Gestiunea Financiara A Intreprinderii

Gestiunea finaciara a intreprinderii
Gestiunea Financiara a Intreprinderii
Prof. Univ. Dr. Anca Gheorghiu Lector Univ. Dr. Corina Ene Asistent Univ. Cristina Burghelea
Gestiunea financiara a intreprinderii
CUPRINS
INTRODUCERE CAPITOLUL I POZITIA SI ECHILIBRUL FINANCIAR AL NTREPRINDERII
1.1. Bilantul contabil document de baza al analizei echilibrului financiar 1.2. Bilantul financiar instrumentul central de analiza a echilibrului financiar patrimonial 1.2.1. Situatia neta expresia drepturilor proprietarilor asupra ntreprinderii 1.2.2. Fondul de rulment expresia realizarii echilibrului financiar pe termen lung 1.2.3. Nevoia de fond de rulment indicatorul echilibrului financiar pe termen scurt 1.2.4. Trezoreria neta expresia realizarii echilibrului financiar 1.3. Mentinerea echilibrului structurilor financiare la S.C.C.A. Hyptextil 1.4. Analiza echilibrului financiar pe baza bilantului functional 1.4.1. Ciclul de productie baza a analizei financiare functionale 1.4.2. Elaborarea bilantului functional la S.C.C.A. Hyptextil
CAPITOLUL II ANALIZA RENTABILITATII NTREPRINDERII PE BAZA CONTULUI DE REZULTATE
2.1. Contul de rezultate documentul de evidentiere a performantelor ntreprinderii 2.2. Tabloul marjelor de acumulare baneasca 2.2.1. Cascada soldurilor intermediare de gestiune 2.2.2. Evidentierea soldurilor intermediare de gestiune la S.C.C.A. Hyptextil 2.3. Capacitatea de autofinantare expresie a potentialului financiar degajat de ntreprindere
CAPITOLUL III DIAGNOSTICUL FINANCIAR AL RENTABILITATII
.1. Sistemul ratelor de eficienta 3.2. Rentabilitatea structurii financiare 3.3. Ratele de rotatie a capitalurilor 3.4. Descompunerea si analiza cauzelor si efectelor determinate de valorile ratelor de rentabilitate CAPITOLUL IV ANALIZA SI EVALUAREA RISCURILOR NTREPRINDERII 4.1. Riscul economic 4.2. Riscul financiar 4.3. Evaluarea riscului de faliment 4.3.1. Modelul Altman 4.3.2. Modelul Canon & Holder 4.3.3. Modelul Centralei bilanturilor din cadrul Bancii Centrale a Frantei
CONCLUZII BIBLIOGRAFIE ANEXE: ANEXA 1 : Bilantul contabil la S.C.C.A. Hyptextil ANEXA 2 : Contul de profit si pierdere al S.C.C.A. Hyptextil
INTRODUCERE
n contextul situatiei economice din Romnia de azi, functionarea eficienta a ntreprinderilor fara o gestiune sanatoasa a resurselor financiare si a utilizarilor acestora nu poate fi conceputa. Gestiunea financiara a ntreprinderii influenteaza n mod direct situatia economica a ntreprinderii, punnd la dispozitie o serie de metode si tehnici de obtinere de capitaluri la costuri reduse si de alocare a acestora n conditii de eficienta maxima. Numai astfel poate fi ndeplinit obiectivul fundamental al ntreprinderii, acela de crestere a patrimoniului actionarilor. Problemele fundamentale cu care se confrunta fiecare firma vizeaza, n principal, stabilirea si consolidarea locului pe care aceasta l ocupa n spatiul economic concret n care activeaza, obiectivul major spre care se ndreapta, costurile implicate si sansele de izbnda. n acest context, firma este determinata sa se raporteze permanent la cererea de piata, trebuie sa anticipeze miscarile concurentei, sa-si autoevalueze resursele de care dispune si sa actioneze n directia cresterii eficientei utilizarii acestora etc. n cadrul gestiunii finantelor ntreprinderii pot fi distinse patru faze: analiza economico- financiara, decizia financiara, gestiunea financiara si planificarea bugetara. Cele patru faze, aparent distincte, functioneaza nsa n interconditionalitate. Analiza economico- financiara, cu rol primordial, cuantifica performantele economico- financiare ale ntreprinderii n termeni de rentabilitate si risc, putnd fi definita ca instrument de supraveghere a activitatii si performantelor acesteia. Analiza economico-financiara prin metodologia, procedeele si tehnicile specifice de care dispune, concura la diagnosticarea starii diferitelor procese si fenomene, le descopera structura, stabileste relatiile de cauzalitate, factorii care le guverneaza, descopera legile formarii si dezvoltarii lor, iar pe aceasta baza ofera conducerii posibilitatea adoptarii deciziilor privind mbunatatirea activitatii n viitor.

Analizei i revine sarcina, ca prin metodele, procedeele si tehnicile pe care le utilizeaza, sa concure la descoperirea mecanismelor factoriale, a intimitat ilor cauzale ale fenomenelor cercetate si pe aceasta baza sa permita diagnosticarea starii acestora n scopul fundamentarii actiunilor de reglare si functionare stabila si eficienta a ntreprinderii n sistemul economiei de piata. Scopul analizei financiare l constituie ntocmirea diagnosticului financiar al ntreprinderii, n vederea evidentierii punctelor forte si a punctelor slabe, adica a starii de sanatate sau de slabiciune financiara a ntreprinderii, precum si a potentialului managementului financia r. Activitatea oricarei ntreprinderi trebuie apreciata att din punct de vedere social ct si din punct de vedere economic prin gradul de asigurare a unei oferte de produse si servicii adecvate care sa asigure satisfacerea cerintelor clientilor deoarece ratiunea ntreprinderii de a exista, este conditionata de capacitatea acesteia de a raspunde n mod stabil nevoilor pietei si de a desfasura o activitate rentabila care sa reflecte sintetic eficienta ntregii activitati economice. Daca concluziile analizei economico- financiare a ntreprinderii sunt
nesatisfacatoare, se impune gasirea si nlaturarea cauzelor situatiilor negative (rentabilitate scazuta sau negativa si/sau un grad sporit de risc). Analiza economico-financiara sta astfel la baza ntregii activitati de gestiune financiara a ntreprinderii, rezultatele acestei analize constituind punctul de plecare al deciziei financiare, al gestiunii financiare si al planificarii bugetare. Toate aceste aspecte statueaza gestiunea financiara a ntreprinderii ca disciplina complexa, de sine statatoare, avnd ca obiect maximizarea valorii patrimoniale a npreprinderii, prin urmarirea aspectelor enumerate mai jos: Asigurarea calitatii si nivelului performantelor; Mentinerea solvabilitatii sau a echilibrului financiar al ntreprinderii; Protectia mpotriva riscurilor legate de instabilitatea mediului financiar. Stabilirea obiectivelor ntreprinderii n domeniul activitatii de productie si comercializare constituie un act decizional privind politicile sale de afaceri. Sistemul ntreprindere este unul deschis, iar realizarea obiectivelor sale presupune un schimb permanent de resurse cu mediul ambiant, care se desfasoara dupa modelul intrare-

transformare-iesire. Marimile de intrare n sistem exprima cantitatea si calitatea materiilor prime, materialelor, energiei, combustibilului, fortei de munca, echipamentelor tehnice, informatiilor, mijloacelor financiare etc. supuse transformarii n scopul obtinerii marimilor de iesire din sistem sub forma produselor, serviciilor prestate si lucrarilor executate destinate satisfacerii unor nevoi sociale. Pentru a-si dovedi viabilitatea, sistemul ntreprindere trebuie sa-si sporeasca posibilitatea de adaptare si stabilitate prin perfectionarea parametrilor de functionare, a structurii si comportamentului sau. Afirmatia este cu att mai viabila cu ct n economiile de piata cele mai multe ntreprinderi si desfasoara activitatea n conditii de risc si incertitudine. Resursele materiale constituie o parte din ansamblul intrarilor n sistemul ntreprindere, care prin combinare si comensurare concura la realizarea iesirilor reprezentnd bunuri si servicii destinate pietei. n mod concret, resursele materiale formeaza suportul material al capitalului fix (mijloace fixe, respectiv active fixe de exploatare) si al capitalului circulant (stocuri, ca element de baza n structura activelor circulante). Ca structuri specifice, activele fixe si cele circulante constituie elementele definitorii, suportul realizarii functiei productive n cadrul sistemului ntreprindere. Principalele obiective ale gestiunii financiar-patrimoniale pot fi sintetizate astfel: stabilirea patrimoniului net, ca forma de evaluare contabila a averii actionarilor; detectarea unor eventuale situatii ale dezechilibrului financiar, care ar putea constitui o amenintare pentru continuitatea exploatarii; stabilirea lichiditatii si solvabilitatii (bonitatea firmei), care intereseaza, n principal, institutiile financiare si de credit; determinarea starii financiare; caracterizarea eficientei elementelor patrimoniale etc. Functia scop a oricarei societati comerciale este de a maximiza averea actionarilor. Realizarea acestui obiectiv este posibila numai prin desfasurarea unei activitati rentabile, profitul net obtinut putnd servi pentru remunerarea imediata a actionarilor, prin dividende, sau pentru remunerarea la termen prin cresterea valorii firmei ca urmare a alocarii acestuia pentru autofinantare.

Rentabilitatea poate fi definita ca fiind capacitatea unei ntreprinderi de a obtine profit prin utilizarea factorilor de productie si a capitalurilor, indiferent de provenienta acestora. Rentabilitatea este una din formele cele mai sintetice de exprimare a eficientei ntregii activitati economico- financiare a ntreprinderii, respectiv a tuturor mijloacelor de productie utilizate si a fortei de munca, din toate stadiile circuitului economic: aprovizionare, productie si vnzare. Pentru exprimarea rentabilitatii se utilizeaza doua categorii de indicatori: profitul si ratele de rentabilitate. Marimea absoluta a rentabilitatii este reflectata de profit, iar gradul n care capitalul sau utilizarea resurselor ntreprinderii aduc profit este reflectat de rata rentabilitatii (indicator al marimii relative a rentabilitatii). Avnd n vedere cele prezentate mai sus, interconditionalitatea existenta ntre activitatea financiara a ntreprinderii si activitatea ei de ansamblu, nu se poate delimita strict functia financiara, n afara economiei reale a firmei. Esantionul de date utilizat pentru studiile de caz care completeaza expunerea teoretica din lucrarea de fata este constituit din conturile anuale elaborate de S.C.C.A. Hyptextil Bucuresti. Societatea Comerciala Cooperatista pe Actiuni Hyptextil Bucuresti a fost constituita ca persoana juridica romna n conditiile legii prin contractul de societate si statut. A fost nregistrata la Registrul Comertului cu numarul J40/29389/1992. Societatea este nregistrata la Administratia Financiara a sectorului 3, Bucuresti, avnd codul unic de nregistrare 331349, atribut fiscal R. Sediul S.C.C.A. Hyptextil este n Bucuresti, strada Smrdan nr. 11, sector 3. Societatea a fost constituita pe perioada nelimitata. Codul CAEN 1772 Fabricarea de articole de tricotaje, stabilit de societate, presupune realizarea urmatoarelor operatiuni, care se constituie n obiectul de activitate al societatii: lucrari la comanda si prestari de servicii pentru populatie, unitati proprii si alti beneficiari din tara si strainatate; productie de bunuri de consum pentru intern si export; realizarea de produse prin cooperare cu persoane fizice si juridice autorizate din tara si strainatate si executarea de lucrari solicitate de acestea; productia n domeniul industriei confectiilor, tricotejelor, marochinarie, cosmetica, obiecte de podoaba, obiecte decorative, industrie alimentara si alte asemenea;

comert cu ridicata si cu amanuntul de bunuri din activitatea proprie de productie, ct si din alte operatiuni, potrivit necesitatilor reale prin unitate proprie sau n cooperare cu alte unitati; partic iparea cu capital propriu la societati mixte cu capital particular, de stat sau cooperatist, cu parteneri romni sau straini; prestari servicii; import export cu marfuri generale; alte activitati economice, financiare si sociale care nu sunt interzise de lege. Principalele documente financiare care reflecta activitatea acestei societati n perioada de referinta (Anul 1-3) sunt sintetizate n anexele lucrarii, astfel: Anexa 1 Bilantul contabil; Anexa 2 Contul de rezultate.
Datele furnizate prin interme diul acestor documente reprezinta baza pentru calculele indicatorilor de echilibru financiar efectuate pentru exemplificarea concreta a analizei financiare. De asemenea, pe baza acestor documente de raportare financiara a fost elaborat sistemul dezvoltat de documente necesar analizei, au fost fundamentate concluziile si au fost sugerate solutiile pertinente si viabile pentru ameliorarea situatiei financiare a ntreprinderii.
CAPITOLUL I. ANALIZA POZITIEI SI A
ECHILIBRULUI FINANCIAR
Echilibrul financiar al ntreprinderii este o notiune care se refera la armonizarea resurselor financiare aflate la dispozitia ntreprinderii cu nevoile de finantare pe care le impun diferitele functii ale ntreprinderii la un moment dat. Varietatea resurselor si a utilizarilor acestora, asa cum reies din bilant, duce la abordari diferite privind elaborarea bilantului: Bilantul patrimonial care regrupeaza elementele de activ n functie de scaderea duratei n care acestea se vor transforma n moneda, iar eleme ntele de pasiv, n functie de cresterea duratei la care acestea vor deveni scadente. Bilantul functional prezinta o imagine a resurselor si utilizarilor, grupate dupa functiile carora le sunt destinate n cadrul ntreprinderii. Regruparea acestor elemente pentru functiile de investitii, finantare, respectiv exploatare, are meritul de a evidentia modul n care nevoile unei functii sunt satisfacute din resursele destinate acelei functii (caz n care se poate vorbi de echilibru), sau din resurse afectate altei destinatii (caz n care este vorba de un dezechilibru functional).
Corespunzator diferentierii prezentate mai sus se fundamenteaza cele doua studii ale echilibrului financiar al ntreprinderii, respectiv analiza echilibrului patrimonial si analiza echilibrului financiar functional.
1.1. Bilantul contabil document de baza al analizei echilibrului financiar

Contabilitatea este singura forma a evidentei economice care reflecta ntreaga activitate economica a unitatilor patrimoniale. Ea realizeaza acest lucru, nu ca un scop n sine, ci pentru a asigura informatiile necesare fundamentarii deciziilor de conducere economica, pentru a asigura gestiunea patrimoniala si pentru a se cunoaste rezultatele activitatii economice. Multa vreme, secole n sir, informatia contabila a deservit cu succes aceste teluri, s-a impus ca fiind necesara, a fost folosita si de comercianti si de bancheri si de administratia localitatilor. Pe o anumita treapta a dezvoltarii economico-sociale, activitatea economica s-a amplificat n mod deosebit si, corespunzator, s-a amplificat informatia contabila. Au aparut mari ntreprinderi industriale, s-a dezvoltat transportul maritim apoi cel feroviar, au aparut ramuri noi folosind unele cercetari stiintifice n domeniul fizicii si al chimiei etc. Cresterea cantitatii si diversitatii informatiei contabile, legata de progresul economic mondial, a ngreunat folosirea ei n conducerea activitatilor economice. Informatia contabila, acum numeroasa si diversificata, nu putea fi folosita cu usurinta de conducatori. n aceste conditii s-a simtit nevoia unor masuri de sistematizare si generalizare a informatiei contabile, aceasta ducnd la usurarea folosirii ei. Asa se face ca, din necesitati practice, dar si prin contributia a numerosi reprezentanti ai gndirii contabile, contabilitatea si-a creat o serie de posibilitati de sistematizare si generalizare a informatiei sale, dintre care cea mai importanta lucrare a primit numele de bilant. Asadar, bilantul reprezinta un instrument contabil despre care se vorbeste din cele mai vechi timpuri, ca situatie finala a unei activitati desfasurate. Aristotel, n lucrarea Politica vorbeste despre bilantul preventiv, respectiv despre bugetul de venituri si cheltuieli, iar autorul italian Branbilla vorbeste despre
10

bilantul cetatii Treviza din 1341. Alti autori mentioneaza ncheierea, n anul 1368, a unui bilant al cetatii Roma, iar mai trziu al orasului Milano 1 . Principiul dublei reprezentari a patrimoniului nseamna ca n bilant se afla nscris patrimoniul dar privit din doua puncte de vedere. Pe de o parte este privit din punct de vedere al formei sale concrete si astfel patrimoniul mbraca forma de active imobilizate si active circulante. Pe de alta parte, acelasi patrimoniu este privit n bilant din punct de vedere al provenientei si astfel privit, patrimoniu mbraca forma de surse patimoniale. Cu timpul, cele doua parti ale bilantului au capatat si denumiri proprii,
caracteristice. Astfel, partea stnga a bilantului poarta denumirea de activ. n a ceasta parte se reflecta patrimoniul unitatii din punct de vedere al formei sale concrete, respectiv n activ se gasesc activele imobilizate si activele circulante. Denumirea de activ, data partii din stnga bilantului nu este ntmplatoare, ci este data de o principala caracteristica ce o au componentele sale, respectiv ele sunt deosebit de active, n sensul ca se afla ntr-o continua miscare dintr-o stare fizica de existenta n alta. Astfel, de exemplu, activele banesti se consuma cumparnd materie prima, acestea se consuma devenind produse finite si ele se vnd transformndu-se din nou n bani. Partea dreapta a bilantului, a fost denumita pasiv , unde se gaseste tot patrimoniul, dar privit din punct de vedere al provenientei, deci n pasiv se gasesc sursele patrimoniale. Denumirea de pasiv data partii din dreapta bilantului, nici ea nu este ntmplatoare, ci provine de la o caracteristica principala ce o au componentele sale, si anume tendinta lor relativ statica. Si ele se modifica n timp, dar mult ma i lent dect se petrec faptele n activ. n activitatea practica, de ctiva ani, bilantul nu mai are din punct de vedere grafic, forma asemanatoare unei balante cu doua laturi, ci are forma de tabel n care cele doua parti se succed. Aceasta nsa nu schimb a cu nimic esenta fenomenului. O forma grafica a bilantului este prezentata n tabelul 1.1..
Octavian Bojian Bazele contabilitatii, Ed. Eficient, Bucuresti, 1997
11

Tabelul 1.1. B I L A N T U L ......... ncheiat la data de ............ ACTIV ACTIVE PATRIMONIALE Ceea ce poseda societatea (bunuri si creante) PASIV SURSE PATRIMONIALE Ceea ce datoreaza societatea actionarilor (capitaluri) Ceea ce datoreaza societatea tertilor (datorii) TOTAL ACTIV TOTAL PASIV
Abordarile contemporane privind bilantul contabil au n vedere conceptul de patrimoniu privit sub aspect juridic, economic si economico-juridic. Aceasta din urma acceptie a patrimoniului ( economico-juridica ) l defineste ca ansamblul bunurilor ( corporale si necorporale ) al drepturilor si obligatiilor ce caracterizeaza situatia unei entitati patrimoniale la un moment dat. Bilantul cuprinde evaluate elementele patrimoniale, respectiv posturile bilantiere n doua momente. La ncheierea exercitiului financiar precedent si la ncheierea exercitiului financiar pentru care s-a ntocmit. Plecnd de la conceptul de patrimoniu, bilantul poate fi analizat din mai multe unghiuri. Astfel conceput, bilantul are n primul rnd o importanta economica n sensul ca fiecare post bilantier contine informatii despre un element patrimonial de care agentul economic are nevoie pentru a-si desfasura activitatea n bune conditii. Orice activ imobilizat sau circulant, orice sursa, orice proces economic, fie ca are forma de cheltuieli sau forma de venituri, satisfac anumite necesitati economice ale unitatii patrimoniale, creeaza conditiile necesare pentru ca agentul economic sa participe la activitati din sfera productiei si cea a circulatiei. Din punct de vedere economic, bilantul dezvaluie capitalurile titularului de patrimoniu. Capitalurile sunt prezentate att sub aspectul originii lor, sub forma resurselor ( aporturi de capital, rezerve, datorii, beneficii etc. ), ct si al modului de
12

utilizare ( bunuri economice, creante, pierderi etc. ). Rezultatul acestui mod de interpretare l constituie ecuatia economica a bilantului: UTILIZARI = RESURSE sau ACTIV = PASIV
Bilantul privit din punct de vedere economic permite sa se raspunda la sfrsitul exercitiului la ntrebari de natura urmatoare: de unde vin fondurile necesare finantarii necesitatilor ntreprinderii?, care a fost ntrebuintarea data resurselor de care ntreprinderea a dispus?. Este de remarcat n acelasi timp si importanta juridica a bilantului corespunzator personalitatii juridice pe care unitatea patrimoniala o are. De exemplu, n activ sunt elemente patrimoniale, respectiv posturi bilantiere ce exprima relatii juridice, contractuale, cu alti agenti economici sau chiar cu persoane fizice. Postul bilantier "Clienti", postul bilantier "Debitori diversi" sau postul bilantier " Decontari cu asociatii privind capitalul", sunt doar cteva exemple de posturi bilantiere cu proeminenta valoare juridica. n ceea ce priveste pasivul bilantului, toate posturile bilantiere au importanta juridica, exprimnd relatii de acest fel. De exemplu, postul bilantier "Capital social", la fel postul bilantier "Furnizori", postul bilantier "Personal - remuneratii datorate" sau "Dividende de plata". Evident ca ntre importanta economica a bilantului si cea juridica exista relatii de interconditionare, n care principala este importanta economica. Aceasta nseamna ca nu poate exista importanta juridica fara importanta economica, pe cnd invers este posibil ca unele posturi bilantiere cu importanta economica sa nu aiba n acelasi timp si importanta juridica. Asadar, abordarea juridica a bilantului are ca rezultat evidentierea n activ a drepturilor de proprietate si de creanta, iar in pasiv a datoriilor ntreprinderii fata de terti si datoriile acesteia fata de aportorii de capitaluri. Din punct de vedere procedural, relatia de baza ce decurge dintr-o astfel de interpretare este:
13

