UNIVERSITATEA DE STAT DIN MOLDOVA

FACULTATEA ŞTIINŢE ECONOMICE

DEPARTAMENTUL CONTABILITATE ŞI INFORMATICĂ ECONOMICĂ

RAPORT
privind efectuarea practicii de specialitate la masterat
Tx&A Co SRL

Prenumele, numele masterandului: Luches Daniel

Grupa: M_AEF181

Coordonator ştiinţific: Dolghi Cristina, dr. Conf. Univ.

Chişinău – 2020
Cuprins
Introducere.................................................................................................................................................3
1. Caracteristica generală a structurii şi organizării activităţii entităţii....................................................5
Capitolul 2. Diagnosticul indicatorilor economico-financiari ai entităţii....................................................14
Capitolul 3. Întocmirea rapoartelor fiscale și ținerea evidenței impozitelor și taxelor ale entității...........23
3.1. Impozit pe venit din activitatea de întreprinzător......................................................................24
3.2.Taxa pe Valoare Adăugată............................................................................................................28
Concluzie...................................................................................................................................................36
Bibliografie................................................................................................................................................37
Anexe........................................................................................................................................................38

2
 Introducere

Analiza performantelor financiare si a concordantei dintre datele contabile si conturile unei

companii, realizata cu ajutorul persoanelor avizate in acest sens este cunoscuta si sub denumirea
de audit financiar.

Realizarea unui audit financiar se face in mai multe etape, astfel:

 Intr-o prima faza, are loc acceptarea mandatului; aceasta presupune schimbul de scrisori
si contractarea serviciilor auditorului, prezentarea initiala a societatii sau a entitatii si
examinarea preliminara a independentei si a lipsei incompatibilitatilor.
 A doua etapa presupune orientarea si planificarea auditului. Aceasta se realizeaza in
urma aprofundarii informatiilor generale despre entitatea analizata si implica
identificarea domeniilor si a sistemelor referential, legal, contabil si fiscal, analizarea
riscurilor, stabilirea dimensiunii esantioanelor si redactarea, respectiv elaborarea
planurilor de audit si de actiune.
 A treia etapa reprezinta evaluarea controlului intern si redactarea unui raport de analiza
a acestuia.
 A patra etapa presupune controlul conturilor si al situatiei contabile.
 In a cincea etapa se examineaza situatiile financiare.
 In a sasea etapa sunt analizate evenimentele si actiunile ce au urmat exercitiului.
 A saptea etapa este cea in care se realizeaza misiunile auxiliare. Acestea pot fi
chestionare, observatii, note de sinteza sau scrisori de afirmare.
 Ultima etapa a auditului financiar este cea de raportare finala.
Scopul auditului este de a stabili daca informatiile si datele examinate sunt in concordanta cu
normele legale si cele contractuale prestabilite de catre o companie cu beneficiarii, colaboratorii
sau celelalte entitati in fata carora raspunde legal. In acest fel sunt depistate si cuantificate
eventualele erori sau nereguli si sunt desfasurate revizuiri privind desfasurarea activitatilor
companiei..
Practica de specialitate permite: familiarizarea cu principiile de organizare a contabilităţii și
auditului; formarea deprinderilor profesionale în procesul de producţie prin aplicarea metodelor
eficiente de muncă; cunoaşterea normelor de conduită profesională şi a valorilor spirituale
specifice profesiei ale auditului; cunoaşterea bazei tehnologice ale profesiei de auditor, a
metodologiei de soluţionare a problemelor profesionale; cunoaşterea actelor normative care
reglementează activitatea profesională de contabilitate; cunoaşterea specificului activităţii

3
instituţiilor în cadrul cărora se desfăşoară activitatea profesională; testarea tehnologiilor moderne
în cadrul procesului de soluţionare a problemelor de contabilitate; consolidarea şi aprofundarea
cunoştinţelor teoretice în domeniul contabilităţii, a priceperilor şi deprinderilor formate în cadrul
activităţilor didactice din sala de curs; studierea posibilităţilor de perfecţionare a organizării
contabilităţii și auditarea contabilității la întreprinderile respective.
Importanţa practicii de specialitate constă în asigurarea mobilizării studentului şi
integrarea acestuia în activitatea profesională; acumularea de experienţă în domeniu; dezvoltă
spiritul de echipă şi dedicaţia pentru o lungă parte a vieţii faţă de profesia dată; îmbunătăţirea
competenţelor, responsabilităţii şi autorităţii profesionale; cunoaşterea prescripţiilor de conduite
pentru diverse aspecte ale valorii morale socio-profesionale; şi în final contribuie la promovarea
unei culturi în cadrul profesiei de contabil.

Practica de specialitate arată necesitatea că orice întreprindere indiferent de dimensiune

şi spaţiu socio-economic în care activează, trebuie să-şi probeze permanent rezistenţa,
capacitatea de concurenţă, performanţă economico-financiară, aceasta cu atît mai mult cu cît
mecanismele clasice ale economiei de piaţă se formează. Prin efectuarea auditului financiar sau a
parametrilor de care acționarul sau fondatorul entității este interesant de rezultatele pe care le
deține entitatea lui, care sunt greșelile pe care le efectuează entitatea în ținerea contabilității și a
primi recomandările pentru îmbunătățirea evidenței contabile și evitarea fraudelor sau erorilor
care pot să schimbe semnificativ sau nu ținerea evidenței.

4
 CCaracteristica generală a structurii şi organizării activităţii entităţii

Tx & A Co, cu experiența vastă în deservirea clienților locali și internaționali, ajută să

înțelegeagă clienții condițiile de desfășurare a afacerilor în Moldova și ajută în crearea și
gestionarea companiei căreia i se prestează serviciul.

Compania oferă o gamă largă de servicii complete și profesionale, inclusiv servicii de

contabilitate, audit, fiscalitate și consultanță în afaceri pentru clienții companiei, atât pentru
companiile locale mici, cât și pentru filialele companiilor internaționale de pe piața
moldovenească.

Tx & A Co SRL a fost înființată în iulie 2006 la inițiativa a doi parteneri cu cunoștințe
aprofundate și o vastă experiență în domeniul contabilității, auditului și fiscalității.

TX & A Co SRL este o companie locală care lucrează în domeniul consultanței și

contabilității și se stăruie să transforme cunoștințele noastre în beneficiile reale pentru clienții
companiei.

TX & A Co este o abreviere formată din primele litere ale cuvintelor din limba engleză -
Impozite și contabilitate (taxes and accounting).

TX & A Co SRL oferă clienților săi o gamă largă de servicii de consultanță și contabilitate
care îi permit să își administreze și să-și controleze în mod eficient afacerea pentru obținerea și
creșterea profiturilor.

Informații generale despre companie:

 Denumirea entității: S.C. TX & A CO S.R.L.

 Codul fiscal: 1006600033849
 Data înregistrării companiei: 31 Iulie 2006
 Adresa fizică: str. Calea Ieșilor, 8, butic 9 A et. 3, Chișinău, MD2069
 Adresa juridică: mun. Chişinău, sec. Buiucani, str. Lupu Vasile, 59/2, ap. 48

Indicatorii de performanţă (pe parcursul a ultimilor 2 ani) :

Venitul din vinzari

Anii Profit net (mdl) Nr. Angajati
(mdl)
2017 3,52 mil 874,20 mii 23
2018 3,71 mil 375,30 mii 21

5
 Tabelul 1.1. Indicatorii de performanță

Misiunea și valorile companiei:

1.ONESTITATE ȘI INTEGRITATE. Compania tinde să asigure o corespundere între

cuvintele și vorbele sale și să își asume responsabilitatea pentru acțiunile proprii. Compania este
fidelă, de încredere și profesioniști în toate interacțiunile sale cu colegii, furnizorii și clienții.

2.RESPECT. Compania se tratează reciproc, clienții și furnizorii săi cu respect, recunoscând

importanța diversității într-un mediu incluziv. Tratează cu respect pentru specificul activităţii
clientului şi cultura sa de organizaţie.

3.COMUNICARE. Comunică pentru a înțelege modul în care ar putea fi de ajutor; construiește

relații bazate pe încredere care inspiră, încurajează și influențează. Ascultă și oferă feedback care
este deschis și onest.

4.SERVICII REMARCABILE OFERITE CLIENȚILOR. Tinde să asigure servicii

remarcabile clienților săi, considerând necesitățile și așteptările fiecărui client. Căutăm
oportunități de învățare și creștere prin furnizarea unui serviciu eficient din punct de vedere al
costurilor, care să demonstreze o înțelegere profundă a afacerii clientului.

5.LUCRU ÎN ECHIPĂ. Lucrează împreună pentru a obține o sinergie menită să asigure obținerea
unor rezultate profitabile pentru părțile implicate, prin capitalizarea părților noastre forte.

Fondatorul companiei este Iuri Cicibaba, care deține o cotă la capitalul social de 100%,
administratorul în anul 2018 fiind Angela Cicibaba.

Viziunea companiei. Viziunea companiei este să devină cea mai de încredere și

respectată companie – prestatoare de servicii în domeniul contabilității, auditului și consultanței
fiscale la nivel național, care contribuie la succesul clienților săi prin echipa de profesioniști ce
stă în spate.

Principalele tipuri de activităţi desfăşurate de „Tx & A Co” S.R.L. sunt:

• Activitati de consultare pentru afaceri si management

6
 • Activitati juridice, de contabilitate si revizie contabila si consultatii pentru
management
Contabilitatea „Tx & A Co” S.R.L. se ţine conform prevederilor:
• Legii contabilităţii și raportării financiare Nr. 287 din 15.12.2017 cu modificările
şi completările ulterioare;
• Standardelor Naţionale de Contabilitate, aprobate prin ordinul 118 al Ministrului
Finanţelor al Republicii Moldova din 06/08/2013;
• Planului de conturi contabile al activităţii economico-financiare a întreprinderilor,
aprobat prin Ordinul ministrului finanţelor al Republicii Moldova nr. 119 al Ministerului
Finantelor Republicii Moldova din 06/08/2013;
• Altor acte legislative şi normative.

Politicile contabile și modificările acestora se aplică prospectiv.

Evidenţa contabilă se ține cu ajutorul tehnicii de calcul şi programei contabile 1C.

„Tx & A Co” S.R.L. aplică sistemul complet în partidă dublă de ţinere a evidenţei
contabile.
Entitatea înregistrează elemente contabile în baza contabilității de angajamente.

Tranzacţiile sunt perfectate documentar prin utilizarea documentelor primare de tip

standard. Eventualele modele de documente primare întocmite desinestătător (personalizate) vor
fi aprobate prin anexe la politicile contabile.

Documentele primare şi situatiile financiare se întocmesc și se păstrează pe suport de

hîrtie.
Responsabilitatea pentru întocmirea și semnarea documentelor primare o poartă
persoanele prevăzute în anexa 1.

Documentele bancare și situațiile financiare se semneaza de către conducătorul entitătii,

documente de casă și decontare, rapoarte statistice și fiscale conducătorul entității și contabilul-
șef – persoana numită responsabilă din cadrul companiei de consultanță.

Registrele contabile se întocmesc în formă electronică.

7
 Registrul contabil obligatoriu este Cartea mare, iar balanța de verificare serveşte drept
bază pentru întocmirea situațiilor financiare.

Inventarierea stocurilor şi activelor pe termen lung se efectuează o dată pe an, nu mai târziu de
30 decembrie.

Responsabilitatea pentru organizarea şi ţinerea contabilităţii o poartă conducătorul „Tx &

A Co” S.R.L., care creează condiţiile necesare pentru organizarea corectă a contabilităţii,
întocmirea şi prezentarea oportună a rapoartelor, asigură îndeplinirea riguroasă de către toţi
angajaţii a cerinţelor contabilului-şef privind întocmirea documentelor şi prezentarea informaţiei
necesare pentru ţinerea evidenţei şi completarea rapoartelor financiare.

Contabilul-şef asigură controlul şi reflectarea în conturile contabile a tuturor operaţiunilor

economice efectuate, prezentarea informaţiei operative şi întocmirea rapoartelor financiare în
termenele stabilite, poartă răspundere pentru respectarea principiilor metodologice de organizare
a contabilităţii.

Contabilul-şef, de comun acord cu conducătorul „Tx & A Co” S.R.L., semnează acte care
servesc drept temei pentru primirea şi predarea valorilor în mărfuri şi materiale, mijloacelor
băneşti, precum şi privind datoriile de decontare, creditare şi financiare. Rapoartele financiare
sunt semnate doar de conducătorul companiei.

Contabilului-şef i se interzice să primească spre executare documente privind operaţiile

care contrazic actelor normative şi încalcă disciplina contractuală şi financiară.

Auditul intern se efectuează de către conducătorul întreprinderii.

Rapoartele financiare ale „Tx & A Co” S.R.L., cu excepţia Raportului privind fluxul
mijloacelor băneşti, se întocmesc în baza metodei specializării exerciţiilor.

Perioada de gestiune coincide cu anul calendaristic.

„Tx & A Co” S.R.L. aplică normele de consum a carburanţilor pentru mijloacelor de
transport auto elaborate în baza normelor-tip şi aprobate prin ordinul conducătorului
întreprinderii – anexa 2.
8
 Pragul de semnificație pentru „Tx & A Co” S.R.L. se stabilește în marimea absolută de
3000 lei ca un criteriu unic aplicabil pentru toate elemente contabile.

Erorile contabile se corectează prin înregistrări contabile de stornare, inverse și

suplimentare
Variantele şi metodele alese de organizare a contabilităţii
Imobilizarile necorporale
Imobilizările necorporale se reflectă în contabilitatea financiară la valoarea de intrare care
cuprinde:
a) valoarea de procurare a activelor nemateriale
b) impozitele şi taxele în conformitate cu legislaţia în vigoare
c) cheltuielile de aducere a activului nematerial în stare de lucru.
Evaluarea ulterioară a imobilizărilor necorporale se efectuează la valoarea contabilă.
Amortizarea activelor nemateriale se calculează prin metoda liniară, ţinînd cont de duratele de
utilizare a acestora şi valoarea de intrare și se calculează începind cu data transmiterii acestora în
exploatare.
Durata de utilizare se stabileşte pentru fiecare obiect (grup de obiecte) de active nemateriale şi se
reflectă în documentele primare de intrare şi în registrele de evidenţă analitică a acestora.
Pentru activele nemateriale, durata de utilizare a cărora nu poate fi stabilită cu certitudine,
amortizarea se calculează prin metoda liniară în curs de 5 ani.
Modernizarea activelor nemateriale la valoarea mai mare de 3000 lei se consideră cheltuieli
anticipate și se trece la cheltuieli curente proporțional duratei aprobate.

Mijloace fixe
Mijloace fixe se consideră obiecte cu valoarea unitară de peste 6,000 lei şi durata de
funcţionare utilă mai mare de un an.
Mijloacele fixe se reflectă în contabilitate la valoarea de intrare care este egală:
a)pentru mijloacele fixe create la întreprindere – cu valoarea efectivă, inclusiv impozitele
prevăzute de legislaţia în vigoare care nu se recuperează de la buget;
b)pentru mijloacele fixe procurate contra plată – cu valoarea de cumpărare plus cheltuielile
privind procurarea acestora, cheltuielile de montare, instalare;
c)pentru mijloacele fixe primite gratuit – cu suma stabilită în actele de primire-predare.
Evaluarea ulterioară a mijloacelor fixe se efectuează la valoarea contabilă.

9
Amortizarea mijloacelor fixe se calculează prin metoda casării liniare, pornind de la durata de
utilizare a acestora şi valoarea amortizabilă și se calculează începind cu data transmiterii acestora
în exploatare.
Durata de utilizare se stabileşte pentru fiecare obiect (grup de obiecte) de mijloace fixe în
conformitate cu Catalogului mijloacelor fixe şi activelor nemateriale, aprobat prin Hotărârea
Guvernului Republicii Moldova Nr. 338 din 21.03.2003, şi se reflectă în documentele primare
de intrare şi în registrele de evidenţă analitică a acestora.
Valoarea reziduală a mijloacelor fixe este nesemnificativă și se consideră nulă.
Costurile aferente reparaţiei mijloacelor fixe se includ în costurile perioadei în care au
fost efectuate lucrările de reparaţie. În cazul cînd aceste consumuri depășesc 3000 lei, ele se
raportează la cheltuieli anticipate, pe termen lung, și se trec la costuri curente proporțional
duratei aprobate. Dacă reparația contribuie la majorarea duratei de utilizare sau productivității,
costurile aferente acestei reparații se capitalizează în costul obiectului respectiv.
Costurile de ieșire a activelor curente se reflectă ca cheltuieli curente.
Deprecierea mijloacelor fixe se efectuează odată în an în luna decembrie în baza deciziei
conducătorului entității, acumulând informaţii din diferite surse externe şi interne. Contabilizarea
acestora este efectuată de contabilul-șef al entității. Evidența contabilă a deprecierii se ține cu
ajutorul conturilor separate speciale din Planul de conturi, destinate deprecierii.

Stocuri de mărfuri şi materiale

Contabilitatea stocurilor se ține în expresie cantitativă și valorică.
Bunuri cu o pondere nesemnificativă (costul este mai mic de 1500 lei) – de exemplu
rechizite de birou, materiale de consum curent – se decontează direct la cheltuieli curente în
momentul transmiterii lor în exploatare.
Stocurile importate se evaluează în lei moldovenești prin recalcularea valutei străine la
cursul de schimb al BNM stabilit la data întocmirii declarației vamale. Cheltuielile de import în
grupe se repartizează proporțional cu valoarea obiectelor importate.
Stocurile ieșite (materiale, OMVSD) se evaluează la valoarea contabilă prin aplicarea
metodei costului mediu ponderat, calculat după fiecare intrare a stocurilor.
Valoarea realizabilă netă se determină prin metoda categoriilor (elementelor) de stocuri.
În bilanț stocurile se evaluează la valoarea cea mai mică dintre valoarea contabilă și valoarea
realizabilă netă pe fiecare element de stocuri.

Obiecte de mică valoare şi scurtă durată

10
 Obiectele de mică valoare şi scurtă durată cuprind activele valoarea cărora nu depăşeşte
6,000 lei, indiferent de durata de utilizare a acestora, sau durata de utilizare a cărora nu este mai
mare de un an, indiferent de valoarea unitară.
Obiectele de mică valoare şi scurtă durată sunt reflectate în bilanţ la suma valorii de
achiziţie a obiectelor aflate la depozit şi valoarea rămasă a obiectelor aflate în exploatare.
Obiecte de mică valoare și scurtă durată, valoarea unitară a cărora nu depășește 1000 lei
se decontează la cheltuieli în momentul transmiterii în exploatare. Pentru obiectele cu valoarea
mai mare de 1000 de lei se calculează uzura, care în momentul transmiterii în exploatare
constituie 50% din valoarea obiectului fără valoarea probabil rămasă, diferența uzurii fiind
calculată la casarea obiectelor.

Investiţii
Investiţiile pe termen lung sunt reflectate în bilanţ la valoarea de intrare, dar cele cotate la
bursa – la valoarea de intrare şi de piaţă. Diferenta dintre costul de intrare și valoarea nominală a
obligatiunilor se amortizează prin metoda liniară pe măsura calculării dobînzii.

Creanţe
Creanţele pe termen lung şi scurt se contabilizează şi se reflectă în bilanţ la suma
nominală, inclusiv TVA şi accize. Creanţele dubioase se trec la cheltuielile perioadei de gestiune
curente prin metoda directă fără crearea rezervei.
Suma prejudiciului material se înregistrează la veniturile curente.

Mijloace băneşti
Soldurile mijloacelor băneşti în casă, la conturile curente în lei şi valută etc. în bancă sunt
reflectate în bilanţ la suma nominală. Pentru mijloacele băneşti legate este rezervat un rînd
distinct în anexa la bilanţul contabil.

Cheltuieli anticipate
Cheltuielile anticipate sunt reflectate în evidenţă şi bilanţ în posturi distincte şi se trec la
consumuri sau cheltuieli în măsura survenirii perioadei la care acestea se referă prin metoda
liniară.

Capital propriu
Capitalul propriu cuprinde capitalul statutar şi suplimentar, rezervele, profitul (pierderea)
nerepartizat al perioadelor de gestiune curentă şi precedente şi capitalul secundar.
11
 Capitalul statutar este stabilit prin statutul „Tx & A Co” S.R.L. şi nu se modifică pînă la
primirea unor noi fondatori şi introducerea schimbărilor respective în statut.
Entitatea constituie rezerve prevăzute de statut pe seama profitului net.

Datorii
Datoriile pe termen lung şi scurt sunt înregistrate în evidența contabilă şi reflectate în
bilanţ la sumele care urmează a fi plătite.
Dobînzile aferente creditelor şi împrumuturilor se contabilizează în componenţa altor
cheltuieli operaţionale cu excepția creditelor pentru obiecte calificate, unde dobânda va intra în
costul acestora.„Tx & A Co” S.R.L. nu constituie provizione aferente cheltuielilor şi plăţilor
preliminare.
Veniturile obţinute în perioada de gestiune, dar aferente perioadelor viitoare, sunt
reflectate separat în evidenţă şi rapoartele financiare şi se includ în venituri la survenirea
perioadei de gestiune la care acestea se referă.

Conversia valutelor străine

Operatiunile de export/import de active/servicii și alte tranzacții internaționale se
contabilizează inițial în moneda națională prin aplicarea cursului oficial al leului moldovenesc la
data întocmirii declarației vamale, invoice-ului, actului de primire-predare a serviciilor.
Achitarea creanțelor și datoriilor aferente operațiunilor cu rezidenți exprimate în valută
straină se contabilizează în moneda națională prin aplicarea cursului de schimb la data achitarii
creanțelor și datoriilor.
Valoarea creanțelor şi datoriilor exprimate în valută străină se reflectă în rapoartele
financiare în valută naţională la sumele determinate prin recalcularea valutelor străine aplicând
cursul de schimb al Băncii Naţionale a Moldovei în vigoare în ultima zi a perioadei de gestiune.

Venituri şi cheltuieli
Veniturile şi cheltuielile se constată şi se reflectă în rapoartele financiare conform
metodei specializării exerciţiilor în perioada de gestiune în care s-au produs, indiferent de
momentul primirii sau plăţii efective a mijloacelor băneşti.
Veniturile obţinute din serviciile acordate se recunosc după prestarea serviciilor
respective, iar în cazul prestării serviciilor cu durată mare de executare – pe măsura finalizării
fiecării etape.

12
 Ajustările veniturilor si cheltuielilor depistate în cursul perioadei de gestiune se
efectuează prin întocmirea înregistrărilor contabile de stornare, iar cele depistate după încheierea
perioadei de gestiune – prin contul special prevazut de Planul de conturi.
Veniturile, cheltuielile şi rezultatele financiare sunt reflectate în raportul privind
rezultatele financiare separat pe feluri de activităţi - operaţională, de investiţii şi financiară - şi pe
evenimente excepţionale.

Profitul net
Profitul net se repartizează şi se utilizează conform deciziilor fondatorilor:
a) pentru plata dividendelor;
b) majorarea capitalului social.

Impozit pe venit
„Tx & A Co” S.R.L. aplică metoda standardă de calculare a impozitului pe venit.
Achitarea impozitului pe venit în rate se efectuează în baza rezultatelor efectiv obținute
trimestrial până la data de 25 a ultimii luni a trimestrului de gestiune.

13
Capitolul 2. Diagnosticul indicatorilor economico-financiari ai entităţii

Pentru a avea o viziune mai buna despre companie, se va face o analiză pentru a vedea
situația economico-financiară a entității. Aceasta ne va permite să vedem din punct de vedere al
riscului de faliment, rentabilitatea companiei și care sunt puncele forte ale entității, modul ei de
activare în domeniu.

Pentru început să vedem o analiză economico-financiară a rezultatelor financiare pe care

entitatea le-a înregistrat în 2 ani de comparație.

Analiza indicatorilor economico-financiari

Nr. Indicatorii Anul 2017 Anul 2018 Abaterea +/-

1 Venit din vînzări 3 516 250 3 710 148 193 898

2 Costul vînzărilor 1 722 869 2 243 105 520 236

3 Profitul brut 1 793 381 1 467 043 -326 338

Rezultatul din
4 activitatea 1 002 749 454 032 -548 717
operațională

Profitul (pierderea)
5 perioadei de gestiune 994 386 443 696 -550 690
pînă la impozitare

6 Profitul net(lei) 874 248 375 258 -498 990

14
 Valoarea medie a
7 782465 841 521 59 056
capitalului propriu
Rentabilitatea
8 vînzărilor (rd.3 / 51,00 39,54 -11,46
rd.1)*100
Rentabilitatea
9 capitalului (rd.6/ 111,73 44,59 -67,14
rd7)*100

Tab.2.1 Analiza indicatorilor economico-financiari

Concluzie:

În baza datelor din tabel putem observa o descreștere a rentabilității a vînzărilor și

capitalului , ceea ce se apreciază negativ. Aceasta se datorează majorării costului vînzărilor în
anul 2017 în comparație cu anul 2018, ceea ce a dus la micșorarea tuturor indicatorilor de
profitabilitate și rentabilitate. Costul vînzărilor s-a mărit în anul 2018 în comparație cu anul 2017
de la 1 722 869 la 2 243 105 lei, sau cu 520 236 lei. Dacă de analizat procentul de rentabilitate al
vînzărilor, acesta s-a micșorat în anul 2018 în comparație cu anul 2017 de la 51,00 p.p. la 39,54
p.p , sau cu 11,46 p.p. Această diferență este una imensă, deși nu are un impact semnificativ
asupra activității entității. Tot o scădere semnificativă putem observa la rentabilitatea capitalului,
care sa micșorat în anul 2018 în comparație cu anul 2017 de la 111,73 p.p. pînă la 44,59 p.p. sau
cu 67,14 p.p. Această diferență este una imensă , impactul negativ avînd doar costul vînzărilor.
Deși costul vînzărilor este în descreștere, un impact pozitiv a avut venitul din vînzări , care sa
mărit în anul 2018 în comparație cu anul 2017 de la 3 516 250 pina la 3 710 148 lei, sau cu
193 898 lei.

Pentru a îmbunătăți situația, entitatea are nevoie să scadă sau să egaleze costul vînzărilor
cu cel care a fost în anul 2017. O atenţie deosebită trebuie acordată determinării cauzelor şi
identificării măsurilor privind creşterea productivităţii fizice a muncii, îmbunătăţirii nivelului
calitativ al producţiei şi corelării evoluţiei numărului de salariaţi în funcţie de condiţiile concrete
existente în cadrul firmei prin premisele care pot fi create prin evoluţia nivelului productivităţii
medii a muncii.

Evaluarea riscului de faliment prin metoda scorurilor

Metodele de analiza a riscului de faliment prezentate anterior permit exclusiv evaluarea

performantelor anterioare ale agentului economic, informatiile referitoare la evolutia ulterioara a

15
acestuia fiind relativ reduse. De aceea s-a facut simtita nevoia de a se obtine date precise
referitoare la evolutia viitoare a riscului de faliment al agentului economic analizat.
Aceasta nevoie s-a concretizat in elaborarea unei metode de predictie a riscului de
faliment numita metoda scorurilor, care a cunoscut o importanta dezvoltare datorita utilizarii
unor metode statistice de analiza a situatiei financiare, pornind de la un ansamblu de rate.
Cea mai obisnuita tehnica statistica utilizata in studiile referitoare la faliment este analiza
discriminanta. Este o metoda statistica de a gasi anumite variabile previzionale carora li se
acorda anumite ponderi astfel incat suma lor sa dea un indicator global care este scorul Z (the Z
score).
Metoda scorurilor are ca obiectiv furnizarea unor modele predictive pentru evaluarea
riscului de faliment al unei intreprinderi.
Ca urmare a aplicarii analizei discriminante, se obtine pentru fiecare intreprindere scorul
Z, care este o functie liniara a unui ansamblu de rate. Distributia diferitelor scoruri permite
distingerea intreprinderilor ”sanatoase” de cele aflate in dificultate.
Scorul Z atribuit fiecarei intreprinderi se determina cu ajutorul functiei:
Z = a1 · x1 + a2 · x2 = K = an · xn
unde:
xi – reprezinta ratele implicate in analiza;
ai – coeficientul de ponderare a fiecarei rate.
Un exemplu simplu va clarifica calculul scorului Z. Bazandu-ne pe date financiare pe
care le avem, sa presupunem ca exista o diferenta in randamentul pe active (ROA) si indicatorul
datoriei pentru companii care dau faliment intr-un an si pentru celelalte companii. Luam in
considerare 10 firme care dau faliment, notate cu (x), si 10 care nu dau faliment, notate cu (.), si
indicatorii ROA si ai datoriei respectivi.

Metoda aleasă va fi Creditman , formula de calcul al discriminantului fiind următoarea :

Z=25 X1+25 X2+10 X3+20 X4+20 X5

Abaretea
absolută, (+/-)
N Indicatori 2017 2018

2018/2017

1 Venitul din vînzări 3 516 250 3 710 148 193 898

2 Total active 1 060 326 1 141 579 81 253

16
 3 Creante 441 858 436 332 -5 526
4 Capital prorpiu 856 982 826 060 -30 922

5 Total Datorii 203 344 315 519 112 175

6 Active circulante 1 037 348 905 619 -131 729

7 Datorii curente 203 344 211 088 7 744

8 X1 (rd.6/rd.7) 5,10 4,29 -0,81

9 X2 (rd.4/rd.5) 4,21 2,62 -1,60
10 X3 (rd.6/rd.2) 0,98 0,79 -0,19
11 X4 (rd.1/rd.3) 7,96 8,50 0,55
12 X5 (rd.3/rd.5) 2,17 1,38 -0,79
Z=25 X1+25 X2+10
13 445,30 378,36 -66,94
X3+20 X4+20 X5
Tabelul 2.2. Analiza stării financiare a întreprinderii în baza modelului Creditman

Concluzie:

Dacă să analizăm cifra care am calculat la discriminant, putem observa că ambele

prevalează de 100, ceea ce ne dă dovadă că entitatea are o situație financiară satisfăcătoare.
Aceasta înseamnă că riscul de faliment în perioada 2017-2018 nu este , și principiul continuității
activității nu este încălcat, și entitatea va mai continua să activeze minim 1 an. Dacă să luăm
discriminantul Z care l-am primit, aceasta ne arată că entitatea prevalează acest discriminant în
2017 de 4,5 ori și în 2018 cu 3,8 ori, ceea ce se apreciază pozitiv, și entitatea nu are nici o
problemă cu situația financiară.

Analiza stabilității financiare și a independenței companiei

Finanţarea întreprinderii reprezintă mobilizarea resurselor de capital de la cei cu excedent

de resurse (investitorii) spre cei care au nevoie de acestea (întreprinderi) prin intermediul unor
instrumente şi mecanisme specifice în cadrul unor pieţe organizate (pieţele monetare sau pieţele
de capital). Această finanţare este destinată obţinerii de fonduri (lichidităţi) pentru a
acoperi nevoi temporare generate de activităţi comerciale, activităţi de producţie sau pentru a
dezvolta capacitatea de producţie existentă prin derularea unor proiecte de investiţii [63].Surse
de finanțareExternePe termen scurt-creditebancare(overdraft)-credite comerciale;-fonduri de
salarizare;-creditul fiscal;-factoring.Pe termen lungCapital împrumutat-credite bancare-credite

17
obligatare-leasing.Granturi,subvenții Capital statutar Interne indirecte (ascunse) directe
(autofinanțarea)

Sursa inițială de constituirea resurselor financiare estecapitalul social. Astfel, în

dependență de forma organizatorico-juridică, sursele inițiale de finanțare sunt contribuțiile
acționarilor, asociaților, creditele bancare (în special cele pe termen lung) și subvențiile statului.
La următoarea etapăde dezvoltare a oricărei întreprinderi, în calitate de resurse financiare
participă veniturile din realizarea producției sau din prestarea serviciilor. Principalele surse
interne de formare a resurselor financiare sunt profitul din toate activitățile desfășurate de
către întreprindere și defalcările de amortizare, care pot fi considerate modalități directe de
finanțare.Spre deosebire de fondul de amortizare, profitul rămas la dispoziția întreprinderii
nu poate fi utilizat în totalitate, ciconform statutului și,respectiv, deciziei proprietarilor.Cu
alte cuvinte, profitul poate fi utilizat atât în scop de consum, cât și în scop de acumulare.
Teoretic, fondul de amortizare este destinat înlocuirii imobilizărilor corporaleuzate, însă o
utilizare rațională a acestuia permite asigurarea continuității procesului de producere, dar
și majorarea profitului. Conform Standardului Naţional de Contabilitate „Imobilizări
necorporale şi corporale, amortizarea reprezintă repartizarea sistematică a valorii
amortizabile a unei imobilizări peperioade de gestiune ale duratei de utilizare.
Amortizarea este procesul prin care se recuperează treptat valoarea imobilizărilor prin includerea
treptată a lor în costul produselor finite, în funcție de politica de amortizare aleasă de
către întreprindere. La prima vedere, s-ar părea că amortizarea nu are nici o legătură cu
finanțarea.Aceasta se poate explica prin faptul căcheltuielile ce vizeazăamortizarea sunt
cheltuieli deductibile, acestea se înregistrează doar în contabilitate și nu au loc plăți de
facto. Însă, acumulate în timp, acestea contribuie la creșterea fluxului de numerar. Spre deosebire
de profit, autofinanțarea reprezintă o sursă de menținere, iar profitul–o sursă de autofinanțare
de dezvoltare. Utilizarea amortizării ca sursă de finanțare are loc prin prisma politicii de
amortizare alese, care,la rândul său, depinde de:legislația în vigoare;ciclul de viață al produsului
(dacă produsele sunt în faza de lansare, atunci nu sunt binevenite metodele accelerate, deoarece
acestea vor influența negativ prețul produselor vândute);locul întreprinderii pe piață și cota
care-i aparține (în ce mod va putea dicta un nou preț sau va trebui să se conformeze la
condițiile concurenților).

Abaterea
Indicatorii 2017 2018 absolută
2017\2018

18
 Rata de autofinanțare a
capitalului permanent= Capital
100 88,78 -11,22
propriu/(Capital propriu+Datorii
pe termen lung)*100

Coeficientul de levier= Datorii pe

0 12,17 12,17
termen lung/ Capital propriu

Rata stabilității financiare=

(Capital propriu+Datorii pe 80,82 81,51 0,69
termen lung)/Total pasiv

Rata de manevrare a capitalului

propriu=(Active circulante- 21,05 84,08 63,03
Datorii curente)/Capital propriu

Solvabilitatea patrimonială
=Capital propriu/(Capital 80,82 72,36 -8,46
propriu + Datorii totale)

Solvabilitatea generală = Active

521,44 361,81 -159,63
totale/Datorii totale
Tab.2.3. Analiza stabilității financiare și a independenței companiei

Concluzie:

Conform datelor din tabel, putem observa că ratele sunt diferite, și diferențele între ele
sunt diferite. Rata de autofinanțare a capitalului permanent permite să observăm dacă entitatea
poate să existe fără surse împrumutate. Și conform calculelor , această rată este una mare, în anul
2017 este de 100 p.p., ceea ce ne prezintă informația că entitatea în acest an nu are nici un credit
sau sursă împrumutată, și se autofinanțează de sinestătător. În anul 2018 această rată este mai
mică , deoarece entitatea are în contabilitate înregistrat un credit pe termen lung, această rată
fiind de 88,78 p.p., ceea ce tot se apreciază pozitiv, deoarece entiatea aproximativ 90 % se
autofinanțează, și nu este dependentă de surse împrumutate. Un alt indicator este coeficientul de
levier, care ne prezintă dependența entității de surse atrase. În anul 2017 acest coeficient este nul,
ceea ce ne prezintă că entitatea nu are nici o dependență față de surse atrase. În anul 2018 acest
procent este de 12,17%, care este unul nesemnificativ pentru entitate. Rata stabilității financiare
este aproape fară schimburi , în ambii ani entitatea înregistrează 80% la această rată , ceea ce ne
prezintă procentul de finanțe pe termen lung le deține entitatea. Rata de manevrare a capitalului
propriu ne prezintă informația despre cum entitatea poate să își finanțeze activele din contul
capitalului propriu, cifra în 2017 fiind de 21,05 p.p., ceea ce ne prezintă că entitatea în acest an

19
nu are o manevrare majoră a capitalului propriu. Dacă să comparăm în anul 2018, această rată
este de 84,08%, ceea ce se apreciază pozitiv, deoarece este un procent mare și entitatea în caz de
nevoie va putea din sursele permanente să își finanțeze activele circulante. Solvabilitatea
patrimonială ne prezintă procentul patrimoniului entității din sursele proprii, în ambii ani acest
procent fiind de 80,82 în anul 2017, iar în anul 2018 este de 72,36%, ceea ce se apreciază
pozitiv. Aceasta ne arată că entitatea deține mai mult de 50% din totalul surselor de finațare sunt
proprii. Solvabilitatea generală ne prezintă gradul cu care entitatea poate să-și acopere datoriile
această rată în anul 2017 fiind de 521,44 p.p. , ceea ce este un număr imens pentru solvabilitate,
iar în anul 2018 această rată este de 361,81 p.p. . Aceasta ne prezintă că entitatea în caz de ceva
va putea să-și acopere toate datoriile prin intermediul activelor de cîteva ori.

Aprecierea evoluției în dinamică a indicatorilor de profitabilitate

Profitul net este dat de diferenta dintre toate veniturile si toate cheltuielile inregistrate de
societate pe parcursul exercitiului financiar din care se scade impozitul pe profit datorat.
Marja profitului net arata cat profit net genereaza fiecare leu de vanzari, fiind influentat pe langa
activitatea operationala, de politica de investitii, de finantare si fiscala a companiei. Este
de asteptat ca aceasta sa fie mai mare in industriile cu investitii de capital mari, insa
exista si exceptii: nisele de piata, pozitiile de monopol sau sectoarele cu cresteri
semnificative a volumului cererii. Se spune ca profitul net este remuneratia capitalurilor
proprii (adica e castigul actionarilor). Pe termen lung, o afacere care nu genereaza castig
pentru actionari nu e justificabila economic.

Ritmul
Abaterea
creșterii,
absolută, (+/-), lei
Indicatorii 2017 2018 %
2017-2018 2018/2017

1. Profit brut
1 793 381 1 467 043 -326 338 -18,20
(pierdere brută)
2. Rezultaul din
activitatea 1 002 749 454 032 -548 717 -54,72
operațională
3. Rezultat din alte
-8 363 -10 336 -1 973 23,59
activități
4. Profit(pierdere)
994 386 443 696 -550 690 -55,38
până la impozitare
6. Profit
874 248 375 258 -498 990 -57,08
net(pierdere netă)
Tab. 2.4. Aprecierea evoluției în dinamică a indicatorilor de profitabilitate
20
Concluzie:

Conform datelor din tabel putem observa o descreștere a indicatorilor de profitabilitate în

anul 2018 în comformitate cu anul luat ca bază de comparare, anul 2017. Aceasta se apreciază
negativ, faptul că profitabilitatea este în descreștere putem observa din tab.2.1. , unde după
analiza petrecută putem observa majorarea costului vînzărilor, ceea ce duce și la așa indicatori ai
profitabilității în anul 2018. Pentru a evita în anul următor și a merge conform planului este
necesar de urmărit planul și indicatorii pentru anul 2017.

Aprecierea dinamicii rentabilității veniturilor din vânzări

În contextul relaţiilor economiei de piaţă, mărimea absolută a rezultatului financiar

al întreprinderilor de producţie este determinat din veniturile provenite din diferite
activităţi: operaţională, de investiţii şi financiară.

Ponderea principală revine rezultatului din activitatea operaţională şi în primul rând

din vânzarea produselor fabricate, executarea lucrărilor şi prestarea serviciilor. Însă valoarea
absolută a acestui rezultat nu totdeauna dă posibilitatea în mod obiectiv să apreciem
eficacitatea activităţii operaţionale fără a apela la indicatorii rentabilităţii şi, în primul rând,
rentabilităţii veniturilor din vânzări.

Rentabilitatea veniturilor din vânzări din punct de vedere a conţinutului economic

reflectă eficacitatea activităţii de desfacere a întreprinderilor de producţie şi se calculează
prin următoarea relaţie:

Rvv= Pb/VV x 100%

unde: Rvv – rentabilitatea veniturilor din vânzări Pb – profitul brut VV – veniturile din
vânzări. Asupra modificării acestui indicator în dinamică influenţează un sistem larg de
factori. Însă în cele mai dese cazuri apelăm la următorii trei factori:

 modificarea structurii şi sortimentului produselor vândute (lucrărilor executate şi

serviciilor prestate);
 modificarea costului vânzărilor;
 modificarea preţului la produsele vândute (lucrările executate şi serviciile prestate).

Preventiv toată informaţia necesară pentru analiza factorială se acumulează în

urmă-torul tabel analitic.

21
 Abaretea absolută,
Indicatorii Formula de calcul 2017 2018 (+/-)
2017/2018

Rentabilitatea
venitului din vânzări
calculată în baza
Rvv = PB/VV´100% 51 39,54 -11,46
profitului brut, %
Rentabilitatea
venitului din vânzări
calculată în baza
profitului din
Rvv =PAO/VV´100% 28,52 12,24 -16,28
activitatea
operațională, %
Rentabilitatea
venitului din vânzări
calculată în baza Rvv = PPI/VV´100% 28,28 11,96 -16,32
profitului până la
impozitare, %
Rentabilitatea
venitului din vânzări
calculată în baza Rvv = PN/VV´100% 24,86 10,11 -14,75
profitului
net(pierderii nete), %
Tab.2.5. Aprecierea dinamicii rentabilității veniturilor din vânzări

Concluzie:

Conform datelor din tabel putem observa că rentabilitatea tuturor indicatorilor din
veniturile din vînzări sunt în descreștere în descreștere putem observa din tab.2.1. , unde după
analiza petrecută putem observa majorarea costului vînzărilor, ceea ce duce și la așa indicatori ai
profitabilității în anul 2018. Pentru a evita în anul următor și a merge conform planului este
necesar de urmărit planul și indicatorii pentru anul 2017.

Pe baza diagnosticului întreprinderii evaluate se fundamentează scenariile ce stau la baza

evaluării în abordarea pe bază de venit.

O problemă importantă în realizarea diagnosticului o reprezintă asigurarea informaţiilor

ce vor fi analizate. În acest sens, în literatura de specialitate se insistă pe necesitatea ca
evaluatorul să verifice acurateţea şi credibilitatea surselor de informaţii , iar judecata finală a
valorii să includă acest aspect important prin intermediul unei analize a gradului de credibilitate
şi relevanţă al tuturor instituţiilor care au stat la baza aplicării fiecărei metode.

Situaţia financiară a întreprinderii, constatată în urma efectuării unei analize-diagnostic în

acest câmp de interes reprezintă adesea cea mai fidelă imagine a efectelor strategiei trecute a
22
întreprinderii respective, hrănită prin însăşi natura diagnosticului financiar cu date de ordin
cantitativ şi mai puţin atinsă de subiectivismul aprecierilor calitative. Cum însă analiza-
diagnostic îşi extinde aria de observaţie cu precădere asupra unor perioade de gestiune
anterioare, devine stringentă punerea în practică, în vederea completării tabloului de diagnoză, a
unei analize de tip previzional, care presupune pentru fundamentare un minim de reflecţie
strategică. În plus, în momentul în care analistul-evaluator îşi îndreaptă atenţia către realizarea
unor previziuni pornind exclusiv de la diagnosticul financiar „istoric”, fără a recurge la o analiză
strategică, demersul se dovedeşte incomplet.

23
 Capitolul 3. Întocmirea rapoartelor fiscale și ținerea evidenței impozitelor și
taxelor ale entității
Cotele impozitelor, taxelor și a altor plăți nefiscale sînt stabilite prin actele
legislative ce reglementează impozitele și plățile date, și anume:

1)Codul fiscal nr. 1163-XII din 24 aprilie 1997(republicat în Monitorul Oficial al Republicii
Moldova, ediție specială din 8 februarie 2007),cu modificările și completările ulterioare pentru
anul respectiv;

2)Legea bugetului de stat, aprobată pe anul respectiv;

3)Legea bugetului asigurărilor sociale de stat, aprobatăpe anul respectiv;

4)Legea fondurilor asigurării obligatorii de asistență medicală, aprobatăpe anul respectiv.

Tipul impozitelor de stat și locale care se percep în Republica Moldova sînt următoarele:

-Impozit pe venit

-TVA (taxa pe valoarea adăugată)

-Accize

-Impozit privat

-Taxa vamală, rutieră

Impozite și taxe de stat:

-Impozit pe bunuri imobiliare/impozitul funciar

-Taxa pentru amenajarea teritoriului

-Taxa pentru unităţile comerciale şi/sau de prestări servicii

-Taxa pentru dispozitivele publicitare

-Taxa pentru prestarea serviciilor de transpor tauto de călători pe rutele localităţilor

-Taxa pentru folosirea resurselor naturale,taxa de piaţă, taxa pentru parcare, taxa balneară,taxa de
amplasare a publicităţii, de aplicarea simbolicii locale etc.

24
 3.1. Impozit pe venit din activitatea de întreprinzător

Sistemul contabil din R. Moldova defineşte două noţiuni de bază la determinarea

datoriei (creanţei) privind impozitul pe venit: rezultat financiar contabilşi rezultat financiar
impozabil. Conform S.N.C., rezultatul financiar contabil se măsoară şi se constată în baza
regulilor şi principiilor fundamentale ale contabilităţii, fiind diferit de rezultatul determinat în
conformitate cu Codul Fiscal.Rezultatul financiar contabil, numit în SNC venit contabil,
reprezintă profitul până la impozitare, determinat conform cerinţelor SNC şi principiilor de bază
ale contabilităţii, calculat şi reflectat în raportul de profit şi pierdere. Venitul contabil (pierderea)
este egal cu diferenţa dintre doi indicatori economici – venituri şi cheltuieli.

În contabilitatea financiară venitul contabil se determină trimestrial şi anual. La finele

fiecărei perioade de gestiune (trimestru) rulajele creditoare ale conturilor clasei 6 „Venituri” şi
rulajele debitoare ale conturilor clasei 7 „Cheltuieli” se înregistrează în „Raportul de profit şi
pierdere” în rândurile respective.

Rezultatele financiare pe fiecare trimestru se determină prin calcul, fără întocmirea

formulelor contabile. La finele anului de gestiune conturile de venituri şi conturile de
cheltuieli se închid prin trecerea veniturilor şi cheltuielilor acumulate în contul 351 „Rezultat
financiar total”. Venitul (pierderea) contabil se determină ca sold debitor sau creditor
intermediar al contului 351 „Rezultat financiar total” cu excepţia informaţiei din 731 şi se
reflectă în rândul 130 „Profitul (pierderea) perioadei de gestiune până la impozitare” din
Raportul de profit şi pierdere.

Venitul contabil serveşte drept bază de calcul a venitului impozabil. În

conformitate cu prevederile SNC rezultatul financiar impozabil ce serveşte drept bază a
impozitării este numit venit impozabil şi este determinat în baza venitului contabil corectat cu
un număr de ajustări impuse de legislaţia fiscală.

Venitul impozabil este mărimea în baza căreia se determină datoria privind impozitul
pe venit. El reprezintă venitul contabil corectat cu suma ajustărilor veniturilor şi cheltuielilor
conform legislaţiei fiscale.Neconcordanţa dintre venitul contabil şi cel impozabil este
determinată de diferenţele apărute în legătură cu constatarea veniturilor şi cheltuielilor în
contabilitatea financiară şi în scopuri de impozitare .Pentru determinarea venitului impozabil e
necesar de ajustat veniturile şi cheltuielile conform cerinţelor Codului Fiscal. De aceea relaţia de
calcul poate fi reprezentată astfel:

25
 Venitul impozabil = venitul contabil + Ajustările veniturilor –Ajustările
cheltuielilor

Diferenţele permanente şi temporare reprezintă corectările venitului contabil şi se

calculează numai în scopuri de impozitare fără reflectare în contabilitate.

Diferenţele permanente şi temporare servesc pentru determinarea venitului impozabil

( pierderii fiscale), prin adunarea sau scăderea sumei lor la sfârşitul anului de gestiune din
venitul contabil. Ele se reflectăîn anexele 1D şi 2D la Declaraţia cu privire la impozitul pe venit
a persoanei ce practică activitate de antreprenor, în dependenţă de apartenenţa la venituri sau
cheltuieli, iar în contabilitate suma acestora nu se contabilizează. Relaţia de calcul a
venitului impozabil poate fi reprezentată astfel :

Venitul impozabil= Venitul contabil +Diferenţa permanente şi temporare

Cheltuielile (economiile) privind impozitul pe venit reprezintă suma totală a

cheltuielilor (economiei) privind impozitul pe venit curent şi amânat luată în considerare la
calcularea profitului (pierderii) net al perioadei de gestiune.

Cheltuielile (economia) privind impozitul pe venit curent sunt sumele impozitului pe

venit care urmează a fi achitate (recuperate) în anul curent de gestiune .Cheltuielile (economiile)
privind impozitul pe venit curent includ :

-datorii curente privind impozitul pe venit

-creanţe curente privind impozitul pe venit

Cheltuielile (economia) privind impozitul pe venit amânat reprezintă sumele

impozitului pe venit de achitat sau de recuperat în perioadele de gestiune viitoare.
Cheltuielile (economia) amânate privind impozitul pe venit cuprind :

-datorii amânate privind impozitul pe venit

-creanţe (active) amânate privind impozitul pe venit

Datoriile şi activele curente urmează a fi achitate (recuperate) la bugetul de stat în

perioada curentă, iar datoriile şi activele amânate în perioadele viitoare, însă în baza principiului
specializării exerciţiilor acestea se constată şi se reflectă ca cheltuieli privind impozitul pe venit
ale perioadei curente în care ele au fost calculate şi se iau în calcul la determinarea profitului
(pierderii) net al perioadei de gestiune curente.Pentru contabilizarea cheltuielilor (economiei)
privind impozitul pe venit este destinat contul 731 „Cheltuieli (economii) privind impozitul
pe venit”.
26
 În Debitul 731 - se reflectă calcularea (recalcularea) datoriilor curente şi amânate privind
impozitul pe venit.În Credit 731 - calcularea (recalcularea) activelor amânate privind impozitul
pe venit şi trecerea la finele anului de gestiune a cheltuielilor privind impozitul pe venit la
rezultatul financiar total.

Contul 731 „Cheltuieli (economii) privind impozitul pe venit” este un cont de activ, însă
el poate avea un sold intermediaratât în debit, cât şi în credit.

Datoria curentă privind impozitul pe venit se calculează la sfârşitul anului de gestiune

şi se reflectă la contul de pasiv 534„Datorii faţă de buget”, întocmindu-se formula
contabilă: Dt 731 „Cheltuieli (economii) privind impozitul pe venit”Ct 534 „Datorii faţă de
buget”Creanţe curente privind impozitul pe venit reprezintă suma creanţei bugetului de
stat aferentă impozit. pe venit, care urmează să fie recuperată entităţii în perioada de
gestiune curentă.Pentru contabilizarea creanţei curente privind impozitul pe venit este
destinat contul 225 „Creanţe ale bugetului”, subcontul 2251 „Creanţe privind impozitul pe
venit”.Creanţele curente privind impozitul pe venit reprezintă creanţe pe termen scurt ale
bugetului şi se contabilizează cu :suma impozitului pe venit, achitat în cazul plăţii anticipate a
dividendelorDatoria curentă

Creanţe curente privind impozitul pe venit reprezintă suma creanţei bugetului de

stat aferentă impozit. pe venit, care urmează să fie recuperată entităţii în perioada de
gestiune curentă.Pentru contabilizarea creanţei curente privind impozitul pe venit este
destinat contul 225 „Creanţe ale bugetului”, subcontul 2251 „Creanţe privind impozitul pe
venit”.

Creanţele curente privind impozitul pe venit reprezintă creanţe pe termen scurt ale
bugetului şi se contabilizează cu :

 suma impozitului pe venit, achitat în cazul plăţii anticipate a dividendelor

Dt 225 „Creanţe pe termen scurt privind decontările cu bugetul”

Ct 534 „Datorii faţă de buget”

şi

Dt 534 „Datorii faţă de buget”

Ct 242 „ Conturi curente în monedă naţională”

 Suma impozitului pe venit, reţinut la sursa de plată

27
Dt 225 „Creanţe pe termen scurt privind decontările cu bugetul”

Ct 221 „Creanţe comerciale”

Ct 535 „Venituri anticipate curente”

Ct 231„Creanţe privind veniturile din utilizarea de către terţi a activelor entităţii”

 Suma impozitului pe venit, achitatîn avans în cursul anului de gestiune:

Dt 225 „Creanţe pe termen scurt privind decontările cu bugetul”

Ct 534 „Datorii faţă de buget”

şi

Dt 534 „Datorii faţă de buget”

Ct 242 „ Conturi curente în monedă naţională”

 Suma impozitului pe venit ca rezultat al reversării diferenţei temporare

deductibile în cazul obţinerii pierderii fiscale

Dt 225 „Creanţe pe termen scurt privind decontările cu bugetul”

Ct 731 „Cheltuieli (economii) privind impozitul pe venit”

 Suma impozitului pe venit, achitată în plus la buget :

Dt 225 „Creanţe pe termen scurt privind decontările cu bugetul”

Ct 534 „Datorii faţă de buget”

 La sfârşitul anului de gestiune are loc stingerea reciprocă a creanţelor şi datoriei

privind impozitul pe venit, întocmindu-se formula contabilă :

Dt 534 „Datorii faţă de buget”

Ct 225 „Creanţe pe termen scurt privind decontările cu bugetul”

Diferenţele temporare, datorită reversării lor parţiale sau totale în viitor, au impact
asupra venitului contabil în perioadele de gestiune ulterioare ,până când nu este recuperat
activul sau pasivul amânat ce ţine de această diferenţă. În legătură cu acest fapt
,impozitarea diferenţelor temporare condiţionează apariţia impozitelor pe venit amânate
care constituie datorii şi active amânate privind impozitul pe venit.

28
 3.2.Taxa pe Valoare Adăugată

Taxa pe Valoarea Adăugată reprezintă un impozit indirect care îl percepe statul din
valoarea adăugată a produselor fabricate, serviciilor prestate şi calificate drept vândute.

Valoarea adăugată la entităţile din sfera productivă reprezintă diferenţa dintre

valoarea produselor finite şi a serviciilor comercializate la preţ de vânzare şi valoarea materiilor
prime, materialelor, semifabricatelor, combustibilului, serviciilor primite la preţ de achiziţie şi
utilizate pentru fabricarea acestor produse, prestarea serviciilor respective.TVA se aplică la
fiecare stadiu de producţie şi vânzare a produselor finite, mărfurilor, serviciilor prestate.În
conformitate cu Codul Fiscal al RM (cap. III ) TVA este o formă de colectare la buget a unei
părţi din valoarea produselor finite, mărfurilor comercializate, serviciilor prestate, care sunt
supuse impozitării pe teritoriul Republicii Moldova, precum şi a unei părţi din valoarea
mărfurilor, serviciilor importate în ţară.TVA reprezintă un impozit de consum.

Luând în considerare că TVA se determină şi se înregistrează în operaţiile de procurare

şi vânzare a valorilor materiale (mărfurilor) serviciilor pe teritoriul ţării, poate apărea situaţia în
care:

-suma TVA din procurări e mai mică decât suma TVA din vânzări, diferenţa se
cuvine de achitat la buget.

-Suma TVA din vânzări e mai mică decât suma TVA din operaţiile de procurări;
diferenţa se cuvine de trecut în cont ( de recuperat).

Dacă suma TVA din operaţiile de procurare, inclusiv şi din import a valorilor
materiale ,mărfurilor,serviciilor primite, este mai mare decât suma TVA din livrări, deferenţa se
recuperează sau se reflectă drept creanţă a bugetului faţă de întreprindere în perioada
ulterioară. În caz contrar diferenţa urmează a fi livrată la buget în achitarea datoriei fiscale.La
determinarea sumei TVA se aplică anumite cote stabilite de Codul Fiscal şi Legea bugetului
R. Moldova pe anul gestionar respectiv.

Există cote TVA standard şi reduse.

29
 Cota standard se aplică în mărime de 20% din valoarea impozabilă a mărfurilor şi
serviciilor importate şi a livrărilor efectuate pe teritoriul ţării.

Cotele reduse sunt stabilite în mărime de:

-8% pentru pâine şi produse de panificaţie, lapte şi produse lactate, cu excepţia

produselor alimentare pentru copii care sunt scutite de TVA, pentru medicamentele
produse în RM cât şi pentru cele de import.

-8% în operaţiile de livrare a gazelor naturale şi gazelor lichefiate, atât la cele importate,
cât şi la cele livrate pe teritoriul RM., etc.

Cota zero se aplică în livrările prevăzute în art.104 din Codul Fiscal RM.Subiect
impozabil(plătitor de TVA) poate fi o persoană juridică şi/sau fizică care desfăşoară
activitate de întreprinzător cu excepţia autorităţilor şi instituţiilor publice.

Subiectul impozabil este obligat să se înregistreze ca contribuabil al TVA dacă pe

parcursul a 12 luni consecutive a efectuat livrări de mărfuri, servicii în valoare de 1 200 000 lei,
cu excepţia livrărilor scutite de TVA. Dacă acest plafon a fost atins, subiectul respectiv este
obligat să informeze oficiul Serviciul Fiscal de Stat prin completarea unui formular special şi
să se înregistreze nu mai târziu de ultima zi a lunii în care a depăşit plafonul stabilit.Subiectul
se consideră înregistrat ca plătitor al TVA din prima zi a lunii ce urmează după luna prezentării
avizului.Serviciul Fiscal de Stat eliberează subiectului impozabil (contribuabilului ) de TVA un
certificat de înregistrare.

Trecerea în cont. La vânzarea produselor, mărfurilor, serviciilor va fi înregistrată

suma TVA drept datorie (obligaţie fiscală) faţă de bugetul statului –numită TVA colectată.În
operaţiile de cumpărare a valorilor materiale ,serviciilor ,subiectul impozabil înregistrează
TVA care o achită furnizorului, concomitent reflectând-o ca creanţă a bugetului faţă de
subiectul impozabil. Această înregistrare în contabilitate poartă denumirea de trecere în
cont, iar TVA este numită - deductibilă.

Periodic, o dată în lună (până la ultima zi a lunii ulterioare după luna gestionară),
subiectul impozabil e dator să prezinte Serviciului Fiscal de Stat „Declaraţia privind
TVA”.Orice subiect impozabil este obligat să determine suma TVA spre achitare la buget şi s-o
achite în fiecare perioadă fiscală (lună). Raportul poartă denumirea de TVA12.

În operaţiile de vânzare –cumpărare subiectul impozabil înregistrează TVA cu diferită

destinaţie. La vânzarea produselor, mărfurilor, serviciilor va fi înregistrată TVA drept datorie
(obligaţie fiscală) a subiectului impozabil faţă de bugetul statului (numită TVA colectată). În
30
operaţiile de cumpărare a valorilor materiale, serviciilor subiectul impozabil înregistrează
TVA care o achită furnizorului, prestatorului de servicii, concomitent reflectând-o ca activ sau
creanţă a bugetului faţă de subiectul impozabil. Această înregistrare în contabilitate poartă
denumirea de trecere în cont a TVA, iar TVA este numită deductibilă.Trecerea în cont se
reflectă în toate operaţiile de cumpărare inclusiv importul impus cu TVA indiferent de
faptul a fost plătită suma TVA de către cumpărător (consumator) sau urmează să fie plătită.

Trecerea în cont a TVA se permite în cazul existenței unui argument juridic că

TVA va fi achitată sau deja este achitată. În calitate de argumentare juridică serveşte factura
fiscală sau documentul echivalent emis de organele vamale care confirmă achitarea TVA la
mărfurile importate. Trecerea în cont a TVA, care urmează să fie achitată sau este achitată, se
permite când:

-subiectul impozabil procură valori materiale sau servicii impozabile cu TVA

pentru efectuarea livrărilor impozabile cu TVA în desfăşurarea activităţii de întreprinzător.

- Se procură valori materiale şi servicii impozabile cu TVA pentru a efectua livrări

impozabile şi neimpozabile cu TVA şi concomitent:

a) se ţine evidenţa separată a livrărilor impozabile şi celor neimpozabile

;b) în lipsa evidenţei separabile livrările impozabile cu TVA depăşesc 50% din valoarea
tuturor livrărilor;

- Subiectul impozabil procură valori materiale, servicii impozabile cu TVA pentru

desfăşurarea activităţii de întreprinzător care cuprinde organizarea distracţiilor şi timpului
liber

–livrări impozabile cu TVA;

- Subiectul impozabil procură alcool etilic care-i utilizat în medicină.

În cazul livrării mărfurilor, serviciilor pentru export şi a tuturor tipurilor de transport

internaţional de pasageri şi de mărfuri, TVA pentru valorile materiale, serviciile procurate la
desfăşurarea acestei activităţi se restituie de la buget.

Aceasta e posibil dacă există confirmarea organului vamal despre livrarea mărf urilor
la export şi respectiv confirmarea destinatarului străin privind livrarea serviciilor.Este
permisă trecerea în cont a TVA la serviciile importate pentru efectuarea livrărilor
impozabile în desfăşurarea activităţii de întreprinzător numai în cazul achitării TVA

31
aferentă.După cum se ştie, furnizorul produselor finite, mărfurilor, sau prestatorul de servicii
impozabile cu TVA scrie factura fiscală.

În factură se indică denumirea valorilor materiale, serviciului, cota TVA şi suma TVA
aferentă vânzării (livrării). Prin urmare, furnizorul încasează valoarea produselor finite,
mărfurilor, serviciilor comercializate la preţ de vânzare, inclusiv TVA colectată.Cumpărătorul,în
baza facturii fiscale, înregistrează suma TVA pentru valorile materiale primite de la furnizor
ca creanţă a bugetului de stat faţă de cumpărător, sau ca trecere în cont a TVA. Prin urmare,
cumpărătorul plăteşte vânzătorului suma TVA aferentă valorilor materiale, serviciilor cumpărate
trecând-o în cont.Vânzătorul, la rândul său, efectuează operaţii de cumpărare de valori
materiale, servicii pentru activitatea livrărilor impozabile, respectiv înregistrează TVA
deductibilă.

Deci, suma TVA spre achitare la buget se determină ca diferenţa dintre TVA
colectată şi TVA deductibilă sau diferenţa dintre TVA aferentă facturilor fiscale pentru
produsele, mărfurile, serviciile vândute şi TVA aferentă facturilor fiscale pentru valorile
materiale, serviciile primite în una şi aceeaşi perioadă fiscală (lună calendaristică).

Principalul document primar, în baza căruia este contabilizată TVA serveşte

factura fiscală.

Factura fiscală se completează în conformitate cu „Instrucţiunea privind

completarea formularului tipizat de document primar cu regim special, Factură fiscală”
.Inspectoratului Fiscal Principal de Stat i se pune în sarcină tipărirea centralizată a formularelor
facturilor fiscale, prevăzute cu însemne de protecţie, serie şi număr şi înregistrarea, evidenţa,
păstrarea şi eliberarea acestora către agenţii economici - subiecţi impozabili cu TVA

La procurarea valorilor materiale, serviciilor precum şi activelor nemateriale, în

afară de bunurileşi serviciile scutite de TVA conform art.103 CF, suma TVA aferentă se trece în
cont.Fiecare persoană fizică sau juridică înregistrată ca plătitor de TVA, este obligată să
determine suma obligaţiei sale fiscale de sinestătător în baza documentelor respective, iar în
cazurile prevăzute de legislaţie, să solicite restituirea sumei TVA de la buget.

Procurările de bunuri şi servicii pot fi efectuate de către contribuabili contra

numerar, prin virament, cu plata ulterioară, în avans, sub formă de aport în capitalul statutar, cu
titlu gratuit, în schimb, etc.În cazul cumpărării valorilor materiale contra numerar, nu se
prevede scrierea facturii fiscale, însă la solicitarea cumpărătorului ea este eliberată. Suma TVA

32
aferentă valorilor materiale procurate se trece în cont în momentul înregistrării la intrări a
acestora.Înregistrarea valorilor materiale cumpărate contra numerar:

Dt 211, 213, 217, etc. - la valoarea bunurilor fără TVA

Dt 534.4 - la suma TVA

Ct 226 sau 532 - la valoarea bunurilor inclusiv TVA

În cazul achitării prin viramentvalorile materiale procurate urmează a fi înregistrate

astfel:

1)Înregistrarea la intrări a valorilor materiale :Dt 121 ,123, 211, 212, 213, 217...

- la valoarea bunurilor fără TVA

Dt 534.4 - la suma TVA

Ct 521 sau 544 - la valoarea bunurilor inclusiv TVA

2)Virarea mijloacelor băneşti în achitarea datoriei faţă de furnizori :

Dt 521 sau 544

Ct 242 , 243 ...

Orice persoană care desfăşoară activitate de întreprinzător şi achită serviciile

enunţate, reţine în prealabil impozitul pe venit în mărime de 5% din plata respectivă.

În operaţiile de investire a bunurilor sub formă de aport în capitalul statutar al

subiectului impozabil sunt perfectate următoarele documente: contractul de constituire,
raportul de evaluare, factura de expediţie, factura fiscală etc. În baza acestor documente va fi
întocmită formula contabilă:

Dt 111, 112, 122, 125, 211, 213, 212, 217 - la valoarea bunurilor fără TVA

Dt 534.4 - la suma TVA aferentă

Ct 313 - la valoarea bunurilor inclusiv TVA

Mijloacele fixe primite sub formă de aport în capitalul statutar sunt scutite de TVA,
de aceia ele sunt înregistrate la intrări astfel:

Dt 121 sau 123

Ct 313

33
 Conform legislaţiei în vigoare în cazul efectuării livrărilor cu titlu gratuit, s-a stabilit
următorul mod de perfectare documentară a livrărilor fără plată :

Subiectul impozabil –furnizor completează factura fiscală şi toate exemplarele ei

rămân la furnizor. În baza acestui document se fac înregistrări în Registrul de evidenţă a
livrărilor. Tot furnizorul mai scrie o factură de expediţie pentru subiectul impozabil ce
primeşte valorile materiale. Acest document serveşte drept bază de a înregistra bunurile
materiale la intrări, serviciile la consumuri, cheltuieli sau a le include în costul bunurilor la
beneficiar. În factura de expediţie (coloana TVA) se scrie suma TVA, se stipulează „fără plată”
şi se face trimitere la documentele (contractele) în baza cărora a fost efectuată livrarea ,precum
şi la factura fiscală rămasă la furnizor.

