PROIECT PENTRU PROGRAMUL DE FORMARE

PROFESIONALA INITIERE IN CONTABILITATE

COD COR: 331302

Tema: MONOGRAFIE CONTABILĂ PRIVIND ACHIZIȚIA

DE BUNURI ȘI SERVICII

Cursant: Surugiu Mihaela

Profesor: Trufin Mariana

1
 CUPRINS

INTRODUCERE…………………………………………………………………3

CONTABILITATEA – DEFINIȚIE, OBIECT, METODE, PRINCIPII…….5

DOCUMENTAREA OPERATIUNILOR
ECONOMICE……………………..7

STUDIU DE CAZ………………………………………………………………19

CONCLUZII……………………………………………………………………24

BIBLIOGRAFIE

2
 INTRODUCERE

Dinamismul, profunzimea şi amploarea transformărilor din toate sectoarele

vieţii economice şi sociale – ca trăsături definitorii ale evoluţiei contemporane - se
reflectă, între altele, în modificarea structurilor economice, în reierarhizarea ramurilor
componente în concordanţă cu cerinţele progresului ştiinţifico-tehnic, cu exploatarea
raţională a întregului potenţial de resurse şi sporirea eficienţei, cu exigenţele
îmbunătăţirii calităţii vieţii. Au loc, totodată, schimbări majore în modelele de creştere
economică prin orientarea spre tipurile intensive, spre domeniile circumscrise
dezvoltării durabile, globalizării şi integrării.
Contabilitatea, ca limbaj al afacerilor, trebuie să ţină pasul cu evoluţiile
înregistrate în domeniile economice, iar nevoia promovării unor concepte unanim
recunoscute îşi dovedeşte utilitatea din ce în ce mai mult. Când managementul unei
întreprinderi se confruntă cu unele probleme dificile, cum sunt cele economice şi
financiare, situaţie frecventă în orice activitate desfăşurată, el simte în mod firesc
nevoia unui set de principii contabile, care nu sunt similare cu cele ale legilor imuabile
ale naturii din fizică şi chimie. (Capron, M., 1994)
Contribuţia contabilităţii la realizarea obiectivelor strategice ale managerilor se
manifestă şi sub forma asigurării informaţiilor necesare controlului, determinării
gradului de răspundere şi efectului, la diferite locuri de muncă, ceea ce permite
depistarea rezervelor interne, a cheltuielile neeconomicoase şi pierderile.
Urmare a cerinţelor actuale ale conducerii şi organizării ştiinţifice a entităţilor
economice, contabilitatea contemporană se orientează tot mai mult către calcule
previzionale asupra mijloacelor, resurselor de formare a acestora şi rezultatelor
financiare, pe care le împleteşte cu reflectarea fenomenelor ce au avut loc. (Diaconu,
E., 2010)

3
 Achiziţie reprezintă bunurile şi serviciile obţinute sau care urmează a fi obţinute de o
persoană impozabilă, prin următoarele operaţiuni: livrări de bunuri şi/sau prestări de servicii,
efectuate sau care urmează a fi efectuate de altă persoană către această persoană impozabilă,
achiziţii intracomunitare şi importuri de bunuri;

Contabilitatea furnizorilor se realizeză cu ajutorul conturilor din grupa 40, “furnizori și

conturi asimilate”, respectiv :  401 – furnizori, 403 – efecte de plătit, 404 – furnizori de
imobilizaări, 405 – efecte de platit pt. Imob., 408 – furnizori – facturi nesosite, 409 –
furnizori – debitori.

Conturile de la 401 la 408 sunt conturi de surse atrase sau de obligații temporare și au funcție de
pasiv.
Se creditează cand cresc obligatiile față de furnizori și se debitează pe măsura diminuării acestor
obligații, fie ca urmare a plății, fie sub alte forme.

Soldul final este, in toate cazurile creditor și exprimă obligațiile de plată de natura furnizorilor
sau a conturilor asimilate furnizorilor ( efecte de plătit). Face excepție contul 409 “furnizori-
debitori”, care, din punct de vedere al conținutului economic este de active circulante în
decontare și are funcție de activ.

-    401 – furnizori. Este un cont de pasiv, începe sa funcționeze prin a se credita și poate avea
numai sold creditor.
Cu ajutorul acestui cont se ține evidența decontărilor cu furnizorii pentru aprovizionările de
bunuri, lucrările executate și serviciile prestate. Soldul creditor al contului reprezintă sumele
datorate furnizorilor.

Cea mai des intalnita activitate a unei societăți comerciale este cea de comerț. Aceasta implică
intermedierea de la un furnizor către un client a diverselor produse sau mărfuri.

