UNIVERSITATEA „1 DECEMBRIE 1918” DIN ALBA IULIA

FACULTATEA DE ŞTIINŢE ECONOMICE

SISTEMUL INFORMAŢIONAL CONTABIL ÎN ASISTAREA
DECIZIILOR MANAGERIALE

- IMPOZITUL PE VENITURILE DIN SALARII SI

ASIMILATE -

Lucrare la disciplina Gestiune Fiscala

STUDENT: Nita Andreea Iulia

Alba Iulia
2022

1
Cuprins

Metodologia cercetarii stiintifice........................................................................3

Rezumat..............................................................................................................4
Introducerea........................................................................................................5
1. Salariul................................................................................................................7
i. Principiile sistemelor de salarizare..........................................................7
ii. Sisteme de salarizare...............................................................................7
iii. Formele de salarizare folosite in Romania..............................................8
A. Regimul sumelor reprezentand contributii salariale retinute de angajator si
nevarsate........................................................................................................9
B. Regimul veniturilor realizate in
strainatate.......................................................................................................9
1. Determinarea impozitului lunar pe salariu........................................................10
2. Studiu de caz......................................................................................................14
3. Concluzii............................................................................................................17
Bibliografie........................................................................................................18

2
METODOLOGIA CERCETĂRII ȘTIINȚIFICE

Conceptul de ” metodologie” conturează ideea unui set de metode utilizate în orice

domeniu de activitate. În mod tradițional, a existat o idee că metodologia este aproape în
întregime legată de știință, de activitatea științifică. Cercetarea este definită într-o multitudine
de moduri în Dicționarul Exlicativ al Limbii Romane insă cea mai potrivită definiție este
conturată în „Studiu amanunțit efectuat în mod sistematic cu scopul de a cunoaște ceva;
investigație”1. Astfel spus, cercetarea este o acțiune prin care se culeg datele necesare pentru
a realiza o lucrare sau pentru a afla răspunsuri clare la anumite întrebări. Metodologia
cercetării este grupată într-un ansamblu de principii, de etape și faze, de metode de cercetare,
tehnici de lucru, instrumente de investigare și cunoaştere ştiinţifică a fenomenelor şi
proceselor, pentru a realiza o cunoaştere ştiinţifică acestora (geneza, starea şi evoluţia).
Cercetarea științifică este o componentă care vizează descoperirea, creația științifică sau
culturală și valorificarea acestora prin publicații sau alte produse culturale. Metodologie
cercetării științifice este o parte a științei economice.
Cunoașterea științifică se bazează pe un mod de gândire şi acţiune ştiinţific, fiind cea
mai riguroasă formă de cunoaştere. Această cunoaștere se realizată prin programe şi activităţi
de cercetare ştiinţifică, fiind finalizată prin identificarea, dobândirea, interpretarea şi
validarea de date, informaţii şi cunoştinţe relevante pentru o categorie de fenomene naturale
sau pentru un obiect de studiu determinat.2
Cercetarea ştiinţifică este o activitate de investigare prin care oamenii dobândesc noi
cunoștințe, informaţii şi cunoştinţe despre lumea în care trăiesc şi despre ei înşişi,
sistematizate sub formă de legi şi principii. Ea presupune un efort social pentru extinderea
ariei cunoaşterii. O cercetare este considerată şi acceptată drept “o activitate ştiinţifică” dacă
şi numai dacă ea este realizată printr-o metodă logică, bazată pe un mod de gândire şi acţiune
ştiinţific. Activitatea de cercetare este însoţită de riscuri: riscuri ştiinţifice, riscuri economice,
riscuri tehnice etc. Prin abordări raționale provocările reprezentate de riscuri pot să găsească
răspunsuri adecvate.

