LICEUL TEHNOLOGIC „DUMITRU MANGERON”

INSPECTORATUL ȘCOLAR JUDEȚEAN BACĂU

MINISTERUL EDUCAȚIEI
Str. Aeroportului, nr. 5, loc. Bacău, jud. Bacău, cod. 600324, România
Tel: 0234575358, Fax: 0234575365
http://dumitrumangeron.ro e-mail:mangeron2002@yahoo.com

LUCRARE SCRISĂ DE SPECIALITATE PENTRU OBŢINEREA

CERTIFICATULUI DE COMPETENŢE PROFESIONALE,
NIVEL 4
Specializarea: TEHNICIAN ÎN ACTIVITĂŢI ECONOMICE

Tema: CONTABILITATEA DECONTĂRILOR CU TERȚII

LA S.C. HEIDI CHOCOLAT S.A.

Profesor coordonator,
Ec. Gaman Teodora Elev,
Crețu Bianca
Clasa a XII-a C

Sesiunea 2023
 CUPRINS
ARGUMENT.................................................................................................................................................3
CAPITOLUL I NOȚIUNI GENERALE PRIVIND CONTABILITATEA DECONTĂRILOR CU TERȚII..........................5
I.1 Structura generală a creanțelor și datoriilor.................................................................................7
I.2 Evaluarea creanțelor și datoriilor.................................................................................................10
I.3 Contabilitatea operațiilor privind decontările cu furnizorii și alte operații asimilate..............15
I.4 Contabilitatea operațiilor privind decontările cu clienții și alte operații asimilate...................17
Capitolul II Monografie contabilă privind contabilitatea terților la S.C. HEIDI CHOCOLAT S.A..................19
I.1.Prezentarea societății comerciale S.C. HEIDI CHOCOLAT S.A...............................................20
HEIDI ChocoWorld – Pantelimon................................................................................................................20
HEIDI Chocolaterie – Afi Cotroceni, Bucuresti.............................................................................................20
HEIDI Shop in Shop – Mega Image Baneasa, Bucuresti................................................................................21
HEIDI Chocolaterie – AFI Brașov................................................................................................................21
II.2 Studiu de caz privind decontările cu terții..................................................................................21
BIBLIOGRAFIE............................................................................................................................................29

2
 ARGUMENT

Am ales tema „CONTABILITATEA DECONTĂRILOR CU TERȚII", deoarece este un

subiect interesant, ce se potrivește unei lucrări de certificare a competențelor profesionale.

Am tratat această temă atât din punct de vedere teoretic, cât şi practic.

Contabilitatea este ştiința şi arta stăpânirii afacerilor, în care scop se ocupă cu "măsurarea,

evaluarea, cunoaşterea, gestiunea și controlul activelor, datoriilor şi capitalurilor proprii. precum

şi a rezultatelor obținute din activitatea persoanelor fizice şi juridice", in care scop "trebuie să

asigure înregistrarea cronologică şi sistematică, prelucrarea, publicarea şi păstrarea informațiilor

cu privire la poziția financiară, performanța financiară şi fluxurile de trezorerie, atât pentru

cerințele interne ale acestora, cât şi în relațiile cu investitorii prezenți și potențiali, creditorii

financiari şi comerciali, clienții, instituţiile publice şi alți utilizatori" (Legea contabilității

nr.82/1991, republicată in iunie 2007, art 2, al (1).)

Limitele ei teoretice, științifice și practice sunt fără sfârșit atât în ceea ce privește cuprinderea

fenomenelor economice cât și al modului în care ele sunt sistematizate, prelucrate și prezentate,

astfel că despre ea niciodată nu poți să pretinzi că știi totul.

În primul capitol, am tratat această tema din punct de vedere teoretic, iar în cel de-al doilea

capitol, din punct de vedere practic. Primul capitol, intitulat după tema proiectului, pune in

evidență următoarele aspecte:

- definirea contabilității

- sarcinile contabilității

- definirea creanțelor

- definirea datoriilor

3
- evaluarea creanțelor și datoriilor

- forme de evaluare

- operații privind decontările cu furnizorii

- operații privind decontările.

In al doilea capitol am elaborat un studiu de caz cu privire la activitatea societății SC HEIDI

CHOCOLAT S.A.. Am atașat atât un scurt istoric cu privire la entitatea aleasă, cât și un bilanț

inițial și câteva operațiuni întocmite de societatea HEIDI CHOCOLAT S.A.

4
 CAPITOLUL I NOȚIUNI GENERALE PRIVIND CONTABILITATEA
DECONTĂRILOR CU TERȚII

Contabilitatea este definită în teoria şi practica contabilă ca fiind o disciplină ştiinţifică

cu caracter economico-social, care se ocupă cu stabilirea normelor de calcul şi înregistrarea
metodică şi ordonată a operaţiunilor economico-financiare, privind mijloacele economice,
procesele economice şi sursele acestora, cu scopul caracterizării situaţiei economice şi financiare
a unităţilor patrimoniale şi a determinării rezultatelor activităţii pe o anumită perioadă de timp.
De asemenea, prin contabilitate se înţelege şi totalitatea informaţiilor referitoare la
operaţiile economice şi financiare înregistrate în documentele şi formularele de contabilitate.
Sarcinile contabilităţii
Sistemul informaţional economic a evoluat de la simplu la complex alături de dezvoltarea
necontenită a relaţiilor ce s-au concretizat în cadrul schimbului de mărfuri şi servicii.
Contabilitatea, ocupând un loc central în cadrul sistemului informaţional economic, s-a dezvoltat
neîncetat, mărindu-şi sfera de cuprindere cât şi sarcinile sale care se pot concretiza în
următoarele:
1. Furnizarea datelor şi informaţiilor necesare elaborării programelor de dezvoltare
economico-sociale.
Întocmirea de către fiecare agent economic a bugetului de venituri şi cheltuieli la care
compartimentul financiar-contabil participă efectiv, punând la dispoziţie date referitoare la
volumul cheltuielilor şi veniturilor, realizate în anul precedent şi în anul de plan stabileşte în
mod concret volumul cheltuielilor indirecte, producţia neterminată ce afectează anul în curs
etc.
2. Participă la controlul îndeplinirii programelor de producţie.
Contabilitatea are sarcina principală să asigure urmărirea în expresie valorică a
modului în care se îndeplineşte programul de producţie.
3. Asigurarea integrităţii agentului economic.
Prin modul de organizare a contabilităţii la nivelul fiecărui agent economic, se
urmăresc în orice moment existenţa şi mişcarea mijloacelor economice aflate în