Furnizorul reprezinta orice organizație sau persoană care asigură gratuit sau contra cost
resursele necesare pentru desfașurarea activității unei organizații. Desigur o societatea poate să
primească marfă de la un furnizor, însă în cazul în care aceasta livrează către o altă persoană, în
acea relație este denumită chiar ea furnizor.

Clientul reprezintă orice organizație sau persoană care beneficiază de produsele sau
serviciile prestate de un furnizor, gratuit sau contra cost.

4
 CONTABILITATEA – DEFINIȚIE, OBIECT, METODE, PRINCIPII

Contabilitatea este definită în teoria şi practica contabilă ca fiind o disciplină ştiinţifică cu

caracter economico-social, care se ocupă cu stabilirea normelor de calcul şi înregistrarea
metodică şi ordonată a operaţiunilor economico-financiare, privind mijloacele economice,
procesele economice şi sursele acestora, cu scopul caracterizării situaţiei economice şi
financiare a unităţilor patrimoniale şi a determinării rezultatelor activităţii pe o anumită
perioadă de timp.
De asemenea, prin contabilitate se înţelege şi totalitatea informaţiilor referitoare la
operaţiile economice şi financiare înregistrate în documentele şi formularele de contabilitate.
Sistemul informaţional economic a evoluat de la simplu la complex alături de dezvoltarea
necontenită a relaţiilor ce s-au concretizat în cadrul schimbului de mărfuri şi servicii.
Contabilitatea, ocupând un loc central în cadrul sistemului informaţional economic, s-a
dezvoltat neîncetat, mărindu-şi sfera de cuprindere cât şi sarcinile sale care se pot concretiza în
următoarele:
1. Furnizarea datelor şi informaţiilor necesare elaborării programelor de dezvoltare
economico-sociale.
Întocmirea de către fiecare agent economic a bugetului de venituri şi cheltuieli la care
compartimentul financiar-contabil participă efectiv, punând la dispoziţie date referitoare la
volumul cheltuielilor şi veniturilor, realizate în anul precedent şi în anul de plan stabileşte în
mod concret volumul cheltuielilor indirecte, producţia neterminată ce afectează anul în curs etc.
2. Participă la controlul îndeplinirii programelor de producţie. Contabilitatea are sarcina
principală să asigure urmărirea în expresie valorică a modului în care se îndeplineşte
programul de producţie.
3. Asigurarea integrităţii agentului economic.
Prin modul de organizare a contabilităţii la nivelul fiecărui agent economic, se urmăresc în
orice moment existenţa şi mişcarea mijloacelor economice aflate în administrarea acestuia. Se
mai urmăresc locurile de păstrare, persoanele în responsabilitatea cărora se află gestiunea cât şi
folosirea necorespunzătoare a lor.

5
 4. Contribuie, prin datele şi informaţiile sale, la consolidarea autonomiei şi autofinanţării
agenţilor economici. (Bojian O., 1997)
Contabilitatea prin procedeele sale urmăreşte permanent acoperirea costurilor de producţie
din veniturile proprii şi obţinerea unui profit pe baza căruia să se asigure mijloacele financiare
necesare propriei dezvoltări.
5. Mobilizarea şi descoperirea rezervelor interne.
Pentru realizarea acestor sarcini, este necesar ca informaţiile pe care le furnizează
contabilitatea să fie cât mai exacte, reale şi oportune şi să se refere la modul cum resursele
alocate ar putea fi valorificate complet şi mai economic.
Prin contabilitate se realizează legătura dintre activităţile economice şi factorii
decizionali.

Contabilitatea ca sistem informaţional pentru deciziile economice (Diaconu E., 2001)

Pentru a fi considerată ştiinţă, contabilitatea de-a lungul existenţei sale şi-a definitivat
obiectul său de studiu şi o metodă proprie de cunoaştere în profunzime a obiectelor studiate.
Metoda contabilităţii arată cum trebuie studiate componentele obiectului acesteia, privite
sub aspect valoric, din punct de vedere al existenţei şi al mişcării lor. Ea se concretizează în
principiile dublei reprezentări şi dublei înregistrări, realizându-se cu ajutorul unui ansamblu
6
de procedee şi instrumente interdependente, care se condiţionează reciproc.
Astfel, conform principiului dublei reprezentări, între mijloacele economice și sursele
acestora există egalitatea care se poate exprima astfel:
Mijloace economice = Surse economice
Principiul dublei înregistrări are în vedere faptul că orice operaţiune economică, orice flux,
crează un raport valoric de echivalenţă între intrări şi ieşiri, între mijloace şi resurse.
Ecuaţia dublei înregistrări cunoscută în literatura de specialitate este următoarea:
Debit = Credit

