Diagnosticul Financiar Si Al Indicatorilor Bursieri TERAPLAST

UNIVERSITATEA DE VEST ”VASILE GOLDIŞ” ARAD
FACULTATEA DE ŞTIINŢE ECONOMICE,

INFORMATICĂ ŞI INGINERIE
SPECIALIZAREA ADMINISTRAREA AFACERILOR
LUCRARE DE LICENŢĂ
Coordonator Ştiinţific:
Conf. univ. dr. ec. Luminiţa PĂIUŞAN
Absolvent :
2017
UNIVERSITATEA DE VEST ”VASILE GOLDIŞ” ARAD
FACULTATEA DE ŞTIINŢE ECONOMICE,
INFORMATICĂ ŞI INGINERIE
SPECIALIZAREA ADMINISTRAREA AFACERILOR
DIAGNOSTICUL FINANCIAR ŞI AL
INDICATORILOR BURSIERI PENTRU O
FIRMĂ
SC TERAPLAST SA BISTRIŢA
Coordonator Ştiinţific:
Conf. univ. dr. ec. Luminiţa PĂIUŞAN
Absolvent :
2017
Diagnosticul financiar şi al indicatorilor bursieri pentru o firmă
CUPRINS
INTRODUCERE 6
A. CONCEPTE TEORETICE 7
I. Diagnosticul financiar 7
1. Conceptul de diagnostic 7
1.1. Definirea termenului de diagnostic 7
1.2. Fazele diagnosticului firmei 7
1.3. Formele diagnosticului firmei 7
1.4. Raportul diagnosticului firmei 8
2. Surse de informaţii 8
2.1. Contul de profit şi pierdere 9
2.2. Situaţia modificărilor capitalului propriu 9
2.3. Situaţia fluxurilor de trezorerie 9
2.4. Bilanţul firmei 9
II. Noţiuni teoretice despre rentabilitate şi risc 12
1. Rentabilitatea unei activităţi 12
1.2. Analiza rentabilităţii comerciale 12
1.3. Analiza rentabilităţii financiare 12
1.4. Analiza rentabilităţii economice 13
2. Riscul unei activităţi 13
2.1. Analiza variabilităţii rezultatelor 13
2.2. Riscul de faliment 14
III. Noţiuni teoretice despre indicatori bursieri 17
1. Dividendele 17
2. Preţul acţiunii 17
3. Indicatorul randamentul dividendului – DY 17
4. Indicatorul câştig pe acţiune – EPS 18
5. Indicatorul preţ pe acţiune raportat la câştigul unitar – PER 18
6. Indicatorul preţ pe acţiune raportat la valoarea contabilă unitară 18
7. Capitalizarea bursieră a societăţii 18
8. Evaluarea activelor societăţii utlizând capitalizarea bursieră 18
B. STUDIU DE CAZ 20
I. TERAPLAST SA Bistriţa – Informaţii firmă 20
1. Scurt istoric al TERAPLAST SA Bistriţa 20
2. Structura acţionariatului TERAPLAST SA Bistriţa 20
3. Principalele produse la TERAPLAST SA Bistriţa 21
UVVG - 2017 3
II. Analiza structurii financiare a firmei 23

1. Analiza structurii activului 23
2. Analiza structurii pasivului 23
III. Analiza echilibrului financiar al firmei 24
1. Analiza fondului de rulment net 24
2. Analiza necesarului de fondul de rulment 25
3. Analiza trezoreriei nete 26
4. Analiza echilibrului financiar prin ratele de finanţare 26
5. Analiza echilibrului financiar prin valoarea patrimonială netă 28
IV. Analiza soldurilor intermediare de gestiune 28
1. Analiza marjei comerciale 28
2. Analiza cifrei de afaceri 29
3. Analiza valorii adăugate 30
4. Analiza excedentului brut din exploatare 31
5. Analiza rezultatului brut al exploatării 32
6. Analiza rezultatului brut al exerciţiului 32
V. Ratele de rotaţie 33
1. Rate de rotaţie ale capitalurilor 33
2. Rate de rotaţie ale activelor 34
3. Rate de rotaţie ale stocurilor 35
4. Rate de rotaţie ale creanţelor 35
5. Rate de rotaţie ale furnizorilor 36
VI. Solvabilitatea 36
VII. Lichiditatea 37
VIII. Analiza randamentului financiar al firmei 39
1. Analiza rentabilităţii comerciale 39
2. Analiza rentabilităţii financiare 39
3. Analiza rentabilităţii economice 39
IX. Analiza riscurilor firmei 40
1. Analiza riscului de exploatare 40
2. Analiza riscului financiar 40
3. Analiza riscului de faliment 40
X. Analiza indicatorilor bursieri 43
1. Dividendele 43
2. Preţul acţiunii 44
3. Indicatorul randamentul dividendului - DY 44
4. Indicatorul câştig pe acţiune - EPS 44
UVVG - 2017 4
5. Indicatorul preţ pe acţiune raportat la câştigul unitar - PER 45

6. Indicatorul preţ pe acţiune raportat la valoarea contabilă unitară 45
7. Capitalizarea bursieră a societăţii 46
8. Evaluarea activelor societăţii utlizând capitalizarea bursieră 47
XI. Concluzii 47
ANEXE 51
Lista cu figurile, tabelele şi graficele din lucrare 52
Bibliografie 54
UVVG - 2017 5
INTRODUCERE
Tema pe care am ales-o pentru lucarea de licenţă este realizarea unui diagnostic financiar utilizând
şi indicatorii bursieri. Am încercat sa identific în ce măsură valoarea de piaţă a unei firme reflectată
concluziile care rezultă în urma diagnosticului financiar,
Lucrarea prezintă unele concepte da bază despre diagnosticul financiar, considerente despre
noţiunile de rentabilitate, lichiditate, solvabilitate, despre risc. Am prezentat principalii indicatori
bursieri, pornind de la dividende, preţ al acţiunii, capitalizare bursieră, câştig pe acţiune, PER. Am
utilizat şi doi indicatori care permit evaluarea firmei utilizând capitalizarea bursieră pentru a
determina în ce măsură piaţa recunoaşte performanţele financiare al firmei. Astfel am determinat
care este preţul pe care un investitor este dispus să-l plătească pentru a achiziţiona activele
societăţii, respectiv valoarea plătită pentru active în valoare de 1 leu. Al doilea indicator se referă la
preţul plătit pentru a achiziţiona 1 leu din valoare contabilă a firmei, am utilizt indicatorul preţ pe
valoare contabilă unitară.
Pentru a verifica şi în practică conceptele teoretice în partea a doua a lucrării am analizat evoluţia
societăţii TERAPLAST SA din Bistriţa, societate listată la Bursa de Valori Bucureşti, începând cu
anul 2008. Am calculat şi interpretat valorile obţinute pentru indicatorii financiari, am determinat
valorile pentru indicatorii bursieri şi am analizat din punct de vedere al modului în care piaţă de
capital recunoaşte prin preţul acţiunii performanţele financiare ale TERAPLAST SA din Bistriţa.
La finalul lucrării am prezentat concluziile diagnosticului financiar şi valorile indicatorilor bursieri

în cazul firmei TERAPLAST SA Bistriţa
UVVG - 2017 6
A. CONCEPTE TEORETICE
I. Diagnosticul financiar
1. Conceptul de diagnostic
1.1. Definirea termenului de diagnostic
Termenul provine din grecescul „diagnostikos” care semnifică „apt de a discerne”; frecvent utilizat
în medicină, diagnosticul constă în recunoaşterea unei maladii pe baza simptomelor; se recomandă a
fi realizat în mod preventiv şi repetitiv pentru a depista riscurile apariţiei maladiilor. (Luminița
Păiușan, Suport de curs, UVVG, FSEII, 2016).
1.2. Fazele diagnosticului firmei
Faza 1: Cunoaşterea generală a firmei şi a mediului său de afaceri

 Informaţii generale despre firmă;
 Informaţii privind rezultatele de ansamblu ale firmei;
 Informaţii privind resursele materiale, financiare, umane;
 Informaţii privind relaţiile firmei cu mediul său extern.
Faza 2: Diagnosticul propriu-zis (analiza statică a punctelor forte şi a punctelor slabe)

Diagnosticul global al firmei; Diagnosticul funcţional al firmei:
 Mediul tehnic şi tehnologic-Funcţia tehnică-Productivitatea
 Mediul concurenţial-Funcţia comercială-Competitivitate
 Mediul financiar-Funcţia financiară-Fiabilitate
 Mediul social-Funcţia de personal-Competenţă
 Mediul social-politic-Calitatea managementului-Performanţă
Diagnosticul expres a unor aspecte punctuale din activitatea firmei. (Luminița Păiușan, Suport de
curs, UVVG, FSEII, 2016).
Faza 3: Diagnosticul strategic (analiza previzională a oportunităţilor şi riscurilor)

Diagnosticul firmei comportă trei dimensiuni:
 una cognitivă (descriptivă ), care rezultă din aplicarea propriu-zisă a metodelor, tehnicilor
şi procedelor specifice diagnosticului;
 una explicativă, care derivă din judecăţile şi interpretările efectuate asupra
rezultatelor analizei diagnostic;
 una predictivă, care constă în formularea măsurilor de redresare a activităţii firmei,
identificarea oportunităţilor şi schiţarea opţiunilor sale strategice.
1.3. Formele diagnosticului firmei
1.După obiectul diagnosticului poate fi:

 diagnostic global (aprofundat) analizează firmăa dintr-o perspectivă globală, avându-se
în vedere atât activitatea trecută şi curentă, cât şi aspectele de ordin strategic;
 diagnostic parţial (funcţional şi expres) - analizează evoluţia unor aspecte particulare:
diagnostic funcţional – este un diagnostic specializat pe funcţiile firmei (tehnic şi de
producţie, comercial, financiar-contabil, social, organizatoric şi managerial);
UVVG - 2017 7
 diagnostic expres (de urgenţă) - intervine când urgenţa şi gravitatea unor aspecte
dinactivitatea firmei nu permit aşteptarea rezultatelor unui diagnostic global (ex:
costurile,calitatea produselor, aprovizionarea tehnico-materială, trezoreria)
 diagnostic strategic - este o etapă esenţială în fundamentarea strategiei oricărei firme,
care genereaze argumentele necesare pentru alegerea celor mai potrivite opţiuni
strategice. Analiza SWOT (Strenghts Weaknesses Opportunities Threats) este o formă a
diagnosticului strategic. Analiza SWOT oferă posibilitatea de a identifica acei factori
interni şi externi („factori strategici”) care vor avea impact semnificativ şi pe termen
lung asupra obiectivelor firmei. Analiza SWOT este o metodă intuitivă de organizare a
informaţiilor derivate din analiza diagnostic, pe care le grupează în:
o puncte forte : factori care fac ca o firmă să fie competitivă;
o puncte slabe : vulnerabilităţi care împiedică firma să-şi realizeze obiectivele;
o oportunităţi : situaţii, prezente sau viitoare, favorabile;
o ameninţări : situaţii nefavorabile, tendinţe sau schimbări iminente;
(Luminița Păiușan, Suport de curs, UVVG, FSEII, 2016).
Obiectivele diagnosticului financiar-contabil sunt:

 analiza creşterii şi a performanţelor economico-financiare ale firmei;
 analiza poziţiei financiare a firmei;
 analiza previzională a riscului.
1.4. Raportul diagnosticului firmei
Întregul efort de diagnosticare a firmei se sintetizează în raportul diagnosticului. Raportul de

diagnostic reprezintă un document care se prezintă în formă scrisă şi care va fi consultat, în timp, de
numeroase persoane, fapt pentru care este important ca acesta să fie minuţios pregătit, astfel încât să
aibă o formă de prezentare clară şi să respecte anumite reguli de fond.
Reguli de formă :
 redactarea sintetică şi claritatea exprimării;
 necesitatea anexării de documente, tabele, diagrame, reprezentări grafice care ar putea
facilita înţelegerea rezultatelor diagnosticului şi ar putea susţine propunerile formulate.
Prezentarea recomandărilor în raportul diagnostic trebuie să fie însoţită de:
 descrierea mijloacelor materiale, financiare, umane necesare pentru transpunerea practică a
recomandărilor propuse;
 definirea unui calendar şi a unui program de acţiune în timp, în funcţie de urgenţa şi
importanţa măsurilor recomandate a fi realizate;
 definirea sarcinilor şi responsabilităţilor în materie de execuţie, coordonare şi control;
 stabilirea bugetului pe care îl presupune realizarea practică a recomandărilor;
 definirea indicatorilor de rezultat ce vor face obiectul controlului.
Raportul diagnosticului, redactat după toate aceste exigenţe, va fi prezentat de analist echipei
manageriale pentru a fi studiat şi pentru ca aceasta să-şi prezinte punctul de vedere precizând, dacă
este cazul, în ce măsură echipa managerială este în dezacord cu recomandările formulate. (Luminița
2. Surse de informaţii
Informaţiile necesare pentru realizarea diagnosticului financiar au ca sursă bilanţul contabil, contul
de profit şi pierderi, precum şi orice alte informaţii publice sau elemente furnizate de către un agent
economic
UVVG - 2017 8
2.1. Contul de profit şi pierdere
Contul de profit şi pierdere prezintă modul de formare a rezultatului exerciţiului (profit/pierdere), ca

sinteză a ajustărilor parţiale sau totale între diferite tipuri de venituri şi cheltuieli, generate de
activităţile care au loc în firmă pe durata unui exerciţiu financiar. Rezultatul din exploatare măsoară
performanţele realizate de firmă din activităţile de producţie şi comercializare, fiind independent de
politica financiară, politica de dividend, politica fiscală.
2.2. Situaţia modificărilor capitalului propriu
Imaginea despre performanţa firmei, oferită de Contul de profit şi pierdere, este incompletă dacă nu
se completează cu informaţia din Situaţia modificărilor capitalului propriu. Din acest motiv a apărut
conceptul de rezultat economic (comprehensive income), el măsoară performanţa „lărgită” a firmei,
incluzând: pe lângă rezultatul contabil, toate variaţiile activului net, cu excepţia celor din
tranzacţiile cu acţionarii (aporturi de capital, dividende etc.). (Vintilă Georgeta, Gestiunea
financiara a intreprinderii , Editura didactica si pedagogica, Bucureşti, 2010 ).
2.3. Situaţia fluxurilor de trezorerie
Raţiunile întocmirii Situaţiei fluxurilor de trezorerie:

 situaţiile financiare sunt întocmite conform contabilităţii de angajament şi în baza
principiului independenţei exerciţiului.
 rezultatul exerciţiului, reflectat în Contul de profit şi pierdere, este afectat de o serie de
convenţii contabile (de exemplu, regimul de calcul al amortizării) şi nu exprimă performanţa
reală a firmei: Situaţia fluxurilor de trezorerie exprima „realităţi neconvenţionale”, deoarece
nu ia în calculveniturile şi cheltuielile de exploatare considerate “calculate”, care nu
generează încasări şi plăţi înexerciţiul analizat (cheltuieli cu amortizarea şi provizioanele,
venituri din provizioane, venituri dinsubvenţii pentru investiţii etc.).
 în condiţii de sublichiditate, analiza fluxurilor de trezorerie devine prioritară analizei
rezultatelor:
Metodele de determinare a fluxurilor de trezorerie :

