Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Notiunea de rentabilitate
CAPITOLUL II
CAPITOLUL III
CAPITOLUL I
Rentabilitatea reprezinta capacitatea intreprinderii de a realiza profit, care este necesar atat
reproductiei si dezvoltarii cat si remunerarii capitalurilor. Deoarece prin intermediul rentabilitatii se
apreciaza performantele intreprinderilor, ea reprezinta o informatie indispensabila bancilor, creditorilor
si partenerilor de afaceri, fiind definita ca un raport intre rezultatul obtinut si mijloacele utilizate.
Indeosebi, “rentabilitatea reprezinta un surplus monetar, respectiv soldul dintre incasarile totale si
cheltuielile totale. Aceasta notiune de rentabilitate este bazata exclusiv pe fluxurile financiare ca baza
a calcului economic.”
Fiind considerata un modul semnificativ in analiza financiara “rentabilitatea unei intreprinderi
reprezinta conceptul cel mai frecvent utilizat si in general poate fi exprimata prin rata rentabilitatii, ca
raport intre un venit obtinut in cursul unei perioade determinate de timp si masa capitalurilor investite
in aceeasi perioada.”
Rentabilitatea poate fi apreciata in trei moduri diferite: rentabilitatea activitatii; rentabilitatea
economica si rentabilitatea financiara.
In analiza rentabilitatii activitatii se utilizeaza indicatori exprimati in marimi absolute si in marimi
relative prin intermediul carora se apreciaza performantele intreprinderilor.
Este cunoscut faptul, ca pentru a asigura o activitate de productie profitabila sunt necesare unele
conditii specifice de desfasurare a ei pe o perioada durabila. Aceasta poate fi explicat prin faptul ca in
conditiile economiei de piata numai o astfel de activitate asigura prosperarea si dezvoltarea
previzionala a intreprinderii. Cu regret, multi producatori pina in prezent nu se pot adapta la noile
conditii ale pietii. Ele duc povara unui sir de datorii in crestere fata de salariati, banci comercaile, stat
si practic pina in prezent nu pot iesi din criza economica.
Consideram, ca analiza rentabilitatii financiare si a riscurilor intreprinderii este realista si responsabila
fara presiuni de natura politica si conjuncturala este absolut necesara pentru toti producatorii,
indiferent de activitatea pe care o desfasoara. Numai in astfel de conditii ei vor avea posibilitatea sa-si
determine sa si elaboreze propria strategie de dezvoltare.
Analiza rentabilitatii si al riscurilor contribuie la formarea gindirii economice a specailistilor, la sporirea
capacitatii acestora de a intelege complexitatea fenomenelor economico-financiare, sprijinindu-i in
efortul de explicare, apreciere stiintifica, diagnosticare si solutionare a diverselor situatii care apar in
intreprindere.
Am abordat tema data deoarece diagnosticul rentabilitatii si al riscurilor a intreprinderii este una din
principalele conditii care asigura activitatea eficienta a intreprinderii si competitivitatea acesteia, iar
diponibilitatile de lichiditati asigura intreprinderii o capacitate de plata inalta, un proces de productie
continuu si o rentabilitate optima. In functie de indicatorii rentabilitatii si lichiditatii firmei un manager
performant isi poate prognoza, respectiv planifica activitatea firmei in sensul dezvoltarii eficiente a
intreprinderii.
Este cunoscut faptul, ca pentru a asigura o activitate de productie profitabila sunt necesare unele
conditii specifice de desfasurare a ei pe o perioada durabila. Aceasta poate fi explicat prin faptul ca in
conditiile economiei de piata numai o astfel de activitate asigura prosperarea si dezvoltarea
previzionala a intreprinderii. Cu regret, multi producatori pina in prezent nu se pot adapta la noile
conditii ale pietii. Ele duc povara unui sir de datorii in crestere fata de salariati, banci comercaile, stat
si practic pina in prezent nu pot iesi din criza economica.
Consideram, ca analiza rentabilitatii financiare si a riscurilor intreprinderii realista si responsabila fara
presiuni de natura politica si conjuncturala este absolut necesara pentru toti producatorii, indiferent de
activitatea pe care o desfasoara. Numai in astfel de conditii ei vor avea posibilitatea sa-si determine sa
si elaboreze propria strategie de dezvoltare.
Analiza rentabilitatii si al riscurilor contribuie la formarea gindirii economice a specailistilor, la sporirea
capacitatii acestora de a intelege complexitatea fenomenelor economico-financiare, sprijinindu-i in
efortul de explicare, apreciere stiintifica, diagnosticare si solutionare a diverselor situatii care apar in
intreprindere.
Am abordat tema data deoarece diagnosticul rentabilitatii si al riscurilor a intreprinderii este una din
principalele conditii care asigura activitatea eficienta a intreprinderii si competitivitatea acesteia, iar
diponibilitatile de lichiditati asigura intreprinderii o capacitate de plata inalta, un proces de productie
continuu si o rentabilitate optima. In functie de indicatorii rentabilitatii si lichiditatii firmei un manager
performant isi poate prognoza, respectiv planifica activitatea firmei in sensul dezvoltarii eficiente a
intreprinderii.
Rentabilitatea este o restrictie ce se manifesta sub aspecte diferite dar corelate intre ele: asigurarea
remunerarii factorilor de productie si a capitalului investit dar si gestionarea resurselor in conditii de
eficienta si eficacitate. Un diagnostic economico-financiar complet nu se poate realiza neglijand cuplul
rentabilitate-risc. Riscul este o variabila exogena, anonima rentabilitatii. Efectele riscului fiind
contradictorii, se pune problema stapanirii unui anumit nivel al riscului pentru a obtine rentabilitatea
scontata. Riscul poate fii tradus si ca variabilitatea profitului fata de media rentabilitatii din ultimele
exercitii, ca incapacitatea intreprinderii de a se adapta in timp si la cel mai mic cost la variatia
conditiilor de mediu. In consecinta, rentabilitatea se afla sub incidenta starii generale de risc in care
intreprinderea isi desfasoara activitatea:
Se poate exprima variabilitatea rentabilitatii intreprinderii in functie de evolutia factorilor de risc prin
coeficientul de elasticitate al rentabilitatii :
K =
Cu cat valoarea coeficientului de elasticitate al rentabilitatii este mai mica, cu atit sensibilitatea
rentabilitatii la factorii de risc este mai scazuta iar estimarea activitatii viitoare a activitatii
intreprinderii se poate face cu un grad de probabilitate ridicat.
Indiferent de gradul de risc in care isi desfasoara activitatea, echilibrul financiar al intreprinderii
trebuie asigurat. Starea de echilibru financiar al intreprinderii se poate exprima prin doi indicatori:
lichiditatea ( capacitatea activelor de a se transforma in baniintr-un termen mai mult sau mai putin
apropiat si in conditii normale de utilizare) si solvabilitate ( capacitatea intreprinderii de a face fata
scadentelor in materie de angajamente). Daca o intreprindere poate renunta temporar la o
rentabilitate maximala, acceptand si rezultate minime, nu se poate intampla acelasi lucru privind
lichiditatea si solvabilitatea. Asigurarea starii de lichiditate si solvabilitate constitiuie conditia financiara
de baza impusa de desfasurarea prezenta si viitoare a activitatii intreprinderii.
Riscul de exploatare evalueaza capacitatea intreprinderii de a se adapta la timp si cu cel mai mic cost,
la variatiile mediului in care actioneaza, respective exprima flexibilitatea rezultatului din exploatare.
Dimensiunea lui depinde de situatia sectorului in care intreprinderea isi desfasoara activitatea dar si de
caracteristicile portofoliului de active proprii.
Pragul de rentabilitate permite stabilirea unei legaturi intre variatia rezultatului exploatarii si variatia
volumului de activitate desfasurata de intreprindere, marcand acel volum de activitate al intreprinderii
care asigura acoperirea cheltuielilor de exploatare, in conditiile realizarii unui rezultat din exploatare
nul. Depasirea pragului de rentabilitate asigura in fapt rentabilizarea activitatii intreprinderii.
Prin analiza pragului de rentabilitate, sunt furnizate informatii cu privire la volumul de activitate ce
permite realizarea profitului sau a unui anumit profit, perioada de timp presupusa de acoperire a
cheltuielilor, gradul de utilizare a capacitatii de productie corespunzator pragului de rentabilitate (sau
corespunzator unei anumite marimi a profitului), profitul maxim ce poate fi realizat in conditiile date.
Analiza pragului de rentabilitate este importanta in procesul de planificare deoarece relatia cost-
volum-profit poate fi influentata de proportia investitiilor in active fixe, iar la stabilirea planurilor
financiare de obicei se opereaza schimbari ale raportului dintre valoarea activelor fixe si a celor
curente.