5
 administrarea acestuia. Se mai urmăresc locurile de păstrare, persoanele în responsabilitatea
cărora se află gestiunea cât şi folosirea necorespunzătoare a lor.
4. Contribuie, prin datele şi informaţiile sale, la consolidarea autonomiei şi
autofinanţării agenţilor economici.
Contabilitatea prin procedeele sale urmăreşte permanent acoperirea costurilor de producţie din
veniturile proprii şi obţinerea unui profit pe baza căruia să se asigure mijloacele financiare
necesare propriei dezvoltări.
5. Mobilizarea şi descoperirea rezervelor interne.
Pentru realizarea acestor sarcini, este necesar ca informaţiile pe care le furnizează contabilitatea
să fie cât mai exacte, reale şi oportune şi să se refere la modul cum resursele alocate ar putea fi
valorificate complet şi mai economic.

I.1 Structura generală a creanțelor și datoriilor

Obiectul principal al contabilităţii financiare este furnizarea informaţiilor atât pentru necesităţile
proprii, cât şi în relaţiile întreprinderii cu asociaţii sau acţionarii, clienţii, furnizorii, băncile,
organele fiscale şi alte persoane juridice şi fizice.
Relaţiile cu partenerii sunt evidenţiate în contabilitatea financiară prin folosirea unei clase
de "conturi de terţi". Aici, se regăsesc creanţele faţă de alte persoane precum şi datoriile
(obligaţiile sau angajamentele) întreprinderii. Trebuie subliniat faptul că prin această clasă de
conturi nu sunt contabilizate creanţele şi datoriile financiare, determinate de creditele pe termen
scurt acordate şi respectiv primite de unitate.
Creanţa reprezintă contrapartida unei datorii şi se concretizează în dreptul de a pretinde plata
unei sume de bani, livrarea unui bun, prestarea unui serviciu, execuţia unei lucrări.
Titularul unei creanţe este numit, în mod generic creditor. În desfăşurarea activităţii sale,
întreprinderea înregistrează creanţe în relaţii cu clienţii (creanţe - clienţi, efecte de primit), cu
debitorii, cu personalul, cu bugetul statului (TVA de recuperat, vărsăminte de impozite peste
suma reală), cu bugetul asigurărilor sociale, precum şi în cadrul grupului, cu asociaţii, cu
subunităţile şi chiar cu furnizorii (furnizori - debitori).
Creanţele sunt recunoscute în bilanţ în momentul în care este probabilă realizarea unui
beneficiu economic viitor de către întreprindere şi creanţa are o valoare ce poate fi evaluată în

6
mod credibil. Deci recunoaşterea creanţei trebuie să se realizeze simultan cu recunoaşterea
creşterii veniturilor sau reducerii datoriilor.
Datoria reprezintă, potrivit cadrului general de întocmire şi prezentare a situaţiilor financiare
elaborat de Comitetul pentru Standarde Internaţionale de Contabilitate (IASC) o obligaţie
contractată faţă de terţi şi care presupune plata unei sume de bani, livrarea unui bun, prestarea de
servicii sau executarea de lucrări în folosul acestuia.
În mod generic, cel care are o datorie, poate fi numit debitor. Datoriile apar între relaţiile
dintre întreprindere şi furnizori (furnizori, furnizori de imobilizări, efecte de plătit), cu
personalul, cu bugetul statului, cu bugetul asigurărilor sociale, în cadrul grupului, cu asociaţii, cu
creditorii diverşi, precum şi cu clienţii (clienţi - creditori).
Apariţia şi deci, evidenţierea efectivă a creanţelor şi datoriilor se înregistrează în baza
documentelor justificative:
- factură
- chitanţă
- stat de plată
- decont
- listă de avans
Dacă operaţiunea are loc înainte ca documentul justificativ să fie însoţit sau înainte de
întocmirea acestuia, atunci înregistrarea se va face în conturi distincte de aşteptare până la
apariţia documentului, când va avea loc transferul în conturile de creanţă sau de datorii.
Caracteristicile esenţiale ale unei datorii sunt următoarele:
 întreprinderea are obligaţia actuală. O obligaţie reprezintă un angajament sau o
responsabilitate de a acţiona intr-un anumit fel. Obligaţii pot decurge dintr-un contract
sau dintr-o cerinţă legală. De asemenea, obligaţiile apar şi din activitatea normală, din
dorinţa de a menţine relaţii bune de afaceri sau de a se comporta intr-o manieră
echitabilă.
 ştergerea obligaţiei prezente implică renunţarea întreprinderii la anumite resurse care
încorporează beneficii economice, în scopuri satisfacerii cererilor celeilalte părţi.
Ştergerea obligaţiei se poate face prin:
 plata în numerar
 transferul altor active