 Metoda directă operează numai cu informaţii de tip încasări şi plăţi: fluxurile de trezorerie
aferente celor trei activităţi se calculează ca diferenţă între încasările şi plăţile efective ce
corespund evenimentelor care s-au produs în firmă, pe durata unui exerciţiu financiar.
Metoda directă este agreată de investitori deoarece este punctul de plecare în
realizarea previziunilor asupra cash-flow-urilor, în vederea stabilirii valorii firmei.
 Metoda indirectă preferată de managerii care nu doresc să prezinte utilizatorilor externi
imaginea reală despre lichiditatea şi solvabilitatea firmei lor.
Metoda indirectă determină fluxurile de trezorerie din activităţile de exploatare cu ajutorul

informaţiilor din contabilitatea de angajament (Contul de profit şi pierdere, Bilanţ), iar fluxurile de
investiţii şi finanţare utilizând informaţii de tip încasări şi plaţi. (Vintilă Georgeta, Gestiunea
financiara a intreprinderii , Editura didactica si pedagogica, Bucureşti, 2010 ).
Fluxul de trezorerie net se poate calcula ca diferenţă între trezoreria şi echivalentele de trezorerie de
la sfârşitul (TN1) şi de la începutul (TN0) exerciţiului financiar.
2.4. Bilanţul firmei
Bilanţul se bazează pe ecuaţia fundamentală: Active – Datorii = Capitaluri proprii
UVVG - 2017 9
Posturile de activ sunt grupate după natură şi lichiditate (în ordinea crescătoare a lichidităţiilor) în
active imobilizate şi active circulante. Clasificarea datoriilor în bilanţ se face după natură şi
exigibilitate (în ordinea descrescătoare aexigibilităţii lor) în datorii care devin exigibile într-o
perioadă mai mică de un an şi datorii cu scadenţă mai mare de un an. (Luminița Păiușan, Suport de
Bilanţul se întocmeşte la finele fiecărei perioade de gestiune şi este structurat pe elemente de activ
şi pe elemente de pasiv. Elementele de activ sunt ordonate după gradul lor de lichiditate, cele cu
lichiditatea cea mai mare situându-se la finele activului. Elementele de pasiv sunt ordonate la rândul
lor după gradul de exigibilitate, momentul la care acestea devin scadente. Partea superioară a
pasivului este formată din elemente cu grad mic de exigibilitate, capitalurile proprii, iar partea
inferioară a pasivului este formată din elemente cu grad ridicat de exigibilitate.
Ratele de rotaţie furnizează informaţiile calitative cele mai bogate însemnificaţii pentru analiza
bilanţului. Aceste rate exprimă de fapt ritmul în care diferite elemente ale bilanţului sunt reînnoite,
în cadrul activităţii curente a firmei. (Luminița Păiușan, Suport de curs, UVVG, FSEII, 2016).
Ratele de rotaţie ale stocurilor
Stocurile sunt supuse unei constante reînnoiri, datorită efectuluiconjugat al operaţiunilor de

aprovizionare, producţie şi vânzare. Pentru o firmă din comerţ, de exemplu, aprovizionarea permite
obţinerea de mărfuri care alimentează stocurile, în timp ce vânzările exprimă o consumare a
stocurilor constituite. Este deci, o legătură între cele două fluxuri, de aprovizionare şi de vânzare
care asigură rotaţia stocurilor. Pentru o firmă de producţie, ciclul de activitate este mai complex. O
unitate de acest fel achiziţionează materii prime, materiale, combustibili, semifabricate şi altele şi le
transformă în produse finite. (Cuzman Ioan, Păiușan Luminița, Analiza financiară a
întreprinderilor industriale – studii de caz, “Vasile Goldiş University Press”, Arad, 2007)
Cifra de afaceri Stocuri

Nr rotatii  Durata  365 
Stocuri Cifra de afaceri
Ratele de rotaţie ale activelor circulante
Activele circulante asigură funcţionarea firmei pe fiecare ciclu de producţie. Rotaţia activelor
circulante se referă la viteza cu care acestea se transformă în venituri prin vânzarea producţiei sau a
mărfurilor. (Cuzman Ioan, Păiușan Luminița, Analiza financiară a întreprinderilor industriale –
studii de caz, “Vasile Goldiş University Press”, Arad, 2007)
Venituri totale Active circulante

Active circulante Venituri totale
Ratele de rotaţie ale creanţelor
O parte importantă a activelor circulante, urmărită cu interes de managementul financiar o

reprezintă creanţele. Din acest motiv se urmăreşte viteza de rotaţie a creanţelor. Această viteză
indică capacitatea firmei de a recupera creanţele. O valoare cât mai ridicată a acestui indicator va
reliefa osituaţie favorabilă. (Cuzman Ioan, Păiușan Luminița, Analiza financiară a întreprinderilor
industriale – studii de caz, “Vasile Goldiş University Press”, Arad, 2007)
UVVG - 2017 10
Cifra de afaceri Creante

Creante Cifra de afaceri
Ratele de rotaţie ale datoriilor
Rotaţia datoriilor faţă de furnizori arată cât din consumul de la terţi revine la un leu datorii, sau în ce
măsura producţia este realizată pe seama datoriilor. Cu cât acest indicator este mai mare, rezultă o
mai bună capacitate a firmei de a-şi onora datoriile comerciale. (Cuzman Ioan, Păiușan Luminița,
Analiza financiară a întreprinderilor industriale – studii de caz, “Vasile Goldiş University Press”,
Arad, 2007)
Venituri totale Datorii totale

Datorii totale Venituri totale
Ratele de rotaţie ale furnizorilor
Rezultatul obţinut secompară cu valoarea indicatorului „Rotaţia datoriilor faţă de furnizori”.

Încondiţiile în care perioada medie de colectare a creanţelor este inferioară rotaţiei datoriilor faţă de
furnizori, situaţia este favorabilă pentru firma analizată. Rotaţia activelor circulante şi a capitalului
circulant indică numărul de unităţi monetare pe care le obţine firma din vânzări pentru fiecare
unitate monetară investită în active circulante sau în capital circulant. (Cuzman Ioan, Păiușan
Luminița, Analiza financiară a întreprinderilor industriale – studii de caz, “Vasile Goldiş
University Press”, Arad, 2007)
Cifra de afaceri Furnizori

Furnizori Cifra de afaceri
Ratele de rotaţie ale activelor totale
Venituri totale Activ total

Activ total Venituri totale
Ratele de rotaţie ale activelor imobilizate
Clădirile, terenurile, şi echipamentele reprezintă cele mai importante imobilizări corporale din
bilanţul companiei. Volumul vânzărilor generat de o unitate monetară investită în imobilizări
corporale este măsurat de indicatorul imobilizărilor corporale. (Cuzman Ioan, Păiușan Luminița,
Arad, 2007)
Venituri totale Active imobilizat e

Active imobilizat e Venituri totale
Ratele de rotaţie ale capitalurilor permanente
Acest indicator arată modul de valorificare a resurselor permanente într-o perioadă de gestiune.
UVVG - 2017 11
Venituri totale Capitaluri permanente

Capitaluri permanente Venituri totale
Ratele de rotaţie ale capitalurilor proprii
Indicatorul cuantifică numărul de utilizări ale capitalurilor proprii pe seama veniturilor totale într-o
perioadă de gestiune. (Cuzman Ioan, Păiușan Luminița, Analiza financiară a întreprinderilor
industriale – studii de caz, “Vasile Goldiş University Press”, Arad, 2007)
Venituri totale Capitaluri proprii

Capitaluri proprii Venituri totale
II. Noţiuni teoretice despre rentabilitate şi risc
1. Rentabilitatea unei activităţi
Rentabilitatea poate fi definită ca fiind capacitatea unei întreprinderi de a obţine profit prin
utilizarea factorilor de producţie şi a capitalurilor, indiferent de provenienţa acestora. Rentabilitatea
este una dintre formele cele mai sintetice de exprimare a eficienţei întregii activităţi economico-
financire a firmei, respectiv a tuturor mijloacelor de producţie utilizate şi a forţei de muncă, din
toate stadiile circuitului economic: aprovizionare, producţie şi vânzare.
1.2. Analiza rentabilităţii comerciale
Acest indicator cuantifică eficienţa activităţii derulate de firmă pe perioada unui exerciţiu financiar
prin prisma valorificării activităţii de bază. Rata rentabilităţii comerciale cuantifică rezultatul brut
din exploatare aferent cifrei de afaceri. Principala semnificaţie a indicatorului este de a caracteriza
eficienţa politicii comerciale şi a politicii de preţuri a firmei. (Luminița Păiușan, Suport de curs,
UVVG, FSEII, 2016).
Re zultatul exploatarii
Rrentabilit atii _ comerciale 
Cifra de afaceri
1.3. Analiza rentabilităţii financiare

Rentabilitatea financiara depinde de rata rentabilitatii economice si de structura finantelor firmei.
Deşi pare surprinzător, dar creşterea rentabilitatii financiare poate fi obţinuta prin creşterea
îndatorării. Nivelul înalt al acestui indicator pate fi rezutatul capitalizării insuficiente si nu a
eficientei înalte a activitatii firmei. Indicatorul măsoară profitul pe unitatea de capital investit sau
procentul în care acţionarii îşi recuperează investiţia din profitul net. (Luminița Păiușan, Suport de
Re zultatul net al exercitiul ui

Rrentabilit atii _ financiare 
Capitaluri proprii
Pentru a fi asigurată atractivitatea plasamentului în acţiunile firmei este necesar ca rata rentabilităţii
financiare să fie superioară în raport cu rata medie a dobânzilor bancare sau cu rata rentabilităţii
financiare înregistrată la nivelul altor agenţi economici cu profil similar.
UVVG - 2017 12
1.4. Analiza rentabilităţii economice
Rata rentabilitatii economice caracterizează eficienta mijloacelor utilizate in procesul de producţie,

indiferent de faptul, daca acestea sunt formate pe seama surselor proprii sau împrumutate de
finantare. Mărimea acestui coeficient poate fi si negativa atunci cind firmăa suporta pierderi.
Rata rentabilitatii economice trebuie sa permită firmei reînnoirea si creşterea activelor sale intr-o
perioada cit mai scurta. Rata rentabilităţii economice este cel mai cuprinzător indicator al eficienţei
economice a unei firme, surprinzând eficienţa utilizării întregului capital angajat indiferent de
provenienţa acestuia (propriu sau împrumutat) şi independent de incidenţa fiscalităţii. (Luminița
Pr ofitul _ brut _ al _ exercitiul ui

Rrentabilit atii _ economice 
Capitaluri investite
Pentru a fi asigurat dezideratul menţinerii substanţei economice a firmei este necesar ca rata
rentabilităţii economice să fie superioară în raport cu rata inflaţiei.
2. Riscul unei activităţi
Riscul poate fi consecinţa influenţei unor factori aleatori, care imprimă traiectorii imprevizibile
activităţii firmei, care fac imposibilă adaptarea sa în cel mai scurt timp şi cu cel mai mic cost
modificărilor mediului. Riscul este mai mult legat de posibilitatea apariţiei unor evenimente
nefavorabile în activitatea firmei. Riscul are semnificaţie dacă se apreciază în legătură cu viitorul
firmei, respectiv dacă există posibilitatea prevederii fluctuaţiilor rezultatelor în urma acestor
evenimente. Analiza riscului se concentrează spre cuantificarea şi menţinerea unui nivel de risc care
să nu antreneze variaţii nefavorabile ale indicatorilor de rezultat. (Vintilă Georgeta, Gestiunea
financiara a intreprinderii , Editura didactica si pedagogica, Bucureşti, 2010 )
2.1. Analiza variabilităţii rezultatelor
Firma reprezintă o entitate economică aflată în relaţie directă cu mediul extern prin intermediul
partenerilor săi comerciali, din amonte sau aval, a creditorilor săi, a bugetului de stat pentru
impozitele datorate. De asemenea, factori din mediul extern, cum ar fi tendinţele de evoluţie ale
ratei inflaţiei, ratei dobânzilor, cursurilor de schimb influenţează dimensiunea rezultatelor financiare
ale firmei. Din acest punct de vedere, apreciem că o primă dimensiune a riscului este dată de
variabilitatea indicatorilor de rezultate. Cuantificarea riscului din punct de vedere al variabilităţii
rezultatelor se poate realiza cu ajutorul coeficienţilor de elasticitate (analiza de senzitivitate) sau pe
baze statistice, cu ajutorul unei abordări de tip medie – dispersie.
2.1.1. Analiza riscului de exploatare
Activitatea de exploatare a firmei reprezintă activitatea de bază, întrucât aceasta reprezintă

