UNIVERSITATEA „1 DECEMBRIE 1918” DIN ALBA IULIA

FACULTATEA DE ŞTIINŢE ECONOMICE

SISTEMUL INFORMAŢIONAL CONTABIL ÎN ASISTAREA
DECIZIILOR MANAGERIALE

- Modele de decizie de tip Bayes -

Lucrare la disciplina Metode de modelare și econometrie

STUDENT: Nita Andreea Iulia

Alba Iulia
2021
 Aspecte teoretice
În ultima perioadă s-a dezvoltat un interes aparte pentru utilizarea unor tehnici din
teoria deciziei Bayesiene pentru a aborda probleme din domeniul Inteligenţei Artificiale.
Teoria deciziilor prevede un cadru normativ de reprezentare şi motivare cu privire la
problemele de luare a deciziilor în condiţii de incertitudine. Pentru a putea pune in discutie
modelele de decizie, este necesara definirea deciziei, aceasta reprezintand o „hotărâre luată
în urma examinării unei probleme, a unei situații etc., soluție adoptată (dintre mai multe
posibile)”1, iar prin decizia economică se înțelege „acțiunea conștientă (ca parte într-un
comportament rațional) de selectare a unei variante preferate (numită soluție) din mai multe
posibile, alegere bazată pe considerente economice, dar și psihologice, sociologice, politice
etc.” Procesul decizional este definit ca fiind „procesul prin care un sistem inteligent
stabileşte oportunitatea şi pertinenţa unei anumite modificări a comportamentului său şi
se elaborează alternative posibile în acest sens, selecţionând, apoi, pe una din acestea, ca
acţiune îndreptată conştient către atingerea scopului propus.”2

Teorema lui Bayes

Teorema lui Bayes a fost o propunere de argint a Reverendului Thomas Bayes, un

teolog englez din secolul al XVIII-lea care era și matematician. Acesta a fost autorul mai
multor lucrări de teologie, dar este cunoscut în prezent pentru câteva tratate matematice,
printre care se menționează teorema Bayes ca rezultat principal. Nu se știe daca Bayes însuși
a îmbrățișat larga interpretare denumită astazi Bayessiană, termenul de „ Bayessian ” fiind
folosit în acest sens inca din 1950. Probabilitatea bayesiană este o interpretare a conceptului
de probabilitate, care permite raționamentul cu anumite ipoteze; adică propozițiile pot fi
adevărate sau false și rezultatul va fi complet incert. Opiniile filosofice ale lui Bayes asupra
probabilității sunt dificil de evaluat, deoarece eseul său nu intră în probleme de interpretare.
Cu toate acestea, Bayes definește „probabilitatea” într-un mod subiectiv. Potrivit lui Stephen
Stigler, Bayes și-a intenționat rezultatele într-un mod mai limitat decât bayezienii moderni.

Teorema lui Bayes este o procedura prin care se calculeaza cu precizie probabilitatea
conditionata a unui eveniment luand in considerare atat informatiile deja cunoscute cat si
datele din noile observatii. Probabilitatea Bayes este acordată mai multor interpretări ale
1 Dicționarul Explicativ al Limbi Române (DEX), accesat online la adresa
https://dexonline.ro/definitie/decizieîn data de 30.11.2021.
2 Daniela Hâncu, Margareta Florescu, Modelarea și simularea proceselor economice, Editura FundaţieiRomânia
de Mâine, Bucureşti, 2006, p. 102
noțiunii de probabilitate ce au în comun ideea de probabilitate ca si credință parțiala în locul
celei de frecvență a apariției unui eveniment. Teorema lui Bayes este o formulă matematică
pentru determinarea probabilității condiționate. În finanțe, teorema lui Bayes poate fi utilizată
pentru a evalua riscul împrumutului de bani potențialilor împrumutători.

Abordarea bayesiana cuprinde o serie de activitati decizionale cum ar fi :

- Identificarea si explicitarea evenimentelor posibile si a deciziilor viitoare

- Evaluarea consecintelor pentru fiecare alternativa decizionala

- Calcului fiecarei consecinte in parte associate fiecarei decizii

- Selectarea unei decizii optime

Există mai multe moduri diferite de a scrie formula teoremei lui Bayes. Cea mai
comună formă este:

P (B)

P (A ∣ B) = P (B ∣ A) P (A)