Trebuie sa se stabileasca in acest fel un volum suficient al vanzarilor pentru acoperirea cheltuielilor
fixe si variabile; in caz contrar, intreprinderea va inregistra prin activitatea desfasurata pierdere.
Regulile generale impuse in calculul pragului de rentabilitate constituie in fapt si limitele acestei
metode: practica demonstreaza ca preturile de achizitie sau de vanzare sunt sensibile la reactia cererii
ti ofertei, costurile variabile unitare nu au intotdeauna caracter constant iar suma cheltuielilor fixe
poate inregistra modificari de la o perioada la alta.
Toate aceste limite fac ca metoda pragului de rentabilitate sa nu aiba totdeauna character practice dar
utilitatea sa ramana prin informatiile pe care le ofera.
CA= CH
-Cifra de afaceri este descompusa in functie de volumul fizic al vanzarilor (q) si pretul de vanzare
unitar ( p)
CA= q* p
CH = Cf + Cv
Cv = q*v
-Volumul fizic critic la vanzarilor, a carui realizare implica un profit nul, este:
-Cifra de afaceri critica( CAcr), respective expresia valorica a volumului critic:
CA cr = *p
Gcr = * 100
Pcr=
P max= * ( p-v)- cf
Y C CA
ch
B
CAcr
cv
A cf
O qcritic qmax X
Pe axa OX este reprezentat volumul fizic al productiei, iar pe axa OY sun reprezentati indicatorii
valorici: cifra de afaceri, cheltuieli. Zona OAB corespunde pierderilor inregistrate de intreprindere , iar
zona BCD corepunde profiturilor inregistrate. Latura CD din triunghiul BCD corespunde profiturilor
maxime.
CAcr=
Gcr= *100
Daca activitatea intreprinderii are character sezonier, relatiile prezentate inscopul calcularii pragului de
rentabilitate se mentin dar, se va considera ca punct de reper perioada in care marja cheltuielilor
variabile ( respective cifra de afaceri corectata cu cheltuielile variabile) asigura acoperirea cheltuielilor
fixe.
Ip= CA –CAcr
Ip= * 100
Sau
Ip= * 100
Cu cat cifra de afaceri inregistrata de intreprindere este mai mare comparativ cu cifra de afaceri critica
si in consecinta valoarea indicatorului de pozitie este mai mare, cu atat riscul de exploatare este mai
mic. Indicatorul de pozitie exprima capacitatea intreprinderii de a-si modifica productia si de a se
adapta la cerintele pietei, capacitate influentata in mare masura de gradul de specializare a
potentialului tehnico-productiv, de structura sa organizatorica.
-Instabila, daca cifra de afaceri este cu mai putin de 10 % superioara cifrei de afaceri corespunzatoare
pragului de rentabilitate;
-Relativ stabila, daca cifra de afaceri inregistrata este cu 10-20% superioara cifrei de afaceri
corespunzatoare pragului de rentabilitate;
-Confortabila, daca cifra de afaceri inregistrata este cu mai mult de 20% superioara cifrei de afaceri
corespunzatoare pragului de rentabilitate.
Ke=
Evidentiind variabilitatea rezultatului fata de structura costurilor, se poate prezenta relatia dintre
coeficientul de elasticitate si pragul de rentabilitate:
Ke= =
Decalajul dintre cifra de afaceri realizata de intreprindere si cifra de afaceri corespunzatoare pragului
de rentabilitate influenteaza marimea coeficientului de elasticitate. Cresterea volumului de activitate
comparativ cu pragul de rentabilitate diminueaza valoarea coeficientului de elasticitate si implicit,
riscul de exploatare. Ceea ce trebuie sesizat este ca rentabilitatea intreprinderii este afectata de riscul
din exploatare,
Valorile inregistrate de coeficientul de elasticitate ajuta la aprecierea pozitiei intreprinderii din punct de
vedere al riscului de exploatare, astfel:
Daca se ia in calculul gradului de risc al afacerii si probabilitatea de variatie a volumului vanzarilor in
sensul cresterii, atunci in conditiile unei valori ridicate a coeficientului de elasticitate, se va inregistra
cresterea profitului. Daca volumul vanzarilor intreprinderii are grad ridicat de certitudine, marimea
coeficientului de elasticitate nu va determina variabilitatea profiturilor viitoare.
Intr-o economie de piata, capitalul este alocat prin sistemul de preturi. Dobanda este pretul platit
pentru capitalul imprumutat. Intreprinderile cu cele mai profitabile posibilitati de investitii sunt
doritoare si capabile sa plateasca cel mai mult pentru a obtine capital si, de aceea, ele tind sa
atraga capitalul existent pe piata intr-o mai mare masura decat intreprinderile ineficiente. Masura in
care o intreprindere utilizeaza creditul pentru finantare are implicatii importante asupra rezultatelor
activitatii desfasurate. Decizia intreprinderii de a utiliza capital imprumutat pentru completarea
surselor de finantare atrage un risc suplimentar pentru actionariat – riscul financiar. Daca
orice intreprindere
isi asuma riscul afacerii (riscul general in cadrul sectorului de activitate), riscul financiar este un risc
specific care rezulta din modalitatea de finantare a activelor.
« imprumutat » bani in mod evident are un angajament de plata pentru cheltuieli viitoare
Volumul vanzarilor
Rentabilitatea activitatii
Nivelul cheltuielilor cu dobanzile
Disponibilitatea finantarii capitalului propriu
Grad de indatorare
Cash flow – nevoia de a gestiona obligatiile financiare (platile cu dobanda si rambursarea sumei
imprumutate) confera un necesar de cash flow care se doreste a fi consistent.
Intreprinderile trebuie doar sa aiba capacitatea de a suporta costul sumei nete (dupa impozitare) al
cheltuielilor cu dobanzile.
Investitorii de obicei solicita o rata a profitului mai mica din utilizarea capitalului imprumutat decat din
partea capitalurilor proprii, datorita unui risc mai mare comparativ
cu imprumuturile. Daca un imprumut este utilizat pentru a finanta achizitia unui activ,
perioada imprumutului se poate compara cu perioada de viata asteptata a acestui activ pentru a
vedea masura in care beneficiile suplimentare generate de acest activ acopera cheltuielile cu
dobanzile.
ale intreprinderii.
Riscul financiar caracterizeaza variatia rezultatelor sub incidenta structurii financiare a intreprinderii.
Evaluarea riscului financiar se face fie cu ajutorul pragului de rentabilitate financiar, fie pe
baza efectului de levier financiar.
Analiza riscului financiar prin pragul de rentabilitate financiar presupune estimarea acelui volum de
activitate al intreprinderii care asigura acoperirea cheltuielilor de exploatare dar
si a cheltuielilor cu dobanzile (considerate cheltuieli fixe pentru un anumit nivel de activitate). Pornind
de la aceste considerente, pragul de rentabilitate financiar (CAcr) se
Unde:
Cunoscand volumul de activitate prin care sunt acoperite cheltuielile de exploatare dar si cheltuielile cu
dobanzile (CAcr), se evalueaza riscul financiar fie cu ajutorul indicatorului
dat nastere teoriei cunoscuta sub denumirea de efect de levier financiar. In principiu, levierul financiar
prezinta efectul indatorarii asupra ratei rentabilitatii capitalului propriu.
Prin descompunerea activului total in functie de capitalul propriu (Kpp) si capitalul imprumutat (Kdat):
Rb=Re(Kpp+Kdat) –D =
Cum raportul dintre rezultatul brut si capitalul propriu este o forma de exprimare a ratei
rentabilitatii financiare (Rf):
Rf = Re +
D= Kdat * d
Rata rentabilitatii financiare devine:
de impozitare), atunci:
Diferenta dintre rata rentabilitatii economice si rata medie a dobanzii este cunoscuta sub
denumirea de “efect de levier” iar raportul dintre capitalul imprumutat si capitalul propriu de levier
financiar” sau “bratul levierului”.
Intreprinderile care au un levier financiar scazut au un grad de risc mai mic atunci cand economia se
afla intr-o perioada de recesiune, dar in aceeasi masura, inregistreaza profituri mai mici intr-o
perioada de boom. Intreprinderile care au un levier financiar ridicat se afla in situatia de a inregistra
pierderi substantiale dar dispun de sansa de a realiza profituri la fel de mari. In consecinta deciziile
referitoare la utilizarea levierului financiar trebuie luate astfel incat sa se stabileasca un echilibru intre
gradul de risc si profiturile asteptate.