Rezumat

1 https://dexonline.ro/definitie/cercetare accesat pe data de 26.05.2022

2 Dragomir Toma-Leonida, „Etică și integritate academică în cercetarea ştiinţifică și diseminarea rezultatelor”,
material accesat online la adresa
http://www.upt.ro/img/files/2019-2020/doctorat/EIACSDR/1.%20Cursul_nr_1_2019-2020.pdf pe data de
27.05.2022
3
 Salariul reprezintă suma de bani pe care o primește posesorul forței de muncă pentru
contribuția adusă la realizarea muncii ca factor de producție. Pornind de la aceasta definire
ajungem la impozitarea venitului din care reiese ca impozitarea unui salariat, angajat cu carte
de muncă, se face prin impozitarea pe salarii. Beneficiarii de venituri din salarii datorează un
impozit lunar, final, care se calculează și se reține la sursă de către plătitorii de
venituri. Determinarea impozitului pe venituri din salarii și asimilate salariilor este prevazută
in art. 78 din Codul Fiscal, coroborat cu Normele metodologice de aplicare a prevederilor
Codului Fiscal. In elaborarea proiectului se regasesc date cu privire la cotele de retinere,
conditiile precum si ce tipuri de venituri sunt impozabile.
In ceea ce priveste termenul de plata al impozitului, plătitorii de salarii și de venituri
asimilate salariilor au obligația de a calcula și de a reține impozitul aferent veniturilor fiecărei
luni la data efectuării plății acestor venituri, precum și de a-l plăti la bugetul de stat până la
data de 25 inclusiv a lunii următoare celei pentru care se plătesc aceste venituri.
Plătitorii de salarii și de venituri asimilate salariilor au obligația să completeze și să depună
Declarația privind obligațiile de plată a contribuțiilor sociale, impozitului pe venit și evidența
nominală a persoanelor asigurate pentru fiecare beneficiar de venit, până la termenul de plată
a impozitului, inclusiv.

INTRODUCERE

Impozitul conform DEX este o prelevare obligatorie, fără prestație și nerambursabilă,

efectuată de către administrația publică pentru satisfacerea necesităților de interes general.

4
Impozitul pe venit este una din cele mai importante surse de venituri ale bugetului de stat,
izvorul principal al formarii venitului bugetului de stat si al finantarii cheltuielilor publice.
Din punct de vedere al optiunilor fiscalitatii, impozitul pe venit este o optiune economica,
fiind o prelevare obligatorie asupra venitului, acest venit cunoscand mai multe forme
economice. Venitul intra in patrimoniul contribuabilului, asadar impunerea asupra acestuia
este o impunere la sursa.
In sfera larga de aplicare a impozitului pe venitul din salarii si asimilate intra contractele
individuale de munca si veniturile din activitati dependente.

A. Contractul individual de munca, potrivit art.10 din Codul Muncii este un contract
prin intermediul caruia o persoana fizica care are calitate de salariat isi asuma obligatia de a
presta munca in si sub autoritatea unui angajator care poate sa fie, fie o persoana juridica fie o
persoana fizica, in schimbul unei remuneratii sub denumirea de salariu. Contractul individual
de muncă se încheie întotdeauna între două părţi - angajatorul şi salariatul. Nu este posibilă
încheierea concomitentă a unui singur contract individual de muncă al aceluiaşi angajator, cu
doi sau mai mulţi salariaţi.

B. Veniturile din activitati dependente, sunt considerate a fi acele venituri obtinute

din activitatile exercitate de catre persoanele fizice in urma carora obtin venituri in mod
individual “şi/sau într-o formă de asociere constituită potrivit dispoziţiilor legale şi care nu dă
naştere unei persoane juridice, în vederea desfăşurării de activităţi în scopul obţinerii de
venituri”3. Pentru a fi considerate activitati dependente acestea trebuie sa fie exercitate cu
regularitate, in mod continuu si urmarind obtinerea de venituri.
Conform art.7 din Codul Fiscal “  activitate independentă - orice activitate desfășurată de
către o persoană fizică în scopul obținerii de venituri, care îndeplinește cel puțin 4 dintre
următoarele criterii:
1. persoana fizică dispune de libertatea de alegere a locului și a modului de desfășurare a
activității, precum și a programului de lucru;
2. persoana fizică dispune de libertatea de a desfășura activitatea pentru mai mulți clienți;
3. riscurile inerente activității sunt asumate de către persoana fizică ce desfășoară activitatea;
4. activitatea se realizează prin utilizarea patrimoniului persoanei fizice care o desfășoară;
5. activitatea se realizează de persoana fizică prin utilizarea capacității intelectuale și/sau a
prestației fizice a acesteia, în funcție de specificul activității;
6. persoana fizică face parte dintr-un corp/ordin profesional cu rol de reprezentare,
reglementare și supraveghere a profesiei desfășurate, potrivit actelor normative speciale care
3 https://lege5.ro/Gratuit/ha4tomrvge/definirea-veniturilor-din-activitati-independente-norma-metodologica?
dp=ha3tgmzuhe4tk
5
reglementează organizarea și exercitarea profesiei respective;
7. persoana fizică dispune de libertatea de a desfășura activitatea direct, cu personal angajat
sau prin colaborare cu terțe persoane în condițiile legii;”

