Analiza seriilor cronologice

Pentru a cunoaşte procesele şi fenomenele economico-sociale, statistica economică le

studiază pe parcursul întregii lor evoluţii sau la diferite momente de timp.
Evoluţia fenomenelor şi proceselor economice în timp este studiată cu ajutorul seriilor
cronologice sau serii dinamice sau de timp.
Seriile cronologice sunt formate din două şiruri de date, în care primul şir ne arată variaţia
timpului, iar cel de-al doilea şir cuprinde valorile fenomenului sau procesului economic analizat
la momentele sau pe intervalele de timp respective.

Forma generală a unei serii cronologice este:

( t 1 t 2 . .. t i . .. t n
y 1 y 2 .. . y i . . . y n ) i=1,n
t - variația timpului,
y – valorile fenomenului studiat la diferite momente sau intervale de timp.

Exemple de serii cronologice:

1). Cifra de afaceri anuala a unei firme de-a lungul unui deceniu.
2). Numarul somerilor inregistrati trimestrial in timpul unei guvernari de patru ani.
3). Numarul politelor incheiate de o societate de asigurari in fiecare trimestru dintr-o perioada de
5 ani.
4). Incasarile zilnice ale unui supermarket pe o perioada de o luna.
5). Numarul de transporturi efectuate in fiecare trimestru din ultimii 3 ani de catre o firma de
transporturi auto internationale.

CLASIFICAREA SERIILOR CRONOLOGICE

Există trei criterii principale după care se poate face clasificarea seriilor cronologice:
1) după variaţia timpului putem distingem:
1.1. serii cronologice de intervale denumite şi serii de fluxuri, în care fiecare termen
al seriei arată evoluţia fenomenului sau procesului analizat pe o perioadă de
timp.
Forma generală a unei serii cronologice de intervale este:
t1 t2 tn

t
y1 y2 yn
Exemplu de serii cronologice de intervale:
 producţia trimestrială de aluminiu
- t = trimestrul;
- yt = producţia trimestrială de aluminiu.
 investiţiile imobiliare anuale:
- t = anul;
- yt = investiţiile imobiliare.
 Caracteristica principală a acestor serii de timp este aceea că termenii seriei se pot
însuma, obţinându-se astfel un indicator totalizator pe ansamblul perioadei analizate (ex.:
producţia totală de aluminiu pe parcursul perioadei analizate, investiţiile imobiliare totale).
- se reprezintă grafic prin cronogramă si diagrama polară (radială);

Exemplu:
Avem producţiile zilnice de brânză ale unei firme producătoare de
produse lactate:
yt = producţia de brânză;
t = ziua.
Însumând producţiile zilnice de brânză dintr-o săptămână obţinem
producţia săptămânală.
Însumând producţiile săptămânale obţinem producţia lunară ş.a.m.d.

1.2. serii cronologice de momente în care fiecare termen al seriei arată nivelul la
care a ajuns fenomenul sau procesul analizat la un anumit moment de timp.
Forma generală a unei astfel de serii este:

t1 t2 tn

t
y1 y2 yn

Exemplu:
 stocurile de materii prime la sfârşitul fiecărei luni
- yt = stocurile de materii prime;
 capitalul fix la sfârşit de an:
- yt = capitalul fix:
 depozitele sau creditele bancare la data de 1 a fiecărei luni:
- yt = depozite sau credite bancare.

Caracteristica principală a unei serii de momente este aceea că termenii seriei nu se pot
însuma pentru că s-ar produce multiple înregistrări.
- se reprezintă grafic prin: cronogramă (seriile de momente cu intervale egale între
momente), diagrama prin coloane (seriile de momente cu intervale neegale între momente);