DOCUMENTAREA OPERATIUNILOR ECONOMICE

Pentru realizarea obiectivelor de urmărire, control şi înregistrare  a situaţiei economice

financiare, precum și a activității entității, contabilitatea folosește un procedeu specific care
prevede că orice faptă economică, înainte de a fi înregistrată in contabilitate, trebuie să fie
consemnată în documente (acte scrise) special concepute.
Documentele constituie suportul material principal al datelor privitoare la operatii
economice cu ajutorul carora se realizeaza:
 consemnarea informatiilor
 culegerea datelor
 prelucrarea datelor sau a informatiilor
 circulatia datelor
 sintetizarea informatiilor contabile
 pastrarea (arhivarea) datelor

Conform ORDIN Nr. 2634/2015 din 5 noiembrie 2015 privind documentele financiar-contabile:

ART. 4 (1) Modelele documentelor financiar-contabile sunt cuprinse în anexa nr. 3*).
Fiecare entitate poate adapta, în funcţie de necesităţi, modelele documentelor financiar contabile.
(3) Circuitul documentelor financiar-contabile şi numărul de exemplare al acestora
se stabilesc prin proceduri proprii privind organizarea şi conducerea contabilităţii, aprobate
de administratorul entităţii, ordonatorul de credite sau altă persoană care are obligaţia
gestionării entităţii respective.
7
 ART. 5 Se aprobă documentele financiar-contabile care se păstrează timp de 5 ani,
cu începere de la data încheierii exerciţiului financiar în cursul căruia au fost întocmite, în
arhiva persoanelor prevăzute la art. 1 alin. (1) - (4) din Legea contabilităţii nr. 82/1991,
republicată, cu modificările şi completările ulterioare, cuprinse în anexa nr. 4. ART. 6
Persoanele prevăzute la art. 1 alin. (1) - (4) din Legea nr. 82/1991, republicată, cu modificările
şi completările ulterioare, care desfăşoară activităţi specifice anumitor domenii de activitate
pentru care legislaţia aplicabilă prevede folosirea şi a altor documente, aplică în mod
corespunzător şi reglementările specifice. (Paraschivescu, M.D., Păvăloaia, W. 1999)
Documentele justificative care stau la baza înregistrărilor în contabilitate
angajează răspunderea persoanelor care le-au întocmit, vizat şi aprobat, precum şi a celor
care le-au înregistrat în contabilitate.
Documentele justificative provenite din tranzacţii/operaţiuni de cumpărare a unor
bunuri de la persoane fizice, pe bază de borderou de achiziţie/carnet de comercializare, pot
fi înregistrate în contabilitate numai în cazul în care se face dovada intrării în gestiune a
bunurilor respective.
Documentele justificative trebuie să cuprindă următoarele elemente principale:
 denumirea documentului;
 denumirea/numele şi prenumele şi, după caz, sediul persoanei
juridice/adresa persoanei fizice care întocmeşte documentul;
 numărul documentului şi data întocmirii acestuia;
 menţionarea părţilor care participă la efectuarea operaţiunii economico-
financiare (când este cazul);
 conţinutul operaţiunii economico-financiare şi, atunci când este necesar,
temeiul legal al efectuării acesteia; - datele cantitative şi valorice aferente
operaţiunii economico-financiare efectuate, după caz;
 numele şi prenumele, precum şi semnăturile persoanelor care răspund
de efectuarea operaţiunii economico-financiare.
Documentele contabile (registre, jurnale, fişe, note etc.) care servesc la
prelucrarea, centralizarea şi înregistrarea în contabilitate a operaţiunilor economico-
financiare consemnate în documentele justificative, întocmite manual sau prin utilizarea
sistemelor informatice de prelucrare automată a datelor, trebuie să cuprindă elemente cu
privire la:
8
  denumirea entităţii;
 data întocmirii documentului contabil;
 felul, numărul şi data documentului justificativ;
 sumele corespunzătoare operaţiunilor efectuate;

 conturile sintetice şi analitice debitoare şi creditoare;

 semnătura persoanei responsabile cu întocmirea documentelor contabile.

