Sunteți pe pagina 1din 59

ANALIZA ECHILIBRULUI FINANCIAR

Echilibrul financiar este o forma de manifestare a echilibrului economic si reflecta asigurarea resurselor pe de o parte si respectarea obligatiilor de plata ale ntreprinderii catre terti pe de alta parte. Analiza diagnostic a echilibrului financiar este conceputa ca o etapa de restructurare a ntreprinderii n vederea mbunatatirii, consolidarii sau salvarii situatiei financiare. Asigurarea echilibrului financiar necesita o sincronizare ntre ritmul cheltuielilor de aprovizionare si productie pe de o parte si cel al ncasarii si vnzarii productiei pe de alta parte. Nerespectarea acestei cerinte se reflecta n lipsa capacitatii de plata a ntreprinderii, respectiv aparitia creditelor nerambursate la scadenta si a datoriilor neachitate la termen fata de furnizori, fata de stat. Pentru analiza echilibrului financiar se utilizeaza o serie de instrumente precum: bugetul de venituri si cheltuieli, bilantul contabil, balanta de verificare pentru fundamentarea deciziilor n vederea mbunatatirii situatiei financiare a ntreprinderii. n situatia n care ncasarile prevazute nu asigura plata obligatiilor curente se contracteaza mprumuturi, se reduce volumul aprovizionarilor, se decaleaza termenele, se renunta la unele materiale aflate n stoc peste necesar, se impulsioneaza desfacerile, se accelereaza lichiditatea unor imobilizari.

4.1. ANALIZA ECHILIBRULUI FINANCIAR PE BAZA BILANULUI PATRIMONIAL


Bilantul este un document care permite sa se cunoasca patrimoniul unei ntreprinderi, fiind considerat un inventar patrimonial condensat. Viziunii statice cu privire la bilant se opune aprecierea profesorului german Eugen Schmalenbach n lucrarea "Dynamische Bilanz" care considera bilantul o reprezentare a fortelor

ntreprinderii. Este mai importanta masurarea sanatatii dect cunoasterea valorii intrinseci a elementelor bilantului: "pentru a lua decizii utile, seful unei ntreprinderi trebuie sa stie daca afacerea sa prospera, daca bate pasul pe loc sau este n declin". Bilantul permite formularea de judecati de valoare cu privire la riscul pe care si-l asuma ntreprinderea si evaluarea miscarilor viitoare de trezorerie. Pentru aceasta bilantul poate fi analizat din punct de vedere al lichiditatii, respectiv al exigibilitatii si al flexibilitatii financiare cu care se confrunta ntreprinderea. Lichiditatea reprezinta timpul necesar pentru ca un element de activ sa fie realizat sau transformat n lichiditati. 131f59b Exigibilitatea reprezinta timpul necesar pentru achitarea unei datorii. Flexibilitatea financiara exprima capacitatea unei ntreprinderi de a lua masurile necesare pentru cresterea valorilor de trezorerie pentru a face fata necesitatilor si situatiilor imprevizibile. Cu ct flexibilitatea este mai ridicata, cu att se expune unui risc de faliment mai scazut. O ntreprindere ale carei lichiditati sunt insuficiente pentru a acoperi datoriile contractate de catre aceasta sau pentru a finanta cresterea sa economica este o ntreprindere careia i lipseste flexibilitatea. n schimb, atunci cnd are capacitatea sa depaseasca situatiile dificile cu care se confrunta si care sesizeaza cu usurinta oportunitatile de investitii ce i se ofera este o ntreprindere cu un grad ridicat de flexibilitate financiara. 4.1.1. Redactarea bilantului patrimonial Bilantul patrimonial are rolul de a masura valoarea neta a ntreprinderii si solvabilitatea acesteia cu importanta deosebita att pentru actionarii ntreprinderii n

calitatea de proprietari care vor sa cunoasca care este averea lor, ct si pentru creditori, deoarece patrimoniul reprezinta garantia realizarii drepturilor lor. Pentru redactarea bilantului pornind de la bilantul contabil trebuie efectuate unele corectii cu privire la informatiile furnizate de bilantul contabil. Aceste corectii se refera la: A. n ACTIV a) Eliminarea activelor de natura nonvalorilor (active fictive), deoarece acestea sunt n activul bilantului, dar din punct de vedere al lichiditatii lor nu au nici o valoare, adica nu dau nastere unui flux de numerar; Principalele active fictive sunt: -cheltuieli de constituire; -cheltuieli de cercetare-dezvoltare; -cheltuieli de repartizare asupra exercitiilor financiare urmatoare; -debitorii din capitalul subscris si nevarsat; -primele de rambursare a obligatiunilor; -diferentele de conversie activ. Pentru eliminarea acestor active fictive din bilantul patrimoniului se procedeaza astfel: Cheltuielile de constituire, debitorii din capitalul subscris si nevarsat si cheltuielile de repartizat pe mai multe exercitii financiare se scad din activ si concomitent din capitalurile proprii.

Diferentele de conversie activ se scad din activ si concomitent se corecteaza n sensul maririi sau diminuarii elementelor de activ sau pasiv pe seama carora s-au constituit. Primele de rambursare a obligatiunilor se scad din activ si din valoarea mprumuturilor pe termen mediu si lung din pasiv. b) Includerea n activele imobilizate a activelor circulante cu termen >1 an; c) Includerea n activele circulante sau n activele imobilizate a sumelor incluse la decontari din operatii n curs de clarificare n functie de care sunt incluse n perioade mai mari sau mai mici de 1 an; d) Efectele scontate neajunse la scadenta sunt creante cedate bancii pentru care s-a nregistrat o crestere a disponibilitatilor. Cu valoarea acestora se majoreaza activele circulante, respectiv creantele, concomitent cu majorarea n pasiv a creditelor pe termen scurt; e) Imobilizarile n leasing se adauga la activele corporale la valoarea neta; Avantajul leasing-ului este acela ca ntreprinderea si procura bunurile necesare dezvoltarii fara a antrena fondurile proprii, ceea ce nseamna ca se substituie creditului, deoarece reprezinta o atragere de capital si de aceea se majoreaza n pasiv datoriile mai mari de 1 an pentru valoarea neta. B. n PASIV a) Includerea n capitalurile proprii a provizioanelor pentru riscuri si cheltuieli nedeductibile din punct de vedere fiscal;

b) Datoriile fiscale latente aferente subventiilor pentru investitii, provizioanelor reglementate, provizioanelor deductibile din punct de vedere fiscal se mai includ n categoria datoriilor pe termen scurt, mediu si lung dupa natura lor; c) Veniturile nregistrate n avans vor fi incluse n categoria datoriilor pe termen scurt, mediu si lung dupa natura lor; d) Se diminueaza capitalurile proprii cu valoarea capitalului subscris si nevarsat; e) Se majoreaza capitalurile proprii cu diferentele de conversie pasiv favorabile rezultate n urma modificarii cursului valutar care determina reducerea obligatiilor si cresterea creantelor. La "S.C. CONEX PRAHOVA" S.A. bilantul patrimonial n perioada 1996-1998 se prezinta n tabelul urmator: 4.1.1.1. Analiza ratelor de structura Pentru aprecierea corecta a situatiei financiare a ntreprinderii se utilizeaza metoda ratelor de structura patrimoniala care se stabilesc ca raport ntre un post din activ sau pasiv si totalul bilantului, precum si ca raport ntre diferite componente de activ sau pasiv. Prin urmare se delimiteaza 2 categorii de rate: A. Ratele de structura ale activului B. Ratele de structura ale pasivului A. Analiza evolutiei si structurii mijloacelor economice din patrimoniul ntreprinderii se realizeaza cu ajutorul ratelor de structura ale activului. Punerea n evidenta a structurii mijloacelor economice se realizeaza prin raportarea fiecarui post de activ la totalul activului. Punerea n evidenta a structurii mijloacelor economice se realizeaza prin raportarea fiecarui post de activ la totalul activului. Aceasta modalitate

furnizeaza informatii ce pot fi relevante atunci cnd se fac comparatii n dinamica la nivelul aceleiasi ntreprinderi pe mai multi ani sau cnd se fac comparatii ntre ntreprinderi din aceeasi ramura de activitate. Aceste rate sunt:

a) Rata activelor imobilizate (Ri) - calculata ca raport ntre activele imobilizate si totalul activului si care reprezinta ponderea elementelor patrimoniale ce servesc ntreprinderea permanent. Cu alte cuvinte Ri masoara gradul de investire al capitalului n ntreprindere. Continutul diferit al componentelor activelor imobilizate justifica utilizarea unor rate complementare precum: a1) Rata imobilizarilor corporale (Ric) - care reflecta ponderea capitalurilor fixe n cadrul patrimoniului ntreprinderii. Aceasta rata atinge marimile cele mai ridicate n cazul ntreprinderilor ce folosesc o infrastructura importanta sau echipamente costisitoare (productia si distributia de energie, transporturile feroviare, maritime si aeriene, industria grea), n activitati ce presupun importante investitii mobiliare (industria hoteliera).

Ric masoara capacitatea ntreprinderii de a rezista n cazul unei crize, de a se adapta la schimbarea brusca a tehnicii sau a cerintelor pietei. Politica de amortizare adoptata influenteaza marimea ratei pentru ca se opereaza cu valori nete. a2) Rata imobilizarilor financiare (RIF)- reflecta ponderea imobilizarilor financiare n activul total al ntreprinderii.

R nregistreaza valori foarte mari n cazul holdingurilor al caror obiect de activitate consta n gestionarea unui portofoliu de participatii si valori mici pentru ntreprindere putin axate pe investitii financiare. b) Rata activelor circulante (RAC) - reflecta ponderea activelor circulante n totalul mijloacelor economice.

Ratele complementare sunt: b1) Rata stocurilor ((RS) care exprima marimea stocurilor n totalul activelor ntreprinderii, aceasta fiind n functie de natura activitatii.

Durata operatiilor de aprovizionare si desfacere si durata ciclului de productie sunt elemente ce influenteaza marimea acestei rate. Ia valori foarte ridicate la firmele cu ciclu foarte lung de fabricatie, la firmele ce se ocupa cu distributia bunurilor materiale. Ia valori scazute la ntreprinderile din domeniul serviciilor. b2) Rata creantelor (Rc) - reflecta importanta creantelor ntreprinderii n activul total al ntreprinderii.

Aceasta rata reflecta politica ntreprinderii n legatura cu termenul de plata acordat clientilor si este influentata de practicile locale sau din sectorul de activitate al ntreprinderii. Este determinata de natura clientelei, rata fiind n general mica pentru ntreprinderile avnd drept clientela particulari si mai ridicata n cazul n care clientela este reprezentata de ntreprinderi si institutii. Ia valori foarte scazute sau nule n comertul cu amanuntul si n cazul prestarilor de servicii catre populatie. Ia valori ridicate n ntreprinderi industriale. b3) Rata disponibilitatilor (RD) - reflecta ponderea disponibilitatilor n patrimoniul firmei.