Rentabilitate
Re>d Rf>Re
Re d Rf Re
Re<d Rf<Re
Levier financiar
Egalitatea dintre rata rentabilitatii economice si rata medie a dobanzii arata stabilitatea intreprinderii,
optimul de indatorare al intreprinderii.
Gradul de indatorare influenteaza rentabilitatea financiara, astfel ca in cazul unui efect nefavorabil
se mareste riscul financiar.
Fiecare dintre cei doi factori directi de actiune incorporeaza influenta factorilor indirecti,
Rf = * + ( Re- d ) *
Bratul levierului
Rata rentabilitatii
financiare
Rata
rentabilitatii
economice
Rata de rotatie a
activului
Schema 1.3 Riscul financiar si factori de influenta
Politica structurii capitalului implica echilibrarea gradului de risc cu rata de rentabilitate. Implicarea in
finantarea activitatii antreprinderii intr-o mai mare masura a capitalului amprumutat atrage cresterea
gradului de risc a profitului dar, in acelasi timp, o rata de rentabilitate estimata la o valoare
superioara. Structura optima a capitalului este cea care realizeaza un echilibru intre gradul de
risc financiar si rata de rentabilitate estimata. Utilizarea efectului de levier in caracterizarea
riscului financiar al intreprinderii este incontestabila dar, trebuie sa avem in vedere si carentele
acestei metode. Daca analiza riscului financiar are drept subiect o intreprindere care a utilizat credite
pentru investitii, atunci cu siguranta rezultatele analizei prin efectul de levier
sunt alterate: dimensiunea ratei rentabilitatii economice este afectata si de volumul investitiilor
efectuate. In acelasi timp, efectul investitiilor asupra activitatii intreprinderii nu se
concretizeaza in momentul efectuarii lor, fiind un efect ce se resimte treptat, pe o durata de
timp mai mare.
Evaluarea riscului de faliment se poate realiza cu ajutorul unor metode de predictie, bazate pe un
sistem de grupare a unor indicatori aflati in corelatie cu starea de sanatate sau slabiciune
a intreprinderilor. Metodele de analiza a riscului de faliment sunt tehnici statistice ale analizei
discriminante care grupeaza caracteristicile financiare ale intreprinderilor cu functionare normala si a
celor cu dificultati in activitatea de gestionare economico–financiara. Prin combinarea in anumite
proportii a unor indicatori se incearca departajarea intreprinderilor in situatie de faliment
de intreprinderile aflate in stare de incertitudine sau cu situatie considerate normala
Scorul reflecta o functie liniara a unor variabile (indicatori), ponderate cu anumiti coeficienti medii,
determinate prin metoda celor mai mici patrate, pe baza observatiilor asupra unui lot reprezentativ de
intreprinderi:
Z =
Unde:
Unde:
rezerva pentru ca acestea se bazeaza pe exemplul unor societati din Statele Unite de acum
28 de ani.
Unde:
= rata stabilitatii financiare
90%
Cu cat valoarea scorului este mai mica, cu atat riscul de faliment este mai ridicat iar starea
intreprinderii este mai “delicata”.
Schema 1.4 Relatia rentabilitate –echilibru financiar
prudenta, dar actualmente ratele cu valori de 1-1.5 au devenit obisnuite. Daca rata lichiditatii generale
este prea mare, este posibil ca intreprinderea sa aiba prea multe stocuri sau sa aiba prea multe
disponibilitati banesti care ar putea fi folosite mai profitabil in alta parte. O valoare supraunitara a
acestei rate este efectul unui fond de rulment pozitiv, al existentei unui excedent de resurse
permanente utilizabil in finantarea activitatii curente. Un test mai strict de lichiditate este acela in care
activele circulante mai putin lichide stocurile) nu sunt incluse. Activele circulante ramase - creantele si
disponibilitatile banesti - sunt comparate cu datoriile curente, raportul fiind cunoscut sub denumirea de rata
lichiditatii curente:
In teoria economica este acceptata ca valoare optima a ratei lichiditatii curente o valoare
Rata lichiditatii imediate, cunoscuta si sub denumirea de testul acid' indica abilitatea
Plasamente Disponibilitati
Rata lichiditatii imediate
Datorii curente
Valorile normale pentru aceasta rata sunt considerate a fi mai mari de .3. Interpretarea
Excendent
Cheltuieli cu dobanzile
Impozit pe profit
(-)
Dividende
Imprumuturi financiare
(=)
Necesar net pentru investitii
(-)
(+)
Finantare externa
Contractarea de noi imprumuturi financiare
(=)
Variatia trezoreriei
Expresia lichiditatii redata de tabloul fluxurilor este fluxul de trezorerie disponibila. Daca valoarea
fluxului de trezorerie disponibila este pozitiva, prin activitatea desfasurata de intreprindere sunt
acoperite datoriile curente, asigurand in acelasi timp si un excedent de trezorerie. Iar daca excedentul
de trezorerie acopera necesarul net pentru activitatea de investitii, atunci se asigura echilibrul
financiar prin activitatea desfasurata. Daca excedentul de trezorerie global nu este capabil sa asigure
rambursarea imprumuturilor si a celorlalte datorii scadente, starea financiara a intreprinderii se
deterioreaza, fiind afectata lichiditatea si implicit echilibrul financiar.
de rate:
Capital. permanent
Rata fondului de rulment
Active imobilizate
Acest indicator evidentiaza conditiile de finantare din resurse proprii si resurse atrase pe
termen mediu si lung, ale imobilizarilor. Cresterea valorii raportului corespunde unei ameliorari a
structurii de finantare a intreprinderii
Rata de investire =
Proportia alocata procesului investitional in decursul unui exercitiu face posibila aprecierea cresterii
intreprinderii in raport cu politica investitionala de durata.
Capacitatea de autofinantare
Rata autofinantarii investitiilor
Investitii NF Re xploatare
Credite de trezorerie
Rata de finantare bancara a exploatarii
NF Re xploatare
- accentuarea competitiei intre firme pe pietele interne si externe, competitie in care intra si firme
apartinand tarilor in curs de dezvoltare;
- aparitia si extinderea unor tehnologii moderne care au dus la cresterea calitatii produselor, reducerea
costurilor si la scurtarea termenelor de punere pe piata a unor noi produse;
Luand in considerare actiunea tot mai puternica a acestor factori, se contureaza rolul analizei
strategice de a defini prin obiective cat mai precise, directiile de desfasurare a activitatii intreprinderii,
astfel incat aceasta sa realizeze o crestere a competitivitatii. Rentabilitatea, ca indicator de
performanta, ocupa un loc aparte in analiza strategica a activitatii intreprinderii. Analiza posibilitatilor
de supravietuire si crestere a intreprinderilor in conditiile economiei de piata, analiza strategiilor
concurentiale, confera rentabilitatii un loc aparte.
Concurenti noi
Concurenta noilor
intrati in sector
Putere de negociere
cu furnizorii
Concurenta produselor
substituente
Produse substituente
Schema1.6 Factori de influenta asupra concurentei sectorului de activitate
puternic in conditiile unei concurente perfecte, cand patrunderea pe piata este libera, puterea de
negociere cu clientii si furnizorii este limitata iar rivalitatea este puternica datorita existentei
unei oferte ridicate.
Inevitabil, actiunea combinata a celor cinci factori difera de la un sector de activitate la altul si
implicit dimensiunea rentabilitatii imbratiseaza valori diferite.
Bariere de iesire
Bariere
de
intrare
Joase Inalte
Joase
Inalte
in/din sector
Rentabilitatea ridicata dar si stabila, cu grad de risc minim este caracteristica intreprinderilor ce-si
desfasoara activitatea in cadrul sectoarelor caracterizate prin bariere
Daca barierele de intrare si iesire in si din sector sunt inalte, rentabilitatea este ridicata dar
Sectoarele de activitate pentru care barierele de intrare sunt joase iar cele de iesire joase sau
inalte, vor fi caracterizate prin rentabilitate mica, cu grad de risc scazut sau ridicat. Caracteristicile
sectoarelor de activitate, ale grupului strategic din care face parte intreprinderea, pozitia ocupata in
cadrul grupului strategic sunt factori a caror actiune este regasita in dimensiunea rentabilitatii
intreprinderilor din cadrul unui sector de activitate.
Schema 1.8 Rentabilitatea intreprinderii si factori de influenta in cadrul sectorului
de activitate
intreprinderilor din grup. Nu trebuie neglijata nici concurenta din interiorul grupului in aprecierea
factorilor ce influenteaza rentabilitatea intreprinderilor din grupuri
strategice: daca in interiorul grupului strategic exista mai multe intreprinderi iar concurenta dintre ele
este puternica, rentabilitatea este cu siguranta deteriorata.