În condiţiile în care documentele financiar-contabile (documentele justificative
şi documentele contabile) sunt întocmite şi preluate în contabilitate prin utilizarea
sistemelor informatice de prelucrare automată a datelor, semnătura nu constituie element
obligatoriu. În astfel de situaţii trebuie să se stabilească prin proceduri proprii modalităţi
de identificare a persoanelor care au iniţiat, dispus şi aprobat, după caz, efectuarea
operaţiunilor respective.
În documentele financiar-contabile nu sunt admise ştersături, modificări sau alte
asemenea procedee, şi nici lăsarea de spaţii libere între operaţiunile înscrise în acestea sau
file lipsă.
Distingem urmatoarele elemente comune tuturor categoriilor de documente:
1. Denumirea documentelor (factura, chitanta, aviz de expediție etc.);
2. Denumirea unitatii emitente, adresa sau compartimentul si sectorul care a întocmit;
documentul, codul fiscal și numărul de înregistrare la Registrul Comerțului;
3. Numărul și data documentului;
4. Părțile participante la efectuarea operației economice;
5. Conținutul operației și justificarea efectuării ei;
6. Datele cantitative și/sau valorice aferente operației economice efectuate;
7. Semnăturile persoanelor participante la efectuarea operațiilor economice consemnate, a
celor care au întocmit documentele și a persoanelor care răspund pentru executarea,
conținutul, legalitatea, oportunitatea, necesitatea și realitatea operațiilor.

Taxa pe Valoarea Adăugată (TVA)

Contul 442 „Taxa pe valoarea adaugată” este un cont bifuncțional. Cu ajutorul lui se
ține evidența decontărilor cu bugetul statului privind taxa pe valoarea adaugată pentru

9
operațiunile efectuate pe teritoriul României. Nu se evidențiază în acest cont taxa pe valoarea
adaugată aferentă cumpărărilor de bunuri sau servicii efectuate din alte state și taxa pe valoarea
adaugată datorată pe teritoriul unui alt stat pentru livrări de bunuri sau prestări de servicii
efectuate pe teritoriul acelor state, în conformitate cu prevederile legale.

Pentru evidențierea distinctă a taxei pe valoarea adaugată se utilizează următoarele conturi:

 4423 „TVA de plată”;

 4424 „TVA de recuperat”;
 4426 „TVA deductibilă”;
 4427 „TVA colectată”;
 4428 „TVA neexigibilă”.

În contextul funcțiunii acestor conturi, prin perioada se întelege perioada fiscală

reglementată de legislația fiscală în domeniul TVA.

4423 „TVA de plată”

Contul 4423 „Taxa pe valoarea adaugată de plată” este un cont de pasiv. Cu ajutorul
acestui cont se ține evidența taxei pe valoarea adaugată de plătit la bugetul statului. Soldul
contului reprezintă taxa pe valoarea adaugată de plată.

În creditul contului 4423 „Taxa pe valoarea adaugata de plată” se înregistrează:

 diferențele rezultate la finele perioadei între taxa pe valoarea adaugată colectată mai
mare (4427) și taxa pe valoarea adaugată deductibilă (4426).

În debitul contului 4423 „Taxa pe valoarea adaugata de plată” se înregistrează:

 plățile efectuate către bugetul statului, reprezentând taxa pe valoarea adaugată;

 sumele compensate cu taxa pe valoarea adaugată de recuperat din perioada fiscală
precedentă (4424);
 sumele reprezentând taxa pe valoarea adaugată de plată, scutite sau anulate, potrivit
legii.

10
 4424 „TVA de recuperat”

Contul 4424 „Taxa pe valoarea adaugată de recuperat” este un cont de activ.

Cu ajutorul acestui cont se ține evidenta taxei pe valoarea adaugată de recuperat de la

bugetul statului. Soldul contului reprezintă taxa pe valoarea adaugată de recuperat de la bugetul
statului.

În debitul contului 4424 „Taxa pe valoarea adaugată de recuperat” se înregistrează:

 diferențele rezultate la sfârșitul perioadei între taxa pe valoarea adaugată deductibilă mai
mare (4426) și taxa pe valoarea adaugată colectată (4427).

În creditul contului 4424 „Taxa pe valoarea adaugată de recuperat” se înregistrează:

 taxa pe valoarea adaugată încasată de la bugetul statului;

 taxa pe valoarea adaugată de recuperat compensată în perioadele următoare cu taxa pe
valoarea adaugată de plată (4423) sau cu alte taxe și impozite, potrivit legii.

4426 „TVA deductibilă”

Contul 4426 „Taxa pe valoarea adaugata deductibilă” este un cont de activ. Cu ajutorul
acestui cont se ține evidența taxei pe valoarea adaugată deductibilă, potrivit legii. La sfarșitul
perioadei, contul nu prezintă sold.