S=A- D unde: S situatia neta; A active; D datorii. Situatia neta constituie valoarea datoriilor ntreprinderii fata de asociati sau, altfel spus, valoarea drepturilor pe care le poseda proprietarii asupra entitatii patrimoniale. ntro acceptiune mai larga, situatia neta este echivalenta capitalurilor proprii. Bilantul nu cuprinde numai situatia patrimoniala la un moment dat, ci el are si importanta de a oglindi rezultatele financiare finale prin prezenta n bilant, ca post bilantier distinct, elementul patrimonial "Profit si pierdere". Acest post bilantier se gaseste totdeauna n pasivul bilantului. Deci, o alta grupa de abordari se concentreaza asupra capacitatii bilantului de a raspunde nevoilor analizei economico- financiare. Bilantul este considerat n contabilitate ca o stare pe loc. El se ntocmeste pe baza celorlalte informatii contabile. n aceste cond itii, pentru ca un bilant sa fie calitativ superior, trebuie ca nsasi contabilitatea sa fie organizata si realizata la un nivel superior. n conformitate cu legislatia financiar-contabila, toate unitatile patrimoniale, inclusiv institutiile, trebuie sa ntocmeasca bilant si sa- l prezinte la termen, catre Directia Generala Judeteana a Finantelor Publice. Pe baza celor prezentate despre bilant, se pot trage urmatoarele concluzii: a - bilantul este un tablou ce reflecta n expresie valorica si ntr-o forma sistematizata, situatia patrimoniului agentilor economici, la un moment dat, precum si rezultatele financiare finale obtinute de acestia; b - sistematizarea informatiei contabile n bilant se face n trepte si duce la obtinerea unor indici si indicatori din ce n ce mai sintetici, cu valoare sporita pentru fundamentarea deciziilor de conducere economica; c - ntre activul si pasivul bilantului, trebuie sa existe o deplina egalitate, numita egalitate bilantiera. Aceasta deoarece la baza ntocmirii bilantului sta principiul dublei reprezentari a patrimoniului ceea ce face ca orice post bilantier din activ sa aiba o sursa
14

de provenienta n pasiv, dupa cum oricarei surse prezente n pasivul bilantului sa-i corespunda un activ patrimonial, prezent n partea stnga a bilantului.
1.2. Bilantul financiar instrumentul central de analiza a echilibrului financiar patrimonial

Analiza lichiditate exigibilitate a situatiei financiare a ntreprinderii are la baza elaborarea bilantului financiar. Acesta se prezinta similar unui cont. Activele sunt asimilate utilizarilor, fiind structurate n functie de cresterea gradului de lichiditate, iar pasivele sunt considerate resurse, fiind structurate n ordinea crescatoare a gradului de exigibilitate. Drept urmare, elementele de activ vor fi structurate n ordinea descrescatoare a termenului la care acestea se vor materializa n moneda lichida. Separnd aceasta ierarhie a activelor n imobilizari (caracterizate prin durata de rotatie mai mare de un an) si activele circula nte (cu lichiditate mai mica de un an) va rezulta structura nevoilor de finantare: ntrebuintari permanente , respectiv ntrebuintari temporare . Elementele de pasiv sunt ordonate n functie de scadenta acestora. Astfel, se vor nscrie mai nti capitalurile proprii (capital social, rezerve, subventii, provizioane reglementate), respectiv datoriile pe termen mediu si lung, a caror scadenta depaseste un an. Aceste elemente vor fi asimilate resurselor permanente . Restul datoriilor, caracterizate printr-o scade nta mai apropiata de un an, sunt ncadrate resurselor temporare . Clasificarile prezentate mai sus sunt arbitrare, evidentiindu-se cteva situatii n care ncadrarea n structura bilantului nu este fidela scadentei: Imobilizarile financiare, spre exemplu, sunt elemente foarte usor vandabile si pot fi convertite n lichiditati ntr-o perioada mai mica de un an. Totusi, conventional, bilantul financiar le asimileaza utilizarilor permanente; Creantele incerte si stocurile nevandabile sunt incluse la active tem porare, cu toate ca durata de valorificare a acestora poate depasi aceasta perioada;
15

Creditele bancare curente, acordate ntreprinderii n mod cvasicontinuu pot fi ncadrate resurselor permanente tocmai datorita acestei
caracteristici, si nu resurselor temporare. n urma clasificarilor prezentate viznd structurarea utilizarilor si resurselor, rezulta urmatoarea configuratie a bilantului financiar prezentata n figura 1.1..
ALOCARI PERMANENTE Active imobilizate (>1 an) - imobilizari necorporale - imobilizari corporale - imobilizari financiare NEVOI TEMPORARE Active circulante (<1 an) - stocuri - creante clienti - active de trezorerie (titluri de plasament si disponibilitati)
RESURSE PERMANENTE Capitaluri permanente - capital social - prime legate de capital - rezerve - profit net nerepartizat - provizioane pentru riscur i si cheltuieli (>1 an) - datorii financiare (>1 an) RESURSE TEMPORARE Datorii pe termen scurt - Furnizori - Salariati - Stat; banci
EXIGIBILITATE
ntrebuintarilor stabile, se constituie un fond de rulment care apare ca o marja de 16
LICHIDITATE
Figura 1.1. Bilantul functional schematizare
Compunerea pe orizontala a bilantului financiar poate fi interpretata astfel: a Partea superioara a bilantului reflecta structura financiara prin stabilitatea elementelor din care este alcatuit. Compararea resurselor stabile cu ntrebuintarile stabile pune n evidenta echilibrul financiar pe termen lung. a Partea inferioara a bilantului reflecta echilibrul financiar pe termen scurt prin evidentierea conjuncturii economice si a ciclului de activitate.
n situatia n care marimea surselor permanente este mai mare dect cea a

securitate financiara 2 , de fapt un surplus de resurse durabile care poate fi utilizat pentru rennoirea activelor circulante. Pe baza datelor puse la dispozitie de S.C.C.A. Hyptextil, am ntocmit bilantul financiar al ntreprinderii, care, sintetizat pe trei exercitii (Anul 1-3) se prezinta astfel (Tabelul 1.2.): BILANT FINANCIAR - mii lei UTILIZARI Imobilizari necorporale Imobilizari corporale Imobilizari financiare Anul 1 0 7.329.706 82.610 Anul 2 0 7106352 118.086 Anul 3 RESURSE Anul 1 57280 5035842 0 2210588 7303710 0 0
Tabelul 1.2.
Anul 2 57280 5035842 0 2246263 7339385 0 0 Anul 3 57280 5035842 0 2594800 7687922 0 0
NEVOI PERMANENTE Stocuri Clienti, furnizori debitori, alte creante Disponibilitati n banci, casa etc.
7412316 971753
7224438 1242824
0 Capital social Diferente din 6852401 reevaluare Rezultat reportat 120.557 Fonduri diverse CAPITALURI PROPRII Datorii cu scadenta 6972958 mai mare de 1 an Proviz ioane pentru 1405981 riscuri si cheltuieli
203059 1170329
116167 1151915
176750 CAPITALURI 967864 PERMANENTE Datorii financiare Furniz ori, clienti creditori, alte datorii 2550595 Credite bancare curente RESURSE TEMPORARE TOTAL 9523553 RESURSE 7303710 0 7339385 0 7687922 0
NEVOI TEMPORARE
2453747 0 2453747 9757457
2395959 0 2395959 9735344
1835631 0 1835631 9523553
2345141
2510906
TOTAL NEVOI
9757457
9735344
Georgeta Vintila Gestiunea financiara a ntreprinderii, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 2003
17

Reprezentarea sintetica a bilantului financiar la S.C.C.A. Hyptextil poate fi realizata dupa cum urmeaza (Figura 1.2.). ACTIV IMOBILIZAT NET Anul 1: Anul 2: Anul 3: 7412316 7224438 6972958 CAPITALURI PROPRII 7303710 7339385 7687922
ACTIV CIRCULANT NET
DATORII PE TERMEN LUNG 0 DATORII PE TERMEN SCURT
Anul 1: Anul 2: Anul 3:
2345141 2510906 2550595
2453747 2395959
1835631
Figura 1.2. Reprezentare sintetica Anul 1-3
1.2.1. Situatia neta expresia drepturilor proprietarilor asupra ntreprinderii

Echilibrul financiar poate fi considerat realizat atunci cnd masa resurselor stabile este superioara nevoilor permanente ale ntreprinderii. Excedentul de auto finantare care se degaja din acest surplus de resurse permanente reprezinta n fapt efectul pozitiv al ntregii activitati desfasurate de ntreprindere. Daca resursele stabile sunt inferioare valoric utilizarilor permanente se impune alocarea unei parti din resursele pe termen scurt nevoilor permanente, scadenta resurselor fiind iminenta scadentei activelor. n acest caz se poate vorbi de un dezechilibru financiar. Analiza patrimoniala are ca prima etapa determinarea activului net contabil, expresia cea mai simpla a valorii patrimoniului ntreprinderii. Acest indicator se
18

calculeaza ca diferenta ntre activul total (suma bunurilor din patrimoniul ntreprinderii, exclusiv activele fictive) si suma datoriilor contractate. Acelasi rezultat va fi obtinut prin nsumarea capitalului social cu rezultatele sau rezervele care se cuvin asociatilor. Pornind de la abordarea juridica a bilantului ( 1.1.) se desprinde conceptul de Situatie Neta (SN). Situatia neta este expresia valorica a drepturilor pe care le poseda proprietarii asupra ntreprinderii:
Situatia Neta = Activ Datorii Totale
O situatie neta pozitiva denota o gestiune economica sanatoasa. Cresterea valorii acestui indicator poate fi datorata reinvestirii unei parti din profit si reprezinta un mod de evidentiere a atingerii obiectivului primordial al gestiunii financiare, maximizarea valorii patrimoniale. O situatie neta negativa este rezultanta ncheierii cu pierderi a exercitiilor financiare anterioare si semnaleaza o probabila stare prefalimentara a ntreprinderii. n acest caz, asa cum rezulta din relatia de calcul, activele nu pot acoperi datoriile ntreprinderii. Ramnnd neacoperite, datoriile cad n sarcina creditorilor, care si-au asumat riscul de insolvabilitate.
Pentru determinarea ratei reale de crestere a indicatorilor s-a utilizat urmatoarea relatie de calcul:
Crestere relativa reala =
Crestere relativa nominala - Rata inflatiei 1 + Rata inflatiei
19
Gestiunea financiara a intreprinderii 1.2.2. Fondul de rulment expresia realizarii echilibrului financiar pe termen lung
Fondul de rulment constituit la nivelul ntreprinderii permite acesteia sa faca fata fara dificultati diverselor riscuri care se manifesta pe termen scurt. Acest instrument garanteaza solvabilitatea, aflndu-se la dispozitia ntreprinderii n caz de probleme de natura comerciala (scaderea vnzarilor, ntrzierea ncasarilor de la clienti, accelerarea platilor catre furnizori etc.). Fondul de rulment este expresia realizarii echilibrului financiar pe termen lung si a contributiei acestuia la finantarea echilibrului pe termen scurt. Nenscrierea fondului de rulment ntr-un post distinct din pasivul bilantier este consecinta gestiunii unitare si globale a fondurilor ntreprinderii, fara a distinge fondurile destinate investitiilor de cele pentru productie (exploatare). Utilizarea globala permite ntreprinderii alocarea fondurilor acolo unde nevoia de finantare impune acest lucru. Provenienta surplusului de resurse permanente duce la distingerea a doua acceptiuni asupra fondului de rulment: Fondul de rulment financiar se determina pe baza bilantului financiar, fara a tine cont de structura resurselor durabile. Acest indicator poate fi calculat n doua moduri, rezultatul fiind nsa acelasi:
Ca diferenta ntre capitalurile permanente si utilizarile stabile:

FRF = Capitaluri permanente (exclusiv amortizari si provizioane) sau FRF = Capitaluri permanente (plus amortizari si provizioane) Nevoi permanente (valoarea bruta) Nevoi permanente (valoarea neta)
20
Din relatia de mai sus, specifica modelului financiar francez, se deduce ca fondul de rulment reprezinta partea capitalurilor permanente care nu este folosita pentru finantarea nevoilor permanente, fiind disponibila pentru acoperirea nevoii de finantare din partea de jos a bilantului.
Ca diferenta ntre activul circulant net si datoriile pe termen scurt:

FRF = Activ circulant net (cu lichiditate < 1 an) Datorii mai mici de 1 an si pasive de trezorerie
Aceasta relatie, specifica sistemelor contabile anglo-saxone, evidentiaza prin fondul de rulment un surplus de active circulante nete n raport cu datoriile pe termen scurt.
n functie de valorile pe care le ia indicatorul Fondul de Rulment Financiar, pot apare trei situatii diferite ale echilibrului financiar: 1. Capitaluri permanente > Activ imobilizat net FRF > 0 Capita lurile permanente acopera o parte din nevoia de finantare a activelor circulante, egala cu marimea fondului de rulment. Aceasta situatie pune n evidenta fondul de rulment financiar ca expresie a realizarii echilibrului financiar pe termen lung . 2. Capitaluri permanente < Activ imobilizat net FRF < 0 O astfel de situatie denota absorbirea unei parti din resursele temporare pentru finantarea unor nevoi permanente, ceea ce echivaleaza cu un dezechilibru financiar. Daca n cazul ntreprinderilor care au ca obiect de activitate comertul, acest dezechilibru este permis, datoriile financiare catre furnizori fiind asimilate n acest caz resurselor permanente datorita continuitatii acestora, n cazul ntreprinderilor cu activitate industriala, situatia este deosebit de periculoasa att sub aspectul nevoii de rambursare a
21

datoriilor pe termen scurt (care au finantat imobilizarile nainte ca acestea sa intre n functiune, sau naintea degajarii surplusului de moneda din vnzari, corespunzator amortizarii), ct si sub aspectul costului ridicat de procurare a creditelor pe termen scurt, uneori n conditii de dobnda, penalitati, rambursare si garantare mai putin avantajoase dect n cazul creditelor pe termen mediu sau lung. 3. Capitaluri permanente = Activ imobilizat net FRF = 0 Acest caz, foarte putin probabil sa apara n practica, denota o armonie totala a structurii resurselor cu necesitatile de alocare a acestora.
Cele trei situatii de realizare a echilibrului sunt prezentate grafic n figurile 1.3., 1.4. si 1.5..
1. Capitaluri permanente > Activ imobilizat net FRF > 0
ACTIV IMOBILIZAT NET
CAPITALURI PROPRII FR propriu
ACTIV CIRCULANT NET
DATORII PE TERMEN LUNG DATORII PE TERMEN SCURT
FRF
FR mprumutat
Figura 1.3. Cazul FRF > 0
22
2. Capitaluri permanente < Activ imobilizat net FRF < 0
ACTIV IMOBILIZAT NET FRF propriu negativ FR mprumutat
CAPITALURI PROPRII DATORII PE TERMEN LUNG
FRF negativ
ACTIV CIRCULANT NET
DATORII PE TERMEN SCURT
Figura 1.4. Cazul FRF < 0
3. Capitaluri permanente = Activ imobilizat net FRF = 0
ACTIV IMOBILIZAT NET
CAPITALURI PROPRII
ACTIV CIRCULANT NET
DATORII PE TERMEN SCURT
Figura 1.5. Cazul FRF = 0
23

Prin prisma relatiei (2) si comparnd suma elementelor de activ circulant net cu datoriile pe termen scurt, se vor regasi aceleasi situatii evidentiate mai sus, interpretarea acestor conjuncturi fiind urmatoarea: 1. Activ circulant net > Datorii pe termen scurt FRF > 0 Activele circulante se transforma n moneda lichida ntr-un termen mai mic de un an permitnd astfel nu numai rambursarea integrala a datoriilorpe termen scurt, dar si degajarea de lichiditati execedentare, care confera ntreprinderii o perspectiva favorabila. 2. Activ circulant net < Datorii pe termen scurt FRF < 0 Activele circulante care se vor transforma n moneda sunt insuficiente pentru a acoperi datoriile pe termen scurt. Dezechilibrul poate fi nsa numai aparent daca scadenta medie a activelor circulante este mai apropiata dect a datoriilor pe termen scurt, acesta fiind cazul societatilor comerciale. 3. Activ circulant net = Datorii pe termen scurt FRF = 0 Activele circulante acopera n totalitate, fara a degaja vreun excedent, datoriile pe termen scurt. Fondul de rulment propriu este expresia excedentului de capitaluri proprii asupra imobilizarilor nete, nelund deci n calcul datoriile pe termen lung. Meritul acestui indicator este faptul ca pune n evidenta gradul de de autonomie financiara a ntreprinderii. Relatia de calcul care permite determinarea acestui indicator este urmatoarea:
FRF propriu = Capitaluri proprii - Imobilizari nete
Fondul de rulment mprumutat reflecta fractiunea din fondul de rulment care nu este acoperita de capitalurile proprii:
FRF mprumutat = FRF - FRF propriu 24

Acest indicator evidentiaza masura ndatorarii pe termen lung pentru finantarea nevoilor pe termen scurt. n cazul existentei unui fond de rulment propriu negativ, fondul de rulment mprumutat asigura ntreprinderea mpotriva insolvabilitatii numai pna la scadenta acestor datorii, nu si n perspectiva.
1.2.3. Nevoia de fond de rulment indicatorul echilibrului financiar pe termen scurt
Avnd ca finalitate evidentierea echilibrului care trebuie mentinut ntre nevoile temporare si resursele temporare, bilantul financiar sta la baza unui alt indicator de echilibru, denumit nevoia de fond de rulment (NFR). Relatia de calcul a acestui indicator este urmatoarea: NFR = Nevoi Temporare (fara disponibilitati) Resurse Temporare (exclusive credite bancare pe termen scurt)
O valoare pozitiva a acestui indicator pune n evidenta un surplus de nevoi temporare (stocuri si creante) nefinantate de resurse pe termen scurt. Aceas ta situatie poate fi considerata normala atunci cnd este rezultatul unei politici de investitii privind cresterea nevoii de finantare a ciclului de exploatare. Daca nu este cazul aplicarii unei astfel de politici, nevoia de fond de rulment pozitiva este expresia unui decalaj nefavorabil ntre lichiditatea stocurilor si creantelor si exigibilitatea datoriilor de exploatare, ceea ce se traduce prin ncetinirea ncasarilor si urgentarea platilor. Grafic, fenomenul poa te fi prezentat ca n figura 1.6..
25

Achitarea furnizorilor
Aprovizionare
ncasare contravaloare
timp Stocaj + vnzare
timp
Deficit de trezorerie
Figura 1.6. Decalajele nefavorabile ntre ncasarea clientilor si plata furnizorilor
Nevoia de fond de rulment negativa semnifica un surplus de resurse temporare n raport cu nevoile temporare. Aceasta este o situatie favorabila pentru ntreprindere atunci cnd este rezultatul accelerarii rotatiei activelor circulante si al angajarii de datorii de exploatare cu scadente mai mari. Aceasta situatie favorabila, ntlnita ndeosebi la ntreprinderile cu activitate de comert este prezentata n figura 1.7.: ncasare contravaloare Achitarea furnizorilor
Aprovizionare
timp Stocaj + vnzare
Excedent de trezorerie
timp
Figura 1.7. Decalajele favorabile ntre ncasarea clientilor si plata furnizorilor
26

Aceasta situatie, tradusa printr-o nevoie de fond de rulment de semn negativ si de marime egala cu surplusul de resurse temporare atrase este avantajoasa pentru8 ntreprindere deoarece nevoia de fond de rulment se constituie ntr-o resursa pe termen scurt. Aceasta nevoie nu mai trebuie finantata, ci, dimpotriva, ea finanteaza fondul de rulemnt, degajnd o trezorerie neta pozitiva.
1.2.4. Trezoreria neta expresia realizarii echilibrului financiar

Analiza patrimoniala urmareste determinarea acestui indicator ca diferenta ntre fondul de rulment financiar si nevoia de fond de rulment pentru a evidentia modul n care ntreprinderea dispune n mod real de moneda acumulata. Relatia de calcul pentru determinarea trezoreriei nete este urmatoarea: Trezoreria Neta = Fond de Rulment Nevoia de Fond de Rulment O valoare pozitiva a trezoreriei nete evidentiaza ntregul echilibru financiar al ntreprinderii. Prin constituirea unui fond de rulment superior nevoii de finantare pe termen scurt, execedentul de finantare, expresia cea mai concludenta a eficientei activitatii, se va regasi sub forma disponibilitatilor banesti n conturi bancare si n casa. Aceasta mbogatire a trezoreriei este o situatie favorabila pentru ntreprindere care astfel beneficiaza de lichiditati care pot fi utilizate fie pentru rambursarea datoriilor pe termen scurt, fie pentru efectuarea de plasamente pe piata financiara. n acest caz, pe lnga consolidarea echilibrului financiar, trezoreria neta permite atingerea autonomiei financiare pe termen scurt. mbogatirea continua a trezoreriei prin obtinerea unei trezorerii nete pozitive de-a lungul mai multor exercitii succesive este rezultatul unei rentabilitati economice ridicate care da posibilitatea plasarii rentabile a surplusului de disponibilitati pentru ntarirea pozitiei ntreprinderii pe piata. Trezoreria neta negativa nregistrata ca urmare a insuficientei fondului de rulment de a acoperi nevoia de finantare a activelor circulante, semnifica un dezechilibru financiar, un deficit monetar care trebuie acoperit prin contractarea de credite pe termen
27

scurt. n acest caz ntreprinderea se vede pusa n situatia dependentei de resursele financiare externe. Aceasta situatie, defavorabila, impune obtinerea celui mai mic cost de procurare a noilor surse de finantare. Daca fondul de rulment acopera strict nevoia de fond de rulement, fara a degaja excedent de trezorerie, se poate vorbi de asigurarea unui echilibru perfect al trezoreriei. n acest caz se impune analiza variatiilor nevoii de fond de rulment pentru a nu ameninta acest fragil echilibru.
Indicatorii prezentati au fost calculati n scopul exemplificarii pe baza datelor bilantiere puse la dispozitie de S.C.C.A. Hyptextil.
EVOLUTII INDICATORI Tabelul 1.3. Crestere absoluta -Mii lei-25716 -61391 35675 -192534 -0,003 -541071 -0,025 348537 600017 600017 0 39689 -560328 600017 600017 600017 0 0,005 2,06 2,06 0 0,07 -0,02 2,06 2,06 2,06 0 Crestere relativa Nominala -0,02 -0,225 0,047 5,22 5,22 0 0,02 -0,23 5,22 5,22 5,22 0 Reala -0,235 -0,201 -0,119 1,51 1,51 0 -0,12 -0,20 1,87 1,51 1,51 0 -0,14 -0,32 -0,227 4,46 4,46 0 -0,11 -0,33 4,46 4,46 4,46 0
Anul 1 -mii leiActiv Datorii Situatia neta FRF FR propriu FR mprumutat Nevoi temporare Resurse temporare NFR FR NFR TN 9769244 2465534 7303710 -108606 -108606 0 2345141 2453747 -108606 -108606 -108606 0
Anul 2 -mii lei9743528 2404143 7339385 114947 114947 0 2510906 2395959 114947 114947 114947 0
Anul 3 -mii lei9550994 1863072 7687922
714964 223553 714964 223553 0 0
2550595 165765 1835631 -57788
714964 223553 714964 223553 714964 223553 0 0
28
8000000 7000000 6000000 5000000 4000000 3000000 2000000 1000000 0 -1000000 Anul 1 Situatia neta Anul 2 FR NFR TN Anul 3
Figura 1.8. Evolutia indicatorilor
n urma calculelor se observa ca situatia neta este egala cu capitalurile proprii evidentiate n bilantul financiar pe cele trei exercitii consecutive. Daca n anul 2 se observa o usoara crestere fata de anul 1, n 3 cresterea este spectaculoasa datorita scaderii drastice a datoriilor. Datorita efectelor inflatiei, situatia neta n termeni reali are o evolutie nefavorabila pentru actionari n 2002 fata de 2001, dar n anul 2003 situatia se remediaza datorita reducerii inflatiei la 14%. Situatia neta are o valoare pozitiva, ceea ce se traduce pentru creditori prin lipsa riscului de insolvabilitate. n caz de faliment, creditorii ntreprinderii pot sa-si recupereze creantele prin valorificarea activelor ntreprinderii, iar actionarii vor avea de partajat sumele ramase dupa achitarea tuturor datoriilor, n cazul de fata, datorii relativ reduse ca valoare. Fondul de rulment la S.C.C.A. Hyptextil prezinta valori pozitive n ultimii doi ani. n anul 2001 situatia este deosebit de periculoasa att sub aspectul nevoii de rambursare a datoriilor pe termen, ct si sub aspectul costului ridicat de procurare a creditelor pe termen scurt. n 2 si 3 se remarca redresarea situatiei. Anul 3 este caracterizat de o crestere spectaculoasa a fo ndului de rulment, chiar si n termeni reali, efectele inflatiei nefiind n masura sa schimbe tendinta de crestere a acestui indicator.
29

n cazul de fata, fondul de rulment financiar se identifica cu cel propriu, ntreprinderea nefiind ndatorata pe termen lung. Fondul de rulment propriu cu valori n ascensiune poate fi pus pe seama faptului ca cesiunile de imobilizari au determinat scaderea activului imobilizat, asa cum reiese din bilantul contabil (Anexa 1). Valoarea negativa a fondului de rulment n anul 1 exprima existenta unui fond de rulment constituit numai din mprumuturi pe termen lung. Se poate presupune ca aceste mprumuturi au fost achitate anticipat. Evolutia NFR sugereaza o situatie dezavantajoasa pentru ntreprindere. Desigur, fiind o ntreprindere din sfera productiei, activitatea de exploatare consuma resurse, iar ritmul cresterii acestei nevoi este accelerat. Detaliind nevoile temporare de finantare, se observa o crestere puternica a stocurilor, n timp ce creantele asupra clientilor, respe ctiv datoriile catre furnizori, urmeaza un trend asemanator, de usoara crestere. Solutia pentru o activitate de exploatare mai eficienta consta n gasirea de posibilitati pentru a valorifica stocurile de produse finite, respectiv stoparea aprovizionarilor pna la consumarea n limite rezonabile a stocurilor existente de materii prime si materiale. Se observa ca n toti cei trei anii studiati TN este zero. Rezulta ca fondul de rulment acopera integral nevoia de fond de rulemnt, fara a degaja nsa excedent de trezorerie. Asadar, se poate spune ca situatia financiara a ntreprinderii este caracterizata de un echilibru perfect al trezoreriei, nsa mult prea fragil, daca tinem cont de variatia nevoii de fond de rulment ( 1.2.3.).
1.3. Mentinerea echilibrului structurilor financiare la S.C.C.A. Hyptextil

Alaturi de riscul de insolvabilitate, pus n evidenta de analiza patrimoniala, regulile care vizeaza mentinerea echilibrului structurilor financiare ocupa o pozitie deosebit de importanta n cadrul diagnosticului financiar al ntreprinderii. Stabilirea echilibrului financiar patrimonial are la baza trei reguli fundamentale:
30

Regula echilibrului financiar minim impune ca resursele utilizate pentru
finantarea activelor sa ramna la dispozitia ntreprinderii pe durata unei perioade cel putin egale cu durata de imobilizare. Avnd n vedere decalajele care se pot produce n categoria elementelor de lichiditate sau exigibilitate mai apropiata de un an, ntreprinderea trebuie sa constituie un fond de rulment pozitiv , care va reprezenta marja de securitate. RF lichiditate > 0
n cazul ntreprinderii studiate se constata ca RF lichiditate are valoare pozitiva, deci este respectata aceasta regula fundamentala. Regula ndatorarii maxime se refera la mprumuturile pe termen mediu si lung.
Prin prisma analizei patrimoniale, aceste credite au strict rolul de acoperire a unui decalaj temporar. De fapt ndatorarea la termen trebuie sa respecte doua limite superioare care nu trebuiesc depasite si anume: Suma datoriilor permanente nu trebuie sa fie mai mare dect suma capitalurilor proprii: Datorii pe termen mediu si lung < Capitaluri proprii Datorii pe termen mediu si lung /Capitaluri permanente = 50% sau Datorii pe termen mediu si lung / Capitaluri proprii = 50%
sau
Si n acest caz ntreprinderea analizata respecta regula, mai cu seama datorita faptului ca datoriile pe termen mediu si lung au fost achitate n anul 2001, ulterior fiind egale cu zero. Suma datoriilor pe termen mediu si lung nu trebuie sa depaseasca autofinantarea medie aferenta unei perioade de trei ani:
31

Datorii pe termen mediu si lung < Autofinantarea medie anuala x 3
Regula finantarii maxime este de fapt punerea n practica a primelor doua reguli
enuntate. Pentru fiecare operatie de investitie angaj ata de ntreprindere, recurgerea la ndatorare pe termen nu trebuie sa depaseasca un anumit procent din valoarea investitiei prevazute. Acest procent poate fi cuprins ntre 50% si 75% din valoarea investitiei, respectiv ntre 60% si 88,5% din valoarea care includse TVA.
Limitele analizei patrimoniale nu sunt legate de axarea acestei analize asupra riscului de insolvabilitate, urmarind n general creditorii ntreprinderii n detrimentul evidentierii riscului de exploatare, de importanta mult mai vitala pentru conducerea ntreprinderii. Astfel, analiza patrimoniala efectuata de catre banca asupra potentialei ntreprinderi debitoare va avea ca instrument central fondul de rulment financiar. Acordnd insuficienta atentie rentabilitatii economice si perspective i de crestere a ntreprinderii, analiza patrimoniala trateaza superficial si profilul de activitate al ntreprinderii, n functie de care trebuie apreciat fondul de rulment. O relevanta sporita ar aduce acestui model de analiza exprimarea dinamica, folosita de sistemul de indicatori exprimati n numar de zile. Eliminnd influenta volumului specific de activitate asupra echilibrului financiar, indicatorii cu caracter dinamic sunt recomandati n calculele de previziune financiara, cu conditia relativei stabilitati economice la nivel micro si macroeconomic. Toate aceste deficiente la nivelul analizei lichiditate exigibilitate au impus analiza functionala a ntreprinderii, model cantrat pe o notiune dinamica ce poate fi dimensionata n raport cu volumul de activitate al ntreprinderii.
32
1.4. Analiza echilibrului financiar pe baza bilantului functional

Bilantul functional are rolul de a oferi o imagine asupra modului de functionare din punct de vedere economic a ntreprinderii, punnd n evidenta utilizarile si sursele corespunzatoare fiecarui ciclu de functionare. Ciclurile ntreprinderii sunt: de investitii, de exploatare, de finantare si de trezorerie. Regruparea acestor operatiuni n cadrul bilantului functional si caracteristicile de baza ale acestuia sunt prezentate n figura 1.9. Functia de exploatare ANALIZA FUNCTIONALA Regruparea diferitelor operatii pe functii Functia de investire Preponderenta realitatii economice si financiare asupra viziunii juridice Operatii care permit mentinerea si dezvoltarea mijloacelor de productie Functia de finantare Operatii care sustin nevoia de finantare a celorlalte functii Figura 1.9. Analiza functionala Operatii viznd obiectul de activitate
Ciclul de investitii cuprinde achizitionarea de active imobilizate, iar ciclului de exploatare i corespund fluxurile de aprovizionare, productie si distributie (vnzari) att sub forma unor fluxuri fizice, ct si a unor fluxuri financiare. Ciclul de finantare cuprinde ansamblul operatiunilor dintre ntreprindere si proprietarii de capital (actionarii si creditorii ntreprinderii). Fluxul de finantare permite ca ntreprinderea sa faca fata decalajului dintre fluxul de lichiditati de intrare si de iesire provocat de ciclul de exploatare.
33

Stabilirea bilantului funct ional se realizeaza avndu-se n vedere urmatoarele principii: activele sunt luate n calcul la valoarea lor bruta (se are n vedere valoarea de intrare n patrimoniu); imobilizarile nchiriate, detinute n leasing sau n locatie de gestiune sunt integrate n activ si, corespunzator, n pasiv la mprumuturi si datorii asimilate datorita faptului ca ele servesc ciclului de exploatare; conceptul de activ fictiv nu mai este operational; cheltuielile ce privesc exercitiile financiare urmatoare se asimileaza activelor imobilizate; efectele scontate neajunse la scadenta, debitorii privind capitalul subscris si nevarsat, primele privind rambursarea obligatiunilor si diferentele de conversie de activ si de pasiv se trateaza n acelati mod ca si la elaborarea bilantului patrimonial; amortizarea si provizioanele sunt incluse n pasivul bilantului functional ca surse aciclice (care ramn la dispozitia ntreprinderii o perioada mai mare de un an).
Principiile mentionate provoaca anumite corectii ale informatiilor cuprinse, caz n care bilantul functional va avea urmatoarea forma :
34

Tabelul 1.4. Forma generala a bilantului functional
Bilantul functional permite aprecierea structurii financiare a ntreprinderii, stabilirea din punct de vedere functional a fondului de rulment, necesarului de fond de rulment si trezoreriei nete.
1.4.1. Ciclul de productie baza a analizei financiare functionale

Analiza financiara prezinta un puternic interes n analiza ciclului de productie ( de exploatare ). Structura tipica a ciclului de productie industriala se desfasoara n patru faze distincte si anume: 1. Faza de aprovizionare este punctul de pornire al activitatii de productie si este reprezentata de constituirea unui stoc fizic de materii prime. Aprovizionarea antreneaza un flux monetar care poate fi imediat (daca plata se face n numerar) sau la un termen stabilit de catre furnizor (daca achizitionarea se efectueaza pe credit).n acest ultim caz se produce un decalaj avantajos: pe durata sa de disponibilitate se constituie ca o sursa de finantare. 2. Faza de fabricatie este perioada n care stocurile de materii prime sunt transformate n produse finite angajnd concomitent fluxuri reale de munca, materiale auxiliare,
35

energie etc., care la rndul lor antreneaza fluxuri monetare de contrapartida, imediate sau decalate. Finalitatea acestei faze este evidentiata de un flux de produse finite. 3. Faza de comercializare necesita o finantare a stocajului produselor finite, precum si a cheltuielilor de desfacere. Daca vnzarea se face n numerar, fluxul monetar de contrapartida se va concretiza imediat n aport la trezorerie. n cazul acordarii unui credit client, se va produce un decalaj nefavorabil, materializat ntr-o nevoie de finantare pe durata acordarii creditului. 4. Faza de ncasare reprezinta momentul n care creantele asupra clientilor sunt transformate n numerar. Aceasta situatie poate interveni fie la termenul convenit, fie mai devreme, prin scontarea creantei la o institutie financiara specializata.
Aceste faze corespund activitatii industriale, situatia S.C.C.A. Hyptextil. n cazul desfasurarii altor activ itati, precum si n cazul organizarii atipice a procesului de productie, una sau mai multe etape pot lipsi din acest ciclu. Obiectivul primordial al analizei functionale este evidentierea impactului diferitelor operatii asupra trezoreriei. Platile efectuate si ncasarile n numerar afecteaza imediat trezoreria, n timp ce creditele acordate sau angajate dau nastere unor decalaje pna la data la care trezoreria va fi efectiv modificata. Analiza operatiilor de exploatare are ca finalitate determinarea rezultatului brut al exploatarii, iar operatiile de ncasari sau de distribuire a veniturilor, care nu au incidenta asupra exploatarii, sunt ncadrate la functia de repartitie, influentnd capacitatea de autofinantare a ntreprinderii. Analiza operatiilor de investitii si de finantare completeaza analiza functionala statica prin studiul echilibrului dinamic pe baza tabloului de finantare utilizari-resurse, care este instrumentul central al anlizei dinamice a echilibrului functional.
36
Gestiunea financiara a intreprinderii 1.4.2. Elaborarea bilantului functional la S.C.C.A. Hyptextil
Intreprinderea este definita din punct de vedere functional ca o entitate economica si financiara asigurnd diferite functii n raport cu gradul ei de dezvoltare: functia de productie (fabricarea bunurilor si ser viciilor livrate pe piata), functia de investire si dezinvestire (achizitionarea, crearea si cesiunea elementelor de activ imobilizat) si functia de finantare (stabilirea resurselor financiare necesare dezvoltarii ntreprinderii). Din punct de vedere functional bilantul are meritul de a oferi o imagine asupra modului de functionare economica a ntreprinderii, scotnd n evidenta stocurile si resursele corespunzatoare fiecarui ciclu de functionare. Analiza functionala presupune o grupare a diferitelor operatii realizate de ntreprindere n raport cu natura, destinatia sau functia lor.3
ACTIV = NEVOI
Functia de investitie Functia de exploatare Activ imobilizat brut Activ circulant de exploatare Activ circulant din afara exploatarii Activ de trezorerie
PASIV=RESURSE
Capitaluri proprii Amortismente si provizioane Datorii financiare Datorii de exploatare Datorii n afara exploatarii Pasive de trezorerie Functia de finantare FRNG
Functia de exploatare
Figura 1.10.-Bilant functional

Functia de investitie grupeaza imobilizarile (necorporale, corporale si financiare) pe doua categorii (de exploatare si n afara exploatarii), indiferent de durata lor de viata. Imobilizarile regrupate prin functia de investitie constituie nevoi stabile care sunt finantate din resursele durabile existente n pasivul bilantului.
Georgeta Vintila - Gestiunea financiara a intreprinderii, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 2000
pag60
37

Functia de finantare regrupeaza posturile privind capitalurile proprii, datoriile financiare, indiferent de scadenta lor (mprumuturile, mai put in credit ele de trezorerie, exclusiv dobnzile aferente lor), provizioanele pentru riscuri si cheltuieli. Activele imobilizate sunt retinute n activ n valoarea lor bruta, iar amortismentele si provizioanele sunt asimilate resurselor proprii. Functia de exploatare corespunde fluxurilor de aprovizionare, productie si vnza ri, generatoare de stocuri reale si financiare, care se rennoiesc cu o anumita regularitate. Posturile de activ legate direct de operatiile ciclului de exploatare (stocuri, creante, clienti, cheltuieli de exploatare constatate n avans) constituie active circulante de explo atare (ACE), care trebuie finantate din datoriile de exploatare (DE) (datorii furnizori si asimilate, venituri din exploatare constatate n avans). Activele circulante si resursele pentru finantarea lor au caracter ciclic, recuperarea capitalurilor alocate si rennoirea surselor se face dupa ncheierea fiecarui ciclu de exploatare. Toate celelalte posturi reflecta operatiuni diverse (creante diverse, operatiuni legate de functia de repartitie a veniturilor, capital social subscris si nevarsat, datorii fiscale si socia le, alte datorii) sunt grupate n categoria active circulante n afara exploatarii (ACAE). Procednd la exemplificarea concreta n ceea ce priveste ntocmirea bilantului functional n cazul ntreprinderii analizate, obtinem urmatoarea structura (Tabelul 1.5.):
BILANT FUNCTIONAL (mii lei) AIAE IE FRNG NEVOI STABILE Stocuri Creante de exploatare Creante diverse Anul 1 0 Anul 2 0 Anul 3 0 RPR Anul 1 7303710 0
Tabelul 1.5. Anul 2 Anul 3 7339385 7687922 0 0
7412316 7224438 6972958 -25996 233033 835521 IMPRUMUTURI
7412316 7224438 6972958 RES DURABILE 7303710 971753 1242824 1405981 DAT EXPL 605037 203059 27911 116167 0 176750 NFRE DATORII 0 DIVERSE 541864 1860497
7339385 7687922 610244 611500 748747 971231
1793899 1251572
38

NFRAE -650470 -633800 -256267 NFR -108606 114947 714964 1174812 1358991 1582731 RES CILCICE 2453747 2395959 1835631 CREDITE TREZ 0 0 0 1170329 1151915 967864 TN 0 0 0 TOTAL 9757457 9735344 9523553 RESURSE 9757457 9735344 9523553
NEVOI CICL. Disponibilitati TOTAL UTILIZARI
Evolutia indicatorilor de echilibru financiar determinati pe baza bilantului functiona l sunt prezentati n figura 1.11.:
100% 80% 60% 40% 20% 0% -20% -40% -60% Anul 1 Anul 2 Anul 3
-650470 541864 -108606 114947 -256267 -633800 748747 714964 971231
NFRE NFRAE NFR
Figura 1.11. Evolutia indicatorilor de echilibru financiar
Se remarca o crestere a nevoii de finantare a exploatarii ca urmare a cresterii stocurilor, pe fondul unei evolutii moderate a creantelor de exploatare si a datoriilor de exploatare. Nevoia de finantare n afara exploatarii nregistreaza o crestere datorita reducerii postului Alte datorii pna la zero n anul 3, n timp ce creantele diverse au ramas relativ constante pe perio ada celor trei ani analizati. Cei doi indicatori prezentati determina prin nsumare algebrica nevoia de fond de rulment. Analiznd evolutia indicatorilor prin prisma bilantului functional se deduce ca n cei trei ani, deficitul generat de cresterea nevoii de finantare a activitatii de exploatare a dus la cresterea nevoii de fond de rulment.
39

n ceea ce priveste trezoreria neta nula, aceasta este rezultanta insuficientei fondului de rulment net global pentru acoperirea nevoilor de finantare a activitatii ciclice a ntreprinderii, aflate ntr-o ascensiune mai accentuata.
40
CAPITOLUL II. ANALIZA RENTABILITATII
NTREPRINDERII PE BAZA CONTULUI DE REZULTATE

