ACADEMIA DE STIINTE ECONOMICE DIN MOLDOVA

FACULTATEA ŞTIINŢE ECONOMICE

CATEDRA CONTABILITATE ŞI AUDIT

RAPORT
privind efectuarea practicii de masterat la
(S.R.L. Rîul Vechi)

Prenumele, numele masterandului: Popovschi

Cristina
Grupa CA 141

Conducător ştiinţific Manoli M.

Chişinău - 2016
 Cuprins

Introducere

Capitolul I. Generalizari privind auditul remunerării muncii și a personalului

1.1 Noțiuni privind auditul remunerării muncii și a personalului

1.2 Scopul , sarcinile și obiectivele auditului remunerării muncii

Capitolul II. Planificarea auditului remunerării muncii

2.1 Principalele caracteristici ale entității

2.2 Evaluarea sistemului contabil și identificarea riscurilor de audit
2.3 Planul și programa generală de audit al remunerării muncii și a personalului al entității

Capitolul III. Practicarea auditului remunerării muncii și a personalului

3.1 Practica de audit a remunerării muncii și a personalului

3.2 Finalizarea auditului la întreprindere și prezentarea raportului

Concluzii și propuneri

Bibliografie

Adnotare
 Introducere

Auditul se efecuează în conformitate cu Leagea Republicii Moldova cu privire la

activitatea de audit nr.61-XVI din 16.03.07, Codul Fiscal, Codul Mincii, Standardele Naționale
de Audit și alte acte normative.
Conform Standardelor Nationale de Audit planificarea și desfașurarea auditului se face cu
scopul de a asigura ca situația financiară a întreprinderii nu conține erori semnificative. Autitul
trebuie să includă examinarea, pe bază de teste, a documentelor care justifică sumele și
prezentările. Un audit include deasemenea, analiza principiilor contabile folosite și estimarile
semnificative ale conducerii, precum și evaluarea prezentării generale a situațiilor finaciare.
Auditul efectuat de companiile specializate trebuie să asigure o bază rezonabilă pentru formarea
unei opinii.
Auditul reemunerării muncii și a personalului verifica ciclul salariu- personal care începe
cu angajarea de personal şi se încheie cu remunerarea angajaţilor pentru serviciile prestate şi cu
plăţile către stat şi alte instituţii în contul impozitelor şi a altor contribuţii salariale reţinute la
sursă şi acumulate în conturile întreprinderii. Între aceste două extreme, ciclul implică obţinerea
serviciilor de la angajaţi în conformitate cu obiectivele companiei şi contabilizarea acestor
servicii de o manieră adecvată.
Auditul remunerării muncii şi a personalului include obţinerea unei înţelegeri a controlului
intern, estimarea riscului de control, teste substanţiale ale operaţiunilor, proceduri analitice şi
teste ale detaliilor soldurilor. Într-un audit tipic extern există câteva deosebiri importante între
ciclul salarii-personal şi celelalte cicluri, după cum urmează:
 Există o singură categorie de operaţiuni legate de salarii. Majoritatea ciclurilor cuprind
cel puţin două categorii de operaţiuni. Salariile nu au decât o categorie, deoarece primirea
serviciilor de la angajaţi şi achitarea acestor servicii prin plata salariilor se derulează într-
o perioadă scurtă de timp.
 Operaţiunile sunt cu mult mai semnificative decât conturile bilanţiere corespunzătoare
lor. Conturile legate de salarii, cum ar fi salariile acumulate şi impozitele reţinute, sunt,
de regulă, mici în comparaţie cu suma totală a operaţiunilor derulate în cursul exerciţiului
contabil.
 Mecanismele de control intern aplicate salariilor sunt eficace în majoritatea companiilor,
chiar şi în cele mici. Eficacitatea controlului intern se explică prin sancţiuni foarte severe
aplicate în cazul comiterii de erori în reţinerea la sursă şi plata impozitelor legate de
salarii şi prin problemele de moral al forţei de muncă ce pot apărea în cazul în care
angajaţii nu sunt remuneraţi sau sunt insuficient remuneraţi.
 Din cauza acestor trei caracteristici, de regulă, în auditul salariilor auditorii pun accent pe
testele mecanismelor de control, pe testele substanţiale ale operaţiunilor şi pe procedurile
analitice.
Problemele menţionate, deopotrivă cu alte situaţii nedeterminate sunt soluţionate,
asigurînd comparabilitatea actelor normative şi legislative, precum şi posibilitatea dezvoltării
contabilităţii şi auditului remunerării muncii. Astfel, actualitatea deosebită a problemelor
indicate, complexitatea, studierea insuficientă şi semnificaţia enormă în procesul activităţii
economice a entităţii în condiţiile contemporane au determinat alegerea temei.
Ţinînd cont de actualitatea şi complexitatea problemei, scopul principal al tezei constă în
studierea şi cercetarea bazelor teoretice şi metodologice ale auditului remunerării muncii şi a
personalului. În atingerea scopului trasat au fost stabilite următoarele obiective:
 analiza profundă a problemelor metodologice privind noţiuni fundamentale a auditului
remunerării muncii şi a personalului, dezvoltarea conceptelor privind abordările generale
aferente informaţiei contabile şi rolul acesteia în efectuarea auditului;
 examinarea obiectivelor, scopului şi sarcinilor ale auditului remunerării muncii şi a
personalului;
 argumentarea necesităţii identificării caracteristicilor principale ale entităţii;
 aprecierea sistemului contabil şi identificarea riscurilor de audit;
 examinarea planului şi programului general de audit al remunerării muncii şi a
personalului;
 examinarea procedurilor de audit a remunerării muncii şi a personalului;
 examinarea raportului de audit.
În cadrul cercetărilor s-a utilizat metoda dialectică cu elementele sale fundamentale –
analiza, sinteza, inducţia, deducţia, precum şi metodele inerente a disciplinelor economice –
observarea, compararea, selectarea, gruparea. Ca suport teoretico ştiinţific au servit lucrările
savanţilor autohtoni şi străini. Baza informaţională a tezei constituie actele legislative şi
normative în domeniul contabilităţii şi auditului din Republica Moldova şi alte ţări.
Teza de masterat a fost elaborată în baza materialelor practice ale entităţii “Rîul Vechi”
S.R.L.
Societatea pe răspundere limitată „Rîul Vechi”, înregistrată la CAMERA
ÎNREGISTRĂRII DE STAT cu codul fiscal 1003600032818 la data 12.03.2001 . În cei 15 ani
din activitatea sa „Rîul Vechi” S.R.L. n-a cunoscut momente de reorganizare și de creare a altor
filiale decât a celei existente în prezent, ci momente de modernizare pe plan organizatoric și
funcțional. Întreprinderea are statut de persoană juridică cu scop lucrativ (comercial). Odată cu
acumularea experienţei și tendinţa de dezvoltare a ideii de afaceri, se propune a modifica și
diversifică genurile de activitate practicate. Deci în prezent întreprinderea practica următoarele
genuri de activitate: comerțul cu amănuntul și ridicata; import și distribuție de cafea și ceai.
La 27.02.2004 întreprinderea a primit certificatul de înregistrare cu seria MD 0007897 , cît
și certificatul privind impunerii subiectului impozabil cu TVA nr. 0303395 . Adresa juridică a
„Rîul Vechi” S.R.L. este orașul Chișinău strada Pădurii 19. S.R.L. „Rîul Vechi” funcționează în
conformitate cu prevederile Legilor stabilite de organele de stat a Republicii Moldova, Legea
contabilităţii № 113-XVI din 27 aprilie 2007 publicată în Monitorul Oficial al Republicii
Moldova № 90-93, din 29 iunie 2007, Standardele Naţionale de Contabilitate, Planul de conturi
contabile ale activităţii economico-financiare a întreprinderilor publicate în Monitorul Oficial al
Republicii Moldova № 88-91, din 30 decembrie 1997. Întreprinderea funcționează în bază de
Autorizare .
Pentru o caracteristică mai aprofundată, autorul examinează unii indicatori economico-
financiari de bază ai activităţii “Rîul Vechi” S.R.L. . Ca bază pentru calculul acestor indicatori au
servit datele din bilanţul contabil, anexa la bilanţul contabil, raportul privind rezultale financiare
din anii 2012-2014.
Tabelul 1 – Analiza indicatorilor principali ai activităţii economico-financiare a
S.R.L. „Rîul Vechi” în dinamică
mii lei
Metoda de Ritmul de creştere în
Anii
Indicatori calcul, sursa de 2014 (%) faţă de:
informaţie 2012 2013 2014 2012 2013
3 3
A B 1 2 3 4= ∗100 5= ∗100
1 2
1. Valoarea VPF,
producţiei RS f. 1-P
„Producţia”
fabricate în
preţuri curente
2. Venituri din VV,
vânzări, mii lei RF f.2 „Raport de 75826,1 91957,1 112589,5 148,48 122,44
profit şi pierderi”
3. Profitul brut, PB,
mii lei RF f.2 „Raport de 27070,9 32596,4 37276,5 137,70 114,36
profit şi pierderi”
4. Profitul Pimp,
perioadei de RF f.2 „Raport de 13026,6 12813,2 11592,4 88,99 90,47
profit şi pierderi”
gestiune până la
impozitare
5. Profitul net, mii Pn,
lei RF f.2 „Raport de 11083,7 11211,4 10171,0 91,77 90,72
profit şi pierderi”
6. Productivitatea VPF
ẃ s=
medie anuală: Ns
- a unui salariat, lei
- a unui angajat, lei
7. Randamentul VPF
mijloacelor fixe R MF=
productive, lei ḾF
8. Randamentul VPF
resurselor mate- Rm =
CM
riale consumate
9. Rentabilitatea PB 55,52 54,91 49,50 89,16 90,15
produselor finite, Rp= ∗100
CV
%
10. Rentabilitatea Pimp 17,18 13,93 10,30 59,95 73,94
RVV = ∗100
vânzărilor, % VV
11. Rentabilitatea Pimp 29,32 26,16 21,37 72,89 81,69
Ra = ∗100
activelor, % Á
12. Rentabilitatea Pn 41,91 35,44 28,46 67,91 80,31
capitalului Rcp = ∗100
´
CP
propriu, %
Sursa: Raportul financiar al S.R.L. „Rîul Vechi” pentru anii 2014, 2013 , 2012.

Din calculele efectuate în tabelul 2.1 rezultă că la S.R.L. „Rîul Vechi” veniturile din vînzarea
mărfurilor au înregistrat o majorare față de anul precedent în sumă de 20 632,4 mii lei.
În urma analizei în dinamică s-a depistat că majorarea nominalizată a fost condiționată, în
primul rînd de volumul mărfurilor vîndute. De asemenea, asupra dinamicii veniturilor din vînzări
a influențat pozitiv faptul că prețurile de vînzare n-au suportat schimbări semnificative.
În baza datelor prezentate în tabelul 2.1 am observat că profitul activității operaționale s-a
majorat față de anul precedent cu 4 680 mii lei. Această modificare se datorează preponderent
influenței pozitive a profitului brut care s-a majorat de la 32 596 mii lei pînă la 37 276 mii lei.
Conform calculelor efectuate observăm că rentabilitatea produselor finite s-a micșorat
comparativ cu anul precedent cu 5,41 p.p. Diminuarea rentabilității se datorează creșterii
costurilor vînzărilor.
Deasemenea observăm diminuarea indicatorului de rentabilitate a vînzărilor care ne
demontrează profitabilitatea vînzărilor, reducerea acestui indicator se datorează influenței
negative ambilor factori care a condiționat reducerea rentabilității vînzărilor cu 3,63 p.p..
Se observă și o modificare negativă a rentabilității activelor, respectiv reducerea cu 4,79 p.p.
care a fost influențată de micșorarea profitului pînă la impozitare și majorarea activelor.
Rentabilitatea capitalului propriu ne prezintă o diminuare negativă a capitalului față de anul
precedent cu 6,98 p.p., acesta se apreciază negativ, concomitent înrăutățirea structurii financiare
a cauzat reducerea capitalului propriu.
 Capitolul I. Generalizari privind auditul remunerării muncii și a personalului
1.1 Noțiuni privind auditul remunerării muncii și a personalului
Activitatea de audit reprezintă o examinare profesională a unei informaţii, în vederea
exprimării unei opinii responsabile şi independente, prin raportarea la un criteriu sau standart de
calitate. [17]
În literatura de specialiate se deosebesc mai multe tipuri de audit si anume:

Tipuri de audit

Auditul situațiilor
financiare Auditul operațional

Audit al conformitații

Auditul situaţiilor financiare constă în colectarea probelor care privesc situaţiile financiare
ale unei entităţi patrimoniale şi în utilizarea acestor probe pentru evaluarea conformităţii
elaborării, prezentării şi publicării acestor situaţii, cu normele naţionale sau internaţionale de
contabilitate sau cu orice alt criteriu prestabilit.[18] De cele mai multe ori, situaţiile financiare
incluse în acest audit sînt: situaţia poziţiei financiare (bilanţul contabil), contul de profit şi
pierdere, situaţia fluxurilor de trezorerie, precum şi notele şi anexele însoţitoare.[8]
Auditul situaţiilor financiare implică noţiunea de atestare, adică de comunicare a unei
opinii de către o persoană (fizică sau juridică) independentă, competentă şi care să aibă
autoritatea necesară de a emite o astfel de opinie. Această opinie trebuie să fie bazată pe probe
suficient de persuasive. Atestarea poate fi privită şi ca o “mărturie” a gradului în care situaţiile
financiare de sinteză corespund cu criteriile de raportare. De cele mai multe ori, auditul
financiar este asociat cu auditorii externi (independenţi).[18]
Auditul operaţional. Auditul operaţional mai poartă şi denumirea de audit al performanţei şi
reprezintă analiza oricărei porţiuni a procedurilor şi metodelor operaţionale ale unei organizaţii,
în scopul evaluării eficienţei şi eficacităţii lor. După încheierea unui audit operaţional, managerii
aşteaptă, în mod normal, recomandări pentru ameliorarea activităţilor operaţionale.
Realizarea unui audit operaţional şi raportarea rezultatelor acestuia sînt mai greu de definit
decît celelalte două tipuri de audit. Eficienţa şi eficacitatea operaţiunilor sunt cu mult mai
complicat de evaluat de manieră obiectivă decît conformitatea sau prezentarea situaţiilor
financiare în acord cu principiile contabile general acceptate. Mai mult decît atît, definirea
criteriilor de evaluare a informaţiilor din cadrul unui audit operaţional este o problemă extrem
de subiectivă. În acest sens, activitatea de audit operaţional se apropie mai curînd de consultanţa
managerială decît de ceea ce se înţelege în mod normal prin ”audit”. Importanţa auditului
operaţional a crescut mult în ultimul deceniu. [17]
Scopul unui audit al conformităţii este de a determina dacă entitatea examinată respectă anumite
proceduri, reguli sau reglementări definite de o autoritate supraordonată. Un audit al conformităţii
pentru o întreprindere privată ar putea include: a determina dacă procedurile recomandate de
contabilul-şef sunt respectate de către personalul contabil, a examina salariile pentru a determina
respectarea privind remunerarea minimă sau a examina acordurile contractuale cu băncile şi cu alţi
creditori pentru a se asigura că întreprinderea respectă clauzele juridice definite. În cadrul verificării
entităţilor guvernamentale, cum ar fi un inspectorat şcolar, se efectuează numeroase audite ale
conformităţii, din cauza reglementării puternice a activităţii acestor entităţi de către autorităţile
guvernamentale supraordonate. În practică, în orice organizaţie privată şi nonprofit există politici
prestabilite, acorduri contractuale şi reglementări legislative care pot impune efectuarea de audite ale
conformităţii. [8]
În practică, de cele mai multe ori, auditurile de conformitate şi situaţiilor financiare se
derulează concomitent şi se numesc audituri de regularitate sau audituri legislative.
Salariul reprezintă recompensa sau cîștigul evaluat în bani, plătit salariatului de catre
angajator, în temeiul contractului individual de muncă, pentru munca prestată sau care urmează a
fi prestat [8art. 128 din Codul Muncii] 
Pentru munca prestată în baza contractului individual de muncă fiecare salariat are dreptul
la un salariu exprimat în bani. 
La stabilirea şi la acordarea salariului este interzisă orice discriminare pe criterii de sex,
orientare sexuală, caracteristici genetice, vârstă, apartenenţă naţională, rasă, culoare, etnie,
religie, opţiune politică, origine socială, handicap, situaţie sau responsabilitate familială,
apartenenţă ori activitate sindicală.
 În tabelul observăm structura salariului :
Salariul de bază se stabileşte sub formă de salarii tarifare pentru muncitori şi salarii ale
funcţiei pentru funcţionari, specialişti şi conducători pentru munca
executată în conformitate cu normele de muncă stabilite potrivit
calificării, gradului de pregătire profesională şi
competenţei salariatului, calităţii, gradului de răspundere pe care  îl
implică lucrările executate şi complexităţii lor.
Salariul suplimentar reprezintă o recompensă pentru munca peste normele stabilite, pentru
muncă eficientă şi inventivitate şi pentru condiţii deosebite de muncă.
El include adaosurile şi sporurile la salariul de bază, alte plăţi garantate
şi premii curente, care se stabilesc în conformitate cu rezultatele
obţinute, condiţiile de muncă concrete, iar în unele cazuri prevăzute de
legislaţie - şi luîndu-se în considerare vechimea în muncă.
Alte plăţi de stimulare includ recompensele conform rezultatelor activităţii anuale, premiile
şi compensare potrivit sistemelor şi regulamentelor speciale, plăţile de compensare,
precum şi alte plăţi neprevăzute de legislaţie care nu contravin
acesteia.
Sursa: elaborate de autor în baza legii salarizării nr.847 din 14.02.2002

Totalitatea salariilor de bază, suplimentare și alte plați de stimulate și compenzare stabilite

pe diferite categorii de personal constituie Fondul de remunerare a muncii.
În scopul repartizării salariului pe articole de calculație, conturi și completării rapoartelor,
efectivul de de personal se clasifică în: funcționari și muncitori.
Evidența operativă a personalului scriptic este ținută la în treprinderea “Rîul Vechi” S.R.L.
de către secțiunea resurse umane prin utilizarea documentelor corespunzătoare, ca de exemplu:
documente de angajare, de eliberare și altele.
La angajarea lucrătorului cu el se încheie un contract de răspundere materială, individuală
sau colectiv. La fel în mod obligatoriu se fac înscrieri în termen de 5 zile în carnetul de muncă, în
cazul în care acesta nu dispune de carnet de muncă este deschis de secția cadre. În baza carnetului
de muncă se fac înscrieri în Fișa personală a salariatului. (anexa FP)
Documentul contabil de bază pentru evidența și retribuirea muncii este Registru de salariu
care conține informația privind calcularea salariilor, utilizarea concediului de odihnă, reținerile,
plățile suplimentare și facilitățile, premiile, indemnizațiile pentru incapacitatea de muncă etc.[2,
pag.409]
 În scopul determinării venitului impozabil, sumei scutirilor și numărului de luni de la
începutul perioadei de cînd lucrătorul se consideră angajat, precum și calculării impozitului pe
venit ce urmează a fi reținut la sursa de plășile salariale, întreprinderea deschide pentru fiecare
angajat Fișa personală de evidență a veniturilor sub formă de salariu și alte plăți efectuate de
către patron în folosul angajatului pe anul gestionar, precum și a impozitului pe venit reținut din
aceste plați.[2, pag 410]
Pentru generalizarea informției privind decontările cu personalul aferente salariilor este
destinat contul de pasiv 531 ,, Datorii față de personal privind retribuirea muncii”.
În creditul contului 531 se reflectă sumele salariilor calculate pe toate tipurile lor, precum și
ale premiilor, indemnizațiilor, compensațiilor și altor plăți care se referă la salariu în conformitate
cu legislația în vigoare, iar în debit – sumele reținerilor și achitării salariilor.
Soldul contului 531 este creditor și reprezintă datoriile întreprinderii față de personal
privind retribuirea muncii la finele perioadei de gestiune și se reflectă în capitolul 5 ,, Datorii pe
termen scurt” din Bilanțul Contabil.
Formula salariului pag 15
Fondul de remunerarea a muncii este cea mai importantă arie de analiză pentru auditul
extern și intern, întrucît reprezintă un nivel înalt de risc pentru întreprindre. Pentru multe entități
multe companii salariații sunt apreciați la nivel înalt și astfel remunerarea corectă, la timp și
efectivă a lor este esențială. Fondul de plată este verificat regulat de către auditul intern și este un
punt țintă de control pentru auditul extern.

1.2 Scopul , sarcinile și obiectivele auditului remunerării muncii

În literatura de specialitate scopul efectuării unui audit obișnuit al situațiilor financiare de
către un auditor interdependent se definește printr-o exprimare a uneiopinii privind măsura în care
aceste situații prezintă o imagine fidelă, sub toate asectele seminificative, a poziției financiare, a
rezultatelor exploatării și a fluxurilor de trezorerie, în conformitate cu principiile contabile
generale acceptate. Autorii colectează probe în scopul unic de a fi în masură să ajungă la o
concluzie privind prezentarea fidelă a rezultatelor financiare, sub toate aspectele lor semnificative,
și să întocmească un raport de audit cît mai corect.