Daca in interiorul grupului se inregistreaza economii de scara suficient de mari care asigura scaderea
costurilor pe masura cresterii cotei de piata, atunci intreprinderile cu o cota redusa vor inregistra
profituri scazute. In consecinta, nivelul rentabilitatii este afectat
de dimensiunea intreprinderii.
Clasificarea portofoliului de activitati are la baza efectul curbei de experienta si presupune gruparea
lor in functie de rata de crestere a sectorului de activitate analizat si cota de piata relativa (baza de
raportare o constituie activitatea concurentului principal . Cota de piata relativa ofera informatii atat
asupra structurii costurilor cat si a lichiditatilor degajate de activitatile prestate. Activitatile cu o
cota de piata mai mare beneficiaza de avantajele curbei de experienta: costuri scazute si deci
rentabilitate mai mare. Aceste avantaje propulseaza intreprinderea intr-o pozitie concurentiala
favorabila iar existenta lichiditatilor reprezinta o consecinta logica a situatiei respective.
Rata de crestere a sectorului joaca rolul hotarator in realizarea efectului curbei de experienta. Cu
cat valoarea ratei este mai ridicata cu atat mai mult se face simtit efectul curbei de experienta asupra
costurilor.
Rentabilitate
„VEDETE” „DILEME”
Rata de Nevoi
crestere a de
0%
de 10%, fluxul de fonduri este scazut datorita nevoilor pentru acoperirea investitiilor ridicate. Daca
rata de crestere a sectorului este mai mica de 10%, fluxurile de fonduri sunt pozitive, nevoile pentru
investitii fiind scazute. O cota de piata relativa scazuta (mai mica decat 1) caracterizeaza activitatile
prin rentabilitate scazuta, fluxuri de fonduri scazute sau chiar negative.
Prin conceptele care stau la baza matricei BCG, rentabilitatea activitatiilor unei intreprinderi este
afectata de pozitia detinuta pe piata. Masura in care este sau nu insotita
ca intreprinderile care au cea mai buna pozitie pe piata au si cea mai buna rentabilitate
Pozitia concurentiala se apreciaza pe baza atuurilor intreprinderii identificate prin prisma factorilor
cheie ce definesc domeniul de activitate strategica (factori de aprovizionare, productie,
comercializare). Nominalizand factorii ce definesc pozitia concurentiala si evaluand rezultatele reale ale
intreprinderii, se poate incadra pozitia concurentiala a firmei intr-una din urmatoarele categorii:
dominanta, puternica, favorabila, nefavorabila
si marginala.
Maturitatea activitatii
Lansare Crestere Maturitate Declin
+–
Nevoi de Risc
Pozitia finantare
sectorial
ntiala
-+
+ Nevoi de finantare +
+ Risc sectorial +
Daca matricea BCG asocia rentabilitatea unei activiati cu cota de piata relativa, modelul ADL realizeaza
corespondenta dintre pozita concurentala si rentabilitatea realizata Aplicarea modelului ADL firmelor
din Romania la ora actuala este practic imposibila: corespondenta pozitie concurentiala–rentabilitate
este incalcata. Firmele cu o buna pozitie concurentiala isi desfasoara activitatea in pierdere
iar firmele mici si mijlocii, cu o pozitie concurentiala nesemnificativa, sunt cele care inregistreaza
rentabilitate ridicata. Si atunci care este explicatia supravietuirii si mentinerii unei pozitii concurentiale
privilegiate de catre firmele mari?
PIMS (Profit Impact of Market Strategy) in traducere libera impactul strategiilor de marketing asupra
profitului, reprezinta un program creat de Harvard Business School, de analiza a
interdependentelor si relatiilor dintre performantele obtinute si strategiile derulate de intreprinderi. La
acest program participa mai multe intreprinderi care, pentru fiecare domeniu de analiza strategica,
furnizeaza informatii privind conditiile de piata, circuitele de distributie, rata de crestere, pozitia
concurentiala exprimata prin pret, calitate, nivelul de integrare pe verticala, informatii cu privire la
cheltuieli si rezultate . PIMS, prin prelucrarea acestor informatii, furnizeaza solicitantilor date
confidentiale despre situatia sectorului, a pozitiei pe care o ocupa intreprinderea prin prisma
rezultatelor obtinute si face anumite recomandari cu privire la strategiile derulate, propunand
modificari ce se considera a fi necesare de luat. S-a recurs la analiza evolutiei rentabilitatii in functie
de parametri rezultati din politicile strategice aplicate: rata de crestere a sectorului, calitatea relativa,
intensitatea investitiilor, cota de piata:
Rentabilitate
Calitatea relativa %
Rentabilitate
%
Cota de piata %
Rentabilitate
Intensitatea investitiilor
piata si mentinerea investitiilor la un nivel corespunzator (in concordanta cu cerintele sectorului dar si
a puterii financiare a intreprinderii) asigura un nivel optim de rentabilitate. Cresterea calitatii
produselor atrage cresterea preturilor, reducerea rebuturilor, scaderea
cheltuielilor de service si postvanzare, toate se vor reflecta in cresterea rentabilitatii. Rentabilitatea
unei intreprinderi creste odata cu cota relativa de piata detinuta. In literatura de specialitate se
afirma ca o crestere a cotei de piata cu 10% aduce intreprinderii o crestere de rentabilitate de
aproximativ 5%. Daca o intreprindere cu o cota de piata de 1 % are o rentabilitate de aproximativ
9%, intreprinderea cu 40% cota de piata poate ajunge la o rentabilitate de 25%. Totusi, cota optima
de piata pentru o intreprindere se realizeaza la 50% cota de piata; daca se cauta depasirea
acestui nivel, intensitatea investitiilor creste iar rentabilitatea scade .
Conceptul de ciclu de viata al unui produs pune in evidenta evolutia in timp a vanzarilor. Avand in
vedere rata de crestere a vanzarilor, durata existentei unui produs presupune parcurgerea a patru
faze, respectiv lansare, crestere , maturitate si declin. Fazei de lansare ii corespunde o rata de
crestere a vanzarilor mica de 10%, fazei de crestere o rata de crestere a vanzarilor mai mare de
10%; fazei de maturitate, premergatoare cresterii, o rata in scadere, mai mica de 10% si faza
de declin, cu o rata de crestere a vanzarilor negativa. O semnificatie aparte in aprecierea fazelor
corespunzatoare ciclului de viata al produselor revine profitului. Daca profitul acumulat creste si piata
are o tendinta de crestere exponentiala, produsul se afla intr-o faza de dezvoltare; daca
profitul se mentine
Faza
Indicatori
Cost unitary Ridicat In scadere Scazut Necontrolat
Pret de vanzare Ridicat Ridicat In scadere Scazut
Profit Negativ Pozitiv in Mare In scadere
Evolutia cifrei de afaceri, a pretului de vanzare si a costului unitar fiind diferita de la o faza la alta a
ciclului de viata a produsului, evident ca si evolutia rentabilitatii va fi diferita.
Ciclul de viata al unui produs si evolutia corespunzatoare a costurilor este apelata si de metoda target-
costing. In strategia intreprinderii de maximizare a rentabilitatii prin actiunea asupra costurilor, nu
trebuie neglijata metoda target-costingului. Metoda target- costingului, asa cum arata profesorul
M.Ristea in Calculatia si managementul costurilor”, este „orientata spre analiza functionala a
raportului valoare – pret – beneficiu – cost”. Aceasta metoda este fundamentata pe conceptul conform
caruia pretul
lui Makido este prezentata trecerea de la un cost estimat catre costul-tinta in doua etape:
Modelul lui Sakurrai adauga celor doua etape prezentate in modelul Makido o a treia etapa care
presupune „mentinerea costului” , respectiv gestionarea costului real intr-o masura cat mai apropiata
de cea a costului-tinta.
CAPITOLUL II
Denumire: SC “PETROM” SA
In anul 1996 a fost infiintata Compania Romana de Petrol, ca societate comerciala pe actiuni,
constituita prin reorganizarea RAFIROM , PECO si PETROTRANS, care au fost comasate si si-au incetat
activitatea. Compania Romana de Petrol detinea toate cele 10 rafinarii din Romania, alaturi de
campurile de extractie, de depozite si de statiile de benzina.
In anul 1997 Compania Romana de Petrol a fost impartita, 8 dintre rafinarii functionand pe cont
propriu, restul activelor intrand in proprietatea Societatii Nationale a Petrolului ( SNP) PETROM. Astfel
SNP Petrom a mostenit doua rafinarii ( Arpechim Pitesti si Petrobrazi Ploiesti), toata fosta retea de
distributie PECO , sistemul de conducte al Petrotrans si dreptul exclusive de a extrage titei din
campurile petrolifere din Romania.