Functia scop a oricarei societati comerciale este de a maximiza averea actionarilor.
Realizarea acestui obiectiv este posibila numai prin desfasurarea unei activitati rentabile, profitul net obtinut putnd servi pentru remunerarea imediata a actionarilor, prin dividende, sau pentru remunerarea la termen prin cresterea valorii firmei ca urmare a alocarii acestuia pentru autofinantare.
Rentabilitatea poate fi definita ca fiind capacitatea unei ntreprinderi de a obtine profit prin utilizarea factorilor de productie si a capitalurilor, indiferent de provenienta acestora.
Rentabilitatea este una din formele cele mai sintetice de exprimare a eficientei ntregii activitati economico- financiare a ntreprinderii, respectiv a tuturor mijloacelor de productie utilizate si a fortei de munca, din toate stadiile circuitului economic: aprovizionare, productie si vnzare.
Pentru exprimarea rentabilitatii se utilizeaza doua categorii de indicatori: profitul si ratele de rentabilitate. Marimea absoluta a rentabilitatii este reflectata de profit, iar gradul n care capitalul sau utilizarea resurselor ntreprinderii aduc profit este reflectat de rata rentabilitatii (indicator al marimii relative a rentabilitatii).
41
2.1. Contul de rezultate documentul de evidentiere a performantelor ntreprinderii

Activitatea oricarei firme se poate concretiza n obtinerea de produse, executarea de lucrari si prestarea de servicii, ratiunea de a exista constituind-o obtinerea unui beneficiu scontat. n termeni generali, bilantul exprima starea patrimoniala la care s-a ajuns la finele exercitiului financiar. nsa, documentul contabil care exprima cum s-a ajuns la respectiva stare patrimoniala finala, care au fost fluxurile de venituri si cheltuieli care au marcat traiectoria evolutiei ntreprinderii ntre nceputul si sfrsitul exercitiului financiar l reprezinta contul de profit si pierdere. Contul de profit si pierdere sau contul de rezultate este documentul contabil dee sinteza care masoara performantele activitatii ntreprinderii n cursul perioadei analizate. El sintetizeaza si explica ntr-o forma analitica fluxurile economice aferente perioadei de gestiune, prin prisma raporturilor de echilibru dintre venituri si cheltuieli astfel: ? Cheltuielile constituie ansamblul elementelor de costuri suportate de ntreprindere n cursul exercitiului si cuprinde: consumurile materiale, cheltuielile cu personalul, amortizari si provizioane calculate, valoarea contabila a elementelor de activ cedate, distruse sau disparute, cheltuieli din diferente de curs valutar, cheltuieli privind dobnzile, sau orice alta cheltuiala n afara celor prevazute de lege. ? Veniturile cuprind valoarea tuturor actelor de mbogatire a ntreprinderii provenind din: vnzari de marfuri, productia vnduta, cresterea stocurilor de productie n curs ( neterminata ), a stocurilor de produse finite, reluari asupra amortizarii si provizioanelor, dobnzi ncasate sau orice alt venit n afara celor prevazute de lege. Diferenta dintre venituri si cheltuieli constituie rezultatul ( profitul sau pierderea ) exercitiului. Unii utilizatori ai informatiei contabile sunt interesati mai mult de informatia privind profitul ntreprinderii, n timp ce altii urmaresc fluxurile viitoare ale trezoreriei. Masurarea performantelor ntreprinderii vizeaza n principal masurarea profitului, a carui abordare poate fi facuta din trei puncte de vedere distincte:
42

1. Din punct de vedere patrimonial, rezultatul exercitiului rezida din compararea valorii ntreprinderii la sfrsit cu cea de la nceputul exercitiului. Determinarea are loc n trepte, pornindu-se de la ecuatia juridica a bilantului: Active Datorii = Capitaluri proprii , rezultatul determinndu-se prin compararea capitalurilor proprii aferente a doua exercitii succesive ( variatia capitalurilor proprii ): Capitaluri proprii la finele exercitiului N Capitaluri proprii la finele exercitiului N+1 = Rezultatul exercitiului N
Aceasta relatie permite evidentierea conexiunii dintre bilant si contul de rezultate, prin intermediul rezultatului exercitiului, ca element comun al celor doua documente de sinteza: Variatia capitalurilor = Rezultatul exercitiului = Venituri - Cheltuieli Proprii (Bilant) (Bilant + Cont de rezultate) (Cont de rezultate)
nsa, n cursul exercitiului n structura pasivului bilantier, pot avea loc modificari determinate de majorarea capitalului social si a rezervelor, distribuiri de dividende etc. . Determinarea rezultatului exercitiului se face cu luarea n considerare a variatiei capitalurilor proprii si, respectiv, a distribuirilor de capital social aferente exercitiului din care se deduc majorarile de capital social aferente aceluiasi exercitiu. Conceptia patrimoniala porneste de la premisa determinarii rezultatului exercitiului prin compararea valorii ntreprinderii ntre doua momente de referinta, utiliznd aceleasi metode de evaluare. Dar, n cursul perioadei analizate, cresterea inflatiei conduce la elaborarea preturilor care si pun amprenta asupra elementelor patrimoniale. n procesul de ajustare a valorii elementelor patrimoniale, datorita evolutiei preturilor se utilizeaza metode diferite care influenteaza asupra marimii si caracterului real al rezultatului, ceea ce priveste determinarea rezultatului potrivit acestei abordari. 2. Din punct de vedere economic, rezultatul exercitiului este dat de diferenta dintre venituri si cheltuieli. Marimea valorica pozitiva semnifica obtinerea de profit, n timp ce marimea negativa semnifica pierdere.
43

3. Din punct de vedere financiar, rezultatul exercitiului rezulta din compararea fluxurilor de ncasari cu cele de plati, respectiv din variatia trezoreriei. Sursa autofinantarii ntreprinderii o constituie rezultatul exercitiului (profit), care se determina potrivit relatiei:
Capacitatea de autofinantare
- Cheltuieli cu amortizarea si provizioanele
Rezultatul exercitiului
Prezentarea contului de profit si pierdere poate lua n considerare doua forme: forma bilaterala ( n cont ), n care cheltuielile si pierderile sunt prezentate n partea stnga, iar veniturile si profitul, n partea dreapta ( Tabelul 2.1. ) si forma verticala ( n lista ) care explica formarea din treapta n treapta a rezultatului exercitiului (Tabelul 2.2.).
Contul de profit si pierdere la data de ... Tabelul 2.1. CHELTUIELI Cheltuieli de exploatare Cheltuieli financiare Cheltuieli exceptionale Impozit pe beneficiu ( + ) Rezultatul exercitiului Rezultatul exercitiului ( - ) VENITURI Venituri din exploatare Venituri financiare Venituri exceptionale
44

Contul de profit si pierdere la data de ... Tabelul 2.2. INDICATORI I. Venituri din exploatare II. Cheltuieli pentru exploatare A. Rezultatul din exploatare ( I-II ) Profit ( I>II ) Pierdere ( I<II ) II. Venituri financiare III. Cheltuieli financiare B. Rezultatul financiar ( III-IV ) Profit ( III>IV ) Pierdere ( III<IV ) C. Rezultatul curent al exercitiului ( A+B ) Profit ( I+III>II+IV ) Pierdere ( I+III<II+IV ) V. Venituri exceptionale VI. Cheltuieli exceptionale D. Rezultatul exceptional Profit ( V>VI ) Pierdere ( V<VI ) VII. Venituri totale ( I+III+V ) VIII. Cheltuieli totale (II+IV+VI ) E. Rezultatul brut al exercitiului (VII-VIII) Profit ( VII>VIII ) Pierdere ( VII<VIII ) IX. Impozit pe profit F. Rezultatul net al exercitiului Profit Pierdere n contul de rezultate, veniturile si cheltuielile sunt evidentiate potrivit principiului independentei exercitiului, la angajarea lor, indiferent de data ncasarii veniturilor si, respectiv, a platii cheltuielilor. La nivel global, ntreprinderea suporta cheltuiala cu impozitul pe profit, care reprezinta remunerarea factorului stat n calitate de garant al interesului general. Structurarea n contul de profit si pierdere a informatiilor privind activitatea unei ntreprinderi pe cele trei niveluri ( exploatare, financiar si exceptional ) permite EXERCITIUL EXERCITIUL N-1 N
45

calcularea unor indicatori valorici care caracterizeaza comportamentul economic al ntreprinderii, cunoscuti sub denumirea de solduri intermediare de gestiune. Acesti indicatori se prezinta sub forma unor solduri denumite si marje, care pun n evidenta etapele formarii rezultatului exercitiului n concordanta cu structurile de venituri si cheltuieli aferente activitatii unei ntreprinderi. Desi practica mondiala n domeniu recomanda utilizarea soldurilor intermediare de gestiune, n tara noastra institutiile de normalizare contabila nu au prevazut obligativitatea ntocmirii acestui document si nici nu au creat posibilitatea unei optiuni n acest sens. Cu toate acestea, modul cum este structurat contul de profit si pierdere permite ntreprinderilor din tara noastra ntocmirea soldurilor intermediare de gestiune, fapt ce creeaza largi perspective de investigare analizei economico- financiare, ct si functionarii sistemului conturilor nationale, considerat ca fiind una dintre finalitatile reformei contabile din tara noastra.
2.2. Tabloul marjelor de acumulare baneasca

ntreprinderea , avnd libertatea sa desfasoare orice activitate economica legala care sa conduca la o rentabilitate, concentreaza o complexitate de actiuni economice si financiare sub forma fluxurilor si stocurilor. Fiecare tip de activitate ( operationala, financiara si exceptionala ) degaja un anumit rezultat (profit sau pierdere) stabilit ca diferenta ntre veniturile si cheltuielile perioadei de gestiune n cadrul contului de profit si pierdere pe cele trei domenii de activitate. Structura contului de profit si pierdere pe cele trei domenii de activitate ofera posibilitatea determinarii unor marje de acumulari banesti potentiale destinate sa ndeplineasca o anumita functie de renumerare a factorilor de productie si de finantare a activitatii viitoare, denumite solduri intermediare de gestiune. Aceste solduri reprezinta de fapt palierele succesive n formarea rezultatului final al exercitiului. Constructia indicatorilor se realizeaza n cascada pornind de la cel cuprinzator (productia exercitiului + marja comerciala) si ncheindu-se cu cel mai sintetic (profitul net al exercitiului).
46
Gestiunea financiara a intreprinderii 2.2.1. Cascada soldurilor intermediare de gestiune

Structura contului de rezultate permite pe cele trei tipuri de activitat i degajarea unor solduri de acumulari banesti potentiale, destinate sa remunereze factorii de productie si sa asigure finantarea activitatii viitoare. Acestea poarta numele de solduri intermediare de gestiune (SIG). Soldurile intermediare de gestiune sunt trepte succesive care duc la formarea rezultatului final. Fiecare sold intermediar reprezinta rezultatul gestiunii financiare la treapta respectiva de acumulare. Marja comerciala reprezinta excendentul vnzarilor de marfuri n raport cu costul de cumparare al acestora. Costul de cumparare al marfurilor (vndute) (revndute) include pretul de cumparare (pret fara TVA) majorat cu cheltuielile de cumparare si corectat cu variatia stocurilor de marfuri. Valoarea adaugata (primul sold intermediar de gestiune) exprima cresterea de valoare rezultata din utilizarea factorilor de productie (forta de munca si capital) peste valoarea bunurilor si serviciilor provenind de la terti, n cadrul activitatii curente a ntreprinderii. EBE exprima acumularea bruta din activitatea de exploatare, resursa principala a ntreprinderii cu influenta hotartoare asupra rentabilitatii finale si a capacitatii de dezvoltare a ntreprinderii. EBE exprima astfel masura resurselor degajate de exploatare pe baza carora ntreprinderea exercita decizii strategice. Lund n calcul veniturile
ncasabile si cheltuielile platibile, indicatorul capata o semnificatie deosebita n termen de resurse financiare (EBE reprezentnd fundamentul autofinantarii ntreprinderii) si
trezorerie (EBE masoara trezoreria potentiala degajata de exploatare si decalajele dintre scadenta ncasarii creantelor si plata datoriilor). Rezultatul exploatarii reflecta marimea absoluta a rentabilitatii de exploatare obtinuta prin deducerea tuturor cheltuielilor (platibile si calculate) din veniturile exploatarii (ncasabile si calculate) . Rezultatul net al exercitiului evidentiaza marimea absoluta a rentabilitatii financiare cu care vor fi renumerati actionarii pentru capitalurile proprii subscrise. Acest
47

profit net (daca se nregistreaza) trebuie sa fie sustinut de existenta unor disponibilitati reale, altfel el va ramne doar un potential de finantare.
2.2.2. Evidentierea soldurilor intermediare de gestiune la S.C.C.A. Hyptextil

La S.C.C.A. Hyptextil, calculul soldurilor intermediare de gestiune pune n evidenta urmatoarea situatie: CASCADA SIG (mii lei) Tabelul 2.3. CASCADA SIG Vnzari de marfuri Cost marfuri vndute Marja comerciala Productia vnduta (CA) Productia stocata Productia imobilizata Productia exercitiului Marja comerciala + productia exercitiului Consumurile provenite de la terti Valoarea adaugata Subventii de exploatare Impozite, taxe si varsaminte asimilate Cheltuieli cu personalul Excedent brut de exploatare 2894138 2554571 3750972 325582 6769691 236606 9121965 414061 12279386 1764999 1203325 1504156 16444419 0 11754410 13116467 17948575 Anul 1 2224848 1649273 575575 Anul 2 2730076 1968659 761417 Anul 3 3357993 2362391 995603 19367499 843467 1571060 16952972
13177400 14588969 226283 1772282 496157 1737762
11178835 12355050
9989411 11913142 0 0
48

Reluari asupra provizioanelor pt.exploat. Alte venituri (din exploatare) Amortizarea si proviz. calculate (expl) Alte cheltuieli de exploatare Rezultatul exploatarii (profit) Venituri financiare Cheltuieli financiare Rezultat curent (nainte de imp.) Rezultat exceptional Impozit pe profit Rezultat net al exercitiului 562523 349708 774669 993207 -73263 357421 747704 -105117 292879 581346 193323 0 654848 374039 35680 -135671 922465 39090 599729 24225 42608 1883945 2205213 2650495 374764 485076 625748 19419 47 125000 0 0 0
Dupa cum se poate observa, marja comerciala a nregistrat cresteri de la un an la altul, ceea ce nseamna ca ntreprinderea a nregistrat un excedent valoric al marfurilor vndute n raport cu pretul platit la achizitionarea acestora. Valoarea adaugata (primul sold intermediar de gestiune) are de asemena o
evolutie ascendenta, ceea ce pune n evidenta faptul ca ea reprezinta de fapt sursa de acumulari banesti din care se face renumerarea participantilor directi si indirecti la activitatea economica a ntreprinderii. Se observa ca ntreprinderea nregistreaza profit n urma activitatii de exploatare, ceea ce nseamna ca n Anul 3 s-a redus nivelul cheltuielilor n raport cu veniturile obtinute din activitatea de exploatare. In ceea ce priveste rezultatul curent nainte de impozit, se observa o dinamizare a acestuia, dar negativa, n sensul reducerii, fapt datorat cresterii cheltuielilor financiare.
49
Gestiunea financiara a intreprinderii 2.3. Capacitatea de autofinantare expresie a potentialului financiar degajat de ntreprindere
Capacitatea de autofinantare reflecta potentialul financiar de crestere
economica a ntreprinderii respectiv sursa financiara generata de activitatea industriala si comerciala a firmei dupa scaderea tuturor cheltuielilor platibile la o anumita scadenta. Acest indicator se determina pe baza contului de rezultate. Capacitatea de autofinantare se poate determina prin doua metode: metoda deductiva porneste de la excedentul brut de exploatare la care se adauga
toate veniturile susceptibile de a fi ncasate (de exploatare, financiare, exceptionale) si din care se scad succesiv toate cheltuielile platibile ale ntreprinderii. metoda aditiona la pune n evidenta elementele contabile negeneratoare de fluxuri
monetare, antrenate de calculul capacitatii de autofinantare. Se porneste de la rezultatul net al exercitiului, la care se adauga cheltuielile calculate (amortizari, provizioane) neplatibile la o anumita scadenta si se scad veniturile calculate (reluari asupra provizioanelor).
Astfel,
CAF = EBE + Venituri financiare si exceptionale ncasabile Cheltuieli financiare si exceptionale platibile Impozit pe profit
Comparativ cu EBE, CAF prezinta inconvenientul de a fi mai sensibila dect primul, fiind influentata de amortizari, provizioane si impozitul pe profit. n compensare insa, ea prezinta avantajul de a cuprinde n calcul toate elementele care genereaza cashflow- ul ntreprinderii. Prin limitele si avantajele lor aceste doua notiuni (EBE + CAF) devin complementare si nicidecum exclusive.
50

CAF = Rezultatul net al exercitiului + Cheltuielile calculate Venituri calculate venituri din cesiune Capacitatea de autofinantare exprima deci un surplus financiar degajat de activitatea rentabila a ntreprinderii. Ea nu are dect un caracter potential daca nu este sustinuta de mijloace financiare efective. Surplusul monetar, degajat prin cresterea
trezoreriei nete dovedeste ca cea mai ma re parte a acestei capacitati de autofinantare este sustinuta de o trezorerie efectiv disponibila.
CAPACITATEA DE AUTOFINANTARE (mii lei) Tabelul 2.4. Anul 1 EBE + Alte venituri din exploatare - Alte cheltuieli din exploatare + Venit financiar - Cheltuieli financiare + Venit exceptional - Cheltuieli exceptionale - Impozit pe profit CAF 2894138 19419 1883945 374039 35680 757550 830813 357421 937287 Anul 2 2554571 47 2205213 922465 39090 19926 125043 292879 834784 1400417 Anul 3 3750972 125000 2650495 24225 42608 571470 378147
51
4000000 3500000 3000000 2500000 2000000 1500000 1000000 500000 0 Anul 1 Anul 2 Anul 3 EBE CAF
Figura 2.1. Evolutia CAF si EBE
Capacitatea de autofinantare reflecta potentialul financiar de crestere economica a ntreprinderii, respectiv sursa financiara generata de activitatea industriala si comerciala a firmei, dupa scaderea tuturor cheltuielilor posibile la o anumita scadenta. Dupa cum se observa, n anul 3, potentialul financiar al ntreprinderii a crescut n proportie de peste 70%, ceea ce nseamna ca ntreprinderea a avut suficiente resurse pentru finantarea activitatii curente.
52
CAPITOLUL III. DIAGNOSTICUL FINANCIAR
AL RENTABILITATII
3.1. Sistemul rate lor de eficienta

Ratele de rentabilitate fac parte din categoria indicatorilor de eficienta de tipul efect/efort. Efectul reprezinta profitul sub diversele sale forme de exprimare: brut, net, din exploatare, curent etc. Efortul se poate prezenta sub forma capitalurilor (proprii, permanente), resurselor consumate (costurilor), activelor totale sau ale unor parti din acestea, veniturilor etc. Diferitele forme de exprimare ale ratelor de rentabilitate au o valoare informationala variata si oglindesc multiplele laturi ale activitatii economico- financiare firmei.
Rata rentabilitatii comerciale exprima corelatia dintre profitul total aferent vnzarilor si cifra de afaceri, dnd expresie politicii comerciale a ntreprinderii.
1. Rata marjei comerciale pune n evidenta strategia comerciala a ntreprinderii, apreciind influenta constrngerilor pietei si a politicii preturilor de vnzare. Relatia de calcul a marjei comerciale este urmatoarea:
Rata marjei comerciale =
Marja comerciala Vanzari de marfuri
O rata a marjei comerciale redusa este rezultatul unor cheltuieli mari prilejuite de vnzarea marfurilor. Dimpotriva, o rata ridicata evidentiaza cheltuieli reduse cu vnzarea marfurilor, si deci o distributie eficienta.
53

2. Rata EBE exprima capacitatea activitatii de exploatare de a degaja profit. Relatia de calcul este urmatoarea:
Rata EBE = EBE Cifra de afaceri
Daca rata EBE este ridicata, acest fapt este rezultatul unei activitati de exploatare eficiente care ofera posibilitatea de rennoire rapida a echipamentelor ntreprinderii. Ameliorarea ratei, dar nu ca si consecinta a cresterii ratei marjei comerciale, pune n evidenta cresterea productivitatii activitatii.
3. Rata marjei nete este expresia eficientei globale a ntreprinderii. Se calculeaza folosind urmatoarea relatie:
Rata marjei nete =
Rezultat net al exercitiul ui Cifra de afaceri
4. Rata marjei nete de exploatare pune n evidenta eficienta activitatii de exploatare.
Rata marjei nete de exploatare =
Rezultatul exploatari i Cifra de afaceri
5. Rata marjei brute de autofinantare este expresia cantitativa a surplusului de resurse de care dispune ntreprinderea pentru a-si asigura dezvoltarea si/sau remunerarea actionarilor sai.
Rata marjei brute de autofinant are =
CAF Cifra de afaceri
6. Rata marjei valorii adaugate exprima rezultatul brut de care dispune ntreprinderea dupa scaderea cheltuielilor de exploatare. Relatia de calcul este urmatoarea:
54