Exemplu:
Dacă avem depozitele bancare la data de întâi a fiecărei luni, nu putem
însuma aceste depozite deoarece un depozit care este valabil la 1 ianuarie
poate să fie valabil şi la 1 februarie etc., şi am înregistra valoarea lui de mai
multe ori.
 2) după natura termenilor seriei cronologice, adică după modul de exprimare al
termenilor seriei, distingem:
2.1. serii cronologice formate din indicatori absoluţi (evoluţia profiturilor anuale ale
unei bănci comerciale, evoluţia numărului de salariaţi ai unei firme în perioada 2000-2006).
Termenii seriei se exprimă prin unităţi concrete de măsură.
2.2. serii cronologice formate din indicatori relativi (evoluţia lunară a ratei dobânzii,
evoluţia anuală a ratei profitului, evoluţia lunară a ratei inflaţiei). Termenii unei serii se exprimă
de regulă prin procente.
2.3. serii cronologice formate din mărimi medii (evoluţia lunară a salariului mediu,
evoluţia anuală a profitului mediu, evoluţia anuală a înzestrării medii a muncii cu capital fix).
Termenii seriei se exprimă prin unităţi compuse de măsură deoarece se obţin prin raportarea între
doi indicatori absoluţi între care există o relaţie de interdependenţă.
3) după numărul de termeni, seriile cronologice pot fi:
3.1. serii cronologice de lungime mică;
3.2. serii cronologice de lungime medie;
3.3. serii cronologice de lungime mare.

PROPRIETĂŢILE SERIILOR CRONOLOGICE

Seriile cronologice se caracterizează printr-o serie de proprietăţi:

a) variabilitatea termenilor seriilor cronologice se referă la modificarea valorii
caracteristicii (variabilei) la care se referă seria cronologică de la un moment de timp la
altul sau de la o perioadă (interval) de timp la alta:
b) omogenitatea termenilor seriilor cronologice se referă la faptul că toţi termenii seriei
trebuie să fie de acelaşi tip şi să fie rezultatul acţiunii aceloraşi legi. Pentru a se asigura
omogenitatea termenilor seriilor cronologice trebuie să se ţină cont de modul de
exprimare al acestora (care trebuie să fie unitar), cât şi de conţinutul lor (adică, toţi
termenii să aibă aceeaşi unitate de măsură, termenii trebuie să fie compatibili din punct
de vedere al culegerii şi prelucrării datelor). Deci, omogenitatea termenilor implică
comparabilitatea acestora.
c) periodicitatea termenilor unei serii cronologice se referă la forma de manifestare a
fenomenelor în timp cu o anumită regularitate;
d) interdependenţa în timp a termenilor unei serii cronologice provine din omogenitatea
termenilor unei serii cronologice. Această proprietate presupune că fiecare termen al
seriei depinde într-o oarecare măsură de valorile anterioare înregistrate, adică
depinde de termenii precedenţi. Această proprietate ne conduce la ideea că fenomenele
şi procesele social-economice sunt rezultatul unor legi obiective ce au caracter de
tendinţă, tendinţă ce poate fi urmărită pe o perioadă lungă de timp.
Respectarea tuturor acestor proprietăţi de către o serie cronologică de dimensiuni mari este
foarte greu de realizat.

INDICATORII SERIILOR CRONOLOGICE

 Indicatori absoluti:
 modificarea absolută ne arată cu câte unități concrete de măsură s-a modificat fenomenul
 analizat de la o unitate de timp la alta:

- cu bază fixă:
Δ t/1 = y t − y 1 t=1 ,n
- cu bază în lanț:
Δ t/t−1= y t − y t−1 t=2,n
n
Δ n/1=∑ Δ t/t−1
t=2
 valoarea absolută a unui procent de modificare: ne arată câte unități concrete de măsură
revin unui procent de modificare a fenomenului analizat
- cu bază fixă:
Δ t/1 y t − y1 yt− y1 y1
A t /1 = = = =

( )
Rt /1 ( I t /1−1 )⋅100 yt 100
−1 ⋅100
y1
, dacă y t ≠ y 1
Dacă y t = y 1 ⇒ A t / 1 =0
- cu bază în lanț:
Δ t/ t −1 y t − y t −1 y t −1
A t / t−1 = = =
R t/ t −1 ( I t / t −1−1 )⋅100 100 , dacă y t ≠ y t −1
Dacă y t = y t −1 ⇒ At / t −1 =0

 Indicatori relativi:
 indicele (dinamica) ne arată de câte ori s-a modificat fenomenul analizat de la o perioadă
la alta:
yt
I t / 1=
- cu bază fixă: y1 , t=1,n ;
yt
I t /t−1=
- cu bază în lanț: y t−1 , t=2,n ;
n
I n/1=∏ I t/t−1
t=2

 ritmul (rata, procent de modificare) arată cu câte procente s-a modificat fenomenul
analizat de la un interval de timp la altul:
- cu bază fixă: Rt /1 =( I t /1 −1 )⋅100 , t=1,n ;

- cu bază în lanț: Rt /t −1 =( I t / t −1 −1 )⋅100 , t=2,n .