In anul 2002 al luat nastere compania PETROM SERVICE prin desprinderea din Petrom a sucursalei
Petroserv.
Pe data de 23 iulie 2004 OMV , grupul lider de petrol si gaze naturale din Europa Centrala si de Est, a
achizitionat 51% din actiunile Petrom. Tranzactia a fost incheiata in decembrie 2004 prin prelucrarea a
33,34 % din Petrom cu 668,8 milioane Euro , pret care dupa ajustarea ulterioara a urcat la circa 700
milioane Euro. La aceasta se adauga majorarea capitalului cu fonduri de 830 milioane Euro pentru a
ajunge la procentul de 51%.
Petrom este cea mai mare companie romaneasca de petrol si gaze, cu activitati in sectoarele Explorare
si Productie, Rafinare si Produse Petrochimice, Gaze Naturale, precum si Comercializare. Petrom
exploateaza rezerve de petrol si gaze estimate la 1 miliard barili echivalent petrol, are o capacitate
maxima anuala de rafinare de 8 milioane tone si 593 de statii de distributie carburanti in Romania.
OMV activeaza in 13 tari din Europa Centrala in domeniile de Rafinare si Marketing si in 19 tari pe cinci
continente in domeniul de Explorare si Productie, Distributie gaze, precum si Produse Chimice in 27 de
tari pe cinci continente. AVAS detine 20,64% din actiunile Petrom, Fondul Proprietatea S.A. detine
20,11%, Banca Europeana pentru Reconstructie si Dezvoltare 2,026%, iar 6,214% apartin actionarilor
minoritari.
S.C. PETROM S.A. are ca obiect de activitate explorarea si exploatarea zacamintelor de petrol si gaze
naturale de pe uscat si din platoul continental al Marii Negre, rafinarea si prelucrarea titeiului,
transportul si comercializarea produselor petroliere, comercializarea gazelor, importul si exportul de
titei, produse petroliere, utilaje, echipamente si tehnologii specifice. Pe plan extern Petrom deruleaza
activitati de explorare, explatare si comercializare in Moldova, Ungaria, Kazahstan, India, Iran, Serbia
si Muntenegru.
Petrom este cea mai mare companie petroliera romaneasca, avand o productie integrata, de la
extractie titei si gaze naturale, pana la rafinare si distributie de carburanti. In incercarea de a
diversifica activitatile de explorare si de a imbunatati rata de inlocuire a rezervelor, Petrom a
achizitionat licente de explorare si productie aditionale pentru perimetre situate in afara Romaniei. In
prezent cota de piata a Petrom este de aproximativ 30% (estimare sem. I 2005), in scadere de la
45%, fiind amenintata de ceilalti concurenti semnificativi, care si-au anuntat intentia de a-si creste
cota: Rompetrol care are o cifra de afaceri de circa 1,45 mld euro, fata de 2.45 mld euro ale Petrom
tinteste pozitia de lider de piata in urmatorii ani; de asemenea Shell si MOL au drept obiectiv pe
termen mediu si lung detinerea unei cote de 10% fiecare.
Compania noastra descopera si extrage titei si gaze naturale si prelucreaza titeiul pentru a oferi
produse si servicii de calitate clientilor nostri care ne rasplatesc eforturile contribuind la cresterea
vanzarilor si a profitului. Suntem profesionisti in afacerea ce ne-a fost incredintata, obtinand profit in
functie de planurile de dezvoltare pentru beneficiul actionarilor nostri si asumandu-ne
responsabilitatea fata de comunitate si de mediu. Petrom este foarte bine cunoscut in intreaga lume
de catre clienti, concurenti, investitori si public. Dorim sa fim recunoscuti ca etalon pentru evaluarea
performantelor in domeniul nostru de activitate prin creativitatea, initiativele, lucrul in echipa de care
dam dovada si capacitatea de a prognoza si de a reactiona pozitiv la schimbari. Petrom combina
experienta pe care o are in industria petroliera cu organizarea moderna a unei companii cu servicii
integrate.
Petrom este cel mai important producator de petrol si gaze naturale din Sud-Estul Europei. Este un
candidat de succes cu un profit constant in domeniile de explorare si productie, rafinare si marketing
si gaze naturale. Petrom creeaza valori si ofera beneficii pentru actionarii, angajatii, partenerii sai de
afaceri si pentru economia romaneasca in general.
Petrom evalueaza constant oportunitatile de expansiune in Romania, Marea Neagra, Regiunea Caspica
si Rusia si examineaza noi posibilitati de dezvoltare in aceste zone, incepand o pagina noua din istoria
sa, avand ca scop o crestere durabila si profitabila, bazata pe principiile sale de responsabilitate
corporatista.
Viziunea noastra
In 2010 Petrom va fi cea mai importanta companie integrata de petrol si gaze din Sud Estul Europei.
Misiunea noastra
Descoperim, producem si procesam titei si gaze si distribuim combustibili si alte produse petroliere in
vederea asigurarii energiei si mobilitatii in Romania si in regiunile invecinate. Cresterea profitabila si
sustenabila a companiei noastre este benefica pentru actionari, clienti angajati si economia Romaniei
in general si de aceea este centrul tuturor activitatilor noastre.
Valorile Petrom
Strategia
Siguranta aprovizionarii energetice
Durabilitate
Cresterea eficientei
Diversificarea resurselor
Petrom detine doua rafinarii in cea mai strategica zona industriala, localizata in regiunea de sud a
Romaniei. Capacitatea de prelucrare a celor doua rafinarii, Arpechim si Petrobrazi, reprezinta
aproximativ 40% din capacitatea Romaniei de procesare a titeiului, avand posibilitatea de a procesa
titei intern si din export. Capacitatea evaluata a rafinariei Petrobrazi este de 4,5 mil. tone/an iar a
rafinariei Arpechim de 3,5 mil. tone/an.
Titeiul este transportat la rafinarii in principal printr-o retea de conducte sau pe calea ferata. Livrarea
produselor se face cu cisterne pe calea ferata sau autocisterne. In 2006, au fost procesate 6,86 mil.
tone de titei, reprezentand o rata de utilizare a rafinariei de 86%, in crestere fata de rata din 2005
care a fost de 80%.
Ca urmare a aderarii Romaniei la Uniunea Europeana, cadrul juridic romanesc prevede acum alinierea
standardelor de calitate referitoare la combustibili la prevederile Directivei UE pentru carburanti. Toti
carburantii vanduti in Romania incepand cu anul 2007 trebuie sa aiba un continut de sulf de maximum
50 ppm, iar din anul 2009 acesta va trebui sa fie de maxim 10 ppm.
La sfarsitul anului 2006, ambele rafinarii produceau intreaga gama de carburanti cu 50 ppm sulf
pentru piata romaneasca si produceau carburanti cu 10 ppm sulf la nivelul cererii de piata. Exista
planuri de investitii pentru a putea produce doar carburanti cu 10 ppm pana in 2009.
CAPITOLUL III
Activele imobilizate au crescut in ultimii 3 ani cu peste 50%, crestere datorata in special aprecierii
imobilizarilor corporale.
Datorita reevaluarilor realizate in decursul anului 2003, precum si unei majorari de capital in 2004 si a
unui rezultat pozitiv in 2005, capitalurile proprii au ajuns sa reprezinte apx. 70% din structura de
finantare.
Nivelul datoriilor s-a diminuat pe parcursul perioadei analizate, acestea putand fi in totalitate acoperite
de catre disponibilitatile existente.
La nivelul situatiei patrimoniale datele disponibile la sfarsitul semestrului I indica o crestere fata de
luna iunie 2004 de 44% a activului total al societatii , datoriilor totale inregistrand o crestere
moderata.
Valoarea contabila pe actiune a avut in permanenta valori pozitive si a inregistrat cresteri superioare
ratei inflatiei in ultimii patru ani.
Ponderea activelor imobilizate in totalul activelor au inregistrat o diminuare relativ scazuta in perioada
2003-2005 in timp ce activele circulante au crescut cu o proportional cu diminuarea activelor
imobilizate intimp ce cheltuielile in avans au avut valori relativ egale
Tabelul
Compania a inregistrat o crestere a cifrei de afaceri, in deosebi datorita cresterii preturilor produselor
petroliere.
Restructurarea companiei dupa ce pachetul majoritar de actiuni a fost preluat de catre OMV a adus o
imbunatatire considerabila a rezultatelor operationale incepand cu anul 2006.