Potrivit art. 67 alin. (1) din Codul fiscal activităţile care generează venituri din
activităţi independente sunt cu titlu de exemplu urmatoarele:
a) activităţi de producţie;
b) activităţi de cumpărare efectuate în scopul revânzării;
c) organizarea de spectacole culturale, sportive, distractive şi altele asemenea;
d) activităţi al căror scop este facilitarea încheierii de tranzacţii printr-un intermediar,
cum ar fi: contract de comision, de mandat, de reprezentare, de agenţie, de agent de asigurare
şi alte asemenea contracte încheiate în conformitate cu prevederile Codului civil, precum şi a
altor acte normative, indiferent de perioada pentru care a fost încheiat contractul;
e) vânzarea în regim de consignaţie a bunurilor cumpărate în scopul revânzării sau
produse pentru a fi comercializate;
f) activităţi de editare, imprimerie, multiplicare, indiferent de tehnica folosită, şi altele
asemenea; g) transpor
t de bunuri şi de persoane; h) activităţi de
prestări de servicii.

In ceea ce priveste “activitate dependentă - orice activitate desfășurată de o persoană fizică

într-o relație de angajare generatoare de venituri;”

1.Salariul si componentele sale

-  este suma platita pentru inchirierea capacitatii de a munci, in conditiile in care

salariul se comporta ca un pret iar munca se comporta ca o marfa. Salariul reprezinta, pe de o
parte, un cost, o componenta a costului total al bunului sau serviciului economic obtinut (din
punctul de vedere al unitatii economice) si pe de alta parte un venit pentru cei ce au contribuit
la realizarea acelui bun sau serviciu. Salariul depinde de munca depusa si de rezultatul

6
obtinut, iar marimea sa concreta pentru fiecare salariat se poate stabili numai la nivel de
firma. Diferentierea are la baza caracterul muncii, rezultatele obtinute si nu in ultimul rand
calitatile, aptitudinile fiecarui angajat. Apropierea/egalizarea salariilor ar putea surveni numai
in masura in care elementele de diferentiere dispar sau se restrang, ceea ce ar presupune o
egalizare a cunostintelor si a muncii prestatate, lucru imposibil de realizat si care contravine
concurentei. Atat marimea salariului, cat si diferentele dintre salarii, trebuie astfel stabilite
incat sa pastreze permanent vie incitatia la munca si aspiratia la ridicarea pergatirii, ca
determinante pentru obtinerea unui salariu mai mare.
Salariul variaza astfel pe tari, domenii, firme si persoane. Pe termen lung, marimea salariului
are tendinta generala de crestere. Aceasta se intampla datorita cresterii cheltuielilor cu
instruirea si calificarea, dar si datorita cresterii productivitatii, care ii indreptateste pe salariati
sa ceara un salariu mai mare.
Salarizarea este componenta centrală a sistemului de recompense. Salariile acordate trebuie
să fie corelate cu productivitatea muncii, şi anume creşterile fondului de salarii trebuie să se
situeze, ca ritm, în urma creşterii productivităţii.

i. Principiile sistemelor de salarizare:

· Salariul reprezintă un preţ plătit pentru factorul muncă şi este necesar să se stabilească prin
mecanismele pieţei;
· Principiul negocierii salariilor;
· Principiul salariilor minime;
· Principiul la muncă egală, salariu egal;
· Principiul liberalizării salariilor;
· Salarizare după: cantitatea muncii, calitatea muncii, nivelul de calificare, condiţii de muncă;
· Caracterul confidenţial al salariului.
ii. Sisteme de salarizare:
· După rezultate (în acord);
· După timpul lucrat (în regie);
· În funcţie de randamentul individual sau colectiv;
· Sisteme cu primă: proporţională cu randamentul sau cu progresie inferioară creşterii
randamentului.
iii. Formele de salarizare folosite în România sunt:
a. salarizarea în regie ;
b. salarizarea în acord direct: individual sau colectiv ;
c. salarizarea în acord indirect ;
d. salarizarea prin cote procentuale ;
7
e. salariul de merit şi premii.

Venit impozabil = Salariu + Sume asimilate + Avantaje impozabile (– Venituri

neimpozabile)

Avantajele impozabile

Avantajele în bani şi în natură sunt considerate a fi orice foloase primite de salariat de la terţi
sau ca urmare a prevederilor contractului individual de munca ori a unei relaţii contractuale
între parţi, sumele primite pentru procurarea de bunuri şi servicii, precum şi sumele acordate
pentru distracţii sau recreere si avantajele în bani şi echivalentul în lei al avantajelor în natură
sunt impozabile.
Nu sunt considerate avantaje:
- contravaloarea abonamentelor pe mijloacele de transport în comun pentru angajaţii a căror
activitate presupune deplasarea frecventă în interiorul localităţii;
- reducerile de preţuri practicate în scopul vânzării, de care pot beneficia clienţii persoane
fizice;
- costul abonamentelor telefonice şi al convorbirilor telefonice efectuate,
precum şi utilizarea autoturismului de serviciu pentru îndeplinirea sarcinilor de serviciu;
- diferenţele de tarif la cazare în locaţiile reprezentând
amenajări recreative şi sportive din dotarea ministerelor;
- contribuţiile la un fond de pensii facultative
suportate de angajator pentru angajaţii proprii, în limita a 400 euro anual pe participant.
- primele de asigurare aferente
contractelor de asigurare civilă profesională pentru administratori/director

A. Regimul sumelor reprezentand contributii salariale retinute de angajator si

nevarsate

Conform unei noi ordonante de lege, initiata de Ministerul Finantelor si care a intrat deja
in vigoare si a inceput sa produca efecte chiar de la 1 martie 2022, angajatorii si antreprenorii
care aleg sa nu isi plateasca datoriile catre stat risca sa ajunga la inchisoare. Potrivit Art. (6
ind. 1) din Legea nr. 241/2005 fapta de retinere si neplata, de incasare si neplata, ori de
neretinere sau neincasare, in cel mult 60 de zile de la termenul de scadenta prevazut de lege, a
unor impozite si/sau a unor contributii, cum sunt cele platite de angajati la pensie si sanatate,
8
se reincrimineaza ca fapta penala. Elementul material al infracţiunii se prezintă sub forma
unei inacţiuni care constă în nedepunerea sumelor reprezentând impozite sau contribuţii cu
reţinere la sursă. Trebuie reţinut faptul că inacţiunea trebuie precedată de o reţinere a sumelor
prevăzute de lege