7
  prestarea de servicii
 înlocuirea respectivei obligaţii cu altă obligaţie
 transformarea obligaţiei în capital propriu
 renunţarea de către creditor la drepturile sale
O datorie este recunoscută în bilanţ în momentul în care este posibil ca o ieşire de resurse
purtătoare de beneficii economice va rezulta din lichidarea unei obligaţii prezente iar valoarea la
care se realizează această lichidare poate fi evaluată în momentul credibil.
Datoriile rezultă din tranzacţii sau din alte evenimente trecute. După natura obligaţiilor pe
care le generează, se disting:
 datorii comerciale
 datorii financiare
 datorii salariale
 datorii sociale
 datorii fiscale
 alte datorii
Tot datorii pot fi şi acelea care pot fi determinate doar prin utilizarea unui grad ridicat de
estimare. Este cazul provizioanelor care potrivit IAS - 37, sunt "datorii a căror scadenţă sau
mărime este nesigură". De precizat că IAS - 37 reglementează ca fiind datorii incerte numai o
anumită categorie de provizioane, anume acelea pentru riscuri şi cheltuieli.
Contabilitatea terților asigură evidența creanțelor ce se datorează societăților patrimoniale în
relațiile acesteia cu furnizorii, clienții, persoanele, asigurările sociale, bugetul statului (profit,
TVA, impozit, etc.), unități din cadrul grupului, asociații, acționarii, diverși debitori si creditori,
alte persoane fizice sau juridice.
Creanțele si datoriile unității patrimoniale se înregistrează in contabilitate la valoarea lor
nominala. Creanțele si datoriile in devize se înregistrează in contabilitate in lei la cursul de
schimb in vigoare (BNR) la data efectuării operațiilor. Diferențele de curs, intre data înregistrării
creanțelor si datoriilor in devize si data încasării (plații) acestora se înregistrează ca
venituri/cheltuieli financiare, după caz.
La închiderea exercițiului, diferențele de curs valutar fata de data înregistrării in contabilitate a
creanțelor si datoriilor se înregistrează in conturile de diferențe de conversie (Activ) nefavorabile
sau favorabile (Pasiv), după caz. Pentru unele creanțe si datorii cum sunt cele ca TVA se conduc

8
 registre si jurnale specifice sau pentru altele (cum sunt cele cu salariații) aceasta evidenta se
realizează prin statele de salarii.
Contabilitatea terților presupune evidența datoriilor și creanțelor entității în relație cu:
 Furnizorii;
 Clienții;
 Personalul;
 Asigurările sociale;
 Bugetul statului;
 Entitățile afiliate;
 Entități asociate și entității controlate în comun;
 Asociații/acționarii;
 Debitorii si creditorii diverși.

I.2 Evaluarea creanțelor și datoriilor

Pentru efectuarea înregistrărilor curente şi pentru centralizarea și generalizarea datelor în
contabilitate se folosește exprimarea bănească (valorică), ceea ce impune utilizarea evaluării ca
procedeu al metodei contabilității.
Evaluarea constă in exprimarea valorică a patrimoniului economic (a bunurilor materiale,
creanțelor, obligațiilor, costurilor, veniturilor, rezultatelor financiare şi a fiecărei operaţii
economice), folosind prețurile și tarifele.
Ca procedeu al metodei contabilității, evaluarea este strâns legat de celelalte procedee, a căror
aplicare este condiționată de exprimarea valorică a operaţiilor economice. Astfel, contul nu se
poate folosi decât pentru înregistrarea operațiilor economice exprimate in etalon bănesc. De
accea, în vederea înregistrării în conturi a documentelor şi a rezultatelor inventarierii, acestea
trebuie să cuprindă elementele oglindite atât în etalon natural, cât şi in etalon bănesc.
Evaluarea este strâns legată și de calculație, întrucât pentru refacerea exactă în conturi a
existenţei şi mişcării elementelor patrimoniale în fazele circuitului economic este necesară
stabilirea precisă a valorii lor. Necesitatea evaluării este impusă de calculul costului produselor,
deoarece elementele componente ale acestuia nu se pot însuma, fiind exprimate în mod diferit
decât prin intermediul etalonului bănesc.

9
De asemenea, centralizarea și generalizarea informaţiilor privind existenţa, mişcarea şi
transformarea elementelor patrimoniale, cu ajutorul bilanțului, calcularea unor indicatori
economico-financiari sintetici este posibilă numai dacă acestea sunt exprimate valoric.
Deşi contabilitatea folosește într-o mare măsură evaluarea la baza evidenţei valorice a bunurilor
economice stă evidenţa lor cantitativă.
Forme de evaluare
În funcţie de momentul efectuării evaluării și de scopul urmărit, se disting următoarele forme
principale de evaluare:
Evaluarea curentă este practicată la înregistrarea operațiilor economice în contabilitate, pe tot
parcursul desfăşurării activității, fiind numită şi evaluare contabilă. Aceasta se face la valoarea
de intrare a bunurilor în patrimoniu, stabilită în funcţie de modul de dobândire a bunului
respectiv.
Evaluarea periodică se efectuează în două momente:
a) la inventarierea elementelor patrimoniale, denumită şi evaluare de inventar
b) cu prilejul raportării anuale, numită evaluare bilanțieră.
Reevaluarea este posibilă la anumite perioade, pe baza unor dispoziții legale. Reevaluarea
constă într-o nouă evaluare a elementelor patrimoniale, operație în cadrul căreia valorile
contabile sunt înlocuite în valorile actuale determinate în funcție de prețurile pieței sau cu noile
valori de utilitate.
În urma reevaluării, bunurile economice, creanțele și obligațiile unității patrimoniale sunt
actualizate la valori noi, care por fi mai mari sau mai mici decât valorile contabile cu care au fost
înregistrate în conturi. Reevaluarea se efectuează de regulă pentru toate elementele patrimoniale
cu prilejul unor modificări generale si substanțiale de prețuri.
Metode de evaluare la intrare, ieșire, inventariere, închiderea exerciţiului
În evaluarea elementelor din cadrul patrimoniului se disting patru momente principale :
1. Evaluarea la data intrării în patrimoniu
În momentul intrării în patrimoniu, orice element se evaluează şi se înregistrează în contabilitate
la valoarea de intrare numită şi valoare contabilă sau cost istoric.
Această valoare de intrare se stabilește în mod diferențiat, in funcţie de provenienţa elementului,
şi anume:

10
a) valoarea de utilitate-valoarea de intrare pentru bunurile aduse drept contribuţie la capitalul
social sau primite cu titlu gratuit, prevăzută în actele de constituire sau modificare a capitalului,
în funcţie de preţul pieţei, utilitatea şi amplasarea acestora;
b) cost de achiziție pentru bunurile procurate cu titlu oneros, format din elementele:
- prețul de cumpărare convenit cu vânzătorul
- taxe nedeductibile
- cheltuieli de transport, aprovizionare, manipulare, depozitare
- alte cheltuieli necesare pentru punerea în funcțiune
c) cost de producție pentru bunurile obţinute din producţie proprie, format din suma
cheltuielilor directe-materii prime, materiale, salarii, la care se adaugă cheltuieli indirecte
repartizate asupra produselor în mod proporţional;
d) valoarea nominală în cazul creanțelor şi datoriilor (cea înscrisă în documentul care le atestă)
de intrare în unitate.
2. Evaluarea la data inventarierii elementelor patrimoniale
Inventarierea elementelor patrimoniale se face din cel puţin două motive:
a) verificarea exactității stocurilor scriptice reflectate de contabilitate prin compararea cu
stocurile faptice constate cu ocazia inventarierii. Eventualele plusuri sau minusuri constatate se
înregistrează în contabilitate pentru a pune de acord situația scriptică cu cea faptică;
b) determinarea valorii de inventar a diferitelor componente patrimoniale, adică valoarea
actuală sau de utilizate a fiecărui bun.
3. Evaluarea la închiderea exercițiului
Are loc la sfârşitul anului şi reprezintă o aplicare practică a principiului prudenței, adică a
contabilizării sau înregistrării pierderilor posibile și a neînregistrării profiturilor previzibile, chiar
dacă acestea sunt foarte probabile.
În această situație, valoarea de intrare se compară cu valoarea de utilitate stabilită pe baza
inventarierii elementelor patrimoniale.
4. Evaluarea la data ieşirii din patrimoniu
Ieşirea din patrimoniu a bunurilor se poate face prin vânzare, consum, deteriorare şi alte
modalități.
Elementele patrimoniale se evaluează şi se scad din gestiune la valoarea de intrare.

11
Dacă avem în vedere că intrarea în patrimoniu s-a făcut la prețuri diferite, iar ieşirea a avut loc
fără a ține seama de succesiunea intrării acestora, înseamnă că determinarea valorii de intrare a
elementelor patrimoniale ieșite din patrimoniu este greu de realizat. Pentru această situație,
practica contabilă oferă soluția utilizând una dintre următoarele metode:
- Metoda costului mediu ponderat - Cp
Presupune determinarea unui cost mediu, pe baza relației:
Siv+ Iv
Cp= , în care:
Siq + Iq
Siv - stocul inițial de bunuri exprimate valoric (lei)
Iv - intrările de bunuri exprimate valoric (lei)
Siq - stocurile inițiale exprimate cantitativ (buc., m, t)
Iq - intrările exprimate cantitativ (buc., m, t etc.)
În funcție de acest cost mediu ponderat, se determină valoarea ieşirilor, după relația:
VE= Cp * QE, în care:
VE - ieşirile exprimate valoric
QE - cantitatea de bunuri ieşite
- Metoda ,,FIFO" (prima intrare, prima ieşire First In First Out) presupune evaluarea
bunurilor ieşite din patrimoniu, la prețul primului lot intrat.
După epuizarea acestui lot, se va lua în considerare prețul următorului lot, intrat în ordine
cronologică.
- Metoda ,,LIFO" (ultima intrare-prima ieşire - Last In First Out) impune determinarea
ieşirilor în funcție de prețul de achiziție al ultimului lot intrat. Aceasta înseamnă că evaluarea se
va face în funcție de preţul celui mai recent lot intrat, iar după epuizarea acestuia, se va lua în
considerare prețul următorului lot, în ordine invers cronologică.
- Metoda costului standard presupune stabilirea unui preț unic de înregistrare a ieşirilor, de
obicei prețul ce corespunde sursei principale de aprovizionare.
Diferenţele dintre prețul real și cel standard se înregistrează în contabilitate într-un cont separat.
Pentru a calcula la valoarea reală, se adaugă la costul standard diferențele aferente.
Evaluarea creanţelor şi datoriilor se efectuează, la valoarea lor nominală corespunzător stării de
lichidate şi solvabilitate. Valoarea nominală reprezintă costul istoric al valorilor economice care

12
au făcut obiectul tranzacţiei. Evaluarea se efectuează la anumite momente îmbrăcând formele de
evaluare curentă, de inventar şi bilanţieră.
Creanțele se evaluează în scopul întocmirii situațiilor financiare anuale. Pentru cei doi parteneri
ai tranzacției creanțele au semnificații diferite:
• pentru vânzător reprezintă o suma de recuperat;
• pentru cumpărător reprezintă suma ce se va încasa peste un anumit termen și care nu va mai
avea aceeași valoare la încasare.
De aceea trebuie sa se facă o analiza a creanțelor privind posibilitățile de încasare și a
termenului de realizare, situații care impun pentru evaluator o serie de corecții.
In cazul creanțelor certe si imediate evaluarea presupune acceptarea ca valoare de piața a valorii
contabile.
Pentru creanțele exprimate în valută și care în scurt timp vor fi recuperate, evaluarea se
realizează în funcție de evoluția cursului de schimb, afișat de BNR valabil la data sfârșitului
exercițiului financiar.
Ca și la celelalte elemente patrimoniale, evaluarea creanțelor se efectuează la intrarea în
patrimoniu, la inventariere, la închiderea exercițiului și cu ocazia decontării lor (la ieșirea din
patrimoniu).
La intrarea în patrimoniu se evaluează și se înregistrează la valoarea nominala.
Valoarea nominală este suma înscrisă în documentul justificativ care stă la baza înregistrării în
contabilitate. Pentru creanțele în devize, pentru a se respecta obligația de a ține contabilitatea în
limba romană și în moneda națională, transformarea lor in lei se face la cursul de schimb în
vigoare la data efectuării operației.
La inventarierea anuală, creanțele sunt evaluate la valoarea actuală (denumită și valoare de
inventar), înțeleasă ca valoare probabilă de încasat.
La închiderea exercițiului, aplicarea principiului prudenței în evaluare impune ca evaluarea
creanțelor sa se facă la valoarea de intrare pusă de acord cu rezultatele inventarierii.
Dacă se constată ca valoarea de inventar a creanțelor este inferioară celei înregistrată la intrarea
în patrimoniu, pentru diferență se constituie un provizion pentru depreciere.
Pentru creanțele exprimate în devize, nedecontate la sfârșitul exercițiului, pot fi constatate
diferențe generate de fluctuația cursului de schimb.