Datorita cresterii cheltuielilor din exploatare in anul 2004 rezultatul din exploatare este negativ in
acest an.
Dupa analiza rezultatelor din exploatare din perioada 2003-2005, rezultatul de ansamblu al perioadei
analizate este pozitiv chiar daca in anul 2004 s-a inregistrat o crestere a cheltuielilor din exploatare .
In perioada analizata rezultatele finanicare au inregistrat valori negative datorita faptului ca incepand
cu anul 2004 s-a trecut la restructurarea companiei , prin aplicarea normelor impuse de catre
actionarul majoritar OMV, cheltuielile financiare fiind ridicate .
3.2.3 Profitul ( P)
Datorita reorganizarii intreprinderii in anul 2004 s-au inregistrat pierderi urmand ca in anul 2005
intreprinderea sa realizeze profit , impozitul pe profit datorat catre stat fiind platit in functie de
posibiltatile financiare .
Pentru anul 2005 sunt prevazute investitii de aproximativ 530 milioane euro distribuite in mod egal
pentru explorare si rafinare, in timp ce pentru cresterea productiei realizate in perimetrele detinute de
Petrom in Kazahstan se vor realiza investitii de aproximativ 50 milioane euro.
Prin Bugetul de Venituri si Cheltuieli pe 2005, S.C. Petrom S.A. a prevazut o cifra de afaceri de 8.892
miliarde RON (fara accize) si un profit brut de 974 milioane RON. In cursul semestrului I 2005
compania realizase o cifra de afaceri de 9,33 miliarde RON si un profit brut de 601 milioane RON
existand premize pentru imbunatatirea performantelor asteptate de conducerea PETROM.
Cifra de afaceri dupa primele 9 luni din 2006 a cunoscut o crestere de 23%, in timp ce profitul net s-a
situat cu 46% peste cel din perioada similara a anului precedent.
Din analiza functionala rezulta faptul ca societatea nu intampina probleme legate de finantarea
activitatii atat in ceea ce priveste utilizarile stabile cat si in utilizarile de exploatare.
Imbunatatirea activitatii se poate observa si din faptul ca raportul dintre nevoia de fond de rulment si
cifra de afaceri se situeaza sub 4%, aceasta fiind media inregistrata pe sector in cadrul companiilor
internationale.
Tabel 6
Este de asteptat ca marjele de profit sa cunoasca imbunatatiri in urma cresterii cotatiilor petrolului pe
pietele internationale, liberalizarii pietei interne a carburantilor si a gazelor naturale, disponibilizarilor
de personal precum si a masurilor planificate pentru proiecte destinate cresterii eficientei si reducerii
costurilor. Valorile negative inregistrate in ultimul an pentru marjele profitului net si brut se datoreaza
in exclusivitate inregistrarii de provizioane pentru riscuri si cheltuieli care nu vor mai afecta in viitor
rezultatele companiei.
Situatia neta ofera o prima evaluare a intreprinderii la data analizei financiare prin diferenta dintre
activul total si datoriile totale, redand astfel averea neta a actionarilor sau altfel spus, activul
intreprinderii neangajat in datorii.
Cresterea situatiei nete poate fi consecinta reinvestirii unei parti din profitul net si a altor elemente de
acumulari, provizioane reglementate, reporturi din exercitiul precedent, subventii, etc., in functie de
politica de dividende adoptata de conducerea intreprinderii.
De asemenea, o crestere a situatiei nete poate avea loc in cazul evolutiei in sens negativ a dobanzilor
si al cursului monedei/monedelor in care iintreprinderea s-a imprumutat.
Marja Bruta a Profitului reprezinta venitul obtinut dupa deducerea costurilor directe pentru productia
bunurilor fabricate, in timp ce Profitul Operational si Profitul Net se refera la eficienta exploatarii.
Analiza docmentelor de sinteza contabila este utila, in primul rand, conducerii intreprinderii, deoarece
faciliteaza luarea deciziilor manageriale in domeniul gestiunii, investitiilor, creditului etc .
= %
%
-Raportul dintre activele circulate si total active Rc =
In perioada analizata pondera activelor fixe in total active a scazut chiat daca valorile nominale a celor
doi indicatori sunt in crestere, activele fixe crescand intr-o proportie mai mica decat totalul activelor .
Ponderea activelor circulante in totalul activelor a crescut datorita faptului ca valoarea activelor
circulante de la un an la altul a inregistrat o crestere de aproximativ 50 % .
3.4.2 Indicatorii structurii pasivului :
In cazul intreprinderii analizate solvabilitatea patrimoniala are valori mai mari de 50% ceea ce o
situeaza in categoria intreprinderilor care face fata obligatiilor de plata.
Daca solvabilitatea patrimoniala ar fi inregistrat valori sub 30% atunci intreprinderea ar fi pusa in
situatia de incapacitate de plata.
Pe=
-Profitabilitatea economica neta exprima raportul dintre rezultatul din exploatare si cifra de
afaceri.
Pen=
Pf =
Datorita faptului ca in anul 2004 nu s-a inregistrat profit profitabilitatea financiara este negativa
urmand ca in anul urmator sa se inregistreze o crestere substantiala a profitului net si a cifrei de
afaceri si implicit a profitabilitatii financiare.
-Rata rentabilitatii economice(Rre) exprima eficienta utilizarii activului pentru obtinerea unui
excedent, care este profitul din exploatare. Este necesar ca rata rentabilitatii economice sa fie
superioara ratei inflatiei.
Rre =
In anul 2004 din cauza unei utilizari ineficiente a activului si lipsa profitului s-a inregistrat o valoare
negativa a ratei rentabilitatii economice urmand ca in anul urmator dupa inceperea procesului de
reorganizare a intreprinderii rata rentabilitatii economice sa aiba din nou valori pozitive ajungand chiar
la un procent de 10,57%.
-Rata rentabilitatii financiare (Rrf) reflecta eficienta cu care sunt utilizate capitalurile proprii ale
unitatii . Rata rentabilitatii financiare trebuie sa fie superioara ratei medii a dobanzii pe piata.
Rrf =
Rcp=
3.4.4 Indicatori de lichiditate
-Lichiditatea curenta (Lc) pune in evidenta masura in care se pot acoperi datoriile curente din
activele curente. Exprima raportul dintre activele circulante si datoriile pe termen scurt. Valoarea
recomandabila a acestui indicator este in jurul valorii de 2.
Lc =
-Lichiditate imediata (indicatorul test acid) (Li) arata posibilitatea achitarii datoriilor curenta din
valorile de trezorerie disponibile existente,precum si din cele ce se vor incasa in urma lichidarii
creantelor la scadenta.
Productia de gaze naturale: se estimeaza ca va creste la aprox 6.33 mld mc. odata cu inceperea
exploatarii zacamantului de pe platforma Marii Negre. Productia totala a Romaniei este de aproximativ
14 mld mc., cel mai mare producator fiind Romgaz Medias.
Pe segmentul de GPL aflat in plina expansiune in Romania, cifra de afaceri a Petrom este de
aproximativ 40 mil $, reprezentand aproape o treime din piata. Societatea detine participatii la
concurentii sai (45.6% la Shell Gas si respectiv 8% la Butan Gas).
Unul din obiectivele Petrom este crearea unei pozitii puternice pe pietele de distributie din tarile
vecine. Astfel, Petrom a continuat in 2004 procesul de consolidare a pozitiei companiei pe piata din
Republica Modova si Ungaria, in timp ce in Confederatia Serbia si Muntenegru a pus bazele unei
dezvoltari viitoare. Pentru anul 2005 sunt prevazute investitii de aproximativ 530 milioane Euro
distribuite in mod egal pentru explorare si rafinare, in timp ce pentru cresterea productiei realizate in
perimetrele detinute de Petrom in Kazahstan se vor realiza investitii de aproximativ 50milioane Euro.
Prin Bugetul de Venituri si Cheltuieli pe 2005, S.C. Petrom S.A. a prevazut o cifra de afaceri de 8.892
miliarde RON (fara accize) si un profit brut de 974 milioane RON. In cursul semestrului I 2005
compania realizase o cifra de afaceri de 9,33 miliarde RON si un profit brut de 601 milioane RON
existand premize pentru imbunatatirea performantelor asteptate de conducerea Petrom.
In cursul perioadei analizate, lichiditatea curenta s-a mentinut in limitele considerate optime,
imbunatatindu-se considerabil a acestora in urma cresterii capitalului social prin emiterea de noi
actiuni. Lichiditatea curenta s-a triplat fata de valoarea inregistrata la sfarsitul semestrului I 2002
cand a inregistrat cea mai mica valoare din ultimii ani.