B. Regimul veniturilor salariale realizate in strainatate

Contribuabilii persoane fizice care realizează individual sau într-o formă de asociere,
venituri/pierderi din străinătate au obligaţia să declare veniturile şi să plătească impozit pe
venit și contribuţii sociale obligatorii prin completarea și depunerea declarației unice privind
impozitul pe venit și contribuțiile sociale.
Declarația unică privind impozitul pe venit și contribuțiile sociale se depune la
organul fiscal competent, pentru fiecare an fiscal, până la data de 25 mai inclusiv a anului
următor celui de realizare a veniturilor în vederea definitivării impozitului anual pe venit. Se
completează câte o secţiune pentru fiecare ţară - sursă a veniturilor şi pentru fiecare sursă de
venit realizat. Veniturile realizate din străinătate se supun impozitării prin aplicarea cotelor de
impozit asupra bazei de calcul determinate după regulile proprii fiecărei categorii de venit, în
funcţie de natura acestuia, potrivit Codului fiscal.
Persoanele fizice cu handicap grav ori accentuat scutite de la plata impozitului pe veniturile
obținute din străinătate, au obligația depunerii declarației unice. Contribuabilii care obţin
venituri din străinătate au obligaţia să le declare în declaraţie, precum şi să efectueze calculul
şi plata impozitului datorat, cu luarea în considerare a metodei de evitare a dublei impuneri,
prevăzută de convenţia de evitare a dublei impuneri.
Contribuabilii persoane fizice rezidente care, pentru acelaşi venit şi pentru aceeaşi perioadă
impozabilă, sunt supuşi impozitului pe venit atât pe teritoriul României, cât şi în statul străin
cu care România are încheiată o convenţie de evitare a dublei impuneri, iar respectiva
convenţie prevede cametodă de evitare a dublei impuneri metoda creditului au dreptul la
deducerea din impozitul pe venit datorat în România a impozitului plătit în străinătate, în
limitele prevăzute de Codul fiscal.
Pentru contribuabilii persoane fizice rezidente care realizează un venit şi care, potrivit
convenţiei de evitare a dublei impuneri încheiate de România cu un alt stat, poate fi impus în
celălalt stat, iar respectiva convenţie prevede ca metodă de evitare a dublei impuneri metoda
scutirii, respectivul venit va fi scutit de impozit în România şi se declară în declaraţie.
Veniturile din activităţi dependente desfăşurate în străinătate şi plătite de un angajator

9
nerezident nu sunt impozabile în România, potrivit prevederilor Codului fiscal, nu se declară
şi nu fac obiectul creditului fiscal extern.

Modul de depunere a Declarației unice : prin mijloace electronice de transmitere la

distanță sau în format hârtie, declaraţia unică se depune, împreună cu anexele completate,
dacă este cazul, direct la registratura organului fiscal sau prin poștă, prin scrisoare
recomandată, cu confirmare de primire.

2.Determinarea impozitului lunar pe salarii

Orice persoana fizica sau juridica trebuie sa plateasca impozit pe venit, conform Legii
nr. 57/2003. Venitul poate proveni din salariu sau dintr-o activitate economica intreprinsa de
o companie in Romania. Cota unica de impozitare in Romania este de 16%. Impozitul pe
salariu si contributiile pentru asigurarile sociale se opresc lunar salariatului, iar anajatorului i
se retin doar contributiile sociale pentru angajati. 

 Pentru calculul impozitului lunar aferent venitului realizat, cota de impozit de 16% se aplică
asupra bazei de calcul determinate astfel:

a) pentru veniturile obţinute la locul unde se află funcţia de bază, ca diferenţă între venitul net
din salarii, calculat prin deducerea din venitul brut a contribuţiilor sociale obligatorii aferente
unei luni, datorate potrivit legii în România sau în conformitate cu instrumentele juridice
internaţionale la care România este parte, precum şi, după caz, a contribuţiei individuale la
bugetul de stat datorată potrivit legii, şi următoarele:

(i) deducerea personală acordată pentru luna respectivă;

