INTRODUCERE

Diagnosticul financiar constă într-un ansamblu de instrumente şi

metode care permit aprecierea situaţiei financiare şi a performanţelor
unei întreprinderi.
Scopul diagnosticului financiar este de a aprecia situaţia
financiară a întreprinderii. Pe baza acestui diagnostic are loc
elaborarea unei noi strategii de menţinere şi dezvoltare în mediul
specific economiei locale. În sens general, finalitatea diagnosticului
financiar constă în oferirea de informaţii financiare atât celor din
interiorul întreprinderii, cât şi celor interesaţi din afara acesteia.
Când problema diagnosticului este pusă din interiorul
întreprinderii (diagnostic financiar intern) utilizatorii pot fi
conducătorii, acţionarii actuali sau salariaţii. Obiectivul urmărit în
acest caz este de a detecta eventuale situaţii de dezechilibru financiar
şi de a adopta noi decizii de gestionare a întreprinderii. Aceste decizii
se bazează pe identificarea originii şi cauzelor dezechilibrelor, pe de o
parte, iar pe de altă parte, pe stabilirea măsurilor de remediere a
dezechilibrelor.
Când problema este pusă din exteriorul întreprinderii (diagnostic
financiar extern) utilizatorii pot fi analiştii financiari, acţionarii
potenţiali, organisme bancare şi financiare sau chiar statul. Obiectivul
urmărit este capacitatea financiară a întreprinderii de a genera profit,
capacitatea întreprinderii de a-şi onora obligaţiile pe termen scurt sau
lung (lichiditatea şi solvabilitatea întreprinderii), precum şi valoarea
întreprinderii.
De cele mai multe ori utilizatorii externi au nevoie de un
diagnostic financiar fie pentru acordarea de credite întreprinderilor (în
special băncile), fie pentru luarea deciziilor de pătrundere în capitalul
unei întreprinderi (acţionari potenţiali sau alte întreprinderi).
Atât analiza pe plan intern cât şi cel extern are ca obiectiv
aprecierea performanţelor întreprinderii şi a riscurilor la care aceasta
este pusă şi urmaresc: analiza rentabilităţii; analiza riscului şi analiza
valorii întreprinderii.
De obicei, diagnosticul este efectuat numai în caz de grave
dificultăţi sau când cineva cere o astfel de lucrare. Independent de
rezultatele înregistrate de întreprindere sau de desfăşurarea
evenimentelor, elaborarea unui diagnostic financiar trebuie sa aibă loc
periodic. Diagnosticul financiar identifică factorii favorabili şi
nefavorabili care vor afecta activitatea viitoare a întreprinderii.
De cele mai multe ori informaţiile diagnosticului financiar trebuie
completate cu informaţii referitoare la mediul extern al întreprinderii
(starea economiei, a sectorului de activitate), informaţii referitoare la
potenţialul tehnic şi uman, potenţial comercial şi juridic,

4
managementul întreprinderii (informaţii dependente de întreprinderi).
Toate aceste elemente influenţeaza performanţele financiare ale
întreprinderii determinând, în final, competitivitatea acesteia.
Folosind metode şi tehnici specifice, diagnosticul financiar
permite aprecierea situaţiei financiare trecută şi actuală, pe baza
informaţiilor furnizate pentru luarea deciziilor de către conducere
acesta vizează viitorul.
Informaţiile necesare pentru efectuarea diagnosticului financiar
sunt preluate din situaţiile financiare simplificate care cuprind:
bilanţul, contul de profit şi pierdere, anexa la bilanţ.
Diagnosticul financiar - este un instrument al analizei financiare.
Analiza financiară, ca un studiu metodic al situaţiei financiare,
foloseşte instrumente şi mijloace specifice adaptate scopului urmărit şi
conduce la un diagnostic financiar al întreprinderii; care este o
componentă a diagnosticului general (economico-financiar).
Termenul “diagnostic”, preluat din grecescul “diagnostikos” (apt
de a cunoaste), împrumutat din practica medicinei, este un demers
care vizează recunoasterea anumitor “boli” dupa “simptomele” lor, în
vederea descoperirii cauzelor si instituirii “terapiei". Diagnosticul
financiar, elaborat pe baza analizei financiare, procedează în acelaşi
mod, având câteva obiective generale:
- analiza creşterii şi rentabilităţii prin fluxuri;
- evidenţierea disfuncţionalităţilor sau elementelor nefavorabile
în situaţia financiară şi a performanţelor întreprinderii;
- identificarea cauzelor dificultăţilor prezente sau viitoare ale
întreprinderii;
- prezentarea perspectivelor probabile de evoluţie a întreprinderii
şi propunerea unor acţiuni pentru ameliorarea sau redresarea situaţiei
şi a performanţelor întreprinderii.
Diagnosticul financiar presupune, aşadar, unele judecăţi asupra
sănatăţii financiare a întreprinderii, “punctele forte” si “punctele
slabe” ale gestiunii financiare, prin care se pot aprecia performanţele
şi riscurile trecute, prezente şi viitoare şi măsurile ce se impun.
Obiectivele diagnosticului financiar, subordonate scopului
diversilor utilizatori interni sau externi, poate fi efectuat atât din
interiorul cât şi din exteriorul întreprinderii. Studiul contului de
rezultat dă o viziune dinamică a activităţii, deoarece variabilele sale
sunt în principiu fluxuri, care decurg din ciclul de exploatare,
permiţând întelegerea modului în care este format rezultatul: fluxurile
de intrări (veniturile) si fluxurile de ieşiri (cheltuielile).
Obiectivele diagnosticului financiar interior vizează punctul de
vedere al acţionarilor şi al participanţilor la viaţa întreprinderii
(angajaţi si manageri). Se urmareşte:

5
 - Dacă structurile financiare ale întreprinderii sunt echilibrate, în
sensul aptitudinii întreprinderii de a face faţă angajamentelor pe
termen scurt, mediu şi lung, ceea ce impune examinarea situaţiei
trezoreriei şi a lichidităţii întreprinderii. În echilibrul financiar al
întreprinderii se reflectă performanţele întreprinderii, fiind necesară
cunoasterea mărimii principalelor rezultate şi a modului în care s-au
format şi repartizat ele între partenerii interni si externi ai
întreprinderii.
- Modul în care este finanţată întreprinderea, ceea ce impune
cunoasterea structurii capitalului, respectiv, ponderea capitalului
propriu şi a datoriilor. Rezultatele obţinute trebuie comparate cu
capitalurile utilizate, aparând noţiunea de rentabilitate (economică şi
financiară) de care se leaga riscurile aferente.
- Trebuie sa se vadă daca în cursul evoluţiei sale întreprinderea a
stiut să-şi menţină echilibrul financiar, ceea ce impune studierea
fluxurilor financiare ale întreprinderii în timpul unuia sau mai multor
exerciţii. Aici interesează care au fost în aceasta perioada utilizările
noi ale întreprinderii (în investitii corporale, necorporale).
- Se urmareşte creşterea, se verifică dacă întreprinderea are
suficiente resurse pentru investiţii şi un necesar de fond de rulment
pentru activitatea curentă fără riscul de a dezechilibra structurile
financiare. De asemenea, se verifică dacă întreprinderea are o
rentabilitate suficientă pentru a face faţă creşterii.
Deci, diagnosticul financiar reprezintă un element foarte important în
cadrul raportului de evaluare şi aduce confirmarea performanţelor
financiare ale celorlalte categorii de diagnostic.
În elaborarea acestuia se analizeaza bilanţul unei firme (pentru a
se observa felul în care se realizează echilibrul pe termen scurt şi lung)
împreună cu contul de profit şi pierdere (pentru a se analiza
rentabilitatea activelor firmei). Este cunoscut faptul că bilanţul reflectă
pozitia financiară a firmei la un moment dat, iar contul de profit şi
pierdere reflectă performanţele ca rezultat al fluxurilor economice şi
financiare. Deoarece în cadrul bilanţului elementelor de activ şi pasiv
sunt prezente pe o perioadă de doi ani (exercitiul curent şi cel anterior)
se facilitează o primă analiză a evoluţiei tuturor elementelor bilanţiere.

6
 CAPITOLUL I. ASPECTE TEORETICE PRIVIND
DIAGNOSTICUL FINANCIAR
1.1 Obiectivele diagnosticului financiar

Obiectivele şi scopurile financiare ale întreprinderii pot fi

abordate de pe poziţii diferite. O primă abordare vizează maximizarea
profitului, sporirea diferenţei între venituri totale şi cheltuieli totale.
Asemenea optică impune raţionalizarea deciziilor financiare, care să
permită realmente atingerea acestui scop. Maximizarea profiturilor
înseamnă creşterea bogăţiei întreprinderii cu consecinţe favorabile
asupra valorii bursiere a acţiunilor şi a bogăţiei acţionarilor.
O altă abordare a obiectiveleor şi scopurilor financiare ale
întreprinderii este cea managerială, carea vizează cu precădere
obţinerea creşterii economice, a echililibrului financiar şi a lichidităţii
financiare .
Creşterea economică exprimată prin volumul cifrei de afaceri
sau prin volumul total al activelor poate să apară ca o manifestare a
calităţii şi competenţei conducerii şi a întregului personal, care
justifică creşterea salariilor şi ocuparea forţei de muncă.
În ultimă instanţă, teoria financiară recunoaşte trei obiective ale
întreprinderii: echilibrul financiar, rentabilitatea şi creşterea
economică. Semnificaţia acestor obiective poate varia de la o
întreprindere la alta, se poate pune accentul, în timp, pe unul sau altul
din aceste obiective.
 Întreprinderile mici, individuale, sau familiale, se
caracterizează prin urmărirea, în primul rând, a autonomiei, pentru
astfel de unităţi autonomia este condiţionată nemijlocit de o bună
gestiune financiară şi de echilibrul financiar. Lipsa de lichiditate
antrenează, aproape imediat, încetarea plăţilor, situaţie fatală acestor
întreprinderi; în dorinţa menţinerii autonomiei ele se bazează în cea
mai mare parte pe autofinanţare; creditele bancare se obţin adesea
foarte greu. De aceea, astfel de întreprinderi urmăresc obţinerea
rentabilităţii ca mijloc de autofinanţare în direcţia unei creşteri
economice satisfăcătoare. Dacă autofinanţarea este scăzută,
întreprinderile respective trebuie să-şi limiteze creşterea economică.
 La întreprinderile societare profitul reprezintă obiectivul
principal. Dar nu se poate omite faptul că societăţile pe acţiuni sunt
supuse diverselor presiuni din partea politicii fiscale a statului, din
partea sindicatelor, care, în final, le determină să-şi asume sarcini în
concurenţă cu obiectivele lor strict economice, cum ar fi sarcini
sociale, etice, ecologice şi de apărare a intereselor acţionarilor.

7
 În perioada de început a activităţii unei întreprinderi apar, de
regulă, probleme de trezorerie, atât pentru a face faţă cheltuielilor de
eploatare, cât şi pentru realizarea investiţiilor strict necesare creşterii.
În perioada următoare, întreprinderea este în căutarea unor surse de
finanţare pe termen lung şi mijlociu căci apariţia beneficiului le
permite deja acoperirea cheltuielelor de trezorerie. În perioada
dezvoltării depline întreprinderea urmăreşte maximum de profit
justificat prin potenţialul productiv şi comercial dobândit. În această
perioadă capacitatea de autofinanţare este maximă. În sfârşit, în
perioada de „îmbătrînire” a întreprinderii apar probleme determinate
de necesitatea retehnologizării, determinată de uzura morală, ceea ce
impune noi reinvestiri de fonduri.1
Diagnosticul fianciar exprimă starea de sănătate economico-
financiară a întreprinderii şi este rezultatul unui process de evaluare a
potenţialului financiar al acesteia. El este practicat de agenţi foarte
diverşi cum sunt: conducătorii întreprinderii, acţionarii, deţinătorii de
portofolii, creanţieri, firmele concurente.
Diagnosticul financiar constituie o parte a diagnosticului global al
întreprinderii, a aprecierii exhaustive a situaţiei şi performanţelor
firmei. Prin urmare, diagnosticul financiar nu poate oferi decât o
privire parţială şi specializată asupra situaţiei financiare şi
performanţelor firmei, demersul său orientându-se pe studierea :
- aptitudinii întreprinderii în asigurarea solvabilităţii imediate şi
la termen, mai precis în evitarea riscului de faliment;
- aptitudinii de a fi suficient de performantă, ţinând cont de
resursele angajate în desfăşurarea activităţii;
- aptitudinii de a refinanţa activitatea, de a dispune de resurse
suficiente pentru a întâmpina riscul financiar. Analiza economico-
financiară poate constitui un element al diagnosticului global al
întreprinderii, de exemplu în cazul evaluărilor de întreprinderi,
planurilor de afaceri etc. Dar se poate înscrie şi exclusiv în cadrul unui
diagnostic financiar extins, care presupune examenul aspectelor
financiare ale activităţii firmei, cum ar fi raportările pentru solicitarea
unui credit, către piaţa de capital sau către acţionari. De asemenea,
analiza poate fi particularizată pe o anumită problemă privind situaţia
firmei din punct de vedere financiar, neîscriindu-se obligatoriu în
circumstanţele unui diagnostic financiar (aprecierea performanţelor
pentru un investitor, studierea solvabilităţii pentru un creditor, etc.).
Finalitatea analizei este dată de motivele care au cerut
diagnosticul financiar. Astfel, dacă este un diagnostic de criză sau se
urmăreşte îmbunătăţirea situaţiei financiare a firmei, analiza se
finalizează prin luarea unor decizii de gestionare a fondurilor
(studierea capacităţii de autofinanţare, a necesarului de fond de

8
rulment de exploatare, planul de investiţii sau de finanţare, etc.).
Controlul prin intermediul analizei financiare furnizează indicatori şi
documente de sinteză ce permit urmărirea şi controlul aplicării unor
decizii de gestiune. Cu ajutorul acestora se poate compara nivelul
realizat al indicatorilor cu obiectivele sau cu valorile prevăzute,
constituind o condiţie prealabilă, utilizată pentru a corecta trendul
activităţii firmei sau a modifica deciziile anterioare nefundamentate.
Diagnosticul financiar poate interveni, după cum s-a menţionat, în
diverse situaţii, căpătând în funcţie de acestea nuanţări diferite:
- devine un diagnostic strategic atunci când urmăreşte punctele
tari şi punctele slabe ale activităţii întreprinderii, atât în utilizarea
potenţialului sau economic cât şi în relaţiile cu mediul extern de
afaceri;
- se constituie sub forma unui diagnostic bursier când are în
vedere relaţiile şi încadrarea întreprinderii pe piaţa bursieră, dacă
aceasta este cotată. Indicatorii furnizaţi de acest diagnostic financiar
reprezintă un element important în ghidarea deciziilor de investire sau
de dezinvestire în titluri de valoare, atât pentru firma în cauză cât şi
pentru ceilalţi investitori de pe piaţa de capital;
- este un diagnostic de evaluare atunci când contribuie la
clarificarea unor elemente necesare stabilirii valorii întreprinderii, în
cazul unor operaţiuni de investire, de fuziune sau absorbţie, etc.
Diagnosticul financiar poate determina în mod direct valoarea
patrimonială a firmei sau poate furniza indicatorii necesari stabilirii
valorii de randament a acesteia, deoarece permite aprecierea
capacităţii beneficiare durabile a firmei;
- atunci când intervine pentru a determina dificultăţile cu care se
confruntă o firmă şi urmăreşte redresarea ei este un „ diagnostic de
criză”. În această situaţie, scopul prioritar al diagnosticului este de a
determina dacă firma este aptă să-şi menţină sau să-şi refacă
solvabilitatea pe termen scurt.
Obiectivele diagnosticului financiar sunt diferite, în funcţie de
subiectul care îl evaluează, acordîndu-se atenţie unui aspect sau altuia,
care să surprindăsituaţia financiară a întreprinderii după scopurile
urmărite. Obiectivele diagnosticului financiar sunt prezentate în
Figura 1.1.1
Pornind de la obiectivele diagnosticului financiar, se pot
distinge trei tipuri de diagnostic financiar şi anume:
 Diagnosticul financiar al acţionarilor;
 Diagnosticul financiar al conducptorilor intreprinderii;
 Diagnosticul financiar al creanţierilor.

9
 Diagnosticul financiar al acţionarilor. În calitate de
coproprietari, acţionarii urmăresc ca evaluarea diagnosticului să le
permită adoptarea unor decizii pertinente privind vânzarea sau
păstratea acţiunilor de care dispun. Astfel, un acţionar va considera că
echilibrul financiar este respectat, dacă dividendele obţinute
compensează riscul economic şi riscul financiar pe care şi le asumă.
În general, micii acţionari dispun de puţine informaţii asupra
activităţii întreprinderii. Din acest motiv, diagnosticul lor va fi sumar
şi se va întemeia, în principal, pe rentabilitatea pe care o obţin şi riscul
financiar la care sunt expuşi. Marii acţionari, care deţin pachete de
acţiuni, au posibilităţi mai mari de informare, evaluare şi de decizie, ei
participând efectiv la adunările generale ale acţionarilor. Pentru
aceştia, diagnosticul financiar se întemeiază, în primul rând, pe
indicatori care exprimă creşterea economică, autonomia şi
flexibilitatea întreprinderii şi, în al doilea rand, pe indicatori de
rentabilitate. Ei se găsesc în situaţia de a alege între interesele lor pe
termen lung sau termen scurt şi optează, de regulă, pentru prima
variantă, singura în măsură să conducă la maximizarea valorii
întreprinderii şi să asigure supravieţuirea acesteia în lupta de
concurenţă.
Diagnosticul financiar al conducătorilor întreprinderii. Spre
deosebire de acţionari, managerii întreprinderii dispun de informaţii
multiple economico-financiare, iar diagnosticul lor urmăreşte
descoperirea unor eventuale dezechilibre financiare, în scopul
depistării cauzelor şi luării măsurilor necesare.
Manifestarea dezechilibrelor are loc diferit pentru societăţile
comerciale cotate la bursă, faţă de cele necotate.
Astfel, în cazul societăţilor cotate, dacă acţionarii nu obţin
dividende la nivelul riscurilor asumate, vor avea tendinţa de a vinde
acţiunile, ceea ce conduce la scăderea cursului acţiunilor până la
nivelul la care rentabilitatea capitalului propriu permite satisfacerea
aşteptărilor acţionarilor. Scăderea cursului acţiunilor este un semnal
incontestabil al degradării stării de sănătate economico-financiară a
întreprinderii, o manifestare a dezechilibrului financiar al
întreprinderii.
La societăţile comerciale necotate nu există indicatoril de “curs
bursier”, deaceea simptomele dezechilibrelor financiare sunt greu de
sesizat pe termen scurt. Astfel, este necesară recurgerea la alţi
indicatori de analiză care să conducă la concluzii realiste privitoare la
starea sănătăţii financiare a firmei. Asemenea indicatori sunt cei de
flexibilitate financiară şi creştere economică, autonomie şi păstrare
(conservare) a puterii economice, pentru a constata în ce măsură sunt
compatibili pe termen lung cu rentabilitatea.