În debitul contului 4426 „Taxa pe valoarea adaugata deductibilă” se înregistrează:

 sumele reprezentând taxa pe valoarea adaugată deductibilă potrivit legii;

 sumele reprezentând ajustări ale taxei pe valoarea adaugată deductibile aferente
bunurilor de capital, în favoarea persoanei impozabile, potrivit legii;
 sumele reprezentând ajustări ale taxei pe valoarea adaugată deductibile pentru achizițiile
de bunuri și servicii, altele decât bunurile de capital, în favoarea persoanei impozabile,
potrivit legii.

În creditul contului 4426 „Taxa pe valoarea adaugată deductibilă” se înregistrează:

11
  sumele compensate la sfârșitul perioadei din taxa pe valoarea adaugată colectată (4427);
 diferențele rezultate la sfârșitul perioadei între taxa pe valoarea adaugată deductibilă mai
mare și taxa pe valoarea adaugată colectată (4424);
 taxa pe valoarea adaugată devenită nedeductibilă prin aplicarea pro-rata (635);
 regularizarea taxei pe valoarea adaugată aferente avansurilor sau a facturilor parțiale
emise, potrivit legii;
 ajustarea bazei impozabile la beneficiar și sumele ce rezultă din corectarea facturilor sau
a altor documente care țin loc de factură, în cazurile prevăzute de lege;
 ajustarea taxei pe valoarea adaugată deductibile pentru achizițiile de bunuri și servicii,
altele decât bunurile de capital, în favoarea bugetului de stat, potrivit legii;
 ajustarea taxei pe valoarea adaugată deductibile aferente bunurilor de capital în favoarea
bugetului de stat, potrivit legii.

4427 „TVA colectată”

Contul 4427 „Taxa pe valoarea adaugata colectată” este un cont de pasiv. Cu ajutorul
acestui cont se ține evidența taxei pe valoarea adaugată colectată, potrivit legii. La sfârșitul
perioadei, contul nu prezintă sold.

În creditul contului 4427 „Taxa pe valoarea adaugată colectată” se înregistrează:

 taxa pe valoarea adaugată colectată aferentă livrărilor de bunuri și prestărilor de servicii

taxabile, avansurilor pentru livrări de bunuri sau prestări de servicii taxabile, precum și
taxa aferentă operațiunilor pentru care se aplică taxare inversă, potrivit legii (4426);
 taxa pe valoarea adaugată aferentă operațiunilor care sunt asimilate livrărilor de bunuri
și prestărilor de servicii, taxabile potrivit legii;
 taxa pe valoarea adaugată neexigibilă devenită exigibilă (4428).

În debitul contului 4427 „Taxa pe valoarea adaugată colectată” se înregistrează:

 regularizarea taxei aferente avansurilor sau a facturilor parțiale emise;

 ajustarea bazei impozabile la furnizor și sumele ce rezultă din corectarea facturilor sau a
altor documente care țin loc de factură, în cazurile prevăzute de lege;
 taxa pe valoarea adaugată deductibilă, compensată la sfarșitul perioadei, potrivit legii;
12
  taxa pe valoarea adaugată de plată, datorată bugetului statului, stabilită potrivit legii.

4428 „TVA neexigibilă”

Contul 4428 „Taxa pe valoarea adaugată neexigibilă” este un cont bifuncțional. În acest
cont se evidentiază, potrivit legii, taxa pe valoarea adaugată neexigibilă. Soldul contului
reprezintă taxa pe valoarea adaugată neexigibilă.

În cazul unei operaţiuni care implică o livrare de bunuri şi/sau o prestare de servicii în
schimbul unei livrări de bunuri şi/sau prestări de servicii, fiecare persoană impozabilă se
consideră că a efectuat o livrare de bunuri şi/sau o prestare de servicii.
Noul Cod fiscal, în vigoare de la 1 ianuarie, stabileşte la art. 319, că sunt considerate facturi
acele documente sau mesaje, pe suport hârtie sau în format electronic, care îndeplinesc
condiţiile
stabilite de actul normativ citat şi care cuprind, în mod obligatoriu, următoarele informaţii:
Actul normativ precizează ce elemente principale trebuie să cuprindă documentele
justificative, după cum urmează:
 denumirea documentului;
 denumirea și adresa persoanei juridice/fizice ce emite documentul;
 numărul și data întocmirii;
 menționarea părților care participă la efectuarea operațiunii;
 conținutul operației economice;
 date cantitative și valorice;
 numele și semnăturile persoanelor care răspund de efectuarea operațiunii.
 numărul de ordine, în baza uneia sau a mai multor serii, care identifică factura în mod
unic;
 data emiterii facturii;

13
Model de Factură Fiscală

14
 Factura fiscală este un instrument ce atestă o tranzacție comercială, fiind emisă de
furnizorul de bunuri sau servicii către client și care creează în sarcina acestuia din urmă
obligația de plată aferentă achiziției. Este cu siguranță cel mai utilizat document contabil.