B. n ceea ce priveste ratele de structura ale pasivului, analiza acestora urmareste caracterizarea surselor de formare a mijloacelor economice si evolutia n timp a acestora. Ratele referitoare la structura pasivului reflecta componenta resurselor de care dispune ntreprinderea. Ele explica politica de finantare care consta n resursele de care poate beneficia ntreprinderea n cele mai avantajoase conditii de cost si de durata. Permit aprecierea autonomiei financiare, respectiv repartitia ntre resursele proprii si datoriile ntreprinderii. Principalele rate sunt: a) Rata stabilitatii financiare (RSF) - care exprima contributia surselor aflate la dispozitia ntreprinderii pe o perioada mai mare de 1 an la acoperirea mijloacelor economice ale ntreprinderii.

b) Rata autonomiei financiare globale (RAFG) - reflecta contributia surselor proprii la finantarea mijloacelor economice ale ntreprinderii.

Aceasta rata difera n functie de politica financiara a ntreprinderii, de eficienta activitatii sale materializata prin profitul obtinut. Este una indicata care exprima autonomia financiara a ntreprinderii apreciind ansamblul finantarii sale. Aceasta rata este considerata satisfacatoare n ceea ce priveste echilibrul financiar daca este mai mare sau egala cu 1/3. Repartitia surselor de finantare si a altor elemente de pasiv ntre fonduri proprii si datorii de origine diversa constituie una dintre caracteristicile care exprima cel mai bine autonomia financiara a ntreprinderii. Astfel se poate calcula rata autonomiei financiare la termen dupa relatiile:

Aceasta rata exprima ponderea fondurilor proprii n ansamblul resurselor cu durata mai mare de 1 an.
Pentru asigurarea autonomiei financiare capitalul propriu trebuie sa reprezinte cel putin jumatate din cel permanent.

RAFT1 0,5

Aceasta rata exprima gradul de independenta financiara a ntreprinderii, asigurata atunci cnd capitalul propriu este egal sau mai mare dect obligatiile la termen. RAFT2 1 c) Rata datoriilor pe termen scurt - care reflecta partea mijloacelor economice finantata pe seama datoriilor cu termen de exigibilitate mai mic de 1 an.

d) Rata de ndatorare globala (RG) - care reflecta ponderea resurselor externe n totalul surselor de finantare ale ntreprinderii.

Cu ct RG < 1 cu att autonomia financiara a ntreprinderii este mai ridicata si scade gradul de ndatorare. Pentru evidentierea politicii financiare a ntreprinderii de determina gradul de ndatorare la termen astfel:

Ultima modalitate de calcul este mai semnificativa deoarece arata influenta ndatorarii asupra rentabilitatii capitalurilor proprii ("Efectul de levier" sau "Efectul de prghie"). Cu ct este mai mica dect 1 att reflecta un grad mai mare de ndatorare. La S.C. "CONEX PRAHOVA" S.A. structura si evolutia mijloacelor economice si a surselor de finantare se prezinta n tabelul 4.2.
Tabelul nr. 4.2. Ratele de structura

Nr. crt.
1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. 10. 11. 12.

ANI INDICATORI
Rata Activelor Imobilizate Rata Imobilizarilor Corporale Rata Imobilizarilor Financiare Rata Activelor Circulante Rata Stocurilor Rata Creantelor Rata Disponibilitatilor Rata Stabilitatii Financiare

1996

1997

1998

1997/1996 1998/1997 -3,83% -3,96% -0,13% +3,83% -1,34% +5,3% -0,14% -4,67% -4,67% +4,67% +4,67% -23,74% -25,78% +2,03% +23,74% +8,31% +1,53% +13,91% -15,8% -15,8% +15,8% +15,8%

86,99% 83,16% 59,42% 86,40% 82,44% 56,66% 0,59% 3,91% 5,23% 3,85% 0,72% 2,57% 3,71% 2,75% 10,88% 17,62% 13,01% 16,84% 40,58% 10,53% 12,06%

92,14% 87,47% 71,67% 100% 7,86% 7,86% 100% 100%

Rata Autonomiei Financiare Globale 92,14% 87,47% 71,67% Rata Autonomiei Financiare la Termen Rata Datoriilor pe Termen Scurt Rata de ndatorare Globala

12,53% 28,33% 12,53% 28,33%

n urma situatiei obtinute se constata:


n perioada 1996 - 1997

Rata activelor imobilizate a scazut cu -3,83%, iar rata imobilizarilor corporale cu 3,96%, situatie favorabila pentru ntreprindere, deoarece exprima o crestere flexibilitatii acesteia, a capacitatii de a se adapta la eventualele schimbari conjuncturale ale mediului economic. Scaderea acestei rate s-a datorat n primul rnd datorita trecerii n conservare a unor utilaje cu un nalt grad de utilizare si de uzura fizica si morala, deoarece s-a considerat o operatie oportuna pentru cresterea calitatii constructiilor. Rata imobilizarilor financiare a scazut cu -0,13% ceea ce reprezinta o diminuare a investitiilor financiare efectuate. Relatiile financiare pe care societatea le-a stabilit cu alte firme au slabit n intensitate cu ocazia operatiilor de crestere externa indiferent de forma de realizare: participatii, mprumuturi acordate altor societati. Rata activelor circulante a crescut cu +3,83% ceea ce arata cresterea ponderii activelor circulante n totalul mijloacelor economice, situatie pozitiva.

Rata stocurilor a scazut cu -1,34%, situatie justificata de accelerarea vitezei de rotatie a acestora ca urmare a impulsionarii lucrarilor executate ceea ce a determinat un consum ridicat de materii prime, materiale, dar si o iesire de stocuri sub forma agregatelor si betoanelor livrate catre alte societati interesate. Rata creantelor a crescut cu +5,3%, situatie pozitiva pentru ntreprindere. Sporirea ratei are loc ca urmare a cresterii duratei de decontare acordata clientilor, precum si ca urmare a avansurilor si aconturilor acordate unor salariati care s-au deplasat n interes de serviciu pentru transport, cazare si diurna n alte localitati. 131f59b Rata disponibilitatilor a scazut cu -0,14% ceea ce arata o sporire a platilor n raport cu ncasarile facute, dar nu e semnul unui dezechilibru, deoarece au fost utilizate eficient, fiind resurse productive. Rata stabilitatii financiare a scazut cu -4,67% ceea ce semnifica o diminuare a contributiei resurselor permanente ale ntreprinderii la acoperirea mijloacelor economice. Aceasta rata este egala cu rata autonomiei financiare globale, ceea ce reflecta scaderea ponderii surselor proprii la finantarea mijloacelor economice. Situatia este mai putin favorabila ntreprinderii mai ales ca se constata o crestere a datoriilor n ansamblul pasivului. Rata autonomiei financiare la termen este de 100% ceea ce sugereaza independenta deplina a ntreprinderii. Activitatea desfasurata este eficienta si este materializata prin profitul obtinut astfel nct nu este necesar sa apeleze la datorii pe termen mediu si lung. Deci, ea poate sa-si finanteze activul imobilizat doar din capitalurile proprii, iar n caz de dezechilibru financiar sau a cumpararii unor active imobilizate de valori mari se poate recurge la credite pe termen lung n conditii mai avantajoase fata de societatile care beneficiaza deja de credite. Valoarea aceste rate arata singura resursa de finantare reala aflata la dispozitia ntreprinderii si semnifica o deplina autonomie financiara.

Rata datoriilor pe termen scurt creste cu +4,67% situatie care conduce la un usor dezechilibru financiar, desi ponderea datoriilor pe termen scurt n ansamblul pasivului este destul de redusa.

Rata ndatorarii globale creste cu +4,67% n special datorita unor datorii pe termen scurt restante si cresterii dividendelor platite. Absenta datoriilor pe termen lung diminueaza gradul de ndatorare.
n perioada 1996-1997

Rata activelor imobilizate a scazut cu -23,74%, iar rata imobilizarilor corporale cu -25,78% ca urmare a vnzarilor dar si ca urmare a scoaterii din functiune a unor utilaje. Rata imobilizarilor financiare a crescut cu +2,03% ceea ce semnifica o sporire a investitiilor financiare efectuate catre alte societati. Rata activelor circulante a crescut cu +23,74% si arata cresterea ponderii activelor realizabile si a celor disponibile n totalul activului ceea ce este favorabil pentru ntreprindere. Rata stocurilor a crescut cu +8,31% ca urmare a ncetinirii vitezei de rotatie a stocurilor datorita ncetinirii ritmului de executare a unor lucrari. Rata creantelor a crescut cu +1,53%, situatie favorabila pentru ntreprindere datorita sporirii relatiilor comerciale. Rata disponibilitatilor a crescut cu +19,31% situatie pozitiva. Ponderea acestora a crescut ca urmare a unor ncasari rezultate din cresterea preturilor de vnzare si a tarifelor practicate, superioare platilor. Rata stabilitatii financiare si rata autonomiei financiare globale au scazut cu 15,8%, situatie nefavorabila pentru ntreprindere. Rata autonomiei financiare la termen este de 100%, situatie foarte buna si arata independenta deplina a ntreprinderii.

Rata datoriilor pe termen scurt si rata ndatorarii globale au crescut cu +15,8%, situatie nefavorabila pentru ntreprindere, deoarece datoriile dobndesc un rol tot mai important n finantarea mijloacelor economice n virtutea dorintei ntreprinderii ca valoarea acestora sa fie ct mai mica. De aceea se impun masuri de reducere a datoriilor prin plata la timp a acestora catre stat, catre furnizori, catre salariati. 4.1.2. Analiza corelatiei dintre fondul de rulment patrimonial, necesarul de fond de rulment si trezoreria neta
Analiza corelatiei dintre fondul de rulment patrimonial, necesarul de fond de rulment si trezoreria neta este foarte importanta, deoarece pune pe primul plan problema finantarii necesarului de fond de rulment al unei ntreprinderi. Operatiile de exploatare antreneaza formarea nevoii de finantare care conduce la constituirea mijloacelor de finantare. Confruntarea acestor nevoi si a acestor mijloace de finantare face sa se degaje nevoia de finantare inclusa n ciclul de exploatare sau necesarul de fond de rulment.

Nevoile de finantare determinate de ciclul de exploatare reprezinta fonduri avansate de ntreprindere pentru a-si constitui stocuri de materii prime, materiale consumabile, productie n curs de executie, produse finite, precum si pentru acordarea termenelor de plata clientilor pentru livrarile de produse, executarea de lucrari si prestari de servicii. Pentru aceasta ntreprinderea efectueaza o avansare de fonduri care reprezinta un consum de lichiditati. 131f59b n situatia n care acorda termene de plata clientilor sai ntreprinderea acumuleaza creante, care reprezinta un venit viitor deoarece ele nu se transforma n lichiditati la termenul de plata convenit. ntreprinderea se confrunta n aceasta situatie cu o nevoie de finantare. O sursa suplimentara de finantare o reprezinta sumele ncasate de la clienti nainte de efectuarea livrarilor de bunuri, executarii de lucrari si prestari de servicii n numele acestora.

Ca urmare a activitatii de exploatare desfasurate ntreprinderea obtine mijloace de finantare de fiecare data cnd obtine de la furnizorii sai termene de plata care reprezinta angajamente pentru ntreprindere. Deoarece aceste plati nu au loc imediat lichiditatile aflate la dispozitia ntreprinderii reprezinta surse de fonduri sau mijloace de finantare. Resursele obtinute de fiecare data cnd beneficiaza de un termen de plata pentru cumpararile de bunuri sau prestarile de servicii reprezinta posibilitati suplimentare de finantare. Are loc o diminuare a necesarului de fond de rulment mai ales n situatia n care marimea lor se rennoieste permanent.

Necesarul de fond de rulment pe baza datelor din bilantul patrimonial se calculeaza dupa relatia:
NFR = STOCURI + CREANE - OBLIGAII PE TERMEN SCURT

n analiza necesarului de fond de rulment se pot ntlni urmatoarele situatii: a) daca NFR>0, atunci ntreprinderea se confrunta cu un surplus de nevoi temporare n raport cu resursele existente, situatie justificata daca este rezultatul unei politici de investitii privind cresterea nevoii de finantare a ciclului de exploatare. b) daca NFR<0, atunci ntreprinderea are un surplus de surse de finantare n raport cu necesitatile de capitaluri circulante si poate fi apreciata ca o situatie favorabila daca viteza de rotatie a activelor circulante a crescut si daca s-au contractat datorii cu scadenta mai ndepartata. Necesarul de fond de rulment reprezinta activele circulante care trebuie finantate din fondul de rulment. Daca fondul de rulment este superior necesarului de fond de rulment, atunci excedentul de finantare se regaseste sub forma trezoreriei nete care mbraca forma disponibilitatilor banesti n conturile bancare si n casa. Pentru asigurarea echilibrului financiar fondul de rulment trebuie sa fie mentinut la nivelul mediei fluctuatiilor necesarului de fond de rulment, aceasta fiind marimea minima necesara a fondului de rulment. Fondul de rulment optim este acela care mentine echilibrul financiar al ntreprinderii la cel mai scazut cost al procurarii capitalurilor.

Daca necesarul de fond de rulment este asimilat activitatii de exploatare, trezoreria neta este legata de activitatea financiara pe termen scurt. ntreprinderea solicita de la banci si alte investitii financiare, resurse pentru finantare pe termen scurt, iar cnd are surplus de lichiditati poate efectua plasamente financiare utiliznd resursele de trezorerie. Trezoreria neta se stabileste dupa urmatoarea relatie: TN = FRR - NFR Trezoreria neta permite sa se aprecieze daca activitatea desfasurata este echilibrata si eficienta att pe termen lung, ct si pe termen scurt. Daca TN>0, nseamna ca exercitiul financiar s-a ncheiat cu un excedent de lichiditati reprezentat de profitul net al ntreprinderii. Daca TN<0, nseamna ca exercitiul financiar s-a ncheiat cu un dezechilibru financiar. Deficitul de trezorerie poate fi acoperit prin contractarea de credite n conditii avantajoase de dobnda, prin negocierea mai multor surse de capital. Decalajele dintre ncasarile creantelor si platile datoriilor scadente influenteaza trezoreria neta. n acest caz o ntreprindere rentabila nu are neaparat o trezorerie pozitiva, aceasta depinznd de variatiile necesitatilor de finantare si variatiile termenelor de scadenta a ncasarilor si platilor. La S.C. "CONEX PRAHOVA" S.A. evolutia trezoreriei nete se prezinta n tabelul 4.3.
Tabelul nr. 4.3. Evolutia trezoreriei nete ANI
Nr. crt.

1997/1996 1996 1997 1998 %

1998/1997 %

INDICATO RI

1 2 3 4 5 6

FRR Stocuri Creante Obligatii pe termen scurt NFR (5=2+34) TN (6=1-5)

225.91 0 172.10 8 230.09 0 345.64 1 56.557 169.35 3

209.14 1 125.14 3 512.06 3 608.57 4 28.632 180.50 9

785.051 697.579 772.987 1.814.62 0 -344.054 1.129.10 5

-16.179 -46.965 +281.97 3 +262.93 3 -27.925 +11.156

92,57% 72,72% 222,54 % 176,07 % 50,62% 106,58 %

+575.910 +572.434 +260.924 +1.206.04 6 -372.686 +948.596

375,36 % 557,42 % 150,95 % 298,17 % 625,51 %

n perioada 1996-1997: Se constata o crestere a trezoreriei nete cu +11.156 mii lei, respectiv cu +6,58% situatie pozitiva pentru ntreprindere. Aceasta nseamna ca lichiditatile ntreprinderii au crescut si-i permit rambursarea unei parti a datoriilor pe termen scurt. ntreprinderea a constituit plasamente lichide fata de partenerii sai financiari n absenta resurselor pe termen scurt de la partenerii financiari ceea ce are semnificatia unei reale autonomii financiare. Desi fondul de rulment a scazut cu -16.769 mii lei, respectiv cu -7,43% se poate observa ca necesarul de fond de rulment a scazut mult mai mult cu -27.925 mii lei, respectiv cu +49,38% ceea ce arata ca ntreprinderea are un surplus de surse de finantare n raport cu necesitatile de capitaluri circulante si e o situatie favorabila mai ales ca viteza de rotatie a activelor circulante a crescut care a condus la obtinerea unei trezorerii pozitive. Aceasta situatie este buna n ceea ce priveste solvabilitatea, deoarece ntreprinderea beneficiaza de perspective favorabile n ceea ce priveste capacitatea de rambursare a datoriilor. n perioada 1996-1997:

Are loc o crestere a trezoreriei nete cu +948.596 mii lei, respectiv cu 525,51%. Aceasta situatie se datoreaza cresterii fondului de rulment cu +575.910 mii lei, respectiv cu +275,36% si scaderii necesarului de fond de rulment cu -372.686 mii lei, ceea ce a determinat un surplus de lichiditati. 131f59b Acest surplus reprezinta o crestere a activului real, respectiv o crestere a averii proprietarilor pe care ntreprinderea l utilizeaza pentru finantarea activitatii sale, pentru plata dividendelor si mai ales pentru achitarea obligatiilor curente fara a fi necesara contractarea de credite. 4.1.3. Analiza vitezei de rotatie a activelor circulante Activele circulante au cel mai mare grad de mobilitate dintre elementele patrimoniale ale ntreprinderii. Eficienta folosirii activelor circulante se analizeaza cu ajutorul indicatorului viteza de rotatie a activelor circulante care se poate exprima ca: a) Numar de rotatii:

b) Durata medie a unei rotatii:

Analiza factoriala a vitezei de rotatie se realizeaza dupa modelul b). Sistemul de factori care actioneaza asupra vitezei de rotatie este:

unde, CA = cifra de afaceri = soldul mediu al activelor circulante , circulante. Deoarece CA este evaluata n preturile de vnzare fara TVA, stocurile si creantele vor fi evaluate n preturi exclusiv TVA. La S.C. "CONEX PRAHOVA" S.A. evolutia vitezei de rotatie a activelor circulante se prezinta n tabelul 4.4.
Tabelul nr. 4.4. Evolutia vitezei de rotatie a AC ANI
Nr. crt. 1 2 3

, ...

elementele

componente

ale

activelor

1997/1996 1996 1997 1998 %

1998/1997 % +3.775.2 55 +833.360 +572.434 362,70 % 230,78 % 557,42 %

INDICATO RI
CA AC din care: stocur i

2.264.44 1.437.08 5.212.34 63,46% 2 6 1 827.356 1.470.56 +235.00 158,43 402.198 637.206 6 8 % 172.108 125.143 697.579 -46.965 72,72%

4 5 6 7

crean te VR a AC n zile VR a stocurilor VR a creantelor

230.090 63,94 27,36 36,57

512.063 159,62 31,35 128,27

772.987 101,56 48,18 53,39

+281.97 3 +95,68 +3,99 +91,7

222,54 % 249,64 % 114,58 % 350,75 %

+260.924 -58,06 +16,83 -74,88

150,95 % 63,62% 153,68 % 41,62%

Influenta stocurilor asupra vitezei de rotatie a activelor circulante se prezinta astfel:

Analiza factoriala a VR a AC pe 1996-1997 1. Modificarea VR a AC VR = VR97 - VR96 = 159,62 - 63,94 = +95,68 zile

1.1. Influentele modificarii CA asupra VR a AC

1.2. Influenta modificarii AC asupra VR a AC

1.2.1. Influenta modificarii ST asupra VR a AC

1.2.2. Influenta modificarii CR asupra VR a AC

Se constata o reducere a vitezei de rotatie, respectiv cresterea duratei unei rotatii cu 95,58 zile. Scaderea CA cu -36,54% nsotita de cresterea AC cu +58,43% a determinat reducerea vitezei de rotatie a AC, respectiv cresterea duratei medii a unei rotatii cu 36,81 zile. Soldul mediu al AC a crescut cu +58,43% si a determinat ncetinirea vitezei de rotatie a AC cu 58,87 zile. Aprofundnd influenta factorilor se constata ca reducerea ST cu +27,28% a determinat cresterea vitezei de rotatie cu 11,72 zile ceea ce semnifica accelerarea ritmului de fabricatie. Cresterea CR cu +122,54% a determinat cresterea duratei medii de rotatie a AC cu 70,63%, situatie justificata datorita cresterii vnzarilor care au ca efect sporirea soldului creantelor normale, ct si datorita incapacitatii de plata a clientilor care fac sa creasca ponderea creantelor neachitate la termen, blocajul financiar. Ca urmare a ncetinirii VR a AC are loc o imobilizare de capital circulant:

Analiza factoriala a VR a AC pe 1997-1998 1. Modificarea VR a AC

VR = VR98 - VR97 = 101,56 - 159,62 = -58,06 zile

1.1. Influenta modificarii CA asupra VR a AC

1.2. Influenta modificarii AC asupra VR a AC

1.2.1. Influenta modificarii ST asupra VR a AC

1.2.2. Influenta modificarii CR asupra VR a AC

Se constata o crestere a vitezei de rotatie a AC cu 58,06 zile situatie favorabila pentru ntreprindere. Cresterea CA cu +262,70% a determinat accelerarea VR cu 115,62 zile, dar cresterea cu +130,78% a AC a determinat cresterea duratei medii a unei rotatii cu 57,56 zile.