10
 Dacă o bună capacitate da adaptare financiară a întreprinderii
conduce la maximizarea valorii, avuţiei acesteia, în schimb creşterea
economică nu contribuie întotdeauna la realizarea aceluiaşi obiectiv.
Astefel, conducătorii întreprinderii care sacrifică rentabilitatea
(interesele pe termen scurt), în favoarea creşterii economice (interese
pe termen lung) se pot confrunta cu dificultăţi în găsirea de resurse de
finanţare; motivul este acela că uneori deţinătorii de capitaluri preferă
rentabilitatea în locul creşterii economice.
De asemenea, urmărirea exclusivă a indicatorilor de conservare
a puterii sau de autonomie poate fi contrară maximizării valorii
întreprinderii; ea generează performanţe inferioare, iar întrprinderea
poate fi dominată în lupta de concurenţă.
Conducătorii întreprinderi, ca şi acţionarii, trebuie să aleagă
între interesele lor pe termen lung (maximizarea valorii, creşterea
economică) şi cele pe termen scurt (rentabilitatea şi lichiditatea).
Diagnosticul financiar al creanţierilor se bazează pe
indicatorii care permit evaluarea capacităţii de plată a debitorilor,
capacitatea lor de a rambursa datoriile şi de a plăti dobânzile. În mod
deosebit, ei urăresc stabilirea diagnosticului financiar pe baza
indicatorilor care marchează riscul de faliment şi insolvabilitate.
Simptomele riscului de faliment încep cu incapacitatea temporară de
plată prelungită până la incetarea plăţilor.
Solvabilitatea sau echilibrul financiar exprimă aptitudinea
întreprinderii de a face faţă angajamentelor sale, adică de a-şi achita
datoriile pe masură ce ajung la scadenţă.
Acest subiect îmbracă o importanţă majoră în evoluţia analizei
financiare. Pe de o parte, istoric, el constituie primul său domeniu de
preocupare. Instrumentele analizei financiare au fost create de
bancheri şi alţi creditori, preocupaţi să aprecieze în mod riguros
riscurile legate de un debitor actual sau potenţial. Pe de altă parte,
subiectul solvabilităţii are o importanţă deosebită pentru că
întreprinderea insolvabilă prezintă risc de faliment şi se găseşte deci
expusă dispariţiei. În acest caz, aprecierea solvabilităţii sau riscul de
faliment constituie un subiect fundamental pentru orice diagnostic
financiar.
În principiu, diagnosticul referitor la solvabilitate se loveşte de
o dificultate majoră. Aprecierea solvabilităţii implică un proces de
previziune referitor la condiţiile în care întreprinderea studiată este în
situaţia de a face faţă scadenţelor sale viitoare. Diagnosticul financiar
trebuie deci să procedeze la anticiparea sau enunţarea uni pronostic
asupra evoluţiei previzibile a întreprinderii, asupra situaţiei sale
financiare şi asupra echilibrelor sale financiare.

11
 Cum toate procesele de previziune au un caracter de fragilitate,
există tendinţa de a se emite îndoieli asupra posibilităţii unui
diagnostic financiar pertinent şi eficace.
În pofida acestor posibilităţi, procesele de analiză financiară au
făcut proba eficacităţii lor datorită solidităţii a două orientări
metodologice majore.

Pe de o parte, studiul bilanţului permite să se compare starea

acutală a angajamentelor (din pasiv) cu lichidităţile previzibile (din
activ) şi deci să justifice o apreciere relativă la acoperirea viitoare a
plăţilor obligatorii, cu încasările prevăzute.
Pe de altă parte, studierea evoluţiei anterioare a rezultatelor şi a
situaţiei financiare permite să se desprindă greutăţile susceptibile a se
prelungi în viitor.
In sens general, conceptul de diagnostic, la nivelul unei firme,
presupune reperarea disfuncţionalităţilor activităţii ei, cercetarea şi
analiza faptelor şi responsabilităţilor, identificarea cauzelor şi a
măsurilor care să conducă la îmbunatăţirea situaţiei economico-
financiare. În mod particular, prin diagnosticarea unei firme, în
vederea evaluării, se urmăreşte cunoasterea tuturor laturilor activităţii
acesteia, respectiv juridica, tehnica, resurse umane, economico-
financiară etc., precum şi a punctelor forte şi punctelor slabe
corespunzatoare fiecareia. Aceasta are ca scop exclusiv evidentierea
parametrilor de operare ai firmei, estimarea performanţelor şi
riscurilor activităţii viitoare, orice informaţii care pot orienta judecata
evaluatorului în fiecare dintre cele trei abordări prezentate.
În cadrul diagnosticului trebuie să-şi gasească raspuns probleme cum
sunt:
•Piata pe care operează firma şi pozişia trecută şi probabilă pe această
piaţă;
•Situaţia juridică a firmei şi a proprietăţii evaluate;
•Potenţialul uman şi de management al firmei;
•Infrastructura tehnică pentru susţinerea activităţii de producţie sau
servicii;
•Rezultatele obţinute şi probabile ale întreprinderii.
În cadrul activităţii practice de evaluare a unei firme diagnosticul
trebuie să furnizeze informaţiile necesare aprecierii situaţiei trecute şi
prezente, care constituie o bază pentru estimarea elementelor şi
variabilelor ”cheie” ce trebuie avute în vedere în cazul aplicării
diferitelor metode de evaluare.
Întrucât evaluarea întreprinderii nu înseamna o aplicare mecanica a
unor tehnici, ci presupune o apreciere profundă a performanţelor
firmei, echipa de evaluare trebuie sa opereze cu parametri consideraţi

12
normali pentru mediul de activitate al firmei evaluate şi la momentul
efectuării evaluarii. Pe baza diagnosticului întreprinderii evaluate se
fundamentează scenariile ce stau la baza evaluării în abordarea pe
bază de venit. O problemă importantă în realizarea diagnosticului o
reprezintă asigurarea informaţiilor ce vor fi analizate. În acest sens,
asa cum s-a precizat, Standardul de evaluare a afacerii (SEV 5) insistă
pe necesitatea ca evaluatorul să verifice acurateţea si credibilitatea
surselor de informaţii, iar judecata finală a valorii (reconcilierea
valorilor obţinute) să includă acest aspect important prin intermediul
unei analize a gradului de credibilitate şi relevantă al tuturor
informaţiilor care au stat la baza aplicării fiecarei metode.

1.2 Necesitatea şi rolul diagnosticului financiar

Scopul principal al unei afaceri îl constituie profitul. În vederea

dezvoltării controlabile a afacerii şi maximizării profitului,
antreprenorii si managerii acordă o atenţie deosebită managementului
financiar al afacerii. Cu ajutorul analizelor economice şi a
diagnosticului financiar se identifică "zonele" în care firma câştigă sau
pierde bani. În vederea optimizării performanţelor viitoare, se
stabilesc obiective financiare şi se elaboreaza bugete.
Orice firmă are o "imagine financiară" care, în final, se
regăseste sub forma de indicatori financiari, cum ar fi: cifra de afaceri,
profitabilitate, lichiditate, grad de îndatorare. "Imaginea financiară" a
firmei este reflectată diferit ca formă, structură şi conţinut, în funcţie
de mediul de referinţă ales pentru raportare şi analiză.
Pentru raportări financiare solicitate de utilizatori externi ai
firmei (instituţiile statului, acţionari, instituţii bancare) se utilizează
diverse forme standardizate ale situaţiilor financiare, reglementate la
nivel naţional sau internaţional.
Acest lucru este necesar pentru a se crea un cadru comun de
analiză şi evaluare a rezultatelor financiare ale firmelor care îşi
desfaşoară activitatea în diverse domenii de activitate şi în diverse
zone de pe glob.
Informaţiile prezentate în situaţiile financiare standardizate
(situatia patrimoniului, situaţia veniturilor şi cheltuielilor) sunt publice
şi reflectă performanţele înregistrate de firme pe o perioadă de timp
reglementată.
În ceea ce priveşte raportările financiare solicitate de utilizatorii
interni ai firmei (manageri şi specialişti), acestea sunt adaptate şi
personalizate la nevoile curente de management al afacerii. Situaţiile
financiare trebuie "traduse" într-un format şi limbaj accesibil tuturor
utilizatorilor, finanţisti şi non-finanţisti, şi trebuie să scoată în evidenţă

13
informaţii relevante pentru analiza, planificarea şi controlul afacerii
(spre exemplu: situaţia vânzărilor pe puncte de desfacere, pe categorii
de produse şi servicii, pe tipuri de clienţi).
Raportările manageriale au caracter confidenţial, iar termenele
de raportare sunt stabilite de echipa managerială (zilnic, saptămânal,
lunar, trimestrial, anual).
Rolul specialiştilor în diagnosticul financiar este de a dezvolta
acest sistem de raportări financiare necesare managementului general
al afacerii.
Cu ajutorul rapoartelor de analize economice se examinează
procesele din punct de vedere economic, prin prisma relaţiei dintre
rezultatele obţinute şi resursele consumate într-o perioadă anterioară
predeterminată.
Pe baza acestor analize permanente pot fi identificate "punctele
tari şi punctele slabe" din activitatea firmei.
De exemplu, pentru analiza vânzărilor firmei se pot elabora
rapoarte periodice privind evoluţia şi structura vânzărilor pe categorii
de produse şi servicii, pe canale de distribuţie, pe puncte de desfacere,
pe categorii de clienţi etc.
Suplimentar, pentru analiza eficienţei vânzărilor vor fi evaluate
politicile manageriale care au determinat aceste performanţe şi anume:
preţurile şi tarifele practicate, discount-urile acordate, termenele de
incasare stabilite.
Pentru analiza costurilor se vor elabora rapoarte periodice care
au ca obiective analiza evoluţiei şi structuriii costurilor după diverse
cerinţe manageriale: în funcţie de interdependenţa fată de volumul
vânzărilor (costuri fixe şi variabile), în funcţie de natura cheltuielilor
(costuri materiale, financiare, cu personalul), în funcţie de modalitatea
de generare şi alocare a costurilor (costuri directe şi indirecte).
Dar nu trebuie să uităm că o analiză economică este completă şi
corectă dacă prezintă şi contextul general al mediului de afaceri în
care firma îşi desfaşoară activitatea: reglementările fiscale, evoluţia
cererii pe diverse domenii de activitate, rata inflaţiei, ratele de schimb
valutar.
Pe baza rapoartelor de analize economice se calculează
indicatorii economico-financiari, care reprezintă o expresie sintetică a
performanţelor firmei: indicatori de profitabilitate, de lichiditate, de
solvabilitate, de gestiune etc.
Cu ajutorul indicatorilor economico-financiari se poate elabora
diagnosticul financiar al firmei care reprezintă "starea de sănatate
financiara" a afacerii şi pe baza căreia se pot elabora strategii de
dezvoltare pentru viitor.

14
 Pentru optimizarea performanţelor economice ale afacerii este
necesar să se implementeze un sistem de diagnostic financiar al
afacerii, reprezentat printr-un ansamblu de raportări interne adaptate la
cerinţele echipei manageriale.
Premisele de baza pentru dezvoltarea cu succes a acestui sistem
sunt de natura managerială (precizarea tipurilor de rapoarte), de natură
tehnică (programe informatice) şi de natură relaţională (comunicare
interdepartamentală).
Pregatirea profesională a analiştilor financiari implicaţi în
dezvoltarea acestui sistem de raportări manageriale trebuie să fie
susţinută în mod constant de către conducerea firmei, pentru ca aceşti
specialisti trebuie să inţeleagă, să interpreteze şi să anticipeze corect şi
complet toate implicaţiile financiare ale acţiunilor întreprinse în
firmă.5
Analiza rentabilităţii. Abordări coneptuale privind rentabilitatea
întreprinderii.
Rentabilitatea poate fi definită ca fiind capacitatea unei
întreprinderi de a obţine profit prin utilizarea factorilor de producţie şi
a capitalurilor, indiferent de provenienţa acestora.
Rentabilitatea este una din formele cele mai sintetice de
exprimare a eficienţei întregii activităţi economico-financiare a
întreprinderii, respectiv a tuturor mijloacelor de producţie utilizate şi a
forţei de muncă, din toate stadiile circuitului economic: aprovizionare,
producţie şi vânzare.
Eficienţa economică este o categorie economocă mai
cuprinzătoare decât rentabilitatea. În acest sens menţionăm şi
următoatea afirmaţie "eficienţa economică reprezintă cea mai generală
categorie care caracterizează rezultale ce ce decurg din diferite
variante preconizate pentru utilizarea (consum productiv, consum
individual, vânzare) sau economisirea unor resurse (umane, materiale
sau financiare) intrate sau neintrate în circuitul economic".
Pentru exprimarea rentabilităţii se utilizează două categorii de
indicatori: profitul si ratele de rentabilitate. Mărimea absolută a
rentablităţii este reflectată de profit, iar gradul în care capitalul sau
utilizarea resurselor întreprinderii aduc profit este reflectat de rata
rentabilităţii (indicator al mărimii relative a rentabilităţii).
Analiza strucurală a profitului:
Analiza structurală a profitului urmăreşte stabilirea contribuţiei
diferitor tipuri de rezultate la modificarea totală, precum şi punerea în
evidenţă a schimbărilor intervenite pe elemente componente.
Analiza structurală a rezultalului brut al exerciţiului (profit blut
sau pierdere), se poate efectua pe baza grupării veniturilor şi a

15
cheltuielelor după natură sau a grupării cheltuielelor după funcţia
(destinaţia) lor în cadrul înmtreprinderii.
Analiza structurală a rezultaltului brut al exerciţiului în funcţie
de gruparea veniturilor şi cheltuielelor după natura lor se poate efectua
după următoarea schemă:

Pentru a stabili contribuţia elementelor componente la

modificarea rezultalului brut se aplică metoda balanţieră.
Acest model de analiză structurală a rezultatului brut pune în
evidenţă şi următorul aspect esenţial şi anume dacă marja brută faţă de
cheltuielile variabile permite acoperirea cheltuielelor fixe (în caz
contrar volumul de activitate este inferior pragului de rentabilitate) şi a
unor rezultate negative (pierderi) din activităţile financiare şi
extraordibare, astfel încât pe total firmă activitatea să fie rentabilă.
Cea de-a doua metodă de analiză strucurală a rezultatului brut al
exerciţiului este cunoscutp ca metoda clasificării după funcţia
cheltuieleler sau a "costului vânzărilor". informaţiile necesare analizei
se impun a fi grupate astfel:
1. Cifra de afaceri
2. Costul vânzărilor
3. Rezultatul operaţional (marja brută) (1-2)
4. Alte venituri din exploatare
5. Costuri de distribuţie
6. Cheltuieli administrative
7. Alte cheltuieli de exploatare
8. Rezultalul exploatării (3+4+5+6+7)
9. Venituri financiare
10.Cheltuieli financiare
11.Rezultatul financiar (9-10)
12.Venituri extraordinare
13.Chltuieli extraordinare
14.Rezultatul extraordinar (12-13)
15.Rezultatul brut al exerciţiului (8+11+14)
Această prezentare oferă uneori informaţii mai relevante pentru
utilizatori dacât clasificarea după natură.

1.3 Modalităţi ale diagnosticului financiar

Elaborarea diagnosticului financiar presupune utilizarea şi

prelucrarea unui ansamblu de indicatori (de lichiditate, rentabilitate
şi îndatorare) care reprezintă, totodată, instrumente ale
diagnosticului financiar. În vederea prelucrării indicatorilor,

16
elaborării concluziilor şi luării deciziilor, se pot utiliza următoarele
metode: metoda comparaţiei şi metoda analogiilor cu situaţii strategice-
tip.
Metoda comparaţiei se poate realiza sub următoarele forme:
a) comparatia realizări/previziuni este mai frecventă şi cea mai
utilă pentru controlul activităţii economico-financiare. În
masura în care comparaţiile se efectuează sistematic şi sunt
satisfăcătoare sub aspectul rezultatelor, celelalte comparaţii joacă
numai un rol complementar. Rezultatul comparatiei poate duce la
măsuri pentru corectarea pe viitor a realizărilor sau pentru corectarea
previziunilor, dacă acestea sunt nerealiste (subdimensionate sau
supradimensionate).
a) comparaţia în timp (dinamica) permite formularea de
concluzii privind evoluţia situatiei financiare. Pentru aceasta se
utilizează atât sume absolute, cât şi mărimi relative şi se pot
exprima grafic. În vederea obţinerii unor rezultate viabile, trebuie
folosite cifre comparabile, iar metodele de calculare a indicatorilor
utilizaţi trebuie sî ramână aceleaşi pe toată perioada analizată.
c) comparaţia în spaţiu (între întreprinderi) se poate efectua
direct sau idirect. Comparaţia directă dintre două întreprinderi
concurente este mai greu de realizat din cauza secretului
profesional şi, deci, a lipsei de informaţii gestionare asupra
partenerilor. Nedispunând de informaţii suficiente, nu se pot face
comparaţii utile.
Comparaţia indirectă se poate realiza în baza datelor statistice
ce vizează grupe de întreprinderi, pe ramuri sau sectoare de
activitate. De regulă, aceste informaţii vizează indicatori medii.
d) comparaţia normativă presupune folosirea unor indicatori
(coeficienşi) tip adoptaţi adesea din afara întreprinderii (banca, bursa
etc.); este cazul, de exemplu, al coeficienţilor de îndatorare adoptati de
bănci, care reprezinta о normă pentru obţinerea de credit (un prag. о
limita), iar întreprinderea trebuie să se integreze în aceste niveluri.
Metoda analogiilor cu situaţii strategice tip se bazează pe о
cunoaştere foarte bună a situaţiilor critice prin care poate trece о
întreprindere din punct de vedere financiar, ca urmare a experienţei
dobândite şi a înregistrării unui număr mare de cazuri tip. Pe această
bază se formează о cultură financiară care permite economistului să
interpreteze cazurile particulare. Astfel de situaţii tip pot fi
determinate de: suprastocare, supradotare, supraexpansiune, vânzare
sub posibilitati şi de о proastă clientelă.
Suprastocarea determină imobilizari de fonduri proprii sau
credite bancare. în funcţie de metoda de finanţare, ea generează
efecte negative sub aspectul creşterii cheltuielilor cu dobânzile, cu

17
păstrarea, depozitarea şi manipularea stocurilor, blocarea spaţiilor
de depozitare, perisabilităţi etc. Consecinţa suprastocării este
încetinirea vitezei de rotaţie şi micşorarea ratei rentabilităţii. Dacă
situaţia durează mai mult timp, se prejudiciază creşterea economică,
cu perturbări grave asupra întregii situaţii financiare.
Supradotarea în echipament de producţie şi comercial apare
pentru perioade medii de timp, când întreprinderea nu utilizează
întreaga capacitate de producţie. Supradotarea poate apărea ca
urmare a realizării unor proiecte de investiţii care nu corespund
posibilităţilor de exploatare şi necesarului real al creşterii economice.
Deşi se lucrează sub capacitate, întreprinderea suportă costuri
(amortizări) importante, în timp ce veniturile sale sunt adesea
nesatisfacatoare. În consecinţă, apar pierderi din exploatare, care pot
conduce la încetarea plăţilor.
Supraexpansiunea sau expansiunea necontrolată face ca
întreprinderile să nu-şi mai poată controla problemele de trezorerie
pe care le ridică о crestere economică necontrolată. În perioada
supraexpansiunii cresc stocurile şi soldul contului clienţi într-un
ritm egal sau superior cifrei de afaceri. Astfel, apar nevoi
suplimentare de finanţare pe termen scurt, de unde rezultă
necesitatea apelării la credite bancare.
În asemenea condiţii, situaţia devine precară şi sensibilă la cel
mai mic risc, depinzînd de atitudinea băncii. În consecinţă, deşi
întreprinderea este viabilă din punct de vedere economic, ea poate da
faliment prin încetarea plăţilor.
Vânzarea sub posibilităţi sau nerealizarea cifrei de afaceri
poate fi determinată de: о proastă adaptare a mărfurilor la
exigenţele pieţei, de existenţa unor mărfuri de proastă calitate, о
conjuncture economică defavorabilă pe ramură, pe economia
naţională sau pe plan mondial. Indiferent de cauză, fenomenul se
reflectă în creşterea stocurilor, generând lipsa de lichidităţi. Dacă
pentru redresarea situaţiei se acceptă vânzarea cu plata amânata,
sporesc creanţele şi scade lichiditatea. Lipsa incasărilor împinge
îtreprinderea către credite bancare pe termen scurt sau către
credite – furnizor, cu efect de creştere a costurilor.
Clientela proastă înseamna derularea afacerilor, fie cu clienţi
dubioşi, fie cu clienţi scumpi. Clienţii dubioşi sunt cei care plătesc
greu sau deloc. Ei creează greutăţi de trezorerie şi constrâng
întreprinderea să apeleze la credite banсаrе, ceea ce determină
costuri suplimentare; greutăţile întreprinderilor – client se transmit
furnizorilor, creând posibilitatea falimentelor înlanţ.
Clienţii scumpi/costisitori sunt, de regulă, buni platnici, dar
creează cheltuieli mai mari prin exigenţele lor privind modul de

18
ambalare, lotizare, expediere a mărfurilor. Astfel de clienţi
contribuie la realizarea cifrei de afaceri, dar nu şi a beneficiilor.
Explicarea fenomenelor economico-financiare ce au loc la nivel
de întreprindere se realizează cu un ansamblu complex şi variat de
metode, tehnici şi instrumente de analiză financiară.
Metodele de analiză financiară reprezintă un instrument real al
conducerii întreprinderii, care permit managerilor să pătrundă în
esenţa fenomenelor cercetate, să formuleze cele mai juste concluzii
care rezultă din această cercetare şi care să fie valorificate pentru
elaborarea alternativelor strategice de dezvoltare.
Ştiinţa economică pune la îndemâna întreprinderilor diverse
metode şi tehnici de realizare a muncii de analiză. Selectarea
acestora se face în strânsă dependenţă de scopul analizei şi urmează
să facă faţă scopurilor şi obiectivelor pe care le urmăreşte
întreprinderea. În funcţie de scopurile urmărite, în cadrul analizei
financiare, poate fi făcută o grupare a metodelor folosite, în funcţie de
laturile fundamentale ale cunoaşterii - latura calitativă şi latura
cantitativă. Din acest punct de vedere, deosebim:
Metode ale analizei calitative, a căror utilizare asigură
cunoaşterea esenţei fenomenelor şi rezultatelor studiate, stabilirea
elementelor şi relaţiilor structurale, a factorilor şi cauzelor care le-au
generat, a relaţiilor de condiţionare dintre fiecare factor şi fenomenul
studiat, precum şi dintre factorii de influenţare.
Metode ale analizei cantitative, care permit cuantificarea
influenţelor pe care le exercită asupra fenomenului economic
diferitele elemente componente sau diverşi factori.
Relevarea specificului cercetării fenomenelor economico-
financiare, în etapa actuală, permite să subliniem primatul analizei
calitative în raport cu analiza cantitativă. Aceasta vizează, în principal:
 relevarea şi precizarea elementelor şi factorilor care
explică fenomenul sau procesul economic studiat;
 evidenţierea clară a relaţiilor de condiţionare dintre
fiecare factor şi fenomenul sau procesul cercetat;
 precizarea relaţiilor de condiţionare dintre factorii
interni ai fenomenului studiat şi cei din mediul extern
al acestuia, cu alte fenomene economice;
 constituirea unor modele economice care să explice
cât mai corect fenomenul economic studiat.
Metodele analizei calitative stau la baza aplicării unor metode
ale analizei cantitative, care permit comensurarea acţiunii fiecărui
factor asupra fenomenului analizat, de a scoate în evidenţă factorii
cu acţiune mai importantă asupra rezultatelor şi de a aprecia măsura
în care au fost folosite rezervele interne.