 Indicatori medii:
 media:
n
∑ yt
y= t=1
- pentru serii pe intervale: n ;
 - pentru serii de momente cu intervale egale între momente avem media
cronologică simplă:
y1 y
+ y 2 + y 3 +. ..+ y n−1 + n
2 2
y cr =
n−1
- pentru serii de momente cu intervale neegale între momente avem media
cronologică ponderată:
d d +d d +d d
y 1⋅ 1 + y 2⋅ 1 2 +. . .+ y n−1⋅ n−2 n−1 + y n⋅ n−1
2 2 2 2
y cr =
d 1 + d 2 +. ..+d n−1

 modificarea absolută medie:

n

y n − y 1 t=2
∑ Δt/t −1
Δ
Δ= = = n/1
n−1 n−1 n−1 ;

 indicele mediu:

√ √∏
n
n−1 yn n−1
I=
y1
= I t /t−1 = √ I n/1
n−1

t=2

 ritmul mediu:

R=( I−1 )⋅100

Observație. Pentru seriile cronologice de intervale și respectiv de momente cu intervale
egale între momente se pot calcula toți indicatorii prezentați, iar pentru seriile de momente cu
intervale neegale între momente se poate calcula doar media cronologică ponderată.

4. Ajustarea seriilor cronologice (determinarea trendului).

Trendul se referă la evoluții sistematice care se manifestă pe perioade lungi de timp.
 Metoda mediilor mobile recomandată în cazul în care fenomenele prezintă oscilări
sezoniere:

Termenii reali se înlocuiesc cu medii parţiale, calculate din doi sau mai mulţi termeni
succesivi în funcţie de periodicitatea oscilaţiei.

Calculul mediei mobile dintr-un număr impar de termeni (ex. 3 termeni):

seria de date empirice: y1 y2 y3 y4 y5 y6 y7 y8
     
 mediile mobile:
y1 y2 y3 y4 y5 y6

y 1+ y 2+ y 3 y2+ y 3+ y 4
y1= y 2=
3 3

Mediile mobile se vor situa în dreptul unui termen inițial.

Numărul de medii mobile obținute = n – (k - 1) = 8 – (3 - 1) = 6
n = numărul de termeni ai seriei;
k = numărul de termeni din care se calculează media (ales in funcție de mărimea ciclului de
variație).
Calculul mediei mobile dintr-un număr par de termeni (ex. 2 termeni):
seria de date empirice: y1 y2 y3 y4 y5 y6 y7 y8
medii mobile iniţiale:
y1 y2 y3 y4 y5 y6 y7
     
medii mobile definitive:
y1 y2 y3 y4 y5 y6

Numărul de medii mobile obținute = n – k = 8 – 2 = 6

 Metoda modificării absolute medii se recomandă atunci când modificările absolute cu

bază în lanț au valori apropiate, ceea ce indică o tendință de evoluție sub forma unei
progresii aritmetice, a cărei rație este aproximată prin modificarea absolută medie.
^y t = y 1 + Δ⋅( t−1 ) ; t=1,n
^y 1 = y 1 ^y n = y n

 Metoda indicelui mediu se recomandă atunci când indicii cu bază în lanț au valori
apropiate, ceea ce indică o tendință de evoluție sub forma unei progresii geometrice, a
cărei rație este aproximată prin indicele mediu.
t−1
^y t = y 1⋅( I ) ; t=1,n
^y 1 = y 1 ^y n = y n

 Metode analitice:

 funcția liniară:
^y t =a+bt i
Estimarea parametrilor a și b se face cu ajutorul metodei celor mai mici pătrate.
∑ yt=y b=
∑ ty t
a=
n ; ∑ t2 ; în ipoteza în care ∑ t=0
sau
 ∑ t⋅∑ y t
∑ ty t − n
a= ȳ−b⋅∑ t ; b= 2
(∑ t )
∑t − 2
n ∑ t≠0
; dacă
2
^
 funcția de gradul II: y t =a+ bt i +ct i
t
^
 funcția exponențială: y t =a⋅b
b
^y t =a+
 funcția hiperbolică: t
Alegerea formei funcției se face de pe grafic (cronograma).