(ii) cotizaţia sindicală plătită în luna respectivă;
(iii) contribuţiile la fondurile de pensii facultative potrivit Legii nr. 204/2006 privind pensiile
facultative, cu modificările şi completările ulterioare, şi cele la scheme de pensii facultative,
calificate astfel în conformitate cu legislaţia privind pensiile facultative de către Autoritatea
de Supraveghere Financiară, administrate de către entităţi autorizate stabilite în state membre
ale Uniunii Europene sau aparţinând Spaţiului Economic European, suportate de angajaţi,
astfel încât la nivelul anului să nu se depăşească echivalentul în lei al sumei de 400 euro;
(iv) primele de asigurare voluntară de sănătate conform Legii nr. 95/2006 privind reforma în
domeniul sănătăţii, republicată, cu modificările ulterioare, suportate de angajaţi, astfel încât la
nivelul anului să nu se depăşească echivalentul în lei al sumei de 400 euro. Deducerea
contribuţiilor reţinute pentru fonduri de pensii facultative calificate astfel în conformitate cu
10
legislaţia privind pensiile facultative se realizează numai pe baza documentelor privind
calificarea fondurilor de pensii facultative respective, emise de Autoritatea de Supraveghere
Financiară, la solicitarea angajatorului. Pe parcursul anului plătitorul de venituri din salarii
cumulează sumele în euro, prevăzute la art. 78 alin. (2) lit. a) pct. (iii) şi (iv) din Codul fiscal,
şi verifică încadrarea în plafonul deductibil prevăzut de lege. Pentru verificarea încadrării în
plafonul anual, cursul de schimb utilizat pentru determinarea echivalentului în euro este
cursul leu/euro comunicat de Banca Naţională a României, în vigoare în ultima zi a lunii
pentru care se plătesc drepturile salariale. În cazul în care un angajat care obţine venituri din
salarii la funcţia de bază se mută în cursul anului la un alt angajator, verificarea încadrării în
plafonul anual a sumelor reprezentând contribuţiile la fondurile de pensii facultative şi
primele de asigurare voluntară de sănătate, pentru care se acordă deducerea, se efectuează în
baza documentelor justificative eliberate de către angajatorul anterior prin care se atestă
nivelul deducerilor acordate până la momentul mutării;

b) pentru veniturile obţinute în celelalte cazuri, ca diferenţă între venitul brut şi contribuţiile
sociale obligatorii aferente unei luni, datorate potrivit legii în România sau în conformitate cu
instrumentele juridice internaţionale la care România este parte, precum şi, după caz, a
contribuţiei individuale la bugetul de stat datorată potrivit legii, pe fiecare loc de realizare a
acestora.

Veniturile obținute de persoanele fizice sau juridice din România sunt considerate
impozitabile, potrivit legii 57/2003. Venitul poate proveni atât din salariu, cât și dintr-o
activitate economică întreprinsă de o companie în România. Lunar, salariatului i se opresc
impozitul pe salariu și contribuțiile pentru asigurările sociale, în vreme ce angajatorului i se
rețin doar contribuțiile sociale pentru angajați. Așa cum aminteam, în România, impozitul pe
salariu se calculează prin aplicarea cotei unice de 10% asupra bazei de calcul. De menționat
că impozitul pe venit se calculează după ce la salariul net se adaugă deducerea personală – o
scutire de impozit, o cotă din salariu neimpozitată, care cuprinde deducerea de bază și
deducerea suplimentară. Aceasta se aplică salariilor până în 3.700 de lei.
Contribuţiile sociale obligatorii luate în calcul la determinarea impozitului lunar
potrivit alin. (6) pentru persoanele fizice care realizează venituri din salarii sunt cele datorate
potrivit reglementărilor în domeniu, astfel:

a) contribuţia individuală de asigurări sociale;

b) contribuţia individuală pentru asigurările sociale de sănătate;

c) contribuţia individuală la bugetul asigurărilor pentru şomaj;

11
d) alte contribuţii individuale obligatorii stabilite prin lege.

Persoane scutite de la plata impozitului pe venit

Persoanele cu handicap și nu numai beneficiază de o serie de facilități fiscale,

reprezentate prin scutiri de impozite, taxe și o serie de înlesniri la accesarea unor credite.
Potrivit Codului Fiscal, cinci categorii de persoane sunt scutite de impozitul pe venit. Acestea
sunt:

 Persoane cu handicap accentuat ori grav;

 Salariații din domeniul IT, programatorii;

 Salariații din domeniul construcțiilor;

 Persoane fizice care lucrează în cercetare-dezvoltare și inovare;

 Persoane angajate în domeniul alimentației și turismului, care desfășoară activități

sezoniere.