19
 CAP.2. PREZENTAREA SOCIETĂŢII LIFT-ARG SRL
2.1. Elemente de identificare

Denumirea: - SC. LIFT-ARG SRL

Adresa:
Nr. înregistrare ORC:
Cod unic de înregistrare:
Activitatea preponderenta (cod şi denumire clasa CAEN) 7487
Tipul situaţiei financiare:
Forma juridica:
Durata de funcţionare:
- str .Ana Ipătescu nr.6, ap.2, Timişoara;
- J 35/1183/1992;
- R 1802088 atribuit în data de 15,12,1992
- Alte activităţi şi servicii prestate în
principal întreprinderilor
- microintreprindere
- societate comerciala cu răspundere limitată
- capital integral privat
- nelimitată

2.2. Scurt istoric

S.C LIFT-ARG SRL a fost înfiinţată în anul 1992, ca societate cu

răspundere limitată şi capital integral privat. Activitatea principală fiind
întreţinerea ascensoarelor, iar ca domenii secundare, repararea ascensoarelor şi
scărilor rulante, montarea ascensoarelor hidraulice , precum şi a scărilor rulante,
modernizarea ascensoarelor.
Capitalul social subscris şi vărsat este de 2000 mii lei este structurat : aport
în natura de 2000000 lei si părţi sociale 20 cu valoarea unei părţi sociale de
100000lei.
Conducerea societăţii este asigurata de unicul asociat A.N. în cota de
100% .Din data de 09.12.2007 A.N : este numit în calitate de administrator cu
durata mandatului de 4 ani.
Conducerea societăţii se realizează de adunarea generală a asociaţilor.
Aceasta îşi desfăşoară activitatea în conformitate cu legislaţia româna,
contractul de societate şi statutul acesteia.
Durata de funcţionare a societăţii este nelimitată, cu începere de la data
înregistrării la Camera de Comerţ şi Industrie.
Pe lângă obiectul principal de activitate, societatea mai are ca obiecte
secundare de activitate producţia , comerţ intern, import-export, construcţii şi
intermedieri în comerţul cu produse diverse.

20
 Din profitul obţinut în anul precedent societatea a făcut o serie de investiţii
în materiale necesare lucrărilor pe care aceasta le prestează , dar şi din
modernizarea firmei.
Societatea dispune în prezent de un număr de 8 salariaţi care au o vechime
de cel puţin 1 an în aceasta societate.
Principalii indicatori obţinuţi de S.C. LIFT-ARG SRL în anul 2005 au avut
valori bune, iar din anii următori societatea a înregistrat numai profit.
Contabilitatea este organizata în cadrul biroului financiar contabil, condus
de directorul economic al societăţii.

Obiectul de activitate este:

● întreţinerea ascensoarelor;
● repararea ascensoarelor şi scărilor rulante,
● montarea ascensoarelor hidraulice;precum şi a scărilor rulante;
● modernizarea ascensoarelor.

Structura organizatorică a societăţii este de top ierarhic funcţional,

fiind proiectată pe baza individualizării conducerii operative pe funcţiile de
bază existente în specificul său, urmărindu-se gruparea şi subordonarea
activităţilor astfel ca să rezulte legături ierarhice şi funcţionale cât mai scurte,
economie de personal şi grad de ocupare a acestuia.
Structura organizatorică este alcătuită din cinci nivele ierarhice de
competenţă decizională:
a) nivelul organelor de conducere : A.G.A., Consiliu de Administraţie,
Comisia de Cenzori, Directorul General;
b)nivelul conducerii subdirectorial: director adjunct, director economic,
administrator întreţinere, administrator calitate şi cel economic;
c) nivelul de conducere al departamentelor funcţionale;
d)nivelul de conducere al departamentelor de întreţinere;
e) nivelul de conducere al formaţiilor de lucru.

Adunarea generală a acţionarilor este organul de conducere al societăţii

care decide asupra activităţii şi asupra politicii ei economice şi sociale, având
următoarele atribuţii principale :
a) aprobă structura organizatorică a societăţii şi numărul de posturi;
b) desemnează administratorii şi cenzorii, le stabileşte remunerarea şi ii revocă;
c) stabileşte competenţele şi răspunderile administratorilor şi cenzorilor;
d) aprobă şi modifică programul de activitate şi bugetul societăţii;
e) decide cu privire la contractarea de împrumuturi bancare şi la acordarea
de garanţi
f) examinează, aprobă sau modifică bilanţul contabil şi contul de profit
şi pierderi;
g) decide cu privire la reducerea sau mărirea capitalului social, modifică
numărul de acţiuni;
h) decide cu privire la prelungirea datei de funcţionare a societăţii stabilită
prin contract;
i) decide în orice alte probleme privind societatea, inclusiv asupra angajării
patrimoniale a societăţii peste valoarea stabilită prin contract.

Atribuţiile şi răspunderile Departamentului Contabilitate

21
 Acest departament se subordonează Directorului Economic. Are
următoarele atribuţii:
- răspunde de organizarea şi funcţionarea în bune condiţii a contabilităţii
valorilor patrimoniale;
- asigură efectuarea corectă şi la timp a înregistrărilor contabile privind:
- fondurile fixe, calculul amortizării acestora, mijloacele circulante, cheltuielile
de producţie şi calculul costurilor;
- organizează inventarierea periodică a tuturor valorilor patrimoniale, urmărirea
definitivării potrivit legii a rezultatelor Inventarierii;
- întocmeşte lunar balanţa de verificare pentru conturile sintetice şi analitice şi
urmăreşte concordanţa dintre acestea;
- exercită potrivit legii controlul financiar preventiv privind legalitatea,
necesitatea, oportunitatea şi economicitatea operaţiunilor;
- răspunde de organizarea sistemului de evidenţă şi operare;
- îndeplineşte orice altă atribuţie data prin delegare de autoritate de
către Directorul general al societăţii comerciale, în legătură cu domeniul de
activitate al Departamentului Contabilitate;
- raportează Directorului Economic al S.C. LIFT-ARG S.R.L.

Politica de resurse umane a S.C. LIFT-ARG S.R.L.

S.C. LIFT-ARG S.R.L. consideră resursa umană drept cea mai importantă
resursă a organizaţiei şi urmăreşte păstrarea, dezvoltarea, motivarea şi înnoirea
continuă a acestei valori.
♦ Politica de recrutare şi selecţie a firmei urmăreşte înnoirea continuă a
colectivului, atât cu membrii tineri şi competenţi profesional, cât şi cu specialişti
reputaţi şi experimentaţi în domeniul nostru de activitate.
În acest scop, S.C. LIFT-ARG S.R.L.. practică un sistem de recrutare care
se bazează pe intervievarea candidaţilor, culegerea de referinţe despre activitatea
anterioară, precum şi supunerea la o perioadă de probă.
De asemenea, fiecare candidat, la intrarea în echipă, va susţine o atestare
psihologică, prin care se verifică gradul de corespondenţă dintre structura psihică
a candidatului şi cea pe care postul o implică (ilustrată în profilul
psihosocioprofesional al postului). Se urmăreşte astfel realizarea structurii "omul
potrivit la locul potrivit", cu rezultate benefice asupra funcţionării organizaţiei.
♦ Sistemul de recompense al firmei cuprinde două tipuri de stimulente:
- recompensele directe: salariul şi adaosurile la acesta;
- recompensele indirecte:
- plata timpului nelucrat (evenimente deosebite în familie, zile de sărbători
legale şi religioase, concediu de odihnă, concediul pentru naştere şi lăuzie,
concediul pentru îngrijirea copilului);
- tichete de masă;
- recompensa de sfârşit de carieră.
Firma înţelege că remuneraţia este nu numai o consecinţă, ci şi o premisă a
unei activităţi eficiente a membrilor săi. în acest sens, noii angajaţi vor negocia
salariul de pornire cu conducătorul compartimentului din care fac parte şi care îi
va informa cu privire la politica de salarizare a firmei.
Stabilirea salariilor în S.C. LIFT-ARG S.R.L.. se bazează, pe două criterii:
- cel al importanţei postului pentru realizarea obiectivelor firmei;
- cel al performanţei profesionale.

22
 În acest scop, posturile firmei se clasifică în funcţie de două criterii
esenţiale:
1) ce pregătire profesională sau specializare presupune postul;
2) importanţa activităţii postului pentru firmă.
Ierarhia posturilor astfel obţinută stă la baza sistemului de salarizare,
stabilind preţul fiecărui post pentru această organizaţie.
Evaluarea performanţelor profesionale va avea loc periodic, stabilind
gradul de realizare de către ocupantul postului a obiectivelor acestuia şi nivelul
său ca specialist al acestei organizaţii. Rezultatele acestor evaluări au o dublă
menire:
1) de a aduce corective corespunzătoare nivelului salarial;
2) de a informa organizaţia cu privire la evoluţia profesională a salariaţilor,
informaţii necesare pentru stabilirea planului de carieră şi a nevoilor de motivare.
Firma motivează şi promovează salariaţii care dovedesc competenţă
profesională, dinamism şi iniţiativă în realizarea obiectivelor organizaţiei.
♦ Sistemul de promovare în carieră în S.C. LIFT-ARG S.R.L.. vizează
angajaţii acestei firme, care se disting prin implicare efectivă şi eficientă în
rezolvarea problemelor compartimentului din care fac parte şi ale firmei în
ansamblul ei.
Conducătorii de compartimente - echipa managerială - vor îndeplini
următoarele calităţi, care sunt considerate absolut necesare pentru susţinerea
standardelor de calitate şi prestanţă ale firmei:
=> competenţă profesională şi experienţă în activitatea compartimentului;
=> capacitate de organizare, coordonare şi control;
=> abilităţi de gestionare a resurselor umane şi materiale;
=> capacitate decizională şi previzională;
=> abilităţi de comunicare interpersonală;
=> diplomaţie, tact, comportament manierat.
S.C. LIFT-ARG S.R.L. apreciază şi motivează autoperfecţionarea
profesională a salariaţilor şi recompensează performanţa în muncă. Firma concepe
şi susţine programe de perfecţionare profesională pentru îmbunătăţirea
performanţelor salariaţilor acestei firme şi ridicarea nivelului valoric al echipei.
Firma acordă importanţă deosebită îmbunătăţirii comunicării
interpersonale în sens ierarhic şi pe orizontală, promovând transparenţa în
conducere şi fluidificând căile de comunicare prin limitarea numărului de
intermediari.
Se încurajează iniţiativa individuală şi dialogul direct cu angajaţii, care au
acces deschis la membrii echipei manageriale pentru schimburi de idei şi
propuneri.

2.3. Principalii indicatori (31.12.2007)

Cifra de afaceri: 5203022 mii lei

23
 Capital social: 2000 mii lei
Profit net: 221684 mii lei
Număr de personal: 8

Cifra de afaceri (mii lei)

6000000
5000000
4000000
3000000
2000000
1000000
0
2005 2006 2007 Cifra de afaceri
mii lei)

Graficul 1.1

Profit net (mii lei)

5000000

4000000

3000000

2000000

1000000

0
2005 2006 2007 profit net

24
 CAP.3. DIAGNOSTICUL FINANCIAR
3.1. Situaţia patrimoniului şi rezultatele financiare
În continuare sunt prezentate situaţiile financiare ale S.C LIFT-ARG SRL
pe perioada 2005-2007:

BILANT CONTABIL 2005-2007

Tabel nr.1
nr.
râ
  nd 2005 2006 2007
A.ACTIVE IMOBILIZATE        
I. IMOBILIZARI NECORPORALE   0 0 0
1. Cheltuieli de constituire (ct. 201-2801) 1 0 0 0
2.Cheltuieli de dezvooltare (ct. 203-2803-2903) 2 0 0 0
3.Concesiuni, brevete, licente, marci dr si val similsre
si alte imob necorp (ct.2051+2052+208-2805-2808-2905-
2908) 3 0 0 0
4.Fondul comercial(ct.2071-2807-2907-2075) 4 0 0 0
5. Avansuri si imobilizari necorporale in curs (ct. 233+234-
2933) 5 0 0 0
TOTAL ( rd. 01la 05 ) 6 0 0 0
II. IMOBILIZARI CORPORALE 153657 79985 52847
1.Terenuri si constructii (ct. 211+212-2811-2812-2911-
2912) 7 153657 0 0
2. Instalatii tehnice si masini (ct. 213-2813-2913) 8 0 75098 42847
3.Alte instalatii,utilaje si mobilier (ct. 214-2814-2914) 9 0 4887 10000
4. Avansuri si imobilizari corporale in curs (ct. 231+232-
2931) 10 0 0 0
TOTAL (rd. 07 la 10) 11 153657 79985 52847
III. IMOBILIZARI FINANCIARE 0 0 0
1.Titluri de particip detinute la societati din cadrul grupului
(ct.261-2961) 12 0 0 0
2. Creante asupra societatilor din cadrul grupului (ct.
2671+2672-2965) 13 0 0 0
3. Titluri sub forma de interese de participare (ct. 263-2963) 14 0 0 0
4. Creante din interese de participare (ct.2675+2676-2967) 15 0 0 0
5. Titluri detinute ca imobilizari (ct.262+264+265-2962-
2964) 16 0 0 0
6. Alte crente (ct.2673+2674+2678+2679-2966-2969) 17 0 0 0
7. Actiuni proprii (ct. 2677-2968) 18 0 0 0
TOTAL (rd.12 la 18 ) 19 0 0 0

25
ACTIVE IMOBILIZATE -TOTAL (rd.06+11+19) 20 153657 79985 52847
B. ACTIVE CIRCULANTE      
I.STOCURI 37470 139531 421905
1.Materii prime si materiale consumabile (ct
301+3021+3022+3023…) 21 37470 139531 409990
2.Productia in curs de executie (ct.331+332+341+/-
3481+3541-393-3941-3952 ) 22 0 0 0
3.Produse finite si marfuri ( ct. 345+346+/-3485+/-
3486+3545+3546+356+357+361…) 23 0 0 0
4.Avansuri pentru cumparari de stocuri (ct. 4091 ) 24 0 0 11915
TOTAL (rd. 21 la 24 ) 25 34470 139531 421905
II. CREANTE 723578 645759 1069212
1.Creante comerciale ( ct.4092+4111+4118+413+418-491 ) 26 148504 365333 986485
2.Sume de incasat de la societatile din cadrul grupului (ct.
4511+4518-4951 ) 27 0 0 0
3.Sume de incasat din interese de participare (ct.
4521+4528-4952 ) 28 0 0 0
4. Alte creante (ct.425+4282+431+437+4382+441+4424+
4428+444+445+446+447+4482+4582+461+
473-496+5187) 29 575074 280426 82727
5.Creante privind capitalul subscris si nevarsat (ct.456-
4953) 30 0 0 0
TOTAL (rd. 26 la 30 ) 31 723578 645759 1069212
III. INVESTITII FINANCIARE PE TERMEN SCURT 0 0 0
1.Titluri de participare la societati diin grup (ct. 501-591 ) 32 0 0 0

2. Actiuni proprii (ct. 502-592 ) 33 0 0 0

3.Alte investitii financiare pe termen scurt (ct.

5031+5032+505+5061+5062+ 5081+5088-593-595-596-
598+5113+5114 ) 34 0 0 0
TOTAL (rd. 32 la 34 ) 35 0 0 0

IV. CASA SI CONTURI LA BANCI (ct.

5112+5121+5124+5125+5311+5314+5321+5322+5323+5
328+5411+5412+542 ) 36 1547554 2056860 3111508
ACTIVE CIRCULANTE -TOTAL (rd. 25+31+35+36) 37 2308602 2842150 4602625
C. CHELTUIELI IN AVANS (ct. 471 ) 38 0 825 0
D. DATORII CE TREBUIE PLATITE INTR-O
PERIOADA DE 1 AN 2407009  2867710  356633 
1.Imprumuturi din emisiunea de obligatiuni (ct.
1614+1615+1617+…) 39 0 0 0

2.Sume datorate institutiilor de credit ( ct.

1621+1622+1624+1625+1627+1682+
5191+5192+5198 ) 40 0 0 0
3.Avansuri incasate in contul comenzilor ( ct. 419 ) 41 0 0 0
4. Datorii comerciale (ct. 401+404+408 ) 42 15971 0 0
5.Efecte de comert de platit ( ct. 403+405 ) 43 0 0 0
6. Sume datorate sociietatilor din cadrul grupului ( ct.
1661+1685+2691+4511+4518 ) 44 0 0 0
7. Sume datorate privind interesele de participare ( ct.
1662+1686+2692+4521+4528 ) 45 0 0 0
8. Alte datorii, inclusiv datorii fiscale si alte datorii [entru
asigurari sociale (ct. 1623+
1626+167+1687+2698+421+423+424+
426+427+…) 46 2391038 2867710 356633
TOTAL (rd.39 la 46 ) 47 2407009 2867710 356633
E. ACTIVE CIRCULANTE, RESPECTIV DATORII
CURENTE NETE ( RD.37+38-47-64 ) 48 98407 24735 4245992
F. TOTAL ACTIVE MINUS DATORII CURENTE
( rd. 20+48-63 ) 49 55250 55250 4298839

26
G. DATORII CE TREBUIE PLATITE INTR-O
PERIOADA > 1 AN 0  0  21905 
1.Imprumuturi din emisiunea de obligatiuni (ct.
1614+1615+1627+…)
50 0 0 0

2.Sume datorate institutiilor de credit ( ct.

