-ului;
o financiare printr-o gestiune eficientă a trezoreriei;
eficientizarea cheltuielilor
o privind stocurile prin: tehnologizare şi îmbunătăţirea derulării proceselor,
reproiectarea produselor, creşterea puterii de negociere cu furnizorii, optimizarea
stocurilor, accelerarea vitezei de rotaţie a stocurilor, eliminarea intermediarilor;
o cu serviciile executate de terţi prin: creşterea puterii de negociere cu terţii, analiza
necesităţii serviciilor şi monitorizarea strictă a evoluţiei acestora, externalizarea
serviciilor pe baza principiilor eficienţei;
o cu personalul prin: creşterea gradului de capitalizare, automatizarea proceselor, un
raport corespunzător capital tehnic-capital uman, îmbunătăţirea calificării care să
asigure rentabilizarea prin creşterea productivităţii;
o financiare prin: fundamentarea politicii de finanţare în vederea stabilirii structurii
optimă a capitalurilor care să determine costul minim de finanţare, diminuarea
duratei de încasare a creanţelor, gestionarea eficientă a lichidităţilor.
32

Capitolul I.1 Analiza Performantelor Intreprinderii Prin Rentabilitate

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Capitolul I.1 Analiza Performantelor Intreprinderii Prin Rentabilitate

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Capitolul I - Analiza performan

Figura 1. Evaluarea performanţei

“Reasumarea problematicii întreprinderii – în concepţia unui sistem holistic circumscris de

perioada criterii și indicatori de evaluare a performanţei

Rentabilitatea este o formă sintetică de exprimare a eficienţei activităţii economico-

Definiri în referenţialul contabil

Elementele direct legate de evaluarea performanței financiare, prin intermediul contului de

IAS 1 - Concepte de profit sau pierdere și rezultat global

Principalele surse de informaţii utilizate în analiza rentabilităţii sunt situaţiile financiare

2. Analiza rezultatului întreprinderii

Aprecierea stării de performanţă sau contraperformanţă pe baza rentabilităţii, evaluată în

2.1 Analiza structurală a rezultatului

2.1.1. Analiza structurală a rezultatului după destinaţia cheltuielilor de exploatare

• Rezultatul exploatării, determinat astfel:

La nivelul Turism S.A, ce activiează în industria ospitalităţii, rezultatul brut al exerciţiului a

2.1.2. Analiza structurală a rezultatului după natura veniturilor şi cheltuielilor

* impozit pe profit, impozit specific, impozit pe veniturile microîntreprinderilor

Schema 1. Determinarea rezultatului în funcţie de natura activităţii

Rezultatul exploatării (Rexpl) se determină ca diferenţa dintre veniturile din exploatare

Venituri din exploatare Cheltuieli de exploatare Rezultatul exploatarii

Recunoaşterea în cadrul veniturilor din exploatare şi a cheltuielilor de exploatare a costului

R exp l = V exp l − CH exp l V exp l = CA n + V Qs + V Qi + A V exp l

CH exp l = CH CAn + CH Qs + CH Qi + A CH exp l

R exp l = R CA + R AA RCA = CAn − CH CAn

Analiza structurală a veniturilor din exploatare relevă aportul fiecărei activităţi.

Rezultatul financiar (Rfin) se determină ca diferenţa dintre veniturile financiare (Vfin) şi

R fin = V fin − CH fin

Activitatea de exploatare şi activitatea financiară constituie activitatea curentă a întreprinderii,

unde: VT = venituri totale;

Analiza corelativă a rezultatului exploatării şi a celui financiar, cu determinări specifice ale

Corelaţii Stare Caracteristici

În cazul întreprinderilor plătitoare de impozit pe profit, determinarea profitului impozabil (Pimp)

neimpozabile (Vneimp), cu cheltuielile nedeductibile fiscal (CHned). Impozitul se determină prin

Calcularea impozitului poate genera o pierdere netă sau creşterea acesteia:

Se constată o degradare continuă a rezultatului net al exerciţiului cu concretizare într-o

COVID-19. În perioada analizată întreprinderea prezintă situaţii diferite aferente corelării

Rezultatul exploatării Rezultatul financiar Rezultatul brut Starea

B. Conform Standardelor Internaţionale de Raportare Financiară, în componenţa situaţiilor

De asemenea, standardul menţionează posibilitatea structurării cheltuielilor fie după natură,

Venturi şi cheltuieli după natura lor Venituri şi cheltuieli după funcţii

În literatura de specialitate sunt definiţi indicatori de profitabilitate calculați pe baza

Acest indicator se poate determina prin două procedee:

unde: VA = valoarea adaugată;

b) Determinarea excedentului brut din exploatare pornind de la rezultatul exploatării

- Venituri din reluarea ajustărilor privind provizioanele

Notă: trebuie luată în considerarea retratarea veniturilor din subvenţii de exploatare

Deoarece se poate calcula prin compararea veniturilor monetare cu cheltuielile monetare,

Rezultatul exploatării 4,349,724 1,587,629 -11,290,937

Cheltuieli aferente ajustărilor 3,083,289 4,276,876 6,283,021

EBE ARO-PALACE SA prezintă o evoluţie sinuoasă, cu o uşoară creştere în 2019 şi o

Formula de calcul a EBIT este:

EBITDA (Earnings Before Interest, Taxes, Depreciation and Amortization) - profitul

Analiza dinamicii și structurii EBE, EBIT și EBITDA se realizează pe baza: modificărilor

Acest indicator evidenţiază capacitatea întreprinderii de a plăti cheltuielile cu dobânzile. Se

b) multiplicatorul EBIT/VI (VI – valoarea întreprinderii)

Acestă rată financiară este o referinţă în evaluarea randamentului câştigului. O valoare

EBIT/EBITDA<1 veniturile nemonetare < cheltuielile nemonetare

d) raportul dintre EBIT și RB (EBIT/RB; RB > 0)

Aceast raport evoluează în același sens cu evoluția cheltuielilor cu dobânzile.

2.2 Analiza factorială a profitului

Recurgerea la demersul factorial asigură o aprofundare a analizei, prin identificarea

2.2.1. Analiza factorială a rezultatului net al exerciţiului

Analiza factorială a rezultatului net al exerciţiului presupune utilizarea următoarelor modele: