UNIVERSITATEA DE PETROL - GAZE DIN PLOIEȘTI

DEPARTAMENTUL DE ÎNVĂȚĂMÂNT LA DISTANȚĂ ȘI CU FRECVENȚĂ

REDUSĂ
FACULTATEA DE ȘTIINȚE ECONOMICE
SPECIALIZAREA CONTABILITATE ȘI INFORMATICĂ DE GESTIUNE
ANUL DE STUDIU I
SEM. I

ANALIZA CIFREI DE AFACERI

Tutore:
Lect. univ.dr.ec. Cristu Andreea - Alice

Student:
Romocea (Bălteanu) Constanța
Anul I
Grupa 50485

2021

Page 1 of 15
Introducere:
Analiza economico-financiară se execută cu scopul de a cunoaște starea economico-financiară a
unui agent economic, folosind metode adecvate și indicatori specifici în vederea individualizării
și dimensionării factorilor și cauzelor cu acțiune pozitivă sau negativă, care au determinat o
anumită condiție economico-financiară, precum și reglarea prin diferite decizii, a echilibrului
funcțional dintre nevoile curente și resursele implicate în activitatea desfașurată a agentului
economic.
Analiza periodică se efectuează, de regulă, trimestrial, semestrial (balanța contabilă), sau
anual (bilanțul contabil), incluzând totalitatea aspectelor care privesc activitatea economico-
financiară a agentului economic.
Prin această analiză se caracterizează atât dinamica cât și modul de realizare a
obiectivelor economice stabilite pentru perioada respectivă.
Analiza rezultatelor economice a unei întreprinderi se execută pe baza indicatorilor de
gestiune care pot fi fizici, valorici și derivați ai acestora.
Pentru a analiza activitatea de producție și comercializare se utilizează cifra de afaceri
(CA), unul din cei mai importanți indicatori valorici.

Page 2 of 15
 CUPRINS:

CAPITOLUL 1 – Analiza Cifrei de Afaceri...............................................pg. 4

1.1. Modalități de analiză a Cifrei de Afaceri..........................................pg. 4
1.1.1. Analiza dinamicii Cifrei de Afaceri.........................................pg. 4
1.1.2. Analiza structurală a Cifrei de Afaceri...................................pg. 6
1.1.3. Analiza factorială a Cifrei de Afaceri.....................................pg. 7
1.2. Analiza Cifrei de Afaceri în corelație cu capacitatea de producție
și cerere..................................................................................................pg. 9
1.2.1. Anliza Cifrei de Afaceri minime..............................................pg. 10
1.2.2. Anliza Cifrei de Afaceri la export...........................................pg. 10

CAPITOLUL 2 ............................................................................................pg. 12
2.1. Prezentarea generala a S.C. „I.L.S.” S.A. Bacău.............................pg. 12
2.2. Indicatorii economico-financiari.......................................................pg. 12

Bibliografie....................................................................................................pg. 15

Page 3 of 15
 CAPITOLUL 1

ANALIZA CIFREI DE AFACERI

1.1.Modalităţi de analiză a cifrei de afaceri

Cifra de afaceri reprezintă suma totală a veniturilor din operaţiuni comerciale efectuate
de o firma respectiv vânzarea de mărfuri şi produse, într-o perioada de timp determinată.
În industrie, cifra de afaceri este formată din veniturile realizate prin vânzarea producţiei, la care se pot
adăuga veniturile din vânzări de mărfuri şi veniturile din prestări servicii, în cazul în care întreprinderea
desfăşoară şi o activitate de comerţ şi prestări servicii. În cifra de afaceri nu se includ veniturile
financiare şi veniturile excepţionale.
Cifra de afaceri reprezintă un indicator esenţial pentru precizarea locului societăţii comerciale în
sectorul de activitate,a poziţiei acesteia pe piaţă, a capacităţii de a lansa şi dezvolta activităţi profitabile.
Cifra de afaceri poate fi abordată ca:
 cifră de afaceri totală;
 cifră de afaceri medie;
 cifră de afaceri marginală;
 cifră de afaceri minimă (critică);
Scopul analizei cifrei de afaceri vizează cunoaşterea dinamicii vânzărilor unei firme, a factorilor care
condiţionează evoluţia lor, în vederea elaborării strategiei de piaţă şi fundamentării previziunilor
principalilor indicatori economico-financiari.
Utilizatorii de informaţii oferite prin analiza cifrei de afaceri pot fi:
 managerii societăţii;
 acţionarii;
 clienţii;
 furnizorii;
 societăţi bancare.
Sursele informaţionale:
 Bilanţul contabil;
 Date din evidenţa curentă;
 Anuare statistice.

1.1.1. Analiza dinamicii cifrei de afaceri

Indiferent de subiectul care efectuează analiza şi de scopul ei, analiza cifrei de afaceri a unei firme
trebuie să dea răspuns mai multor întrebări:
 Care sunt sursele principale de venituri ale unei societăţi comerciale?
 Care este evoluţia lor în ultimii ani, şi cât de stabile sunt?
 Care este tendinţa acestor surse în viitorul apropiat?
 Cum sunt determinate veniturile şi care este modul lor de măsurare?
Pentru a-şi diminua riscurile, sau a-şi reduce incertitudinile care apar pe segmentele de piaţă pe care
activează, multe firme îşi diversifică oferta de produse şi servicii, având astfel o structură variată a
veniturilor.

Page 4 of 15
În analiza surselor de venituri este important să se plece de la caracterizarea întreprinderii în funcţie de
modul de operare, respectiv, dacă operează pe o singură piaţă sau mai multe, întrucât, fiecare piaţă poate
avea o evoluţie proprie, distinctă şi specifică, cu influenţe asupra rezultatelor obţinute de firmă.
De aceea, în evaluarea potenţialului de creştere a veniturilor sunt necesare informaţii privind sursele de
venituri, evoluţia în ultima perioadă de timp, precum şi modul lor de agregare pe diferite niveluri.
Analiza dinamicii cifrei de afaceri urmăreşte evoluţia pe total şi pe elemente componente faţă de
perioada precedentă, precum şi modificările intervenite în structura cifrei de afaceri. De asemenea,
analiza dinamicii sesizează cauzele care au determinat evoluţia acestui indicator şi modificările
structurale, în vederea stabilirii măsurilor corespunzătoare pentru reglarea activităţii.
Se presupune următoarea situaţie a unei firme:

Tabel nr.1.1
Situația veniturilor dintr-o firmă
Nr. Specificaţie Peri- Per. curentă Rata de Indici Structura %
crt. oada creştere
prece- prevăzut realizat R R Pre- Rea-
dentă Pn-1 Prev văzu lizat
1. Venituri din activ. 3.000 2.814 2.701 7 93,8 96,0 35,74 34,14
de bază
2. V. din alte activ. 1.000 1.206 1.520 17 120,6 126,0 15,31 19,21
3. V. din activităţi 1.700 1.950 2.310 15 135,9 118,5 24,76 29,19
indus. şi com.
4. V. din prestaţiile 1.800 1.905 1381,5 19 76,8 72.5 24,19 17,46
de servicii
5. TOTAL 7.500 7.875 7912,5 10 105,5 100,5 100 100
VENITURI
Sursă: Datele prezentate în tabel sunt fictive

Pe baza datelor prezentate, se poate explica evoluţia fiecărei categorii de venit, contribuţia acestora
la cifra de afaceri, precum şi modificările intervenite în structura acesteia.
Se constată că, atât faţă de perioada precedentă, cât şi faţă de nivelul prevăzut, veniturile totale au
înregistrat creşteri sensibile, ceea ce va influenţa pozitiv cifra de afaceri.
Într-o asemenea situaţie, trebuie precizate cauzele care au determinat-o şi care, de regulă vizează:
- supraevaluarea cererii şi dimensionarea corespunzătoare a producţiei;
- nerealizarea producţiei prevăzute, din diferite cauze;
- apariţia produselor de substituţie;
- scăderea cererii solvabile a potenţialilor cumpărători;
- calitatea produselor fabricate;
- intensificarea concurenţei.
Nerealizarea veniturilor din activitatea de bază este compensată de veniturile din alte activităţi,
intervenind ţi modificări de structură.
Concluzia finală este aceea că evoluţia cifrei de afaceri se înscrie pe o linie ascendentă,
întreprinderea dispunând de un potenţial care-i permite să-şi consolideze poziţia pe piaţă.
O asemenea analiză poate fi realizată până la nivelul produsului, grupelor de produse sau categoriilor
de activităţi, firma fiind interesată să cunoască care dintre produse sunt solicitate, care este
contribuţia lor la formarea veniturilor, care sunt mai rentabile, nu numai din punct de vedere al
producătorului, ci al beneficiarului.
Toate acestea sunt absolut necesare pentru formularea strategiei întreprinderii în perioadele viitoare.
Page 5 of 15
 1.1.2. Analiza structurală a cifrei de afaceri
Variaţiile valorice ale cifrei de afaceri în timp şi în spaţiu se explică şi prin deplasările structurale,
ţinând cont că diferitele elemente ale unei structuri au valori diferite.
Metodele (procedeele) pe care le vom folosi în analiză sunt:
 ponderea;
 calculul coeficientului mediu de sortiment;
 calculul coeficientului mediu de structură;
 metoda ABC.
Orice fenomen complex, deci şi cifra de afaceri, se analizează din punct de vedere structural, In
funcţie de scopul urmărit şi de sursele informaţionale, se alege tipul de structură.
Putem distinge următoarele tipuri de structuri ale cifrei de afaceri :
 pe sortimente;
 pe produse;
 pe structuri organizatorice;
 pe cele două poziţii din contul de profit şi pierdere;
 pe cele opt conturi de venituri;
 pe unităţi de afaceri;
 pe forme de vânzare;
 pe zone;
 pe sezoane;
 pe intern/extern;
 pe cote de valoare adăugată;
 pe rate de rentabilitate;
 pe cheltuieli la 1000 de lei cifră de afaceri.

1. Coeficientul mediu de sortiment este util pentru a caracteriza pe ansamblu realizarea

prevederilor la cifra de afaceri pe elemente ale structurii. Dacă se realizează prevederile la toate
sortimentele, coeficientul este egal cu1.Dacă la unul sau mai multe sortimente planul nu este realizat,
coeficientul este mai mic decât 1.Cu cât se îndepărtează de 1, cu atât gradul de realizare pe sortimente
este mai mare.
Principiul care stă la baza construirii acestui coeficient este acela că depăşirile de la unele sortimente
nu compensează nerealizările de la alte sortimente.
Algoritmul de calcul este următorul:
Ks = ∑qminp0 / ∑q0p0, unde:

- qminp0 : cifra de afaceri executată în contul planului. Se stabileşte comparând pe fiecare sortiment
cifra de afaceri efectivă cu cifra de afaceri planificată şi luând în calcul valoarea cea mai mică, pentru că
aceasta reprezintă ceea ce s-a executat în contul planului;
- q0p0 : cifra de afaceri planificată.

2. Coeficientul mediu de structură caracterizează în medie, pe ansamblul cifrei de afaceri,

abaterile care s-au petrecut în structură. Structura se caracterizează prin ponderile diferitelor elemente.
Pentru calculul acestui coeficient este necesar să se stabilească mai întâi cifra de afaceri efectivă în
structura planificată. Acest lucru poate fi realizat prin două procedee:
a). se aplică ponderile planificate la volumul efectiv al cifrei de afaceri;

Page 6 of 15
 b). se aplică indicele mediu de realizare a planului la valorile planificate pe sortimente. Acest
procedeu se bazează pe corelaţia dintre indici şi ponderi.
Formula de calcul este :
Kstr = ∑qminp0 / ∑q1p0 , unde :
∑qminp0 : cifra de afaceri realizată în contul structurii planificate, care se determină prin compararea
la nivelul fiecărui sortiment a valorilor cifrei de afaceri efective cu valorile cifrei de afaceri efective
recalculate în funcţie de structura planificată, luându-se în calcul valoarea minimă.
∑q1p0 : cifra de afaceri efectivă recalculată în funcţie de structura planificată :
∑q1p0 = ∑q1p0 ×g0
Intre cei doi coeficienţi de sortiment şi de structură pot fi stabilite anumit corelaţii, având în vedere
că nici unul nu poate fi mai mare ca1, astfel:
1). Ks = 1 = Kstr
2). Ks = 1 > Kstr
3) Ks < 1 = Kstr
4) Ks < 1 > Kstr
Prima variantă este valabilă dacă planul s-a realizat 100% pe sortimente sau s-a depăşit uniform pe
toate sortimentele,
A doua variantă apare atunci când planul a fost realizat la toate sortimentele, dar cu indici diferiţi sau
a fost realizat 100% la unele sortimente şi depăşit la altele. În asemenea situaţii structura se modifică.
A treia variantă are loc atunci când planul nu s-a realizat la toate sortimentele în aceeaşi proporţie şi
în consecinţă structura nu se schimbă.
A patra variantă se întâlneşte când planul nu este realizat la unele sortimente şi la altele este realizat,
eventual depăşit, dar la altele este depăşit sau nu este realizat la nici un sortiment,însă în proporţii
diferite. Această variantă se întâlneşte frecvent în practică.

3. Metoda ABC ( sau Pareto) se bazează pe divizarea factorilor sau elementelor în factori sau
elemente-cheie ori dominante şi factori sau elemente secundare.
Statistic s-a constatat că circa 80% din rezultate sunt determinate de elemente sau factori ce deţin
ponderi între 10% şi 20%. Altfel spus, metoda ABC presupune o analiză de structură a elementelor unei
mulţimi, grupându-le după anumiţi parametrii,care le determină o anumită poziţie în ansamblul
rezultatelor.
Metoda îşi găseşte aplicare oriunde apare o problemă de analiză a structurii, deci şi în cazul analizei
structurii cifrei de afaceri.

1.1.3 Analiza factorială a cifrei de afaceri

Analiza factorială a cifrei de afaceri are menirea de a identifica factorii care influenţează evoluţia
acesteia, mărimea şi sensul acesteia, informaţii necesare atât pentru aprecierea situaţiei date, cât şi
pentru adoptarea deciziilor pentru perioadele următoare.
Se pot construi diferite modele de analiză a cifrei de afaceri în funcţie de scopul urmărit şi de
condiţiile informaţionale:

1. CA = Ns ×W,
2. CA = ∑qp – se recomandă în cazul producţiei omogene şi permite evidenţierea a trei
factori: cantitatea vândută, structura producţiei şi preţurile de vânzare.

3. CA = N×Qe/N×CA/Qe – se recomandă în cazul unităţilor cu un grad scăzut de

dotare tehnică şi respectiv mecanizare.

Page 7 of 15
 4. CA = N×Af/N×Af‫י‬/Af×Qe/Af‫×י‬CA/Qe – acest model este util pentru unităţile
industriale

5. CA = Ae×CA/Ae

6. CA = Ae×Ac/Ae×Mf/Ac×Mfa/Mf×CA/Mfa , în care:
CA- cifra de afaceri
q – cantitatea vândută
p – preţul de vânzare pe produse
N – numărul mediu de salariaţi
Qe – producţia exerciţiului
Af – valoarea medie anuală a activelor fixe
Af‫ – י‬valoarea medie anuală a activelor fixe direct productive
Ae – active economice
Ac – active circulante
Mf – valoarea medie a mijloacelor fixe
Mfa – valoarea medie a mijloacelor fixe active.
Pentru exemplificare ne vom referi la modelul 3 de analiză implicând următoarele date:

Tabel nr.1.2.
Date necesare pentru Analiza Cifrei de Afaceri
Nr.crt Indicatori Sim- N-1 N
bol
1. Cifra de afaceri/mil. lei CA 44.380,5 63.000,0
2. Producţia exerciţiului/mil. lei Qe 46,958,5 64.040,0
3. Nr. mediu salariaţi N 684 612
4. Val. medie a mijloacelor fixe Af 16.435,6 17.977,3
5. Val. medie a mijl. fixe active Af‫י‬ 14.780,0 15.050,0
6. Gradul de înzestrare a munci G 24,0286 29,4073
7. Compoziţia tehnologică P 0,9 0,84
8. Randamentul acivelor fixe active r 3,17716 4,25514
9. Gradul de valorificare a producţiei α 94,51 98,38
Sursă: Datele prezentate în tabel sunt fictive

Rezultă o creştere a cifrei de afaceri cu 18.619,5 mil.lei care se explică prin :

1) Influenţa numărului mediu de personal
N1 × Af0/N0 ×Af‫י‬0/Af0 × Qe0/Af‫י‬0 ×CA0/Qe0 – CA , respectiv

N1 × G0 × P0 ×r0 × α0 – CA0 = - 4.639,5 mil. lei

2) Influenţa gradului de înzestrare tehnică

N1 × G1 × P0 × r0 × α0 – N1 ×G0 ×P0 × r0 × α0 = + 8.896 mil.lei

3) Influenţa compoziţiei tehnologice

N1 × G1 × P1 × r0 × α0 – N1 × G1 × P0 ×r0 ×α0 = - 3.243 mil.lei

4) Influenţa randamentului activelor fixe productive

N1 × G1 × P1 × r1 × α0 – N1 × G1 × P1 ×r0 × α0 = + 15.402 mil. lei
Page 8 of 15
 5) Influenţa gradului de valorificare a producţie exerciţiului
CA1 – N1 × G1 × P1 × r1 × α0 = +2.204 mil.lei
Total +18.619,5 mil.lei

Rezultatele relevă eficienţa investirii în activele fixe active, cu toate că se realizează o uşoară
scădere a compoziţiei tehnologice. O asemenea situaţie este urmarea necesităţii efectuării unor
investiţii colaterale, tocmai pentru a putea valorifica mai bine investiţiile direct productive.
Creşterea gradului de valorificare a producţiei exerciţiului pune în evidenţă preocuparea firmei
pentru satisfacerea clienţilor şi intensificarea preocupărilor pentru reducerea stocurilor.
Influenţa cu semnul minus a reducerii numărului de personal trebuie să fie considerată un efect al
creşterii productivităţii muncii, determinată de sporirea gradului de înzestrare tehnică. De altfel,
trebuie remarcat faptul că toate programele de restructurare vizează reducerea numărului de
personal.
Pentru perioada următoare, date fiind relaţiile cu principalii clienţi şi gradul de solvabilitate al
acestora, există premisele necesare pentru a prognoza în continuare o evoluţie favorabilă a
vânzărilor.

1.2. Analiza cifrei de afaceri în corelaţie cu capacitatea de producţie şi cerere

Elementele principale care dimensionează volumul de activităţi şi de care depinde cifra de afaceri
sunt : capacitatea de producţie, resursele ( materiale, umane, financiare), cererea de produse (
piaţa).
Fiecare element poate constitui o restricţie în formularea şi aprecierea obiectivelor pentru o
anumită perioadă, dar şi un factor stimulator. De exemplu,dacă există cerere, producătorul, pentru
a câştiga mai mult, va căuta să-şi sporească capacitatea de producţie. Dacă nu există cerere pentru
un produs, şi nu se foloseşte integral capacitatea de care dispune, atunci, va proceda la modificări
în structura producţiei în conformitate cu cererea.
Desigur, mecanismele de reglare sunt mai complexe, luându-se în calcul natura activităţii,
specificul fiecărei ramuri de producţie, acţiunea factorilor social-politici etc.
Urmărind un asemenea proces, la un moment dat ( la sfârşitul unei perioade ), fiecare producător
se află într-o anumită situaţie în ceea ce priveşte concordanţa dintre posibilităţile sale de producţie
şi cererea solvabilă. Ignorarea unui asemenea aspect are efecte pe termen lung, care pot să conducă
la falimentul firmei.
De aceea, în analiza cifrei de afaceri, din activitatea de bază, în corelaţie cu capacitatea de
producţie şi cerere, se are în vedere tocmai măsura în care prin deciziile adoptate s-a asigurat o
asemenea concordanţă care să valorifice într-o proporţie corespunzătoare potenţialul productiv al
întreprinderii.
Concluziile desprinse constituie informaţii de fundamentare a previziunilor pentru perioadele
următoare, precum şi a programelor pe termen lung, referitoare la politica de investiţii.
Indicatorii prin care se corelează cifra de afaceri cu capacitatea de producţie şi cererea sunt: 1.
capacitatea de producţie;
1. producţia fabricată;
2. cifra de afaceri;
3. cererea estimată la începutul anului;
4. gradul de utilizare a capacităţii de producţie (2/1) ;
5. gradul de satisfacere a cererii (3/4);
6. gradul de valorificare a producţiei (3/2) .

Page 9 of 15
 Toţi indicatorii se urmăresc dinamic şi în corelaţie pentru a stabili aprecieri, a aprofunda
cauzele evoluţiei lor şi pentru a lua măsuri de sporire a eficienţei.

1.2.1 Analiza cifrei de afaceri minime

Punctul critic al cifrei de afaceri este acea dimensiune la care întreprinderea nu realizează nici
beneficii, nici pierderi.
Formula de calcul este:
CAcr = F/(1- gv) unde,
CAcr – cifra de afaceri minimă în punctul critic;
F – suma cheltuielilor fixe;
gv – greutatea specifică a cheltuielilor variabile la un 1 leu cifră de afaceri;
Rezultă că 1 – gv reprezintă greutatea specifică a cheltuielilor fixe la 1 leu cifră de afaceri,
Dacă se prevede obţinerea unui anumit profit, cifra de afaceri corespunzătoare va fi:
Cap = (F+P) / (1 – gv) , unde
P – profitul ce se preconizează a se obţine.

1.2.2. Analiza cifrei de afaceri la export

Pentru ţările mici şi mijlocii (cum este şi România) exportul reprezintă o condiţie sine qua non a
dezvoltării. Ele trebuie să identifice căile cele mai eficiente de valorificare a resurselor interne de
care dispun, devenind competitive atât pe piaţa internă cât şi pe piaţa externă.
Principalele probleme ale analizei pot fi sintetizate astfel:
 analiza gradului de îndeplinire a planului de export a firmei;
 stabilirea procentului exportului în totalul cifrei de afaceri;
 determinarea eficienţei operaţiunilor de export;
 analiza gradului de valorificare la export a resurselor naţionale.
Analiza îndeplinirii planului la export se face fizic şi valoric, pe grupe de mărfuri şi pe relaţii. Se
stabilesc abaterile şi cauzele lor.
Formula generală este:
ΔCAex = ∑q1pe1 - ∑q0pe0,în care:
q – cantităţi exportate;
pe – preţul extern.
Prin metoda substituirii în lanţ se separă influenţele factorilor:
1. cantităţi exportate pe grupe de mărfuri;
2. structura volumului exportului;
3. preţul extern.
Un alt aspect important îl reprezintă analiza eficienţei exportului pe grupe de mărfuri utilizând o
serie de indicatori la care ne referim în cele ce urmează.
Pentru eficienţa exportului se utilizează şapte indicatori şi anume:
1. cursul de revenire al produsului:
Cr = Pi/Pe;
2. aportul valutar: Av = Pe – M;
3. rata aportului valutar: Rav = Pe – M/Pe × 100

4. cursul de revenire al aportului valutar:

Ca = Cie/Av × 100;

Page 10 of 15
 5. profitul în valută:
Bv = Pe – (M+ Civ);
6.rata profitului valutar:
Rbv = Pe – (M+Civ)/Pe × 100;
7. gradul de valorificare a materiilor prime:
Gv =Pe/Mp,
în care:
Pi – preţul intern complet de export (lei);
Pe – preţul extern ( euro sau dolari SUA);
M – cheltuieli materiale exprimate în valută;
Cie – cheltuieli interne nemateriale;
Civ – cheltuieli interne nemateriale exprimate în valută;
Mp – valoarea materiilor prime exprimate în valută.
Indicatorii menţionaţi vizează diferite laturi ale eficienţei şi este evident că, în funcţie de scopul
urmărit, se utilizează diferiţi factori.

Page 11 of 15
 CAPITOLUL 2
2.1. Prezentarea generala a S.C. „I.L.S.” S.A. Bacău

Societatea comercială “ÎNTREPRINDEREA DE LUCRĂRI SPECIALE” S.A. Bacău, societate cu

capital integral privat, a luat fiinţă prin Sentinţa Civilă nr. 961/18.06.1992 a Judecătoriei Bacău,
este înregistrată la Oficiul Registrului Comerţului Bacău sub nr. J04/1801/1992 şi are cod unic de
înregistrare 946379, atribut fiscal R.
Societatea provine din fostul Trust de Lucrări Speciale Bucureşti, cu o tradiţie de peste 35 ani în
domeniu.
Unitatea lucrează în sistemul calităţii, conform standard SR EN ISO 9001:2001, fiind întocmit
Manualul Calităţii cod MC3, ediţia 3.
În anul 2004 societatea a implementat un nou sistem de management al calităţii în domeniu
nuclear, obţinând autorizaţia pentru sistemul de management al calităţii în domeniul nuclear
pentru activităţi de construcţii montaj nr. 04-039 emisă de Comisia naţională pentru controlul
activităţilor nucleare, valabilă până în 17.11.2006.
Până în prezent au avut loc auditul de certificare pentru implementarea sistemului de management
al calităţii în domeniu nuclear.
S-a efectuat auditul la toate compartimentele, reactualizându-se sistemul de evidenţă operativă
conform noilor proceduri impuse NMC 01,02,08.
Pe linie de protecţia muncii şi securitatea muncii nu s-au înregistrat accidente de muncă, s-a
asigurat echipamentul de lucru şi de protecţie specific fiecărei meserii. Instructajele de protecţia
muncii s-au efectuat conform prevederilor legale.
În cursul anului 2004 s-a modificat capitalul social de la suma de 1.366.371.110 lei la
1.366.400.000 lei, compus din 13.664 acţiuni cu valoare nominală de 100.000 lei pe acţiune.
Acţionarii sunt în număr de 23, din care 22 persoane fizice şi o persoană juridică- S.C. STIZO
S.A. Bucureşti, cu 24% din capitalul social subscris vărsat..

2.2. Indicatorii economico-financiari

Conform bilanţului contabil încheiat la 31.12.2004, principalii indicatori economici şi financiari se
prezintă astfel:

Tabel nr. 2.3.

- mii lei -
Nr.
Crt. Indicatori Realizat 2004
0. A 3.
1. VENITURI DIN EXPLOATARE 73.673.394
a) Producţia vândută 62.208.591
b) Vânzări mărfuri 11.056.683
c) Cifra de afaceri (a+b) 73.265.274
2. VENITURI FINANCIARE 114.640
3. VENITURI EXCEPŢIONALE -
4. TOTAL VENITURI 73.788.034
5. CHELTUIELI EXPLOATARE 65.114.686
6. CHELTUIELI FINANCIARE -
7. CHELTUIELI EXCEPŢIONALE -
8. TOTAL CHELTUIELI 65.114.686
Page 12 of 15
 9. PROFIT BRUT (4-8) din care: 8.673.348
10. IMPOZIT PE PROFIT (25%) 2.449.135
11. PROFIT BRUT (9-10) 6.224.213

Sursa: datele din tabel sunt fictive

Beneficiarii cei mai importanţi în anul 2004, cu pondere în realizarea veniturilor din activitatea de
bază au fost: R.A.A.N.- ROMAG TERMO şi ROMAG PROD Drobeta Turnu Severin, S.C.
ICSIM S.A. Bucureşti, S.C. AMBRO S.A. Suceava, S.C. SOFERT S.A. Bacău, S.C.
ENERGOMONTAJ S.A. Drobeta Turnu Severin, S.C. CELROM S.A. Drobeta Turnu Severin,
S.C. ECOPAPER S.A. Zărneşti, etc..
Unitatea, cu un efectiv de 188 salariaţi, dispune de specialişti cu pregătire şi experienţă, autorizaţi
în domeniu, precum şi de toată dotarea tehnică specifică.
Buna calitate a lucrărilor efectuate a determinat selectarea firmei pentru realizarea izolaţiei
termohidrofuge la PRAKTIKER Bacău, unde în 30 zile s-a realizat o lucrare de 8.500 mp, în
valoare de peste 7.000.000.000 lei.
S.C. I.L.S. S.A. Bacău este autorizată de firma N.V. IMPERBEL SA din Belgia, producătoare a
membranelor hidroizolante de tip Derbigum (SP, GC, DERBICOLOR) pentru realizarea
hidroizolaţiilor cu aceste materiale.

Din gama largă de lucrări executate de I.L.S. S.A. Bacău menţionăm:

- Izolaţii termice şi frigorifice la instalaţii tehnologice;
- Izolaţii hidrofuge cu membrane din import;
- Zidiri refractare+torcret;
- Torcretări cu betoane;
- Protecţii anticorozive;
- Vopsitorii speciale şi termorezistente;
- Lucrări de tinichigerie construcţii şi izolaţii;
- Pardoseli speciale din beton continue şi autonivelante, antistatice şi antipraf;
- Structuri de termohidroizolaţii la acoperişuri şi izolaţii hidrofuge subterane;
- Protecţii speciale la construcţii nucleare;
- Îmbunătăţirea confortului termic la clădiri;
- Izolaţii fonice;
- Închideri perimetrale uşoare;
- Finisaje interioare şi placări gresie şi faianţă;
- Tavane false şi pereţi despărţitori cu materiale din import;
- Izolaţii conducte cu cochilii poliuretan protejate cu vopsele import;
- Conducte preizolate pentru termoficări subterane;
- Montare pereţi şi învelitori cu elemente termoizolante;
- Protecţii antifoc;
- Compartimentări uşoare cu ghips carton şi plafoane suspendate;
- Activităţi de comerţ şi alimentaţie publică.

Page 13 of 15
Organigrama S.C. I.L.S. S.A. Bacău este prezentată în figura 2.4.

CONSILIUL DE
ADMINISTRAŢIE

COMISIA DE
CENZORI

DIRECTOR
GENERAL

AQ OFICIUL
JURIDIC

CTC RESURSE
UMANE

DIRECTOR
TEHNIC DIRECTOR
ECONOMIC

COMPARTIMENT TEHNIC MECANIZARE

TRANSPORT APROVIZIONARE CONTABILITATE
OPERARE/CONTRACTARE
METROLOGIE
PRODUCŢIE/RECEPŢIE

Şantier Bacău Şantier Focşani Şantier Severin

Fig 2.4. Organigrama S.C. I.L.S. S.A. Bacău

Page 14 of 15
 BIBLIOGRAFIE

1. Gheorghiu, A., Analiză economico-financiară la nivel microeconomic, Editura Economică,

Bucureşti, 2004
2. Işfănescu, A., Ghid practic de analiză economico-financiară, Editura Tribuna Economică,
Bucureşti, 1999
3. Stănescu, C., Işfănescu, A., Băicuşi, A., Analiză economico-financiară, Editura
Economică, Bucureşti, 1996
4. Ţole, M., Analiză economico-financiară, Editura Economică, Bucureşti, 2002

Page 15 of 15