Aplicatie
Se cunosc următoarele date cu privire la producţia anuală de căpşuni a României în
perioada 2004 – 2013:
Anul 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013
Producţia
de căpşuni 12,3 12,7 11,7 13,5 13 15,8 11,7 18,4 16,9 14,9
(mii tone)
Sursa: Anuarul statistic al României 2014
Se cere:
a) să se reprezinte grafic seria cronologică;
b) să se calculeze indicatorii seriei cronologice;
c) să se ajusteze seria cronologică prin metode mecanice şi analitice şi să se extrapoleze
pentru anul 2014 şi 2015 producţia de căpşuni.
Rezolvare:

a) Avem o serie cronologică de intervale ce se reprezintă grafic prin

cronogramă:
 Reprezentarea grafica a productiei de capsuni in perioada 2004-
2013

20
18
16
14
12
10
8
6
4
2
0
2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013

Productia de capsuni (mii tone)

Scara de reprezentare: 1 cm pe OY = 2 mii tone

b) Indicatorii seriei cronologice sunt:

1. Indicatori absoluţi:
 Modificarea absolută ne arată cu câte mii tone s-a modificat
producţia de căpşuni de la un an la altul:
- cu bază fixă: ;

- cu bază în lanţ:
Δ t/t−1= y t − y t−1 t=2, 10 .

Relaţia de verificare:
 Valoarea absolută a unui procent de modificare ne arată câte mii tone revin unui
procent de modificare a producţiei de căpşuni:
- cu bază fixă:
Δ y t − y1 yt − y1 y
A t /1 = t /1 = = = 1

( )
Rt /1 ( I t /1−1 )⋅100 yt 100
−1 ⋅100
y1
, dacă y t ≠ y 1
Dacă y t = y 1 ⇒ A t / 1 =0

- cu bază în lanţ:
Δ t /t −1 y t − y t −1 y t −1
A t / t−1 = = =
, dacă y t ≠ y t−1
R t /t −1 ( I t /t −1−1 )⋅100 100

Dacă y t = y t −1 ⇒ At / t −1 =0
Anul t 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
yt (mii 12,3 12,7 11,7 13,5 13 15,8 11,7 18,4 16,9 14,9
tone)
 0 0,4 -0,6 1,2 0,7 3,5 -0,6 6,1 4,6 2,6
(mii
tone)

- 0,4 -1 1,8 -0,5 2,8 -4,1 6,7 -1,5 -2

(mii
tone)

0,123 0,123 0,12 0,123 0,123 0,12 0,123 0,12 0,123 0,123
(mii 3 3 3
tone/%)

- 0,123 0,12 0,117 0,135 0,13 0,158 0,11 0,184 0,169

(mii 7 7
tone/%)

2. Indicatori relativi:
 Indicele (dinamica) ne arată de către ori s-a modificat producţia
de căpşuni de la un an la altul:

- cu bază fixă : ;

- cu bază în lanţ: .
10
∏ I t /t−1=I 10/1
Relaţia de verificare între indici: t=2 .