Rata marjei valorii adaugate = EBE Valoarea adaugata
Rata rentabilitatii econo mice reflecta corelatia dintre un rezultat economic si mijloacele economice (capitalul) angajate pentru obtinerea acestuia. n calculul ratei rentabilitatii economice, la numarator se poate utiliza rezultatul exploatarii sau excedentul brut din exploatare, iar la numitor mijloacele economice totale (activul total) sau o parte a acestora. Rata rentabilitatii economice este independenta de structura financiara (gradul de ndatorare), politica fiscala de impozitare a profitului, precum si de elementele exceptionale. Rata rentabilitatii economice, se poate stabili astfel:
Rata rentabilit atii economice =
Rezultat economic Activ total
sau
Rata rentabilit atii economice = EBE Activ total
Modificarea ratei a rentabilitatii economice, se explica prin prisma celor doi factori directi: viteza de rotatie a activului total si rata rentabilitatii comerciale sau rata marjei brute la 1 leu vnzari, a carei analiza poate fi aprofundata prin intermediul celor trei factori indirecti (structura productiei vndute pe produse, preturile medii de vnzare unitare si costurile unitare). n termeni reali, rata rentabilitatii economice are doua acceptiuni: - pentru remunerarea capitalurilor investite cel putin la nivelul ratei medii a dobnzii; - pentru remunerarea riscului economic si financiar pe care si l-au asumat posesorii capitalurilor puse la dispozitia ntreprinderii. Rentabilitatea financiara exprima corelatia dintre profit si capitaluri n calitatea lor de surse de finantare a activitatii ntreprinderii. Circumscris sferei de cuprindere a capitalurilor, proprii si permanente, analiza ratei rentabilitatii financiare se pliaza acestei structurari. 55

1. Rentabilitatea financiara neta masoara n marime relativa remunerarea capitalurilor actionarilor aduse ca aport, sau a profitului net lasat la dispozitia firmei pentru autofinantare. Rata n cauza, reflecta corelatia dintre profitul net, ca venit al actionarilor si capitalurile proprii ale ntreprinderii. Relatia de calcul:
Rentabilit atea financiara neta = Rezultat net al exercitiul ui Capitaluri proprii
Este important de subliniat interconditionarea acestei rate cu urmatoarele operatiuni din cadr ul ntreprinderii: accelerarea vitezei de rotatie a activului total reprezinta o conditie esentiala pentru sporirea ratei rentabilitatii financiare a capitalurilor proprii; factorul de multiplicare a capitalului propriu, cu ct este mai mare, cu att creste rentabilitatea financiara. n practica economica nsa, exista o limita de ndatorare acceptata de banci. Unele banci apreciaza ca limita maxima de ndatorare 70% din sursele totale ale firmei, depasirea acestei limite de ndatorare atrage pentru firma n cauza dobnzi mai mari si garantii suplimentare solicitate de banci, deoarece riscul financiar este mai mare; sporirea rentabilitatii nete a veniturilor totale reprezinta principala cale de crestere a profitului net si reflecta, n principal, eficienta ac tivitatii de exploatare a firmei.
2. Rentabilitatea financiara nainte de impozit are rolul de a evidentia corelatia dintre capitalul permanent si profitul brut naintea deducerii cheltuielilor financiare cu dobnzile si a impozitului pe profit. Acesta rata de rentabilitate pune n evidenta si faptul ca marja bruta trebuie sa asigure acoperirea cheltuielilor cu dobnzile, ca forma de remunerare a datoriilor pe termen scurt, mediu si lung, ct si a impozitul pe profit, astfel nct firma sa obtina profit net, care sa permita remunerarea actionarilor sai. Relatia de calcul:
56

Rentabilit atea financiara neta = Rezultat curent inainte de impozit Capitaluri proprii
3. Randamentul capitalurilor proprii evidentiaza capacitatea ntreprinderii de a-si remunera actionarii pe baza capitalurilor proprii.
Randamentu l capitaluri lor proprii =
Dividende Capitaluri proprii
Evolutia indicatorilor prezentati la S.C.C.A. Hyptextil este redata n tabelul 3.1..
CALCULUL RATELOR DE RENTABILITATE Tabelul 3.1. Ratele rentabilitatii comerciale Rata marjei comerciale Rata EBE Rata marjei nete Rata marjei nete de exploatare Rata marjei brute de autofinantare Rata marjei valorii adaugate Rata rentabilitatii economice Rentabilitatea financiara neta Rentabilitatea financiara ante impozit Anul 1 0,2587 0,2196 0,0427 Anul 2 0,2789 0,1751 0,0240 Anul 3 0,2965 0,1937 0,0400 0,0310 0,0723 0,2281 0,3927 0,1008 0,0756
0,0497 -0,0093 0,0711 0,2897 0,2962 0,0770 0,1360 0,0572 0,2144 0,2622 0,0476 0,1019
57

29,65 27,89 22,81 19,37 17,51 15 10 7,11 5 0 -5 Anul 1 Rata marjei comerciale Rata marjei nete de exploatare Rata EBE Rata marjei brute de autofinantare Anul 2 Anul 3 Rata marjei nete Rata marjei valorii adaugate 4,274,97 2,4 -0,93 5,72 4 3,1 7,23
30 25,87 25 21,96 20
28,97
21,44
Figura 3.1. Ratele de rentabilitate comerciala
40 30 20 10 0 Anul 1 Anul 2 Rata rentabilitatii economice 29,62 26,22
39,27
Anul 3
Figura 3.2. Rata de rentabilitate economica
58

13,6 10,19 7,7 4,76 10,08 7,56
14 12 10 8 6 4 2 0
Anul 1 Rentabilitatea financiara neta
Anul 2
Anul 3
Rentabilitatea financiara ante impozit
Figura 3.3. Rentabilitatea financiara
Asa cum se poate observa, strategia comerciala a ntreprinderii este foarte bine orientata. Sporirea ratei marjei comerciale este rezultatul reducerii costurilor de desfacere a produselor, concomitent cu modificarea struc turii vnzarilor. Rata EBE, fluctuanta, releva faptul ca ntreprinderea a optat pentru cresterea productivitatii n anul 3 si totodata, ca activitatea de exploatare degala profit. Rata marjei nete a nregistrat o dinamizare n sens pozitiv, reflectnd astfel faptul ca ntreprinderea a luat masuri prompte n vederea cresterii activitatii. Rata marjei nete de exploatare se nscrie abia din anul 3 pe o curba ascendenta, activitatea de exploatare devenind rentabila abia din acest an. Rata marjei brute de autofinantare releva faptul ca ntreprinderea dispune de un surplus de resurse care i permite remunerarea actionarilor sai. Rata marjei valorii adaugate releva faptul ca activitatea ntreprinderii se desfasoara pe baza criteriilor de eficienta. nregistrnd n toti cei trei anii analizati valori care depasesc 20% (n anul 2 si 3 superioara ratei inflatiei), se poate spune cu certitudine ca activitatea ntreprinderii este rentabila.
59

Rata rentabilitatii economice n termeni reali se calculeaza folosind relatia:
Rr =
unde:
R n Ri 1 + Ri
Rr - rata rentabilitatii economice n termeni reali; Rn - rata rentabilitatii economice n termeni nominali; Ri - rata inflatiei. Evolutia n termeni nominali a ratei rentabilitatii se calculeaza pe baza relatiei:
Rn =
Rn Rn 1 Rn 1
Tinnd cont de faptul ca rata inflatiei a fost de 30,3% n anul 1, de 22% n anul 2 si de 14% n anul 34 , rezulta ca rata rentabilitatii economice n termeni reali are urmatoarele valori: - n anul 1: Re=29,62-30,3=-0,68% - n anul 2: Re=26,22-22=4,22% - n anul 3: Re=39,27-14=25,27% ntreprinderea nu urmareste obtinerea unui profit imediat, astfel nct se poate spune ca activitatea desfasurata este per ansamblu rentabila.
3.2. Rentabilitatea structurii financiare

Echilibrul financiar trebuie nteles ca un ansamblu de corelatii care se formeaza n procesul de rotatie a capitalului. n starea generala de echilibru financiar se circumscriu att egalitati ct si inegalitati, cu semnificatiile lor economice.
Ratele de finantare pun n evidenta modalitatile de finantare a investitiilor ntreprinderii, investitii care pot fi: strategice, de exploatare si de echilibru. Principalele rate folosite sunt: 1. rata autonomiei financiare - reflecta ponderea capitalului propriu n cadrul surselor ce sunt la dispozitia ntreprinderii pentru o perioada mai mare de 1 an:
4
Sursa: www.inss.ro
60

Rata autonomiei financiare = Capital propriu Capital permanent
Exprima n ce proportie capitalul permanent se regaseste n capitalul propriu. Cu ct valoarea ratei este mai mare si tinde spre 1, cu att situatia financiara a ntreprinderii, din punct de vedere al autonomiei financiare, este mai buna.
2. rata de finantare a stocurilor pe seama fondului de rulment :

Rata de finantare a stocurilor = Fond de rulment Stocuri
Rata evidentiaza proportia corespunzatoare din fondul de rulment functional care finanteaza partea cea mai stabila a nevoilor de fond de rulment legate de exploatare, respectiv stocurile. Raportul poate fi considerat satisfacator daca fondul de rulment reprezinta aproximativ 2/3 din stocuri.
3. rata de finantare a activelor circulante pe seama fondului de rulment :

Rata de finantare a activelor circulante = Fond de rulment Active circulante
Rata de finantare a activelor circulante pe seama fondului de rulment semnifica faptul ca ansamblul activelor circulante este finantat din fondul de rulment. Cresterea valorii raportului corespunde unei atenuari a structurii de finantare, iar diminuarea lui exprima deteriorarea situatiei.
4. rata de finantare a necesarului de fond de rulment :

Fond de rulment NFR Rata mentionata poate fi mai mare, egala sau mai mica dect 100, dupa cum Rata de finantare a NFR =
trezoreria neta este pozitiva, egala cu zero sau negativa.
5. rata de autofinantare a activelor:

Rata de autofinant are a activelor = Capital propriu Active circulante + Active imobilizat e
61

Daca valoarea raportului este mai mare dect unu, nseamna ca ntreprinderea dispune de capacitate de autofinantare suficienta pentru a finanta investitiile, respectiv a creste nevoia de fond de rulment pentru exploatare, generata de acestea.
6. rata datoriilor:
Rata datoriilor = Datorii totale Active circulante + Active imobilizat e
Aceasta rata este complementara cu rata de autofinantare a activelor. Cu ct valoarea ei este mai scazuta cu att gradul de ndatorare este mai mic.
7. rata de finantare a imobilizarilor pe seama capitalului propriu :

Capital propriu Active imobilizat e Daca rata este mai mare dect 100, atunci ntreprinderea nregistreaza un fond de Rata de finantare a imobilizar ilor =
rulment propriu pozitiv, iar o parte a activelor circulante este finantata pe seama acestuia.
8. rata de finantare a activelor imobilizate pe seama capitalului permanent , arata n ce proportie investitiile ntreprinderii sunt finantate pe seama capitalului permanent:
Rata de finantare a imobilizar ilor = Capital permanent Active imobilizat e
Daca rata este mai mare dect 100 se nregistreaza un fond de rulment pozitiv. Aprecierea situatiei financiare a ntreprinderii pe baza acestor rate se realizeaza tinndu-se cont de dinamica lor la nivelul ntreprinderii, precum si prin compararea cu ratele medii ale ramurii de activitate a ntreprinderii.
Ratele de lichiditate caracterizeaza situatia financiara a ntreprinderii pornind de la partea de jos a bilantului financiar. Aceste rate masoara capacitatea de plata a ntreprinderii, respectiv solvabilitatea pe termen scurt. Lichiditatea este proprietatea elementelor patrimoniale de a se transforma n bani. Solvabilitatea reprezinta capacitatea ntreprinderii de a-si onora obligatiile de plata la scadenta.
62

Capacitatea de plata este reprezentata de solvabilitatea imediata si exprima capacitatea mijloacelor banesti disponibile la un moment dat sau pentru o perioada scurta de timp (de obicei pna la 30 de zile) de a acoperi obligatiile scadente pentru acelasi interval de timp. Pentru analiza lichiditatii si solvabilitatii unei firme se recomanda folosirea metodei ratelor. Pentru caracterizarea lichiditatii unei firme se impune compararea pasivelor pe termen scurt cu resursele disponibile pentru aceeasi perioada. n literatura de specialitate ratele de lichiditate sunt cunoscute si sub denumirea de rate de trezorerie si au rolul de a masura capacitatea de plata a ntreprinderii, respectiv solvabilitatea pe termen scurt. Analiza ratelor rezultate prin compararea ansamblului lichiditatilor potentiale (active transformabile n moneda pe termen scurt) cu exigibilitatile potentiale (datorii rambursabile pe termen scurt), constituie o metoda rapida si usor de utilizat pentru aprecierea gradului n care firma face fata obligatiilor pe termen scurt. Cele mai utilizate rate de lichiditate sunt:
1. Rata lichiditatii generale (R LG ), se determina prin raportarea valorii activelor curente la valoarea pasivelor curente.
R LG = Active curente Pasive curente
Activele curente includ disponibilitatile, valorile mobiliare foarte lichide, efectele comerciale de primit si stocurile, iar pasivele curente sunt formate din efecte comerciale de platit, credite bancare pe termen scurt, partea din mprumuturile pe termen mediu si lung a caror scadenta este n cadrul exercitiului financiar curent impozite de platit si alte obligatii (n principal cele salariale). Daca o ntreprindere trece prin dificultati financiare aceasta ncepe sa-si onoreze platile mai trziu, sa acumuleze credite bancare etc. Daca pasivele curente cresc mai rapid dect activele curente rata curenta scade , ceea ce constituie semnalul aparitiei unor probleme de natura economico-financiara. Valoarea supraunitara a acestei rate este expresia existentei unui fond de rulment care i permite ntreprinderii sa faca fata incidentelor care apar n miscarea activelor
63

circulante sau unor deteriorari ale valorii acestora. Cu ct aceasta rata este mai mare dect 1 cu att ntreprinderea este pusa la adapost de o insuficienta a trezoreriei care ar putea fi determinata de rambursarea datoriilor la cererea creantierilor. Cnd valoarea acestei rate este subunitara, nseamna ca lichiditatile sunt mai mici dect exigibilitatile potentiale. Aceasta se datoreaza faptului ca datoriile exigibile pe termen scurt nu sunt acoperite, n principiu, de activele circulante, iar fondul de rulment are o valoare negativa. Totusi, valoarea subunitara a ratei nu constituie un pericol atunci cnd stocurile se reduc treptat n scopul achitarii datoriilor exigibile pe termen scurt, dar fara a stnjeni continuitatea productiei. Trebuie evitata o evolutie descendenta a lichiditatii, deoarece aceasta evidentiaza o activitate n declin, fapt ce determina creditorii sa devina circumspecti n ceea ce priveste acordarea de noi mprumuturi. Rata lichiditatii generale este cel mai utilizat mod de apreciere a solvabilitatii pe termen scurt, pentru ca indica masura n care drepturile creditorilor pe termen scurt sunt perfect acoperite de valoarea activelor, care pot fi transformate n lichiditati n decursul unei perioade, care corespunde perioadei de maturitate a datoriilor. Desi media acestei rate n ramura industrie este de 1,8 ori, ea nu poate fi considerata ca reprezentnd un numar magic pe care toate firmele din sector trebuie sa ncerce sa-l atinga. Aceasta deoarece, unele firme foarte bine conduse se pot plasa deasupra valorii respective, iar alte firme tot asa de bune, se pot plasa sub valoarea medie a ratei. n situatia n care ratele financiare pentru o anumita firma sunt departe de valoarea medie pe ramura, analistul trebuie sa cerceteze cauzele acestei variatii. n cadrul industriei, exista variatii mari ntre valorile acestei rate de la o ntreprindere alta.
2. Rata lichiditatii restrnse (RLR), este cunoscuta si sub denumirea de rata rapida sau testul acid (quick ratio), potrivit teoriei economice nord-americane. Ea exprima capacitatea ntreprinderii de a-si onora datoriile pe termen scurt din creante si disponibilitati. Ca modalitati de calcul, rata se poate determina, astfel: prin scaderea valorii stocurilor din valoarea activelor curente si mpartirea diferentei astfel obtinute la valoarea pasivelor curente:
64
R LR =
Active curente - Stocuri Pasive curente
Stocurile sunt, de obicei, cel mai putin lichide dintre toate componentele activelor curente ale unei ntreprinderi (pot apare pierderi n momentul n care se pune problema lichidarii acestor stocuri). De aceea, aceasta rata poate fi considerata ca fiind un test acid pentru masurarea capacitatii firmei de a-si onora obligatiile pe termen scurt. prin raportarea sumei creantelor si disponibilitatilor la datoriile exigibile pe termen scurt (pasivele curente), si anume:
Creante + Disponibil itati Pasive curente
R LR =
Aceasta rata este de regula subunitara. Ea trebuie nsa analizata si interpretata cu prudenta prin luarea n calcul a unor aspecte de detaliu privind structura creantelor (numar de clienti, ponderea lor n totalul creantelor etc.). n teoria economica exista opinii potrivit carora o rata cuprinsa ntre 0,8 si 1 ar reprezenta o situatie optima n ceea ce priveste solvabilitatea partiala.
3. Rata lichiditatii imediate (RLI), realizeaza corespondenta dintre elementele cele mai lichide ale activului cu obligatiile imediat exigibile ale pasivului. Aceasta rata, cunoscuta si sub denumirea de rata capacitatii de plata imediate, masoara capacitatea ntreprinderii de rambursare a datoriilor, utiliznd disponibilitatile existente, astfel:
R LI =
Plasamente si Disponibil itati Datorii imediat exigibile
n teoria economica, aceasta rata mai este cunoscuta sub denumirea de trezoreria la vedere sau rata solvabilitatii imediate. Pentru interpretarea acestei rate trebuie luate n considerare o serie de informatii privind conditiile de desfasurare a activitatii. 65

Un nivel ridicat al ratei indica o lichiditate, respectiv o solvabilitate ridicata, dar care poate fi consecinta unei utilizari mai putin performante a resurselor disponibile. Valoarea ridicata a acestei rate nu constituie n acelasi timp o garantie a solvabilitatii, daca restul activelor circulante au un grad redus de lichiditate. O valoare redusa a ratei lichiditatii imediate poate fi compatibila cu mentinerea echilibrului financiar, daca ntreprinderea minimizeaza valoarea disponibilitatilor sale, detinnd n schimb valori de plasament, creante, stocuri usor mobilizabile n concordanta cu exigibilitatea datoriilor imediate. Mentinerea capacitatii de plata este rezultatul unei activitati complexe desfasurata de ntreprindere si care reclama o corelare judicioasa a termenilor de plata a obligatiilor cu cele de ncasare a creantelor. Eficacitatea analizei sporeste, n situatia n care este luata n calcul si viteza de rotatie a capitalurilor ntreprinderii. Rata lichiditatii imediate, este totusi un indicator putin relevant datorita instabilitatii ncasarilor. Pentru a masura gradul n care ntreprinderea face fata datoriilor sale se utilizeaza rata solvabilitatii globale (R SG). Aceasta rata indica n ce masura datoriile totale sunt acoperite de catre activele totale ale ntreprinderii (active imobilizate si active cirulante) si se determina, astfel:
Activ Total Active fixe + Active circulante = Datorii Totale Datorii Totale
R SG =
Solvabilitatea este rezultatul unei activitati eficiente, iar lipsa capacitatii de plata si a lichiditatii pot avea caracter temporar, daca ntreprinderea se bazeaza pe o solvabilitate globala. Rata solvabilitatii globale, exprima securitatea de care se bucura creditorii pe termen lung si scurt, precum si marja de creditare a ntreprinderii. O valoare mai mare dect 1,5 a acestei rate semnifica faptul ca ntreprinderea are capacitatea de a-si achita obligatiile banesti, imediate si ndepartate, fata de terti. Tot asa, o valoare situata sub acest nivel evidentiaza riscul de insolvabilitate pe care si l- au asumat furnizorii de fonduri puse la dispozitia ntreprinderii.
66