1621+1622+1624+1625+1627+1682+
5191+5192+5198 ) 51 0 0 0
3. Avansuri incasate in contul comenzilor (ct. 419 ) 52 0 0 0
4. Datorii comerciale (ct. 401+404+408 ) 53 0 0 0
5. Efecte de comert de platit ( ct. 403+405 ) 54 0 0 0
6. Sume datorate sociietatilor din cadrul grupului ( ct.
1661+1685+2691+4511+4518 ) 55 0 0 0
7. Sume datorate privind interesele de participare ( ct.
1662+1686+2692+4521+4528 ) 56 0 0 0

8. Alte datorii, inclusiv datorii fiscale si alte datorii pentru

asigurari sociale (ct. 1623+
1626+167+1687+2698+421+423+424+
426+427+…) 57 0 0 21905
TOTAL (rd.50 la 57 ) 58 0 0 21905
H. PROVIZIOANE PENTRU RISCURI SI
CHELTUIELI      
1. Provizioane pentru pensii si alte obligatii similare 59 0 0 0
2. Alte provizioane(ct.151 ) 60 0 0 0
TOTAL PROVIZIOANE (rd. 59+60 ) 61 0 0 0
I. VENITURI IN AVANS (rd.63+64 ) 62 0 0 0
Subventii pentru investitii (ct.131 ) 63 0 0 0
Venituri inregistrate ina avans ( ct. 472 ) 64 0 0 0
J. CAPITAL SI REZERVE      
I. CAPITAL (rd.66 la 68 ),din care : 65 2000 2000 2000
-capital subscis nevarsat (ct. 1011 ) 66 0 0 0
-capital subscis varsat (ct. 1012 ) 67 2000 2000 2000
-patrimoniul regiei ( ct. 1015 ) 68 0 0 0
II. PRIME DE CAPITAL ( CT. 1041+1042+1043+1044 ) 69 0 0 0
III. REZERVE DIN REEVALUARE (ct. 105 ) Sold C 70 0 0 0
Sold D 71 0 0 0
IV. REZERVE ( CT. 106 ) (rd. 73 la 76 ) 72 53250 53250 53650
1. Rezerve legale ( ct.1061 ) 73 20 20 420
2. Rezerve pentru actiuni proprii (ct. 1062 ) 74 0 0 0
3. Rezerve statutare sau contractuale ( ct.1063 ) 75 0 0 0
4. Alte rezerve ( ct. 1068+/-107 ) 76 53230 53230 53230
V. REZULTATUL REPORTAT (CT 117 ) Sold C 77 0 0 4221284
Sold D 78 0 0 0
VI. REZULTATUL EXERCITIULUI (CT.121 ) Sold
C 79 2278106 2683341 4221684
Sold D 80 0 0 0
Repartizarea profitului (ct. 129 ) 81 2278106 2683341 4221684
TOTAL CAPITALURI PROPRII (rd.65+69+70-
71+72+77-78+79-80-81 ) 82 55250 55250 4276934
Patrimoniul public (ct. 1016 ) 83 0 0 0
Total capitaluri ( rd 82+83) 84 55250 55205 4276934

27
 Contul de Profit si Pierdere

Mii lei
Tabel nr.2
Denumirea indicatorului Nr. rd. 2005 2006 2007
1. Cifra de afaceri netă (rd. 02 la 04) 1 2998597 3208396 5203022
Producţia vândută 2 2998597 3208396 5203022
(ct. 701+702+703+704+705+706+708)        
Venituri din vânzarea mărfurilor (ct. 707) 3 0 0 0
Venituri din subvenţii de exploatare 4 0 0 3.736
aferente cifrei de afaceri nete (ct.7411)        
2. Variaţia stocurilor (ct. 711) Sold C 5 0 0 0
Sold D 6 0 0 0
3. Producţia imobilizată (ct.721+722) 7 0 0 0
4. Alte venituri din exploatare (ct.758+7417) 8 649 173 10000
VENITURI DIN EXPLOATARE - TOTAL 9 2999246 3208569 5213022
(rd. 01+05-06+07+08)        
5.a.Cheltuieli cu materiile prime şi materialele 10 332693 145498 585169
consumabile (ct. 601+602-7412)        
Alte cheltuieli materiale (ct.
603+604+606+608) 11 29120 29120 18794
5.b. Alte cheltuieli din afară (cu energie şi apă) 12 0 0 0
(ct.605-7413)        
Cheltuieli privind mărfurile (ct. 607) 13 0 0 0
6. Cheltuieli cu personalul (rd. 15+16) 14 266607 297549 365529
a. Salarii (ct. 641-7414) 15 202029 221447 277058
b. Cheltuieli cu asigurările şi protecţia socială 16 64578 76102 88471
(ct. 645-7415)        
7.a. Ajustarea valorii imobilizărilor corporale
şi 17 11509 50087 27139
necorporale (rd. 18-19)        
a.1) Cheltuieli (ct. 6811+6813) 18 11509 50087 27139
a.2) Venituri 8ct. 7813+7815) 19 0 0 0
7.b. Ajustarea valorii activelor circulante (rd.
21-22) 20 0 0 0
b.1) Cheltuieli (ct. 654+6814) 21 0 0 0
b.2) Venituri (ct. 754+7814) 22 0 0 0
8. Alte cheltuieli de exploatare (rd. 24 la 26) 23 63157 73375 178860
8.1. Cheltuieli privind prestaţiile externe 24 52644 64849 107919
(ct.611+612+613+614+621+622+623+624+        
+625+626+627+628-7416)        
8.2. Cheltuieli cu alte impozite, taxe şi 25 8407 4011 36602
vărsăminte asimilate (ct. 635)        
8.3 Cheltuieli cu despăgubiri, donaţii şi 26 2106 4515 34339
activele cedate (ct. 658)        
Ajustări privind provizioanele pentru riscuri şi 27 0 0 0
cheltuieli (rd. 28-29)        
Cheltuieli (ct. 6812) 28 0 0 0
Venituri (ct. 7812) 29 0 0 0
CHELTUIELI DE EXPLOATARE -
TOTAL 30 703086 588469 1175491554
(rd. 10 la 14+17+20+23+27)        
REZULTATUL DIN EXPLOATARE:        
Profit (rd. 09-30) 31 2296160 2620100 4037531
Pierdere (rd. 30-09) 32      
9. Venituri din interese de participare 33 0 0 0
(ct.7613+7614+7615+7616)        
din care, în cadrul grupului 34 0 0 0
10. Venituri din alte investiţii financiare şi 35 0 0 0
creanţe ce fac parte din activele imobilizate        
(ct. 7611+7612)        
din care, în cadrul grupului 36 0 0 0
11. Venituri din dobânzi (ct. 766) 37 41052 113065 266319
din care, în cadrul grupului 38 0 0 0
Alte venituri financiare 39 0 0 0
(ct. 7617+762+763+764+765+767+768+788)        
VENITURI FINANCIARE - TOTAL 40 41052 113065 266319

28
 (rd. 33+35+37+39)        
12. Ajustarea valorii imobilizărilor financiare
şi 41 0 0  0
a investiţiilor financiare deţinute ca active
circulante        
(rd. 42-43)        
Cheltuieli (ct. 686) 42 0 0 0
Venituri (ct. 786) 43 0 0 0
13. Cheltuieli privind dobânzile (ct. 666-7418) 44 0 0 0
din care, în cadrul grupului 45 0 0 0
Alte cheltuieli financiare 46 0 0 0
(ct. 663+664+665+667+668+688)        
CHELTUIELI FINANCIARE - TOTAL 47 0 0 0
(rd. 41+44+46)        
REZULTATUL FINANCIAR:        
Profit (rd. 40-47) 48 41052 113065 266319
Pierdere (rd. 47-40) 49      
14. REZULTATUL CURENT:        
Profit (rd. 31+48) 50 2337212 2733165 4303850
Pierdere (rd. 32+49) 51      
15. Venituri extraordinare (ct. 771) 52 600  0  0 
16. Cheltuieli extraordinare (ct. 671) 53 14093  0  0 
17. REZULTATUL EXTRAORDINAR:        
Profit (rd. 52-53) 54 0  0  0 
Pierdere (rd. 53-52) 55 13493  0  0 
VENITURI TOTALE (rd. 09+40+52) 56 3040898 2.363.675.881 2.409.296.658
CHELTUIELI TOTALE (rd. 30+47+53) 57 1.578.488.159 2.198.594.551 2.380.753.585
REZULTATUL BRUT:        
Profit (rd. 56-57) 58 83.444.394 165.081.330 28.543.073
Pierdere (rd. 57-56) 59      
18. IMPOZITUL PE PROFIT (rd. 61+62-
63) 60 0  0  0 
Alte cheltuieli cu impozitele care nu apar in
elementele de mai sus (ct. 691 impozitul pe
venit) 61  45613  49824  82166 
20. REZULTATUL NET AL
EXERCIŢIULUI FINANCIAR: Profit 62 2278106 2683341 4221684
Pierdere 63      

BILANŢ PATRIMONIAL SIMPLIFICAT

Mii lei Tabel nr.3

ACTIV   PERIOADA DE ANALIZA
  2005 2006 2007
TOTAL IMOBILIZARI NECORPORALE 0 0 0
TOTAL IMOBILIZARI CORPORALE 153657 79985 52847
Terenuri si constructii 153657 0 0
Mijloace fixe 0 79985 52847
TOTAL IMOBILIZARI FINANCIARE 0 0 0
TOTAL ACTIVE IMOBILIZATE 153657 79985 52847
TOTAL STOCURI 37470 139531 421905
Materii prime si materiale consumabile 37470 139531 409990
Alte stocuri 0 0 11915
TOTAL CREANTE 723578 645759 1069212
Creante comerciale 148504 365333 986485
Creante din afara exploatari 575074 280426 82727
TOTAL DISPONIBILITATI 1547554 2056860 3111508
TOTAL ACTIVE CIRCULANTE 2308602 2842150 4602625
CHELTUIELI INREGISTRATE IN AVANS 0 825 0
TOTAL ACTIV 2462259 2922960 4655472

29
 PASIV   PERIOADA DE ANALIZA
  2005 2006 200
TOTAL CAPITALURI PROPRII 55250 55250 4276934
Capital social 2000 2000 2000
Rezerve 53250 53250 53650
Rezultatul reportat 0 0 4221284
Rezultatul exercitiului 2278106 2683341 4221684
Repartizarea profitului -2278106 -2683341 -4221684
Datorii pe termen mediu si lung 0 0 21905
Alte datorii 0 0 21905
Total datorii pe termen scurt 2407009 2867710 356633
Furnizori 15971 0 0
Datorii financiare 2391038 2867710 356633
DATORII TOTALE 2407009 2867710 378538
TOTAL PASIV 2462259 2922960 4655472

3.2.Analiza soldurilor intermediare de gestiune

SOLDURILE INTERMEDIARE DE GESTIUNE LA SOCIETATEA
LIFTARG SRL

Mii lei Tabel nr. 4

ELEMENTE   VALOARE  
  2005 2006 2007
Venituri din vânzarea mărfurilor 0 0 0
Cheltuieli privind mărfurile 0 0 0
Marja comercială 0 0 0
Producţia vândută 2998597 3208396 5203022,
Producţia stocată-sold creditor 0 0 0
Producţia stocată-sold debitor 0 0 0
Producţia imobilizată 0 0 0
Producţia exerciţiului 2998597 3208396 5203022
Consumuri intermediare: 414457 232307 711882
Cheltuieli cu materii prime şi materiale consumabile 332693 145498 585169
Alte cheltuieli din afara (cu energie şi apă) 0 0 0
Alte cheltuieli materiale 29120 21960 18794
Cheltuieli privind prestaţiile externe 52644 64849 107919
Valoarea adăugată 2584140 2976089 4491140
Venituri din subvenţii de exploatare 0 0 0

Cheltuieli cu personalul-totale 266607 297549 365529

Cheltuieli cu alte impozite, taxe şi vărsăminte asimilate 8407 4011 36602
Excedentul brut din exploatare (Acumularea brută din exploatare) 2309126 2674529 4089009
Venituri din provizioane privind activitatea de exploatare 0 0 0
Venituri din creanţe reactivate şi debitori diverşi 0 0 0
Alte venituri din exploatare 649 173 10000
Cheltuieli cu amortizarea şi provizioanele 11509 50087 27139
Pierderi din creanţe şi debitori diverşi 0 0 0
Alte cheltuieli din exploatare 2106 4515 34339
Rezultatul exploatării 2296160 2620100 4037531
Venituri financiare 41052 113065 266319

30
Cheltuieli financiare 0 0 0
Rezultatul curent 2337212 2733165 4303850
Venituri extraordinare 600 0 0
Cheltuieli extraordinare 14093 0 0
Rezultatul brut al exerciţiului 2323719 2733165 4303850
Impozitul pe venit 45613 49824 82166
Rezultatul net al exerciţiului 2278106 2683341 4221684

Marja comercială (Mc) reprezintă câştigul realizat sub formă de adaos

rezultat din activitatea de comercializare a mărfurilor.
Nivelul indicatorului reprezintă practic valoarea adaosului comercial
rezultat în urma deducerii cheltuielilor privind mărfurile achiziţionate din
veniturile rezultate de pe urma vânzării mărfurilor.
În ceea ce priveşte S.C LIFT ARG SRL , marja comercială are valoarea 0
ceea ce nu ne permite o analiza pe baza evoluţiei marjei comerciale.
Cifra de afaceri (CA) reprezintă principalul indicator care măsoară
nivelul veniturilor întreprinderii, constituind, în acelaşi timp, unul dintre cele mai
importante obiective ale oricărei întreprinderi.
Nivelul cifrei de afaceri trebuie să acopere cheltuielile de exploatare şi să
asigure realizarea de profit, precum şi să prezinte o tendinţă de creştere reală,
pentru a asigura creşterea reală a volumului de afaceri al întreprinderii.
Cifra de afaceri trebuie să deţină o pondere de minim 85% din total
venituri de exploatare şi 75% din total venituri ale întreprinderii pentru ca să
reflecte o situaţie normală de realizare a activităţii.
În perioada 2005 – 2006, cifra de afaceri a înregistrat o evoluţie
crescătoare, fapt datorat creşterii serviciilor efectuate, cifra de afaceri sporind cu
7% fapt datorat creşterii serviciilor executate.
În perioada 2006– 2007, cifra de afaceri creste cu 62,16%
În toţi cei trei ani de analiză, ponderea cea mai mare în cifra de afaceri o
deţine producţia vândută, ceea ce reflectă contribuţia majoră la formarea cifrei de
afaceri Acest fapt semnifică o situaţie pozitivă şi reflectă importanţa activităţii de
bază a întreprinderii faţă de activitatea strict comercială.
Producţia exerciţiului (Pe) reprezintă totalitatea bunurilor şi serviciilor
produse de firmă pe o perioadă de un an. Principalele elemente componente sunt:
producţia vândută (care însumează bunurile şi serviciile facturate la preţ de
vânzare), producţia stocată (a cărei valoare pozitivă indică creşterea stocului
final), producţia imobilizată (destinată nevoilor proprii ale firmei).
Producţia exerciţiului a avut o evoluţie crescătoare pe întreaga perioadă de
analiză, astfel: în 2006a crescut cu 7%pentru ca în 2007să crească cu 62,16%

Evoluţia cifrei de afaceri şi a valorii adăugate

31
 6000000 Va
5000000 Ca
4000000

Valori
3000000
2000000
1000000
0
2005 2006 2007
Perioada de timp

Valoarea adăugată (VA) exprimă creşterea de valoare rezultată din

utilizarea factorilor de producţie într-o perioadă de gestiune, îndeosebi a factorilor
muncă şi capital, peste valoarea materiilor prime, materialelor şi serviciilor
cumpărate de întreprindere de la terţi. Altfel spus, valoarea adăugată reprezintă
bogăţia creată prin valorificarea resurselor firmei peste valoarea consumurilor
intermediare provenite de la terţi.
În 2006 valoarea adăugată a crescut cu 15,17% , iar in 2007 aceasta a
crescut la 50,91% ceea ce înseamnă ca societatea şi-a valorificat bine resursele .
Excedentul brut din exploatare (EBE) reflectă capacitatea întreprinderii
de a-şi finanţa investiţiile pentru exploatare. Indicatorul măsoară performanţele de
producţie şi comerciale şi nu este influenţat de nici una dintre politicile de
amortizare, financiare şi fiscale.
Pe perioada de analiză excedentul brut de exploatare are o evoluţie
crescătoare: în 2006 indicatorul a crescut cu 15,82%fapt datorat creşterii valorii
adăugate într-un ritm superior creşterii cheltuielilor cu personalul şi a impozitelor,
taxelor şi vărsămintelor asimilate, pentru ca în 2007 EBE să crească cu 52,89%
Rezultatul exploatării (RE) exprimă mărimea absolută a profitabilităţii
activităţii de exploatare (producţie şi comercializare). La fel ca şi excedentul brut
din exploatare, rezultatul exploatării este independent de politica financiară,
fiscală şi de dividend a întreprinderii, dar ţine seama de politica de amortizare şi
de politica de provizioane. O altă deosebire dintre rezultatul brut al exploatării şi
rezultatul exploatării îl reprezintă faptul că pentru determinarea rezultatului
exploatării se iau în considerare cheltuielile de exploatare în totalitatea lor.
În 2006 rezultatul exploatării a crescut cu 14,11% pentru ca în 2007 acesta
sa crească cu 54,1% datorită reducerii cheltuielilor cu amortizarea şi creşterea
cheltuielilor din exploatare .
Rezultatul curent (Rc)este determinat de rezultatul exploatării şi cel al
activităţii financiare. Poate fi determinat ca diferenţa intre veniturile şi cheltuielile
curente.
De asemenea şi acesta are o evoluţie crescătoare datorită creşterii
semnificative a veniturilor financiare
Rezultatul brut al exerciţiului (Rb) este determinat de rezultatele tuturor
activităţilor, obţinându-se prin diferenţa între veniturile şi cheltuielile totale.
In perioada analizata societatea înregistrează creşteri a rezultatului brut
datorita profitabilităţii activităţii din exploatare.
Rezultatul net al exerciţiului(Rn) reprezintă în măsuri absolute, măsura
rentabilităţii financiare a capitalului propriu subscris de asociaţi.

32
 In perioada 2005-2007 rezultatul net sporeşte semnificativ, ajungând ca in
2007 acesta sa crească cu 57,33% cu toate ca impozitul pe venit creste cu 64,91%.

Evoluţia rezultatului exploatării şi a rezultatului net al exerciţiului

5000000 Re
Rn
4000000
3000000
Valori

2000000
1000000

0
2005 2006 2007
Perioada de timp

3.3. Analiza ratelor de structură ale bilanţului

Ratele de structură ale bilanţului se calculează ca raport între un post sau

grupă de posturi din activ sau pasiv şi totalul bilanţului, precum şi ca raport între
diferitele componente de activ, respectiv de pasiv.

3.3.1 Analiza structurii activului

Ratele de structură ale activului oferă informaţii privind destinaţia

economică a capitalurilor, gradul de lichiditate a elementelor de activ, precum şi
despre capacitatea întreprinderii de a-şi modifica structura activului ca urmare a
unor împrejurări conjuncturale.
Principalele rate de structură ale activului sunt:
 rata activelor imobilizate;
 rata activelor circulante.

Mii lei.
Tabel nr.5
Nr. Specificaţie Simbol U Perioada de analiză
crt. M 2005 2006 2007
1. Rata activelor Rai=Ai/At*100 % 6,24 2,74 1,14
imobilizate
2. Rata imobilizărilor Rin=ImAi*100 % 0 0 0
necorporale

33
3. Rata imobilizărilor Ric=Ic/Ai*100 % 10 1 1
corporale 0 00 00

4. Rata imobilizărilor Rif=If/Ai*100 % 0 0

financiare 0
5. Rata activelor circulante Rac=Ac/At*100 % 93,76 97,24 98,86

6. Rata stocurilor Rst=St/Ac*100 % 1,62 4,91 9,17

7. Rata creanţelor Rcr=Cr/Ac*100 % 31,34 22,72 23,23
8. Rata disponibilităţilor Rdb=Db/Ac*100 % 67,03 72,37 67,60

Rata activelor imobilizate este raportul intre activele imobilizate si

activele totale ale firmei, exprimând gradul de imobilizare a capitalului . Rata
activelor imobilizate reprezintă ponderea elementelor patrimoniale utilizate
permanent reflectând şi gradul de investire a capitalului în firma. Rata activelor
imobilizate se apreciază in funcţie de specificul activităţii.
Pentru perioada analizata 2005-2007 societatea prezintă o scădere a ratei
activelor imobilizate datorita scăderii gradului de imobilizare a activului.
Din compararea indicelui ratei activelor imobilizate (43,91% in 2006
respectiv 41,61% in 2007) cu indicele cifrei de afaceri (106,99% in 2006 respectiv
162,17% in 2007) reiese o diminuare a eficienţei utilizării activelor imobilizate.
Pentru completarea analizei ratei activelor imobilizate se folosesc
următoarele rate:
- rata imobilizărilor necorporale;
- rata imobilizărilor corporale;
- rata imobilizărilor financiare.
Rata imobilizărilor necorporale (Rin) exprimă ponderea pe care o deţin
imobilizările necorporale în totalul mijloacelor economice.
Creşterea nivelului acestei este determinată si de creşterea societăţii (mărirea
capitalului social, fuziuni, achiziţii, emisiuni de obligaţiuni), fie de dezvoltarea
activităţii de cercetare sau perfecţionarea sistemului informaţional economic.
Pe întreaga perioadă de analiză nivelul indicatorului este 0 ceea ce înseamnă
ca întreprinderea nu are o activitate importanta in cercetare sau dezvoltare.
Rata imobilizărilor corporale (Ric) arată ponderea valorii activelor
corporale în total imobilizări, respectiv a investiţiilor strategice în total
investiţii.Indicatorul reflecta si ponderea investiţilor materiale in total investiţii.
Pe intervalul analizat nivelul indicatorului este foarte ridicat , adică de 100%
pe toata perioada analizata ceea ce înseamnă ca societatea a făcut investiţii
strategice.
Rata imobilizărilor financiare (Rif) măsoară ponderea valorii activelor
financiare în total imobilizări reflectând politica financiară a firmei.
Nivelul acestui indicator este strâns legat de mărimea firmei şi de politica sa
financiară.
Pe întreaga perioadă analizată nivelul indicatorului este sub 0 ceea ce
înseamnă ca întreprinderea nu realizează plasamente financiare şi nu
tranzacţionează titluri altor întreprinderi.
Analiza ratei activelor circulante (Rac) măsoară ponderea activelor cu
caracter temporar în total activ. Măsoară şi gardul de lichiditate al patrimoniului.

34
 Pe întreaga perioadă analizată nivelul ratei activelor circulante este superior
nivelului minim.
Pentru perioada analizata 2005-2007 se observa o creştere semnificativa a
ratei activelor circulante. In anul 2006 activele circulante au crescut cu 161,92%
iar activul a crescut 118,71%;in anul 2007 activele circulante au crescut cu
123,11% pe când totalul activelor a crescut cu 159,27%
Daca se compara ritmul cifrei de afaceri cu ritmul activelor circulante se
constata ca in 2006 a crescut viteza de rotaţie a activelor circulante ( 161,94% fata
de 106,99%) iar in 2007 se constata o reducere a acestora ( 123,11% fata de
162,17%).
Rata stocurilor (Rst) reflectă ponderea stocurilor în total active circulante.
În practică se consideră că un nivel echilibrat al ratei stocurilor ar fi de
aproximativ 30% în ramurile industriale şi de 40-45% în construcţii şi comerţ.
În general, încetinirea vitezei de rotaţie a stocurilor, formarea stocurilor fără
mişcare sau cu mişcare lentă se apreciază negativ datorită dificultăţilor de
transformare în lichidităţi şi consecinţelor negative asupra solvabilităţii
întreprinderii.
Se admite însă ca justificată creşterea stocurilor doar dacă are loc o creştere
a volumului de activitate, când se respectă corelaţia:
I CA ≥ I St , unde:
I CA = indicele cifrei de afaceri
I St = indicele stocurilor
Pe perioada analizată rata stocurilor a înregistrat un trend crescător: 1,62%
in 2005;4,91% in 2006 si 9,17% in 2007
Aceasta creştere s-a datorat creşterii stocurilor intr-un ritm mai rapid decât
creşterea activelor circulante ( 372,38% fata de 161,94% in 2006 iar in 2007
302,38% fata de 123,11%).La nivelul întreprinderii a crescut eficienta utilizării
stocurilor .
În ceea ce priveşte structura stocurilor, întreprinderea dispune numai de
stocuri de materii prime şi materiale pe primi 2 ani , iar in 2007 societatea plăteşte
in avans stocuri in valoare de 11915 mii lei.
Rata creanţelor (Rcr) reflectă ponderea creanţelor pe care le are
întreprinderea în totalul activelor circulante.
Acest indicator reflectă politica de credit comercial a întreprinderii şi este
influenţată, pe lângă domeniul de activitate, în special de termenele de plată
practicate.
Pe intervalul analizat, indicatorul a înregistrat valori oscilante în funcţie de
ponderea creanţelor în total active circulante.
Rata disponibilităţilor (Rdb) arata ponderea activelor celor mai lichide in
total active circulante, adică gradul de lichiditate imediata a activelor curente.
Nivelul minim acceptat este de 5% in total active circulante. Nivelul optim este de
10% din total activ . Este puternic influenţata de raportul dintre durata medie de
încasare a creanţelor şi durata medie de achitare a obligaţiilor.
Pe perioada analizata se observă că valorile ratei disponibilităţilor băneşti
oscilează ( 67,03% in 2005; 72,37% in 2006 si 67,60% in 2007) insa depăşeşte
pragul de 5% din active circulante.
3.3.2 Analiza structurii pasivului
Ratele de structură ale pasivului permit aprecierea politicii financiare a
întreprinderii, evidenţiind modul de structurare a surselor de finanţare în funcţie
de provenienţă şi de gradul de exigibilitate ale acestora.

35
 Principalele rate de structură ale pasivului sunt:
 rata stabilităţii financiare;
 rata autonomiei financiare;
 rata îndatorării.

Mii lei
Tabel nr.6
Nr. Specificaţie Simbol U Perioada de analiză
crt. M 2005 2006 2007
RATELE PASIVELOR PE TERMENE
1. Rata stabilităţii financiare Rsf = % 2,24 1,89 92,34
Cpm/Pt*100
2. Rata datoriilor curente Rdc = Dts/Pt*100 % 97,76 98,11 7,66

RATELE PASIVELOR PE SURSE

3. Rata autonomiei financiare Rafg = % 2,24 1,89 91,87
globale Cpr/Pt*100
4. Rata autonomiei financiare Raft = % 0 0 19525
la termen Cpr/Îtml*100
5. Rata îndatorării globale Rîg = Dt/Pt*100 % 97,76 98,11 8,13

6. Rata îndatorării la termen Rît = % 0 0 0,51

Îtml/Cpr*100

Rata stabilităţii financiare (Rsf) arată ponderea resurselor permanente

aflate la dispoziţia întreprinderii. Cu cât nivelul ratei este mai ridicat, cu atât şi
stabilitatea financiară a întreprinderii este mai mare.
In perioada analizata observam ca in primi 2 ani rata stabilităţii financiare
este mica , iar în anul 2006 scade pe când în anul 2007 rata creste foarte mult ,
ajungând la 92,34%datorita creşterii capitalurilor proprii
Rata autonomiei financiare (Raf) exprimă gradul de finanţare a
elementelor de activ pe seama resurselor proprii şi are următoarele forme:
 rata autonomiei financiare globale;
 rata autonomiei financiare la termen.
Rata autonomiei financiare globale (Rafg) arată cât din patrimoniul
întreprinderii este finanţat pe seama resurselor proprii.
Dacă se ia în considerare politica financiară a fiecărei întreprinderi este
foarte dificil de stabilit nivelul optim al ratei; se consideră însă satisfăcător un
nivel al ratei care să fie mai mare decât 1/3.
In anul 2006 se observa o depreciere a ratei autonomiei financiare globale ,
scăzând de la 2,24% în 2005 la 1,89%, pe când în anul 2007 creste la 91,87%
datorita creşterii capitalurilor proprii într-o pondere mai mare fata de cea a
totalului pasiv.
Dacă această tendinţă de creştere se va menţine şi în viitor, întreprinderea va putea
beneficia de noi împrumuturi pe termen lung, având capacitatea să le ramburseze.
Rata autonomiei financiare la termen (Raft) exprimă structura capitalului
permanent care asigură o finanţare îndelungată a întreprinderii.
Autonomia financiară este asigurată dacă nivelul ratei este ≥ 100%.

36
 Observam ca in primi 2 ani rata autonomiei financiare la termen este 0 , iar
in 2007 creste la 19525% fapt datorat creşterii capitalurilor proprii intr-o pondere
mult mai mare decât datoriile pe care le are societatea.
Rata îndatorării reflectă ponderea datoriilor întreprinderii în total resurse
utilizate.
Rata îndatorării globale (Rîg) este o rată complementară ratei autonomiei
financiare globale, care măsoară ponderea datoriilor totale faţă de terţi, indiferent
de natura lor, în totalul surselor de finanţare.
Nivelul ratei trebuie să fie subunitar (1/3).
În primii doi ani de analiză nivelul ratei îndatorării globale a depăşit nivelul
maxim acceptabil, în 2005 utilizând resurse împrumutate şi atrase în proporţie de
97,76%, pentru ca în 2006 nivelul acestora să crească la 98,11%.
În ultimul an de analiză se constată o îmbunătăţire a situaţiei întreprinderii,
nivelului ratei ajungând la 8,13%.
Deşi nivelul ratei s-a redus simţitor, la nivelul întreprinderii se menţine
riscul de neplată a datoriilor.
Rata îndatorării la termen (Rît) reflectă raportul în care se află datoriile pe
termen mediu şi lung faţă de capitalurile proprii.
Rata îndatorării la termen exprimă o situaţie favorabilă întreprinderii dacă
are un nivel < 100%.
Pe perioada analizată nivelul indicatorului a fost cu mult sub valoarea
maxim acceptabilă, având in primii doi ani valoarea 0, iar in 2007 aceasta creste la
0,51%
Nivelul acestei rate este important atât pentru întreprindere, în elaborarea
politicii financiare, cât şi pentru instituţiile financiare când evaluează o nouă
solicitare de credit din partea întreprinderii.
Rata datoriilor curente (Rdc) reflectă ponderea resurselor curente în
resursele totale şi ponderea în care acestea participă la finanţarea activităţii.
Valoarea maximă acceptabilă pentru o firmă industrială este 50% din
pasivul total, pentru a nu afecta stabilitatea financiară şi gradul de îndatorare.
Pe întreaga perioadă analizată se poate observa că mai mult de 50% din
resursele întreprinderii sunt formate din resurse curente, acest lucru întărind
concluzia cum că la nivelul firmei nu există o stabilitate financiară puternică.
Din analiza structurii activului se poate observa o diminuare a eficienţei
utilizării activelor imobilizate,un nivel al stocurilor crescător, dar şi un nivel
crescător al disponibilităţilor băneşti.
De asemenea se poate observa din analiza structurii pasivului că
întreprinderea nu dispune de o stabilitate financiară satisfăcătoare. De
asemenea, autonomia financiară globală indică o situaţie nefavorabilă.

3.4. Analiza echilibrului financiar al întreprinderii

În sens general, prin echilibru se înţelege o stabilitate a unei situaţii, o
armonie între elementele componente ale unui sistem, ceea ce în plan financiar
implică armonizarea surselor financiare cu nevoile financiare ale întreprinderii.
Analiza echilibrului financiar al unei întreprinderi poate fi efectuată cu
ajutorul indicatorilor de echilibru, pe trei nivele:
 echilibru pe termen lung, când se compară resursele permanente cu
utilizările permanente şi când pentru măsurarea echilibrului se
foloseşte indicatorul „fond de rulment”;

37
  echilibru pe termen scurt, când se compară resursele temporare cu
utilizările temporare, iar indicatorul folosit este „necesar de fond de
rulment”;
 echilibru curent, când se urmăreşte nivelul trezoreriei, prin
compararea disponibilităţilor cu nivelul creditelor bancare temporare.

Mii lei.
Tabel nr.7
Nr. Specificaţie Simbol U Perioada de analiză
crt. M 2005 2006 2007
1. Fond de rulment net FRN = Cpm-Ai Mii -98407 -24753 4245992
lei
2. Fond de rulment FRP = Cpr-Ai Mii -98407 -24753 4224087
propriu lei
3. Fond de rulment FRN = FRN-FRP Mii 0 0 21905
străin lei
4. Rata finanţării Rfp = Cpm/Ai % 0.36 0.69 81.35
permanente

5. Necesar de fond de NFR = (St+Cr)- Mii - - 1134484

rulment (Fz+Ob) lei 1645961 2082420
6. Rata finanţării Rfc = Cp/Ain % 35.96 69.08 8093
ciclice
7. Trezoreria netă Tn = FRN-NFR Mii 1547554 2057667 3111508
lei
8. Flux net de FNT = Tn(n)- - 510113 1053841
trezorerie Tn(n-1)
9. Rata finanţării Rfg = FRN/NFR % -0.06 -0.01 3.74
globale

3.4.1. Analiza echilibrului pe termen lung

Fondul de rulment net (FRN) reprezintă excedentul de resurse financiare
care se degajă în urma acoperirii activelor permanente din resursele permanente şi
care poate fi folosit pentru finanţarea activelor curente.
Când resursele permanente sunt mai mari decât necesităţile permanente
spunem că întreprinderea dispune de un fond de rulment care poate fi utilizat
pentru reînnoirea activelor circulante. În acest fel fondul de rulment apare ca o
marjă de securitate financiară care permite întreprinderii să facă faţă nevoilor de
finanţare ale exploatării atunci când sursele ciclice sunt insuficiente.
Fondul de rulment poate fi determinat prin două modalităţi:
 FRN = Capital permanent – Active imobilizate nete
 FRN = Active circulante – Datorii pe termen scurt

Pe perioada analizată fondul de rulment a înregistrat valori negative , in

primii doi ani, ceea ce înseamnă că întreprinderea nu a dispus de resurse
permanente pentru a-şi acoperi o parte din necesităţile temporare (active
circulante).In anul 2007, valoarea fondului de rulment creşte foarte mult datorită
faptului că capitalurile proprii au crescut foarte mult , cu 7641,05% faţa de anul

38
precedent. Această situaţie este considerată favorabilă pentru întreprindere
deoarece o parte tot mai mare a activelor circulante este finanţată din capitalul
permanent.

Dacă se ia în considerare şi faptul că activele circulante au fost mai mari

decât datoriile pe termen scurt, se poate spune că întreprinderea a înregistrat un
excedent de lichidităţi potenţiale asupra exigibilităţilor potenţiale pe termen scurt.
Fondul de rulment este format din fond de rulment propriu şi fond de
rulment străin.
Fondul de rulment propriu (FRP) pune în evidenţă gradul în care
echilibrul pe termen lung se asigură prin capitalurile proprii şi reprezintă
excedentul capitalurilor proprii în raport cu activele imobilizate nete.
Fondul de rulment propriu se determină pe baza relaţiilor:
 FRP = Capital propriu – Active imobilizate nete
 FRP = Fond de rulment net – Datorii pe termen mediu şi lung

Se observă că, în primii doi ani supuşi analizei, nivelul fondului de rulment
propriu a fost negativ, ceea ce înseamnă că activele imobilizate nete nu au putut fi
acoperite pe seama capitalului propriu.
În 2006 s-a înregistrat o îmbunătăţire a situaţiei întreprinderii prin creşterea
fondului de rulment propriu datorită scăderii activelor imobilizate într-un ritm
superior creşterii capitalului propriu
În ultimul an situaţia s-a ameliorat prin creşterea nivelului fondului de
rulment propriu . Această creştere s-a datorat creşterii capitalului propriu într-un
ritm mai mare
Fondul de rulment străin (FRS) reprezintă partea din datoriile pe termen
mediu şi lung care depăşesc valoarea imobilizărilor nete şi care sunt destinate
finanţării activelor circulante. Indicatorul se calculează cu relaţiile:
 FRS = Capital permanent – Capital propriu
 FRS = Fond de rulment net – Fond de rulment propriu
In perioada analizată există fond de rulment străin doar in anul 2007.

3.4.2 Analiza echilibrului pe termen scurt

Necesarul de fond de rulment (NFR) reprezintă acea parte a activelor
ciclice care nu este acoperită din resurse ciclice şi care trebuie finanţată din
resurse permanente.
Relaţiile de calcul a necesarului de fond de rulment sunt:
 NFR = Active curente – Pasive curente
 NFR = (Active circulante – Disponibilităţi) – [Datorii pe termen
scurt – (Credite curente + Soldul creditor la bănci) ]
 NFR = (Stocuri + Creanţe) – Datorii nefinanciare
În primii doi ani de analiză necesarul de fond de rulment a fost negativ ceea
ce înseamnă că întreprinderea nu a dispus de active circulante care trebuiau
finanţate din resurse permanente.
În anul 2006 necesarul de fond de rulment a înregistrat o scădere de 26,50%
datorată creşterii pasivelor curente într-un ritm mai ridicat decât creşterea
activelor curente.
În anul următor necesarul de fond de rulment a crescut cu 154,50% datorită
devansării ritmului de creştere a pasivelor curente de ritmul de creştere a activelor
curente.

39
3.4.3 Analiza echilibrului curent
Trezoreria netă (Tn) reprezintă disponibilităţile băneşti rămase la
dispoziţia întreprinderii, rezultate din activitatea desfăşurată pe parcursul unui
exerciţiu financiar.
Trezoreria se poate calcula în două modalităţi:
 Tn = Fond de rulment net – Necesar de fond de rulment
 Tn = Disponibilităţi şi plasamente – Credite de trezorerie (inclusiv
soldul creditor al conturilor curente la bănci)
Pe perioada analizată trezoreria netă a întreprinderii a fost pozitivă şi a avut
un trend crescător, ceea ce înseamnă că fondul de rulment a fost suficient pentru a
asigura finanţarea ciclului de exploatare.
De asemenea, întreprinderea şi-a încasat mult mai repede creanţele decât şi-a
plătit datoriile faţă de furnizori, acest decalaj între încasări şi plăţi ducând la
creşterea trezoreriei.
În 2006 trezoreria netă a crescut cu 510.113 mii lei datorită creşterii într-un
ritm superior a nevoii de fond de rulment
În ultimul an trezoreria a crescut cu 1053841 mii lei, acest lucru datorându-
se creşterii fondului de rulment (a crescut cu 4270745 mii lei) care a devansat
creşterea necesarului de fond de rulment (a crescut cu 3216904 mii lei).

Evoluţia FRN,NFR şi a TN

40
 5.000.000
4.000.000
3.000.000
2.000.000
FRN
Lei
1.000.000
NFR
0
2005 2006 2007
Tn
-1.000.000
-2.000.000
-3.000.000
Timp

3.4.4 Analiza echilibrului cu ajutorul ratelor de finanţare

Rata finanţării ciclice (Rfc) reflectă măsura în care resursele financiare
grupate în capitaluri temporare acoperă utilizările grupate în active temporare.
Pe întreaga perioadă analizată, nivelul ratei finanţării ciclice a fost
supraunitară, ceea ce înseamnă că nevoile cu caracter temporar au fost acoperite în
întregime din sursele cu caracter temporar. În dinamică, indicatorul a înregistrat o
evoluţie crescătoare. În 2006 rata finanţării ciclice a crescut cu 92,10% datorită
ritmului diferit de creştere a celor două componente.
În 2007 nivelul indicatorului a crescut brusc deoarece activele imobilizate
au scăzut în timp ce capitalurile proprii au crescut simţitor.
Rata finanţării globale (Rfg), adică a necesarului de fond de rulment din
fond de rulment net, arată măsura în care excedentul neutilizat de resurse
permanente acoperă nevoile ciclice.
Pe intervalul analizat, nivelul indicatorului a fost subunitar ceea ce înseamnă
că necesarul de fond de rulment nu a fost acoperit integral din fondul de rulment
net.
In primii doi ani de analiză , rata finanţării globale înregistrează valori
negative nesemnificative, in timp ce in anul 2007 aceasta creste la 3,74% datorită
creşterii semnificative atât a fondului de rulment cât şi a necesarului ceea ce
semnifică o ameliorare a echilibrului financiar global.

Evoluţia ratelor de finanţare

41
 10000
8000
6000
% 4000 Rfp
2000 Rfc
0
Rfg
-2000
2005 2006 2007
Tim p

Din punct de vedere al echilibrului, firma înregistrează situaţii favorabile

doar in anul 2007 ceea ce însemnă o redresare in ceea ce priveşte echilibrul
financiar.

3.5. Analiza gestiunii resurselor

Analiza modului de gestionare a resurselor se face cu ajutorul ratelor de
gestiune (viteze de rotaţie) care arată rapiditatea cu care resursele trec prin toate
stadiile până se reîntorc în forma bănească iniţială. Cu ajutorul acestor rate se
măsoară viteza de transformare a activelor în lichidităţi, precum şi viteza de
reînnoire a datoriilor.
Cifra de afaceri încorporează componentele valorice necesare pentru
acoperirea cheltuielilor de fabricaţie, reînnoirea stocurilor de materiale, a
maşinilor şi utilajelor, pentru plata furnizorilor, plata salariilor, rambursarea
creditelor, cât şi pentru acoperirea altor nevoi ale întreprinderii.
Numărul de rotaţii arată de câte ori elementul analizat se roteşte prin cifra de
afaceri, iar durata în zile a unei rotaţii indică numărul de zile necesar elementelor
de activ sau pasiv pentru parcurgerea unei rotaţii.
Cu cât viteza de rotaţie este mai mare necesarul relativ de active şi fonduri
este mai mic, obţinându-se o masă a profitului mai mare.
Viteza de rotaţie a resurselor este, din această cauză, un indicator sintetic de
eficienţă în care se reflectă toate schimbările intervenite în activitatea
întreprinderii.
Modificarea vitezei de rotaţie se regăseşte în eliberări sau imobilizări de
resurse financiare. Eliberările sânt echivalente cu disponibilizarea de resurse
materiale şi financiare, pe când imobilizările sunt echivalente cu un necesar
suplimentar de resurse materiale şi financiare.

Mii lei
Tabel nr.8

42
Nr. Specificaţie Simbol U Perioada de analiză
Crt. M 2005 2006 2007
RATE GENERALE DE GESTIUNE
Rotaţia activului 1.24 1.14 1.18
1.
total
rAt = Vt/At rot
2. Rotaţia activelor 19.79 41.53 103.68
imobilizate
rAi = Vt/Ai rot
3. Rotaţia activelor rAc = Vt/Ac rot 1.32 1.17 1.19
circulante
GESTIUNEA STOCURILOR
4. Durata de rotaţie a stocurilor Dz = zile 4 15 4
(St/CA)*360
RATE DE GESTIUNE CURENTĂ
5. Durata de rotaţie a creanţelor Dz = zile 86 70 70
(Cr/Vt)*360
6. Durata de rotaţie a clienţilor Dz = zile 18 41 68
(Cl/CA)*360
7. Durata de rotaţie a datoriilor pe Dz = zile 285 311 23
termen scurt (Dts/Vt)*360
8. Durata de rotaţie a furnizorilor Dz = zile 2 0 0
(Fz/CA)*360

Viteza de rotaţie a activului total indica modul în care sunt gestionate

activele totale ale intreprinderii. Valoarea minima care asigura o eficienta
acceptabila a gestiunii activelor totale este de 2 rotaţii , care corespunde unui
termen mediu de fructificare de 180 zile.
Pe toata perioada analizata observăm că firma se afla sub valoarea minima
datorită faptului că activul total a crescut mai mult în funcţie de veniturile totale.
Rotaţia activelor imobilizate valoarea care asigura o eficienta acceptabila
este de 3 rotaţii, care corespunde unui termen mediu de fructificare de 120 zile.
In perioada de analiză societatea se află cu mult peste valoarea de risc, în
special în anul 2007 când aceasta creşte cu 149.7% faţă de anul precedent.
Viteza de rotaţie a activelor circulante exprimă numărul de rotaţii sau
durata în zile a unei rotaţii efectuate de activele circulante prin cifra de afaceri.
Valoarea minima care asigura o eficienta acceptabila a gestiunii este de 6 rotaţii
care corespunde unui termen mediu de revenire sub forma băneasca iniţiala de 60
zile.
Nivelul indicatorului se află cu mult sub nivelul minim de 6 rotaţii, pe
întreaga perioadă de analiză. În anul 2006 scade numărul de rotaţii de la 1,32 la
1,17 rotaţii, în timp ce în ultimul an de analiză activele circulante se rotesc de 1.19
ori prin cifra de afaceri.

Evoluţia ratelor generale de gestiune

43
 120
100
80 rAT

Rot
60 rAI
40 rAC
20
0
2005 2006 2007
Tim p

Viteza de rotaţie a stocurilor arată rapiditatea cu care stocurile trec prin

toate stadiile activităţii până se reîntorc în formă bănească iniţială. Cu cât viteza
de rotaţie a lor este mai mare cu atât eficienţa folosirii lor este mai mare, având
drept efect eliberarea de resurse financiare.
Valoarea minimă care asigură o eficienţă acceptabilă a gestiunii stocurilor
este de 8 rotaţii, care corespunde unui termen mediu de revenire sub formă
bănească iniţială de 45 zile.
În perioada analizată viteza de rotaţie a stocurilor variază , în anii 2005 şi
2007 aceasta fiind sub pragul minim , iar în 2006 depăşeşte cu 7 pragul minim,
ceea ce înseamnă că în anul 2006 aprecierea generează eliberarea de resurse
financiare imobilizate in stocuri.

Durata de rotaţie a stocurilor

350
300
250
200
Zile

Dzst
150
100
50
0
2005 2006 2007
Tim p

Viteza de rotaţie a creanţelor arată perioada în care se încasează creanţele

întreprinderii. Valoarea optimă a acestui indicator este de 30 zile, iar valoarea
minimă de 45 zile.
Pe întreaga perioadă de analiză valoarea indicatorului este sub limita
minimă, însa se observă o îmbunătăţire a situaţiei faţă de primul an când durata a
fost de 86 zile , iar în anii ulteriori a scăzut la 70zile.
Viteza de rotaţie a creanţelor-clienţi ne arată în câte zile firma îşi
încasează contravaloarea mărfurilor de la clienţi şi, se apreciază prin numărul de
rotaţii sau prin durata de încasare în zile a creditului comercial acordat.
Clienţii reprezintă creanţe ale întreprinderii, rezultate din livrarea de bunuri
şi/sau prestarea de servicii şi care au o anumită scadenţă de încasare.

44
 Durata în zile a creditului-clienţi exprimă decalajul în zile de la data
facturării până la data încasării contravalorii facturii.
Mărimea indicatorului este influenţată de poziţia ocupată pe piaţă, de
relaţiile cu clienţii, de conjunctura economică şi caracteristicile pieţei.
În perioada 2005-2007, indicatorul a avut un trend crescător, fapt ce a
generat efecte pozitive asupra trezoreriei în sensul scurtării duratei de încasare a
creanţelor, situaţie considerată favorabilă pentru întreprindere.
Viteza de rotaţie a datoriilor curente arată numărul de reconstituiri ale
datoriilor curente pe seama cifrei de afaceri într-o perioadă de gestiune. Practic
arată de câte ori, respectiv în câte zile, se restituie datoriile pe termen scurt pe
seama cifrei de afaceri. Valoarea minimă acceptabilă a acestui indicator este de 6
rotaţii care corespunde unei durate medii de încasare a creanţelor de 60 zile, iar
valoarea optimă ar fi de maxim 30 zile.
În primii doi ani de analiza valoarea indicatorului depăşeşte durata optima
de încasare având ca efect sporirea duratei de creditare a întreprinderii, însa în
anul 2007 acesta scade simţitor ceea ce înseamnă o ameliorare în plata datoriilor
curente faţă de perioadele precedente.
Viteza de rotaţie a furnizorilor arată în câte zile întreprinderea îşi achită
obligaţiile sale faţă de furnizori, adică durata medie în zile de plată a contravalorii
bunurilor achiziţionate de la furnizori. Practic, durata în zile a creditului-furnizor
indică decalajul mediu în zile între data facturării şi data plăţii contravalorii
bunurilor cumpărate.
Pe întreaga perioadă de analiză se observă durata mica de achitare a
furnizorilor .Dacă se compară durata de achitare a furnizorilor cu durata de
încasare a clienţilor se observă un decalaj nefavorabil întreprinderii.

Evoluţia ratelor de gestiune curente

350
300
250 Dzcr
200 Dzcl
Zile

150 Dzdts
100
Dzfz
50
0
2005 2006 2007
Tim p

Ratele de gestiune a activului imobilizat reflectă o situaţie nefavorabilă a

întreprinderii. La nivelul firmei se constată un decalaj nefavorabil între durata de
încasare a creanţelor şi cea de plată a datoriilor, nivelul ratei de încasare a
creanţelor se afla peste limita minimă considerată acceptabilă.

45
 3.6. Analiza structurii financiare a patrimoniului

3.6.1 Analiza randamentului financiar

Randamentul financiar urmăreşte să evidenţieze raportul de eficienţă dintre

efectele de natura profitului (aferent activităţii de exploatare sau întregii activităţi
desfăşurate) şi eforturile depuse pentru obţinerea acestui profit (efort financiar).

Efect
Eficienţă = Efort * 100

Indiferent de modul de analiză utilizat, căile de sporire a randamentului

financiar trebuie să urmărească două direcţii: minimizarea efortului şi maximizarea
efectelor.
Mărimile rezultate se regăsesc în rate de profitabilitate, rate de rentabilitate şi
rate de randament al acţiunilor.

Mii lei.
Tabel nr.9
Nr. Specificaţie Simbol U Perioada de analiză
crt. M 2005 2006 2007
RATE DE PROFITABILITATE
1. Rata profitabilităţii Rpc = % 77,49 85,18 82,71
comerciale Rbex/CA*100
2. Rata marjei brute de R mbe = % 77 83,36 78,59
exploatare EBE/CA*100
3. Rata marjei nete de R mne = % 75,97 83,63 81,13
exploatare Rex/CA*100
RATE DE RENTABILITATE
4. Rata rentabilităţii Re = % 94,37 93,51 92,45
economice Rbex/Cinv*100
5. Rata rentabilităţii Reb = EBE/Cinv % 93,78 91,50 87,83
economice brute *100
6. Rata rentabilităţii Ren = % 92,52 91,80 90,68
economice nete Rn/Cinv*100
7. Rata rentabilităţii Rf = Pn/Cpr*100 % 4123,27 4856,73 98,71
financiare

3.6.1.1 Analiza ratelor de profitabilitate

Rata profitabilităţii comerciale (rpc) se determină prin raportarea
rezultatului exploatării sau a rezultatului exerciţiului la cifra de afaceri. Indicatorul
apreciază eficienţa politicii comerciale (aprovizionare, stocare şi vânzare)
reflectând mai ales politica de preţuri practicată de întreprindere.
Rata profitabilităţii comerciale indică capacitatea întreprinderii de a degaja
profit.

46
 Astfel, în perioada 2005-2006, rata profitabilităţii comerciale creşte de la
77.49 % la 85.18 %, valorile fiind superioare valorii acceptabile de cel puţin 15%.
Dacă în anul 2006 la 100 lei cifră de afaceri întreprinderii îi reveneau 85,18 lei de
rezultat brut al exerciţiului, în anul 2007 întreprinderii îi revin doar 82,71 lei sub
forma rezultatului brut al exerciţiului. Situaţia se datorează creşterii rezultatului
brut al exerciţiului mult mai puţin decât a crescut cifra de afaceri ( 54,46% fata de
62,17%).
Rata profitabilităţii comerciale mai este cunoscută şi sub denumirea de rata
marjei brute a exerciţiului.
Analiza profitabilităţii comerciale poate fi explicitată şi prin analiza
următoarelor două rate:
- rata marjei brute de exploatare;
- rata marjei nete de exploatare.
Rata marjei brute de exploatare (r mbe ) reflectă excedentul brut din
exploatare aferent cifrei de afaceri. Indicatorul exprimă eficienţa valorificării
produselor întreprinderii în termen de numerar.
Rata marjei brute de exploatare este independentă de politica de amortizare,
de politica financiară şi fiscală şi de incidenţa elementelor extraordinare.
În perioada analizată rata marjei brute de exploatare are un trend oscilant, în
anul 2006 aceasta crescând la 83,36 %, iar în anul 2007 scăzând la 78,56 %. Astfel,
dacă în anul 2006 la 100 lei cifră de afaceri întreprinderii îi reveneau 83,36 lei de
excedent brut din exploatare, în anul 2007 la 100 lei cifră de afaceri întreprinderea
obţine 78,56 lei sub forma excedentului brut din exploatare, această evoluţie
oscilanta ar putea pune in pericol în viitor capacitatea societăţii de a-şi valorifica
eficient produsele.
Rata marjei nete de exploatare (r mne ) reflectă rezultatul exploatării aferent
cifrei de afaceri.
Comparativ cu rata marjei brute de exploatare, rata marjei nete de exploatare
este influenţată de amortismente, provizioane şi incidenţa elementelor
extraordinare.
În anul 2006 rata marjei nete de exploatare a înregistrat o creştere pana la
valoarea de 83,63%, ceea ce înseamnă că la 100 lei cifră de afaceri întreprinderii îi
revin 83,63 lei profit din exploatare.
Însă, în anul 2007 la 100 lei cifră de afaceri întreprinderea obţine doar 81,13
lei profit din exploatare, indicatorul scăzând la 81,13 %, ceea ce înseamnă o
reducere a eficienţei valorificării resurselor întreprinderii.

47
 Evoluţia ratelor de profitabilitate

90

85
Rpc
80 Rm be

%
75 Rm ne

70
2005 2006 2007
Tim p

3.6.1.2 Analiza ratelor de rentabilitate

Ratele de rentabilitate se construiesc ca raport între rezultatele de natura
profitului şi active totale sau capitaluri.
Rata rentabilităţii economice (re) măsoară eficienţa utilizării activului total,
capitalului investit sau capitalului permanent, fiind independentă de politica de
finanţare promovată de întreprindere.
Capitalul investit este alcătuit din capitalul propriu şi împrumuturile pe
termen scurt, mediu şi lung ale întreprinderii. Pentru a asigura o minimă
remunerare a capitalului investit se impune ca rata de rentabilitate economică să
îndeplinească condiţia: re > rata inflaţiei.
Pentru ca în termeni reali rentabilitatea economică să remunereze capitalul
investit la nivelul ratei minime de randament pe economie (rd), precum şi la nivelul
riscului economic şi financiar asumat de către investitori, se impune respectarea
condiţiei re > rd.
Dacă rentabilitatea economică este mai mare decât rata dobânzii la
împrumuturi, atunci întreprinderea poate beneficia de efectul de levier.
Rentabilitatea economică trebuie să permită reînnoirea şi creşterea activelor
întreprinderii într-o perioadă cât mai scurtă.
Nivelul minim recomandat al ratei de rentabilitate economică este de 20%.
Pe toata perioada analiza ta rata rentabilităţii economice depăşeşte cu mult
pragul critic de 20% cu toate ca aceasta are o evoluţie descrescătoare pe toata
perioada analizata. Înseamnă că în anul 2006 la 100 lei capitaluri investite
întreprinderii i-au revenit 93,51 lei profit brut, nivel care asigură remunerarea
satisfăcătoare a capitalurilor investite.
În ultimul an de analiză rata rentabilităţii economice a scăzut la 92,45%, ceea
ce înseamnă că la 100 lei capitaluri investite întreprinderii i-au revenit doar 92,54
lei profit brut ceea ce înseamnă ca lăsând la o parte infirmă scădere a ratei de
rentabilitate economica societatea dispune de reînoirea şi creşterea activelor
societăţii atunci când este nevoie.
Analiza rentabilităţii economice presupune calculul şi analiza a două rate:
- rata rentabilităţii economice brute;
- rata rentabilităţii economice nete.
Rentabilitatea economică brută (reb) reprezintă remunerarea brută a
capitalurilor investite. Ea arată cât excedent brut din exploatare revine unei unităţi
de capital investit.

48
 În anul 2006 rata rentabilităţii economice brute creşte, valoarea acesteia fiind
de 91,50 %, ceea ce înseamnă că la 100 lei capitaluri investite întreprinderii i-au
revenit 91,50 lei de excedent brut de exploatare. În acest an se depăşeşte nivelul
minim de referinţă de 20%, asigurându-se astfel remunerarea capitalurilor investite
şi o eficientizare a activităţii economice a întreprinderii.
In anul următor indicatorul are o tendinţă de depreciere ajungând la un nivel
de 87,83 %, la 100 lei capitaluri investite întreprinderii revenindu-i doar 87,83 lei
de excedent brut din exploatare.
Rentabilitatea economică netă (ren) reprezintă remunerarea prin profitul
net al exploatării a capitalurilor investite. Ea arată cât profit net revine unei unităţi
de capital investit.
În anul 2005rata rentabilităţii economice nete a înregistrat valoarea de 92,52
%. În anul următor rata a scăzut ajungând la valoarea de 91,80%, ea a depăşit insa
nivelul minim admis, fapt ce asigură remunerarea corespunzătoare a capitalurilor
investite. În acest an, la 100 lei capitaluri investite întreprinderii îi reveneau 91,80
lei rezultat al exploatării.
Însă situaţia se înrăutăţeşte în anul 2007, rata rentabilităţii economice nete
scăzând cu 1,22% faţă de anul precedent datorită creşterii cheltuielilor din
exploatare cu 660,55%
Rata rentabilităţii financiare (rf) măsoară performanţa capitalului propriu.
Ea asigură remunerarea acţionarilor prin distribuirea de dividende şi prin
reinvestirea parţială a profitului care determină creşterea valorii acţiunilor.
Rata rentabilităţii financiare exprimă capacitatea întreprinderii de a degaja
profit net din capitalul angajat în activitatea sa.
Rata rentabilităţii financiare este dependentă de modalităţile de finanţare a
activităţii, fiind sensibilă la modificarea structurii financiare, în special a gradului
de îndatorare. De asemenea este influenţată de regimul de calcul al amortizărilor şi
provizioanelor, al cheltuielilor deductibile şi nedeductibile pentru determinarea
bazei de calcul a impozitului pe profit.
Se consideră ca nivel optim pentru rata rentabilităţii financiare o valoare de
25%.
In perioada analizata , in special in primii doi ani de studiu rata rentabilităţii
financiare are un nivel foarte ridicat datorita valorii foarte mici a capitalurilor
proprii fata de valoarea profitului net. IN anul 2007 capitalurile proprii cresc intr-o
proporţie mai mare fata de profitul net înregistrat( 7641,05% fata de 57,33%)
datorita creşterii impozitului pe venit aplicat.
Datorită faptului că întreprinderea nu a contractat credite pe perioada
analizată, rata rentabilităţii financiare nu este influenţată de gradul de îndatorare.

49
 Evoluţia ratelor de rentabilitate

6000
5000
Re
4000
Reb
3000

%
Ren
2000
1000 Rf
0
2005 2006 2007
Tim p

În ultimul an se observă o reducere a profitabilităţii şi rentabilităţii

întreprinderii

3.7..Analiza riscului de faliment.

Analiza performanţelor financiare ale unei întreprinderi este incompletă dacă
nu se ia în considerare şi riscul asumat pentru atingerea acestei performanţe.
Riscul reprezintă posibilitatea ca o acţiune viitoare să genereze pierderi care
vor ataca patrimoniul, interesele, activitatea şi rezultatele unui agent economic.
Deoarece orice activitate economică comportă în derularea ei anumite riscuri,
agenţii economici nu şi le asumă decât în măsura în care rentabilitatea economică
compensează riscurile.

50
 Mii lei.
Tabel nr.10
Nr. Specificaţie Simbol U Perioada de analiză
crt. M 2005 2006 2007
RATE DE LICHIDITATE
1. Rata lichidităţii curente Lc = Ac/Dts - 0,96 0,99 12.91
2. Rata de lichiditate Lr = - 0,94 0,94 11,72
rapida (Cr+Db)/Dts
3. Rata de lichiditate Li = Db/Dts - 0,64 0,71 8,72
imediată

RATE DE SOLVABILITATE

Nr. Specificatie Simbol UM Perioada

de analiza
Crt. 2005
2006 2007
4. Solvabilitatea Gs sp = At/Dt - 1,02 1.02 12,30
patrimonială
5. Capacitatea de Crd = % 95.93% 93.26% 1080,21%
rabursare a datoriilor la EBE/Dat.
totale
termen

Evolutia ratei de lichiditate curenta,rapida si imediata.