Prestările de servicii, conform prevederilor art. 970 (1) din Codul civil al Republicii
Moldova sunt perfectate printr-un contract.

Tot în acest act legislativse menţionează că plata pentru servicii este efectuată după
prestarea lor.În conformitate cu art.93 din Codul Fiscal livrările (prestările) de servicii cuprind
serviciile materiale şi nemateriale, de consum şi de producţie, inclusiv darea proprietăţii în
arendă, transmiterea drepturilor, inclusiv pe bază de leasing, dreptul la folosirea oricăror mărfuri
contra plată, cu plată parţială sau cu titlu gratuit, activitatea de executare a lucrărilor de
construcţii şi montaj, de reparaţii a diferitelor obiecte, de cercetări ştiinţifice, şi altor lucrări
contra plată, cu plată parţială sau cu titlu gratuit.

La categoria servicii se mai referă serviciile de consultaţie, marketing, prestarea

serviciilor în domeniul alimentaţiei publice etc.După cum se ştie, o parte din serviciile prestate
nu se impozitează cu TVA, în conformitate cu art. 103 din Codul fiscal. În livrările de servicii
impozabile cu TVA important este determinarea (stabilirea) locului acestor livrări. Locul
livrării pentru servicii se determină conform prevederilor art.111 din Codul fiscal.

Livrarea de mărfuri conjugate cu livrarea de servicii se consideră livrare de

servicii.Prestările de servicii, impozabile cu TVA, rezidenţilor r. Moldova sunt perfectate
prin eliberarea facturii fiscale.

Prin acest document sunt perfectate şi serviciile de export, însă suma TVA nu se indică,
deoarece ele se impozitează cu TVA la cota zero.Factura fiscală, în baza căreia se determină
şi se înregistrează obligaţia fiscală privind TVA la prestarea serviciilor, o scrie prestatorul
de servicii în funcţie de caz

34
 .În cazul livrărilor de servicii contra numerar, conform prevederilor art. 117 (6) din Codul
fiscal, factura fiscală se scrie în momentul încasării banilor sau până la acest moment.În livrările
de prestări servicii TVA se reflectă şi se recunoaşte drept datorie a subiectului impozabil
faţă de buget, ca şi în livrările de valori materiale – concomitent cu recunoaşterea venitului
respectiv.

O singură particularitate persistă în aceste livrări: serviciile, lucrările nu reprezintă bunuri

materiale.

 Recunoaşterea venitului, obligaţiei fiscale aferente TVA şi a creanţei

beneficiarului de servicii se contabilizează astfel

:Dt 221 „Creanţe comerciale”,

Dt 223 „Creanţe ale părţilor afiliate”,

Dt 234 „ Alte creanţe curente” – la valoarea serviciilor inclusiv TVA

Ct 611 „Venituri din vânzări” – la suma venitului

Ct 534 „Datorii faţă de buget” subcontul 5344 „ Datorii privind TVA”

 Casarea costului vânzărilor

Dt 711 „Costul vânzărilor”

Ct 811 „Activităţi de bază”

Ct 812 „Activităţi auxiliare”

 La sfârşitul lunii se achită TVA la buget

Dt 534 „Datorii faţă de buget” subcontul 5344 „Datorii privind TVA”

Ct 242 „Conturi curente în monedă naţională”

 Calcularea TVA aferentă lucrărilor executate cu titlu gratuit

Dt 713 „ Cheltuieli administrative”

Ct 534 „Datorii faţă de buget” subcontul 5344 „Datorii privind TVA”

 Recunoaşterea cheltuielilor determinate de executarea lucrărilor de montaj cu titlu

gratuit

Dt 713 „Cheltuieli administrative”

35
 Ct 811 „Activităţi de bază”

Ct 812 „Activităţi auxiliare”

 Reflectarea lucrărilor de montaj primite cu titlu gratuit

Dt 121 „ Imobilizări corporale în curs de execuţie”

Ct 622 „ Venituri financiare”

Înregistrarea TVA aferentă serviciilor prestate în Registrul de evidenţă a livrărilor va fi

efectuată în baza facturii fiscale.

Prestatorul de servicii în Declaraţia privind TVA valoarea serviciilor impozabile şi

suma TVA aferentă se reflectă în boxele 1 şi 2.Beneficiarul de servicii, fiind plătitor de TVA în
baza copiei /exemplarul facturii fiscale primite, va trece în cont suma TVA aferentă. Întocmirea
înregistrărilor contabile în cazul prestării serviciilor care nu se impozitează cu TVA se simplifică
considerabil şi anume:

 recunoaşterea venitului

Dt 221 „Creanţe comerciale”

Dt 234 2Alte creanţe curente”

Ct 611 Venituri din vânzări”

 Casarea costului vânzărilor aferent serviciilor prestate

Dt 711 „Costul vânzărilor”
Ct 811 „Activităţi de bază”
Ct 812 „Activităţi auxiliare”
 Încasarea mijloacelor băneşti în stingerea creanţelor
Dt 242 „Conturi curente în monedă naţională”
Ct 221 „Creanţe comerciale”
Ct 234 2Alte creanţe curente

Exportul de servicii se consideră prestarea serviciilor de către persoanele juridice şi

fizice, rezidenţi ai Republicii Moldova, unor persoane juridice şi /sau fizice nerezidenţi ai R.M,
al căror loc de livrare nu este Republicii Moldova.

Orice tip de servicii se consideră component al exportului în funcţie de locul livrării

stabilit.În exportul de servicii este necesar de separat : Export de servicii care nu însoţesc

36
valori materiale (lucrările de construcţie-montaj, de consultanţă, avocaţi, contabilitate,
prelucrare a informaţiei, învăţământului, sportului etc.)

Prestarea acestor servicii este perfectată prin factura fiscală. Conform Codului Fiscal
exportul de servicii se impozitează cu TVA la cota zero. Factura fiscală se scrie în baza
procesului-verbal de executare a lucrărilor (prestare a serviciilor). Datele facturii
fiscaleservesc drept bază de a face înregistrări în Registru de evidenţă a livrărilor. În Declaraţia
privind TVA va fi înregistrată valoarea serviciilor exportate.

37
 Concluzie

Am constatat cu certitudine că contabilitatea îşi desfăşoară sarcinile într-o mare

dependenţă cu alte birouri ai entităţii economice, deoarece ea însumează un set de resurse umane
şi de capital care se ocupă de colectarea şi prelucrarea informaţiilor economice furnizate de
celelalte secţii, ca: planificare, producţie, muncă, salarizare, financiar etc. Este necesar să se
asigure necesarul de personal atît din punct de vedere cantitativ, cît şi din punct de vedere a
gradului de calificare a personalului angajat, pentru a putea asigura desfaşurarea eficientă a
activităţii întreprinderii.

În general, rezultatele evidenţei contabile la întreprinderea dată, reflectă o situaţie

favorabilă în ceea ce priveşte activitatea şi dezvoltarea întreprinderii. Tx & A Co SRL, are
puncte slabe dar în general prioritate o deţin punctele forte: contabilitatea este automatizată; se
întocmesc toate documentele primare şi centralizatoare necesare; dispun de condiţii favorabile
pentru desfăşurarea activităţii de către muncitori.

Pot să spun că ținerea evidenței contabile este la un nivel maxim posibil, cu o echipa de
profesionaliști în domeniu, care se conformează conform noilor Standarde Naționale de
Contabilitate, Legilor și modificărilor din codul fiscal, ținerea evidenței cadrelor de o echipă
specializată.

Din practica petrecută pot să spun cu siguranță că entitatea din punct de vedere calitativ
este la o statură înaltă, fraude sau erori în contabilitate nu au fost evidențiate, programul
automatizat calculează cu precizie fiecare cifră, asta este datorarea programistului care se ocupă
de sistematizarea și îmbunătățirea sistemului pe care entitatea îl deține.

38
 Bibliografie

Literatura specializată:

1 Bazele contabilităţii / Viorel Ţurcanu, Eudochia Bajerean. – Chişinau: Contabilitate şi

audit,2004.

2 Contabilitatea impozitelor / Bucur V. , Graur A..- Chişinău: Editura ASEM, 2016

3 Contabilitatea întreprinderilor. Teorie, aplicaţii, actualizări / Bojian O.- Bucureşti: Editura

Eficient,1996

4. Contabilitate financiară. Ediţia a II-a/ Nederiţă A. – Chişinău: Editura ACAP, 2003

5. Avuția națiunilor / Adam Smith - Publica, 2011, pentre. ediţia în limba română

6. Analiza rapoartelor financiare / Țiriulinicova Natalia- editura ASEM, 2011

7.Corespondența conturilor contabile / Nederița A. – Chișinău 2007

8.Economia întreprinderii / Hapenciuc C.V. – Suceava 2007

9. Economia întreprinderii /Pivoda Roxana – universitatea Spiru Haret, România, 2011

Acte legislative:

-Legii contabilităţii și raportării financiare Nr. 287 din 15.12.2017 cu modificările şi completările
ulterioare;
-Standardele Naţionale de Contabilitate, aprobate prin ordinul 118 al Ministrului Finanţelor al
Republicii Moldova din 06/08/2013;
-Planului de conturi contabile al activităţii economico-financiare a întreprinderilor, aprobat prin
--Ordinul ministrului finanţelor al Republicii Moldova nr. 119 al Ministerului Finantelor
Republicii Moldova din 06/08/2013;

-Codul fiscal nr. 1163-XII din 24 aprilie 1997(republicat în Monitorul Oficial al Republicii
Moldova, ediție specială din 8 februarie 2007),cu modificările și completările ulterioare pentru
anul respectiv;

39
Anexe

40