Bancile, n studiile de bonitate efectuate n cazul solicitarii de credite, determina si rata solvabilitatii patrimoniale (RSP ), astfel:
R SP =
Capitaluri Proprii Capitaluri Proprii + Credite Bancare
n cazul n care aceasta rata nregistreaza valori mai mari de 0,5, situatia este considerata ca normala, iar valoarea minima se apreciaza a fi 0,3.
Ratele de ndatorare evidentiaza importanta ndatorarii asupra gestiunii financiare a ntreprinderii. Comparnd finantarea externa prin datorii cu fondurile proprii, ratele pun n evidenta componenta datoriilor din pasiv, dar si repartitia capitalurilor permanente ntre fondurile proprii si cele mprumutate pe termen mediu si lung. Pot fi calculate urmatoarele rate de ndatorare:
1.Rata levierului sau coeficientul total de ndatorare reflecta gradul n care capitalurile proprii asigura finantarea activitatii ntreprinderii. Acest indicator poate fi interpretat si ca o rata a autonomiei a ntreprinderii n declin, gradul n care angajamentele sale, pe termen scurt sau lung, sunt garantate de capitalurile proprii ale ntreprinderii. Relatia de calcul este:
L=
Datorii Totale (termen lung si scurt) Capitaluri Proprii
Cu ct rata levierului este mai mare dect unu, cu att ntreprinderea va depinde mai mult de creantierii sai. Daca levierul este subunitar, banca va acorda n continuare mprumuturi n conditii de garantie sigura.
2. Rata datoriilor financiare exprima gradul de ndatorare pe termen lung. Pentru o buna functionare a ntreprinderii se impune ca aceasta rata sa nu depaseasca valoarea de 0,5.
67

Relatia de calcul:
R DF =
Datorii Financiare (termen lung si mediu) Capitaluri Permanente
3. Rata independentei financiare , care este recomandat sa fie mai mare sau egala cu 0,5, masoara ponderea capitalurilor proprii n ansamblul resurselor permanente.
R IF =
Capitaluri Proprii Capitaluri Permanente
4. Rata capacitatii de mprumut pune n balanta resursele proprii cu mprumuturile contractate pe termen lung.
R CI =
Capitaluri Proprii Indatorare la termen
Pentru valori ale lui RCI subunitare, capacitatea de mprumut a ntreprinderii este saturata.
5. Rata capacitatii de rambursare exprima capacitatea ntreprinderii de a rambursa n totalitate mprumuturile contractate pe terme lung.
R CRTL =
Imprumutur i pe termen lung CAF
Cu ct valoarea raportului este mai mic a, cu att este mai mare capacitatea de rambursare.
6. Rata de prelevare a cheltuielilor financiare evidentiaza capacitatea de plata a serviciului datoriei contractate. Daca valoarea raportului depaseste pragul de 0,6, ntreprinderea n cauza risca sa intre n stare de faliment.
68

R PC = Cheltuieli financiare EBE
7. Costul ndatorarii se calculeaza potrivit relatiei:
R DOB =
Cheltuieli financiare Imprumutur i Totale
Daca rata medie a dobnzii este mai mica dect rata de rentabilitate economica a ntreprinderii analizate, atunci ndatorarea favorizeaza finantarea prin mprumuturi, caz n care efectul de levier are o influenta benefica asupra rentabilitatii capitalurilor proprii.
8. Ponderea creditelor curente n ndatorarea globala :
R CC =
Credite bancare curente Indatorare globala
Proportia mare a creditelor bancare curente n ndatorarea ntreprinderii denota o stare de vulnerabilitate care depinde de tipul acestor resurse si de costul lor ridicat.
69

Indicatorii de rentabilitate a structurii financiare la S.C.C.A. Hyptextil se prezinta dupa cum urmeaza:
RATELE ECHILIBRULUI FINANCIAR Tabelul 3.2. Ratele echilibrului financiar rata autonomiei financiare rata de finantare a stocurilor rata de finantare active circulante rata de finantare a necesarului de fond de rulment rata de autofinantare a activelor rata datoriilor rata de finantare a imobilizarilor rata de finantare a activelor imo bilizate Rata lichiditatii generale Rata lichiditatii relative Rata lichiditatii imediate Rata solvabilitatii generale Efectul de levier Rata datoriilor financiare Rata independentei financiare Rata capacitatii de mprumut Rata capacitatii de rambursare Rata de prelevare a cheltuielilor financiare Costul ndatorarii Ponderea creditelor curente n ndatorarea globala Anul 1 1,0000 -0,1118 -0,0463 Anul 2 1,0000 0,0925 0,0458 Anul 3 1,0000 0,5085 0,2803
1,0000 1,0000 1,0000 0,7485 0,7539 0,8073 0,2524 0,2467 0,1951 0,9853 1,0159 1,1025 0,9853 1,0159 1,1025 0,4765 0,5233 0,6866 0,2791 0,2643 0,3081 0,2378 0,2401 0,2606 3,962324 4,052807 5,126476 0,3376 0,3276 0,2423 0 0 0 1 1 1 n.a. n.a. n.a. 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
70
1,2 1 0,8 0,6 0,4 0,2 0 -0,2

rata autonomiei financiare rata de finantare a NFR rata de finantare a imobilizarilor rata de finantare a stocurilor rata de autofinantare a activelor rata de finantare a activelor imobilizate rata de finantare active circulante rata datoriilor
Figura 3.4. Ratele de finantare
Rata lichiditatii generale 0,8 0,6 0,4 0,2 0 Anul 1 Anul 2 Anul 3 Rata lichiditatii generale
Figura 3.5. Rata lichiditatii generale
71
0,32 0,31 0,3 0,29 0,28 0,27 0,26 0,25 0,24 Anul 1 Anul 2 Anul 3 Rata lichiditatii relative
Figura 3.6. Rata lichiditatii relative
2003
0,2606
2002
0,2401
Rata lichiditatii imediate
2001
0,2378
0,22
0,23
0,24
0,25
0,26
0,27
Figura 3.7. Rata lichiditatii imediate
72
6 5 4 3 2 1 0 Anul 1 Anul 2 Anul 3

3,962324 4,052807 5,126476
Rata solvabilitatii generale
Figura 3.8. Rata solvabilitatii generale
Potrivit valorilor calculate, corespunzatoare fiecarei rate, pot fi facute urmatoarele aprecieri: rata autonomiei financiare releva faptul ca ntreprinderea nu este ndatorata si deci nu depinde de creantierii sai; proportia corespunzatoare din fondul de rulment functional care finanteaza partea cea mai stabila a nevoilor de fond de rulment legate de exploatare, respectiv stocurile depaseste n anul 3 procentul de 50%, dupa ce n anul 2 a fost de aproximativ 9%. Raportul nu poate fi considerat satisfacator deoarece fondul de rulment reprezinta mai putin de 2/3 din stocuri. ansamblul activelor circulante este finantat din fondul de rulment. Cresterea valorii raportului de la 5% n anul 2 la 28% n anul 3 corespunde unei atenuari a structurii de finantare. rata de finantare a necesarului de fond de rulment este unitara, corespunzatoare trezoreriei nete, nule;
73

valoarea raportului rata de autofinantare este mai mare de 75% n toti cei trei anii analizati, ceea ce nseamna ca ntreprinderea dispune de capacitate de autofinantare suficienta pentru a finanta investitiile, respectiv a creste nevoia de fond de rulment pentru exploatare, generata de acestea; rata datoriilor este complementara cu rata de autofinantare a activelor. Valoarea ei este relativ scazuta, ceea ce nseamna ca gradul de ndatorare este mai mic, ntreprinderea avnd obligatii pe termen scurt; rata de finantare a imobilizarilor pe seama capitalului propriu depaseste procentul de 100% n ultimii doi ani. Aceasta nseamna ca ntreprinderea nregistreaza un fond de rulment propriu pozitiv, iar o parte a activelor circulante este finantata pe seama acestuia; rata de finantare a activelor imobilizate pe seama capitalului permanent este supraunitara n anul 2 si anul 3, ceea ce denota faptul ca ntreprinderea nregistreaza un fond de rulment pozitiv. n toti cei trei anii analizati rata lichiditatii generale are valoare subunitara, ceea ce nseamna ca lichiditatile sunt mai mici dect exigibilitatile potentiale. Aceasta se datoreaza faptului ca datoriile exigibile pe termen scurt nu sunt acoperite, n pr incipiu, de activele circulante. Rata lichiditatii reduse este subunitara, nsa nu are valori cuprinse ntre 0,8 si , ci mai mici, ceea ce ar reprezenta o situatie nesatisfacatoare n ceea ce priveste solvabilitatea partiala. Valoarea redusa a ratei lichiditatii imediate este compatibila cu mentinerea echilibrului financiar, deoarece ntreprinderea minimizeaza valoarea disponibilitatilor sale (se observa din bilant reducerea de la un an la altul a disponibilitatilor), detinnd n schimb valori de plasament, creante, stocuri usor mobilizabile n concordanta cu exigibilitatea datoriilor imediate. Valorile mult mai mari dect 1,5 ale ratei de solvabilitate globala semnifica faptul ca ntreprinderea are capacitatea de a-si achita obligatiile banesti, imediate si ndepartate, fata de terti.
74

Deoarece rata levierului a nregistrat valori subunitare , ntreprinderea nu va depinde mult de creantierii sai n cei trei ani de functionare analizati, nregistrnd chiar o reducere substantiala a valorii n anul 3. Valorile po zitive nregistrate denota o rentabilitate economica buna, dar se impune n continuare monitorizarea cu maximum de seriozitate a activitatii, afluentei de comenzi, a timpilor de executie, a nivelului tarifelor practicate, astfel nct acestea sa fie suficient de acoperitoare pentru bunul mers al firmei si respectiv sa genereze profit. n ceea ce priveste celelalte rate de ndatorare, se observa clar ca ntreprinderea nu este ndatorata. Neavnd contractate mprumuturi pe termen mediu si lung, si nici datorii financiare, cea mai mare parte a indicatorilor calculati au valoarea 0. Ca atare, n asemenea conditii si rata capacitatii de rambursare este maxima . ntreprinderea este independenta din punct de vedere financiar .
Ratele de structura patrimoniala stabilesc ponderea fiecarui post de activ sau de pasiv n totalul bilantului, oferind posibilitatea exprimarii bilantului n procente. Analiza se realizeaza pe baza datelor din activul bilantului patrimonial. Valorile ratelor de structura a activului sunt influentate de caracteristicile tehnice, economice si juridice ale activitatii ntreprinderii. Principalele rate de caracterizare a structurii activului sunt: Rata activelor imobilizate :
Aceasta rata masoara ponderea activelor imobilizate n patrimoniul total al ntreprinderii. Continutul diferit al componentelor activelor imobilizate justifica utilizarea si a unor rate complementare: a Rata imobilizarilor necorporale:
75

Marimea acestui indicator reflecta ponderea activelor intangibile (brevete, licente, marci, fond comercial etc.) n cadrul patrimoniului firmei. n ntreprinderile romnesti imobilizarile necorporale detin o pondere foarte redusa. n alte tari, ponderea activelor necorporale este importanta, de exemplu n S.U.A. unde ponderea valorii activelor necorporale este cuprinsa ntre 40% si 80% din valoarea de nlocuire a firmelor. Ponderea activelor necorporale n valoarea de piata a unor firme foarte cunoscute este foarte mare, de exemplu: 94% la Microsoft, 96% la Coca-Cola, 84% la Intel si 82% la General Eleectric. a Rata imobilizarilor corporale:
Aceasta rata reflecta ponderea capitalurilor fixe n cadrul patrimoniului ntreprinderii. Ea nregistreaza valori foarte mari n cazul firmelor care folosesc o infrastructura importanta sau echipamente costisitoare (producerea si distributia de energie, transporturi etc.). De asemenea, ia valori ridicate n industria grea, n activitatile ce presupun importante investitii imobiliare (industria hoteliera) sau funciare (exploatatiile agricole). Marimea acestei rate este influentata si de politica de amortizare practicata de ntreprindere. a Rata imobilizarilor financiare :
Aceasta rata reflecta intensitatea legaturilor si relatiilor financiare pe care firma analizata le-a stabilit cu alte firme cu ocazia operatiilor de crestere externa (participatii, investitii de portofoliu, credite acordate etc.). Rata ia valori foarte ridicate n cazul holdingur ilor al caror obiect de activitate l constituie gestionarea unui portofoliu de participatii. Rata ia valori foarte scazute la firmele mici si la cele putin axate pe o politica de investitii financiare.
76
Rata activelor circulante
Reflecta ponderea activelor circulante n totalul mijloacelor economice ale ntreprinderii. Ca rate complementare se recomanda a fi stabilite: a rata stocurilor:
Aceasta rata ia valori ridicate n cazul firmelor cu activitate de productie, cu ciclu lung de fabricatie, precum si n cazul firmelor cu specific de distributie de bunuri materiale. Rata ia valori foarte reduse la firmele cu specific de prestare de servicii. a rata creantelor comerciale:
Rata reflecta importanta portofoliului de creante comerciale n cadrul patrimoniului. Ea este influentata de durata n care se fac platile de catre clienti si de specificul activitatii desfasurate. Aceasta rata ia valori ridicate n cazul ntreprinderilor industriale si nregistreaza valori scazute la firmele care vin n contact direct cu o clientela ce plateste n numerar.
77

a rata disponibilitatilor:
Marimea acestei rate trebuie analizata cu circumspectie datorita faptului ca disponibilitatile sufera modificari de mare amplitudine pe perioade scurte. Rata are o valoare informa tionala scazuta deoarece nu totdeauna o pondere ridicata a disponibilitatilor n totalul activului semnifica o activitate buna a firmei.
Analiza structurii pasivului ntreprinderii
Obiectivul analizei l constituie stabilirea ponderii si evolutiei princ ipalelor categorii de surse ce participa la acoperirea mijloacelor economice ale ntreprinderii. Analiza se efectueaza pe baza urmatoarelor rate de structura ale pasivului bilantului patrimonial: rata stabilitatii finantarii:
Capitalul permanent este format din capitalurile proprii si datoriile pe termen mediu si lung. Aceasta rata reflecta ponderea surselor ce ramn la dispozitia ntreprinderii pentru o perioada mai mare de un an n totalul surselor de acoperire a mijloacelor economice. rata autonomi ei globale :
78

Aceasta rata reflecta ponderea surselor proprii folosite n finantarea mijloacelor economice ale ntreprinderii. Ea difera n functie de politica financiara a ntreprinderii si rentabilitatea ei. Aceasta rata se recomanda a fi =1/3. rata datoriilor pe termen scurt:
Rata semnifica ponderea datoriilor cu termen de exigibilitate mai mic de un an n totalul surselor ntreprinderii. rata datoriilor totale :
Valoarea acestei rate reflecta n ce proportie activele firmei sunt finantate pe seama datoriilor pe termen scurt, mediu si lung.
79
3.3. Ratele de rotatie a capitalurilor
Viteza de rotatie a activelor circulante este un indicator de eficienta care reflecta schimbarile intervenite n activitatea ntreprinderii (n mod deosebit n activitatea de exploatare). Viteza de rotatie a activelor circulante coreleaza cifra de afaceri sau o componenta a acesteia cu totalul activelor circulante sau un anumit element al acestora.
Viteza de rotatie a activelor circulante poate fi exprimata ca:
1. numar de rotatii (n):
n care: AC reprezina soldul mediu al activelor circulante
2. durata n zile (V):
n care: T reprezina numarul de zile al perioadei analizate.
Efectul direct al modificarii vitezei de rotatie a activelor circulante poate fi o eliberare de capital, n cazul accelerarii sau o imobilizare de capital, n cazul ncetinirii. Ca principale efecte indirecte determinate de modificarea vitezei de rotatie a activelor circulante se pot cuantifica: a) modificarea cheltuielilor financiare cu dobnzile; b) modificarea rezultatului financiar; c) modificarea profitului net.
80

Pentru a aprofunda viteza de rotatie a activelor circulante se impune efectuarea analizei si pe elementele componente, tinnd seama de stadiul circuitului economic n care se afla. n acest scop se raporteaza fiecare element de activ circulant (ca sold mediu) la componenta specifica din cifra de afaceri.
Relatiile de calcul sunt:
a) n cazul stocului de materii prime si materiale:
b) n cazul productiei n curs:
c) pentru produse finite:
d) pentru marfuri:
e) pentru creante:
Informatiile necesare analizei vitezei de rotatie a activelor circulante pe elemente componente, respectiv a indicatorilor de la numitor, se preiau din contul de profit si pierdere.
81
Exemplificnd pe baza datelor furnizate de S.C.C.A. Hyptextil, ratele privind structura activului si pasivului si duratele privind rotatia capitalurilor sunt prezentate n tabelul 3.3.
RATELE PRIVIND STRUCTURA ACTIVULUI SI PASIVULUI SI RATELE DE ROTATIE Tabelul 3.3.
Indicatori (%) Rata active imobilizate Rata imo bilizari necorporale Rata imo bilizari corporale Rata imobilizarilor financiare Rata activelor circulante rata stocurilor rata creantelor comerciale rata disponibilitatilor rata stabilitatii finantarii rata autonomiei globale rata datoriilor pe termen scurt rata datoriilor totale numar de rotatii durata n zile
Anul 1 75,87 0,00 75,03 0,85 24,01 9,95 1,79 11,98 74,85 74,85 25,24 25,24 1,35 266,89
Anul 2 74,15 0,00 72,93 1,21 25,77 12,76 1,19 11,82 75,39 75,39 24,67 24,67 1,50 240,43
Anul 3 73,01 0,00 71,75 1,26 26,71 14,72 1,85 10,13 80,73 80,73 19,51 19,51 2,03 177,53
82
Figura 3. 9. Rata activelor imobilizate
76 75,5 75 74,5 74 73,5 73 72,5 72 71,5
75,87
74,15 Rata active imobilizate
73,01
Anul 1
Anul 2
Anul 3
27 26 25
24,01 25,77
26,71
24 23 22 Anul 1 Anul 2 Anul 3
Rata activelor circulante
Figura 3.10. Rata activelo r circulante
83
16 14 12 10 8 6 4 2 0
9,95
14,72 11,98 12,76 11,82 10,13

rata stocurilor rata creantelor comerciale rata disponibilitatilor
1,79
1,19
1,85
Anul 1
Anul 2
Anul 3
Figura 3.11. Ratele stocuri, creante, disponibilitati
2003
rata datoriilor totale rata datoriilor pe termen scurt rata autonomiei globale rata stabilitatii finantarii
2002
2001 0 50 100
Figura 3.12. Ratele stabilitatii financiare
84
Ponderea activelor imobilizate n totalul activelor urmeaza un trend descrescator, ceea ce denota politica ntreprinderii de nlocuire a activelor imobilizate nvechite, de retehnologizare si modernizare n scopul obtinerii unei eficiente sporite a utilizarii acestora. n cadrul societatii nu exista imobilizari necorporale. Rata imobilizarilor corporale cunoaste, de asemenea un trend descrescator, cu toate ca procentele reprezentative sunt mari. Acest lucru denota faptul ca ntreprinderea activeaza n sfera productiei, dispune de o infrastructura importanta si de ecipamente costisitoare. Rata imobilizarilor financiare se nscrie pe un trend crescator, lucru care denota intensificarea relatiilor financiare ale ntreprinderii cu alte societati similare cu ocazia unor investitii de portofoliu, credite etc. Rata activelor circulante denota ponderea relativ redusa a acestora n total active. Rata stocurilor nregistreaza, de asemenea valori reduse, cu tendinta de crestere, punnd n evidenta faptul ca activitatea ntreprinderii presupune un ciclu redus de fabricatie. Rata creantelor comerciale a crescut n anul 3 fata de anul precedent, ceea ce nseamna ca s-a reusit accelerarea ncasarilor. Rata disponibilitatilor urmeaza n cei trei anii analizati un trend descrescator. Rata stabilitatii financiare si rata autonomiei globale nregistreaza valori mai mari de 75%, ceea ce denota autonomia ntreprinderii, respectiv faptul ca aceasta dispune de surse de finantare suficiente care acopera o perioada mai mare de un an. Rata datoriilor nregistreaza valori modice. Din bilant rezulta clar ca ntreprinderea nu are angajate mprumuturi pe termen mediu si lung. Valoarea ratei datoriilor este n principal rezultatul datoriilor catre furnizori, stat sau salariati. Accelerarea vitezei de rotatie a activelor circulante s-a datorat, n totalitate, reducerii soldului mediu al activelor circulante ntr-un ritm inferior nsa celui al cifrei de afaceri.
85
3.4. Descompunerea si analiza cauzelor si efectelor determinate de valorile ratelor de rentabilitate