In cursul perioadei analizate, rata datoriilor totale a avut o tendinta descrescatoare incepand cu
semestrul I 2002, reducandu-se de la valoarea de 0,31 la numai 0,12 pentru sfarsitul semestrului I
2005.
Solvabilitatea generala a cunoscut de asemenea o imbunatatire, raportul intre activele totale ale
companiei si datorii crescand in urma majorarii capitalului social catre valoarea de 8,6. Este de
asteptat ca acest indicator sa revina spre valorile inregistrate anterior pe masura realizarii obiectivelor
de investitii. Lichiditatea curenta sau lichiditatea generala se defineste prin raportul dintre activele
circulante si datoriile curente. Pentru asigurarea posibilitatii de rambursare a datoriilor este necesar ca
lichiditatea curenta sa inregistreze valori ridicate, respectiv de pana la 2-2,5.
Lichiditatea imediata este calculata ca raport intre suma dintre creantele si activele de trezorerie si
datoriile curente. Valoarea recomandata pentru acest indicator este de 0,8.
Lichiditatea la vedere ofera o imagine asupra riscurilor de neplata ca raport intre activele de trezorerie
si datoriile curente. In practica se poate utiliza drept reper nivelul de 0,2, o valoare inferioara acestuia
semnificand un risc ridicat in ceea ce priveste posibilitatea acoperirii datoriilor imediate.
Rata solvabilitatii generale se refera la riscul de incapacitate de plata a datoriilor in conditile in care
intreprinderea aloca in acest sens intregul volum al activelor. Este necesar ca valoarea acestui
indicator sa fie supraunitara, in caz contrar nu se mai poate garanta creditorilor rambursarea integrala
a datoriilor.
Rata autonomiei financiare se calculeaza prin raportarea capitalurilor proprii la capitalurile
permanente. In practica se considera ca un raport superior valorii de 0,5 este suficient, garantand
posibilitatea rambursarii datoriilor pe termen lung din capitalurile proprii.
Rata datoriilor este definita ca raport intre nivelul total al datoriilor si nivelul activelor totale. Pentru ca
intreprinderea sa fie apreciata ca sigura, indicatorul trebuie sa inregistreze un nivel sub 50%.
-Gradul de indatorare (Gi ) exprima ponderea datoriilor pe termen scurt in totalul pasivului. Valorile
optime ale acestui indicator se situeaza in intervalul 0,25-0,75.
Gi =
Avand in vedere faptul ca valorile optime ale gradului de indatorare se situeaza in intervalul 0,25-0,75
iar in cazul intreprinderii analizate valorile calculate in perioada 2003-2005 iau valori sub 0,25 exprima
faptul ca ponderea datoriilor pe termen scurt este destul de mica in comparatie cu valorile optime. De
aici rezulta ca datoriile pe termen scurt nu au o valoare ridicata in raport cu totalul pasivului, ceea ce
adduce un plus in activitatea financiar-contabila a intreprinderii.
In anul 2003 gradul de indatorare a inregistrat valoarea de 0,22 cu putin sub media optima, iar in anul
urmator acesta a scazut semnificativ inregistrand valoarea de 0,08 ceea ce inseamna ca datoriile pe
termen scurt s-au diminuat .
-Fondul de rulment (FR) reprezinta diferenta dintre resursele stabile si utilizarile stabile. Fondul de
rulment se poate calcula in doua moduri:
Sau
3.938.119 – 2.623.100
1.315.019
= 6.023.173 – 1.257.378
= 4.765.795
=7.130.969 – 2.230.917
= 4.900.052
Fondul de rulment pozitiv semnifica faptul ca resursele stabile sau capitalurile permanente depasesc
utilizarile stabile sau imobilizarile nete iar surplusul de capital este utilizat pentru finantarea activelor
circulante.
Un fond de rulment negativ semnifica faptul ca resursele stabile sunt insuficiente pentru acoperirea
utilizarilor stabile, ca urmare o parte din activele imobilizate sunt finantate din datorii pe termen
scurt . In aceasta situatie apare un anumit risc de insolvabilitate al unitatii.
De asemenea indicatorii de lichiditate se situeaza la valori ridicate, astfel incat compania nu intampina
probleme legate de incapacitatea de plata a datoriilor pe termen scurt. In ultimii doi ani de activitate
se poate observa o mai buna gestionare a stocurilor ceea ce a dus la diminuarea nevoii de fond de
rulment.
Perioada
Fond de rulment
Necesar fond de rulment
Trezorerie neta
In cursul perioadei analizate, toti indicatorii echilibrului financiar, atat pe termen lung cat si pe termen
scurt au avut tendinte crescatoare, situatie datorata in special capacitatii companiei de a contracta
creditele necesare pe termen lung, precum si majorarii de capital social operata la sfarsitul anului
2004
SNP Petrom este o societate echilibrata din punct de vedere financiar. Acest lucru se reflecta in
acoperirea integrala a necesarului de fond de rulment de catre sursele de finantare pe termen lung.
Analiza functionala
Resurse permanente
Utilizari stabile
Fond de rulment functional
Resurse din exploatare
Utilizari din exploatare
Necesar de fond de rulment
Necesar de fond de rulment exploatare
Trezorerie neta
Excedent brut din exploatare
ETE
ETG
Rezultat economic
Capacitatea de autofinantare
Principalele premise care s-au avut in vedere la determinarea valorii intriseci a actiunii sunt: Perioada
de viata a societatii este infinita, prognoza realizandu-se pe o perioada de 3 ani. Rata de crestere a
cifrei de afaceri in 2005 este de 24,18%, avand in vedere faptul ca aceasta crestere se situa la 21,77
% la sfarsitul anului 2004 , urmata de o crestere anuala de 16% conform estimarilor companiei.
Marja excedentului brut din exploatare este de 22% in 2005 si 18% dupa aceasta perioada.
Nevoia de fond de rulment a fost estimata la 4% din cifra de afaceri a companiei avand in vedere
nivelul mediu al companiilor din sectorul petrolier.
Principalii factori care au impiedicat in ultimii ani o expansiune si o eficienta a societatii au fost politica
de mentinere sub administrare a pretului carburantilor, independent de pretul international al titeiului,
fapt semnalat si de concurentii Petrom, precum si supradimensionarea personalului, care numara circa
49.000 de angajati.
Fondul de rulment este expresia realizarii echilibrului financiar pe termen lung si a contributiei acestuia
la obtinerea unui echilibru pe termen scurt. Un fond de rulment pozitiv semnifica faptul ca
intreprinderea detine capitaluri permanente intr-o suma destul de ridicata pentru a putea finanta
integral imobilizarile sale si are lichiditati excedentare care -i permit sa faca fata riscurilor diverse.
Necesarul de fond de rulment reprezinta diferenta dintre necesitatile de finantare ale ciclului de
exploatare si datoriile de exploatare. Acesta este expresia realizarii echilibrului financiar pe termen
scurt, a echilibrului dintre necesarul si resursele de capitaluri circulante – ale exploatarii.
Trezoreria neta releva calitatea echilibrului financiar general al intreprinderii atat pe termen lung cat si
pe termen scurt.
Rentabilitatea Activelor se calculeaza ca raportul dintre profitul net si valoarea totala a activelor,
masurand gradul de rentabilitate a intregului capital investit in companie.
Rata Rentabilitatii Financiare reprezinta raportul dintre profitul net si valoarea totala a capitalului
propriu si masoara gradul de rentabilitate a investitiei facute de actionari.
In cursul anului 2005, Petrom nu a platit dividende, compania raportand pierderi pentru sfarsitul
anului 2004 in urma constituirii de provizioane pentru riscuri si cheltuieli care insa nu vor mai afecta in
viitor rezultatele companiei.
3.5 Evaluarea societatii
Societatea Petrom are o marja a profitului net cu mult peste media sectorului, insa datorita structurii
de finantare a activitatii rentabilitatea economica se situeaza sub medie. Aceasta marja ridicata
precum si rata de crestere a profitului care este mai ridicata comparativ cu societatile analizate ii
determina pe investitori sa accepte un nivel PER situat la un nivel mai ridicat.
Din acest punct de vedere putem afirma ca societatea este evaluata corect in piata, aprecierea cotatiei
depinzand in mare masura de capacitatea acesteia de mentinere a ritmului de crestere.
Petrom este cea mai mare companie romaneasca, actionarul majoritar fiind OMV in urma achizitiei
pachetuIui de actiuni de la stat la finele anului 2004.