13
 Evaluarea curentă operează cu valoarea nominală a creanţelor şi datoriilor care
reprezintă costul istoric al tranzacţiilor care le-au generat. Achitarea datoriilor sau încasarea
creanţelor înainte de scadenţă, presupune acordarea sau primirea de reduceri de natură financiară
denumite sconturi. Dacă, de pildă creanţele sunt încasate de la clienţi înainte de scadenţă,
unitatea beneficiară a plăţii acordă un scont (reducere sau creanţă). Dacă datoriile sunt plătite
terţilor înainte de scadenţă, unitatea plătitoare primeşte un scont (reducere de datorie).
Există şi situaţii în care creanţele şi datoriile nu sunt încasate sau plătite la timp. În astfel
de situaţii, unităţile plătitoare sunt obligate la plata unor dobânzi penalizatoare.
Evaluarea de inventar operează cu valoarea nominală în situaţia în care nu s-au
constatat modificări faţă de valoarea respectivă a creanţelor şi datoriilor. În cazul în care s-au
constatat modificări, evaluarea de inventar operează cu valoarea actuală sau reală, care
evaluează creanţele şi datoriile la valoarea posibilă de încasat de la clienţii incerţi sau în litigiu
sau la valoarea posibilă de plătit de furnizori şi alte persoane.
Evaluarea bilanţieră a creanţelor şi datoriilor are la bază principiul prudenţei ce
operează numai în cazul în care s-au constituit provizioane pentru riscuri şi cheltuieli care
privesc datoriile.
Evaluarea creanţelor şi datoriilor exprimate în devize se efectuează la cursul zilei când au
loc tranzacţiile respective. Diferenţele de curs valutar existente la încasarea creanţelor sau la
plata datoriilor în devize se înregistrează ca venituri sau cheltuieli financiare, după caz.
În afara creanţelor şi datoriilor prezentate mai sus şi pentru evidenţa cărora, aşa cum s-a
putut constata, sunt rezervate conturi specifice, întreprinderea îşi creează şi alte creanţe şi datorii
delimitate prin structurile debitori diverşi şi, respectiv, creditori diverşi. Fiecare dintre aceste
două structuri are, în general, un conţinut complex şi relativ eterogen.

I.3 Contabilitatea operațiilor privind decontările cu furnizorii și alte operații asimilate

În procesul de aprovizionare, unitatea intră în relații cu furnizorii de bunuri și servicii, de
imobilizări corporale și necorporale, trebuind să fie reflectate datoriile față de aceștia. Aceste
datorii se delimitează patrimonial sub forma:
• furnizorilor:
401 ,,Furnizori"
404 ,, Furnizori de imobilizări"

14
 408 ,,Furnizori - facturi nesosite''
• efectelor de plătit:
403 „Efecte de plătit"
405 ,, Efecte de plătit pentru imobilizări"
• avansurilor acordate furnizorilor:
409 ,,Furnizori - debitori"
Conturile de furnizori și efecte de plătit, deci conturile de datorii, sunt conturi de pasiv. Ele se
creditează cu datoriile pe măsura creării lor față de terți și se debitează cu decontarea (stingerea)
datoriilor la termenele cuvenite sau prevăzute de lege. Soldul creditor reprezintă datoriile
neachitate (nedecontate) încă sau în curs de decontare.
Contul 409 ,,Furnizori - debitori" înregistrează avansurile acordate furnizorilor pentru livrări
de bunuri, executări de lucrări si prestări de servicii. El este un cont de activ (Când cea de-a treia
cifră este 9, contul respectiv are funcție contabilă opusă conturilor asociate, din grupa
respectivă). În debit se înregistrează valoarea avansurilor acordate și valoarea ambalajelor care
circulă în sistem de restituire, facturate de furnizori, iar în credit se înregistrează valoarea
avansurilor regularizate cu furnizorii la primirea bunurilor, a lucrărilor sau serviciilor și valoarea
ambalajelor care circulă în sistem de restituire, înapoiate furnizorilor, precum și înregistrarea
degradării ambalajelor sau a celor nerestituite furnizorilor. Soldul debitor reprezintă avansuri
acordate furnizorilor sau nedecontate.
Înregistrările contabile privind furnizorii de imobilizări și stocuri le-am tratat in capitolele
respective.
Pentru bunurile economice și serviciile care nu se stochează înregistrarea facturilor respective se
face direct pe cheltuieli. Astfel se folosesc următoarele conturi:
605 ,,Cheltuieli privind energia și apa", care înregistrează în debit evidența
cheltuielilor privind consumurile de energie și apă
611"Cheltuieli de întreținere și reparații", în care se înregistrează aceste cheltuieli
facturate de terți
612 ;,Cheltuieli cu redeventele, locațiile de gestiune și chirille"
613„Cheltuieli cu primele de asigurare", care ține evidența primelor de asigurare
datorate sau achitate conform contractelor de asigurare”
614„Cheltuieli cu studiile și cercetările"

15
 621"Cheltuieli cu colaboratorii"
622„Cheltuieli pentru comisioanele și onorariile". Cu ajutorul acestui cont se ține
evidența cheltuielilor reprezentând comisioanele datorate pentru vânzarea sau
cumpărarea titlurilor de valoare imobilizate sau a celor de plasament, comisioanele de
intermediere, onorariile de consiliere, contencios, expertizare, precum și a altor cheltuieli
similare.
623„Cheltuieli de protocol, reclamă și publicitate"
624,,Cheltuieli cu transportul de bunuri și persoane"
625"Cheltuieli cu deplasări, detașări și transferări"
626"Cheltuieli poștale și taxe de comunicații"
627"Cheltuieli cu serviciile bancare și asimilate"
628„Alte cheltuieli cu serviciile executate de terți"
Furnizorii (401, 403, 404, 405, 419) reflectă obligații de plată față de furnizori pentru bunurile
aprovizionate, lucrările executate sau serviciile prestate de aceștia.
Exemple de înregistrări contabile:

a) Se înregistrează plata facturii telefonice, inclus și TVA, :