 Procentul de modificare (ritm, rată, modificare relativă) ne arată

cu câte procente s-a modificat producţia de căpşuni de la un an la altul:
- cu bază fixă:
Rt /1 =( I t /1 −1 )⋅100
, t=1,10 ;
- cu bază în lanţ: Rt /t −1 =( I t / t −1 −1 )⋅100
, t=2,10 .
Anul t 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
yt (mii tone) 12,3 12,7 11,7 13,5 13 15,8 11,7 18,4 16,9 14,9
It/1 1 1,03 0,95 1,10 1,06 1,28 0,95 1,50 1,37 1,21
It/t-1 - 1,03 0,92 1,15 0,96 1,22 0,74 1,57 0,92 0,88
Rt/1(%) 0 3 -5 10 6 28 -5 50 37 21
Rt/t-1(%) - 3 -8 15 -4 22 -26 57 -8 -12

3. Indicatori medii:
 producţia medie anuală de căpşuni se calculează ca o medie
aritmetică simplă:

mii tone
Interpretare: În perioada 2004-2013 producţia medie anuală de căpşuni a fost de 14,09 mii
tone.
  modificarea absolută medie anuală:

mii tone > 0

Interpretare: În perioada 2004-2013 producţia de căpşuni a crescut în medie de la un an la altul
cu 0,29 mii tone.
 indicele mediu anual:

Interpretare : În perioada 2004-2013 producţia de căpşuni a crescut în medie de la un an la

altul de 1,02 ori.
 ritmul mediu:

Interpretare : În perioada 2004-2013 producţia de căpşuni a crescut în medie de la un an la

altul cu 2%.

c) Ajustarea seriei cronologice:

1. Metode mecanice de ajustare:

1.1. Metoda modifcării absolute medii:

^y t = y 1 + Δ⋅( t−1 ) ; t=1,10
^y 1 = y 1 +Δ⋅( t−1 )= y 1 =12 ,3 mii tone;
^y 2 = ^y 1 +Δ=12 , 3+0 , 29=12 , 59 mii tone;
^y 3 = ^y 2 +Δ=12 ,59+0 ,29=12 , 88 mii tone;
^y 4 = y^ 3 +Δ=12 , 88+0, 29=13 ,17 mii tone;
^y 5 = ^y 4 +Δ=13,17+0, 29=13,46 mii tone;
^y 6 = ^y 5 + Δ=13 , 46+0, 29=13 , 75 mii tone;
^y 7 = ^y 6+ Δ=13 ,75+0 ,29=14 , 04 mii tone;
^y 8 = ^y 7 + Δ=14 , 04+0 ,29=14 , 33 mii tone;
^y 9 = ^y 8 + Δ=14 , 33+0 , 29=14 ,62 mii tone;
^y 10= ^y 9 + Δ=14 , 62+0 , 29= y 10=14 , 9 mii tone;

Extrapolarea seriei prin metoda modificării absolute medii:

- pentru anul 2014: mii tone;
- pentru anul 2015: mii tone.
1.2. Metoda indicelui mediu:
t−1
^y t = y 1⋅( I ) ; t=1,10
^y 1 = y 1⋅( I )1−1 = y 1=12 , 3 mii tone;
^y 2 = ^y 1⋅Ī =12, 3⋅1 , 02=12 , 546 mii tone;
^y 3 = ^y 2⋅Ī =12 ,546⋅1, 02=12, 796 mii tone;
^y 4 = y^ 3⋅Ī=12 , 796⋅1 , 02=13 , 052 mii tone;
^y 5 = ^y 4⋅Ī=13 , 052⋅1 , 02=13, 313 mii tone;
^y 6 = ^y 5⋅Ī=13 , 313⋅1 , 02=13 , 580 mii tone;
^y 7 = ^y 6⋅Ī=13 , 580⋅1, 02=13 , 851 mii tone;
^y 8 = ^y 7⋅Ī=13 , 851⋅1, 02=14 , 128 mii tone;
^y 9 = ^y 8⋅Ī=14 ,128⋅1 , 02=14 , 411 mii tone;
^y 10= ^y 9⋅Ī=14 , 411⋅1 ,02=14 , 9 mii tone.

Extrapolarea seriei pentru anul 2014 şi 2015 prin metoda indicelui mediu:
- pentru anul 2014:
^y 11= ^y 10⋅Ī=14 . 9⋅1,02=15 ,198 mii tone;

- pentru anul 2015:

^y 12= ^y 11⋅Ī=15 , 198⋅1 , 09=15 , 501 mii tone.