Impozitarea salariilor se face potrivit urmatoarelor:

A. Salarii de la Functia de bază

Acesta se face prin aplicarea cotei de 10% asupra bazei de calcul determinată ca
diferență între venitul net din salarii calculat prin deducerea din venitul brut a contribuțiilor
sociale obligatorii aferente unei luni, datorate potrivit legii în România sau în conformitate cu
instrumentele juridice internaționale la care România este parte, precum și, după caz, a
contribuției individuale la bugetul de stat datorată potrivit legii, și următoarele:
- deducerea personală acordată pentru luna respectivă;
- cotizația sindicală plătită în luna respectivă, potrivit legii;
- contribuțiile la fondurile de pensii facultative potrivit Legii nr. 204/2006, cu modificările și
completările ulterioare, și cele la scheme de pensii facultative, calificate astfel în conformitate
cu legislația privind pensiile facultative de către Autoritatea de Supraveghere Financiară,
administrate de către entități autorizate stabilite în state membre ale Uniunii Europene sau
aparținând Spațiului Economic European, suportate de angajați, astfel încât la nivelul anului

12
să nu se depășească echivalentul în lei al sumei de 400 euro;
- primele de asigurare voluntară de sănătate, precum și serviciile medicale furnizate sub
formă de abonament, suportate de angajați, astfel încât la nivelul anului să nu se depășească
echivalentul în lei al sumei de 400 euro4

Venituri brute din salarii - Contributii sociale = Venit net

Venit net - Deduceri personale = Venit impozabil

Impozit pe venit = Venit impozabil x 16 %

Venit cuvenit în mână înaintea retinerilor fată de terti) = Venit net – Impozit pe venit

B.In afara funcției de baza

Pentru veniturile obținute în celelalte cazuri, prin aplicarea cotei de 10% asupra bazei de
calcul determinate ca diferență între venitul brut și contribuțiile sociale obligatorii aferente
unei luni, datorate potrivit legii în România sau în conformitate cu instrumentele juridice
internaționale la care România este parte, precum și, după caz, a contribuției individuale la
bugetul de stat datorate potrivit legii, pe fiecare loc de realizare a acestora

Venituri brute din salarii - Contributii sociale = Venit impozabil

Venit cuvenit in mana ( inaintea retinerilor fata de terti) = Venit impozabil – impozit pe venit

In ceea ce priveste calculul salariului, calculul şi reţinerea impozitului lunar se

efectueaza de catre platitori, la data ultimei plaţi a veniturilor din salarii aferente fiecarei luni,
indiferent daca veniturile din salarii se platesc o singura data pe luna sau sub forma de avans
şi lichidare. Prima de vacanţă sau o parte din aceasta se cumuleaza cu veniturile de natura
salariala ale lunii în care se plateşte aceasta prima. Indemnizaţiile aferente concediilor de
odihnă se defalchează pe lunile la care se referă şi se impun cumulat cu veniturile realizate în
aceste luni.

Angajații pot opta ca plătitorii de venituri să distribuie cota de 2% sau de 3,5%, după
caz, din impozitul pe venit datorat pentru susținerea:
a) entităților nonprofit care se înființează și funcționează în condițiile legii, a unităților
de cult; sau
b) acordarea de burse private

4 https://static.anaf.ro/static/10/Iasi/material_informativ-1_06-01-2022.pdf pag 2
13
 c) entităților nonprofit și a unităților de cult, care sunt furnizori de servicii sociale
acreditați cu cel puțin un serviciu social licențiat, în condițiile legii5.

3.Studii de caz

1. Un angajat la societatea X cu un salariu lunar brut de 3.000 de lei, cu o persoana în

întreținere (soţul/soţia contribuabilului, copiii acestuia, dar şi alţi membri de familie până la
gradul al doilea inclusiv), fără alte contribuții deductibile, fluturașul de salariu se va prezenta
astfel:
Salariu brut: 3.000 de lei

1. Salariu net: 1.775 de lei

2. Rețineri salariat: 1.420,5 de lei

3. Rețineri angajator: 68 de lei, unde:

Rețineri salariat

 CAS 25% (asigurare socială) – 3.000 x 25% = 750 de lei;

 CASS 10% (asigurare sănătate) – 3.000 x 10%= 300 de lei;

 DP (deducere personală) – 195 de lei;

 Venit baza de calcul = Venit BRUT – Total contributii – Deducere

personala

= 3.000 – 1.050 – 195

= 1.755

impozit pe venit= Venitul baza de calcul x 10% = 1.075 x 10% = 175,5 de lei.
Rețineri angajator 

 CAM 2.25% (asigurare muncă) – 68 de lei.