modalitatea principală prin care firma poate obţine creşterea valorii sale pe seama rezultatelor
obţinute. (Vintilă Georgeta, Gestiunea financiara a intreprinderii , Editura didactica si
pedagogica, Bucureşti, 2010 )
2.1.2. Analiza riscului financiar
este importantă analiza riscului asociat gradului de îndatorare al firmei. Creşterea îndatorării
determină o creştere a rentabilităţii financiare doar în condiţiile în care rentabilitatea economică
este superioară în raport cu rata dobânzii, dar şi o scădere a acesteia în situaţia inversă. Se impune
UVVG - 2017 13
astfel analiza impactului structurii capitalurilor (proprii şi împrumutate) firmei precum şi cel al
modificării nivelului ratelor dobânzii asupra rezultatelor sale. (Vintilă Georgeta, Gestiunea
financiara a intreprinderii , Editura didactica si pedagogica, Bucureşti, 2010 )
2.2. Riscul de faliment
Falimentul unei întreprinderi este rezultatul unui proces continuu de degradare a stării sale
economico-financiare; falimentul este un proces previzibil, după părerea specialiştilor, în circa 70%
din cazuri pe baza unor simptome care anticipează eşecul firmei. Cauzele şi factorii care determină
falimentul acţionează în mod înlănţuit şi conduc de fiecare dată la scăderea rentabilităţii şi
lichidităţii firmei. (Anghel Ion, Falimentul. Radiografie şi predicţie, Editura Economică, Bucureşti,
2002).
Metode de predicţie a riscului de faliment:
 metode patrimoniale;
 metoda scorurilor.
2.2.1. Metode patrimoniale
Analiza echilibrului financiar îşi propune aprecierea gradului în care firma este şi va fi şi în viitor în
măsură să-şi onoreze ansamblul obligaţiilor la scadenţa acestora. Este estimată vulnerabilitatea
firme, încercându-se identificarea simptomelor care ar putea anticipa eventuala apariţie a unei stări
de incapacitate de plată, posibilele implicaţii ale acesteia asupra continuităţii activităţii desfăşurate
de firmă sau, mai grav, a ameninţărilor la adresa viabilităţii firmei.
2.2.1.1. Indicatori ai lichidităţii
Se apreciază că nivelul acestui indicator este bine să fie > 1 plecând de la constatarea practică
privind imposibilitatea de a asigura lichiditatea unor active circulante în anumite momente în timp
ce exigibilităţile sunt sigure.
Deoarece în unele situaţii lichiditatea este dificil de realizat, este bine să se aprecieze acest
indicator pe seama creanţelor considerate mai sigure şi a disponibilităţilor.
2.2.1.2. Indicatori ai solvabilităţii
Prin solvabilitatea unei întreprinderi înţelegem capacitatea acesteia de a face faţă tuturor obligaţiilor
de plată la un moment dat sau într-un interval de timp.
 este un indicator de bonitate al unei întreprinderi.
 reflectă măsura în care o firma îşi poate finanţa activitatea pe seama resurselor proprii.
 este un indicator de bază prin care se poate aprecia stabilitatea şi autonomia financiară.
UVVG - 2017 14
Reflectă gradul în care firmăa îşi finanţează activitatea pe seama resurselor proprii. Se apreciază că
nivelul acestui indicator trebuie să fie de cel puţin 50%. Desigur că precierea trebuie să fie nuanţată
în corelaţie cu rata de rentabilitate economică şi cu rata dobânzii.
Rata autonomiei financiare la termen
În acest caz se apreciază autonomia financiară în raport cu resursele financiare pe termen mediu şi
lung. Aprecierile acestui indicator sunt în funcţie de necesitatea creşterii activelor imobilizate din
surse relativ stabile pe termen mediu şi lung.
cca.66%
> 100%
Acest indicator este inversul indicatorului de autonomie financiară. Şi în acest caz o valoare în
general acceptată pentru acest indicator este de maximum 50%. Pot fi acceptate valori şi mai mari
în funcţie de rentabilitatea economică a firmei şi de rata dobânzii.
2.2.2. Metoda scorurilor
Modelul Altman Z  3,3  X 1  1,0  X 2  0,6  X 3  1,4  X 4  1,2  X 5
Ratele folosite în cazul acestui model sunt: (Cuzman Ioan, Păiușan Luminița, Analiza financiară a
întreprinderilor industriale – studii de caz, “Vasile Goldiş University Press”, Arad, 2007).
Profit brut Vanzari

X1  X2 
Active totale Active totale
Capitaliza re bursiera Profit reinvestit Active circulante

X3  X4  X5 
Imprumuturi Active totale Active totale
Modelul Altman este recomandat pentru societăţile listate la bursa de valori. Situaţia firmei este
apreciată ca fiind mai confortabilă cu cât valoarea obţinută pentru funcţia scor este mai ridicată.
Prin urmare valorile care se determină pentru funcţia scor sunt interpretate astfel:
o când Z < 1,8 – starea iminentă de faliment ;
o când 1,8 < Z < = 3 – situaţia dificilă, dar nu exista stare de faliment iminent
o când Z > 3 – situaţia financiară foarte bună;
Modelul J. Conan şi M. Holder Z  0,24  R1  0,22  R2  0,16  R3  0,87  R4  0,10  R5
Excedent brut al exploatari i Capitaluri permanente

R1  R2 
Datorii Active totale
Active circulante (fara stocuri) Cheltuieli financiare

R3  R4 
Active totale Cifra de afaceri
UVVG - 2017 15
Cheltuieli cu personalul
R5 
Valoarea adaugata
Interpretarea valorilor determinate pentru funcţia scor: (Cuzman Ioan, Păiușan Luminița, Analiza
financiară a întreprinderilor industriale – studii de caz, “Vasile Goldiş University Press”, Arad,
2007).
o Z > 0,16 firma se află într-o situaţie favorabilă
o 0,1 < Z < 0,16 firma este într-o situaţie bună
o 0,04 < Z < 0,1 firma prezintă o situaţie defavorabilă
o -0,05 < Z < 0,04 firma este în pericol de faliment, insolvenţă pe termen scurt
o Z < -0,05 firma în stare de faliment
O valoare redusă a funcţiei Z caracterizeză un risc ridicat de faliment.
Modelul Anghel A  5,676  6,3718  X 1  5,3932  X 2  5,1427  X 3  0,0105  X 4
Profit net Cash flow

X1  X2 
Cifra de afaceri Active totale
Datarii totale Datorii totale
X3  X4   360
Active totale Cifra de afaceri
Valorile funcţiei scor sunt interpretate astfel : (Anghel Ion, Falimentul. Radiografie şi predicţie,
Editura Economică, Bucureşti, 2002).
o A < 0 – situaţia iminentă a falimentului firmei;

o 0 > A > 2,05 – situaţie de incertitudine;
o A > 2,05 – starea firmei este confortabilă, riscul de faliment este improbabil
Modelul Ivoniciu I  0,333  R1  5,555  R2  0,033  R3  0,71429  R4  1,333  R5  4  R6  1,66032
VT1 CAF VT1

R1  R2  R3 
ATc VT1 Creante
CAF Creante  D FRc
R4  R5  R6 
DT DTS ATc
VT - venituri totale încasate şi încasabile; AT - active totale corectate;

1 C
D - disponibilităţi şi titluri de plasament; CAF - capacitatea de autofinanţare;
DTS - datorii pe termen scurt; DT - datorii totale corectate;
FR - fond de rulment corectat.
C
o I < 0 – firma se află în insolvenţă, falimentul este iminent;
o 0 <= I <= 1,5 – probabilitate de 64-81%, de intrare în faliment;
o 1,5 <= I<= 3 – situaţie de incertitudine, probabilitate de faliment între 46-64%;
o 3 <= I <= 4,5 – situaţie satisfăcătoare, probabilitate de faliment între 29-46%;
o 4,5 <= I <= 6 – risc mic de faliment, probabilitate între 12-29%;
o I > 6 – risc de faliment improbabil, probabilitate între 0-12%.
(Cuzman Ioan, Păiușan Luminița, Analiza financiară a întreprinderilor industriale – studii de caz,
“Vasile Goldiş University Press”, Arad, 2007).
UVVG - 2017 16
Modelul Băileşteanu B  0,444  G1  0,909  G2  0,0526  G3  0,0333  G4  1,414
AC PN  A CA P
G1  G2  G3  G4 
PC RC  ChF Creante C
AC - active curente; RC - ratele de rambursat la credite;

PC - pasive curente; ChF - cheltuieli financiare;
PN - profit net; CA - cifra de afaceri;
A - amortizare; C - costuri.
P - profit;
o B < 0,5 – firma se află în situaţie iminentă de faliment;

o 0,5 <= B <= 1,1 – firma se află în situaţie critică, risc ridicat de faliment;
o 1,1 <= B <= 2 – firma se află într-o zonă intermediară;
o B > 2 – starea firmei fiind bună, riscul de faliment este improbabil.
(Cuzman Ioan, Păiușan Luminița, Analiza financiară a întreprinderilor industriale – studii de caz,
“Vasile Goldiş University Press”, Arad, 2007).
III. Noţiuni teoretice despre indicatori bursieri
1. Dividendele
Dividendele în termeni generali reprezintă o parte din profitul net al unei firme care este distribuită
acţionarilor. Decizia privind cota din profitul net care este repartizată ca dividende revine Adunării
Generale a Acţionarilor unei companii. Dividendul este alocat pentru fiecare acţiune.
Politica de dividende asumată de către o firmă reprezintă un criteriu extrem de important în decizia
unui investitor de a achiziţiona sau vinde acţiunile unei firme. Acest aspect este relevant pentru
companiile ale căror acţiuni sunt tranzacţionate prin intermediul unei pieţe organizate, bursa de
valori.
2. Preţul acţiunii
Preţul acţiunii reprezintă suma de bani pe care o persoana fizică sau juridică a plăteşte pentru a
dobândii respectivele titluri. Preţul acţiunii variază în funcţie de raportul dintre cerere şi ofertă,
tranzacţia realizându-se prin intermediul unei pieţe reglementate, bursa de valori. (Cuzman Ioan,
Păiușan Luminița, Analiza financiară a întreprinderilor industriale – studii de caz, “Vasile Goldiş
University Press”, Arad, 2007).
3. Indicatorul randamentul dividendului – DY
Randamentul dividendului DY reprezintă raportul dintre valoarea divedendului alocat fiecărei

acţiuni şi preţul acţiunii. Prin intermediul acestui indicator putem compara rentabilitatea unei
investiţii în acţiuni ale unor firme diferite, sau putem compara rentabilitatea investiţiei în acţiunile
respective cu rentabilitatea în investiţii aferentec altor tipuri de instrumente financiare. (Cuzman
Ioan, Păiușan Luminița, Analiza financiară a întreprinderilor industriale – studii de caz, “Vasile
Goldiş University Press”, Arad, 2007).
UVVG - 2017 17
Dividend net pe actiune

Randament _ dividend _ DY 
Pretul unei actiuni
4. Indicatorul câştig pe acţiune – EPS
Reprezintă raportul dintre profitul net al unei firme şi numărul de acţiuni. Acest indicator măsoara
performanţa unei companii în timp. (Cuzman Ioan, Păiușan Luminița, Analiza financiară a
Profit net
Castig _ pe _ actiune _ EPS 
Numar de actiuni
5. Indicatorul preţ pe acţiune raportat la câştigul unitar – PER
Acest raport este cel mai utilizat indicator pentru evaluarea companiilor lista la bursa.
Pretul unei actiuni

Raportul _ pret _ castig _ unitar _ PER 
Castig pe actiune
Intrepretarea raportului reprezinta numărul de ani necesari pentru ca preţul plătit în prezent pentru o
acţiune să fie recuperat din profiturile acesteia, în cazul în care profitul rămâne la un nivel constant.
Teoretic pentru un investitor un PER mic însemnă o perioadă de timp mai mică de recuperare a
investiţiei din profiturile generate de acţiune. (Cuzman Ioan, Păiușan Luminița, Analiza financiară
a întreprinderilor industriale – studii de caz, “Vasile Goldiş University Press”, Arad, 2007).
6. Indicatorul preţ pe acţiune raportat la valoarea contabilă unitară
Indicatorul reprezintă raportul dintre preţul de piaţă al acţiunilor şi valoarea contabilă a acesteia –
valoare determinată prin impătirea capitalurilor proprii ale unei firme la numărul total de acţiuni.
Pretul unei actiuni

Raportul _ pret _ pe _ valoare _ contabila _ unitara _ P / BV 
Valoarea contabila pe actiune
În practică dacă raportul este supraunitar interpretarea acestui fapt este înseamnă că pretul acţiuni
este superior valorii contabile a unei acţiuni, respectiv un investitor este dispus să plătească un preţ
mai mare decăt valoarea de companiei.
7. Capitalizarea bursieră a societăţii
Capitalizarea bursieră reprezintă valoarea de piaţă a unei companii, fiind rezultatul multiplicării
preţului pe acţiune cu numărul total de acţiuni emise de către respectiva firmă. (Cuzman Ioan,
Păiușan Luminița, Analiza financiară a întreprinderilor industriale – studii de caz, “Vasile Goldiş
Capitalizarea_bursiera  (Pretul unei actiuni) x (Numarul de actiuni)
8. Evaluarea activelor societăţii utlizând capitalizarea bursieră
Reprezintă o modalitate de a evalua o firmă şi de a putea compara firme diferite între ele. Se
calculează ca raport dintre capitalizarea bursieră şi valoarea totala a activelor firmei.
UVVG - 2017 18
Capitalizare bursiera
Valoare _ de _ piata _ pentru _ 1 _ leu _ activ 
Total Active
Rezultatul raportului reprezinta preţul pe care un investitor îl plăteşte pentru a cumpăra active în
valoare de 1 leu ale firmei respective. (Cuzman Ioan, Păiușan Luminița, Analiza financiară a
UVVG - 2017 19
B. STUDIU DE CAZ
I. TERAPLAST SA Bistriţa – Informaţii firmă
1. Scurt istoric al TERAPLAST SA Bistriţa
 În anul 1896 la Bistriţa ia fiinţă atelierul de produs plăci ceramice al lui Schuster Walter.
 În anul 1917 unitatea este cumpărată de către Corneliu Biss şi este transformată în societate
pe acţiuni, sub denumirea ”Fabrica de sobe şi produse ceramice SA Bistriţa”. În cadul
acţionariatului se regăseşte şi Banca de Credit Bistriţa.
 În anul 1948 Fabrica de sobe şi produse ceramice SA Bistriţa este naţionalizată.
 În anul 1977 se înfiinţează Întreprinderea de materiale de construcţii Bistriţa, care preia şi
patrimoniul deţinut de Fabrica de sobe şi produse ceramice SA Bistriţa.
 În anul 1978 se dau în funcţiune liniile de extrudare profile şi ţevi din PVC.
 În anul 1990 prin divizarea Intreprinderii de materiale de construcţii Bistriţa formată din
secţiile de teracotă şi prelucrare mase plastice ia naştere SC Teraplast SA Bistriţa.
 În anul 1994 Teraplast infiinţează, în asociere cu compania Rompetrol SA şi cu societăţile
franceze Gaz de France şi Socomo-Socotub, firma mixtă Politub, având ca profil de
activitate producerea şi distribuirea de tubulatură din polietilenă destinată instalaţiilor de
distribuire a apei potabile şi a gazelor naturale. Teraplast, în calitate de acţionar principal cu
o participaţie de 17,9%, împreună cu alte persoane fizice, pune bazele companiei
Plastsistem, având ca obiect de activitate fabricarea de produse injectate, tâmplarie PVC şi
comercializarea de produse complementare portofoliului Teraplast.
 În anul 1995 are loc privatizarea SC Teraplast SA Bistriţa prin metoda MEBO, prin care
pachetul majoritar de acţiuni este transferat către salariaţii şi conducerea firmei.
 În anul 1999 Teraplast a preluat participaţia companiei Rompetrol SA în Politub, devenind
astfel asociat principal, cu o participaţie de 50% alături de partenerii francezi de la Socomo-
Socotub. Compania Aliaxis, unul din liderii mondiali în producţia şi distribuţia de ţevi şi
tubulatura devine, prin achiziţia firmei britanice Marley, care la rândul ei a preluat Gemenc
Plast Rt (partenerul maghiar al Teraplast), acţionar indirect al Teraplast, oferind companiei
avantajul apartenenţei la un grup internaţional.
 În anul 2004 Teraplast SA Bistriţa investeşte peste 16 milioane de euro în dezvoltarea şi
modernizarea capacităţilor de producţie. Demareaza producţia de ferestre cu geam
termoizolant şi cu profil pentacameral.
 În anul 2008 acţiunile Teraplast SA Bistriţa sunt tranzacţionate la Bursa de Valori Bucureşti,
urmare a listării companiei la bursă.
Capacităţile de producţie ale Teraplast sunt împărţite în Fabrica de produse PVC (Secţia de ţevi
PVC, Secţia de lambriuri PVC, Secţia de profile tâmplărie PVC, Secţia de granule PVC) şi Fabrica
de poliolefine (Secţia de cămine şi rezervoare din PE, Secţia de fitinguri PVC şi PP şi Secţia ţevi
PP). Toate fabricile Teraplast au fost construite în ultimii zece ani şi dispun de tehnologie modernă,
achizitionată de la cei mai importanţi producători din domeniu.
2. Structura acţionariatului TERAPLAST SA Bistriţa
La sfârşitul anului 2016 principalii acţionari ai firmei erau reprezentanţi de dl. Dorel Goia, cu
43.20% din numărul total de acţiuni şi Fondul de investiţii KJK Fund cu 10.03% din totalul
acţiunilor. În anul 2013 s-a înregistrat reducerea capitalului social de la 29.787.588 lei la
28.887.588 lei, ca urmare a deciziei acţionarilor companiei de a anula cele 9.000.000 de acţiuni
răscumpărate de la Bursă de Valori Bucureşti.
UVVG - 2017 20
Grafic 1. Structura de acţionariat a TERAPLAST SA Bistriţa la 31.12.2016
TERAPLAST SA Bistriţa a răscumparat în 2016 un număr de 2.000.000 de acţiuni proprii în