Aprofundnd influenta factorilor se constata ca sporirea stocurilor cu +457,42% a determinat ncetinirea VR cu 39,54 iar sporirea cu 50,95% a creantelor a determinat diminuarea VR cu 18,02 zile. Ca urmare a cresterii VR a AC are loc o eliberare de capital circulant care se calculeaza dupa formula:

Aceasta situatie este favorabila pentru ntreprindere deoarece determina cresterea rezultatului financiar, a rezultatului curent, a profitului brut, a profitului net. Din cele constatate se remarca o crestere a VR a AC daca exista corelatia:

Accelerarea VR a AC poate fi realizata n cele trei faze ale ciclului de exploatare: Faza aprovizionarii are un rol foarte important n desfasurarea ritmica a productiei si de aceea trebuie eliminate perioadele de inactivitate din cauza insuficientei aprovizionarii. Alimentarea la timp impune existenta unui stoc permanent de materii prime si materiale ceea ce reprezinta o premisa pentru cresterea productiei si a productivitatii muncii, reducerea costurilor si accelerarea vitezei de rotatie. Folosirea eficienta a activelor circulante necesita nlaturarea supra si subdimensionarii stocurilor, respectarea programelor de aprovizionare, reducerea consumurilor specifice si a pierderilor din timpul transportului, manipularii si depozitarii, ridicarea nivelului de calificare a personalului de la magazii si depozite. n stadiul productiei, principalele cai de accelerare a vitezei de rotatie a AC sunt: reducerea duratei ciclului de productie si diminuarea consumurilor specifice de materii prime si materiale prin:

-reproiectarea si modernizarea produselor existente, asimilarea de noi produse cu consumuri mai reduse; -cresterea gradului de mecanizare si automatizare si folosirea unor metode moderne de organizare a productiei; -aprovizionarea rationala la locul de munca. n stadiul vnzarii caile de accelerare a vitezei de rotatie a AC sunt: cresterea ritmului vnzarilor, ceea ce determina reducerea stocurilor si accelerarea ritmului de decontare a produselor livrate. 4.1.4. Analiza echilibrului financiar pe baza ratelor 4.1.4.1. Analiza ratelor de structura Orice ntreprindere este supusa unor riscuri financiare, dar cel mai important este riscul de faliment generat de insolvabilitate si de aceea mentinerea solvabilitatii asigura supravietuirea ntreprinderii. Solvabilitatea reprezinta capacitatea ntreprinderii de a-si onora obligatiile sale de plata pe o anumita perioada de timp si de a-si asigura astfel echilibrul financiar. Starea de insolvabilitate poate avea repercusiuni asupra modului de functionare al ntreprinderii cum ar fi: pierderea unei parti a patrimoniului de catre debitorul falimentar, lichidarea si disparitia ntreprinderii. Capacitatea de plata este reprezentata de solvabilitatea imediata si reprezinta mijloacele banesti disponibile la un moment dat sau pe o perioada scurta de timp, de regula pna la 30 zile pentru achitarea datoriilor exigibile pe aceeasi perioada.

Solvabilitatea, respectiv capacitatea de plata sunt elemente ale lichiditatii prin care se evidentiaza proprietatea pe care o are partea materiala a capitalului de a se transforma n bani. Datorita interdependentei dintre lichiditate si solvabilitate pentru diagnosticarea activitatii ntreprinderii se utilizeaza urmatoarele rate: a) Rata lichiditatii (solvabilitatii) generale (RSG) - evidentiaza gradul de acoperire a datoriilor pe termen scurt de catre activele circulante.

RSG se poate ncadra ntre urmatoarele valori: RSG >1,8 situatie buna si indica existenta unor active circulante mai mari dect datoriile pe termen scurt, ceea ce nseamna ca o parte a capitalului permanent este utilizat pentru finantarea activitatii de exploatare; 1,2 < RSG <1,8 situatie satisfacatoare; RSG <1,2 situatie nesatisfacatoare, dar nu prezinta pericol daca gradul de lichiditate al activelor circulante este mai mare dect cel de exigibilitate al datoriilor pe termen scurt. Aceasta nseamna ca stocurile se reduc treptat pentru achitarea datoriilor pe termen scurt fara a stnjeni continuitatea productiei, iar datoriile se rennoiesc constant. Rata solvabilitatii generale este cunoscuta sub numele de rata a fondului de rulment (RFR) si arata modul n care capitalul permanent permite finantarea imobilizarilor si o parte a activelor circulante.

Aceasta rata ia valori diferite n functie de natura sectorului de activitate, structura activelor circulante, viteza de rotatie, durata ciclului de fabricatie. b) Rata lichiditatii (solvabilitatii) reduse (RSR) - arata n ce proportie datoriile curente pot fi acoperite pe seama activelor realizabile (creante) si acelor disponibile (disponibilitati).

Aceasta rata depinde de numarul de clienti, ponderea lor n totalul creantelor, de disponibilitatile existente n casa si n conturile bancare. Stocurile sunt excluse deoarece sunt cele mai incerte din punct de vedere al lichidarii si al valorii lor si de aceea ele trebuie lichidate prin valorificarea imediata prin contracte directe cu beneficiarii. RSR poate lua urmatoarele valori: RSR > 1 1 situatie buna; 0,65 < RSR <1 situatie satisfacatoare; RSR < 0,65 situatie nesatisfacatoare. c) Rata solvabilitatii (lichiditatii) imediate (RSI) - reflecta n proportie disponibilitatile participa la acoperirea datoriilor curente.

Daca RSI >0,3 situatie buna d) Rata solvabilitatii patrimoniale (RSP) - reflecta gradul n care ntreprinderea poate face fata obligatiilor de plata, n special din surse proprii.

RSP poate lua urmatoarele valori: RSP >50% 30% < RSP <50% RSP <30% situatie buna; situatie satisfacatoare; situatie nesatisfacatoare.

e) Rata solvabilitatii globale (RSGB) - masoara securitatea de care se bucura creditorii pe termen scurt si lung, precum si marja de creditare a ntreprinderii.

RSGB poate lua urmatoarele valori: RSGB >1,5 situatie buna deoarece ntreprinderea si poate achita obligatiile; RSGB <1,5 situatie nesatisfacatoare si evidentiaza riscul de insolvabilitate pe care l-au asumat furnizorii de fonduri puse la dispozitia ntreprinderii. Tot pentru caracterizarea solvabilitatii se foloseste si termenul de trezorerie si se calculeaza urmatorii indicatori:

f) Trezoreria neta Nivelul normal este considerat ntre 0,2 si 0,3

h) Trezoreria previzionala Nivelul normal este considerat atunci cnd este mai mare sau egal cu 1. La S.C. "CONEX PRAHOVA" S.A. solvabilitatea se caracterizeaza pe baza ratelor din tabelul 4.5.
Tabelul nr. 4.5. Ratele de solvabilitate ANI
Nr. crt. 1 2 3

1997/1996 1996 1997 1998 % -0,26% -0,01% -0,19% 83,43% 99,05% 60,41%

1998/1997 % +0,11% +0,15% +0,33% -0,08% -4,45% 108,39% 114,28% 213,79% 92,79% 100% 44,23%

INDICATORI
Rata solvabilitatii generale Rata fondului de rulment Rata solvabilitatii imediate Rata solvabilitatii reduse Rata solvabilitatii patrimoniale Rata solvabilitatii globale

1,57% 1,06% 0,48% 1,08% 1 12,7%1

1,31% 1,05% 0,29% 1,11% 1 7,98%

1,42% 1,20% 0,62% 1,03% 1 3,53%

+0,03% 102,77% -4,73% 100% 62,78%

Analiznd situatia obtinuta se constata: n perioada 1996-1997 Rata solvabilitatii generale a scazut cu -0,26%, respectiv cu -16,57%, situatie nesatisfacatoare pentru ntreprindere, dar nu conduce la un dezechilibru, deoarece activele circulante permit nca acoperirea datoriilor pe termen scurt. Acest punct de vedere este cu att mai sustinut cu ct gradul de lichiditate al activelor circulante este mai mare dect gradul de exigibilitate al datoriilor pe termen scurt. Se constata o reducere a stocurilor ceea ce permite achitarea datoriilor pe termen scurt fara a stnjeni continuitatea productiei, iar datoriile se rennoiesc n mod constant. Rata fondului de rulment a scazut cu -0,01%, respectiv cu -0,95% ceea ce semnifica o scadere a contributiei capitalului permanent la finantarea activelor imobilizate. Rata solvabilitatii imediate a scazut cu -0,19%, respectiv cu -39,59%, ceea ce nseamna ca disponibilitatile ntreprinderii nu fac fata obligatiilor pe termen scurt, dar echilibrul financiar a fost afectat deoarece valorile de plasament, creantele, stocurile nu au avut o lichiditate n concordanta cu exigibilitatea obligatiilor pe termen scurt. Rata solvabilitatii reduse a crescut cu +0,03%, respectiv cu +2,77%, situatie pozitiva, deoarece sumele aflate n casa, precum si cele rezultate din ncasarea la timp a creantelor sunt suficiente pentru plata la timp a obligatiilor curente. Rata solvabilitatii patrimoniale este de 100%, situatie deosebit de buna deoarece tot ceea ce poseda are acoperire n resursele sale proprii, fara sa apeleze la mprumuturi. Rata solvabilitatii globale a scazut cu -4,73%, respectiv cu -37,22%, ceea ce semnifica faptul ca activele ntreprinderii garanteaza ntr-o maniera mai redusa plata

datoriilor. Cu toate acestea valorile nregistrate de aceasta rata sunt destul de mari si nu se pune problema de insolvabilitate. n perioada 1997-1998 Rata solvabilitatii generale a crescut cu +0,11%, respectiv cu +8,39%, situatie favorabila ce nseamna ca activele circulante acopera datoriile pe termen scurt. Rata fondului de rulment a crescut cu +0,15%, respectiv cu +14,28% ceea ce arata o resursele aflate la dispozitia ntreprinderii permit finantarea activelor imobilizate ntr-o maniera mai extinsa. Rata solvabilitatii imediate a crescut cu +0,33%, respectiv cu +13,79%, situatie favorabila pentru ntreprindere. Aceasta crestere se datoreaza disponibilitatilor suficiente pentru acoperirea datoriilor. Cresterea disponibilitatilor se datoreaza serviciilor prestate si lucrarilor executate, precum si vnzarilor efectuate la preturi de vnzare si tarife practicate care acopera costurile si permit obtinerea de profit, dar si datorita valorificarii activelor la valori ct mai mari n cadrul licitatiilor ce au avut loc. Rata solvabilitatii reduse a scazut cu -0,08%, respectiv cu -7,2%, situatie nefavorabila, datorita nevalorificarii stocurilor. Rata solvabilitatii patrimoniale este de 100%, situatie foarte buna Rata solvabilitatii globale a scazut cu -4,75%, respectiv cu -55,77%, situatie nesatisfacatoare, deoarece datoriile au crescut mai rapid dect activele ntreprinderii. 4.1.4.2. Analiza ratelor de finantare Echilibrul financiar al ntreprinderii trebuie nteles ca un ansamblu de corelatii care se formeaza n procesul de rotatie al capitalului.