Compania detine o cota de piata de aproximativ 35% pe segmentul de rafinare si distributie, avand un
numar de 553 benzinarii, si este urmata de catre Rompetrol si Lukoil.
In ceea ce priveste rezervele, acestea sunt estimate de catre companie la 1 miliard barili echivalent
petrol, capacitatea de rafinare fiind de 8 milioane de tone.
Principalele venituri obtinute sunt cele din explorare si productie, astfel pretul petrolului la nivel
mondial are o insemnatate ridicata asupra veniturilor companiei
Din datele prezentate reiese faptul ca productia atat pe partea din titei si gazolina cat si pe partea de
productie de gaze s-a situat sub nivelul primelor 9 luni din anul 2005 cu aproximativ 8,5% la titei si
5% la gaze.
Rezultatele financiare insa s-au situat peste cele prezentate in perioada similiara a anului 2005, nivelul
EBIT-ului cunoscand o apreciere de 48%.
Rezultatele din partea de rafinare si marketing au afectat intr-o oarecare masura rezultatele obtinute
in urma activitatii de explorare si productie, pierderea operationala fiind de doua ori mai ridicata
comparativ cu primele 9 luni din 2005. Cererea mondiala de titei a crescut in primele noua luni din
2006 cu apx. 0,8% fata de perioada similara a anului 2005, in timp ce productia a crescut cu 1%.
S.C. PETROM S.A. are ca obiect de activitate explorarea si exploatarea zacamintelor de petrol si gaze
naturale de pe uscat si din platoul continental al Marii Negre, rafinarea si prelucrarea titeiului,
transportul si comercializarea produselor petroliere, comercializarea gazelor, importul si exportul de
titei, produse petroliere, utilaje, echipamente si tehnologii specifice.
Petrom este cea mai mare companie petroliera romaneasca, avand o productie integrata, de la
extractie titei si gaze naturale, pana la rafinare si distribusie de carburansi. In incercarea de a
diversifica activitatile de explorare si de a imbunatati rata de inlocuire a rezervelor, Petrom a
achizitionat licente de explorare si producsie aditionale pentru perimetre situate in afara Romaniei.
In prezent cota de piata a Petrom este de aproximativ 30% (estimare sem. I 2005), in scadere de la
45%, fiind amenintata de ceilalti concurenti semnificativi, care si-au anuntat intentia de a-si creste
cota: Rompetrol care are o cifra de afaceri de circa 1,45 mld euro, fata de 2.45 mld euro ale Petrom
tinteste pozitia de lider de piata in urmatorii ani; de asemenea Shell si MOL au drept obiectiv pe
termen mediu si lung detinerea unei cote de 10% fiecare.
In 2010, Petrom va fi liderul industriei de petrol si gaze din Sud-estul Europei. Printr-o dezvoltare
sustinuta si profitabila in toate domeniile noastre de activitate vom:
-atinge o cota de piata de 30% printr-o utilizare a rafinariilor de 95% in Rafinare si Marketing;
Fiind compania cu cel mai mare succes din Romania, vom crea valoare si beneficii pentru angajatii,
clientii, actionarii nostri si pentru economia romaneasca in general.
Petrom opereaza doua rafinarii situate in principalele zone industriale strategice din regiunea sudica si
centrala a Romaniei. Cele doua rafinarii, Arpechim si Petrobrazi reprezinta impreuna circa 40% din
capacitatea totala de rafinare a titeiului din Romania, procesand atat titei din productia interna cat si
din import. Capacitatea operationala a rafinariei Petrobrazi este de 4,5 milioane de tone/an iar cea a
Arpechim de 3,5 milioane tone/an. Titeiul este transportat catre rafinarii printr-o retea de conducte
sau garnituri de tren. Livrarea produselor este realizata prin sistemul de transport feroviar sau prin
camioane.
In 2006, volumul titeiului rafinat a atins nivelul de 6,86 milioane tone, iar rata de utilizare a rafinariilor
a crescut de la 80% in 2005 la 86% in 2006.
Ca urmare a integrarii Romaniei in Uniunea Europeana, legislatia romana s-a aliniat la standardele de
calitate impuse de directiva UE privind carburantii. Incepand cu anul 2007, toti combustibilii
comercializati in Romania trebuie sa aiba un continut de sulf de maximum 50 ppm, iar pana in 2009,
continutul de sulf trebuie de fie de 10 ppm. La sfarsitul anului 2006, ambele rafinarii produceau
intreaga gama de combustibili cu continut de sulf de 50 ppm necesari pe piata interna si aveau
capacitatea de a produce cantitati suficiente de carburanti cu 10 ppm pentru aprovizionarea pietei din
Romania.
Proiectele de investitii se desfasoara conform planului pentru a permite ca pana in 2009 pentru piata
interna sa se produca doar combustibili cu 10 ppm.
Principalul obiectiv al diviziei Rafinare pentru 2007 este continuarea optimizarii si demararea
programelor ambitioase de investitii in cele doua rafinarii. Investitiile in Petrobrazi se vor axa pe
imbunatatirea randamentelor prin cresterea capacitatii la 6 milioane tone si reducerea consumului de
energie, precum si pozitionarea rafinariei ca fiind cea mai mare si mai eficienta din Romania.
Investitiile la Arpechim se vor concentra pe alinierea la standarde si eficientizare.
Lider al pietei romanesti de distributie a carburantilor, Petrom detine cea mai extinsa retea de
distributie in Romania cu aproximativ 600 benzinarii, situate in toate judetele tarii. Compania si-a
consolidat pozitia pe piata regionala unde, in prezent, detine peste 200 de benzinarii in Moldova,
Bulgaria si Serbia (inclusiv benzinariile OMV). In prezent, Petrom beneficiaza de o pozitionare
puternica, de centru operational al grupului OMV in regiunea Europei de Sud - Est, in ceea ce priveste
activitatea de marketing.
Prin investitii semnificative in activitatea de marketing, de cca 500 milioane euro pana in anul 2010,
Petrom se pregateste pentru stabilirea unor noi standarde de calitate, siguranta, incredere si confort
pentru clienti.
Conceptul de statie PETROMV, inaugurat in 2005, reprezinta expresia orientarii catre client a
companiei. Facilitatile pe care le ofera sunt inedite pentru segmentul de distributie, variind de la
serviciile de baza ale unei benzinarii la servicii suplimentare (restaurant, terasa, loc de joaca pentru
copii etc.), precum si un amplu portofoliu de produse. Designul si caracteristicile moderne, serviciile
complexe, precum si prezenta unui brand consacrat cum este Viva, reprezinta atuurile noilor
benzinarii.
Totodata, a fost definitivat si introdus sistemul de administrare a benzinariilor, denumit Full Agency,
care prevede gestionarea benzinariilor de catre parteneri desemnati in baza unor criterii obiective, fapt
ce aduce imbunatatirea serviciilor.
Tab 3.6
Tab 3,7
CONCLUZII SI PROPUNERI
Masurile luate pentru cresterea eficientei,reducerea costurilor vor contribui pe termen lung la
imbunatatirea performantelor financiare ale companiei in ciuda reducerii cotei de piata pentru
vanzarile pe piata interna.
Personalul angajat si cerintele lor personale de dezvoltare sunt un factor decisiv pentru succesul
companiei Petrom. Scopul lor este de a atinge cel mai inalt nivel de pregatire atat in domeniul tehnic
cat si in cel ce tine de conducere.
In 2010 Petrom va fi cea mai importanta companie integrata de petrol si gaze din Sud Estul Europei.
In ceea ce priveste calitatea intreprinderea este interesata sa obtina calitate prin tot ceea ce
face. Calitatea face parte din atitudinea si modul in care se fac afacerile si se regaseste in toate
produsele si serviciile oferite, in toate procedurile de business, in tehnicile de management si in felul in
care isi gestioneaza relatiile.
Petrom este lider pe piata romaneasca de vanzari cu amanuntul, avand o retea de aproximativ 500 de
statii de distributie. In cadrul unei piete in care exista o concurenta din ce in ce mai mare din partea
Rompetrol, Lukoil, Mol si Agip, Petrom are un avantaj categoric prin faptul ca ofera cel mai bun raport
calitate-pret in cadrul celor mai bine plasate statii de distributie.
Numele societatii reflecta lucrurile pe care le reprezinta la prima vedere. Ofera solutii individuale si
personalizate in functie de nevoile clientului. Serviciile prestate de catre socitate sunt o suma de
procese – noi nu vindem motorina sau benzina, ci o varietate de servicii.
Petrom a lansat o noua gama de carburanti acestia sunt produsi in rafinariile Petrom, au un continut
redus de sulf si indeplinesc standardele de calitate ale Uniunii Europene.