Unde : - A și B sunt două evenimente și P (B) ≠ 0

- P (A ∣ B) este probabilitatea condițională a evenimentului A, având în vedere că B este
adevărat.
- P (B ∣ A) este probabilitatea condiționată de apariție a evenimentului B având în vedere că
A este adevărat.
- P (A) și P (B) sunt probabilitățile ca A și B să apară independent unul de celălalt
(probabilitatea marginală).
Utilizarea de Reţelele Bayesiene în diferite domenii reprezintă o metodă adecvată de
analiză pentru diferite domenii precum:
- diagnoza medical
- studii de fiabilitate
- analiza riscului
- proceduri de decizie, clasificare, etc.
Un alt exemplu de aplicabilitate al reţelelor Bayesiene îl reprezintă adoptarea deciziilor
privind mentenanţa şi evaluarea performanţei sistemelor industriale. Un alt avantaj important
al reţelelor Bayesiene îl reprezintă posibilitatea integrării de informații din diferite surse
integrand astfel date experimentale, date probabilistice precum și opinii ale experților. Spre
exemplu, acest fapt este deosebit de util pentru evaluarea fiabilității sistemelor tolerante la
defectări, în cazul în care apar erori la testare. Dezavantajele principale ale unei Reţele Bayes
se referă la necesitatea cunoaşterii apriorice a probabilităţilor şi restrictivitatea ipotezei de
independenţă între clase.
Se poate mentiona că reţelele bayesiene utilizează teorema lui Bayes integrȃnd astfel
două surse de informaţii şi anume informaţia iniţială despre procesul analizat şi informaţia
conţinută în datele disponibile despre acesta. Astfel regula lui Bayes este un dintre cele mai
cunoscute metode de clasificare.

Studiu de caz
Societatea Rekord SRL este un producator cu o gamă largă de articole de incaltaminte
destinate mai multor activitati. Unul dintre articolele produse de această societate sunt
incaltaminte de ski, produse la un cost de 150 de lei pe cand în sezonul rece acestea se vând
la 350 de lei, iar dupa trecerea sezonului rece se vând cu 250 de lei. Compartimentul vânzări
dorește să determine numărul de incaltaminte de ski ce urmează să fie produse cunoscând
volumul în funcție de probabilități de producere a stărilor naturii (toamna racoroasa, toamnă
normală, toamna calda, iarna geroasa, iarna normală, iarnă predominant fara zapada)
prezentate în tabelul următor.

Starea naturii Procentul de producere a starii Volumul vanzarii ( strategic ) /

naturii buc(pereche)

Toamna racoroasa 0,20 2000

Toamna normala 0,10 1700

Toamna calda 0,05 1000

Iarna geroasa 0,50 3000

Iarna normala 0,35 2500

Iarna predominant fara zapada 0,12 2100

 În tabelul ce urmeaza sunt prezentate consecințele strategiilor propuse în funcție de
starea naturii:

STAREA NATURII
STRATEGII N1 N2 N3 N4 N5 N6
S1= 2000 (1) (7) (13) (19) (25) (31)
400.000 345.000 420.000 875.000 700.000 460.000
S2= 1700 (2) (8) (14) (20) (26) (32)
340.000 365.000 320.000 1.120.000 820.000 580.000
S3= 1500 (3) (9) (15) (21) (27) (33)
300.000 382.000 300.000 1.200.000 900.000 660.000
S4= 3000 (4) (10) (16) (22) (28) (34)
600.000 675.000 450.000 600.000 550.000 510.000
S5= 2500 (5) (11) (17) (23) (29) (35)
500.000 57.500 150.000 845.000 250.000 460.000
S6= 2100 (6) (12) (18) (24) (30) (36)
420.000 310.000 360.000 900.000 632.000 420.000

1.2000*(350-150)=400.000
2. 1700*(350-150)= 340.000
3. 1500*(350-150)=300.000
4. 3000*(350-150)=600.000
5. 2500*(350-150)=500.000
6. 2100*(350-150)=420.000
7. 1700*350+200*250 -2000*150= 595.000+50.000-300.000=345.000
8. 1700*350+100*250-1700*150=595.000+25.000-255.000=365.000
9. 1700*350+50*250-1500*150=595.000+12.500-225.000=382.500
10. 1700*350+500*250-3000*150=595.000+125.000-450.000=675.000
11.1700*350+350*250-2500*150=595.000+87.500-625.000=57.500