Asa cum am prezentat ( 3.1.), rata rentabilitatii economice este independenta de struc tura financiara (gradul de ndatorare), politica fiscala de impozitare a profitului, precum si de elementele exceptionale. Rata rentabilitatii economice, se poate stabili astfel:
Analiza factoriala a ratei rentabilitatii economice, se poate realiza pe baza urmatoarelor modele de analiza:
n care: Rc - reprezinta rata rentabilitatii comerciale
reprezinta marja bruta din exploatare la 1 leu cifra de afaceri; Ai - active imobilizate; Ac - active circulante;
86
este viteza de rotatie a activului total.
Potrivit primului model de analiza, modificarea ratei a rentabilitatii economice, se explica prin prisma celor doi factori directi: viteza de rotatie a activului total si rata rentabilitatii comerciale sau rata marjei brute la 1 leu vnzari (Rc), a carei analiza poate fi aprofundata prin intermediul celor trei factori indirecti (structura productiei vndute pe produse, preturile medii de vnzare unitare si costurile unitare). Utiliznd cel de-al doilea model de analiza, acesta evidentiaza n plus fata de primul, eficienta utilizarii mijloacelor economice de natura activelor circulante, care reprezinta o conditie esentiala pentru sporirea rentabilitatii economice.
Rata rentabilitatii financiare a capitalurilor proprii (Rf), se determina pe baza relatiei:
Analiza factoriala a ratei rentabilitatii financiare a capitalurilor proprii, poate fi aprofundatautiliznd n acest sens urmatoarele doua modelemultiplicative de analiza:
Factorul de multiplicare a capitalului propriu reflecta gradul de ndatorare a firmei, fapt demonstrat cu ajutorul relatiei:
87

n care: Pt reprezinta pasivul total; D - datoriile totale; D/Kp - gradul de ndatorare, sau bratul prghiei financiare.
Utiliznd acest model de analiza, consideram ca fiind necesar a sublinia urmatoarele aspecte: a. accelerarea vitezei de rotatie a activului total reprezinta o conditie esentiala pentru sporirea ratei rentabilitatii financiare a capitalurilor proprii; b. factorul de multiplicare a capitalului propriu, cu ct este mai mare, cu att creste rentabilitatea financiara. n practica economica nsa, exista o limita de ndatorare acceptata de banci. Unele banci apreciaza ca limita maxima de ndatorare 70% din sursele totale ale firmei, depasirea acestei limite de ndatorare atrage pentru firma n cauza dobnzi mai mari si garantii suplimentare solicitate de banci, deoarece riscul financiar este mai mare; c. sporirea rentabilitatii nete a veniturilor totale reprezinta principala cale de crestere a profitului net si reflecta, n principal, eficienta activitatii de exploatare a firmei.
Potrivit celui de-al doilea model de analiza, se pune n evidenta eficienta utilizarii capitalului propriu, rentabilitatea bruta a veniturilor totale si ponderea profitului net n profitul brut (reflecta evolutia impozitului pe profit, a elementelor nedeductibile din punct de vedere fiscal, precum si a deducerilor fiscale). Utilizarea ratei rentabilitatii financiare a capitalului propriu are rolul de a evidentia corelatia dintre capitalul permanent si profitul brut naintea deducerii cheltuielilor financiare cu dobnzile si a impozitului pe profit. Modelul de analiza este urmatorul:
88

n care: Rfp reprezinta rata rentabilitatii financiare a capitalului permanent; Pb - profitul brut naintea deducerii cheltuielilor financiare cu dobnzile si a impozitului pe profit; Kpr - capitalul permanent (este format din capitalurile proprii, provizioanele pentru riscuri si cheltuieli si datoriile pe termen mediu si lung).
Mai poate fi avut n vedere si urmatorul model de analiza a ratei rentabilitatii financiare a capitalului permanent:
Acest model de analiza pune n evidenta eficienta utilizarii capitalului permanent al ntreprinderii, prin intermediul vnzarilor medii la 1 leu active finantate pe seama capitalurilor permanente si a marjei medii brute ce revine la 1 leu vnzari. Marja bruta, trebuie sa asigure acoperirea cheltuielilor cu dobnzile, ca forma de remunerare a datoriilor pe termen scurt, mediu si lung, ct si a impozitul pe profit, astfel nct firma sa obtina profit net, care sa permita remunerarea actionarilor sai.
89
CAPITOLUL IV. ANALIZA SI EVALUAREA
RISCURILOR NTREPRINDERII
Activitatea unei ntreprinderi este supusa riscului economic ntruct aceasta nu poate sa prevada cu certitudine diferitele componente ale rezultatului sau (cost, cantitate, pret) si ale ciclului de exploatare (cumparari, prelucrari, vnzari). Riscul economic evalueaza posibilitatea obtinerii unui rezultat insuficient sau chiar a unor pierderi. Aceasta eventualitate este legala de importanta cheltuielilor fixe care diminueaza flexibilitatea ntreprinderii, respectiv capacitatea acesteia de a se adapta la variatia cifrei de afaceri. Riscul este o notiune sociala, economica, politica sau naturala a carei origine se afla n posibilitatea ca o actiune viitoare sa genereze pierderi datorita informatiilor incomplete n momentul luarii deciziei sau inconsistentei unor rationamente, economice n cazul de fata, de tip logic. Riscul exista atunci cnd o multime de consecinte nefavorabile este asociata unor decizii posibile si se poate determina sansa aparitiei acestor consecinte. Pentru a stabili viabilitatea deciziilor din punct de vedere al eficientei economice si financiare n conditii de incertitudine sau de variatie probabila a factorilor, parametrilor si conditiilor exogene considerate am analizat urmatoarele categorii de riscuri: de
faliment ( analiza pragului de rentabilitate ), riscul economic ( prin extinderea analizei anterioare ) si riscului global .
90
4.1. Riscul economic
Cunoasterea pragului de rentabilitate si riscului economic este utila activitatii practice, deoarece se pot face judecati asupra comportamentului firmei in cazul modificarii unor variabile care influenteaza mecanismul de functionare al acesteia. Riscul reflecta probabilitatea mai mare sau mai mica pentru ca rezultatele economico- financiare ale firmei sa evolueze nefavorabil conducand la starea critica (implicit, faliment). Riscul economic reprezinta incapacitatea intreprinderii de a se adapta la timp si cu cel mai mic cost la variatiile mediului Pragul de rentabilitate reprezinta acel punct in care veniturile sunt egale cu cheltuielile. De aceea, in teorie si practica i se mai spune si "punct critic". Pragul de rentabilitate este o masura a flexibilitatii intreprinderii in raport cu fluctuatiile sale, deci o modaliare de masurare a riscului. Pragul de rentabilitate este punctul la care cifra de afaceri acopera cheltuielile de exploatare, iar rezultatul este nul. Peste acest prag activitatea intreprinderii devine rentabila. Structura cheltuielilor, mai ales repartitia intre cheltuielile fixe si cheltuielile variabile in raport cu cifra de afaceri, exercita o influenta puternica asupra rentabilitatii, ceea ce determina formarea efectului de levier al exploatarii. Cheltuielile fixe cuprind cheltuielile cu apa si energia, intretinere, personal administrativ, cheltuielile cu amortizarea,impozite si taxe etc. Cheltuielile variabile cuprind cheltuielile cu materiile prime si materiale, cheltuielile cu lucrarile si serviciile executate de terti, cheltuielile cu personalul. Cunoasterea pragului de rentabilitate permite fixarea obiectivului minim de realizat (CAmin ) pentru ca intreprinderea sa fie profitabila. Dar, masura riscului determinat de atingerea punctului critic, este evidentiata de coeficientul efectului de levier al exploatarii, componenta a riscului global.
91

Calculul cifrei de afaceri la pragul de rentabilitate presupune utilizarea relatiei: CAPR =
CF MCV %
Pragul de rentabilitate a cifrei de afaceri in zile; cifra de afaceri aferenta pragului de rentabilitate respectiv va fi realizata in urmatorul numar de zile al exercitiului contabil: Pr=
CApr * 360 CAreala
Pornind de la cele de mai sus putem calcula: rata RPR=

CApr * 100 care exprima direct riscul de exploatare. Cu cat CAreala aceasta rata este mai mare cu atat riscul va fi mai mare.
indicele de securitate I S=
CAreala CApr arata marja de securitate de CAreala
care dispune intreprinderea . Marja de securitate a intrepr inderii va fi cu atat mai mare cu cat indicele este mai mare.
92
4.2. Riscul financiar
Riscul global al intreprinderii asumat de proprietari, definit ca sensibilitatea rezultatului net in raport cu CA, se exprima sub forma coeficientului de elasticitate global ( coeficientul efectului de levier combinat : CELC). Coeficientul de elasticitate masoara sensibilitatea rezultatului exploatarii (si deci a posibilelor pierderi sau castiguri) la variatia cifrei de afaceri si are la baza repartita cheltuielilor intreprinderii in fixe sau structurale si variabile sau operationale. CELE=
CA CA CApr
Aceasta relatie dovedeste dependenta riscului economic de variatia cifrei de afaceri si de pozitia ei fata de pragul de rentabilitate.
Acest coeficient exprima sensibilitatea rezultatului inainte de deducerea impozitului pe profit la o modificare a rezultatului exploatarii. CELF=
Re Re CheltFinan ciare
Re- rezultatul exploatarii
La S.C.C.A. Hyptextil, situatia indicatorilor de evaluare a riscului economic si financiar se prezinta dupa cum urmeaza:
INDICATORII RISCULUI ECONOMIC SI FINANCIAR Tabelul 4.1. Anul 1 Cheltuieli variabile (mii lei) Cheltuieli fixe (mii lei) Cifra de afaceri (mii lei) Cheltuieli variabile (mii lei) Marja cheltuielilor Anul 2 Anul 3
9.484.449 11.452.221 15.308.028 410.444 13177400 9484449 3692951 524.166 14588969 11452221 3136748 668.356 19367499 15308028 4059470,8
93

variabile (mii lei) Cifra de afaceri la pragul de rentabilitate (mii lei) Pragul de rentabilitate a cifrei de afaceri (zile) Rata riscului de exploatare Indicele de securitate Coeficientul de elasticitate 40 11,11% 0,89 1,125 60 16,71% 0,83 1,201 59 16,46% 0,84 1,197 1464570 2437888 3188688 (28.02%) (21.5%) (20.96%)
4.3. Evaluarea riscului de faliment

Mentinerea echilibrului economico- financiar, care atesta starea de sanatate a intreprinderii, este conditionata de corelatia dintre factorii de succes si cei care conduc spre faliment. Metoda de diagnosticare a scorurilor consta in masurarea si interpretarea riscului la care se expune investitorul, creditorul firmei dar si firma, ca sistem, in activitatea ce urmeaza a o desfasura in viitor. Tehnica de realizare a functiei scor presupune combinarea informatiilor catorva rate financiare intr-o singura functie, in cadrul unui model de analiza a falimentului. Functia scor 5 se bazeaza pe o combinare liniara a unui grup de indicatori semnificativi, fiecare avand un coeficient de pondere stabilit de statistica. Aceste functii permit enuntarea unei judecati rapide asupra situatiei intreprinderii, dand posibilitatea depistarii mai din timp a unor posibile probleme majore cu care aceasta se confrunta. Metoda sorurilor (scoring) a fost si este folosita, in special, de catre investitorii si creditorii intreprinderii, pentru a stabili nivelul riscului la care se expun daca si-ar investi
Ion
Anghel
Teza
de
doctorat:Analiza
discriminanta,teorie
si
practica
economico-
financiara,Bucuresti,2000
94

lichiditatile de care dispun intr-o astfel de firma. Ea este un instrument important, aflat la dispozitia managementului executiv, de sesizare din timp a problemelor cu care se confrunta sau se va confrunta in viitor. Scorul se constituie intr-o metoda de diagnostic care consta in masurarea si interpretarea riscului la care se expune investitorul, creditorul, dar si intreprinderea in sine, in activitatea viitoare. Selectarea indicatorilor care urmeaza a fi folositi in cadrul functiei scor trebuie realizata cu mare grija astfel incat sa fie alesi acei indicatori cu o actiune permanenta si puternica in cadrul esantioanelor cercetate. Distributia diferitelor scoruri permite clasificarea intreprinderilor din punct de vedere al sanatatii financiare: Z=a1 x1 +a2 x2+a3 x3++an xn x- ratele implicate in analiza a- coeficientii de pondere Numarul de indicatori luati in calcul difera de la un model la altul (intre5 si 8). Indicatorii financiari inclusi inmodelele de previzionare a falimentului contin aproape toate ratele financiare relevante.
4.3.1. Modelul Altman

n conceptia lui Altman, declinul unei companii traverseaza cinci faze: I. aparitia semnalelor de declin ( descresterea profitabilitatii, descresterea cifrei de afaceri, cresterea datoriilor, descresterea lichiditatilor etc. ) , de regula desconsiderate; II. existenta semnalelor clare pentru care nsa nu se iau masuri, existnd speranta ca acestea sa dispara fara nici o interventie; III. actiunea puternica a factorilor de declin cu agravari serioase ale situatiei financiare; IV. colapsul, imposibilitatea echipei manageriale de a asigura masuri corective; V. interventia, fie prin actiuni de redresare, fie declararea falimentului.
95

Modelul Altman se bazeaza pe urmatoarea formula:
Z = 3,3 x1 + 1,0 x2 + 0,6 x3 + 1,4 x 4 + 1,2 x5 unde:

x1 = Rezultat curent inaintea impozitari i ; Activ total
x2 =
Cifra de afaceri ; Activ total
x3 =
Capitaliza re bursiera ; Imprumutur i
x4 =
Profitul reinvestit ; Activ total
x5 =
Activ circulant . Activ total
Pe baza experimentarii acestei ecuatii pe un numar mare de firme s-a constatat ca gradul de ncredere pe perioada de un an este de 95%, iar plajele de valori ale scorului Altman, cu ajutorul carora firma poate fi caracterizata, sunt: ? Cnd Z < 1,81 firma este insolvabila, aflndu-se n fazele IV sau V descrise mai sus; ? Cnd 1,81 < Z = 2,90 firma este considerata n dificultate, aflndu-se n fazele II sau III ; ? Cnd Z > 2,90 firma poate fi considerata sanatoasa economic.
96
Gestiunea financiara a intreprinderii 4.3.2. Modelul Canon & Holder

Modelul Canon si Holder presupune determinarea scorului Z cu ajutorul ecuatiei: Z = 16 x 1 + 22 x2 87 x3 10 x4 + 24 x5
x1 reprezinta rata lichiditatii partiale ( reduse ), care se determina cu ajutorul a doua relatii:
x1 =
sau
(Activ
circulant - Stocuri ) ; Datorii pe termen scurt
x1 =
(Creante
+ Plasamente + Disponibil itati ) ; Datorii pe termen scurt
x2 reprezinta rata stabilitatii financiare, care se determina pe baza formulei de calcul :
x2 =
Capital permanent ; Pasiv total
x3 reprezinta rata ( nivelul ) cheltuielilor financiare, calculata cu ajutorul formulei:

x3 = Cheltuieli financiare ; Cifra de afaceri
x4 este rata de remunerare a personalului, sau ponderea cheltuielilor cu personalul din valoarea adaugata:
97
x4 =
Cheltuieli cu personalul ; Valoarea adaugata
x5 este dat de ponderea excedentului brut de exploatare n valoarea adaugata:
x5 =
Excedent brut de exploatare . Valoarea adaugata

Pe baza valorilor scorului astfel determinat, se poate stabili care este
probabilitatea de faliment a unitatii, conform tabelului de mai jos: SCOR Z Probabilitatea de faliment Negativ 0 1,5 80% 75 80% Firma n situatie nefavorabila Z=4 1,5 4,0 4,0 8,5 70 75% 50 70% Firma n situatie incerta 4<Z<9 9,5 10,0 13,0 35% 30% 25% Firma n situatie favorabila Z=9 16,0 Mai mare ca 16 15% Sub 15%
98
4.3.3. Modelul Centralei bilanturilor din cadrul Bancii Centrale a Frantei

Functia de scor stabilita de Centrala Bilanturilor a Bancii Frantei cuprinde o ecuatie cu 8 factori:
Z = -1,255x 1 + 2,003x 2 0,824x3 + 5,221x4 0,689x5 1,164x6 + 0,706x7 +1,408x8
unde: x1 este rata cheltuielilor financiare:
x1 =
Cheltuieli financiare ; Excedent brut al exploatari i
x2 rata de acoperire a capitalului investit :
x2 =
Capital permanent ; Capital investit
x3 rata capacitatii de rambursare a datoriilor:
x3 =
Capacitate a de autofinant are ; Datorii
99

x4 rata marjei brute de exploatare:
x4 =
Excedent brut de exploatare ; Cifra de afaceri
x5 durata medie a creditului furnizori :
x5 =
Sold mediu furnizori T; Cumparari de marfa
x6 rata de crestere a valorii adaugate

x6 =
(VA n VA n 1 )
VA n 1
x7 durata medie a creditului clienti
x7 =
Sold mediu clienti T; Vanzari
x8 rata investitiilor fizice
x8 =
Investitii . VA
n functie de valoarea scorului Z, se disting: ? o zona nefavorabila: Z < - 0,25 ; ? o zona de incertitudine: 0,25 = Z = 0,125 ; ? o zona favorabila: Z > 0,125. 100

MODELE ALE RISCULUI DE FALIMENT Tabelul 4.1. Modelul ALTMAN x1 x2 x3 x4 x5 Z Modelul CANON & HOLDER x1 x2 x3 x4 x5 Z Modelul BANCII FRANTEI x1 x2 x3 x4 x5 x6 x7 x8 Z 0,00 0,00 2,84 0,00 1,00 0,38 0,22 0,00 0,00 1,00 0,35 0,18 0,00 0,19 0,00 0,00 2,41 0,00 1,00 0,75 0,19 0,00 0,38 0,00 0,00 1,95 0,56 0,75 0,00 0,68 0,29 25,56 0,53 0,75 0,00 0,77 0,21 22,51 0,61 0,81 0,00 0,75 0,23 25,60 Anul 1 Anul 2 Anul 3 0,081109 2,027799 0 0 0,26705 2,62
0,0941674 0,0659501 1,3488659 1,4972984 0 0 0 0
0,2400535 0,2576999 1,95 2,02
Potrivit modelului Altman, n toata perioada analizata ntreprinderea este considerata n dificultate, aflndu-se n fazele II sau III.
101

Modelul Canon & Holder releva nsa faptul ca probabilitatea ca ntreprinderea sa dea falime nt este situata sub 15%. De asemenea, modelul Bancii Frantei conduce la un scor mai mare dect 0.125 n toti cei trei anii, deci nu se pune problema falimentarii.
102
CONCLUZII
Fiecare firma, indiferent de obiectul de activitate, tipul de organizare al activitatii, localizarea geografica, se confrunta cu o multitudine de factori care formeaza mediul de afaceri. Firma intra neconditionat n interactiune, directa sau indirecta, cu mediul extern: comunitatea de afaceri, actionarii, creditorii, sindicatele, firmele concurente, angajatii, clientii, furnizorii, institutiile guvernamentale si non-guvernamentale, mass-media, organismele de protectie a consumatorilor etc. . Relatiile de interactiune dintre firma si societate sunt reciproce si extrem de complexe. Managerii unei firme nu o pot administra cu succes fara a tine cont de factorii care decurg din aceste relatii, factori care actioneaza n interdependenta. Astfel, valoarea unei ntreprinderi este determinata att de factori interni ct si factori externi. Influenta acestor factori este deseori contradictorie deoarece neexistnd o forma unica a valorii firmei, respectiv un singur model de evaluare, este posibil ca prin utilizarea unei metodologii, unul din factori, interni sau externi, sa aiba o influenta directa pozitiva, iar utiliznd un alt procedeu, sa aiba o influenta negativa. Printre factorii interni ai firmei se numara urmatorii: 1. Cifra de afaceri O cifra de afaceri ridicata evidentiaza puterea firmei pe piata, deoarece exista metode de evaluare ce afirma ca dimensiunea acestui factor influenteaza ntr-o foarte mare masura valoarea ntreprinderii. n general, cifra de afaceri, nu are un impact nefavorabil asupra firmei. 2.Profitul este o variabila determinanta a valorii ntreprinderii cu influenta directa, dar nu putem afirma ca un profit ridicat reprezinta un aspect nedorit. ntr-o economie de piata obtinerea unui profit mare este asociat cu un risc superior, astfel anumite metode de evaluare nu considera ca daca o firma are un profit exagerat, este un punct bun, forte n evaluare. 3.Activul total este un factor cu o dubla influenta, astfel metodele patrimoniale de evaluare afirma ca activul este un element determinant direct al valorii ntreprinderii.
103

4.Capitalurile proprii indica potentialul firmei de a face fata unor probleme legate de solvabilitate. 5.Capitalurile mprumutate (datoriile firmei) constituie un factor ce determina scaderea valorii firmei n cazul n care utilizeaza evaluarile patrimoniale.n cazul n care valoarea firmei, determinata ca valoare de piata, este independenta de gradul de ndatorare , respectiv de structura capitalului, valoarea firmei va fi data de suma capitalurilor proprii si a datoriilor.Daca datoriile firmei nu reprezinta cu certitudine un factor ce determina scaderea valorii firmei (din punct de vedere al proprietarilor ntreprinderii si ai detinatorilor de actiuni) pe o piata caracterizata printr-o functionare normala, o firma nu se va putea ndatora dect atunci cnd se constata posibilitati de crestere a valorii firmei. Cu ct va prezenta perspective mai bune, cu att bancile vor fi tentate sa acorde credite tinnd seama de riscul de nerambursabilitate. Un investitor potential de pe piata de capital, va cauta ntreprinderi ndatorate dar profitabile, ce duc la cresterea cursului bursier, si deci, la cresterea valorii firmei 6.Politica de dividende reprezinta o problema a evaluatorilor pentru ca nu exista o teorie optimala la nivelul firmei. Exista trei curente fundamentale ce se au n vedere la repartizarea profitului: a) orientarea fondurilor catre investitii; b) orientarea fondurilor catre actionari prin intermediul dividendelor; c) considerarea deciziei de reinvestire, respectiv distribuirea de dividende ca fiind indiferenta. Factorii de natura externa ( din afara firmei ) sunt: 1.Cresterea economica la nivelul economiei nationale reprezinta un prim reper al performantei ntreprinderii. Daca rentabilitatea ntreprinderii evaluate este mai redusa dect rentabilitatea medie a ramurii, aceasta reprezinta un semnal al inferioritatii firmei. Evolutia la nivel de ramura va genera modificari asupra valorii firmei, astfel: pe de o parte putem vorbi de o crestere a valorii firmei n cazul n care evolutia ramurii este crescatoare deoarece creste interesul pentru achizitionarea titlurilor, iar pe de alta parte, cresterea performantei firmei din ramura respectiva se poate interpreta ca o concurenta puternica ce poate influenta n sens negativ firma.
104