Pentru analiza echilibrului financiar al ntreprinderii se utilizeaza urmatoarele rate de finantare: a) Rata autonomiei financiare (RAF) reflecta ponderea surselor proprii n cadrul surselor stabile ale ntreprinderii.

Aceasta rata masoara dependenta ntreprinderii fata de banci. Cu ct valoarea ratei este mai apropiata de 100% cu att creste gradul de independenta al ntreprinderii. b) Rata de finantare a stocurilor pe seama fondului de rulment (RFS) - reflecta n ce proportie stocurile sunt acoperite pe seama fondului de rulment.

Se apreciaza o acoperire normala daca fondul de rulment reprezinta aproximativ 2/3 din totalul stocurilor. c) Rata de finantare a activelor circulante pe seama fondului de rulment (RFAC) reflecta n ce proportie activele circulante sunt acoperite pe seama fondului de rulment. Marimea normala a acestei rate este de aproximativ 50%. d) Rata de autofinantare a activelor (RAA) - exprima masura n care capitalurile proprii acopera activele ntreprinderii.

e) Rata de finantare a imobilizarilor pe seama capitalurilor proprii (RFI) - exprima finantarea proprie a imobilizarilor, autonomia de care da dovada ntreprinderea n finantarea investitiilor sale.

Daca valoarea acestei rate este mai mare sau egala cu 100 nseamna ca activele imobilizate sunt finantate integral pe seama capitalurilor proprii. Daca valoarea ratei este mai mica dect 100, atunci o parte din activele imobilizate sunt finantate pe seama datoriilor pe termen mediu si lung. f) Rata de finantare a activelor imobilizate pe seama capitalului permanent (R FKpn) - semnifica gradul de finantare al activelor imobilizate pe seama surselor stabile.

Cu ct valoarea acestei rate este mai mare dect 100, cu att ntreprinderea ocupa o pozitie mai buna. g) Rata datoriilor (RD) - reflecta partea din activul total care este finantata din datoriile ntreprinderii.

La S.C. "CONEX PRAHOVA" S.A. evolutia acestor rate se prezinta n tabelul 4.6.
Tabelul nr. 4.6. Ratele de finantare ANI 1996 1997 1998 1997/1996 1998/1997

Nr. crt. 1

INDICATOR I
Rata autonomiei financiare Rata de finantare a stocurilor Rata de finantare a activelor circulante Rata de autofinantare a activelor Rata de finantare a imobiliz pe seama K. propriu Rata de finantare a imobiliz. pe seama K. perm. Rata datoriilor

% 100% 131,26 % 39,52% 100% 167,12 % 25,57% 100% 112,53 % 30,19% +35,86 % -13,95% 100% 127,31 % 64,70% -54,59%

% 100% 67,33% 118,06 % 81,93%

+4,62%

92,14%

87,47%

71,67%

-4,67%

94,93%

-15,80%

105,90 %

105,17 %

120,62 %

-0,73%

99,31%

+15,45 %

114,69 %

105,90 % 7,86%

105,17 % 12,53%

120,62 % 28,33%

-0,73%

99,31% 159,41 %

+15,45 % +15,8%

114,69 % 226,09 %

+4,67%

n perioada 1996-1997 Rata autonomiei financiare este de 100%, situatie foarte buna, deoarece arata independenta ntreprinderii fata de banci, capitalul propriu fiind egal cu capitalul permanent. Dispunnd de o reala autonomie financiara, aceasta reprezinta o garantie solida n cazul contractarii de credite, iar din punctul de vedere al bancii se apreciaza oportunitatea acordarii de credite. Rata de finantare a stocurilor pe seama fondului de rulment a crescut cu +35,68%, respectiv cu +27,31% deoarece s-a avut n vedere cresterea fondului de rulment si s-au diminuat stocurile ca urmare a politicii ntreprinderii de a nu crea stocuri prin introducerea materialelor n lucrari sau prin vnzarea lor.

Rata de finantare a activelor circulante pe seama fondului de rulment a scazut cu -3,19%, respectiv cu -35,3%. Desi are loc o reducere a fondului de rulment prin accelerarea vitezei de rotatie se reduc stocurile si cresc disponibilitatile ceea ce-i ofera ntreprinderii o situatie buna din punct de vedere al solvabilitatii. Rata de autofinantare a activelor a scazut cu -4,67%, respectiv cu -5,07%, ceea ce arata o scadere a capacitatii de autofinantare. Rata de finantare a imobilizarilor pe seama capitalului propriu si rata de finantare a imobilizarilor pe seama capitalului permanent au nregistrat o scadere cu -0,73%, respectiv cu -0,69%, ceea ce arata o diminuare a finantarii investitiilor pe seama resurselor proprii, respectiv a celor permanente. Cu toate ca aceste resurse stabile permit finantarea integrala a mobilizarilor, la nivel de rata are loc o scadere deoarece capitalul ntreprinderii nregistreaza o crestere mai lenta n raport cu ritmul investitiilor. Rata datoriilor a crescut cu +4,67%, respectiv cu +59,41%, situatie nefavorabila, deoarece se acorda o importanta sporita resurselor externe, n raport cu cele proprii pentru finantarea activului. Cresterea ratei nu afecteaza echilibrul economic deoarece ponderea datoriilor este destul de mica. Trebuie luat n considerare si faptul ca ntreprinderea nu are datorii mai vechi de 30 zile.

n perioada 1997-1998 Rata autonomiei financiare este 100% situatie foarte buna, fiind generata de aceleasi cauze ca si n perioada 1996-1997. Rata de finantare a stocurilor a scazut cu -54,59%, respectiv cu -32,67% datorita unor supradimensionari a stocurilor reprezentate de achizitionarile de materiale de zidarie

si finisaje peste necesitati si nainte de termen si a sistarii lucrarilor interne datorita unor contracte externe ncheiate de firma cu Israelul si Germania. Rata de finantare a activelor circulante a crescut cu +4,62%, respectiv cu +18,06%, situatie favorabila pentru ntreprindere. Desi are loc o diminuare a vitezei de rotatie a stocurilor, disponibilitatile cresc datorita tarifelor practicate si a celor prevazute prin contractele ncheiate cu beneficiarii obtinndu-se un excedent de fon de rulment. Rata de autofinantare a activelor a scazut cu -15,80%, respectiv cu -18,07%, datorita cresterii mai rapide a activului n raport cu sursele proprii. Rata de finantare a imobilizarilor pe seama capitalului propriu si rata de finantare a imobilizarilor pe seama capitalului permanent au crescut cu +15,45%, respectiv cu +14,69%, situatia pozitiva datorndu-se cesionarii unor active. Rata datoriilor a crescut cu +15,8%, respectiv cu +126,09% n special datorita faptului ca ntreprinderea a pretins plati anticipat pentru livrarile de agregate, prestarile de servicii, pentru executarea lucrarilor. Echilibrul economic nu este afectat dect ntr-o foarte mica masura, deoarece s-a constatat o preocupare pentru ncasarea productiei n cel mai scurt timp ceea ce a determinat ca societatea sa nu apeleze la credite.

4.2. ANALIZA ECHILIBRULUI FINANCIAR PE BAZA BILANULUI FINANCIAR


Analiza echilibrului financiar pe baza bilantului functional are n vedere stabilirea corelatiilor ntre nevoile de finantare si resursele ntreprinderii astfel nct sa se asigure continuitatea activitatii, oferind o imagine mai clara a modului de functionare din punct de vedere economic. 4.2.1. Redactarea bilantului functional

ntocmirea bilantului functional are loc pentru evidentierea utilizarilor si resurselor corespunzatoare fiecarui ciclu de finantare: ciclu de investitii, de exploatare, de finantare. Ciclul de investitii are n vedere actiunile ntreprinse pentru achizitionarea activelor imobilizate. Acestui ciclu i corespunde activul aciclic stabil. Ciclul de exploatare cuprinde fluxurile de aprovizionare, productie si distributie att sub forma fizica, ct si baneasca. Ciclul de finantare cuprinde relatiile ce se stabilesc ntre ntreprindere si proprietarii de capital (actionarii si creditorii). El permite ntreprinderii sa faca fata decalajului dintre intrarile si iesirile de lichiditati generate de ciclul de exploatare. Acest ciclu corespunde ansamblului resurselor. n elaborarea bilantului functional trebuie sa se tina seama de urmatoarele reguli: a) Activele sunt luate n considerare la valoarea lor bruta pentru a pune n evidenta decizia initiala. b) Activele imobilizate nchiriate sub orice forma se include n bilantul functional pentru ca servesc ciclului de exploatare. Resursele se corecteaza cu amortizarea aferenta, iar partea neamortizata se include la datorii financiare. c) Conceptul de active fictive nu mai este operational: Cheltuielile ce privesc exercitiile urmatoare sunt considerate active imobilizate, ele fiind asimilate unor investitii. Cheltuielile efectuate n avans sunt considerate active ciclice de exploatare sau n afara exploatarii.

Efectele scontate neajunse la scadenta se include n activ la creante, iar n pasiv la credite pe termen scurt. Primele de rambursare a obligatiunilor se scad din activ, iar n pasiv din datoriile financiare. Diferentele de conversie activ majoreaza creantele sau diminueaza obligatiile cu valoarea respectiva, iar diferentele de conversie pasiv se scad din pasiv, cu valoarea lor corectndu-se posturile de unde provin. d) Amortizarile si provizioanele calculate sunt considerate n pasiv ca surse aciclice (stabile). La S.C. "CONEX PRAHOVA" S.A. bilantul functional este prezentat n tabelul 4.7. 4.2.2. Analiza corelatiei dintre FRNG, NFR si TN Analiza functionala a echilibrului financiar are ca prim obiectiv stabilirea gradului de vulnerabilitate al ntreprinderii n functie de modul de finantare. Modalitatea sea mai relevanta este aceea de comparare a fondului de rulment functional cu nevoia de fond de rulment. Nevoia de fond de rulment este indicatorul cel mai relevant, deoarece reflecta nevoile ciclice neacoperite financiar din resurse temporare si care se rennoiesc permanent n cadrul ciclului de exploatare. Prin urmare rennoirea utilizarilor si a resurselor ciclice confera nevoii de fond de rulment caracterul unei nevoi de finantare permanenta, durabila, desi componentele sale apar ca elemente pe termen scurt n bilant. Partea ramasa nefinantata trebuie sa fie mai mica sau cel mult egala cu fondul de rulment functional, nendeplinirea acestei conditii conducnd la realizarea unui dezechilibru functional care va afecta trezoreria.