Facturarea este reglementată în articolul 319 din Codul Fiscal.

Model Aviz de însoțire a mărfii

Avizul de însoțire a mărfii este un document financiar-contabil important în

contabilitatea și gestiunea stocurilor. Astfel, în funcție de motivul pentru care este întocmit,
avizul de însoțire a mărfii pe timpul transportului poate fi, după caz, un document ce stă la baza
întocmirii facturii, o dispoziție de transfer a valorilor materiale de la o gestiune la alta,

15
dispersate teritorial, ale aceleiași unități, un document de primire în gestiune sau un document
de descarcăre din gestiune a bunurilor cedate cu titlu gratuit.

Avizul de însotire a mărfii se întocmește de către entitățile care nu au posibilitatea

întocmirii facturii în momentul livrării produselor, mărfurilor sau altor valori materiale, precum
și în alte situații stabilite prin procedurile proprii ale entității.

Ordinul care reglementează rolul și continutul acestui document este Ordinul ministrului
finanțelor publice nr.2634/2015 privind documentele financiar-contabile.

Model Chitanță

Chitanța este un document financiar-contabil care justifică înregistrarea de numerar în

registrul de casă: încasări, plăți, depuneri de numerar. Chitanța este astfel un document pe baza
căruia se realizează o operațiune contabilă. Spre deosebire de factură, aceasta nu poate fi
stornată și având în vedere că pe baza ei se încasează sume în numerar, nu sunt acceptate

16
corecturi sau stersături. Se întocmeste pentru fiecare sumă de încasat de către casierul entității și
se semnează de acesta pentru primirea sumei.

Baza legală a acestui document contabil o reprezintă Ordinul ministrului finanțelor

publice nr. 2634/2015 privind documentele financiar-contabile.

Ordinul MFP nr. 2634/2015 aprobă modelele documentelor utilizate în

activitatea financiar-contabilă, ce intră în vigoare la data de 1 ianuarie 2016, dată când se
abrogă OMFP nr. 3512/2008 privind documentele financiar-contabile.
Desigur, fiecare entitate își poate adapta modelele documentelor în funcție de
activitatea desfășurată, iar circuitul și numărul de exemplare al documentelor financiar-
contabile se stabilesc prin proceduri proprii.
Ordinul detaliază și documentele financiar-contabile care se păstrează timp de 5 ani,
cu începere de la data încheierii exercițiului financiar în cursul căruia au fost întocmite.
Actul normativ precizează ce elemente principale trebuie să cuprindă documentele
justificative, după cum urmează:
 denumirea documentului;
 denumirea și adresa persoanei juridice/fizice ce emite documentul;
 numărul și data întocmirii;
 menționarea părților care participă la efectuarea operațiunii;
 conținutul operației economice;
 date cantitative și valorice;
 numele și semnăturile persoanelor care răspund de efectuarea operațiunii.
Documentele justificative provenite din tranzacții de achiziții de bunuri de la persoane
fizice ce au la bază ca document Borderoul de achiziție sau Carnetul de comerciant, pot fi
înregistrate în contabilitate numai dacă se face dovada intrării în gestiune a bunurilor.
Pentru prestările de servicii efectuate de persoanele fizice impuse pe bază de normă de
venit, este necesară existența de contracte sau convenții civile, precum și de documentele prin

17
care se face dovada plății cum sunt: chitanță, ordin de plată, dispoziție de plată, dispoziție de
încasare etc..
Contabilitatea se ține în limba română și în monedă națională, iar contabilitatea
operațiunilor efectuate în valută se ține atât în moneda națională, cât și în valută.
Din punctul de vedere al numerotării documentelor, entitățile își asigură un regim
intern de numerotare, cu respectarea următoarelor reguli:
 se va desemna prin decizie internă scrisă o persoană sau mai multe, după caz,
care să aibă atribuții privind alocarea și gestionarea numerelor;
 fiecare document va avea un număr și o serie;
 se vor emite proceduri proprii de stabilire și alocare de numere sau serii prin
care se va menționa pentru fiecare exercițiu care esre numărul sau seria de la
care se emite primul document.
Factura este documentul justificativ care stă la baza înregistrării în contabilitate.
Pentru situațiile în care nu există obligația emiterii facturii, înregistrarea se face pe bază
de contracte sau alte documente, cum sunt avize, chitanțe, extras de cont etc.
Actul normativ precizează și termenele de păstrare a documentelor financiar-contabile,
după cum urmează:
 statele de salarii se păstează 50 de ani;
 registrele și celelalte documente financiar-contabile se păstrează 10 ani;
 se precizează un număr de 25 de documente pentru care termenul de păstrare este
de 5 ani, dintre care amintim: NIR – ul, bonul de consum, Fișa de magazie, Lista
de inventariere, Ordinul de deplasare, Angajamentul de plată etc.
Se păstrează ca registre de contabilitate obligatorii:
 Registrul jurnal;
 Registrul inventar;
 Cartea mare. (Suport curs EuroAsia)