Lc
14
Lr
12
Li
10
8
Valori

6
4
2
0
2005 2006 2007
Perioada de tim p

51
 Evoluţia ratei de solvabilitate

1200 Sv
1000 Crt
800

Valori
600
400
200 A)
0 Analiza
2005 2006 2007 lichidităţii
Perioada de timp întreprinderii

Lichiditatea întreprinderii este percepută în literatura de specialitate ca fiind

capacitatea unor active de a fi transformate, la un moment dat, în bani; respectiv
capacitatea pe care o are o întreprindere de a acoperi, prin elemente patrimoniale de
mijloace circulante active, obligaţiile pe termen scurt, ca elemente de pasiv
(lichiditatea patrimonială).
Ratele de lichiditate, cunoscute şi sub denumirea de rate de trezorerie,
măsoară capacitatea întreprinderii de a face faţă obligaţiilor pe care le are pe
termen scurt.
Lichiditatea curentă (lc) compara ansamblul lichidităţilor potenţiale .
asociate activelor circulante, cu ansamblul datoriilor pe termen scurt.
Valoarea optimă a acestei rate este 1,00
In perioada analizata 2005-2007 rata lichidităţii curente prezintă o evoluţie
crescătoare , depăşind valorile optime, iar in anul 2007 aceasta creste foarte mult
datorita faptului ca activele circulante cresc ( cu 59,27%) pe când datoriile pe
termen scurt scad simţitor ( cu 87,56%).
Lichiditatea rapida ( Lr) exclude stocurile din mijloacele curente de plata ,
acestea constituind elementul cel mai incert sub aspectul valorii si gradului de
lichiditate. Exprima capacitatea firmei de a-si onora datoriile pe termen scurt din
creanţe si disponibilităţi băneşti. Nivelul asigurator este de 0,75
Pe toata perioada analizata valoarea ratei de lichiditate rapidă depăşeşte
nivelul critic, iar in anul 2007 aceasta creste simţitor datorita creşterii nivelului
atât a creanţelor ( 65,57 % ) cat si a disponibilităţilor ( 51,27% )in timp ce
datoriile au scăzut simţitor ( cu 87,56%).
Lichiditatea imediată (li) pune in corespondenta elementele cele mai
lichide ale activului cu datoriile pe termen scurt, respectiv apreciază măsura in
care datoriile exigibile pot fi acoperite pe seama disponibilităţilor băneşti.
Valoarea optimă a acestei rate este 0,5
În toţi anii cuprinşi în analiză nivelul ratei depăşeşte pragul de risc, pentru ca
in anul 2007 acesta sa crească la 8,72%.Această evoluţie a indicatorului se
datorează ritmului de creştere a disponibilităţilor in timp ce datoriile au scăzut
simţitor.

B) Analiza solvabilităţii întreprinderii

Analiza solvabilităţii firmei urmăreşte capacitatea acesteia de a-şi achita
obligaţiile totale din resursele totale. Pe baza acestui indicator se poate evalua
riscul incapacităţii totale de plată pe termen lung.

52
 Solvabilitatea patrimonială (gs pt ) arată măsura în care activele totale ale
firmei pot acoperi datoriile totale ale firmei. Practic, arată măsura în care datoriile
pot fi acoperite pe seama activelor, valoarea sa optimă fiind 2,0.
Atât în 2005 cât şi în 2006 nivelul indicatorului este mai mic decât 2,0; în
2007 situaţia întreprinderii s-a îmbunătăţit, valoarea indicatorului ajungând la
12,30%.
În 2007 situaţia s-a ameliorat, valoarea indicatorului crescând datorita
creşterii activului total ( cu 59,27% ), in timp ce datoriile totale au scăzut simţitor
( cu 86,80% ) în acest caz întreprinderea îşi poate acoperi datoriile pe seama
activelor.
Capacitatea brută de rambursare a datoriilor (Cbrd) arată măsura în care
sursele potenţiale de autofinanţare degajate din activitatea de exploatare a firmei
poate acoperi datoriile totale ale firmei.
Nivelul minim acceptabil este de 0,50; iar nivelul optim este considerat de 1.
Pe întreaga perioadă analizată valoarea indicatorului se situează mult peste
pragul optim, ceea ce înseamnă că întreprinderea are capacitatea de rambursare a
datoriilor.
În 2006 nivelul indicatorului a scăzut cu 2,78% datorită creşterii
excedentului brut din exploatare într-un ritm mai scăzut (15,82%%) decât
creşterea datoriilor totale (19,14%).
În ultimul an indicatorul a înregistrat o creştere radicala datorată reducerii
datoriilor totale cu 86,80%.

Din punct de vedere al lichidităţi, întreprinderea dispune de disponibilităţi

pentru achitarea datoriilor pe termen scurt. Din calculul solvabilităţii, situaţia
întreprin

3.8. Diagnosticul financiar

PUNCTE FORTE ŞI PUNCTE SLABE

Puncte tari:

- Soldurile intermediare de gestiune prezintă nivele satisfăcătoare,

tendinţa generală fiind totuşi de înrăutăţire a situaţiei întreprinderii;
- Nivelul ratei de lichiditate curentă este satisfăcător,
- Asigurare a echilibrului pe termen lung, termen scurt şi a echilibrului
curent,
- Îmbunătăţirea finanţării stabile;
- Autonomia financiara la termen foarte bună pe toată perioada de
analiză;
- Rata de îndatorare la termen are o evoluţie descrescătoare

Puncte slabe:

- Un nivel foarte redus al lichidităţii imediate;

53
 - Gestiunea necorespunzătoare a activelor imobilizate;
- Rata stocurilor crescătoare, care reflecta scăderea eficientei utilizării
stocurilor;
- Nivelul scăzut al ratei de îndatorare globală,
- Diminuarea eficientei utilizării activelor imobilizate;
- Autonomie financiară globală nesatisfăcătoare în primii doi ani;
- Nivel ridicat al ratei îndatorării globale.

CAP. 4. PERSPECTIVA SITUAŢIEI FINANCIARE

4.1 Estimarea situaţiei financiare
4.1.1 Estimarea elementelor contului de rezultate
În estimarea contului de rezultate s-a avut in vedere separarea elementelor
de venituri şi cheltuieli pe categorii:
- din exploatare;
- financiare;
- extraordinare

54
 Estimarea situaţiilor financiare porneşte de la ipoteza ca la începutul anului
2006 se investeşte in obiecte de inventar şi mijloace fixe necesare desfăşurării în
condiţii optime a activităţi,precum şi un aport de 180000 de parţi sociale. Aceasta
investiţie are ca efecte imediate creşterea prestări de servicii, creşterea numărului de
personal, astfel încât sa facă fată noilor cerinţe ale pieţei, în timp ce alte elemente
de venituri şi cheltuieli cresc proporţional cu cifra de afaceri.

Evoluţia estimată a veniturilor din exploatare

Mii RON
Tabel nr.11

 ANUL 2005 2006 2007 2008 2009

Venituri din exploatare Previziune Previziune Previziune Previziune Previziune

Cifra de afaceri 5,827,385 8,158,338 9,626,839 11,070,865 12,842,204

Variaţia stocurilor 0 0 0 0 0

Productia imobilizata 0 0 0 0 0

Alte venituri din exploatare 11,072 15,501 18,291 21,035 24,400

Total 5,838,457 8,173,839 9,645,130 11,091,900 12,866,604

4.1.1.1. Estimarea activităţii de exploatare

a) Estimarea veniturilor din exploatare

Veniturile din exploatare cuprind:
- venituri din producţia vândută;
- venituri din producţia stocată
- venituri din vânzarea mărfurilor;
- alte venituri din exploatare.
Veniturile din producţia vândută deţin cea mai mare cotă în totalul
veniturilor din exploatare şi sunt formate doar din venituri din producţia vândută
( prestarea serviciilor).
Cifra de afaceri este formată în proporţie de 100% din producţia vândută.
În estimarea veniturilor din producţia vândută s-au avut în vedere următoarele:
- natura activităţii:întreţinerea şi repararea lifturilor ;
- noile capacităţi de producţie;
- tarifele practicate pentru vânzarea producţiei obţinute în
funcţie de:
1. tarifele altor firme concurente
2. evoluţia preţurilor practicate pe piaţă;

55
 3. rata inflaţiei.
Astfel evoluţia cifrei de afaceri este crescătoare in decursul celor 5 ani
previzionaţi cea mai mare valoare având-o in anul 2006 când are loc investiţia în
mijloace fixe, crescând cu 40% faţă de anul precedent.
Întreprinderea nu obţine venituri din producţia imobilizată, ceea ce
înseamnă că nu putem previziona evoluţia acesteia in decursul celor 5 ani de
analiză.
Categoria altor venituri din exploatare nu au o pondere semnificativa în
realizarea veniturilor in exploatare, acestea având totuşi o evoluţie crescătoare.

Evoluţia estimată a cheltuielilor de exploatare

Mii RON
Tabel nr.12
ANUL 2005 2006 2007 2008 2009
Cheltuieli din exploatare Previziune Previziune Previziune Previziune Previziune
Cheltuieli materiale 522,134 730,987 862,565 991,950 1,150,661
Energie 0 0 0 0 0
Cheltuieli privind mărfurile 0 0 0 0 0
Personal 375,951 526,332 621,071 714,232 828,509
Amortizare 47,785 66,898 78,940 90,781 105,306
Alte cheltuieli cu
materialele 39,043 54,661 64,500 74,175 86,043

Alte cheltuieli de exploatare 152,094 212,932 251,261 288,950 335,181

Total 1,137,007 1,591,810 1,878,337 2,160,088 2,505,700

b) Estimarea cheltuielilor de exploatare

La estimarea cheltuielilor materiale s-au avut în vedere:
- cheltuielile materiale aferente anului precedent;
- cheltuielile materiale generate de noile investiţii pentru
creşterea capacităţilor de prestări servicii;
In anii de previziune evoluţia cheltuielilor cu materialele are o
evoluţie crescătoare în paralel cu evoluţia cifrei de afaceri. Începând cu anul 2006
ponderea lor in CA creste ca urmare a noilor investiţii . Ponderea cheltuielilor cu
materiile prime si materialelor consumabile se apreciaza ca fiind de 12% in primul
an de previziune, urmând o creştere de 40% in 2006, săzând apoi la 18% în 2007,
15% în 2008, 16% în 2009.
Alte cheltuieli materiale cresc semnificativ in anul in care s-a facut
investiţia, crescând cu 40%faţă de anul precedent.
Estimarea cheltuielilor cu personalul s-a făcut în funcţie de:
- cheltuielile cu personalul aferente anului precedent;
- procentul estimat de creştere a salariilor
Estimarea cheltuielilor cu mărfurile nu s-a făcut deoarece acestea lipsesc
din activitatea firmei.
Pentru estimarea cheltuielilor cu amortizarea s-a avut în vedere metoda
de amortizare utilizată (liniară), precum şi amortizarea aferentă noilor investiţi.

56
 În cadrul altor cheltuieli de exploatare ponderea cea mai mare o au
prestaţiile externe. În estimarea acestora s-a ţinut cont de cheltuielile cu
prestaţiile externe aferente anului precedent precum şi de cheltuielile rezultate
în urma realizării noilor investiţii, astfel ca de la valoarea de 22,59% din CA în
anul 2007 au scăzut la 21,16% din CA in anul 2009.

Evoluţia estimată a rezultatului din exploatare

Mii RON
Tabel nr.13

ANUL 2005 2006 2007 2008 2009

Rezultatul exploatării Previziune Previziune Previziune Previziune Previziune
Cheltuieli din exploatare 1,137,007 1,591,810 1,878,337 2,160,088 2,505,700
Venituri din exploatare 5,838,457 8,173,839 9,645,130 11,091,900 12,866,604
TOTAL 4,701,450 6,582,029 7,766,793 8,931,812 10,360,904

c) Estimarea rezultatului din exploatare

Se face pe baza veniturilor şi cheltuielilor din exploatare estimate:

Re = Ve - Che

4.1.1.2. Estimarea activităţii financiare

a) Estimarea veniturilor financiare
În estimarea veniturilor financiare s-a avut în vedere că întreprinderea nu
va deţine titluri de plasament iar veniturile din dobânzi sunt nesemnificative şi se
vor neglija, de aceea în cadrul veniturilor financiare intră numai alte venituri
financiare care au fost estimate astfel: pentru primul an de prognoză s-a ţinut cont
de nivelul acestora din anul precedent, pentru ca în următorii ani acestea sa
rămână la acelaşi nivel.

Estimarea veniturilor financiare

Mii. lei Tabel nr. 14

ANUL 2005 2006 2007 2008 2009
Previziune Previziune Previziune Previziune Previziune
Venituri din dobanzi 0 0 0 0 0
Alte venituri financiare 194635 272489 321536 369767 428930
Venituri Financiare - Total 194635 272489 321536 369767 428930

c) Estimarea rezultatului financiar

57
 Se realizează în funcţie de veniturile şi cheltuielile financiare estimate.
Rf = Vf - Chf

Estimarea rezultatului financiar

Mii. lei Tabel nr.15

ANUL  2005 2006 2007 2008 2009
  Previziune Previziune Previziune Previziune Previziune
Cheltuieli financiare 0 0 0 0 0
Venituri financiare 194635 272489 321536 369767 428930
Rezultatul financiar 194635 272489 321536 369767 428930

Deoarece in perioada previzionată nu există cheltuieli financiare, rezultatul

financiar este egal cu veniturile financiare.

4.1.1.3. Estimarea rezultatelor exerciţiului

Estimarea rezultatelor totale

Mii lei. Tabel nr.16

ANUL 2005 2006 2007 2008 2009
  Previziune Previziune Previziune Previziune Previziune
Rezultat din exploatare 4701450 6582029 7766794 8931812 10360903
Rezultat financiar 194635 272489 321536 369767 428930
Rezultat brut 4887343 6842280 8073890 9284973 10770570
Impozit pe venit 90324 126454 149216 171598 199054
Rezultat net 4797019 6715826 7924674 9113375 10571516

Rezultatul brut al exerciţiului este format exclusiv din rezultatul din

exploatare şi rezultatul financiar datorită faptului la nivelul întreprinderii nu se
înregistrează venituri şi cheltuieli din activitatea extraordinară, având o pondere
de 83% in primul an de previziune, iar în ultimul an de 83,87% din cifra de
afaceri.
Rb = Re + Rf + Rex
Impozitul pe venit se ca face pe baza cotei de impunere în vigoare, aplicat
asupra venitului impozabil. Acesta are ponderea în CA de 1,55% in primul an de
previziune menţinându-şi cota până în ultimul an.
Imv = Cimp●Rbi

Rezultatul net se va calcula prin deducerea impozitului din venitul

impozabil.
Rn =Rbi- Imv

Contul de profit şi pierdere estimat

(perioada 2005-2009)
Mii lei

58
 Tabel nr.17

Nr
  rand 2005 2006 2007 2008 2009
Cifra de afaceri neta (rd.02 la 04 ) 1 5827385 8158338 9626839 11070865 12842204
Producţia vândută (ct.
701+702+703+704+705+706+708 ) 2 5827385 8158338 9626839 11070865 12842204
Venituri din vânzarea mărfurilor
(ct.707 ) 3 0 0 0 0 0
Venituri din subvenţii de exploatare
aferente cifrei de afaceri nete
(ct.7411 ) 4 0 0 0 0 0
Variaţia stocurilor (ct. 711 )
Sold C 5 0 0 0 0 0
Sol
d D 6 0 0 0 0 0
Producţia imobilizata (ct. 721+722 ) 7 0 0 0 0 0
Alte venituri din exploatare
(ct.758+7417 ) 8 11072 15501 18291 21035 24400
VENITURI DIN EXPLOATARE
(rd.01+05-06+07+08 ) 9 5838457 8173839 9645130 11091900 12866604
Cheltuieli cu materiile prime si
materialele consumabile (ct.601+602-
7412 ) 10 522134 730987 862565 991950 1150661
Alte cheltuieli materiale
(ct.603+604+606+608 ) 11 39043 546661 64500 74175 86043
Alte cheltuieli din afara (cu energie si
apa) (ct.605-7413 ) 12 0 0 0 0 0
Cheltuieli privind mărfurile (ct.607) 13 0 0 0 0 0
Cheltuieli cu personalul (rd.15+16),din
care: 14 375951 526332 621071 714232 828509
a)Salarii (ct.641-7414) 15 368291 515607 608416 699679 811627
b)Cheltuieli cu asigurările si protecţia
sociala (ct.645-7415) 16 7660 10725 12655 14553 16882
Ajustarea valorii imobilizărilor
corporale si necorporale (rd.18-19) 17 47785 66898 78940 90781 105306
a)Cheltuieli (ct.6811+6813) 18 47785 66898 78940 90781 105306
b)Venituri (ct.7813+7815) 19 0 0 0 0 0
Ajustarea valorii activelor circulante
(rd.21-22) 20 0 0 0 0 0
a)Cheltuieli (ct.654+6814) 21 0 0 0 0 0
b)Venituri (ct.754+7814) 22 0 0 0 0 0
Alte cheltuieli de exploatare (rd.24 la
26) 23 152094 212932 251261 288950 335181
Cheltuieli privind prestaţiile externe
(ct.611+612+613+614+621+622+623
+
624+
625+626+627+628-7416) 24 113634 159088 187723 215882 250423
Cheltuieli cu alte impozite,taxe si
vărsăminte asimilate (ct.635) 25 21561 30186 27918 32106 37242
Cheltuieli cu despăgubiri ,donaţii si
activele cedate (ct.658) 26 0 0 0 0 0
Ajustări privind provizioanele pentru
riscuri si cheltuieli (rd.28-29) 27 0 0 0 0 0
- Cheltuieli (ct.6812) 28 0 0 0 0 0
- Venituri (ct.7812) 29 0 0 0 0 0
CHELTUIELI DE EXPLOATARE
(RD.10 LA 14+17+20+23+27) 30 1137007 1591810 1878337 2160088 2505700
REZULTATUL DIN EXPLOATARE   4701450 6582029 7766794 8931812 10360904
Profit
(rd.09-30) 31 4701450 6582029 7766794 8931812 10360903
Pierdere (rd.
30-09) 32 0 0 0 0 0
Venituri din interese de participare
(ct.7613 la 7616) 33 0 0 0 0 0

59
 - din care in cadrul grupului 34 0 0 0 0 0
Venituri din alte investiţii financiare si
creanţe care fac parte
din activele imobilizate
(ct.7611+7612) 35 0 0 0 0 0
- din care in cadrul grupului 36 0 0 0 0 0
Venituri din dobânzi (ct.766) 37 194635 272489 321536 369767 428930
- din care in cadrul grupului 38 0 0 0 0 0
Alte venituri financiare (ct.7617+762+
…+768+788) 39 0 0 0 0 0
VENITURI FINANCIARE
(rd.33+35+37+39) 40 194635 272489 321536 369767 428930
Ajustarea valorii imobilizărilor
financiare si a investiţiilor financiare
deţinute
ca active circulante (rd.42-43 ) 41 0 0 0 0 0
-Cheltuieli (ct.686) 42 0 0 0 0 0
-Venituri (ct.786) 43 0 0 0 0 0
Cheltuieli privind dobânzile (ct.666-
7418 ) 44 0 0 0 0 0
- din care in cadrul grupului 45 0 0 0 0 0
Alte cheltuieli financiare
(ct.663+664+665+667+668+688) 46 0 0 0 0 0
CHELTUIELI FINANCIARE
(rd.41+44+46) 47 0 0 0 0 0
REZULTATUL FINANCIAR   194635 272489 321536 369767 428930
Profit (rd.40-
47) 48 194635 272489 321536 369767 428930
Pierdere
0 0 0 0 0
(rd.47-40) 49
REZULTATUL CURENT   4896084 6854518 8088330 9301579 10789833
Profit
(rd.31+48) 50 4896084 6854518 8088330 9301579 10789833
Pierdere
(rd.32+49) 51 0 0 0 0 0
Venituri extraordinare (ct. 771) 52 583 816 963 1107 1284
Cheltuieli extraordinare (ct.671) 53 9324 13053 15403 17713 20548
REZULTATUL EXTRAORDINAR   -8741 -12238 -14440 -16606 -19263
Profit
(rd.52-53) 54
Pierdere
(rd.53-52) 55 8741 12238 14440 16606 19263
VENITURI TOTALE (rd.09+40+52) 56 6033674 8447144 9967630 11462774 13296818
CHELTUIELI TOTALE (rd.30+47+53) 57 1146331 1604864 1893740 2177801 2526248
REZULTATUL BRUT   4887343 6842280 8073890 9284973 10770570
Profit (rd.56-57) 58 4887343 6842280 8073890 9284973 10770570
Pierdere (rd.57-56) 59 0 0 0 0 0
Impozitul pe profit (ct.691-791) 60 0 0 0 0 0
Alte cheltuieli cu impozite care nu apar
in elementele de mai sus (ct.698) 61 90324 126454 149216 171598 199054
REZULTATUL NET AL
EXERCITIULUI FINANCIAR   4797019 6715826 7924674 9113375 10571516
Profit 62 4797019 6715826 7924674 9113375 10571516
Pierdere 63 0 0 0 0 0

60
4.1.2. Estimarea bilanţului

4.1.2.1 Estimarea elementelor de activ

Activele imobilizate au fost estimate distinct pe cele trei categorii de
imobilizări:
La estimarea imobilizărilor necorporale s-a ţinut cont de faptul ca anual
se vor face actualizări ale unor programe informatice.
La estimarea imobilizărilor corporale atât clădirile cât şi mijloacele fixe
vor creşte corespunzător noilor investiţii.
Imobilizările financiare sunt 0 pe întreaga perioada de analiză.
Activele circulante au fost estimate astfel:
- stocurile în funcţie de: - cifra de afaceri estimată;
- producţia estimată.
- creanţele s-au estimat ţinând cont de cifra de afaceri estimată.
- investiţiile financiare pe termen scurt s-au neglijat pe întreaga perioadă.
Cheltuielile înregistrate în avans au fost estimate ţinându-se cont de
evoluţia viitoare a cifrei de afaceri.