Total taxe 

 Angajatul achită statului 1.420,5 de lei;

5 https://static.anaf.ro/static/10/Iasi/material_informativ-1_06-01-2022.pdf pag 3
14
  Angajatorul achită statului 68 de lei.

2.Un salariat cu functia de conducator auto din mediu privat are un salariu brut de 4.000
lei. În luna mai a anului curent se deplasează în interes de serviciu de la sediul firmei la
locatia de descarcare a marfii in Austria, primind o diurnă în valoare de 397,72 lei ( valoarea
reprezentand atat diurna neimpozabila care este in cuantum de 347,72 lei cat si diurna interna
de 50 lei ). Să se determine venitul net al angajatului în luna mai a anului curent. Salariatul nu
are persoane în întreținere. 

Diurnă totală = 397,72 lei  

Diurnă neimpozabilă = 2,5 x nivelul legal stabilit pentru instituțiile publice = 2,5 x 20 = 50
lei  
Diurnă impozabilă = 397,72 – 50 = 347,72 lei  
Venit brut = salariu brut + diurna impozabilă = 4.000 + 200 = 4.200 lei  
Contribuţii datorate:  
CAS: 25% x 4.200 = 1.050 lei  
CASS: 10% x 4.200 = 420 lei  
Total contribuții = 1.050 + 420 = 1.470 lei  
Venit bază de calcul = Venit brut – total contribuții = 4.200 – 1.470 = 2.730 lei  
Impozit pe salariu = Venitul bază de calcul x 10% = 2.730 x 10% = 273 lei 
 
Venit net = venit brut – total contribuții - impozit pe salariu  
= 4.200 – 1.470 – 273 = 2.457 lei 

Conform legii nr. 72/2022, incepand cu veniturile aferente lunii mai a anului 2022
Limita maxima  neimpozabila a diurnei si a prestatiilor in bani acordate in baza clauzei de
mobilitate se stabileste prin raportare la trei salarii de baza de care beneficiaza salariatul fara
a se putea depasi plafonul de 2,5 ori nivelul stabilit pentru institutii publice

15
Concluzii

Impozitele reprezinta o forma de prelevare a unei parti din veniturile din salarii si
asimilate salariilor, cu caracter obligatoriu si cu titlu nerambursabil, la dispozitia statului si
care nu presupune o contraprestatie din partea acestuia.
Remuneratia salariala este datorata lunar. Formele de salarizare practicate de
angajatori pot fi: acordul direct, acordul progresiv, acordul indirect, salarizare pe baza de
tarife sau cote procentuale din venituri realizate, salarizare in regie sau dupa timp, alte forme.
Salariul cuprinde salariul de baza, sporurile si adaosurile la acestea. Salariul brut
impozabil cuprinde salariul brut de baza la care se adauga sporurile, indemnizatiile si alte
adaosuri de acest fel, compensarile si indexarile primite ca urmare a cresterii preturilor si
tarifelor, avantaje in natura ( salariul in natura ),diminuate cu contributia personalului pentru
diverse fonduri.

16
Bibliografie

1. https://dexonline.ro/definitie/cercetare accesat pe data de 26.05.2022

2.Dragomir Toma-Leonida, „Etică și integritate academică în cercetarea ştiinţifică și diseminarea rezultatelor”,
material accesat online la adresa
http://www.upt.ro/img/files/2019-2020/doctorat/EIACSDR/1.%20Cursul_nr_1_2019-2020.pdf pe data de
27.05.2022 3.https://lege5.ro/Gratuit/ha4tomrvge/definirea-veniturilor-din-activitati-independente-norma-
metodologica?dp=ha3tgmzuhe4tk
4.https://static.anaf.ro/static/10/Iasi/material_informativ-1_06-01-2022.pdf pag 2
5.https://static.anaf.ro/static/10/Iasi/material_informativ-1_06-01-2022.pdf pag 3

17