2. Metode analitice de ajustare.

Estimarea parametrilor a şi b ai funcţiei liniare se face cu ajutorul MCMMP:

{∑
na+b ∑ t=∑ y t
a t+b ∑ t 2 =∑ ty t

Acest sistem se rezolvă în ipoteza în care ∑ t=0 

na=∑ y t ⇒ a=
∑ y t = ȳ =14 , 09
n mii tone

b=
∑ ty t = (−9)⋅12 , 3+(−7 )⋅12 ,7+. . .+(7 )⋅16 , 9+( 9)⋅14 ,9 =0 ,253636
∑ t2 (−9)2 +(−7 )2 +(−5 )2 +. ..+52 +72 +92

Deoarece ∑ t=0 , va trebui să renumerotăm anii:

2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013
-9 -7 -5 -3 -1 1 3 5 7 9
 Deci, funcţia liniară are forma.
y^ t =14 , 09+0 ,253636⋅t
^y−9 =14 , 09+0 , 253636⋅(−9)=11 ,717 mii tone;
^y−7 =14 , 09+0 , 253636⋅(−7)=12, 314 mii tone;
^y−5 =14 , 09+0 , 253636⋅(−5 )=12 , 821 mii tone;
y^ −3 =14 , 09+0 , 253636⋅(−3)=13 , 329 mii tone;
^y−1 =14 , 09+0 , 253636⋅(−1 )=13 , 836 mii tone;
^y 1 =14 , 09+0 , 253636⋅(1 )=14 ,343 mii tone;
^y 3 =14 , 09+0 , 253636⋅(3)=14 , 850 mii tone;
y^ 5 =14 , 09+0 , 253636⋅(5)=15 ,358 mii tone;
^y 7 =14 , 09+0 , 253636⋅(7)=15 , 865 mii tone;
^y 9 =14 , 09+0 , 253636⋅(9 )=16 , 372 mii tone.

Extrapolarea seriei pentru anul 2014 şi 2015 cu ajutorul funcţiei liniare.

- pentru anul 2014: mii tone;

- pentru anul 2015: mii tone.

2. Se cunosc următoarele date privind stocul de păcură al unei centrale termice în anul
2014:
Data Stocul de păcură (tone)
01.01 10
01.02 8
01.03 14
31.03 10
01.06 16
15.07 14
01.09 10
31.12 14
Se cere:
a) să se reprezinte grafic stocul de păcură pentru tot anul;
b) să se calculeze stocul mediu de păcură pe toată perioada;
c) să se calculeze stocul mediu de păcură pe primul trimestru al anului.

Rezolvare:
a) Avem o serie de momente cu intervale neegale între momente, deci seria se va
reprezenta grafic prin diagrama prin coloane:
 yt
18

16

14

12

10

6
01.01. 01.02. 01.03. 31.03. 01.06. 15.07. 01.09. 31.12 t

Scara de reprezentare: 1 cm pe OY = 2 tone

b) Stocul mediu de păcură pe toată perioada se determină ca o medie cronologică

ponderată:
d d +d d +d d
y 1⋅ 1 + y 2⋅ 1 2 + y 3⋅ 2 3 +. ..+ y n⋅ n−1
2 2 2 2
y= =
d1 +d 2 +. ..+ d n−1
1 1+1 1+1 1+ 2 2+1,5 1,5+1,5
10⋅ +8⋅ + 14⋅ +10⋅ +16⋅ + 14⋅
2 2 2 2 2 2
= +
12
1,5+ 4 4
10⋅ +14⋅
2 2 146 , 5
+ = =12 ,2 tone
12 12

01.01 01.02 01.03 31.03 01.06 15.07 01.09 31.12

d1 = 1 lună d2 = 1 lună d3 = 1 lună d4 = 2 luni d5 = 1,5 luni d6 = 1,5 luni d7 = 4 luni

c) În primul trimestru avem o serie de momente cu intervale egale între momente, iar
stocul mediu se va determina ca o medie cronologică simplă:
Primul trimestru cuprinde datele: 01.01; 01.02; 01.03; 31.03.
y1 yn
+ y 2 + y 3 +. ..+ y n−1 +
2 2
y=
n−1
y1 y4 10 10
+ y2 + y3+ + 8+14+
2 2 2 2 32
y= = = =10 , 66 tone
4−1 3 3