2. Rata dobnzii reprezinta un etalon al performantei la nivel de firma si un instrument necesar n evaluare atunci cnd se folosesc anumite metode: - se va tine seama de rata dobnzii la depozite (ca rata cu risc minim), aceasta rata constituie rata de remunerare minima acceptata de actionari pentru propria investitie. Daca remunerarea este sub nivelul acestei rate a dobnzii, se va evidentia o pierdere pentru investitor ce se materializeaza prin scaderea valorii firmei. - rata dobnzii la credite, ce reprezinta o limita minima a rentabilitatii firmei ndatorate. Scaderea sub aceasta valoare va genera o utilizare si un consum al potentialului firmei conform efectului prghiei de ndatorare ce se transforma n efect de maciuca. 3.Rata inflatiei de obicei n conditiile unei economii normale este mai mica dect rata dobnzii la depozite, astfel, pe termen lung, va influenta comportamentul agentilor economici. n Romnia, rata inflatiei depaseste rata dobnzii iar n acest caz va trebui sa comparam si rata de remunerare a actionarilor cu rata inflatiei, deoarece n cazul n care prima este mai mica, se pune n evidenta neviabilitatea firmei. Inflatia are efecte negative si asupra elementelor bilantiere dar si asupra elementelor din contul de rezultate. n aceste cazuri evaluatorul trebuie sa tina seama de toate modificarile ce intervin asupra potentialului firmei. 4. Comportamentul agentilor economici ce actioneaza pe piata firmei poate avea diverse influente asupra valorii firmei: - diverse anunturi oficiale pot determina reorientarea fondurilor investite deci actioneaza asupra cresterii sau diminuarii valorii firmei, mai ales n cazul utilizarii metodelor bursiere de evaluare; - existenta unor miscari de protest, nclinatia spre greve, genereaza scaderea valorii firmei; - interesele managerului firmei pot determina scaderea sau cresterea valorii firmei prin politica de dividend dar si prin alte metode.
105

Descentralizarea si liberalizarea folosirii valutei si elasticitatea utilizarii disponibilitatilor banesti au determinat o responsabilitate sporita pentru activitatea financiara de la nivel microeconomic, concretizata n actiunile de ntocmire si realizare a deciziilor privind trezoreria, decizii care fac parte integranta din bugetul general al firmei cu capital integral sau majoritar de stat si cu capital privat sau mixt. Cresterea gradului de complexitate a activitatii economice a ntreprinderilor, n contextul mecanismelor pietei, are implicatii profunde n procesul de conducere, care nu se poate realiza pe baza de rutina, ci printr-o studiere atenta a realitatii, pe o analiza pe baze stiintifice care sa faciliteze adoptarea deciziilor corespunzatoare. Prin esenta ei, activitatea de conducere, indiferent de nivelul la care se exercita si de domeniul pe care- l vizeaza, implica cunoasterea temeinica a situatiei date, a ntregului complex de cauze si factori care o determina. Deoarece fiecare organizatie creste ca marime si complexitate, managementul ei trebuie sa se adapteze, devenind mai specializat. In masura n care marimea firmei si numarul de produse oferite cresc, creste si complexitatea muncii managerului. Dat fiind faptul ca managerii trebuie sa fie capabilii sa opereze ntr-o lume care include schimbarea fortelor de mediu, ei trebuie sa raspunda la aceste schimbari, dar, indiferent de reactii, ei trebuie sa identifice schimbarile cruciale din mediul extern si sa posede aptitudinile necesare pentru a proceda la actiuni adecvate . Analiznd toate aspectele economico- financiare ale ntreprinderii, putem face urmatoarele propuneri: 1. n privinta ratelor de rentabilitate si a celor de structura financiara se recomanda
scaderea costurilor si revizuirea tehnologiilor, analiza pietei si a concurentilor, reevaluarea patrimoniului, majorarea capitalului social prin reevaluarea capitalului fix, atragerea unei infuzii de capital fie printr-o emisiune de actiuni, fie prin atragerea unui investitor strategic cu un aport semnificativ, preocupare marita a echipei manageriale de reducere a pierderilor financiare si a datoriilor firmei, cresterea vnzarilor si reducerea cheltuielilor platibile, cresterea rotatiei capitalului economic prin cifra de afaceri si reducerea preturilor prin reconsiderarea costurilor.
106

2. Din punctul de vedere al lichiditatii, se recomanda ca firma sa procedeze n
exercitiile urmatoare la reducerea pe ct posibil a datoriilor prin abtinerea de a mai face noi mprumuturi concomitent cu atragerea de capital de pe piata financiara care sa duca la cresterea capitalurilor proprii ajungndu-se astfel la un raport subunitar al ratei levierului si binenteles la cresterea ratei solvabilitatii pe termen lung la o valoare de peste 1.5. Concomitent cu aceasta se recomanda cresterea ratei autonomiei financiare globale la o valoare de peste 30% prin masuri similare. Sub aspectul mprumuturilor, se recomanda ca acestea sa fie reduse pna la momentul n care rata dobnzii va fi inferioara rentabilitatii economice caz n care efectul de levier va juca un rol pozitiv fapt ce va duce la eliminarea riscului financiar. 3. Pentru modificarea cifrei de afaceri n sens pozitiv se recomanda: cresterea volumului de comenzi; gasirea de noi piete; reducerea volumului de personal slab calificat; cresterea randamentului mijloacelor fixe, n special a celor active. Masurile strategice care sa duca la marirea volumului vnzarilor si implicit la cresterea cifrei de afaceri, n procesul de penetrare a pietei de catre firma sunt: conjuncturale : economice, politice, sociale, fiscale; social-economice, unde veniturile prezinta importanta deosebita mai ales pe piata bunurilor de lux; prezentarea principalilor clienti interni si externi, unde cunoasterea lor, precum si obiectivele acestora sunt elemente importante n elaborarea strategiei proprii; schimbarile intervenite n structura si numarul clientelei n ultimii ani, cauzele care le-au determinat si implicatiile asupra vnzarilor proprii; atitudinea clientelei proprii fata de produsele comercializate de firmele concurente. Urmarirea unor asemenea aspecte este importanta n ceea ce priveste masurile care trebuiesc ntreprinse pentru mentinerea si eventual sporirea numarului de clienti. 4. Din analiza valorii adaugate reflectata n performantele economico- financiare ale firmei rezulta ca directiile principale de actiune, n vederea sporirii acesteia n perioadele viitoare, sunt :
107

cresterea productivitatii muncii orare, ca urmare a calificarii fortei de munca si a organizarii acesteia; mbunatatirii utilizarii timpului de munca prin reducerea si, respectiv lichidarea absentelor nemotivate si crearea unor conditii de munca favorabile care sa contribuie la diminuarea timpului nelucrat din motive justificate; cresterea ratei rentabilitatii financiare a capitalului permanent prin infuzia de capital care sa duca la cresterea acestuia. 5. n ceea ce priveste structura bilantului, la activ se recomanda diminuarea creantelor n paralel cu cresterea disponibilitatilor care ar constitui un bun semnal asupra solvabilitatii firmei, iar la pasiv se recomanda sporirea capitalului propriu care duce la ntarirea autonomiei financiare concomitent cu reducerea datoriilor totale. Asadar, obiectivul principal trebuie sa- l constituie, pentru conducerea firmei, valorificarea corespunzatoare a elementelor patrimoniale (accelerarea procesului de ncasare a creantelor ) n vederea crearii disponibilitatilor banesti, necesare achitarii obligatiilor. 6. Cu toate ca a obtinut scoruri bune n evaluarea riscului de faliment, se recomanda, din prudenta, urmarirea acestora si n perioadele urmatoare.
108
BIBLIOGRAFIE
1. Leonardo Badea Modele practice de gestiune a societatilor comerciale , Ed. Macarie, 1998 2. Paul Bran Finantele ntreprinderii, Ed. Econominca, Bucuresti, 1997 3. Petre Brezeanu Gestiunea financiara a ntreprinderii, Ed. Fundatiei Romnia de Mine, Bucuresti, 1999 4. Horia Cristea, Ioan Talpes Gestiunea financiara a ntreprinderii, Ed. Mirton, Timisoara, 1998 5. Carcota Dumitrache - Previziune economica -elemente de macroeconomie, ASE Cota 106029 6. Marius Herbei Echilibrul financiar la nivel microeconomic, Ed. Mirton, Timisoara, 1998 7. Margulescu Dumitru,Niculescu Maria,Robu Vasile - Diagnostic economico-financiar ASE, Cota 104979 8.Anghel, Dinu - Strategia si analiza economico financiara. Studii de caz-ASE, Cota 120360 9.Isfanescu, Robu,Anghel - Evaluarea ntreprinderii ASE, Cota 122040 10.Isfanescu si altii - Ghid practic de evaluare a ntreprinderii ASE, Cota 109265 11.Isfanescu, Robu, Hristea, Vasilescu - Analiza economico financiara ASE, Cota 120604 12.Ion Stancu Finante , Ed. Economica, Bucuresti, 1999 13.Carcota,Smedescu - Previziune economica-elemente de macroeconomie, ASE, Cota 107685 14. Ilie Vasile Gestiunea financiara a ntreprinderii, EDP, Bucuresti, 1997 15.Georgeta Vintila Diagnosticul financiar si evaluarea ntreprinderii, EDP, Bucuresti, 1998 16.Georgeta Vintila Gestiunea financiara a ntreprinderii , Editia a III-a , EDP, Bucuresti, 2003 17.G. Vintila - Diagnostic fin anciar si evaluarea ntreprinderii , Cota 106990 18.*** Colectia Tribuna economica mai 2003 martie 2004
109
Teze de doctorat Diagnosticarea fina nciara a Societatilor Comerciale n procesul privatizarii (G. Vintila/1997) Cota 106322 Analiza diagnostic n strategia financiara a firmei (Stela Maria Coban/1999) Cota 108136 Diagnostic global si strategia de restructurare financiara a firmei (Ioan Simion/2002) Cota 122144
110
ANEXE:
111

ANEXA 1 : Bilantul contabil la S.C.C.A. Hyptextil
Active Imobilizari necorporale Cheltuieli de constituire si de cercetare/dezvoltare Alte imobilizari Imobilizari necorporale in curs Total Imobilizari corporale Terenuri Constructii Echipamente tehnologice Mijloace de transport Alte mijloace fixe Imobilizari corporale in curs Total Imobilizari financiare - Total Active imobilizate - TOTAL Stocuri Stocuri de materii prime, consumabile, obiecte inventar Stocuri aflate la terti Productie in curs de executie Semi-fabricate, produse finite, produse reziduale Animale Marfuri Ambalaje Total stocuri Alte active circulante Furnizori - debitori Clienti si conturi asimilate Alte creante Decontari cu asociatii privind capitalul Titluri de plasament Conturi la banci in lei Conturi la banci in devize, in tara Conturi la banci in devize, in strainatate Casa in lei Casa in devize Acreditive lei Acreditive devize Valori de incasat Anul 1 Anul 2 Anul 3
Active imobilizate
0 0 0 0 0 6.864.916 164357 89.446 210.987 7.329.706 82.610 7.412.316
0 0 0 0
0 0 0 0
7.106.352 118.086 7.224.438
6.852.401 120.557 6.972.958
Active circulante
136.334 857 0 63.369 0 770.394 799 971.753
1.242.824
1.405.981
0 CREANTE CREANTE 175.148 116.167 176.750 27.911 0 0 0 0 0 0 1.150.579 5.676 0 1.151.915 967.864 3.062 0 0 0 0 0 0
112

Alte valori Total Active circulante -TOTAL Conturi de regularizare si asimilate Cheltuieli inregistrate in avans Decontari din operatii in curs de clarificare Diferente de conversie-activ Conturi de regularizare si asimilate-total Prime privind rambursarea obligatiunilor Datorii ce trebuie platite intr-o perioada de pana la 1 an Active circulante nete, respectiv datorii curente nete Total active minus datorii curente Datorii ce trebuie platite intr-o perioada mai mare de 1 an Venituri inregistrate in avans TOTAL ACTIV Pasive Capital social capital subscris varsat Patrimoniul regiei Contul intraprinzatorului individual Prime legate de capital Diferente din reevaluare Rezerve Rezultat reportat Pierdere neacoperita Rezultatul exercitiului - profit Pierdere Distribuirea profitului Capital propriu Alte fonduri Subventii pentru investitii Provizioane reglementate Total capitaluri proprii Provizioane pentru riscuri si cheltuieli Imprumuturi si datori asimilate Furnizori si conturi asimilate Clienti creditori Alte datorii Total datorii Conturi de regularizare si asimilate TOTAL PASIV 57.280 57.280 0 0 0 5.035.842 896.991 0 0 812.523 0 812.523 1.313.597 0 0 7.303.710 0 595.094 9.943 1.860.497 2.465.534 0 9.769.244 57.280 57.280 0 0 0 5.035.842 2.246.263 0 0 624.708 0 624.708 0 0 0 7.339.385 0 600.000 10.244 1.793.899 2.404.143 0 9.743.528 57.280 57.280 0 0 0 5.035.842 2.246.263 0 0 348.537 0 0 0 0 0 7.687.922 0 600.000 11.500 1.251.572 1.863.072 0 9.550.994 11.012 1.373.388 2.345.141 11.366 421 0 11.787 0 2.465.534 109.027 7.303.289 0 0 9.769.244
1.268.082 2.510.906 8.184 0 0 8.184 0 2.404.143 114.947 7.339.385 0 0 9.743.528
1.144.614 2.550.595 27.441 0 0 27.441 0 1.863.072 714.964 7.687.922 0 0 9.550.994
113

ANEXA 2 : Contul de profit si pierdere al S.C.C.A. Hyptextil
Indicatori Venituri din exploatare Venituri din vinzarea marfurilor Productie vinduta Cifra de afaceri Anul 1 2.224.848 10.952.552 13.177.400 226.283 0 0 11.178.835 0 19.419 0 13.423.102 1.649.273 417.027 250.000 324.062 892.856 1.883.945 1.764.999 325.582 4.884.367 1.885.324 6.769.691 0 374.764 Anul 2 Anul 3
Venituri din productia stocata Venituri din productia de imobilizari Productia exercitiului Venituri din subventii de exploatare Alte venituri din exploatare Venituri din provizioane VENITURI DIN EXPLOATARE - TOTAL Cheltuieli privind marfurile Cheltuieli cu materiile prime Cheltuieli cu materiale consumabile Cheltuieli cu energia si apa Alte cheltuieli materiale Cheltuieli materiale - total Cheltuieli cu servicii executate de terti Cheltuieli cu impozite, taxe si varsaminte asimilate Cheltuieli cu remuneratiile personalului Cheltuieli privind asigurarile si protectia sociala Cheltuieli cu personalul - total Alte cheltuieli de exploatare Cheltuieli cu amortizari si provizioane CHELTUIELI PENTRU EXPLOATARE - TOTAL Rezultat din exploatare - profit Venituri din participatii Venituri din titluri de plasament Venituri din diferente de curs valutar Venituri din dobanzi Alte venituri financiare Venituri din provizioane Total venituri financiare Pierderi din creante legate de participatii Cheltuieli privind titlurile de plasament cedate Cheltuieli din diferente de curs valutar Cheltuieli privind dobanzile Cheltuieli pentru exploatare
2.730.076 3.357.993 11.858.893 16.009.506 14.588.969 19.367.499 496.157 843.467 0 0 0 100000 12.355.050 16.952.972 0 0 47 125.000 0 0 15.085.173 20.435.966 1.968.659 2.362.391 612.187 899.915 275.000 302.500 414.775 526.764 903.251 921.316 2.205.213 2.650.495 1.203.325 1.504.156 236.606 6.745.614 414.061 9.308.947
2.376.351 2.970.439 9.121.965 12.279.386 0 0 485.076 625.748
12.768.254 15.220.844 19.836.237 654.848 -135.671 599.729 1.428 824.560 0 0 0 0 0 0 0 366.851 97.824 23.100 5.760 81 1.125 0 0 0 374.039 922.465 24.225 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
114

Alte cheltuieli financiare Cheltuieli cu amortizarile si provizioane Total cheltuieli financiare Rezultatul financiar Rezultat curent - profit - pierdere Venituri exceptionale Cheltuieli exceptionale Rezultat exceptional - profit Rezultat exceptional - pierdere Total venituri Total cheltuieli Rezultat Brut - profit - pierdere Impozit pe profit Rezultat net - profit 35.680 39.090 42.608
0 0 0 35.680 39.090 42.608 338.359 883.375 -18.383 993.207 747.704 581.346 757.550 19.926 571.470 830.813 125.043 378.147 -73.263 -105.117 193.323 904.076 230.160 184.824 14.554.691 16.027.564 21.031.661 13.634.747 15.384.977 20.256.992 919.944 642.587 774.669 357.421 292.879 562.523 349.708 774.669
115

Gestiunea Financiara A Intreprinderii

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Gestiunea Financiara A Intreprinderii

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Gestiunea finaciara a intreprinderii

Gestiunea Financiara a Intreprinderii

Gestiunea financiara a intreprinderii

CAPITOLUL II ANALIZA RENTABILITATII NTREPRINDERII PE BAZA CONTULUI DE REZULTATE

Gestiunea financiara a intreprinderii

CAPITOLUL III DIAGNOSTICUL FINANCIAR AL RENTABILITATII

Gestiunea financiara a intreprinderii

Gestiunea financiara a intreprinderii

Gestiunea financiara a intreprinderii

Gestiunea financiara a intreprinderii

Gestiunea financiara a intreprinderii

Gestiunea financiara a intreprinderii

CAPITOLUL I. ANALIZA POZITIEI SI A

Gestiunea financiara a intreprinderii

1.1. Bilantul contabil document de baza al analizei echilibrului financiar

Gestiunea financiara a intreprinderii

Octavian Bojian Bazele contabilitatii, Ed. Eficient, Bucuresti, 1997

Gestiunea financiara a intreprinderii

Gestiunea financiara a intreprinderii

Gestiunea financiara a intreprinderii

Gestiunea financiara a intreprinderii

1.2. Bilantul financiar instrumentul central de analiza a echilibrului financiar patrimonial

Gestiunea financiara a intreprinderii

ntrebuintarilor stabile, se constituie un fond de rulment care apare ca o marja de 16

Figura 1.1. Bilantul functional schematizare

Gestiunea financiara a intreprinderii

2453747 0 2453747 9757457

2395959 0 2395959 9735344

1835631 0 1835631 9523553

Gestiunea financiara a intreprinderii

ACTIV CIRCULANT NET

DATORII PE TERMEN LUNG 0 DATORII PE TERMEN SCURT

Anul 1: Anul 2: Anul 3:

2345141 2510906 2550595

Figura 1.2. Reprezentare sintetica Anul 1-3

1.2.1. Situatia neta expresia drepturilor proprietarilor asupra ntreprinderii

Gestiunea financiara a intreprinderii

Situatia Neta = Activ Datorii Totale

Crestere relativa reala =

Crestere relativa nominala - Rata inflatiei 1 + Rata inflatiei

Ca diferenta ntre capitalurile permanente si utilizarile stabile:

Gestiunea financiara a intreprinderii

Ca diferenta ntre activul circulant net si datoriile pe termen scurt:

Gestiunea financiara a intreprinderii

1. Capitaluri permanente > Activ imobilizat net FRF > 0

ACTIV IMOBILIZAT NET

CAPITALURI PROPRII FR propriu

ACTIV CIRCULANT NET

DATORII PE TERMEN LUNG DATORII PE TERMEN SCURT

Figura 1.3. Cazul FRF > 0

Gestiunea financiara a intreprinderii

2. Capitaluri permanente < Activ imobilizat net FRF < 0

ACTIV IMOBILIZAT NET FRF propriu negativ FR mprumutat

CAPITALURI PROPRII DATORII PE TERMEN LUNG

ACTIV CIRCULANT NET

DATORII PE TERMEN SCURT

Figura 1.4. Cazul FRF < 0

3. Capitaluri permanente = Activ imobilizat net FRF = 0

ACTIV IMOBILIZAT NET

ACTIV CIRCULANT NET

DATORII PE TERMEN SCURT

Figura 1.5. Cazul FRF = 0

Gestiunea financiara a intreprinderii