4.1.2.2 Estimarea elementelor de pasiv

Atât la estimarea datoriilor pe termen scurt cât şi la estimarea datoriilor pe
termen lung s-a avut în vedere nivelul estimat al cifrei de afaceri.
La estimarea veniturilor înregistrate în avans s-a considerat că
subvenţiile pentru investiţii vor rămâne la acelaşi nivel pe întreaga perioadă de
estimare.
În ceea ce priveşte patrimoniul regiei s-a considerat că acesta va rămâne
nemodificat pe întreaga perioadă de prognoză.

Bilanţul estimat
Tabel
Mii lei. nr.18
Specificatie 2007 2005 2006 2007 2008 2009
Imobilizari
necorporale 0 0 96000 72000 48000 24000
Imobilizari 27,51 3,940,6 3,628,73 3, 2,99
corporale 52,847 7 82 1 313,577 5,433
Imobilizari 4,932,36 21, 30,08
financiare 0 0 0 4 308,538 9,469
ACTIVE 27,51 4,036,6 8,633,09 24, 33,10
IMOBILIZATE 52,847 7 82 5 670,115 8,902
472,60 372,8 439,94 58
Stocuri 421,905 1 36 7 505,939 6,889
3,500,00 6,822,7 7,500,00 2, 2,77
Creante 1,069,212 0 30 0 391,307 3,916
4,905,83 6,920,4 8,924,12 6, 7,51
Disponibilitati 3,111,508 4 75 0 477,194 3,545
ACTIVE 8,878,43 14,116,0 16,864,06 9, 10,87
CIRCULANTE 4,602,625 5 41 7 374,440 4,350
8,905,95 18,152,7 25,497,16 34, 43,98
TOTAL ACTIV 4,655,472 2 23 2 044,555 3,252

61
             
36,372,96
Capitaluri proprii 4,276,934 8,498,618 13,318,092 19,792,297 27,483,960 2
DTML 21,905 8,158 34,265 40,433 46,498 53,937
             
CAPITAL 36,426,89
PERMANENT 4,298,839 8,506,776 13,352,357 19,832,730 27,530,458 9
             
DTS 356,633 399,176 4,800,366 5,664,432 6,514,097 7,556,353
43,983,25
TOTAL PASIV 4,655,472 8,905,952 18,152,723 25,497,162 34,044,555 2

4.1.3 Estimarea fluxului de numerar

FLUXUL DE NUMERAR ESTIMAT

(pentru perioada 2005-2009)
Mii lei
Tabel nr.19
Specificatie 2005 2006 2007 2008 2009
Profitul brut 4,909,798 6,600,659 7,840,879 9,060,600 10,557,732
(+)Chelt amortizari si
provizioane 25,330 308,519 311,951 315,154 318,144
(-)Venituri din
provizioane 0 0 0 0 0
(+)Chelt privind
activele cedate 0 0 0 0 0
(-)Venituri din
cedarea activelor 0 0 0 0 0
(+)Cheltuieli cu
dobanzile 0 0 0 0 0
(-)Variatia stocurilor -50,696 99,765 -67,110 -65,992 -80,950
(-)Variatia clientilor si
altor creante -
exploatare -2,430,788 3,322,730 -677,270 5,108,693 -382,609
(+)Variatia
furnizorilor si altor
datorii exploatare 42,543 4,401,191 864,066 849,665 1,042,256
(-)Alte ajustari -3,768 -3,993 -60,205 -31,863 -63,581
(-)Plati privind 90324 126454 149216 171598 199054

62
 impozitul pe venit
Flux de trezorerie
din exploatare 2,582,743 8,209,864 8,361,526 15,407,855 11,590,045
Plati privind achizitia
de imobilizari -25,330 121,330 -335,951 -339,154 -342,144
Incasari din
vanzarea
imobilizarilor 0 0 0 0 0
Flux de trezorerie
din investitii 25,330 -121,330 335,951 339,154 342,144
Variatia
capitalului(cresteri-
rambursari) 0 0 0 0 0
Variatia
creditelor(contractari-
rambursari) -13,747 26,107 6,168 6,065 7,440
Dobanzi platite 0 0 0 0 0
Dividende platite 800,000 6,100,000 6,700,000 18,200,000 7,200,000
Flux net de
trezorerie din - - -
finantare -813,747 6,073,893 6,693,832 18,193,935 -7,192,560
Fluxuri de numerar-
total 1,794,326 2,014,641 2,003,645 -2,446,926 4,739,629
Lichiditati la
inceputul perioadei 3111508 4,905,834 6,920,475 8,924,120 2,773,916
Lichiditati la sfarsitul
perioadei 4,905,834 6,920,475 8,924,120 6,477,194 7,513,545

Cu ajutorul indicatorilor calculaţi prin cele trei situaţii financiare

previzionate: bilanţul financiar, contul de profit si pierdere si situaţia fluxurilor de
trezorerie, se poate realiza si analiza situaţiilor previzionate, calculând
următoarele rate:

Analiza situaţiilor previzionate

Tabel nr. 20
Specificatie Mod de calcul 2005 2006 2007 2008 2009
RATE DE LICHIDITATE
Rata lichiditatii
curente Acirc/Dts 22.24 2.94 2.98 1.44 1.44
Rata lichiditatii
rapide (Cr+Db)/Dts 21.06 2.86 2.90 1.36 1.36
Rata lichiditatii
imediate Db/Dts 12.29 1.44 1.58 0.99 0.99
RATE PRIVIND MANAGEMENTUL DATORIEI
Rata indatorarii
globale Dat tot/At 0.08 0.27 0.31 0.19 0.17
Rata de acoperire
a dobanzii din
rezult exploatare Rez expl/Ch dob - - - - -
Acoperirea prin FTE/(Dob+Div)   1.35 1.25 0.85 1.61
fluxurile de

63
numerar de
exploatare
Durata medie de
achitare a
furnizorilor (Fz/CA)*360 13.00 55.37 120.21 166.61 151.73
Durata medie de
achitare a altor
datorii de
exploatare (Adts/CA)*360 12.17 157.96 93.13 46.72 61.60
RATE DE GESTIUNE ALE ACTIVELOR
Rotatia
imobilizarilor CA/Ai 211.77 2.02 1.12 0.45 0.39
Rotatia stocurilor CA/S 12.33 21.88 21.88 21.88 21.88
Durata medie de
incasare a clientilor (Cl/CA)*360 145.44 201.36 191.48 44.04 43.37
Durata medie de
incasare a altor
creante (ACr/CA)*360 7.37 7.06 13.70 15.45 18.82
RATE DE RENTABILITATE
Rata neta a
rentabilitatii
comerciale (Pn/CA)*100 82.70 79.36 79.90 80.29 80.66
Rata rentabilitatii
economice (Pb/At)*100 55.13 36.36 30.75 23.03 24.00
Rata rentabilitatii
financiare (Pn/Cpr)*100 9.61 9.26 21.71 20.25 18.18
Profitul net pe
actiune Pn/Nr act 26.77 35.97 42.73 49.38 57.55
RATE DE CRESTERE
Rata de crestere a
CA (CA1-Ca0)/CA0 12.00 40.00 18.00 15.00 16.00
Rata de crestere a
profitului net (Pn1-Pn0)/Pn0 0.14 0.34 0.19 0.16 0.17
Rata de crestere a
profitului net pe
actiune (Pna1-Pna0)/Pna0 - 34.33 18.80 15.57 16.53

Analiza situaţiilor financiare previzionate obţinute prezintă următoarele

aspecte:
Ratele de lichiditate înregistrează o tendinţă descrescătoare. Aceasta releva
o situaţie nefavorabila, dar trebuie sa se supravegheze gestionarea
disponibilităţilor băneşti nevalorificate corespunzător.
La nivelul ratelor privind managementul datoriei se observa in general o
evoluţie pozitiva .De asemenea durata medie de achitare a furnizorilor corelata cu
a celorlalte datorii este superioara celei de încasare a clienţilor si a celorlalte
creanţe, astfel că se deduce o buna gestionare a resurselor băneşti aflate la
dispoziţia întreprinderii, chiar daca luate strict pe clienţi si furnizori efectul este
contrar.
La nivelul ratelor de rentabilitate se observa o tendinţe oscilante, care se
menţine pe întreaga perioada previzionată.
Ratele de rentabilitate au o evoluţie general crescătoare pe toata perioada
de previziune.
Rata de creştere a cifrei de afaceri ilustrează o buna evoluţie in special din
anul2006 când s-a investit semnificativ, urmând ca în anii următori acesta să
scadă.

64
 CAP.5 EVALUAREA SC LIFT-ARG SRL
5.1. Metode patrimoniale de evaluare

5.1.1 Valoarea activului net contabil

Metodele de evaluare patrimonială abordează întreprinderea exclusiv din

punct de vedere patrimonial, considerând că valoarea întreprinderii este dată de
suma valorii elementelor sale patrimoniale: terenuri, mijloace fixe, titluri de
valoare, stocuri, creanţe, lichidităţi.
Pentru evaluarea SC LIFT-ARG SRL se va utiliza activul net contabil
(A.N.C.) ca şi metodă patrimonială de evaluare. Se consideră că este metoda cea
mai simplă şi mai rapidă de estimare a valorii unei întreprinderi şi nu permite
interpretări şi ambiguităţi datorită caracterului riguros al contabilităţii.

65
 Activul net contabil (A.N.C.), denumit şi valoarea patrimonială netă sau
valoarea contabilă netă, reprezintă aprecierea în bani a “bogăţiei nete” date de
cifrele contabile.
Activul net contabil se obţine prin deducerea datoriilor totale ale firmei din
valoarea activelor (bunuri materiale şi financiare) de care ea dispune.

ANC = Activ real – Datorii totale

unde:
Activ real = Activ total – Activ fictiv

ACTIVUL NET CONTABIL

Tabel nr.21
NR.
CRT. SPECIFICAŢIE 2007 U.M. FORMULA
1. TOTAL IMOBILIZĂRI NECORPORALE 0 mii lei  
2. TOTAL IMOBILIZĂRI CORPORALE 52847 mii lei =3+4+5
3. Terenuri şi construcţii 0 mii lei  
4. Mijloace fixe 52847 mii lei  
5. Imobilizări corporale în curs 0 mii lei  
6. TOTAL IMOBILIZĂRI FINANCIARE 0 mii lei  
7. TOTAL ACTIVE IMOBILIZATE 52847 mii lei 1+2+6
8. ACTIVE IMOBILIZATE CORECTATE 52847 mii lei =7-1
9. TOTAL STOCURI 421905 mii lei =10+11+12+13
10. Materii prime şi materiale consumabile 409990 mii lei  
11. Producţie în curs de execuţie 0 mii lei  
12. Produse finite şi mărfuri 0 mii lei  
13. Avansuri pentru cumpărări de stocuri 11915 mii lei  
106921
14. TOTAL CREANŢE 2 mii lei =15+16
15. Creanţe comerciale 986485 mii lei  
16. Alte creanţe 82727 mii lei  
TOTAL DISPONIBILITĂŢI ŞI 311150
17. PLASAMENTE 8 mii lei =18+19
18. Titluri de plasament 0 mii lei  
311150
19. Disponibilităţi în casierie şi conturi bancare 8 mii lei  
460262
20. TOTAL ACTIVE CIRCULANTE 5 mii lei =9+14+17
465547
21. TOTAL ACTIV CORECTAT 2 mii lei =8+20
22. DATORII PE TERMEN MEDIU ŞI LUNG 21905 mii lei =23+24
23. Credite bancare pe termen mediu şi lung 0 mii lei  
Alte datorii, inclusiv datorii fiscale şi alte
24. datorii pentru asigurările sociale 21905 mii lei  
25. DATORII PE TERMEN SCURT 356633 mii lei =26+27
26. Datorii comerciale 356633 mii lei  
Alte datorii, inclusiv datorii fiscale şi alte
27. datorii pentru asigurările sociale 0 mii lei  
28. TOTAL DATORII 378538 mii lei =22+25
427693
29. ACTIV NET CONTABIL 4 mii lei =21-28
30 Numar de părţi sociale 20 buc  
31 Valoarea nominala 100000 lei/buc  
32 Valoarea matematic contabila a unei 213847 lei/act =29/30

66
 p.s.

În urma evaluării SC LIFT-ARG SRL s-a constatat că la finele anului

2007 activul net contabil a fost de 4276934 mii lei, ceea ce înseamnă că dacă
întreprinderea şi-ar fi oprit activitatea şi ar fi vândut toate activele, iar pe seama
lor ar fi achitat datoriile, ar fi rămas cu această sumă.
In ceea ce priveşte numărul de acţiuni, respectiv valoarea unei acţiuni prin
prisma activului net contabil, se constata ca valoarea matematic contabila a unei
acţiuni obţinută prin raportarea activului net contabil la numărul de acţiuni
depăşeşte valoarea nominala a acţiunilor (capitalul social –subscris vărsat raportat
la numărul de acţiuni)

4.2. Metode financiare de evaluare

Coeficientul de actualizare (e):

1. Rata de baza (rr)-rata medie reala de plasament, neutra fata de risc,

obţinută prin deflatarea ratei medii a dobânzii de plasament pe un an
oferita de BNR:

rr=rn-ri=17%

2. Rata globala de risc (pR), care se va lua drept rezerva de potenţial privind
situaţia financiara a agentului economic (18%), deoarece aceasta reflecta
per global măsura riscurilor.
3. Coeficientul de actualizare (e)-rata de randament fără risc corectata cu
prima de risc global

e=rr(1+pR)=20%

Calculul ratei de actualizare

Tabel nr.22
SPECIFICATIE Valoare Simbol
Rata medie anuala de plasament BNR 49,21% rn
Rata medie a inflaţiei estimata pe 2005 8,60% ri
Rata reala de randament neutra fata de risc 17% rr
Prima de risc globala 18% pR
Rata de actualizare 20% e=rr(1+pR)

Rata de capitalizare (r) se va lua tot coeficientul de actualizare.

4.2.1. Valori bazate pe fluxul de numerar

Valori bazate pe fluxul de numerar

Mii. RON
Tabel nr.23
Specificatie Perioada de analiza

67
   2005 2006 2007 2008 2009
Metoda actualizarii fluxului de numerar
Rata de
actualizare
20% 0.833 0.692 0.575 0.475 0.392
Flux de - 4,739
numerar 1,794,326 2,014,641 2,003,645 2,446,926 ,629
Flux de
numerar - 1,856
actualizat 1,495,272 1,393,460 1,152,096 1,162,290 ,355
Flux de
numerar
actualizat 2,878,53 4,734
cumulat 1,495,272 2,888,732 4,040,828 8 ,893
Valoarea 947
reziduala ,926
Valoarea
reziduala 371
actualizata ,271
Valoarea
cash-flow-
ului 5,106
actualizat   ,164
Metoda capitalizarii fluxului de numerar
Cash Flow
mediu anual 1,621
pe anii 1-5 ,063
Valoarea
capitalizarii
cash-flow- 8,105
ului   ,315

Valoarea actualizării fluxului de numerar reflectă valoarea firmei prin

prisma capacităţii acesteia dea degaja lichidităţi. Valoarea fluxului de numerar
actualizat este de 5106164 mii lei. Deoarece este mai mare decât valoarea
patrimonială continuarea afacerii este mai avantajoasă decât lichidarea acesteia.

5.2.2 Valori bazate pe profitul net

Valori bazate pe profit net

Mii. RON
Tabel nr.24

DENUMIRE Perioada de previziune  

INDICATORI 2005 2006 2007 2008 2009
Metoda actualizării profitului net
Rata de actualizare 0.833 0.692 0.575 0.475 0.392
Profitul net 4,819,474 6,474,205 7,691,663 8,889,002 10,358,678
Profitul net actualizat 4,016,228 4,477,992 4,422,706 4,222,276 4,057,149
Profitul net actualizat
cumulat 4,016,228 8,494,220 12,916,926 17,139,202 21,196,351
  2,07
Valoarea reziduală 1,736
Valoarea reziduală 81
actualizată 1,430

68
 Valoarea profitului net 22,00
actualizat 7,781
Metoda capitalizării profitului net
Rata de capitalizare 20%
Profit net mediu anual
pt. anii 1-5 7,646,604
Valoarea capitalizării 38,23
profitului net   3,022

Valoarea de profitabilitate se bazează pe capacitatea firmei de a obţine profit

net. Stabilirea valorii firmei pe baza valorii de profitabilitate se face diferit , după
capacitatea firmei de a produce profit .
Valoarea de profitabilitate continuă este de 38233022 mii lei. Valoarea de
profitabilitate limitată este de 22007781 mii lei. Diferenţa substanţială faţă de
valoarea actualizată a fuxului de numerar provine din alocarea unei semnificative
părţi a profitului pentru investiţii, respectiv prin acordarea de dividende.
CONCLUZIE:
Privită per ansamblu situaţia societăţii este favorabilă. În toţi anii de analiză
societatea înregistrează profit , înregistrând valori pozitive ale fluxului de
lichidităţi. Excepţie făcând ultimii doi ani ai previziunii, când societatea
înregistreză greutăţi la plata furnizorilor , societatea dispune de lichidităţi
imediate,având în perspectivă ca în viitor să nu mai existe discrepante între
termenul de încasare al creanţelor şi plata datoriilor.

BIBLIOGRAFIE

1. Nadejda Botnari, Finanţele întreprinderii. – Chişinău 2006. p. 175-183

2. Mihaela Onofrei, Finanţele întreprinderii. – Editura Economică, Bucureşti
2004, p. 283-288.
3. Nicolae Hoantă, Finanţele întreprinderii. – Editura Continent, Sibiu, 1996.
p. 306-308
4. Ilie Vasile, Gestiunea financiară a întreprinderii. – Bucureşti, 1997. p. 69-
76
5. Natalia Băncilă, Evaluarea financiară a întreprinderii (curs universitar
pentru studenţii facultăţilor de economie şi finanţe). – Chişinău, 2005. p.
88-108
6. Mihai Toma, Felicia Alexandru, Finanţe şi gestiune financiară de
întreprindere. – Editura Economică, Bucureşti. p. 348-357
7. Miahi Toma, Finanţe şi gestiune financiară. – Editura Didactică şi
Pedagogică, Bucureşti, 1994. p. 176-187
8. A. Işfănescu, Analiza economico-financiară. – Editura Economică,
Bucureşti 1999
9. Ph. Avare, L. Ravary, G. Legros, P. Lemonnier, Gestiune şi Analiză
Financiară. – Editura Economică, Bucureşti, 2002. p. 467-470
10. http://www.studentie.ro/Referat_MANAGEMENT_FINANCIAR-
nrciteste13128.html
11. http://facultate.regielive.ro/proiecte/economie/indicatori_ai_rentabilitatii_i
n_teoria_si_practica_mondiala-10844.html

69
12. http://ariciulanalist.blogspot.com/2007/03/viteza-de-rotatie-stocurilor.html
13. www.bizcity.ro/afacerea-ta/rolul-managementului-financiar-in-
dezvoltarea-afacerii-31911.html
14. http://www.preferatele.com/docs/economie/8/diagnosticul-intrepr6.php
15. http://www.referatele.com/referate/economie/
16. http://www.cnaa.acad.md

70