% = 401 „Furnizori”
626„Cheltuieli poștale și taxa de telecom”
4426„TVA deductibilă”
b) Se achită factura la energie electrică inclus si TVA
%=401„Furnizori”
605„Cheltuieli privind energia și apa”
4426„TVA deductibilă”

I.4 Contabilitatea operațiilor privind decontările cu clienții și alte operații asimilate

În procesul de desfacere unitatea intră în relații cu clienții (beneficiarii), trebuind să fie reflectate
creanțele față de aceștia.
În economia de piață, alături de folosirea ca instrumente de decontare (plată-încasare) a
dispoziției de plată și a cecurilor de decontare, se utilizează așa-numitele efecte de comerț, cum
sunt: cambia, biletul la ordin, warantul și altele. Pe lângă funcțiile lor de instrumente de plată, ele
constituie și un instrument de credit, plata amânându-se la o dată ulterioară.

16
Decontările prin intermediul efectelor de comerț prezintă mai multe avantaje, cum sunt:
• transformarea în disponibilități bănești (lichidități) prin vânzarea la bancă a efectului de
comerț, caz în care banca preia dreptul la creanță față de clienți, devenind la rândul ei
proprietară a efectului pe care îl va încasa la scadență;
• valorificarea la bursă a efectelor de comerț (sub forma hârtiilor de valoare), respectiv
încasarea unei creanțe, prin așteptarea momentelor mai favorabile în operațiile de bursă.
Pentru reflectarea relațiilor de decontare cu clienții, respectiv a creanțelor din operații curente,
legate de vânzări de bunuri și servicii, asimilate ciclului de exploatare al întreprinderii, se
utilizează conturile din grupa 41 ,, Clienți și conturi asimilate". În cadrul acestora, clienții
reprezintă creanțele față de terți, determinate de vânzarea pe credit a bunurilor materiale,
lucrărilor și serviciilor care fac obiectul activității unității. În cadrul acestei forme de vânzare,
decontarea dintre unitate și client intervine ulterior.
În contabilitate sunt delimitate și evidențiate ca o structură distinctă, toate creanțele sub forma
clienților incerți. Clienții devin incerți in cazul în care creanțele nu s-au încasat la termenul fixat
si există condiții care determină lipsa de încredere în solvabilitatea acestor parteneri comerciali.
Conturile din această grupă sunt:
411 ,, Clienți"
413 „Efecte de primit de la clienți"
418 , Clienți - facturi de întocmit"
Toate aceste conturi sunt conturi de activ. În debit se înregistrează valoarea la preț de vânzare a
mărfurilor, produselor, semifabricatelor, lucrărilor executate și serviciilor prestate, precum și
TVA aferentă (total de plată din factură). În credit sunt înregistrate sumele încasate sau efectele
de comerț acceptate. Soldul debitor reprezintă sumele datorate de clienți.
Pentru sumele încasate în avans de la clienți se folosește contul 419 „Clienți-creditori". Este un
cont de pasiv. În credit se înregistrează avansurile primite pentru livrări de bunuri, prestări de
servicii sau executări de lucrări. Se debitează cu decontarea avansurilor încasate. Soldul creditor
reprezintă sumele datorate clienților.
În contabilitatea financiară (generală), în procesul economic al desfacerii producției,
întreprinderea realizează venituri. Veniturile se înregistrează în contabilitate în momentul
realizării operațiilor care le generează, fără a ține seama de data încasării acestora.

17
Veniturile din vânzări de bunuri și servicii se înregistrează la nivelul prețurilor de vânzare, fără
TVA, care se reflecta intr-un cont distinct.
Pentru înregistrarea veniturilor din vânzări de bunuri și servicii se utilizează conturile din grupa
70 ,, Venituri din vânzări de produse, mărfuri, servicii prestate și din alte activități". Aceste
conturi, ca și celelalte conturi de venituri, sunt conturi de procese economice, conturi de
gestiune, care servesc pentru determinarea rezultatelor financiare. Ele se creditează în timpul
exercițiului financiar, cu prețul de vânzare (fără TVA). La sfârșitul lunii, soldul acestor conturi
se transferă asupra contului 121 „Profit si pierdere". Aceste conturi sunt:
701 ,, Venituri din vânzarea produselor finite"
702 ,, Venituri din vânzarea semifabricatelor"
703 ,, Venituri din vânzarea produselor reziduale"
704 ,, Venituri din lucrări executate si servicii prestate"
705 ,, Venituri din studii si cercetări"
706 ,,Venituri din redevențe, locații de gestiune si chirii"
707 ,,Venituri din vânzarea mărfurilor"
708 ,,Venituri din activități diverse" (comisioane, servicii prestate în interesul
personalului, punerea la dispoziția terților a personalului unității, venituri din
valorificarea ambalajelor, precum si alte venituri realizate din relațiile cu terții).

Exemple de înregistrări contabile:

1. Înregistrarea facturii privind prestarea serviciilor

4111„Clienți” =%
704„Venituri din servicii prestate”
4427„TVA colectat”

2. Vânzarea mărfurilor
4111„Clienți” =%
707„Venituri din vânzarea mărfurilor”
4427„TVA colectat”

18
 Capitolul II Monografie contabilă privind contabilitatea terților la S.C.
HEIDI CHOCOLAT S.A.

I.1.Prezentarea societății comerciale S.C. HEIDI CHOCOLAT S.A.