Pentru realizarea echilibrului functional este necesar ca fondul de rulment sa acopere nevoile de finantare si nu este suficient sa fie pozitiv. Partea resurselor aciclice (stabile) alocata pentru finantare activelor ciclice se numeste fond de rulment functional sau fond de rulment net global (FRNG). FRNG poate fi calculat: a) Pornind de la pasiv:
FRNG = RESURSE STABILE - ACTIVE STABILE

(RS)

(AS)

FRNG = b) Pornind de la activ:


FRNG = ACTIVE CICLICE - RESURSE CICLICE

(RS)

(AS)

FRNG =

FRNF poate nregistra fluctuatii ca urmare a modificarii resurselor stabile sau a activelor durabile. Prin urmare cresterea FRNG poate fi determinata de: -sporirea resurselor stabile prin: cresterea capitalului social prin noi aporturi ale asociatilor; sporirea profitului net nerepartizat; obtinerea de subventii; sporirea provizioanelor; cresterea datoriilor financiare prin contractarea de noi credite precum si emisiunea de obligatiuni; -reducerea activelor imobilizate prin: vnzarea de active; ncasarea de titluri; diminuarea unor active fara valoare. Reducerea FRNG poate fi generata de: -scaderea resurselor stabile prin: distribuirea de dividende; nregistrarea unor pierderi; reintegrarea subventiilor pentru investitii; anularea provizioanelor; diminuarea amortizarii; rambursarea datoriilor care implica un cost reprezentat de dobnzile si comisioanele platite; reducerea sau anularea diferentelor de conversie pasiv; -cresterea activelor imobilizate brute. Operatiile de exploatare antreneaza formarea nevoii de finantare, dar permit totodata constituirea mijloacelor de finantare. Din confruntarea nevoilor cu mijloacele de finantare se degaja nevoia de finantare a ciclului de exploatare sau nevoia de fond de rulment. Nevoile de finantare generate de ciclul de productie sau nevoile ciclice corespund alocarilor de fonduri pentru constituirea stocurilor si creantelor. n compensarea acestor necesitati de finantare, activitatea ntreprinderii furnizeaza resurse rennoibile pe masura derularii ciclului de exploatare, respectiv resurse ciclice sub forma mprumuturilor primite de la banci si alte investitii financiare. Nevoia de fond de rulment se calculeaza dupa relatia:
NFR = ACTIVE CICLICE - RESURSE CICLICE

O analiza aprofundata a NFR permite delimitarea lui pe 2 componente: nevoia de fond de rulment pentru exploatare (NFRE) si nevoia de fond de rulment din afara exploatarii (NFRAF).
NFR = NFRE + NRFAE

NFRE reprezinta partea activelor ciclice de exploatare care nu este acoperita prin resurse ciclice si care trebuie finantata din resurse durabile ale ntreprinderii.
NFRE = ACTIVE CICLICE DIN EXPLOATARE - RES. CICLICE DIN EXPLOATARE

Elementele legate de exploatare corespund activelor si pasivelor puse n miscare de operatiile de aprovizionare, productie, desfacere. n categoria activelor ciclice se cuprind: stocuri, creante aferente exploatarii, (inclusiv efectele scontate neajunse la scadenta, diferente de conversie activ, cheltuieli nregistrate n avans aferente exploatarii), avansuri facute de ntreprindere cu ocazia unor comenzi catre furnizori. n categoria resurselor ciclice se include: furnizorii, datorii contractate de ntreprindere fata de anumiti clienti care au acordat avansuri pentru comenzile lor n curs, datorii fiscale si sociale legate de exploatare, venituri nregistrate n avans aferente exploatarii, diferente de conversie pasiv. NFRAE reprezinta partea activelor utilizate n afara ciclului de exploatare, care nu sunt finantate cu resurse ciclice, si care trebuie acoperite cu capitaluri permanente.

Elementele care nu sunt legate de exploatare corespund componentelor activului si pasivului care sunt influentate de activitatea curenta a ntreprinderii fara a face parte din ciclul de exploatare.

n categoria activelor ciclice din afara exploatarii se cuprind: creante n afara exploatarii (debitorii diversi asupra carora ntreprinderea a dobndit creante cu ocazia operatiunilor curente, altele dect obiectul principal al activitatii, cum ar fi debitorii din capitalul subscris nevarsat), titluri de plasament, cheltuieli nregistrate n avans din afara exploatarii. Resursele ciclice din afara exploatarii cuprind datorii fiscale si sociale din afara exploatarii cum ar fi datoriile fiscale legate de impozitul pe profit n masura n care ********* acestuia nu e legata de exploatare, datorii fata de furnizorii de echipamente care au acordat credit ntreprinderii pentru o investitie nelegata de exploatare. Marimea NFR depinde de: -natura sectorului de activitate si durata ciclului de exploatare (cu ct ciclul de exploatare este mai lung cu att creste NFR); -nivelul de activitate; -structura expoatarii (ponderea consumurilor provenite de la terti n CA); -durata de rotatie a activelor si pasivelor; -sezonalitatea activitatii; -respectarea termenelor de plata; -selectionarea corespunzatoare a clientilor si furnizorilor; -organizarea si asigurarea gestiunii ntreprinderii. n timp ce componentele NFR sunt legate de activitatea curenta si n special de cea de exploatare, cele ale trezoreriei sunt legate de operatiuni pe termen scurt realizate de ntreprindere.

ntreprinderea solicita mijloace de finantare pe termen scurt de la banci si institutii financiare numite resurse de trezorerie sau trezoreria de pasiv (TP). Dar poate avea disponibilitati n conturile bancare care-i pot permite sa efectueze plasamente financiare dnd o utilizare trezoreriei sale numita trezorerie de activ (TA). Prin compararea trezoreriei de activ cu cea de pasiv se poate determina trezoreria neta care exprima pozitia ntreprinderii asupra operatiunilor sale financiare pe termen scurt:
TN = TA - TP

Trezoreria neta poate nregistra fluctuatii si potr exista urmatoarele situatii: a) Daca TN > 0 (TA>TP), atunci ntreprinderea constituie plasamente lichide fata de partenerii sai financiari pentru o suma care depaseste pe cea a resurselor pe termen scurt de la partenerii financiari. n aceasta situatie ntreprinderea poate sa-si ramburseze datoriile financiare pe termen scurt, ceea ce demonstreaza o reala autonomie financiara. Daca TN < 0 (TA<TP), ntreprinderea este dependenta de resursele financiare pe termen scurt. Lichiditatile sunt insuficiente pentru rambursarea datoriilor pe termen scurt. Trezoreria neta se poate determina si pe baza relatiei:
TN = FRNG - NFR

Daca are loc cresterea capacitatii de productie sau o diversificare a activitatii prin cumpararea de participatii la alte societati, atunci FRNG<NFR. Pentru acoperirea deficitului de fond de rulment se apeleaza la credite pe termen scurt care implica un cost ridicat att n ceea ce priveste rata ridicata a dobnzii, ct si exigibilitatea ridicata a acestora.

Aceasta situatie de deficit de fond de rulment apare n activitatile cu rentabilitate insuficienta. Aceasta relatie ntre FRNG si NFR asigura cel mai bine realizarea obiectivelor financiare de rentabilitate si lichiditate, cresterea capacitatii de plata si asigurarea autonomiei financiare. Evolutia trezoreriei nete la S.C. "CONEX PRAHOVA" S.A. poate fi urmarita n tabelul 4.8.
Tabelul nr. 4.8. Ratele de finantare ANI
Nr. crt. 1 2 3 4 5 6 7

1997/1996 1996 225.91 0 1997 1998 785.051 113.492 -457.546 -344.054 1.129.10 5 1.129.10 5 16.769 +20.33 9 -48.264 -27.925 +11.15 6 +11.15 6 % 92,57% 120,85 % 50,62% 106,58 % 106,58 %

1998/1997 % +575.91 0 -4.352 -368.334 -372.686 +948.59 6 +948.59 6 375,36 % 96,30% 625,51 % 625,51 %

INDICATOR I
FRNG NFRE NFRAE NFR (4=2+3) TA TP TN (7=1-4=56)

209.14 1 117.84 97.505 4 -40.948 -89.212 56.557 169.35 3 169.35 3 28.632 180.50 9 180.50 9

n perioada 1996-1997 Are loc o crestere a TN cu +11.156 mii lei, respectiv cu +6,58%. Aceasta nseamna ca ntreprinderea dispune de o trezorerie ndestulatoare, data de abundenta lichiditatilor care-i permit rambursarea datoriilor.

Sporirea trezoreriei este determinata de cresterea randamentului capitalurilor investite prin folosirea intensiva a imobilizarilor corporale si reducerea nevoii de fond de rulment cu -27.925 mii lei, respectiv cu -49,38%. Scaderea NFR se datoreaza n special diminuarii NFRAE cu -48.264 mii lei, care are semnificatia nu a unei nevoi de finantare, ci a unei capacitati de finantare. Desi are loc o crestere a NFRE cu +20.339 mii lei, respectiv cu +20,85% n special datorita cresterii creantelor, care are semnificatia unui surplus de nevoi temporare n raport cu resursele existente, situatia este justificata datorita politicii de investitii promovata de ntreprindere, care a condus la cresterea nevoii de finantare a ciclului de exploatare. Fondul de rulment nregistreaza o usoara scadere, dar NFR a scazut mai mult conducnd la o crestere a TN ceea ce garanteaza securitatea ntreprinderii si eliminarea riscului de nerambursare a datoriilor si chiar obtinerea unui surplus de lichiditati fara a face mprumuturi. n perioada 1997-1998 Are loc o crestere a TN cu +948.596 mii lei, respectiv cu +525,51% situatie foarte buna mai ales ca rezulta ca urmare a cresterii fondului de rulment cu +575.910 mii lei, respectiv cu +275,36%, ceea ce nseamna ca ntreprinderea dispune de un volum al capitalului permanent care-I permite finantarea activelor imobilizate si a unei parti a activelor circulante si obtine lichiditati excedentare pe care le utilizeaza pentru acoperirea nevoilor de finantare. Are loc o diminuare a NFR cu -372.686 mii lei, att datorita scaderii NFRE cu 4.532 mii lei, respectiv cu -3,7%, ct si a scaderii NFRAE cu -368.334 mii lei, care are semnificatia unui surplus de resurse fata de nevoi.