12. 1700*350+120*250-2100*150=595.000+30.000-315.000=310.000
13. 1500*350+500*250-2000*150=525.000+125.000-300.000=420.000
14. 1500*350+200*250-1700*150=525.000+50.000-255.000=320.000
15. 1500*350+0-1500*150=525.000+0-225.000=300.000
16. 1500*350+1500*250-3000*150=525.000+375.000-450.000=450.000
17. 1500*350+1000*250-2500*150=525.000+250.000-625.000=150.000
18. 1500*350+600*250-2100*150=525.000+150.000-315.000=360.000
19. 3000*350+500*250-2000*150=7=1.050.000+125.000-300.000=875.000
20. 3000*350+1300*250-1700*150=1.050.000+325.000-255.000=1.120.000
21. 3000*350+1500*250-1500*150=1.050.000+375.000-225.000=1.200.000
22. 3000*350+0*250-3000*150=1.050.000+0-450.000=600.000
23. 3000*350+500*250-2200*150=1.050.000+125.000-330.000=845.000
24. 3000*350+600*250-2000*150=1.050.000+150.000-300.000=900.000

25. 2500*350+500*250-2000*150=875.000+125.000-300.000=700.000

26. 2500*350+800*250-1700*150=875.000+200.000-255.000=820.000
27. 2500*350+1000*250-1500*150=875.000+250.000-225.000=900.000

28. 2500*350+500*250-3000*150=875.000+125.000-450.000=550.000

29. 2500*350+0-2500*150=875.000+0-625.000=250.000

30. 2500*350+400*180-2100*150=735.000+72.000-315.000=632.000

31. 2100*350+100*250-2000*150=735.000+25.000-300.000= 460.000

32. 2100*350+400*250-1700*150=735.000+100.000-255.000=580.000

33. 2100*350+600*250-1500*150=735.000+150.000-225.000=660.000

34. 2100*350+900*250-3000*150=735.000+225.000-450.000=510.000

35. 2100*350+400*250-2500*150=735.000+100.000-375.000=460.000
36. 2100*350+0-2100*150=735.000+0-315.000=420.000
In tabelul de mai jos este prezentat calculul valorii medii a castigului societatii:

STRATEGI VALOAREA MEDIE

A
S1 0,20*400.000+0,20*345.000+0,20*420.000+0,20*875.000+0,20*700.000+0,20*
460.000 = 640.000

S2 0,10*340.000+0,10*365.00+0,10*320.000+0,10*1.120.000+0,10*820.000+0,10*
580.000 = 354.500

S3 0,05*300.000+0.05*382.000+0,05*300.000+0,05*1.200.000+0.05*900.000+0,05*
660.000 = 187.100

S4 0,50*600.000+0.50*675.000+0,50*450.000+0.50*600.000+0,50*550.000+0,50*
510.000 = 1.692.500

S5 0,35*500.000+0,35*57.500+0,35*150.000+0,35*845.00+0,35*250.000+0,3
5*460.000 = 791.875

S6 0,12*420.00+0,12*310.00+0,12*360.000+0,12*900.000+0,12*632.000+0,1
2*420.000 = 365.040

Maxim ( 640.000, 345.500, 187.100, 1.692.500, 791,875, 365.040 ) pentru S4.

Valoarea maxima pe care am obtinut-o din rezultatele de mai sus reprezinta decizia finala
obtinuta prin utilizarea modelului Bayes , care este corespunzatoare unei productii de 3.000
buc ( perechi ) incaltaminte de ski.

In concluzie putem afirma ca relele Bayessiene utilizeaza teorema lui Bayes oferind
mai multe avantaje in comparatie cu alte metode care folosesc statistica frecventiala.
Metoda Bayesiană permite alocarea directă a valorilor parametrilor probabilistici.
Acest lucru este mai folositor în cercetare comparativ cu stabilirea intervalelor de încredere în
cazul tehnicilor bazate pe statistica frecvenţială. Statistica Bayesiană foloseşte, în orice
situaţie, un singur instrument: teorema lui Bayes în timp ce statistica frecvenţială utilizează
diferite instrumente.
Domeniile de cercetare unde au fost publicate articolele ce utilizeaza Retelele
Bayesiene sunt : matematica, stiinta calculatoarelor, inginerie, sanatate, ecologie si mediu
precum si altele.
BIBLIOGRAFIE

1. http://www.cs.ubbcluj.ro/~gabis/DocDiplome/Bayesian/LicentaFinal.pdf
2. Rețele Bayesiene cu aplicații la predicția clienților din industria de telecomunicatii mobile, Ionut
B. Brandusoiu, Gavril I. Toderean, Editura U.T. PRESS, Cluj Napoca

3. http://www.doctorat.tuiasi.ro/doc/SUSTINERI_TEZE/ETH/Ciobanu%20(Aionoae)/Ciobanu
%20Aionoae%20Alexandra%20rezumat%20teza.pdf