18
 Studiu de caz

Societatea LIBRARIE SRL are ca obiect de activitate „Comerț cu amănuntul al

cărților în magazine de specialitate”, conform COD CAEN 4761.

Înregistrare factură marfuri

Firma de exercițiu achiziționează mărfuri respectiv CAIETE A4 de la furnizor în baza
facturii, ce urmează a fi comercializate cu amanuntul, în cantitate de 100 buc. la un preț de 10
lei/buc. Se va introduce factura de achiziție în programul de gestiune contabilă WinMentor,
astfel: Din modulul Mentor, secțiunea Date, se selectează butonul Intrări apoi din lista aparută
se alege opțiunea Facturi.
Se va deschide fereastra Intrări: Factură fiscală, prin intermediul căreia putem vizualiza
totalitatea facturilor de intrări înregistrate pentru luna de lucru. Vom accesa pictograma
Adaugă, pentru a înregistra factura primită de la furnizor.
În fereastra deschisă, în caseta Document, se vor introduce datele pe care le regasim pe
factura primită de la furnizor, după cum urmează: în partea stângă sus se va selecta furnizorul,
se va trece la completarea, în partea centrală, a datelor de identificare ale facturii: serie, număr,
data și numărul avizului, dacă este cazul. Pentru a înregistra produsele achiziționate putem, din
sub-caseta Articole selectăm câmpul de sub capul de coloana Articol sau accesând butonul plus
"+" de culoare verde.

19
 Anexa 1 – Factură intrare
Din caseta nou deschisă, Articole, se va selecta produsul achiziționat, dacă acesta a fost
înregistrat în nomenclatorul de produse, în caz contrar se va trece la înregistrarea acestuia
prin intermediul pictogramei Adaugă.

Anexa 2 –Înregistrare articol factură mărfuri

Nu se va trece la etapa următoare fără a se verifica corectitudinea datelor introduse, fiind

obligatoriu ca acestea să coincidă întocmai cu cele existente în factura primită.

20
 Anexa 3 – Factură fiscală intrare mărfuri
Întocmirea Notei de intrare recepție
NIR -ul sau Nota de recepție și constatare diferențe este documentul în baza căruia se
recepționează bunurile aprovizionate și cu care se justifică încărcarea acestora în gestiune și
înregistrarea lor în contabilitate.
Imediat ce au fost înregistrate totate produsele achiziționate, se va intocmi nota de
intrare reepție (N.I.R). Se va selecta fereastra Recepție, în caseta Preț întregistrat se va trece
prețul de desfacere (la raft) al produsului, care va conține adaosul comercial practicat, în cazul
de fața cota acestuia este de 100%, precum și cota T.V.A-ului (19%), rezultând un preț de
desfacere de 23,8 lei per bucată. Valoarea N.I.R-ului fiind de 2380 lei.

Anexa 4 – Întocmire NIR

Înregistrare factură servicii
În situația de față firma de exercițiu efectuează o achiziție de servicii cu prețul unitar de
55 lei.
Pașii înregistrării unei facturi de servicii coincind cu cei urmați pentru înregistrarea unei
facturi de mărfuri, până la selectarea articolului.
Așadar, se vor introduce datele furnizorului, precum și datele de identificare ale
facturii.Se va deschide fereastra Articole de stoc, iar în secțiunea Denumire se va completa cu
numele produsului. În caseta Date generale se va selecta tipul articolului, în cazul prezentat se va
21
bifa opțiunea Serviciu, precum și unitatea de măsură. În secțiunea Date de înregistrare implicite,
se va selecta Cont serviciu, în cazul de față contul 624 "Cheltuieli cu transportul de bunuri și de

personal".
Anexa 5 – Înregistrare articol factură mărfuri
Inregistrarile contabile sunt:
624 = 401 – 55 lei
4428 = 401 – 10,45 lei