Adoptarea acestei structuri de finantare a mijloacelor economice a permis realizarea obiectivelor ntreprinderii fara mprumuturi si permitnd cresterea capacitatii de finantare a ntreprinderii. 4.2.3. Analiza echilibrului financiar pe baza tabloului de finantare Avndu-se n vedere ca bilantul contabil prezinta o viziune statica asupra situatiei financiare, iar contul de profit si pierdere prezinta n dinamica activitatea ntreprinderii, pentru prezentarea n dinamica a evolutiei situatiei financiare, teoria si practica contabila si financiara a elaborat tabloul de finantare. Tabloul de finantare se regaseste sub mai multe forme, 2 dintre acestea fiind mai importante: 1. Tabloul de utilizari si resurse 2. Tabloul fluxurilor de trezorerie 1. Tabloul de utilizari si resurse prezinta situatia patrimoniala ntre bilantul de deschidere si bilantul de nchidere a exercitiului financiar sub aspectul pastrarii echilibrului functional. ntocmirea tabloului de utilizari si resurse presupune efectuarea unei distinctii ntre fluxurile patrimoniale, financiare si monetare. Fluxurile patrimoniale nu au obligatoriu o influenta asupra trezoreriei si pot fi clasificate dupa cum urmeaza: -Fluxuri patrimoniale care au o incidenta imediata asupra trezoreriei si se refera la cumpararile si vnzarile cu plata imediata, respectiv ncasarile imediate. Aceste fluxuri sunt fluxuri monetare si fac obiectul tabloului de trezorerie.

-Fluxuri patrimoniale care nu au o incidenta ulterioara asupra trezoreriei si se refera la cumparari si vnzari pe credit. Aceste fluxuri sunt fluxuri financiare care include si fluxurile monetare si fac obiectul tabloului de utilizari si resurse. -Fluxuri patrimoniale care nu au o incidenta nici imediata, nici ulterioara asupra trezoreriei si se refera la amortizari si provizioane. Pentru ntocmirea unui tablou de utilizari si resurse trebuie sa se determine variatiile posturilor bilantiere ntre doua bilanturi succesive, care formeaza o balanta diferentiata sau balanta mutatiilor. Analiza variatiilor din balanta diferentiata scoate n evidenta 4 tipuri de modificari care pot fi interpretate din punct de vedere financiar astfel: a) Cresteri de pasiv care corespund cresterii angajamentelor ntreprinderii. Aceste cresteri corespund unor intrari de fonduri care la nivelul tabloului de utilizari si resurse sunt asimilate resurselor; b) Cresteri de activ care corespund achizitionarilor de bunuri si cresterilor de creante. Acestea sunt consumatoare de fonduri si sunt asimilate utilizarilor; c) Diminuari de activ care corespund intrarilor de fonduri si sunt asimilate resurselor; d) Diminuari de pasiv care corespund diminuarilor de angajamente (diminuari de datorii), care sunt generatoare de iesiri de fonduri si sunt asimilate utilizarilor. Tabloul de finantare cuprinde 2 parti:

Prima parte stabileste modul de realizare a echilibrului structural ntre utilizarile si resursele bilantului functional, adica variatia fondului de rulment net global. Aceasta parte a totalului de finantare evidentiaza modul de finantare si politica de investitii promovata de ntreprindere. FRNG = RESURSE STABILE - UTILIZRI STABILE Aceasta parte a totalului de finantare are urmatoarea structura: UTILIZRI STABILE care includ: - Dividendele distribuite n cursul exercitiului care corespund dividendelor platite pe parcursul exercitiului, respectiv dividendele distribuite reprezentnd repartizari ale exercitiilor precedente; - Achizitionarile de imobilizari care se refera la cresterile de imobilizari la valoarea bruta. Nu sunt luate n calcul cresterile de imobilizari realizate prin reevaluari sau trecerile de la imobilizari n curs la imobilizari n folosinta; - Reducerile de capitaluri proprii care se refera la rambursarile capitalului social catre asociati sau actionari si reducerea capitalului social prin rascumpararea si anularea propriilor actiuni; - Rambursarile de datorii financiare se refera la rambursarile mprumuturilor pe termen mediu si lung. RESURSE STABILE care include: - Capacitatea de autofinantare care reprezinta surplusul financiar degajat de activitatea rentabila a ntreprinderii;

- Cesiunile de imobilizari care cuprind pretul de cesiune al imobilizarilor corporale, necorporale si financiare precum si reducerile de imobilizari financiare prin stingerea creantelor imobilizate si a rambursarii mprumuturilor acordate pe termen mediu si lung; - Cresterile de capital propriu care genereaza un flux financiar (cresterile de capital social prin aportul n bani sau natura a asociatilor sau actionarilor, subventii pentru investitii). Nu se iau n calcul cresterile capitalului social prin operatiuni interne (ncorporarea de rezerve, a diferentelor din reevaluare, ncorporarea primelor de capital, capitalizarea profitului) si prin conversia datoriilor n capital social. Cresterea capitalului social este luata n calcul numai n limita capitalului social subscris si varsat. - Cresterile de datorii financiare care se refera la datoriile financiare pe termen mediu si lung contractate de ntreprindere n cursul exercitiului. Nu sunt luate n calcul creditele pe termen scurt (credite de trezorerie). Partea a II-a a tabloului de utilizari si resurse evidentiaza variatia fondului de rulment net global, ca urmare a modificarii elementelor ce intra n componenta activelor circulante si a datoriilor pe termen scurt, variatia ce are profunde incidente asupra realizarii echilibrului financiar. Aceasta parte arata modul n care fondul de rulment a fost utilizat pentru acoperirea necesitatilor de finantare asigurnd pe de o parte echilibrul functional ntre utilizari si resurse si echilibrul monetar ntre ncasari si plati evidentiat prin trezoreria neta.
FRNG = ACTIVE CIRCULANTE - DATORII PE TERMEN SCURT

Activele circulante includ si activele de trezorerie, iar datoriile pe termen scurt includ si pasivele de trezorerie. 2. Tabloul fluxurilor de trezorerie permite aprecierea gradului de independenta al ntreprinderii n gestionarea lichiditatilor sale care are un impact hotartor asupra "sanatatii" sale financiare. Avantajul acestui tablou n comparatie cu tabloul de utilizari si resurse este acela ca permite evidentierea influentelor pe care le au fenomenele de stocaj si a consecintelor generate de decalajele existente ntre ncasari si plati. Tabloul fluxurilor de trezorerie arata modul n care este utilizata trezoreria de care dispune ntreprinderea ca urmare a activitatii desfasurate dupa deducerea prelevarilor obligatorii, n special pentru finantarea investitiilor. Principalele componente ale acestui tablou sunt: Excedentul de trezorerie global care se determina ca diferenta ntre excedentul brut global (EBG) si NFR.
ETG = EBG - NFR, unde

EBG = EBE +Alte venituri din exploatare -Alte cheltuieli de exploatare +Venituri financiare ncasabile +Alte venituri exceptionale ncasabile -Alte cheltuieli exceptionale platibile

NOT*: Nu se ia n calcul pretul de cesiune al imobilizarilor. EBG se deosebeste de CAF prin aceea ca nu se iau n calcul cheltuielile financiare si impozitul pe profit deoarece sunt considerate prelevari obligatorii. Dupa cum se observa ETG nu este influentat de structura financiara, de impozitul pe profit, de politica de distribuire de dividende ceea ce pune n evidenta capacitatea ntreprinderii de a obtine lichiditati fara sa fie influentata de politica financiara sau fiscala. ETG depinde de nivelul de dezvoltare si rentabilitatea ntreprinderii, precum si de structura NFR. Trebuie sa fie suficient pentru a face fata scadentelor n mod continuu, iar ntreprinderea sa-si autofinanteze investitiile interne si externe (n active financiare). Fluxul de trezorerie disponibil (FTD) exprima fluxurile de lichiditati ramase efectiv la dispozitia ntreprinderii dupa efectuarea cheltuielilor referitoare la dobnzi, impozit pe profit, dividende, si rambursarea mprumuturilor financiare si care influenteaza deciziile de actiuni. Daca FTD este negativ, atunci ntreprinderea este expusa riscului de a nu face fata prelevarilor obligatorii si frneaza investitiile. Daca FTD este pozitiv, ntreprinderea poate face fata prelevarilor obligatorii si poate autofinanta activitatea investitionala. Aportul de resurse stabile reflecta sursele de finantare care pot proveni din aporturile asociatilor ca sursa interna sau din creditele de trezorerie ca sursa externa. Variatia trezoreriei reflecta daca ntreprinderea a acumulat lichiditati sau si-a diminuat ndatorarea. Marimea acesteia depinde de rentabilitatea ntreprinderii, de costul resurselor externe, de riscul asumat pentru acoperirea nevoilor.

ntocmirea acestui tablou porneste de la EBE si nu de la CAF deoarece aceasta are unele inconveniente: -CAF este doar un surplus de lichiditati deoarece nu ia n considerare decalajul de plata. Ea nu devine un flux disponibile de trezorerie dect dupa ncasarea veniturilor si plata cheltuielilor. CAF nu e integral disponibila pentru finantarea ntreprinderii deoarece o parte a beneficiului e distribuita sub forma de dividende. -CAF contine att elemente ce caracterizeaza activitatea de exploatare si care permit calculul EBE, ct si elemente din afara exploatarii cu caracter variabil (impozite, cheltuieli financiare, elemente exceptionale). De aceea nu permite sa se aprecieze profitabilitatea sau rentabilitatea activitatii. -CAF este influentata de politicile contabile si fiscale fiind determinata dupa impozitarea profitului. CAF apare ca o sursa stabila care permite finantarea investitiilor, rambursarea mprumuturilor financiare contractate si plata dividendelor reprezentnd o alocare definitiva de fonduri. Pentru stabilirea corelatiei dintre CAF si EBE calculam CAF pornind de la EBE.
Tabelul nr. 4.9. Calculul CAF pornind de la metoda deductiva
Nr. crt. 1 2 3 4 5

ANI INDICATORI
Vnzari de marfuri Costul marfurilor vndute MARJA COMERCIAL (3=1+2) Productia exercitiului Consumuri provenite de la terti

1996 165.560 122.881 42.679 2.501.999 1.415.890

1997 161.455 124.606 36.849 3.982.071 2.250.030

1998 328.923 243.428 85.495 8.188.918 4.338.960

6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18

VALOAREA ADUGAT (6=3+4-5) Subventii de exploatare Cheltuieli cu personalul Impozite, taxe si varsaminte EBE (10=6+7-8-9) + Alte venituri din exploatare - Alte cheltuieli de exploatare + Venituri financiare
1) 2) 3)

1.128.788 903.963 25.058 199.767 40.062 4.583 25.265 150 2078 2496 85.060 174.883

1.768.890 1.292.532 24.443 451.915 14.826 724 34.022 1.203 5.788 159.032 336.422

3.935.453 2.077.805 44.869 1.812.779 25.580 66.397 12.140 461.984 474.715 980.197

- Cheltuieli financiare

+ Venituri exceptionale

- Cheltuieli exceptionale 4) - Impozit pe profit CAF

NOT:

1) Fara venituri din provizioane 2) Fara amortizari si provizioane calculate 3) Fara venituri din cesiunea imobilizarilor Fara reluari asupra provizioanelor exceptionale Fara cote parti din subventii pentru investitii virate asupra rezultatului net al exercitiului 4) Fara valoarea contabila a imobilizarilor cedate Fara amortizari si provizioane calculate

La SC CONEX PRAHOVA SA tabloul de utilizari si resurse se prezinta n tabelele 4.10. si 4.11. Perioada 1996-1997

Tabelul nr. 4.10. Tabloul de utilizari si resurse Nr. UTILIZRI Suma RESURSE crt. 85.605 CAF 1 Distribuiri de dividende Achizitionari de active Cesiuni de active imobilizate 312.681 2 imobilizate din care : din care: -imobilizari necorporale -imobilizari necorporale 3 -imobilizari corporale 303.684 -imobilizari corporale 4 -imobilizari financiare 8.996 -imobilizari financiare 5 Cresteri de capital propriu din 6 Reduceri de capital propriu care: -cresteri de capital social 7 -cresterea altor capitaluri 8 proprii Rambursarea datoriilor 9 Cresterea datoriilor financiare financiare 398.286 TOTAL RESURSE 10 TOTAL UTILIZRI 11 FRNG (Utilizare neta) Variatia activelor ciclice 292.253 12 aferente exploatarii din care: -var. stocurilor 13 -var. creantelor af. 292.253 14 exploatarii -var. cheltuielilor nreg n avans aferente 15 exploatarii Variatia surselor ciclice af. expl. 16 din care: -var. furnizorilor 17 -var. datoriilor fiscale 18 -var. altor datorii af. 19 exploat. -var. veniturilor nreg. n avans aferente 20 exploatarii 292.253 21 TOTAL (21=12+16) 26.609 22 NFRE (reducere) Var. activelor ciclicedin afara 23 expl. Var. surselor ciclice din afara 24 expl. din care: -var. datoriilor din afara 25 Suma 336.422 45.090 45.090 5 5 381.517 16.769 57.245 46.965 10.280 261.617 34.047 169.070 11.533 19 271.914 48.264 48.264

26 27 28 29 30 31 32 33 34

expl. -var. veniturilor nreg n avans din afara exploatarii TOTAL (27=23+24) NFRAE (reducere) NFR (29= 22+28) TA -variatia disponibilitatilor TP -variatia creditelor pe t.scurt TN (34=30-32=11-29)

48.264 27.925 11.156 11.156 11.156

Perioada 1997-1998
Tabelul nr. 4.11. Tabloul de utilizari si resurse Nr. UTILIZRI crt. 1 Distribuiri de dividende Achizitionari de active 2 imobilizate din care : -imobilizari necorporale 3 -imobilizari corporale 4 -imobilizari financiare 5 6 7 8 9 10 11 12 13 Suma RESURSE Suma

456.025 CAF 980.197 Cesiuni de active imobilizate 448.995 500.733 din care: -imobilizari necorporale 275.230 -imobilizari corporale 468.410 173.765 -imobilizari financiare 32.323 Cresteri de capital propriu Reduceri de capital propriu din care: -cresteri de capital social -cresterea altor capitaluri proprii Rambursarea datoriilor Cresterea datoriilor financiare financiare 905.020 TOTAL RESURSE 1.480.930 TOTAL UTILIZRI 575.910 FRNG (Resursa neta) Variatia activelor ciclice 834.549 1.189 aferente exploatarii din care: -var. stocurilor 572.436 -

14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31 32 33 34

-var. creantelor af. exploatarii -var. cheltuielilor nreg n avans aferente exploatarii Variatia surselor ciclice af. expl. din care: -var. furnizorilor -var. datoriilor fiscale -var. altor datorii af. exploat. -var. veniturilor nreg. n avans aferente exploatarii TOTAL (21=12+16) NFRE Var. activelor ciclicedin afara expl. Var. surselor ciclice din afara expl. din care: -var. datoriilor din afara expl. -var. veniturilor nreg n avans din afara exploatarii TOTAL (27=23+24)

262.113 600

1.189 1.208.732 480.951 59.357 298.004

600 835.149 374.772 368.334 368.334 NFRAE

839.501 368.334 -

372.686 NFR (29= 22+28) 948.596 TA -variatia 948.596 disponibilitatilor TP -variatia creditelor pe t.scurt 948.596 TN (34=30-32=11-29)

n perioada 1996-1997, marimea CAF permite plata integrala a dividendelor n suma de 85.605 mii lei, dar finantarea numai partiala a investitiilor pentru suma de 250,817 mii lei, respectiv n proportie de 80,21%. Resursele interne proprii provenite din vnzarea activelor imobilizate n suma de 45.090 mii lei sunt insuficiente pentru finantarea investitiilor interne pentru diferenta

ramasa de 61.864 mii lei, contributia la finantare fiind 72,88%. De aceea ntreprinderea face apel la resurse externe provenind din aporturile aduse de catre asociati sau actionari la capitalul social n suma de 5 mii lei care se dovedesc insuficiente pentru finantarea nevoilor stabile. Cu toate acestea ntreprinderea nu recurge la mprumuturi pentru a-si completa resursele de care are nevoie. Nerecurgerea la mprumuturi este o politica a ntreprinderii, deoarece tinnd cont de relatia ncasare-plata si de faptul ca orice credit primit implica un cost suplimentar dat de rata dobnzii, ar putea influenta trezoreria n sens negativ. Resursele efective ale ntreprinderii n suma de 381.517 mii lei nu pot acoperi nevoile acesteia n suma de 398.286 mii lei dect n proportie de 95,78%, ceea ce conduce la o diminuare a FRNG cu -16.769 mii lei. Echilibrul financiar nu este afectat deoarece scaderea mai rapida a NFR cu -27.295 mii lei, o compenseaza pe cea a FRNG cu -16.769 mii lei ducnd la cresterea TN cu +11.157 mii lei sugernd independenta ntreprinderii n gestionarea lichiditatilor sale. n perioada 1997-1998, echilibrul financiar este si mai bine asigurat. CAF n suma de 980.197 mii lei permite distribuirea integrala a dividendelor, precum si realizarea de investitii pentru suma de 448.995 mii lei, rezultnd chiar un surplus de 75.177 mii lei. Mai concret cresc posibilitatile ntreprinderii de a-si remunera actionarii si creditorii care si-au asumat un risc investind n ntreprindere, dar rata de remunerare a capitalului propriu fiind ridicata, actionarii au lasat o parte din profitul lor la dispozitia ntreprinderii asigurnd mijloacele de crestere. Sumele obtinute din cesiunea activelor imobilizate n valoare de 500.733 mii lei, mpreuna cu plusul de 75.177 mii lei reprezinta o crestere a resurselor aflate la dispozitia

ntreprinderii pentru acoperirea nevoilor de 905.910 mii lei si au condus la sporirea FRNG cu +575.910 mii lei. Aceasta situatie este pozitiva pentru ntreprindere mai ales ca NFR scade cu 372.686 mii lei si se obtine o crestere a trezoreriei cu +948.596 mii lei. Reducerea pe ansamblu a NFR se datoreaza n special reducerii NFRE cu -374.772 mii lei ceea ce nseamna o crestere a resurselor de finantare, iar TN pozitiva atenueaza cresterea NFRAE cu +2086 mii lei determinnd o economie de resurse. Resursele de finantare suficiente fac ca ntreprinderea sa nu mai angajeze credite pe termen scurt pentru asigurarea echilibrului functional. La S.C. "CONEX PRAHOVA" S.A. tabloul fluxurilor de trezorerie se prezinta n tabelul 4.12.
Tabelul nr. 4.12. Tabloul fluxurilor de trezorerie Nr. crt. 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 PERIOADA INDICATORI EBE Alte venituri pentru exploatare Alte cheltuieli pentru exploatare Venituri financiare Venituri exceptionale Cheltuieli exceptionale Excedentul brut global (7=1+2-3+4+5-6) NFR EXCEDENT DE TREZORERIE GLOBAL Cheltuieli financiare Impozit pe profit Dividende platite n cursul exercitiului Rambursari de mprumuturi financiare FLUX DE TREZORERIE DISPONIBIL (14=910-11-12-13) Achizitionari de active imobilizate Subventii pentru investitii primite 1997/1996 451.915 14.826 724 34.022 1.203 5.788 495.454 -27.925 523.379 159.032 85.605 278.742 312.681 1998/1997 1.812.779 25.580 66.397 12.140 461.984 1.454.912 -372.686 1.827.595 474.715 456.025 896.858 448.995 -

17 18 19 20 21 22 23 24 25

Variatia altor imobilizari din afara exploatarii Cesiuni de active imobilizate INVESTIII NETE (19=15-16+17-18) Cresterea sau reducerea capitalului mprumuturi financiare APORTURI DE RESURSE STABILE (22=20+21) Variatia disponibilitatilor Variatia creditelor pe termen scurt VARIAIA TREZORERIEI (25=14+22-19=23-24)

45.090 267.591 5 5 11.156 11.156

500.733 -51.738 948.596 948.596S

n perioada 1996-1997 se obtine un excedent de trezorerie global de 523.379 mii lei suficient pentru plata dividendelor de 86.605 mii lei si a impozitului pe profit de 159.032 mii lei. Dupa plata acestor prelevari obligatorii se obtine un flux de trezorerie disponibila de 278.742 mii lei, dar care este insuficienta pentru finantarea investitiilor dect n proportie de 89,14%. De aceea ntreprinderea si procura resurse prin cesionarea activelor imobilizate n suma de 45.090 mii lei, dar si de la asociatii sai pentru suma de 5 mii lei, reprezentnd aport la capitalul social care reprezinta aport de resurse stabile. Aceste resurse permit finantarea investitiilor nete n suma de 267.591 mii lei si obtinerea unei cresteri a trezoreriei nete cu 11.156 mii lei. n perioada 1997-1998 se obtine un excedent de trezorerie global de 1.827.596 mii lei suficient de mare ca dupa plata impozitului pe profit de 474.715 mii lei si a dividendelor de 456.025 mii lei sa se obtina un flux de trezorerie disponibila de 896.858 mii lei. Acesta este suficient pentru finantarea n ntregime a investitiilor pentru suma de 448.995 mii lei. De aceea ntreprinderea nu recurge nici la credite bancare si nici la aporturi din partea asociatilor pentru obtinerea de resurse de finantare. Trezoreria creste cu 948.596 mii lei ceea ce nseamna ca ntreprinderea dispune de lichiditati abundente si, deci, de o reala autonomie financiara. n urma analizei efectuate se constata ca ntreprinderea nu se confrunta cu dificultati financiare, dar prima masura ce trebuie luata este daca nu eliminarea, macar limitarea datoriilor, deoarece o crestere continua a lor va ameninta stabilitatea ntreprinderii si n ctiva ani poate fi declarata insolvabila si poate fi lichidata.