Povestea Heidi
Cu peste 25 de ani în urmă, un faimos și pasionat ciocolatier elvețian a început povestea Heidi,
împărtășind arta secretă a ciocolatei. Numele companiei a fost inspirat de micuța protagonistă din
povestea Johannei Spyri, care reușea mereu să vadă partea frumoasă a vieții. Astăzi, Heidi
rămâne ciocolata care inspiră, prin combinații delicioase care oferă o stare de bine.
Heidi Chocolaterie este locul în care noi gusturi, idei și combinații se îmbină perfect.
Ciocolatierii noștri își folosesc talentul, meșteșugul și curiozitatea pentru a crea rețete noi, tablete
personalizate și gusturi speciale care să depășească chiar și așteptările celor mai pretențioși
iubitori de ciocolată.

19
MAGAZINE:

HEIDI ChocoWorld – Pantelimon

Bulevardul Biruinței, nr. 125-127, 077145, Pantelimon Ilfov, România
PROGRAM: luni - vineri 9:00 - 19:00, sâmbătă 9:00 - 17:00
021 200 6984
chocoworld@heidi-chocolate.com

HEIDI Chocolaterie – Afi Cotroceni, Bucuresti

Bd. General Paul Teodorescu, nr. 4, 061344, București
In mall Insula Heidi este pe Coridor. Sunset Blv.
PROGRAM: luni - duminică 10:00 - 22:00
+40746 274 694
chocoworld@heidi-chocolate.com

HEIDI Shop in Shop – Mega Image Baneasa, Bucuresti

Șoseaua București-Ploiești 83-85-87, București
PROGRAM: luni - sâmbătă 09:00 - 18:00
sâmbătă 9:00 - 17:00
+40751 240 912
chocoworld@heidi-chocolate.com

20
HEIDI Chocolaterie – AFI Brașov
Bulevardul 15 Noiembrie 78, Brașov 500097
PROGRAM: luni - duminică 10:00 - 22:00
chocoworld@heidi-chocolate.com

II.2 Studiu de caz privind decontările cu terții

La sfârșitul anului 2022 societatea prezintă următorul bilanț inițial

Nr. Active Sume Capital propriu și Sume

crt datorii
1 Terenuri 30.000,00 Capital social 4561500,00
subscris vărsat
2 Construcții 1250000,00 Rezerve legale 5000,00
3 Echipamente tehnologice 70000,00 Alte rezerve 750000,00
4 Mijloace de transport 3250000,00 Acțiuni proprii 14000,00
5 Titluri de participare 65000,00 Provizioane pentru 4000,00
litigii
6 Materii prime 80000,00 Credite bancare pe 450000,00
termen lung
7 Materiale consumabile 6000,00 Dobânzi aferente 13500,00
creditelor bancare
pe termen lung
8 Obiecte de inventar 10000,00 Furnizori 20000,00
9 Clienți 40000,00 Personal salarii 200000,00
datorate
10 TVA de recuperat 25000,00 Impozit pe profit 30000,00
11 Banca in lei 1300000,00 Dividente de plată 90000,00
12 Casa in lei 7000,00
13 Alte valori 5000,00
Total Active 61380000,0 Total Capoital 61380000,00
0 propriu și datorii

21
 În cursul anului 2023, în baza documentelor justificative s-au efectuat următoarele
operaţiuni:
1. In data de 03.01.2023 se achiziționează materii prime de la SC X SRL in valoare de
71400 lei, tva 19%
% =401 Furnizori 71400
301.01 Materii prime (lapte) 15000
301.02 Materii prime(zahar) 25000
301.03 Materii prime(cacao) 20000
4426 TVA deductibil 11400

2. În data de 10.01.2023, în baza raportului de productie se obtin urmatoarele produse

finite
345.01-Produse finite – Ciocolată Heidi Dark
345.02- Produse finite - Ciocolată Heidi Creamy
345.03- Produse finite - Ciocolată Heidi Bouquette
345.04-Produse finite – Ciocolată Iepuraș Heidi
345.05-Produse finite - Ciocolată Heidi Gourmette
345.06-Produse finite - Ciocolată Heidi Moments Florentine

% = 711 Venituri aferente costurilor de

stocurilor de produse

100 000
345.01 Prod. Fin.- Heidi Dark 30 000
345.02 Prod. Fin.- Heidi Creamy 15 000
345.03 Prod. Fin.- Heidi Bouquette 20 000
345.04 Prod. Fin.- Heidi Iepuraș 10 000
345.05 Prod. Fin.- Heidi Gourmette 15 000
345.06Prod.Fin.- Heidi Moments 10 000

22
 3. În data de 04.01.2023 unitatea achiziţionează utilaj nou, respectiv o masina de
ambalat în valoare de 5950 lei conform facturii în care este inclus şi TVA, emiţând
delegatului furnizorului un bilet la ordin cu scadenţă în 20.01.2021.

- înregistrarea facturii:
% = 404 „Furnizori de imobilizări”
5 950,00

2131 „Echipamente tehnologi 5 000,00

4426 „TVA deductibilă” 950,00

- înregistrarea emiterii biletului la ordin:

404 „Furnizori de.” = 403 „Efecte de plată” 5 950,00

4. În data de 05.01.2023, societatea achiziţionează materie prima , pe bază de factură de

la un furnizor în valoare de 10115 lei, TVA inclus, scadentă fiind în data de
20.01.2013.
- înregistrarea facturii în data de 05.01.2022

% = 401 „Furnizori” 10 115,00

301 „Materii prime” 8 500,00

4426 „TVA deductibilă” 1 615,00

5. În 15.01.2013 societatea ridică de la bancă cu o filă cec numerar pentru diverse plăţi
în sumă de 10 000 lei.

- ridicarea de numerar de la bancă:

581 „Viramente interne” = 5121 „Conturi la bănci în lei” 10 000

23
 - înregistrarea în casă a numerarului:
5311 „Casa în lei” = 581 „Viramente interne” 10 000

6. Societatea efectuează următoarele plăţi:

 În data de 16.01.2023 s-a achitat factura de energie electrică către SC
ELECTRICA S.A. în sumă totală de 1 785 lei inclusiv TVA:
- înregistrarea facturii:

% = 401 „Furnizori” 1 785,00

605 „Chelt. privind energia şi apa” 1 500,00

4426 „TVA deductibilă” 285,00

- plata contravalorii facturii către SC ELECTRICA SA prin contul de la bancă:

401 „Furnizori” = 5311 „Casa în lei” 1 785,00

 Achitarea facturii de salubritate către SC DRUSAL SA în valoare de 714 lei în

care este inclus şi T.V.A. Prin contract este stipulat că plată se face în numerar în
momentul primirii facturii.