22
 Anexa 6 – Înregistrari contabile factură servicii

Înregistrare factură achiziție mărfuri en-gros

În situația de față firma de exercițiu efectuează o achiziție de marfă de la furnizor, dosar
în cuantum de 50 buc. cu prețul unitar de 4 lei.
Pașii înregistrării unei facturi de mărfuri en-gros coincind cu cei urmați pentru
înregistrarea unei facturi de mărfuri, până la selectarea articolului). În secțiunea Date de
înregistrare implicite, se va selecta tipul contabil ("Marfă în depozit") – întrucât unitatea va
stoca produsele achiziționate. Nota de intrare recepție se va realiza fără a mai adauga adaosul
comercial practicat.

Anexa 7 - Înregistrari contabile factură achiziții mărfuri en-gros

Introducere aviz însoțire marfă

Firma de exercițiu efectuează o achiziție de marfă de la furnizor în baza unui aviz de
însoțire, urmând ca ulterior livrării să primească factura. Pe aviz se regăsesc produsele
achiziționate, caiete în cuantum de 10 buc. cu prețul unitar de 10 lei. Se va întocmi N.I.R în
care va fi introdus adaosul comercial, întrucât marfa urmează să fie comercializată cu

23
amănuntul.
Anexa 8 – Întocmire aviz expediție
CONCLUZII

Este unanim recunoscut că la nivelul fiecărei entităţi economice se înregistrează

o cerere în continuă creştere de informaţii contabile, care se gestionează prin
intermediul sistemului informaţional de această natură.
Informaţia contabilă constituie baza determinării indicatorilor efectivi privind
totalitatea operaţiilor economico-financiare sau a tranzacţiilor realizate şi, totodată,
asigură certitudinea necesară pentru elaborarea de previziuni viabile.
Potrivit OMFP 1802/2014, trebuie să se țină cont de veniturile și cheltuielile aferente
exercitiului financiar, indiferent de data incasarii veniturilor sau data platii cheltuielilor. Astfel,
se vor evidentia in conturile de venituri si creantele pentru care nu a fost intocmita
inca factura ,respectiv in conturile de cheltuieli sau bunuri, datoriile pentru care nu s‐a primit
inca factura (contul 408 “Furnizori ‐ facturi nesosite”). In toate cazurile, inregistrarea in aceste
conturi se efectueaza pe baza documentelor care atesta livrarea bunurilor, respectiv prestarea
serviciilor (de exemplu, avize de insotire a marfii, situatii de lucrari etc.).

Veniturile si cheltuielile care rezulta direct si concomitent din aceeasi tranzactie sunt
recunoscute simultan in contabilitate, prin asocierea directa intre cheltuielile si veniturile
aferente, cu evidentierea distincta a acestor venituri si cheltuieli.

În acest context, se poate considera că pentru un viitor imprevizibil,

informaţia contabilă va constitui componenta cea mai importantă a sistemului
informaţional economic de la nivelul fiecărei întreprinderi şi aceasta pentru faptul că
„fiecare dintre părţile interesate în mersul întreprinderii recurge la informaţie
contabilă, deoarece este singura sursă care poate furniza imaginea activităţii şi a
situaţiei sale, plecând de la fluxurile şi masele monetare, care pentru o perioadă dată au
interesat-o.”

24
 BIBLIOGRAFIE

1. Suport de curs EuroAsia

2. Capron, M. (1994) – Contabilitatea în perspectivă, Editura Humanitas, Bucuresti;
3. Diaconu, E. (2010) – Contabilitate financiară – curentă şi de raportare,
Editura Didactică şi Pedagogică R.A., Bucuresti;
4. Bojian O.(1997) – Bazele contabilitatii, Editura Eficient, Bucuresti;
5. Legea contabilităţii nr. 82/1991, cu modificarile şi completările ulterioare,
republicată.
6. Paraschivescu, M.D., Păvăloaia, W. 1999 - Contabilitatea şi dezvoltarea
economico-socială, Editura Tehnopress, Iasi;
7.
Pantea, I.P. şi colab., 1995 – Contabilitatea financiară a agenţilor economici din

Romania, Editura Intelcredo, Deva;

8.
Diaconu E., 2001 – Rolul Informatiei financiar – contabile in activitatea firmei

9. http://contabilitate-generala.info/contabilitatea-in-activitatea-firmei/
10. https://www.scritub.com/economie/contabilitate/DEFINIREA-SI-ROLUL-
CONTABILITA32836.php

25