vederea implementării unui sistem de remunerare care să asigure respectarea principiului
performanţei pe termen lung şi a unui program de fidelizare a salariaţilor. In anul 2016 s-a
inregistrat majorarea capitalului social de la 37.762.177 lei la 56.643.266 lei ca urmare a deciziei
acţionarilor TERAPLAST SA Bistriţa de a emite un număr de 188.810.890 acţiuni noi, cu valoarea
nominala de 0,10 lei/actiune.
3. Principalele produse la TERAPLAST SA Bistriţa
Instalaţii şi Amenajări
Linia include sistemele de canalizare, sistemele de alimentare şi distribuţie de apă şi gaz, sistemele
de canalizări interioare, sistemele de gestionare a apelor pluviale şi menajere, sistemele de
amenajări şi finisaje interioare, sistemele pentru branşamente individuale la utilităţi şi sistemele
pentru reţele electrice.
UVVG - 2017 21
Figura 1. Produse Teraplast SA Bistriţa
Profile şi tâmplărie
Linia include sistemele de profile cu 4, 6 şi 7 camere şi lăţimi constructive cuprinse între 60-88 mm.
Granule
TERAPLAST SA Bistriţa este liderul pieţei interne de granule plastifiate şi rigide cu aplicaţii în
industria prelucrătoare pentru extrudare şi injecţie. TERAPLAST SA Bistriţa livrează granule
pentru cei mai importanţi producători de cabluri din România. TERAPLAST SA Bistriţa produce
granule plastifiate cu utilizări în domeniul electro. TERAPLAST SA Bistriţa produce granule rigide
utilizabile în următoarele domenii : extrudare tuburi de protecţie cabluri electrice, extrudare
jgheaburi pentru instalaţii electrice, injecţie fitinguri, extrudare lambriuri, injecţie accesorii utilizate
la confecţionarea ferestrelor şi uşilor din profile PVC.
UVVG - 2017 22
II. Analiza structurii financiare a firmei
1. Analiza structurii activului
Rata activelor imobilizate (Rai) – valoarea optimă a acestui indicator diferă în funcţie de specificul
activităţii, pentru o firmă cu activitate în sfera producţiei valoarea optimă se apreciază ca fiind in
intervalul 50% - 60%. (Cuzman Ioan, Păiușan Luminița, Analiza financiară a întreprinderilor
industriale – studii de caz, “Vasile Goldiş University Press”, Arad, 2007).
Active imobilizat e nete
Rai 
Activ total
Tabel 1. Rata activelor imobilizate

lei
2014 2015 2016
Active imobilizate 123,851,116 129,467,647 130,798,792
Total Activ 214,370,032 244,744,546 234,106,701
Rata activelor imobilizate 57.77% 52.90% 55.87%
Indicatorul rata activelor imobilizate are valori care se încadrează în intervalul 50% - 60%, ceea ce
reprezintă o stare favorabilă.
Rata activelor circulante (Rac) – valoarea optimă a acestui indicator diferă în funcţie de specificul
activităţii, pentru o firmă cu activitate de producţie valoarea optimă se apreciază ca fiind de
aproximativ 40% - 50%. (Cuzman Ioan, Păiușan Luminița, Analiza financiară a întreprinderilor
Active circulante
Rac 
Activ total
Tabel 2. Rata activelor circulante

lei
2014 2015 2016
Active circulante 90,355,216 114,969,685 103,086,808
Total Activ 214,370,032 244,744,546 234,106,701
Rata activelor circulante 42.15% 46.98% 44.03%
Rata activelor circulante se încadrează în intervalul optim, pentru întreaga perioadă analizată.
2. Analiza structurii pasivului
Tabel 3. Structura pasivului

lei
2014 2015 2016
Capitaluri proprii 123,455,138 151,230,956 184,322,512
Datorii totale 86,576,641 90,103,525 46,783,103
Total Pasiv 214,370,032 244,744,546 234,106,701
Pondere capitaluri proprii 57.59% 61.79% 78.73%
Pondere datorii totale 40.39% 36.82% 19.98%
Rata stabilităţii financiare (Rsf) – reflectă măsura în care firma dispune de resurse financiare cu
caracter permanent faţă de total resurse. (Cuzman Ioan, Păiușan Luminița, Analiza financiară a
UVVG - 2017 23
Capital permanent
Rsf 
Pasiv total
Tabel 4. Rata stabilităţii financiare

lei
2014 2015 2016
Capital permanent 135,119,182 164,063,216 196,436,767
Total Pasiv 214,370,032 244,744,546 234,106,701
Rata stabilitatii financiare 63.03% 67.03% 83.91%
Rata stabilităţii financiare prezintă valorii superioare nivelului considerat ca fiind optim de 60%.
Rata autonomiei financiare globale (Rafg) – arată cât din patrimoniul firmei este finanţat pe baza
resurselor proprii. (Cuzman Ioan, Păiușan Luminița, Analiza financiară a întreprinderilor
Capital propriu
Rafg 
Pasiv total
Tabel 5. Rata autonomiei financiare globale

lei
2014 2015 2016
Capital propriu 123,455,138 151,230,956 184,322,512
Total Pasiv 214,370,032 244,744,546 234,106,701
Rata autonomiei financiare globale 57.59% 61.79% 78.73%
Rata autonomiei financiare globale are valori superioare nivelului de 66%, considerat ca fiind
valoarea ce caracterizează o autonomie financiară ridicată. Pentru anul 2016 valoarea indicatorului
a fost de 78.73%.
III. Analiza echilibrului financiar al firmei
1. Analiza fondului de rulment net
Tabel 6. Evoluţia fondului de rulment net

lei
2014 2015 2016
Active imobilizate nete 123,851,116 129,467,647 130,798,792
Fond de rulment net 11,268,066 34,595,569 65,637,975
Fondul de rulment prezintă valori pozitive pentru întregul interval analizat. Suntem în situaţia unui
excedent al activelor circulante faţă de datoriile pe termen scurt.
 100 %
Fond de rulment net
PondereaFRN 
Capital permanent
Tabel 7. Evoluţia ponderii fondului de rulment net în capitalul permanent

lei
2014 2015 2016
Pondere Frn in Cpm 8.34% 21.09% 33.41%
UVVG - 2017 24
Un element important în analiza fondului de rulment net îl reprezintă ponderea acestuia în capitalul
permanent, ceea ce reprezintă resursele permanente alocate pentru finanţarea activelor curente.
Pentru anul 2016 ponderea fondului de rulment net în capitalul permanent a fost de 33.41%.
Din punct de vedere al gestiunii fondului de rulment net putem determina viteza de rotaţie a
acestuia prin cifra de afaceri. Acest indicator exprimă numărul mediu de zile în care fondul de
rulment net se reconstituie prin cifra de afaceri. Situaţia optimă este aceea în care indicatorul
prezintă un trend descendent, în intervalul cuprins între 30 şi 90 de zile.
 T zile 
Fond de rulment net
Durata 
Cifra de afaceri
Tabel 8. Evoluţia gestiunii fondului de rulment net

lei
2014 2015 2016
Cifra de afaceri 232,469,308 267,974,858 257,296,114
Numărul de rotaţii 0.05 0.13 0.26
Durata în zile a unei rotaţii 18 47 93
2. Analiza necesarului de fondul de rulment
NFR  Active circulante nefinanciare  Datorii pe termen scurt nefinanciare
Tabel 9. Evoluţia necesarului de fond de rulment şi a structurii acestuia

lei
2014 2015 2016
Stocuri 33,656,618 34,697,941 46,229,563
Creanţe 53,241,094 69,170,411 46,167,272
Furnizori 32,182,593 40,609,213 29,667,881
Alte datorii 0 0 0
Necesar de fond de rulment 54,715,119 63,259,139 62,728,954
Necesarul de fond de rulment în cazul TERAPLAST SA BISTRIŢA este pozitiv pentru perioada
analizată. Această situaţie indică un surplus de alocările ciclice în raport cu resurse ciclice. Situaţia
este nefavorabilă dacă este urmare a unor perturbări în ciclul de activitate (creşterea duratei de
încasare a debitelor şi scăderea duratei de plată a obligaţiilor), sau ca urmare a unei gestiuni
ineficiente a stocurilor (stocuri fără mişcare, sau cu mişcare lentă).
 T zile 
Necesarul de fond de rulment
Durata 
Cifra de afaceri
Tabel 10. Evoluţia vitezei de rotaţie a necesarului de fond de rulment

lei
2014 2015 2016
Cifra de afaceri 232,469,308 267,974,858 257,296,114
Numărul de rotaţii 0.24 0.24 0.24
Durata în zile a unei rotaţii 86 86 89
UVVG - 2017 25
Din punct de vedere al gestiunii necesarului de fond de rulment putem determina viteza de rotaţie a
acestuia prin cifra de afaceri. Acest indicator exprimă numărul mediu de zile în care necesarul de
fond de rulment se reconstituie prin cifra de afaceri..
În cazul TERAPLAST SA avem o situaţia optimă indicatorul prezintă un trend ascendent, în

intervalul cuprins între 80 şi 90 de zile.
3. Analiza trezoreriei nete
Trezoreria neta  Fondul de rulment net  Necesarul de fond de rulment
Tabel 11. Evoluţia trezoreriei nete

lei
2014 2015 2016
Trezoreria netă -43,447,053 -28,663,570 2,909,021
Societatea TERAPLAST SA BISTRIŢA prezintă în intervalul analizat o trezoreria netă pozitivă

doar pentru anul 2016, valoarea pozitivă a trezoreriei semnifică că suntem în situaţia în care avem
un echilibru financiar. Pentru anii 2014 şi 2015 trezoreria a fost negativă, ceea ce a însemnat că
firma a fost obligată să apeleze la credite de trezorerie pentru a asigura un echilibru financiar.
Grafic 2. Evoluţia indicatorilor de echilibru financiar în perioada 2014-2016
4. Analiza echilibrului financiar prin ratele de finanţare
4.1. Analiza ratei stabile de finanţare
Rata finanţării stabile (Rf) - rata arată gradul în care activele stabile sunt finanţate din pasivele
stabile. (Cuzman Ioan, Păiușan Luminița, Analiza financiară a întreprinderilor industriale – studii
de caz, “Vasile Goldiş University Press”, Arad, 2007).
Capital permanent
Rf 
Active imobilzate nete
UVVG - 2017 26
În cazul TERAPLAST SA BISTRIŢA în anul 2012 valoarea ratei stabilităţii financiare este
superioară nivelului de 100%, existând un excedent de surse permanente care constituie fondul de
rulment net. Rezultatul se datorează valorii ridicate a capitalurilor permanente.
Tabel 12. Evoluţia ratei stabile de finanţare

lei
2014 2015 2016
Active imobilizate nete 123,851,116 129,467,647 130,798,792
Rata finanţării stabile 109.10% 126.72% 150.18%
4.2. Analiza ratei ciclice de finanţare
Rata finanţării ciclice (Rfc) – reflectă măsura în care resursele financiare de natura capitalurilor
curente acoperă utilizările grupate în activele curente. (Cuzman Ioan, Păiușan Luminița, Analiza
2007).
Pasive curente
Rfc 
Active curente
Tabel 13. Evoluţia ratei finanţării ciclice

lei
2014 2015 2016
Pasive curente 74,912,597 77,271,265 34,668,848
Active curente 90,355,216 114,969,685 103,086,808
Rata finanţării ciclice 82.91% 67.21% 33.63%
Rata finanţării ciclice prezintă valori inferioare nivelului de 100%, ceea ce semnifică că activele
curente sunt finanţate parţial din surse curente, necesarul de fond de rulment fiind pozitiv.
4.3. Analiza ratei globale de finanţare
Rata finanţării globale (Rfg) – rata finanţării globale arată procentul în care necesarul de fond de
rulment este acoperit pe seama fondului de rulment net. (Cuzman Ioan, Păiușan Luminița, Analiza
2007).
Fond de rulment net

Rfg 
Necesarul de fond de rulment
Tabel 14. Evoluţia ratei globale de finanţare

lei
2014 2015 2016
Rata finanţării globale 20.59% 54.69% 104.64%
Societatea TERAPLAST SA BISTRIŢA prezintă o valori ale indicatorului inferioare nivelului de

100%, pentru anii 2014 şi 2015, ceea ce se semnifică că necesarul de fond de rulment este finanţat
UVVG - 2017 27
parţial prin fondul de rulment net. Pentru anul 2016 situaţia s-a schimbat, necesarul de fond de
rulment este finanţat integral prin fondul de rulment net .
5. Analiza echilibrului financiar prin valoarea patrimonială netă
Activul net contabil

Rcn 
Activ total
Tabel 15. Evoluţia Activului Net Contabil

lei
2014 2015 2016
Total Activ 214,370,032 244,744,546 234,106,701
Datorii 86,576,641 90,103,525 46,783,103
Activ net contabil 127,793,391 154,641,021 187,323,598
Indice de crestere a ANC 7.86% 21.0% 21%
Rata anuala a inflatiei 0.83% -0.9% -0.5%
Raport contabil net 59.61% 63.18% 80.02%
Activul net contabil înregistrează valori pozitive, în creştere pentru întreaga perioadă 2014 - 2016.
Dacă comparăm indicele de creştere al activului net contabil cu rata inflaţiei remarcăm că acest
indicator a înregistrat valori superioare ratei inflaţiei. Raportul contabil net a consemnat valori
confortabile, în anul 2016 a atins nivelul de 80.2%, ceea ce din punct de vedere al gradului de
independenţă financiară a patrimoniului reprezintă o situaţie favorabilă pentru firmă.
IV. Analiza soldurilor intermediare de gestiune
1. Analiza marjei comerciale
Marja comercială = Venituri din vânzarea mărfurilor – Costul mărfurilor vândute
Marja comerciala
Rata marjei comerciale 
Venituri din vanzarea marfurilor
Tabel 16. Rata marjei comerciale
UM 2014 2015 2016

Rata marjei comerciale % 26.89% 25.20% 24.81%
TERAPLAST SA înregistrează o rată a marjei comerciale cu valori cuprinse în intervalul 24.8%-

26.8%. Indicatorul prezintă un trend descendent, valoarea consemnată pentru anul 2016 fiind însă
peste media sectorului (conform datelor din raportul anual 2016).
UVVG - 2017 28
Grafic 3. Evoluţia rateimarjei comerciale în perioada 2014-2016
2. Analiza cifrei de afaceri
Tabel 17. Indicele de creştere a Cifrei de afaceri
2014 2015 2016

Cifra de afaceri [lei] 232,469,308 267,974,858 257,296,114
Indicele de creştere a CA 2.58% 15.27% -3.98%
Rata inflaţiei 0.83% -0.9% -0.5%
Cifra de afaceri = Venituri din vânzarea mărfurilor + Producţia vândută
Grafic 4. Evoluţia cifrei de afaceri în perioada 2014-2016
Tabel 18. Structura Cifrei de afaceri
Perioada analizată
Structură UM
2014 2015 2016
Venituri din vânzarea mărfurilor lei 16,679,848 29,959,066 34,818,033
Producţia vândută lei 215,789,460 238,015,792 222,478,081
Cifra de afaceri lei 232,469,308 267,974,858 257,296,114
Venituri din vânzarea mărfurilor % 7% 11% 14%
Producţia vândută % 93% 89% 86%
Cifra de afaceri % 100% 100% 100%
UVVG - 2017 29
Cifra de afaceri a fost în creştere în anii 2014 şi 2015, anul 2016 înregistrând însă o scădere cu cca.
4% a acesteia faţă de anul anterior. Pentru primii doi ani din intervalul analizat indicele de creştere
al cifrei de afaceri a fost superior ratei inflaţiei. Având în vedere specificul de producţie al firmei, în
total cifra de afaceri cea mai mare pondere o reprezintă producţia vândută, cu o pondere care este
cuprinsă în intervalul 86%-93%.
Grafic 5. Evoluţia structurii cifrei de afaceri în perioada 2014-2016
3. Analiza valorii adăugate
Tabel 19. Calcul valorii adăugate

lei
Valoarea adăugată 2014 2015 2016
Productia exercitiului 227,983,542 260,425,992 248,658,621
Marja comerciala 4,485,766 7,548,866 8,637,493
Chelt.materiale 12,194,082 22,410,200 26,180,540
Chelt.cu servicii terti 65,537,639 87,753,576 56,987,533
Valoarea adăugată 154,737,587 157,811,082 174,128,041
Rezultat alte operatiuni exploatare - - -

Subventii de exploatare - - -
Venit financiar fara provizioane 2,893,871 8,207,669 14,534,738
Rezultat exceptional - - -
Valoarea adăugată globală 157,631,458 166,018,751 188,662,779
Personal-salarii 23,720,891 22,771,039 21,710,250

Creditori 34,804,742 28,051,628 22,113,639
Buget 12,548,750 15,480,952 20,540,210
Actionari 9,414,452 28,381,985 41,511,532
Autofinantare 74,248,752 63,125,478 68,252,410
Tabel 20. Repartizarea valorii adăugate
Personal-salarii,part.profit 15.33% 14.43% 12.47%

Creditori (dobanzi, comisioane) 22.49% 17.78% 12.70%
Buget (impozite si taxe) 8.11% 9.81% 11.80%
Actionari (dividende) 6.08% 17.98% 23.84%
Autofinantare 47.98% 40.00% 39.20%
Total de control 100% 100% 100%
UVVG - 2017 30
Valoarea adăugată în cazul TERAPLAST SA prezintă un trend crescător, ceea semnifică o situaţie
favorabilă pentru firmă şi pentru acţionarii acesteia. Anul 2016 a consemnat un nivel de
174,128,041 lei pentru valoarea adăugată realizată de firmă.
Grafic 6. Evoluţia repartizării valorii adăugate în perioada 2014- 2016
4. Analiza excedentului brut din exploatare
EBE = Valoarea Adăugată – Cheltuieli cu personalul – Impozite şi taxe + Subvenţii de exploatare

Tabel 21. Evoluţia excedentul brut din exploatare
lei
2014 2015 2016
Valoarea adaugata 157,631,458 166,018,751 188,662,779
Subventii de exploatare - - -
Cheltuieli cu personal 23,720,891 22,771,039 21,710,250
Impozite si taxe 12,548,750 15,480,952 20,540,210
Excedent Brut din Exploatare 121,361,817 127,766,760 146,412,319
Excedentul brut din exploatare prezintă o tendinţă de creştere, evoluţia sa fiind corelată cu cea a
valorii adăugate.
Grafic 7. Evoluţia excedentului brut din exploatare în perioada 2014- 2016
UVVG - 2017 31
5. Analiza rezultatului brut al exploatării
RE = Venituri din exploatare – Cheltuieli de exploatare

Tabel 22. Evoluţia rezultatului exploatării
lei
2014 2015 2016
Venituri din exploatare 232,392,540 280,537,397 261,892,836
Cheltuieli pentru exploatare 218,458,797 250,724,504 227,950,133
Rezultat din exploatare 13,933,743 29,812,893 33,942,703
Rezultatul din exploatare este pozitiv pentru întregul interval 2014-2016, trendul este crescător,
pentru anul 2016 valoarea indicatorului este de 33,942,703 lei.
6. Analiza rezultatului brut al exerciţiului
Tabel 23. Evoluţia rezultatului brut şi a reultatului exerciţiului

lei
2014 2015 2016
Rezultat din exploatare 13,933,743 29,812,893 33,942,703
Venituri financiare 2,893,871 8,207,669 14,534,738
Cheltuieli financiare 5,431,165 5,518,339 3,163,687
Rezultat financiar -2,537,294 2,689,330 11,371,051
Rezultat curent 11,396,449 32,502,223 45,313,754
Rezultatul exerciţiului 9,414,452 28,381,984 41,511,533
Grafic 8. Evoluţia rezultatelor în perioada 2014- 2016
Activitatea financiară a generat pierderi în anul 2016 ca urmare a cheltuielilor angajate pentru plata
dobânzilor aferente creditelor angajate.
În anii 2015 şi 2016 societatea a rambursat o parte din creditele luate, iar pentru restul
împrumuturilor s-a refinanţat la dobânzi mai mici. Ca urmare rezultatul financiar a devenit şi el
pozitiv. Rezultatul net a înregistrat o evoluţie extrem de bună, acesta crescând de peste 4.4 ori în
perioada 2014 – 2016, anul 2016 consemnând un rezultat net de 41,511,533 lei.
UVVG - 2017 32
V. Ratele de rotaţie
1. Rate de rotaţie ale capitalurilor
Viteza de rotaţie a capitalurilor permanente
Valoarea minimă care asigură o eficienţă acceptabilă a gestiunii capitalurilor permanente este de
două rotaţii, respectiv o durată medie de 180 de zile.
Tabel 24. Gestiunea capitalurilor permanente
UM 2014 2015 2016

Venituri totale lei 235,286,411 288,745,066 276,427,574
Capital permanent lei 135,119,182 164,063,216 196,436,767
Numar de rotatii rot. 1.74 1.76 1.41
Durata unei rotatii zile 209.61 207.39 259.38
Valoare minima rot. 2 2 2
Indicatorul de gestiune a capitalului permanent, prezintă valori mai mici de 2, ceea ce reprezintă o
situaţie nefavorabilă.
Viteza de rotaţie a capitalurilor proprii
Similar cu viteza de rotaţie a capitalurilor permanente, valoarea minimă care asigură o eficienţă
acceptabilă a gestiunii capitalurilor proprii este de două rotaţii, respectiv o durată medie de 180 de
zile.
Tabel 25. Gestiunea capitalurilor proprii
UM 2014 2015 2016

Capital proprii lei 123,455,138 151,230,956 184,322,512
Şi în cazul gestiunii capitalurilor proprii viteza de rotatie este inferioară nivelului optim de 2 rotatii.
Viteza de rotaţie a datoriilor totale
Valoarea minimă care asigură o eficienţă acceptabilă a gestiunii datoriilor totale este de patru
rotaţii, respectiv o durată medie de 90 de zile.
Tabel 26. Gestiunea datoriilor totale
UM 2014 2015 2016

Datorii lei 86,576,641 90,103,525 46,783,103
UVVG - 2017 33
Din punct de vedere al gestiunii datoriilor totale societatea prezintă o situaţie favorabilă în anul
2016, urmare a rambursării parţiale a unor împrumuturi, datoriile reducându-se la jumătate faţă de
nivelul din anul 2015.
2. Rate de rotaţie ale activelor
Viteza de rotaţie a activului total
Valoarea minimă care asigură o eficienţă acceptabilă a gestiunii activelor totale este de două rotaţii,
respectiv o durată medie de 180 de zile.
Tabel 27. Gestiunea activelor totale
UM 2014 2015 2016

Activ total lei 214,370,032 244,744,546 234,106,701
Indicatorului de gestiune a activului total pentru TERAPLAST SA BISTRIŢA prezintă valori care
sunt inferioare nivelului minim de 2 rotaţii (1.18 în anul 2016).
Viteza de rotaţie a activelor imobilizate
Valoarea minimă care asigură o eficienţă acceptabilă a gestiunii activelor imobilizate este de patru
rotaţii, respectiv o durată medie de 90 de zile. Creşterea vitezei de rotaţie peste acest nivel semnifică
o creştere a eficienţei utilizării activelor imobilizate, o creştere a gradului de lichiditate a activului,
o îmbunătăţire a structurii activelor imobilizate în corelaţie cu specificul activităţii firmei.
Tabel 28. Gestiunea activelor imobilizate
UM 2014 2015 2016

Active imobilizate lei 123,851,116 129,467,647 130,798,792
Situaţia firmei este nefavorabilă, valorile indicatorului de gestiune fiind inferioare nivelului de 4
rotaţii.
Viteza de rotaţie a activelor circulante
Valoarea minimă care asigură o eficienţă acceptabilă a gestiunii activelor circulante este de şase
rotaţii, respectiv o durată medie de 60 de zile.
Din punct de vedere a gestiunii activelor circulante firma prezintă o situaţie nefavorabila, valoarea
indicatorului fiind sub limita minimă acceptabilă de 6 rotaţii.
UVVG - 2017 34
Tabel 29. Gestiunea activelor circulante
UM 2014 2015 2016

Active circulante lei 90,355,216 114,969,685 103,086,808
3. Rate de rotaţie ale stocurilor
Valoarea minimă care asigură o eficienţă acceptabilă a gestiunii stocurilor este de opt rotaţii, care
corespunde unui termen mediu de revenire sub forma bănească iniţială de 45 de zile.
Tabel 30. Gestiunea stocurilor
UM 2014 2015 2016

Stocuri lei 33,656,618 34,697,941 46,229,563
Indicatorul de gestiune a stocurilor a prezentat valori inferioare nivelului minim de 8 rotaţii,

respectiv superioare numărului de 45 de zile. Termenul mediu de revenire sub formă bănească a fost
în anul 2016 de 65.58 zile, mai mare cu cca 50% decât cel recomandat de 45 de zile.
4. Rate de rotaţie ale creanţelor
Valoarea minimă care asigură o eficienţă acceptabilă a gestiunii creanţelor este de patru rotaţii, care
corespunde unui termen mediu de revenire sub forma bănească iniţială de 90 de zile. Valoarea
optimă ar fi de maximum 30 de zile. (Cuzman Ioan, Păiușan Luminița, Analiza financiară a
Tabel 31. Gestiunea creanţelor
UM 2014 2015 2016

Creante lei 53,241,094 69,170,411 46,167,272
Indicatorul de gestiune a creanţelor în cazul TERAPLAST SA prezintă valori peste nivelul minim
de 4 rotaţii pentru întreaga perioadă, situaţia firmei fiind favorabilă din punct de vedere al acestui
indicator.
UVVG - 2017 35
5. Rate de rotaţie ale furnizorilor
Rata de gestiune a furnizorilor indică în câte zile firma îşi achită obligaţiile sale faţă de furnizori.
Rata de gestiune a furnizorilor exprimă creditul-furnizor primit de firmă, adică durata medie în zile
de plată a contravalorii bunurilor achiziţionate de la furnizori. (Cuzman Ioan, Păiușan Luminița,
Arad, 2007).
Valoarea minimă care asigură o eficienţă acceptabilă a gestiunii furnizorilor este de opt rotaţii, care
corespunde unui termen mediu de revenire sub forma bănească iniţială de 45 de zile. Valoarea
optimă ar fi de maximum 30 de zile.
Tabel 32. Gestiunea furnizorilor
UM 2014 2015 2016

Furnizori lei 32,182,593 40,609,213 29,667,881
Indicatorul de gestiune a furnizorilor prezintă pentru anul 2016 o valoare de 8.67 rotaţii ceea ce
reprezintă a situaţie bună pentru firmă. Durata de rotaţie a creanţelor este cu mai mare în comparaţie
cu durata de rotaţie a furnizorilor, ceea ce determină un deficit de resurse financiare.
VI. Solvabilitatea
Autonomia financiară reflectă măsura în care firma îşi finanţează activitatea pe seama resurselor
proprii. Cu cât valoarea este mai ridicată se poate aprecia că gradul de autonomie este mai ridicat,
deci firma este mai puţin expusă la influenţele factorilor externi de mediu. Valoarea optimă a
acestui indicator este de 50%.(Cuzman Ioan, Păiușan Luminița, Analiza financiară a
Tabel 33. Evoluţia solvabilităţii
U.M. Perioada de analiză

2014 2015 2016
Capital propriu lei 123,455,138 151,230,956 184,322,512
Total activ lei 214,370,032 244,744,546 234,106,701
Autonomia financiară % 57.59% 61.79% 78.73%
Valoarea optimă % 50% 50% 50%
Firma prezintă un grad de autonomie financiară peste nivelului de 50%, ceea ce conferă un grad de
autonomie ridicată a firmei.
Tabel 34. Evoluţia gradului de îndatorare

2014 2015 2016
Total datorii lei 86,576,641 90,103,525 46,783,103
Total activ lei 214,370,032 244,744,546 234,106,701
Grad de îndatorare % 40.39% 36.82% 19.98%
Valoarea optimă % 50% 50% 50%
UVVG - 2017 36
Gradul de îndatorare arată proporţia în care activele firmei au fost finanţate de creditorii acesteia.
Împrumuturile mai mari de 50% din total activ sunt apreciate drept critice. (Cuzman Ioan, Păiușan
Luminița, Analiza financiară a întreprinderilor industriale – studii de caz, “Vasile Goldiş
Gradul de îndatorare se situează sub valoarea de 50%, ceea ce reprezintă o situaţie confortabilă
pentru firmă. Pozitiv este şi faptul că indicatorul prezintă un trend descendent.
Grafic 9. Evoluţia indicatorilor de solvabilitate în perioada 2014- 2016
VII. Lichiditatea
Valorile de referinţă pentru lichiditatea curentă sunt:

 1.00 – valoarea minim acceptabilă a acestui indicator, sub acest nivel firma aflându-se
pericol de incapacitate de plată.
 2.00 – valoarea maxim acceptabilă a acestui indicator, peste acest nivel nu se utilizează
corespunzător activele. (Cuzman Ioan, Păiușan Luminița, Analiza financiară a
Tabel 35. Evoluţia lichidităţii curente

2014 2015 2016
Active curente lei 90,355,216 114,969,685 103,086,808
Pasive curente lei 74,912,597 77,271,265 34,668,848
Lichiditatea curentă 1.21 1.49 2.97
Valoarea min 1.00 1.00 1.00
Valoarea max 2.00 2.00 2.00
Lichiditatea curenta in cazul TERAPLAST SA pentru intreaga perioada analizata are valori care se
încadrează în intervalul optim, societatea fiind in situatia de a-si putea acoperi datoriile curente pe
seama activelor curente.
Valorile de referinţă ale indicatorului sunt:

 0.65 – valoarea minim acceptabilă a acestui indicator, sub acest nivel firma aflându-se în
pericolul incapacităţii de plată
corespunzător activele curente . (Cuzman Ioan, Păiușan Luminița, Analiza financiară a
UVVG - 2017 37
Tabel 36. Evoluţia lichidităţii rapide

2014 2015 2016
Active curente fără stocuri lei 56,698,598 80,271,744 56,857,245
Lichiditatea rapidă 0.76 1.04 1.64
Lichiditatea rapida prezinta valori care sunt peste limita minimă de 0.65 pentru întregul interval
analizat, ceea ce permite firmei să satisfacă datoriile curente pe seama creanţelor şi
disponibilităţilor.
Valorile de referinţă ale indicatorului sunt:

 0.35 – valoarea minim acceptabilă a acestui indicator, sub acest nivel firma aflându-se în
pericolul incapacităţii de plată.
corespunzător activele curente. (Cuzman Ioan, Păiușan Luminița, Analiza financiară a
Tabel 37. Evoluţia lichidităţii imediate

2014 2015 2016
Disponibilităţi lei 3,457,504 11,101,333 10,689,973
Lichiditatea imediată 0.046 0.143 0.308
Lichiditatea imediata prezinta valori sub cea minimă de 0.35 fiind o situaţie nefavorabilă pentru
firmă, existând riscul de a nu putea onora datoriile exigibile pe seama disponibilităţilor.
Indicatorului prezintă un trend ascendent, urmare a diminuării pasivelor curente ale firmei.
Grafic 10. Evoluţia indicatorilor de lichiditate în perioada 2014- 2016
UVVG - 2017 38
VIII. Analiza randamentului financiar al firmei
1. Analiza rentabilităţii comerciale
Rata rentabilităţii comerciale cuantifică rezultatul brut din exploatare aferent cifrei de afaceri,
semnificaţia indicatorului este de a caracteriza eficienţa politicii comerciale şi a politicii de preţuri.
Tabel 38. Rata rentabilităţii comerciale
UM 2014 2015 2016

Rezultatul exploatării lei 13,933,743 29,812,893 33,942,703
Rata rentabilităţii comerciale % 5.99% 11.13% 13.19%
Valoare estimativă % 25% 25% 25%
TERAPLAST SA BISTRIŢA prezintă valori reduse pentru rata rentabilităţii comerciale. Valoarea
indicatorului în anul 2016 a fost de cca. 14%, ceea ce înseamnă că la 100 de lei cifră de afaceri
revin cca 14 lei de profit brut din exploatare. Situaţia este determinată de valoarea rezultatului din
exploatare care este redus în comparaţie cu nivelul cifrei de afaceri.
2. Analiza rentabilităţii financiare
Pentru a fi asigurată atractivitatea plasamentului în acţiunile firmei este necesar ca rata rentabilităţii
financiare să fie superioară în raport cu rata medie a dobânzilor bancare sau cu rata rentabilităţii
financiare înregistrată la nivelul altor agenţi economici cu profil similar.
Tabel 39. Rata rentabilităţii financiare
UM 2014 2015 2016

Profit net lei 9,414,452 28,381,984 41,511,533
Capitaluri proprii lei 123,455,138 151,230,956 184,322,512
Rata rentabilităţii financiare % 7.63% 18.77% 22.52%
Rata medie a dobânzii % 2.5% 2.0% 1.75%
Rentabilitatea financiară în cazul TERAPLAST SA BISTRIŢA înregistrează valori care sunt cu

mult superioare ratei medii a dobânzii. Pentru anul 2016 activitatea a generat o rentabilitate de
22.5% care este de peste 12 ori mai mare decât nivelul dobânzii de 1.75%.
3. Analiza rentabilităţii economice
Pentru a fi asigurat dezideratul menţinerii substanţei economice a firmei este necesar ca rata
rentabilităţii economice să fie superioară în raport cu rata inflaţiei.
Tabel 40. Rata rentabilităţii economice
UM 2014 2015 2016

Profitul brut al exerciţiului lei 11,396,449 32,502,223 45,313,754
Capitaluri investite lei 214,370,032 244,744,546 234,106,701
Rata rentabilităţii economice % 5.32% 13.28% 19.36%
Rata inflaţiei % 0.83% -0.9% -0.5%
Rata rentabilităţii economice prezintă valori care sunt cu mult superioare ratei inflaţiei cât şi ratei
dobânzii bancare.
UVVG - 2017 39
IX. Analiza riscurilor firmei
Analiza variabilităţii rezultatelor
1. Analiza riscului de exploatare
Pentru cazul TERAPLAST SA BISTRIŢA în anul 2016 avem următoarele valori :
Tabel 41. Prag de rentabilitate risc de exploatare
CF2016 14,945,294 lei

CV2016 216,168,526 lei
CA2016 257,296,114 lei
CA2015 267,974,858 lei
PR2016 93,498,458 lei
Coeficientul de elasticitate (e) = 1.54 < 6
Din perspectiva activităţii de exploatare, TERAPLAST SA BISTRIŢA nu prezintă riscuri ca

urmare a faptului că coeficentul de elasticitate e = 1.54 prin comparaţie cu valorile recomandate
de literatura de specialitate defineşte o stare confortabilă pentru firmă. Pragul de rentabilitate
determinat în cazul riscului de exploatare este inferior cifrei de afaceri realizată în anul 2016 ceea
ce caracterizează o situaţie de confort pentru firmă. (Cuzman Ioan, Păiușan Luminița, Analiza
2007).
2. Analiza riscului financiar
Pentru firma analizată, TERAPLAST SA BISTRIŢA, pentru anul 2016 avem următoarele valori :
Tabel 42. Prag de rentabilitate risc financiar
CF(inclusiv ch cu dobânzi)2016 18,108,981 lei

CV2016 216,168,526 lei
CA2016 257,296,114 lei
CA2015 267,974,858 lei
PR1 2016 19,480,021 lei
Coeficientul de elasticitate (e) = 1.09< 6
În cazul TERAPLAST SA BISTRIŢA riscul financiar pentru anul 2016 este extrem de mic, atât
coeficentul de elasticitate cât şi pragul de rentabilitate având valori care elimină această ipoteză, e
= 1.09 iar pragul de rentabilitate este inferior cifrei de afaceri realizate în anul 2016.
3. Analiza riscului de faliment
3.1. Modelul Altman
UVVG - 2017 40
Tabel 43. Riscul de faliment cu ajutorul modelului Altman
Altman 2016
Profit brut 45,313,754
Active totale 234,106,701
Venituri din vânzari 34,818,033
Capital permanent 196,436,767
Datorii 46,783,103
Profit reinvestit 0
Active circulante 103,086,808
Capitalizare bursieră 283,216,332
Valoarea scorului se calculează conform formulei:
Z  3,3  X 1  1,0  X 2  0,6  X 3  1,4  X 4  1,2  X 5 Z =4.9481

R1 = 0.19356
R2 = 0.14873
R3 = 6.05382
R4 = 0.00000
R5 = 0.44034
Din punct de vedere al riscului de faliment măsurat prin funcţia scor Altman constatăm ca valoarea
este mai mare de 3 (4.9481), ceea ce defineşte o situaţie confortabilă din punct de vedere al riscului
de faliment pe termen scurt.
3.2. Modelul Conan - Holder
Z  0,24  R1  0,22  R2  0,16  R3  0,87  R4  0,10  R5 Z = 0.9738
Tabel 44. Riscul de faliment cu ajutorul modelului Conan – Holder
Conan - Holder 2016

Excedent brut din exploatare 146,412,319
Capitaluri permanente 196,436,767
Datorii 46,783,103
Active circulante (fără stocuri) 56,857,245
Cheltuieli financiare 3,163,687
Cheltuieli cu personalul 21,710,250
Valoare adăugată 188,662,779
Cifra de afaceri 257,296,114
R1 = 3.1296
R2 = 0.8391
R3 = 0.2429
R4 = 0.0123
R5 = 0.1151
UVVG - 2017 41
După criteriul Conan-Holder riscul de faliment este inexistent, valoare este cu mult mai mare de
nivelul de 0.16.
3.3. Modelul Anghel
A  5,676  6,3718  X 1  5,3932  X 2  5,1427  X 3  0,0105  X 4 A = 6.0011
Tabel 45. Riscul de faliment cu ajutorul modelului Anghel
Anghel 2016
Profit net 45,313,754
Cash flow 39,847,044
Datorii 46,783,103
X1 = 0.176115
X2 = 0.170209
X3 = 0.199837
X4 = 65.457332
Modelul Anghel aplicat în cazul TERAPLAST SA BISTRIŢA evidenţiază faptul ca firmă este într-
o zonă de siguranţă, valoarea scorului fiind cu mult superioară nivelului de 2,05.
3.4. Modelul Ivoniciu
I  0,333  R1  5,555  R2  0,033  R3  0,71429  R4  1,333  R5  4  R6  1,66032 I = 7.4628
Tabel 46. Riscul de faliment cu ajutorul modelului Ivoniciu
Ivoniciu 2016
Venituri totale incasate si incasabile 322,594,846
Active totale corectate 234,106,701
Creante 46,167,272
Capacitatea de autofinantare 157,783,370
Datorii totale corectate 46,783,103
Disponibilitati si titluri de plasament 10,689,973
Datorii pe termen scurt 34,668,848
Fond de rulment corectat 65,637,975
R1 = 1.377982
R2 = 0.489107
R3 = 6.987522
R4 = 3.372657
R5 = 1.640010
R6 = 0.280376
UVVG - 2017 42
TERAPLAST SA BISTRIŢA are conform funcţiei scor a modelului Ivoniciu un scor de 7.4628,
peste nivelul 6 de care defineşte o stare de siguranţă.
3.5. Modelul Băileşteanu
Tabel 47. Riscul de faliment cu ajutorul modelului Băileşteanu
Băileşteanu 2016
Active curente 103,086,808
Pasive curente 34,668,848
Profit net 41,511,533
Amortizare 12,340,064
Rate de rambursat credite 12,114,255
Cheltuieli financiare 3,163,687
Profit brut 45,313,754
Costuri 231,113,820
Creante 46,167,272
B  0,444  G1  0,909  G2  0,0526  G3  0,0333  G4  1,414
G1 = 2.973471
G2 = 3.524794
G3 = 5.573128
G4 = 0.196067
B = 3.4686
TERAPLAST SA BISTRIŢA prezintă o valoare a funcţiei scor ataşată modelului Băileşteanu de

3.4686, peste nivelul de 2 peste care un risc de faliment este improbabil.
X. Analiza indicatorilor bursieri
1. Dividendele
Tabel 48. Evoluţia dividendelor repartizate acţionarilor
UM 2014 2015 2016

Dividende lei 0 7,930,057 9,572,712
Numar de actiuni - 288,875,880 288,875,880 566,432,666
Pret actiune sfarsit an lei 0.220 0.730 0.500
Din punct de vedere al dividendelor repartizate acţionarilor din profitul net TERAPLAST SA
BISTRIŢA este o firmă atractivă. Societatea nu a alocat dividende din profitul realizat în anul
2014, profitul net a fost utilizat pentru dezvoltarea firmei. În anii 2015 şi 2016, o parte din
profitul net a fost alocat acţionarilor sub formă de dividende. Pentrul anul 2015 cota din profitul
net alocată pentru dividende a fost de 27.94%, iar în anul 2016 a fost de 23.06%.
UVVG - 2017 43
Grafic 11. Evoluţia dividendelor distribuite în perioada 2014- 2016
2. Preţul acţiunii
Tabel 49. Evoluţia preţului acţiunii
UM 2014 2015 2016

Pret min actiune lei 0.150 0.210 0.390
Pret max actiune lei 0.270 0.780 0.740
În perioada analizată, preţul acţiunilor TERAPLAST SA BISTRIŢA a variat în intervalul 0.15

lei/acţiune – 0.78 lei/acţiune. Preţul minim s-a consemnat în anul 2014, iar preţul maxim în anul
2015.
3. Indicatorul randamentul dividendului - DY
Tabel 50. Evoluţia indicatorului DY
UM 2014 2015 2016

Dividend pe actiune lei 0.000 0.027 0.017
Pret actiune final an lei 0.220 0.730 0.500
Randament dividend % 0.00% 3.76% 3.38%
Din punct de vedere al randamentului dividendului, cea mai mare valoare s-a consemnat în anul
2015, de 3.76% pentru o acţiune în valoare de 0.78 lei, ceea ce transpus pentru o valoare de 1 leu ar
reprezenta un randament de 4.82%, mult superior randamentului obţinut din plasarea aceleişi sume
de bani într-un depozit bancar.
4. Indicatorul câştig pe acţiune - EPS
Tabel 51. Evoluţia indicatorului EPS
UM 2014 2015 2016

Profit net lei 9,414,452 28,381,984 41,511,533
Numar de actiuni - 288,875,880 288,875,880 566,432,666
Castig pe actiune lei 0.033 0.098 0.073
UVVG - 2017 44
Grafic 12. Evoluţia indicatorului câştig pe acţiune în perioada 2014- 2016
Câştigul pe acţiune a variat în perioada analizată în intervalul 0.098 lei – 0.033 lei, fiind unul
rezonabil prin comparaţie cu alte acţiuni cotate la Bursa de Valori Bucureşti.
5. Indicatorul preţ pe acţiune raportat la câştigul unitar - PER
Tabel 52. Evoluţia indicatorului PER
UM 2014 2015 2016

Castig pe actiune lei 0.033 0.098 0.073
Pret actiune final an lei 0.220 0.730 0.500
PER - 6.751 7.430 6.823
Raportul preţ acţiune raportat la câştigul pe acţiune, PER, prezintă valori rezonabile, astfel rezultă
că în cazul TERAPLAST SA BISTRIŢA investiţia iniţială în acţiunea TERAPLAST poate fi
recuperată pe seama profitul net generat în 6.8 ani în anul 2016.
Grafic 13. Evoluţia indicatorului preţ pe câştig pe acţiune în perioada 2014- 2016
6. Indicatorul preţ pe acţiune raportat la valoarea contabilă unitară
Tabel 53. Evoluţia indicatorului preţ/valoare contabilă unitară
UM 2014 2015 2016

Valoare contabila pe actiune lei 0.427 0.524 0.325
Pret actiune/valoare contabila - 0.515 1.394 1.537
UVVG - 2017 45
Grafic 14. Evoluţia indicatorului preţ acţiune pe valoare contabilă în perioada 2014- 2016
Indicatorul preţ acţiune raportat la valoarea contabilă unitară a variat în intervalul analizat de la un
raport subunitar de 0.515 pentru anul 2014 la unul supraunitar de 1.537 în anul 2016. Acest lucru
înseamnă că pentru anul 2014 acţiunile firmei erau subevaluate, respectiv pentru o valoare de 1 leu
din patrimoniul firmei (valoare contabilă unitară) un investitor plătea 0.5 lei, în timp ce în anul 2016
acţiunile firmei sunt supraevaluate, respectiv pentru o valoare de 1 leu din patrimoniul firmei
(valoare contabilă unitară) un investitor plătea 1.5 lei, de trei ori mai mult faţă de anul 2014.
7. Capitalizarea bursieră a societăţii
Tabel 54. Evoluţia capitalizării bursiere
UM 2014 2015 2016

Capitalizare bursiera lei 65,328,663 213,190,371 283,216,332
Grafic 15. Evoluţia capitalizării bursiere în perioada 2014- 2016
Capitalizarea bursieră a societăţii, respectiv valoarea de piaţă a acesteia, a înregistrat o creştere

spectaculoasă, de peste 4.3 ori în intervalul 2014-2016. Această creştere este efectul pe de o parte a
creşterii preţului acţiunii, de la 0.22 lei/acţiune la sfârşitul anului 2014 la 0.73 lei/acţiune la finele
anului 2015, iar pe de altă parte este consecinţa majorării capitalului social de la 37,762,177 lei la
56,643,266 lei ca urmare a deciziei acţionarilor TERAPLAST SA Bistriţa de a emite un număr de
188,810,890 acţiuni noi în anul 2016.
UVVG - 2017 46
8. Evaluarea activelor societăţii utlizând capitalizarea bursieră
Tabel 55. Evoluţia preţului unitar al activelor TERAPLAST SA
UM 2014 2015 2016

Total active lei 214,370,032 244,744,546 234,106,701
Capitalizare bursiera lei 65,328,663 213,190,371 283,216,332
Valoarea de piata pentru 1 leu din activ lei 0.30 0.87 1.21
Grafic 16. Evoluţia indicatorului valoare de piaţă – 1 leu active în perioada 2014- 2016
Valoarea de piaţă aferentă pentru 1 leu activ prezintă o creştere semnificativă în intervalul 2014-
2016, ca efect al creşterii capitalizării bursiere, ceea înseamnă o creştere a averii deţinute de fiecare
dintre acţionarii firmei ca rezultat al activităţii profitabile a firmei.
XI. Concluzii
Diagnosticul financiar realizat pentru societatea comercială TERAPLAST SA evidenţiază

următoarele aspecte :
Cifra de afaceri a fost în creştere în anii 2014 şi 2015, anul 2016 înregistrând însă o scădere
cu cca. 4% a acesteia faţă de anul anterior. Pentru primii doi ani din intervalul analizat
indicele de creştere al cifrei de afaceri a fost superior ratei inflaţiei. În total cifra de afaceri
cea mai mare pondere o reprezintă producţia vândută, cu o pondere care este cuprinsă în
intervalul 86%-93%.
Rata marjei comerciale are valori cuprinse în intervalul 24.8%-26.8%. Indicatorul prezintă
un trend descendent, valoarea consemnată pentru anul 2016 fiind însă peste media sectorului
(conform datelor din raportul anual 2016).
Valoarea adăugată prezintă un trend crescător, ceea semnifică o situaţie favorabilă pentru
firmă şi pentru acţionarii acesteia. Anul 2016 a consemnat un nivel de 174,128,041 lei
pentru valoarea adăugată realizată de firmă.
Excedentul brut din exploatare prezintă o tendinţă de creştere, evoluţia sa fiind corelată cu
cea a valorii adăugate.
Rezultatul din exploatare este pozitiv pentru întregul interval 2014-2016, trendul este
crescător, pentru anul 2016 valoarea indicatorului este de 33,942,703 lei. Activitatea
financiară a generat pierderi în anul 2016 ca urmare a cheltuielilor angajate pentru plata
dobânzilor aferente creditelor angajate. În anii 2015 şi 2016 societatea a rambursat o parte
din creditele luate, iar pentru restul împrumuturilor s-a refinanţat la dobânzi mai mici. Ca
urmare rezultatul financiar a devenit şi el pozitiv. Rezultatul net a înregistrat o evoluţie
UVVG - 2017 47
extrem de bună, acesta crescând de peste 4.4 ori în perioada 2014 – 2016, anul 2016
consemnând un rezultat net de 41,511,533 lei.
Indicatorul rata activelor imobilizate are valori care se încadrează în intervalul 50% - 60%,
ceea ce reprezintă o stare favorabilă. Rata activelor circulante se încadrează în intervalul
optim, pentru întreaga perioadă analizată. Rata stabilităţii financiare prezintă valorii
superioare nivelului considerat ca fiind optim de 60%. Rata autonomiei financiare globale
are valori superioare nivelului de 66%, considerat ca fiind valoarea ce caracterizează o
autonomie financiară ridicată. Pentru anul 2016 valoarea indicatorului a fost de 78.73%.
Fondul de rulment prezintă valori pozitive pentru întregul interval analizat. Suntem în
situaţia unui excedent al activelor circulante faţă de datoriile pe termen scurt. Un element
important în analiza fondului de rulment net îl reprezintă ponderea acestuia în capitalul
permanent, ceea ce reprezintă resursele permanente alocate pentru finanţarea activelor
curente. Pentru anul 2016 ponderea fondului de rulment net în capitalul permanent a fost de
33.41%.
Necesarul de fond de rulment este pozitiv pentru perioada analizată. Această situaţie indică
un surplus de alocările ciclice în raport cu resurse ciclice. Situaţia este nefavorabilă dacă
este urmare a unor perturbări în ciclul de activitate (creşterea duratei de încasare a debitelor
şi scăderea duratei de plată a obligaţiilor), sau ca urmare a unei gestiuni ineficiente a
stocurilor (stocuri fără mişcare, sau cu mişcare lentă).
Trezoreria netă este pozitivă doar pentru anul 2016, valoarea pozitivă a trezoreriei
semnifică că suntem în situaţia în care avem un echilibru financiar. Pentru anii 2014 şi 2015
trezoreria a fost negativă, ceea ce a însemnat că firma a fost obligată să apeleze la credite de
trezorerie pentru a asigura un echilibru financiar.
Valoarea ratei stabilităţii financiare este superioară nivelului de 100%, existând un excedent
de surse permanente care constituie fondul de rulment net. Rezultatul se datorează valorii
ridicate a capitalurilor permanente. Rata finanţării ciclice prezintă valori inferioare nivelului
de 100%, ceea ce semnifică că activele curente sunt finanţate parţial din surse curente,
necesarul de fond de rulment fiind pozitiv.
Activul net contabil înregistrează valori pozitive, în creştere pentru întreaga perioadă 2014 -
2016. Dacă comparăm indicele de creştere al activului net contabil cu rata inflaţiei
remarcăm că acest indicator a înregistrat valori superioare ratei inflaţiei. Raportul contabil
net a consemnat valori confortabile, în anul 2016 a atins nivelul de 80.2%, ceea ce din punct
de vedere al gradului de independenţă financiară a patrimoniului reprezintă o situaţie
favorabilă pentru firmă.
Indicatorul de gestiune a capitalului permanent, prezintă valori mai mici de 2, ceea ce
reprezintă o situaţie nefavorabilă. Şi în cazul gestiunii capitalurilor proprii viteza de rotatie
este inferioară nivelului optim de 2 rotatii.
Din punct de vedere al gestiunii datoriilor totale societatea prezintă o situaţie favorabilă în
anul 2016, urmare a rambursării parţiale a unor împrumuturi, datoriile reducându-se la
jumătate faţă de nivelul din anul 2015.
Indicatorului de gestiune a activului total pentru TERAPLAST SA BISTRIŢA prezintă
valori care sunt inferioare nivelului minim de 2 rotaţii (1.18 în anul 2016).
Din punct de vedere a gestiunii activelor circulante firma prezintă o situaţie nefavorabila,
valoarea indicatorului fiind sub limita minimă acceptabilă de 6 rotaţii.
Indicatorul de gestiune a stocurilor a prezentat valori inferioare nivelului minim de 8 rotaţii,
respectiv superioare numărului de 45 de zile. Termenul mediu de revenire sub formă
bănească a fost în anul 2016 de 65.58 zile, mai mare cu cca 50% decât cel recomandat de 45
de zile.
Indicatorul de gestiune a creanţelor prezintă valori peste nivelul minim de 4 rotaţii pentru
întreaga perioadă, situaţia firmei fiind favorabilă din punct de vedere al acestui indicator.
Indicatorul de gestiune a furnizorilor prezintă pentru anul 2016 o valoare de 8.67 rotaţii ceea
ce reprezintă a situaţie bună pentru firmă. Durata de rotaţie a creanţelor este mai mare în
UVVG - 2017 48
comparaţie cu durata de rotaţie a furnizorilor, ceea ce determină un deficit de resurse

financiare.
Firma prezintă un grad de autonomie financiară peste nivelului de 50%, ceea ce conferă un
grad de autonomie ridicată a firmei.
Gradul de îndatorare se situează sub valoarea de 50%, ceea ce reprezintă o situaţie
confortabilă pentru firmă. Pozitiv este şi faptul că indicatorul prezintă un trend descendent.
Lichiditatea curenta pentru intreaga perioada analizata are valori care se încadrează în
intervalul optim, societatea fiind in situatia de a-si putea acoperi datoriile curente pe seama
activelor curente.
Lichiditatea rapida prezinta valori care sunt peste limita minimă de 0.65 pentru întregul
interval analizat, ceea ce permite firmei să satisfacă datoriile curente pe seama creanţelor şi
disponibilităţilor.
Lichiditatea imediata prezinta valori care se situeaza sub valoarea minimă de 0.35 ceea ce
reprezintă o situaţie nefavorabilă pentru firmă, existând riscul de a nu putea onora datoriile
exigibile pe seama disponibilităţilor. Indicatorului însă a înregistrat un trend ascendent,
urmare a diminuării pasivelor curente ale firmei.
Rata rentabilităţii comerciale prezintă valori reduse. Valoarea indicatorului în anul 2016 a
fost de cca. 14%, ceea ce înseamnă că la 100 de lei cifră de afaceri revin cca 14 lei de profit
brut din exploatare. Situaţia este determinată de valoarea rezultatului din exploatare care
este redus în comparaţie cu nivelul cifrei de afaceri.
Rentabilitatea financiară înregistrează valori care sunt cu mult superioare ratei medii a
dobânzii. Pentru anul 2016 activitatea a generat o rentabilitate de 22.5% care este de peste
12 ori mai mare decât nivelul dobânzii de 1.75%.
Rata rentabilităţii economice prezintă valori care sunt cu mult superioare ratei inflaţiei cât şi
ratei dobânzii bancare.
Din perspectiva activităţii de exploatare, firma nu prezintă riscuri ca urmare a faptului că
coeficentul de elasticitate e = 1.54 prin comparaţie cu valorile recomandate de literatura de
specialitate defineşte o stare confortabilă pentru firmă. Pragul de rentabilitate determinat în
cazul riscului de exploatare este inferior cifrei de afaceri realizată în anul 2016 ceea ce
caracterizează o situaţie de confort pentru firmă.
Riscul financiar pentru anul 2016 este extrem de mic, atât coeficentul de elasticitate cât şi
pragul de rentabilitate având valori care elimină această ipoteză, e = 1.09 iar pragul de
rentabilitate este inferior cifrei de afaceri realizate în anul 2016.
Din punct de vedere al riscului de faliment măsurat prin funcţiile scor Altman, Conan-
Holder, Anghel, Ivoniciu şi Băileşteanu riscul de faliment este inexistent, firmă este într-o
zonă de siguranţă.
Din punct de vedere al dividendelor repartizate acţionarilor din profitul net firmă atractivă.
Societatea nu a alocat dividende din profitul realizat în anul 2014, profitul net a fost
utilizat pentru dezvoltarea firmei. În anii 2015 şi 2016, o parte din profitul net a fost alocat
acţionarilor sub formă de dividende. Pentrul anul 2015 cota din profitul net alocată pentru
dividende a fost de 27.94%, iar în anul 2016 a fost de 23.06%.
În perioada analizată, preţul acţiunilor TERAPLAST SA BISTRIŢA a variat în intervalul
0.15 lei/acţiune – 0.78 lei/acţiune. Preţul minim s-a consemnat în anul 2014, iar preţul
maxim în anul 2015.
Din punct de vedere al randamentului dividendului, cea mai mare valoare s-a consemnat în
anul 2015, de 3.76% pentru o acţiune în valoare de 0.78 lei, ceea ce transpus pentru o
valoare de 1 leu ar reprezenta un randament de 4.82%, mult superior randamentului obţinut
din plasarea aceleişi sume de bani într-un depozit bancar.
Câştigul pe acţiune a variat în perioada analizată în intervalul 0.098 lei – 0.033 lei, fiind
unul rezonabil prin comparaţie cu alte acţiuni cotate la Bursa de Valori Bucureşti.
UVVG - 2017 49
Raportul preţ acţiune raportat la câştigul pe acţiune, PER, prezintă valori rezonabile, astfel
rezultă că în cazul TERAPLAST SA BISTRIŢA investiţia iniţială în acţiunea
TERAPLAST poate fi recuperată pe seama profitul net generat în 6.8 ani în anul 2016.
Indicatorul preţ acţiune raportat la valoarea contabilă unitară a variat în intervalul analizat de
la un raport subunitar de 0.515 pentru anul 2014 la unul supraunitar de 1.537 în anul 2016.
Acest lucru înseamnă că pentru anul 2014 acţiunile firmei erau subevaluate, respectiv pentru
o valoare de 1 leu din patrimoniul firmei (valoare contabilă unitară) un investitor plătea 0.5
lei, în timp ce în anul 2016 acţiunile firmei sunt supraevaluate, respectiv pentru o valoare de
1 leu din patrimoniul firmei (valoare contabilă unitară) un investitor plătea 1.5 lei, de trei ori
mai mult faţă de anul 2014.
Capitalizarea bursieră a societăţii, respectiv valoarea de piaţă a acesteia, a înregistrat o
creştere spectaculoasă, de peste 4.3 ori în intervalul 2014-2016. Această creştere este efectul
pe de o parte a creşterii preţului acţiunii, de la 0.22 lei/acţiune la sfârşitul anului 2014 la 0.73
lei/acţiune la finele anului 2015, iar pe de altă parte este consecinţa majorării capitalului
social de la 37,762,177 lei la 56,643,266 lei ca urmare a deciziei acţionarilor TERAPLAST
SA Bistriţa de a emite un număr de 188,810,890 acţiuni noi în anul 2016.
Valoarea de piaţă aferentă pentru 1 leu activ prezintă o creştere semnificativă în intervalul
2014-2016, ca efect al creşterii capitalizării bursiere, ceea înseamnă o creştere a averii
deţinute de fiecare dintre acţionarii firmei ca rezultat al activităţii profitabile a firmei.
În concluzie putem afirma că TERAPLAST SA BISTRIŢA prezintă o situaţie financiară solidă, o

renatabilitate superioară randamentelor depozitelor bancare, o renumerare rezonabilă a acţionarilor
prin intermediul dividendelor alocate, nu prezintă risc de faliment, ceea ce o face foarte atractivă
pentru investitorii de pe bursa de valori.
UVVG - 2017 50
ANEXE
Bilanţul contabil prescurtat Şi Contul de Profit Şi Pierderi prescurtat - LEI
2014 2015 2016

ACTIVE IMOBILIZATE - TOTAL 123,851,116 129,467,647 130,798,792
ACTIVE CIRCULANTE - TOTAL, DIN CARE 90,355,216 114,969,685 103,086,808
STOCURI (MATERIALE, PRODUCTIE IN CURS DE

EXECUTIE, SEMIFABRICATE, PRODUSE FINITE, MARFURI 33,656,618 34,697,941 46,229,563
ETC.)
CREANTE 53,241,094 69,170,411 46,167,272
CASA SI CONTURI LA BANCI 3,457,504 11,101,333 10,689,973
CHELTUIELI IN AVANS 163,700 307,214 221,101
DATORII - TOTAL 86,576,641 90,103,525 46,783,103
VENITURI IN AVANS - - -
PROVIZIOANE 4,338,253 3,410,065 3,001,086
CAPITALURI - TOTAL, DIN CARE: 123,455,138 151,230,956 184,322,512
CAPITAL SOCIAL SUBSCRIS VARSAT 28,887,588 28,887,588 56,643,266
CIFRA DE AFACERI NETA 232,469,308 267,974,858 257,296,114
VENITURI TOTALE 235,286,411 288,745,066 276,427,574
CHELTUIELI TOTALE 223,889,962 256,242,843 231,113,820
-PROFIT 11,396,449 32,502,223 45,313,754
-PIERDERE - - -
-PROFIT 9,414,452 28,381,984 41,511,533
UVVG - 2017 51
Lista cu figurile, tabelele şi graficele din lucrare
Figuri

Tabele
Tabel 1. Rata activelor imobilizate

Tabel 2. Rata activelor circulante
Tabel 3. Structura pasivului
Tabel 4. Rata stabilităţii financiare
Tabel 5. Rata autonomiei financiare globale
Tabel 6. Evoluţia fondului de rulment net
Tabel 7. Evoluţia ponderii fondului de rulment net în capitalul permanent
Tabel 8. Evoluţia gestiunii fondului de rulment net
Tabel 9. Evoluţia necesarului de fond de rulment şi a structurii acestuia
Tabel 10. Evoluţia vitezei de rotaţie a necesarului de fond de rulment
Tabel 11. Evoluţia trezoreriei nete
Tabel 12. Evoluţia ratei stabile de finanţare
Tabel 13. Evoluţia ratei finanţării ciclice
Tabel 14. Evoluţia ratei globale de finanţare
Tabel 15. Evoluţia Activului Net Contabil
Tabel 16. Rata marjei comerciale
Tabel 17. Indicele de creştere a Cifrei de afaceri
Tabel 18. Structura Cifrei de afaceri
Tabel 19. Calcul valorii adăugate
Tabel 20. Repartizarea valorii adăugate
Tabel 21. Evoluţia excedentul brut din exploatare
Tabel 22. Evoluţia rezultatului exploatării
Tabel 23. Evoluţia rezultatului brut şi a reultatului exerciţiului
Tabel 24. Gestiunea capitalurilor permanente
Tabel 25. Gestiunea capitalurilor proprii
Tabel 26. Gestiunea datoriilor totale
Tabel 27. Gestiunea activelor totale
Tabel 28. Gestiunea activelor imobilizate
Tabel 29. Gestiunea activelor circulante
Tabel 30. Gestiunea stocurilor
Tabel 31. Gestiunea creanţelor
Tabel 32. Gestiunea furnizorilor
Tabel 33. Evoluţia solvabilităţii
Tabel 34. Evoluţia gradului de îndatorare
Tabel 35. Evoluţia lichidităţii curente
Tabel 36. Evoluţia lichidităţii rapide
Tabel 37. Evoluţia lichidităţii immediate
Tabel 38. Rata rentabilităţii comerciale
Tabel 39. Rata rentabilităţii financiare
Tabel 40. Rata rentabilităţii economice
Tabel 41. Prag de rentabilitate risc de exploatare
Tabel 42. Prag de rentabilitate risc financiar
UVVG - 2017 52
Tabel 43. Riscul de faliment cu ajutorul modelului Altman

Tabel 44. Riscul de faliment cu ajutorul modelului Conan – Holder
Tabel 45. Riscul de faliment cu ajutorul modelului Anghel
Tabel 46. Riscul de faliment cu ajutorul modelului Ivoniciu
Tabel 47. Riscul de faliment cu ajutorul modelului Băileşteanu
Tabel 48. Evoluţia dividendelor repartizate acţionarilor
Tabel 49. Evoluţia preţului acţiunii
Tabel 50. Evoluţia indicatorului DY
Tabel 51. Evoluţia indicatorului EPS
Tabel 52. Evoluţia indicatorului PER
Tabel 53. Evoluţia indicatorului preţ/valoare contabilă unitară
Tabel 54. Evoluţia capitalizării bursiere
Tabel 55. Evoluţia preţului unitar al activelor TERAPLAST SA
Grafice
Grafic 1. Structura de acţionariat a TERAPLAST SA Bistriţa la 31.12.2016

Grafic 2. Evoluţia indicatorilor de echilibru financiar în perioada 2014-2016
Grafic 3. Evoluţia rateimarjei comerciale în perioada 2014-2016
Grafic 4. Evoluţia cifrei de afaceri în perioada 2014-2016
Grafic 5. Evoluţia structurii cifrei de afaceri în perioada 2014-2016
Grafic 6. Evoluţia repartizării valorii adăugate în perioada 2014- 2016
Grafic 7. Evoluţia excedentului brut din exploatare în perioada 2014- 2016
Grafic 8. Evoluţia rezultatelor în perioada 2014- 2016
Grafic 9. Evoluţia indicatorilor de solvabilitate în perioada 2014- 2016
Grafic 10. Evoluţia indicatorilor de lichiditate în perioada 2014- 2016
Grafic 11. Evoluţia dividendelor distribuite în perioada 2014- 2016
Grafic 12. Evoluţia indicatorului câştig pe acţiune în perioada 2014- 2016
Grafic 13. Evoluţia indicatorului preţ pe câştig pe acţiune în perioada 2014- 2016
Grafic 14. Evoluţia indicatorului preţ acţiune pe valoare contabilă în perioada 2014- 2016
Grafic 15. Evoluţia capitalizării bursiere în perioada 2014- 2016
Grafic 16. Evoluţia indicatorului valoare de piaţă – 1 leu active în perioada 2014- 2016
UVVG - 2017 53
Bibliografie
Falimentul. Radiografie şi predicţie, Editura Economică,

1. Anghel Ion
Bucureşti, 2002
Analiza financiară a intreprinderilor industriale, “Vasile

2. Cuzman Ioan
Goldiş University Press”, Arad, 2007
Analiza performanţelor economice, “Vasile Goldiş

3. Cuzman Ioan
University Press”, Arad, 2006
Cuzman Ioan, Păiuşan Analiza financiară a întreprinderilor industriale – studii

4.
Luminiţa de caz, “Vasile Goldiş University Press”, Arad, 2007
Dragotă Victor, Obreja Management financiar, ediţia a doua, Vol I, Diagnosticul

5. Braşoveanu L., Dragotă financiar al companiei, Editura Economică, Bucureşti,
I.M 2012
Eros-Stark Lorant, Pantea Analiza situaţiei financiare a firmei, Ediura Timişoara

6.
Marius 1999
Analiza economico-financiară, Editura Fundaţiei

7. Morosan Iosefina
România de Mâine, Bucureşti, 2006
8. Păiuşan Luminiţa Suport de curs, UVVG, FSEII,2016
Analiză şi diagnostic financiar – contabil, Ed.CECCAR,

9. Petrescu Silvia
Bucureşti, 2010
Finanţe: Pieţe financiare şi gestiunea portofoliului,

Investiţii directe şi finanţarea lor, Analiza şi gestiunea
10. Stancu Ion
financiară a întreprinderii”, Ediţia a IV-a, Editura
Economică, Bucureşti, 2007
Diagnostic financiar. Concepte. Metode. Aplicaţii,

11. Suciu George
Editura Universitară, Bucureşti, 2013
Gestiunea financiara a intreprinderii , Editura didactica

12. Vintilă Georgeta
si pedagogica, Bucureşti, 2010
UVVG - 2017 54

Diagnosticul Financiar Si Al Indicatorilor Bursieri TERAPLAST

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Diagnosticul Financiar Si Al Indicatorilor Bursieri TERAPLAST

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

UNIVERSITATEA DE VEST ”VASILE GOLDIŞ” ARAD

FACULTATEA DE ŞTIINŢE ECONOMICE,

SPECIALIZAREA ADMINISTRAREA AFACERILOR

SPECIALIZAREA ADMINISTRAREA AFACERILOR

II. Analiza structurii financiare a firmei 23

5. Indicatorul preţ pe acţiune raportat la câştigul unitar - PER 45

La finalul lucrării am prezentat concluziile diagnosticului financiar şi valorile indicatorilor bursieri

1.1. Definirea termenului de diagnostic

1.2. Fazele diagnosticului firmei

Faza 1: Cunoaşterea generală a firmei şi a mediului său de afaceri

Faza 2: Diagnosticul propriu-zis (analiza statică a punctelor forte şi a punctelor slabe)

Faza 3: Diagnosticul strategic (analiza previzională a oportunităţilor şi riscurilor)

1.3. Formele diagnosticului firmei

1.După obiectul diagnosticului poate fi:

(Luminița Păiușan, Suport de curs, UVVG, FSEII, 2016).

Obiectivele diagnosticului financiar-contabil sunt:

1.4. Raportul diagnosticului firmei

Întregul efort de diagnosticare a firmei se sintetizează în raportul diagnosticului. Raportul de

2.1. Contul de profit şi pierdere

Contul de profit şi pierdere prezintă modul de formare a rezultatului exerciţiului (profit/pierdere), ca

2.2. Situaţia modificărilor capitalului propriu

2.3. Situaţia fluxurilor de trezorerie

Raţiunile întocmirii Situaţiei fluxurilor de trezorerie:

Metodele de determinare a fluxurilor de trezorerie :

Metoda indirectă determină fluxurile de trezorerie din activităţile de exploatare cu ajutorul

2.4. Bilanţul firmei

Bilanţul se bazează pe ecuaţia fundamentală: Active – Datorii = Capitaluri proprii

Ratele de rotaţie ale stocurilor

Stocurile sunt supuse unei constante reînnoiri, datorită efectuluiconjugat al operaţiunilor de

Cifra de afaceri Stocuri

Ratele de rotaţie ale activelor circulante

Venituri totale Active circulante

Ratele de rotaţie ale creanţelor

O parte importantă a activelor circulante, urmărită cu interes de managementul financiar o

Cifra de afaceri Creante

Ratele de rotaţie ale datoriilor

Venituri totale Datorii totale

Ratele de rotaţie ale furnizorilor

Rezultatul obţinut secompară cu valoarea indicatorului „Rotaţia datoriilor faţă de furnizori”.

Cifra de afaceri Furnizori

Ratele de rotaţie ale activelor totale

Venituri totale Activ total

Ratele de rotaţie ale activelor imobilizate

Venituri totale Active imobilizat e

Ratele de rotaţie ale capitalurilor permanente

Venituri totale Capitaluri permanente

Ratele de rotaţie ale capitalurilor proprii

Venituri totale Capitaluri proprii

II. Noţiuni teoretice despre rentabilitate şi risc

1. Rentabilitatea unei activităţi

1.2. Analiza rentabilităţii comerciale

1.3. Analiza rentabilităţii financiare

Re zultatul net al exercitiul ui

1.4. Analiza rentabilităţii economice

Rata rentabilitatii economice caracterizează eficienta mijloacelor utilizate in procesul de producţie,

Pr ofitul _ brut _ al _ exercitiul ui

2. Riscul unei activităţi

2.1. Analiza variabilităţii rezultatelor

2.1.1. Analiza riscului de exploatare

Activitatea de exploatare a firmei reprezintă activitatea de bază, întrucât aceasta reprezintă

2.1.2. Analiza riscului financiar

2.2. Riscul de faliment

2.2.1. Metode patrimoniale