- înregistrarea facturii:

% = 401 „Furnizori” 714

628 „ Cheltuieli cu servicii 600

executate de terţi”

4426 „TVA deductibilă” 114

- achitarea facturii:

24
401 „Furnizori” = 5311 „Casa în lei 714

 Achitarea facturii telefonice în sumă de 380,5 lei inclusiv TVA către SC

VODAFONE ROMÂNIA SA:
- înregistrarea facturii:

% = 401 „Furnizori” 380,80

626 „Chelt. poştale şi taxa de

telecom.” 320,00

4426 „TVA deductibilă” 60,80

- achitarea facturii:
401 „Furnizori” = 5121 „Banca în lei” 380,80

 Achitarea facturii de gaz către E.ON GAZ în sumă de 2 011,1 lei, inclusiv TVA
- înregistrarea facturii:

% = 401 „Furnizori” 2 011,10

605„Cheltuieli privind energia si 1 690,00

apa”

4426 „TVA deductibilă” 321,1

- achitarea facturii:
401 „Furnizori” = 5121 „Banca în lei” 2 011,1

 Achitarea contravalorii chiriei aferente lunii ianuarie:

% = 5311 „Casa în lei” 1 428
612„Chelt. cu redevențele, locaţiile de gestiune şi chir 1 200
4426 „TVA deductibilă” 228

7. Achiziţionarea unui calculator în valoare de 3570 lei plus TVA.

25
 - înregistrarea facturii:

% = 404 „Furnizori de imobilizări”

3 570

214„Mobilier, aparatură birotică” 3 000

4426 „TVA deductibilă” 570

- achitarea facturii:
404 „Furnizori de imobilizări” = 5121 „Banca în lei” 3 570

8. in data de 20.01.2022, se achiziţionează materiale consumabile în valoare de 2 975 lei

plus TVA:
- înregistrarea facturii:

% = 401 „Furnizori” 2 975

3022 '' Materiale consumabile'' 2 500

4426 „TVA deductibilă” 475

- plata facturii:
401 „Furnizori” = 5311 „Casa în lei” 2 975
- materialele consumabile se dau în consum:
6022 ''Cheltuieli cu materialele consumabile'' = 3022 '' Materiale consumabile'' 2 975
- tot în data de 20.01.2023, se primeşte extrasul de cont prin care s-a făcut decontarea
biletului la ordin care a fost emis furnizorului utilajului achiziționat la operațiunea 3:
403 „Efecte de plată” = 5121 „Conturi la bănci în lei” 5 950,00

9. În urma încasărilor pe care le-a avut unitatea în data de 25.01.2011, vânzări pe bază
de factură la SC X. S.R.L. în sumă totală de 11 900 lei inclusiv TVA, unitatea depune

26
 numerar în contul curent de la bancă
- vânzare către SC X S.R.L.:

4111 „Clienţi” = % 11 900

701 „Venituri vânz. prod. finite” 10 000
4427 „TVA colectată” 1 900

- încasarea facturii pe bază de chitanţă:

5311 „Casa în lei” = 4111 „Clienţi” 11 900

- depunerea numerarului la bancă:

581 „Viramente interne” = 5311 „Casa în lei” 11 900

5121 „Conturi la bănci în lei” = 581 „Viramente interne” 11 900

- descărcare gestiune cu produsele finite vândute

711 = 345 11 900

10. În 29.01.2011 se achiziţionează un fax, pe bază de factură în sumă totală de 1 785 lei
inclusiv TVA:
- înregistrarea facturii:

% = 404 „Furnizori de imobilizări”

1 785

214 „Mobilier, aparatură birotică

etc.” 1 500

4426 „TVA deductibilă” 285

- plata facturii:
404 „Furnizori de imobilizări” = 5311 „Casa în lei” 1 785

27
11. Regularizare conturi TVA
total cont 4427 = 1 900,00 lei
total cont 4426 = 16 303,60
% = 4426 16 303,60
4424 14 403,60
4427 1 900,00

12. Închidere conturi cheltuieli

121 = % 8 225,00
6022„Ch. privind combustibilul” 2 915
605„Ch. Privind energia și apa” 3 190
612,,Ch. Cu redevențele, locațiile de gestiune și chiriile” 1 200
626„Ch. Poștale și taxe de telecomunicații” 320
628„Alte ch. Cu serviciile executate de terți” 600

13. Închidere conturi venituri

701 = 121 10 000

28
 BIBLIOGRAFIE

1. Ana Alexandrina Matei : Contabilitatea evenimentelor si tranzactiilor, Editura

CD Press, Bucuresti, 2006
2. ORDIN Nr. 1802/2014 pentru aprobarea Reglementărilor contabile privind
situațiile financiare anuale individuale şi situațiile financiare anuale consolidate.
3. Tantica Petre, Gabriela Iordache, Valentina Capota, Viorica Dorin, Gabriela
Simionescu, Marius Ciurtin, Georgiana Dorin- Comert. Manual clasa a X-a –
Editura CD Press, Bucuresti, 2010
4. https://www.contzilla.ro/ce-presupune-contabilitatea-tertilor/
5.https://www.alegetidrumul.ro/uploads/calificari/177/Materiale%20didactice/
XI_Contabilitate_profOchiaIuliana3.pdf
https://www.scribd.com/document/56044212/Contabilitatea-Tertilor
6.https://www.scritub.com/economie/contabilitate/Contabilitatea-tertilor52218.php
7. https://ro.wikipedia.org/wiki/Contabilitate
8.http://www.contaconta.ro/miscellaneous/760_miscellaneous_contabilitate_files
%20760_.pdf

29
30